Sunteți pe pagina 1din 195

Organizarea Teritoriului

Emil LUCA

ORGANIZAREA TERITORIULUI

Editura Tribuna Transilvaniei Cluj Napoca

Emil Luca

I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA TERITORIULUI


1.1. Definitie, importanta Organizarea teritoriului, ca stiinta, reprezinta un complex de masuri economico-organizatorice, tehnice si juridice, orientat spre utilizarea rationala a fondului funciar din agricultura, silvicultura, de sub ape, din localitati, din industrie, transporturi etc. Prezentnd particularitati specifice n abordarea si solutionarea fiecar ei probleme n par te, organizarea ter itoriului are ca obiect de studiu, pe lnga crearea conditiilor favorabile utilizar ii rationale a fondului funciar, si amplasarea corespunzatoare a fortelor de productie n ter itoriu, echiparea tehnica a teritor iului, asigurarea conservar ii resurselor naturale si delimitarea suprafetelor necesare difer itelor folosinte. Conceptul de organizare a teritoriului are, n general, limite foarte largi. Definitiile formulate n timp sunt adesea diferite de la un autor la altul, fiecare dintre acestia definind notiunea prin unul dintre obiectivele ei caracteristice. n Franta, spre exemplu, Lamour Ph. subliniaza caracterul economic al organizarii teritoriului; Roulin J.M. considera ca organizarea teritoriului este stiinta sau arta care vizeaza organizarea si repartizarea spatiului pentru diverse activitati n functie de necesitatile individului sau ale grupului de indivizi; Petit Claudius apreciaza ca organizarea ter itoriului i revine misiunea de a realiza o repartitie a indivizilor n raport cu existenta resurselor naturale si cu dezvoltarea activitatilor economice; de Gaulle atribuie organizarii teritoriului remodelarea structurii teritoriale; Roudet P. o defineste ca "geografie prospectiva si sigura a asezarilor umane"; Colin A.

Organizarea Teritoriului

consider a ca "organizarea teritoriului este nainte de toate, nu o tehnica, ci o politica"... (Jacques de Lanversin, 1970). Dupa Lamour Ph. (citat de Bold I ., 1973) organizarea teritoriului a fost considerata, multa vr eme, problema fundamentala a Frantei. De altfel, organizarea teritoriului a reprezentat o pr eocupare prioritara pentru toate tarile Europei Occidentale, nca de la nceputul secolului al XX- lea, apr eciindu-se ca prin prima treapta a sa, sistematizarea, trebuie sa se asigure o dezvoltare a teritoriului n raport cu factorii naturali si cu cerintele economice, sociale si cultur ale. n Romnia, ca ur mare a framntar ilor si schimbarilor politice frecvente si adesea brutale, organizarea teritoriului nu a avut o evolutie constanta, ntr -un concept unitar. ncercar ile de sistematizare a teritoriului din ultimele 5-6 decenii, s-au dovedit, n mare parte, nerealiste, neviabile. Din nefer icire, nici dupa 1990, nu s-a reusit cristalizarea unui concept realist de organizare a teritoriului, pierzndu- se, pr in desfiintarea si pulverizarea proprietatilor cooperatiste, unul dintre factorii gr eu de recuper at n activitatea viitoare de organizare a teritoriului. 1.2. Clasificarea activit atilor de organizare si amenajare a terit oriului Organizarea teritoriului, n vederea unei dezvoltari echilibrate a acestuia, se desfasoara pe trei trepte succesive: sistematizare teritoriala, organizarea teritoriului interunitati si (amenajare) amenajarea teritoriului n cadr ul unitatilor. Schematic, cele trei componente ale organizarii teritoriului sunt prezentate n tabelele 1.1., 1.2. si 1.3. (dupa Bold I. si A. Craciun, 1994).

Emil Luca
Planuri de amenajare (sistematizare) Teritorii administrative judet

Tabelul 1.1.

comuna zone preorasenesti zone functionale agricole,piscicole, stuficole intrajudetene sau pastorale,viticole, pomi-cole interjudetene extractive, industriale, energetice turistice,balneoclimaterice, rezervatii naturale zone natural-economice bazine hidrografice, perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative acumulari, regularizari zone de protectie Localitati proiecte de dezvoltare a urbane: municipii, orase localitatilor rurale: centre, comune, sate studii de amplasament obiective economice cladiri de locuit si dotari social culturale detalii de amenajare si zone industriale urbanism ansambluri de cladiri si locuinte dotari social culturale Tabelul 1.2. Organizarea teritoriului interunitati (comasari de terenuri si rectificari de hotare) Pe teritorii administrative judete, comune zone intrajudetene si interjudetene Zone naturale si zone de relief: deal, cmpie functional economice zona ndiguita perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative zone de influenta a lacurilor de acumulare Zona de influenta a autostrazi cailor de comunicat ie canale navigabile magistrale

