Sunteți pe pagina 1din 24

CLASE DE SOL/ TIPURI DE SOL

Pe teritoriul țării noastre sunt


identificate și descrise circa 40 de tipuri de
soluri și peste 200 de subtipuri .
Încadrarea lor în clasele de soluri se
face pe baza orizonturilor.
Cele mai răspândite tipuri de sol sub pădure sunt:

1. LITOSOLURILE

 se definesc prin
prezența unui orizont
 fac parte din clasa Ao;
PROTISOLURI;

 se întâlnesc în zona de
munte, dar uneori și în
zone de deal și podiș;
 poartă vegetație
nedezvoltată , din
cauza imposibilității
unei nutriții normale;

 litosolurile au rezerve
mici de humus și
substanțe nutritive ;
 pe aceste soluri,
arboretele sunt, în
general, de clase
inferioare de
producţie.
2. REGOSOLURILE

 fac parte din clasa


PROTISOLURI;

 sunt soluri tinere,


neevoluate;
 se găsesc pe
suprafeţe mici, pe
unii versanţi din
regiunile de deal;
 regosolurile sunt
nestructurate sau prezintă
agregate grăunţoase, slab
dezvoltate;

 fertilitatea regosolurilor
este redusă, atât pentru
vegetația lemnoasă, cât și
pentru cea ierboasă;
3. CERNOZIOMURILE

 se definesc prin
 fac parte din clasa orizont A molic
CERNISOLURI; (Am);

 ocupă pe teritoriul României


suprafeţe foarte întinse;
 cernoziomurile, de
obicei, au o textură
mijlocie (lutoasă);

 fac parte din categoria


solurilor cu cele mai
bune proprietăţi;

 pe aceste soluri
vegetează bine cerul,
gârnița, carpen, tei, paltin
de câmp, frasin etc;
4. RENDZINELE

 fac parte din


clasa CERNISOLURI;
 se întâlnesc în regiunile montane ale
ţării: Carpaţii (Orientali, Meridionali şi
Occidentali) precum şi în Podişul
Dobrogean;

 au textură
 prezintă un
mijlocie-fină;
conținut ridicat de
humus;

sunt folosite în silvicultură, şi ca pajişti,


în cultura plantelor de câmp, în
pomicultură şi viticultură;
5. EUTRICAMBISOLURILE-
eumezobazice

 fac parte din


clasa
CAMBISOLURI;

 se definesc prin
orizont B cambic;
 se întâlnesc în zona montană
din Carpaţii Orientali, Meridionali
şi Occidentali;

 au o textură, de
obicei, mijlocie;

 au, în general, proprietăţi fizice


bune și un potenţial de producţie
ridicat;
6. LUVOSOLURILE-
soluri brun roșcate

 fac parte din


clasa LUVISOLURI;
 se definesc prin orizont A ocric
(Ao) urmat de orizont E şi orizont B
argic (Bt) ;

 ocupă suprafeţe reprezentative


în Podişul Transilvaniei, Podişul
Sucevei și Subcarpaţi;
 în orizontul Ao,
textura este de obicei
mijlocie (luto-nisipoasă
sau lutoasă);
la nivelul orizontului E,
conţinutul de argilă se
micşorează (textura
devenind, de obicei,
mijlociu-grosieră);
 au textura
diferenţiată pe
profil:

la nivelul orizontului Bt se


măreşte (textura fiind mijlocie-
fină sau fină).
 luvosolurile, în general,
prezintă proprietăţi fizice și
chimice scăzute.
7. PREPODZOLURILE-
soluri brune

 fac parte din clasa


SPODISOLURI;

 se definesc printr-
un orizont Ao sau Au,
urmat de orizont B;
 se întâlnesc în zona
montană, în toţi
Carpaţii;

 sunt soluri cu structură


slab dezvoltată , cu conținut
redus de humus;

 au un potențial productiv
scăzut.
8. ANDISOLURILE-
andosolurile

 fac parte din clasa


ANDISOLURI;

 se definesc prin
orizont Au urmat de
orizont intermediar;
 pot avea orizont O
sau T;
.

 se întâlnesc în munţii
Gutâi, Ţibleş, Călimani,
Gurghiu, Harghita;

 au o structură
grăunţoasă slab
dezvoltata;

 fertilitatea lor este


satisfăcătoare şi bună
pentru răşinoase ;
9. SOLONCEACURILE

 fac parte din clasa


SALSODISOLURI;

 se definesc prin
prezenţa unui orizont
salic (sa);
 solonceacurile, împreună
cu soloneţurile se găsesc
într-un areal foarte larg în
zonele de stepă şi
silvostepă;

 în general, textura este


mijlocie sau fină; sunt
nestructurate sau prezintă
agregate grăunţoase, slab
dezvoltate, care, în contact cu
apa, se desfac, solul devenind
mocirlos;
 din cauza conţinutului ridicat în
săruri solubile nu asigură
plantelor condiţii bune de
dezvoltare;
10. SOLONEȚURILE

 fac parte din clasa


SALSODISOLURI;
 se definesc prin
prezenţa unui orizont
Ao urmat de orizont
intermediar natric
(na);

au o fertilitate extrem de


redusă, datorită proprietăţilor
fizice, chimice şi biologice
nefavorabile.