Organizarea Teritoriului Tabel 1.3. Organizarea teritoriului n cadrul unitatilor A. Agricole a. unitati economice (exploatatii) comune societati comerciale agricole regii autonome societati agricole asociatii gospodarii familiale b. folosinte agricole teren arabil neirigat, irigat - plan, n panta: asolamente, asolamente de restrictie, culturi n fsii, benzi nierbate, agroterase pajisti naturale, cultivate plantatii pomicole, viticole, hamei, protectie centre (complexe) de productie administrare si exploatare: societati comerciale agricole, regii autonome, societati agricole; asociatii agricole, ferme, agromec productia animala (complexe, ferme): taurine, porcine, pasari, ovine productia vegetala: sere, solarii, ciupercarii depozitare, prelucrare, conservare: silozuri, FNC, SDFV, complexe vinificare, depozite legume, topitorii de in si cnepa etc. fructe si B. Forestiere - a. unitati economice inspectorate silvice ocoale silvice unitati de productie cultura si refacere corectarea terenurilor constructii civile, cinegetice, locuinte etc. b. obiecte

Emil Luca

II. ORGANIZAREA TERITORIULUI SI SPATIUL RURAL


2.1. Functiile spatiului rural Conceptul de spatiu rur al este unul complex, evidentiat prin coordonate de or din natural, teritorial, social, economic, ecologic, tehnic si tehnologic, jur idic, educational, institutional, politic, managerial etc., avnd un caracter polivalent, interdisciplinar si integrator (Otiman, P. I., 2000). Spatiul rural se defineste, potrivit Cartei Eur opeane a Spatiului Rural, drept o zona interioar a sau de coasta care contine satele si orasele mici, n care majoritatea partii terenului are principale destinatii: ca a) agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuitul; b) activitatile economice si culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii); c) amenajarile de zone neurbane pentru timpul liber si distractie (sau de rezervatii naturale) d) alte folosinte (cu exceptia celor de locuit). Pe de alta parte, potrivit Ordinului comun al Ministerului Agr iculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Integrarii Europene (Ordinul nr . 173 din 03.03.2004), notiunea de spatiu rur al se defineste si se caracterizeaza astfel: Art. 1. Spatiul rural se defineste pr in componenta teritoriala si caracteristici dominante. Art. 2. Componenta ter itoriala a spatiului rural are n vedere zona geogr afica interioara si/sau de coasta, apartinnd fondului funciar al Romniei, cupr inznd terenuri cu destinatie agricola, forestiere si/sau aflate permanent sub ape, precum si cele intravilane, asa cum sunt prevazute n cupr insul art. 2 lit.a) , b), c) si d) din Legea

Organizarea Teritoriului

fondului funciar nr . 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioar e. Art. 3. Zona geografica definita conform art. 2 va corespunde spatiului rur al daca sunt dominante, individual sau cumulativ, urmatoarele caracteristici: a) major itatea terenur ilor sunt utilizate pentru: - activitati economice de productie si valorificare a productiei agr icole, silvice, piscicole si de acvacultura, precum si activitati de protectie si conservare a mediului; - activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industr ie, pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime pr eponderent locale, artizanat, servicii si alte asemenea; - activitati economice de agrement si turism; b) populatia locala este sub nivelul de 5.ooo de locuitori. Art. 4. Autoritatile administratiei publice, la cererea solicitantilor, vor certifica apartenenta terenurilor aflate n proprietatea sau n administrarea acestora la spatiul rural definit conform prezentului ordin. n practica Uniunii Europene, n definirea ruralului, a fost adoptat criteriul OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), bazat pe densitatea populatiei. n acest fel, ncep sa devina posibile comparatiile la nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Eur opa. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitatile care au o densitate a populatiei mai mica de 150 de locuitori pe metru patrat. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite ca fiind: r egiuni predominant rurale cele n care peste 50% dintre locuitori traiesc n comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat); regiuni rurale cele n care 15 pna la 50% dintre locuitori tr aiesc n comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat); regiuni predominant urbane cele n care sub 15% dintre locuitori traiesc n comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat).

Emil Luca

Aplicnd aceasta definitie la populatia UE-25, aproximativ 57% din populatie traieste n regiuni rurale, care acoper a peste 90% din teritoriu. In Romnia spatiul r ural reprezinta 89% din suprafata tar ii, cupr inznd 45% din totalul populatiei, 45% din totalul familiilor si 46,8% din totalul locuintelor. n Europa, ruralul a fost studiat foarte multa vreme din punct de vedere etnografic sau geografic. De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe paradigme de cercetare: 1. modelul traditionalist, care considera mediul rural, r espectiv satul, ca fiind adevar atul pastrator al spiritualitatii, specif icitatii si originalitatii unei culturi, a unei societati, cercetarile de acest fel cautnd sa releve valorile, comportamentele si simbolur ile rurale traditionale; 2. modelul melior ist, care considera mediul rur al ca fiind forma genetica a unei societati, dar insuficient evoluata si care trebuie adusa la nivelul structurilor ur bane. Cercetarile din acest domeniu masoara, n general, decalajele dintre urban si r ural, din perspectiva venitur ilor, educatiei, confortului si a productivitatii; 3. modelul ecologic, care releva specificitatea, particularitatile si avantajele modului de viata contempor an rural; 4. modelul cronoregresiv, utilizat, n general, n monografiile de asezari rurale. I n general, se apreciaza ca principalele functii ale spatiului rural, n perceptia europeana, sunt: functia economica , care garanteaza satisfacer ea a nevoi alimentare, de venituri corespunzatoare, . comparabile cu profesiile liberale, protectia mediului etc; functia ecologica , orientata spre conser varea de b resur se naturale (apa, sol, aer), biotipuri (spatii . verzi), mediu, peisaj, biodiversitate;

Organizarea Teritoriului

c functia socio-culturala, cu rolul de a asigura si a . largi viata asociativa locala. Dat fiind faptul ca dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex si greu de definit, de-a lungul anilor, accentul n dezvoltarea rurala s-a deplasat dinspre dezvoltarea economica spre dezvoltarea sociala sau umana, fiecare dintre acestea dovedindu-se a f i incomplet raportat la multitudinea de fenomene pe care le implica dezvoltarea. n anul 1987 a fost lansat, n raportul Natiunilor Unite intitulat Viitorul nostru comun, conceptul de dezvoltare sustenabila. Dezvoltarea sustenabila poate fi definita, n sens larg, ca fiind mbunatatirea vietii fiecaruia acum si pentru generatiile care vor veni. Pr actic, n acest fel se face legatur a ntre ceea ce nseamna economica, justitie sociala, valori democratice si protectia dezvoltare mediului. Elementul de noutate este omul integrat si n strnsa relatie cu mediul nconjurator. Conceptul de dezvoltare sustenabila promovat de forur ile Natiunilor Unite se refer a, n principal, la: 1. dezvoltar e economica echitabila si echilibrata; 2. un nivel ridicat al angajarii, al coeziunii sociale si al includerii; 3. asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului; 4. politici coerente, deschise si transparente; 5. cooperare internationala pentru promovarea dezvoltarii sustenabile la nivel global. Functii prioritare, cum ar fi cea de dezvoltare economica, sociala sau umana au fost tr eptat supr apuse, intersectate sau nuantate. Dupa crester i successive pe diver se dimensiuni a fost elaborat un concept mai acoperitor dect toate celelalte, si anume, cel de dezvoltare durabila. Conceptul actual de dezvoltare rurala este fundamentat pe cel de dezvoltare durabila si are cteva trasaturi fundamentale, care, n principal, se refera la:

Emil Luca

Dezvoltarea rurala sustenabila , care presupune dezvoltare economica echitabila si echilibrata, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale si al includerii si asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului. Dezvoltarea rurala extensiva sau integrata, care se r efera la dezvoltarea mediului rural pr in extinderea mijloacelor de comunicare si infor mare si prin extinderea activitatilor din mediul r ural spre sectorul non-agricol si promovarea agriculturii extensive, a carei coordonata esentiala este transferul informational ( conceptul de agr icultura extensiva aici este diferit de cel traditional, care definea opusul agriculturii intensive). - Dezvoltarea rurala multisectoriala , care se refera la crearea de retele si parteneriate ntre organizatii internationale, agentii nationale sau organizatii ale societatii civile, n vederea abordarii multisectoriale (Otiman P. I., 2002; Bleahu Ana, 2005). 2.2. Dezvoltarea spatiului rural n Uniunea Europeana 2.2.1. Politica Agricola Comuna (PAC) n tarile Uniunii Europene Inceputul PAC dateaza din anul 1957, fiind marcat de semnar ea Tratatului de la Roma pr ivind crearea Comunitatii Economice Europene de catre cele sase state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) care, n 1952, pusesera bazele CECO (Comunitatea Economica a Car bunelui si Otelului). Principalele reglementari ale politicii agricole erau prevazute n articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma (n prezent, articolele 3238, n urma modif icar ilor aduse de Tratatul de la Amsterdam). Articolul 38 (articolul nou 32) prevede ca: piata comuna se va extinde si asupra sectorului agricol si comertului cu produse agr icole si ca operarea si dezvoltarea pietei comune pentru

Organizarea Teritoriului

produsele agr icole vor fi nsotite de crearea unei politici agr icole comune, iar articolul 39 (articolul 33 din varianta noua a Tratatului) fixeaza obiectivele politicii agr icole comune: o Cresterea productivitatii agr icole prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agr icole, si prin utilizarea optima a factorilor de productie, n special a fortei de munca; o Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentr u populatia agr icola, n special pr in cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli; o Stabilizarea pietelor; o Asigurarea sigurantei aprovizionarilor; o Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori; Tratatul de la Roma nu explica nsa concret cum aveau sa fie r ealizate aceste obiective. De aceea, 1958, ministrii agriculturii din cele sase state semnatare ale Tratatului s-au ntlnit la Stresa (Italia) n pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere n practica a politicii agricole. Cu aceasta ocazie au fost stabilite trei principii care sa guverneze PAC: o Principiul pietei unice: n inter iorul Uniunii Europene, produsele agricole circula fara restrictii; o Principiul preferintei comunitar e: este favorizat consumul produselor originare din Uniunea Europeana, prin impunerea de preturi mai mari la produsele din import fata de productia interna; o Principiul solidaritatii financiar e: masurile comune sunt finantate dintr-un buget comun; Arhitectul politicii a fost olandezul Sicco Mansholt. Mecanismul PAC consta, n linii mari, n protejar ea veniturilor producatorilor agricoli pr in inter mediul preturilor, si anume prin instituirea unui nivel r idicat al protectiei vamale fata de concurenta straina, combinat, pentru anumite produse, cu unificarea pretur ilor interne, respectiv, fixarea de preturi comune nsotita de un mecanism

Emil Luca

de sustinere a nivelurilor acestora. ntruct preturile interne erau mai r idicate dect cele mondiale, exporturile trebuiau ncurajate prin subventii. Masur ile comune aveau sa fie finantate dintr -un buget comun. Piata agr icola a Comunitatii devenea n acest fel o constructie solida, cu evolutii independente de tendintele pietelor internationale. PAC a intrat n vigoare n 1962, dar, e fectiv, PAC a nceput sa functioneze din 1964, cnd s-au facut primii pasi spre uniformizarea preturilor. Trebuie subliniat aici faptul ca, datorita insistentelor Germaniei, pretul de interventie pentru gru a fost stabilit la un nivel mult superior celui de pe piata mondiala. ntr-o prima etapa, produsele carora li s -au aplicat masuri de unificare a preturilor au fost cerealele (1964), urmate ulterior (1966) de produse lactate, carne de vita, zahar, orez, plante oleaginoase, ulei de masline. Pentru alte produse: carne de porc, carne de pui, oua, fructe si legume, vin, s -au adoptat masur ile de creare a unei piete unice ( eliminarea bar ierelor tarifar e ntre tarile membre si instituirea protectiei comune la import), fara unificarea preturilor. Treptat, masurile s-au extins, cu diferite grade de intensitate, si asupra altor produse: carne de miel, peste, tutun, flor i, s.a., nct n pr ezent circa 90% din productia agr icola a Uniunii Europene este reglementata ntr-un fel sau altul pr in masuri comune. Aplicarea acestor masur i a determinat curnd efecte secundare nedor ite. Pr eturile mari garantate au ncurajat n mod firesc cresterea productiei (n special la gru, unt si carne de vita), care la r ndul ei s a transformat n supraproductie, care a antrenat cresterea exponentiala a cheltuielilor agricole. De aceea, 1968, acelasi Sicco Mansholt a initiat o pr ima tentativa de r eforma. n Ideea lui a fost sa provoace o restructurar e a exploatatiilor agr icole n sensul cresterii dimensiunilor lor prin comasar i. Fermele mar i fiind mai eficiente si r ezistnd mai bine jocului pietei, ar fi fost posibila si reducerea nivelului masur ilor de protectie.

Organizarea Teritoriului

PAC si-a pastrat asadar caracteristicile si n perioada anilor 70. Anii 80 au adus nsa unele schimbari, cea mai importanta fiind intr oducerea cotelor de productie, care limitau dreptul producatorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim al productiei. Cote s-au introdus, ntr-o prima etapa, la cereale, produse lactate, zahar. Primele semne ale unei reforme de proportii ntreprinsa de U.E., au aparut sub presiunea internationala exercitata de Acordul General pentru Tarife si Comert - Runda Uruguay, dar si a unor complexe probleme mediu, nca din anul 1986. Prin reforma se preconiza reglarea echilibrului de pe piata pr oduselor agricole, la care s-a adaugat si intensificarea eforturilor U.E. de a crea o piata agricola similara ce cea a SUA, precum si dezvoltarea legaturilor sale comer ciale cu tar i dinafara UE. Esenta schimbar ii consta n trecerea de la un sistem bazat pe sustinerea preturilor la un sistem bazat pe sprijinirea venitur ilor fermierilor prin pret si plati directe (compensatorii), ceea ce a condus la eliminarea surplusurilor la unele produse agricole principale si la ridicarea standardului de viata al comunitatilor rurale. In ciuda acestei reforme, s-au mai pastrat nca diferente semnificative ntre difer ite regiuni precum si ntre producatori, ca urmare a favor izarii unor zone mai dezvoltate, precum si a unor excedente la unele pr oduse agricole. Reforma nu a putut fi pusa n aplicare, nentrunindu- se consensul asupra ei. Abia n anul 1992 a fost marcat momentul care a determinat o schimbare r adicala n arhitectura PAC. In acel an Consiliul a aprobat un pachet de masuri de reforma propuse de comisarul pentru agr icultura, Ray Mac Sharry. Motivele refor mei din 1992 au fost pe de o parte interne, deter minate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie, iar pe de alta, externe, respectiv, negocier ile din cadrul Rundei Ur uguay si presiunile SUA n directia unei reduceri ct mai substantiale a inter ventionismului agr icol n rndul membrilor Organizatiei Mondiale a Comertului.

Emil Luca

Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la pr odusele care generau cele mai mar i surplusur i, n special, cereale, carne de vita si unt, nsotita de acordarea, catre fer mier i, a unor sume care sa compenseze pierderea suferita de acestia. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile, si pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile arabile, s-a introdus totodata conditionalitatea acordar ii lor n functie de nghetarea (set-aside, scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafata detinuta. Refor ma a abordat si aspecte structurale: stimulente pentru utilizarea productiei n scopuri non-agricole, scheme de pensionare anticipata a agr icultorilor, stimulente pentru pr otectia mediului. Efectele reformei Mac Sharry au fost ncurajatoare, nct o alta a ur mat n 1999 , pe baza propunerilor de refor ma ale Comisiei din documentul Agenda 2000 . Sablonul urmat a fost n linii mari acelasi: reducerea pretului la cereale, lapte si pr oduse lactate, vita si carne de vita, n par allel cu crester ea platilor compensatorii. Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevarat nou este acordarea unei importante mult spor ite componentei structurale a politicii agr icole si gruparea acestor masuri viznd calitatea produselor si a procesului de productie, grija pentru mediul nconjurator, dezvoltarea multilaterala a zonelor rur ale - sub o umbr ela comuna, cea a politicii de dezvoltare rurala, care a devenit astfel cel de -al doilea pilon al PAC. (Dupa studiul elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 Formarea functionarilor publici din administratia locala n afaceri europene si managementul ciclului de proiect, implementat de Institutul European din Romnia n colaborare cu Human Dynamics n anul 2003 si actualizat n anul 2007). I n sinteza,principalele momente n evolut ia PAC , au fost: o 1957: Tratatul la Roma (articolele 38-46, r espectiv 32-38 n forma consolidata a Tratatului) ;

Organizarea Teritoriului

o 1958: Conferinta de la Stresa ntre ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale Comunitatii Economice Europene ( CEE) pune bazele PAC; o 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de pretur i, interventia pe piata, prelevar i si cote la import, subventii la export; o Per ioada anilor 70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor, CEE devine exportator net de produse agr icole, apar surplusur i de productie n special la cereale, lapte, carne de vita, cheltuielile agr icole cresc la cca. 2/3 din bugetul comun; o Perioada anilor 80: masur i mai r estrictive: introducer ea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de nghetare a terenur ilor (set-aside) si a programelor de extensificar e a productiei agricole. nsa problemele vechi (supr aproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte daunatoare asupra mediului dator ita caracterului intensiv al productiei; o 1992: reforma Mac Sharry: reducerea pretur ilor garantate n paralel cu introducerea de plati compensatorii, per manentizarea schemei de nghetare a terenur ilor ( set aside), introducerea primelor masur i de protejare a mediului si pensionar e anticipata a fermierilor ; o 1986- 1994: negocieri n cadr ul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor non-tarifare, reducerea protectiei tarifare, reducerea subventiilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agr icole n proportie de 5% din cererea interna; o Perioada anilor 90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale deter minata de pretur ile mar i, proceduri administrative complicate, cheltuielile agr icole n continuare r idicate;

Emil Luca

o 1999: Consiliul European de la Berlin si nsuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor dir ecte; importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC; o Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de refor ma; o I anuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma; o I unie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC; o 2005-2007: Noua refor ma a PAC va intra n vigoare. (Dupa Vincze Maria, 2000; Otiman P. I., 2002; Bleahu Ana, 2005) . 2.2.2. Politica Agricola Comuna (PAC) si dezvoltarea rurala Timp de peste doua decenii, n perioada 1968-1988, problemele spatiului rural european au fost abordate, n cadrul Politicii Agr icole Comune (PAC), asa cum s-a mentionat mai sus, doar n relatie cu evolutia agr iculturii. Acest fapt a limitat, evident, posibilitatile de solutionare a problemelor legate de dezvoltare si, implicit, evolutia comunitatilor locale rurale. Abia n anul 1988 Comisia Europeana r ealizeaza prima diagnoza oficiala a spatiului rural, pr omovnd ideea potrivit careia dezvoltarea rurala nu trebuie limitata doar la agricultura, ci trebuie extinsa si la alte activitati neagricole, n veder ea r idicarii nivelului de trai al populatiei r urale. Se marcheaza prin aceasta un moment de refer inta n abordarea procesului de dezvoltare dur abila a spatiului rural. Politica de dezvoltare r urala a a tarilor din spatiul U.E. se fundamenteaza pr in prevederile Tratatului de la Maastricht (1993), care precizeaza necesitatea coeziunii economice si sociale n cadrul comunitatilor rurale.

Organizarea Teritoriului

O alta etapa importanta n evolutia conceptului de dezvoltare rurala a fost repr ezentata de elaborarea documentului comunitar intitulat Carta Europeana a Spatiului Rural (1995), prin care s- a definit conceptul de spatiu, precum si principiile si obiectivele acestei politici. Pr in Declaratia Conferintei Dezvoltar ii Rurale Europene (Cork, 1996), aceste principii au fost redefinite si mai bine conturate, facnd referir i la: o Situarea n primul plan al politicii UE, a ruralului . Se stabileste ca ntre programele UE, cele care se refera la dezvoltarea rurala dur abila sa devina prioritare, urmnd sa creasca nivelul resur selor destinate programelor de protectie a mediului, de dezvoltare a infrastructurii, ocrotirii sanatatii, nvatamntului, telecomunicatiilor etc. din mediul rural. o Abordarea n sistem integrat a dezvoltarii rurale . Se consider a ca politica de dezvoltare locala trebuie sa cupr inda ansamblul activitatilor de natur a sociala, economica si culturala, ntr -un cadru general dar adaptate conditiilor si specificului local. o Diversitatea activitatilor economice si sociale . Prin stimularea unor initiative pr ivate si comunitare si a unor activitati economice si sociale ct mai diverse, se pr econiza sporirea rolului oraselor mici (care n UE apartin rur alului) si ncurajarea procesului de noir e a satelor. o Durabilitatea . Este o caracteristica pe care s-a pus un accent tot mai mare, avndu-se n vedere conservarea si perpetuarea identitatii culturale, a biodiversitatii, a surselor de energie, a frumusetii peisajului etc. o Subsidiaritatea . Este principiul care se refera la procesul de descentralizare a deciziilor si cresterea gradului de colabor are ntr e comunitatile locale, r egionale, nationale si europene. o Simplificarea sistemelor si reglementarilor menite sa stimuleze dezvoltarea agricola si cea locala, prin mai multa transparenta a acestora, prin debirocratizare etc.

Emil Luca

Programarea procesului de dezvoltare rurala n mod consecvent si transparent, ofer indu-se fiecarei zone sansa de a-si elabor a strategia propr ie de dezvoltare. Programele locale de dezvoltare trebuie sa fie incluse ntr -un sistem centralizat la nivel regional si national. Prin aceasta prghiile mecanismului car e determina dezvoltarea pot fi actionate si controlate unitar. o Finantarea programelor de dezvoltare rurala, prin atragerea n mai mare masura a resurselor financiare locale si crearea me de creditare care sa permita utilizarea simultana a unor for fondurilor private si a celor bugetare. o I ndrumareaactivitatii din administratiile locale si regionale si din organizatiile civice prin spr ijin ethnic, perfectionari, pr intr-o mai buna comunicare, pr in dezvoltarea unor relatii de parteneriat etc. o Evaluarea si cercetarea activitatii desfasurate prin programele de dezvoltare rurala. Acest process se realizeaza prin control, discutii, evaluar i, stimularea activitatii de cercetare si inovatie etc. Principalele dir ectii de finantar e ale UE, potrivit politicii agricole si de dezvoltare rurala, stabilite tot la Confer inta Internationala de la Cork (1996) pentru Agenda 2000 (dupa Otiman P. I., 2002), au fost: o investitiile n fermele agricole, care vizau cu precadere ameliorarea calitativa a pr oductiei, reducerea costurilor ( avnd n vedere inclusiv diminuarea consumurilor mater iale, n primul rnd de ngr asaminte chimice, pesticide etc.), protejarea mediului si ameliorarea peisajului (agrosilvic), asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor, ncurajarea pluriactivitatii. Este de remarcat faptul ca, prin Agenda 2000, investitiile n fer mele agr icole vizeaza descurajarea intensificarii productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul, peisajul si animalele de productie;

Organizarea Teritoriului

o cheltuielile pentru r esursele umane, avnd trei componente: sustinerea fer mier ilor tiner i, ncurajarea pensionar ii anticipate si stimularea for marii profesionale. Constatndu-se fenomenul de mbatrnire a fermierilor sefi de exploatatii UE a stimulat, prin masuri f inanciare concrete, ntinerirea fermierilor prin schimbul de generatii. o finantarea fermierilor din zonele defavorizate si cu restrictii de mediu consta n plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protectie a mediului nconjur ator; n cadrul acestei masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura 2000; o finantarea masurilor de agromediu constnd n platile efectuate catre fer mierii care se angajeaza n acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul, confor m standardelor cuprinse n acquis-ul comunitar; o finantarea investitiilor n pr ocesarea si marketingul produselor agr icole. Sunt eligibili pentru aceasta actiune agentii economici din spatiul rural, cu statut de fer mier sau pr ocesatori agroalimentari, care sporesc calitatea pr oduselor, acorda atentie pr otectiei mediului si au ca obiectiv desfacerea produselor pe noi piete; o finantarea masurilor forestiere concretizate n nfiintarea de noi suprafete mpadurite, investitii pentru procesarea lemnului, sporir ea valorii materiei pr ime lemnoase s.a.; o finantarea masurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea si reorganizarea ter enului agricol al fermelor ; Agenda 2000 (1997, completata n 1998), a per mis crearea unui cadru nou de dezvoltare rurala durabila, dor indu-se pr in aceasta o sustinere mai pronuntata a sectoarelor agricol si silvic si o sporire a

Emil Luca

competitivitatii n zonele r urale, conservarea mediului nconjurator si a mostenirii cultural-spirituale. Agenda 2000 este un program de actiune ale carui obiective pr incipale erau consolidarea politicilor comunitare si stabilirea unui nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006 in vederea extinderii UE. A fost adoptat in 1999, la Consiliul European de la Berlin, sub for ma a douazeci de texte legislative. Agenda 2000 este alcatuita din trei par ti: prima parte abordeaza functionarea interna a Uniunii Eur opene, n special reforma politicii agr icole comune si a politicii de coeziune economica si sociala. Contine si recomandari asupr a modului optim de a raspunde provocarilor generate de procesul de extindere si propune un nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006; partea a doua propune o strategie consolidata de pre-aderare care cuprinde doua elemente noi: parteneriatul pentru aderare si extinderea participarii tar ilor candidate la progr amele comunitare si la mecanismele de aplicare a accquis ului comunitar; partea a treia cuprinde un studiu de impact privind efectele extinderii asupra politicilor Uniunii Europene. Aceste prioritati au fost transpuse n circa douazeci de propuneri legislative naintate de Comisia Europeana n 1998. Consiliul European de la Berlin a ajuns la un acord politic general asupra pachetului legislativ pentru anul 1999, ceea ce a condus la adoptarea acestor masur i n cursul aceluiasi an. Ele acoper a patru domenii strns legate n perioada 2000-2006: refor ma politicii agricole comune; r eforma politicii structurale; instrumentele de preaderare; cadrul financiar. In cadrul Consiliului ministrilor agr iculturii de la Luxembourg, din data de 26 iunie 2003, componenta de dezvoltare rurala a capatat noi valente n ansamblul Politicii Agricole Comune, importanta acestui sector jalonnd viitorul Europei extinse. Pr in noua orientare a PAC, s-a conturat tot mai pregnant un curent favorabil unei dezvoltari rurale durabile, prin asigurarea pe termen lung a dezvoltarii si stabilitatii sociale, economice si culturale a spatiului rural, n interconditionalitate cu protectia si conservarea

Organizarea Teritoriului

mediului si peisajelor, a mentiner ii fertilitatii solului, asigurarii habitatelor si biodiversitatii, pastrarii traditiilor si patrimoniului cultural, cum se prefigura de altfel pr in Declaratia Conferintei Dezvoltarii Rurale Europene de la Cork. Acest obiectiv a fost preluat si promovat si de Romnia, integrata n UE de la 1 ianuarie 2007, reprezentnd fundamentul Planului National de Dezvoltare 2007-2013, pe baza caruia se vor aplica si n tara noastra masurile de dezvoltare rurala, finantate din fondurile nationale si cele europene (dupa Vincze Maria, 2000; Otiman P. I., 2002; Bleahu Ana, 2005).

Emil Luca

III. EVOLUTIA RESURSELOR FUNCIARE N ROMNIA

Fondul funciar al unei tari este reprezentat de totalitatea terenur ilor din interiorul granitelor acesteia, indiferent de destinatia sau de forma de proprietate a acestora. Pamntul a fost considerat dintotdeauna drept cea mai de pr et mostenire naturala, pastrata de la naintasi, transmisa din generatie n generatie si aparata adesea cu mar i sacrificii, mai mult dect orice comori. nca de la nceputuri, ntreaga existenta a omului a fost legata de pamnt si de calitatea acestuia. Indiferent de originile agriculturii, fie ca aceasta i-a fost oferita omului de catre divinitate, drept cadou de mare pret, fie ca reprezinta perpetua pedeapsa pentru pacatul primului nostru stramos, acela de a mnca din fructul oprit, pamntul a reprezentat mereu principalul mijloc de productie al omenir ii. In asocier e cu plantele, cultivate ori spontane, cu apa si cu soarele, pamntul a avut si are un rol esential n agricultura, care reprezinta suportul vietii unei populatii a globului aflata n continua crestere; Rolul pamntului este esential si n alte domenii: transpor turi, industr ie, n amplasarea localitatilor etc. Din nefer icire posibilitatile pamntului sunt ntr-o prea mica masura valorif icate. Dupa datele FAO, din cele 13,5 miliarde hectare de uscat ale planetei, doar 1,3 miliarde ha, respectiv 10 % din total, sunt integrate n productia agricola. Ca urmare a cresterii impresionante a populatiei globului, ar fi

Organizarea Teritoriului

necesara si extinderea suprafetelor cultivate, cu att mai mult cu ct din circuitul agricol se pierd anual circa 15 milioane hectare: peste 8 milioane hectare sub asfalt si beton (cai de comunicatie, constructii), 3 milioane ha prin eroziunea solului, 2 milioane ha prin extinderea desertului, 2 milioane ha prin toxicizarea si poluarea industriala ( Buciuman E., 1975). 3.1. Fondul funciar in Tarile Romne pna n anul 1918. Reformele agrare premergatoare Marii Uniri Situatia agricultur ii si a spatiului rural al Romniei la sfrsitul secolului XX si nceputul secolului XXI este consecinta unui complex de factori de natura istorica, politica, ideologica, economica, juridica, sociala, internationala si conjuncturala. Fiecare dintre acesti factori si-a lasat amprenta, ntr -o masura mai mare sau mai mica, asupra evolutiei ntregii vieti rurale. Se poate aprecia ca, n ansamblul ei, agricultura Romniei a parcurs patr u etape importante: a. perioada de pna la 1918; b. perioada interbelica (19181945); c. perioada comunista ( 1945-1989); d. perioada de dupa 1989 (dupa Otiman P.,2002). Pentru a analiza situatia agriculturii romnesti pna n anul 1918 n cele trei provincii istorice ale Romaniei, Tar a Romneasca, Moldova si Transilvania, este necesar a o abordare diferentiata datorita situatiei juridice si politice diferite, ca urmar e a influentei specif ice a legislatiilor straine, caracteristice fiecarei pr ovincii, asupra proprietatii funciare si a exploatatiilor agricole. Bunaoara, n relatiile agrare din Principatele Romne se simt puternice influente ale raporturilor acestora cu I mperiul Otoman, n vreme ce n Transilvania, Bucovina si Basarabia, se resimt consecintele raporturilor de proprietate funciara, de stapnire, exploatare si mpartire a roadelor pamntului statornicite n perioada premergatoare Mar ii Uniri din 1918, r aporturi care favorizau

Emil Luca

natiunile dominatoare, numeric minor itar e, din Imper iul AustroUngar si din Imperiul Tarist. Transformarile produse n ansamblul economiei romnesti la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX -lea si- au pus amprenta si asupr a dezvoltarii agriculturii. Pasii realizati n agr icultura au fost, nsa, foarte timizi, n acest sector mentinndu-se multa vreme importante vestigii feudale. In Principatele Romne, dupa unirea acestora din anul 1859, cea mai importanta actiune este reforma agrara din anul 1864 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Prin acest act, n elaborarea caruia un rol important l-a avut Mihail Kogalniceanu, se nlaturau vechi obligatii ale taranimii fata de mar ii propr ietari de pamnt, pr ecum claca si or icare alta forma de legatura silita dintre acestia, cu totul semnificativ, se prevedea si trecerea a cir ca doua dar, fapt treimi din terenur ile cultivabile n pr oprietatea taranilor. S -au elaborat, de asemenea, mai multe legi cu impact funciar, ncepnd cu cea din anul 1866 si continund cu legile din anii 1868, 1873, 1875, 1880, 1884, 1903, prin care se prevedea vnzarea catre tarani a unor loturi de 6-50 pogoane n trupuri compacte din mosiile statului. Reforma agrar a din 1864 si legile funciare amintite au contribuit n mare masura la ameliorarea structurii de proprietate din Principatele Romne, dar nu au rezolvat complexele probleme tehnice si economice ale exploatatiei agricole si starea de napoiere a taranimii mpropr ietarite, ca efect al precarei dezvoltar i industriale si comerciale din Vechiul Regat. Aprecierea corecta a situatiei agrare nu poate fi facuta dect n contextul evolutiei generale a economiei romnesti. Trebuie mentionat ca evolutia situatiei agrare romnesti era n strnsa relatie cu inter esele capitalismului european. Corelatiile dintre evolutia agrara din Pr incipatele Romne, ca rezultat al dezvoltar ii industriale, comerciale si financiare romnesti si relatiile internationale romno-europene sunt fin analizate de Virgil Madgearu (V. Madgear u - Agrariar ism, Capitalism, I mperialism - Contributii la studiul evolutiei sociale romnesti,

Organizarea Teritoriului

Editura Economistul S.A., Bucuresti, 1936). In aceasta directie, Virgil Madgearu apreciaza ca interesele capitalismului european n Principatele Romne si mai apoi n Regatul Romniei, se mater ializeaza n crearea retelelor de transport, instrumentelor de credit si moneda, or dinii juridice de drept burghez, inclusiv a institutiilor proprietatii private. In foarte mica masura capitalismul european era interesat, cel putin pna la Unirea din 1859, sa contribuie la dezvoltarea industriala a Romniei, iar capitalul romnesc era implicat extrem de putin n investitii industriale. Astfel, n perioada 1866- 1915, din capitalul total investit n industrie, de 645 milioane lei, numai 122 milioane lei era capital r omnesc. In acest cadru economic, r eforma lui Alexandru Ioan Cuza nu a avut efectul scontat. Cu toate ca taranul devine proprietar de pamnt, el nu are inventarul si capitalul necesar pentru exploatarea terenului agr icol. De cele mai multe or i, chiar daca Constitutia din 1866 proclama libertatea personala, prin Legea tocmelilor agricole, mare parte din taranimea moldoveana si munteana ajunge n situatia de neoiobagie. De asemenea, n aceasta perioada apare n masa si fenomenul arendasiei care n Romnia, asemeni mai multor tari din centrul si estul Europei (Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Tarile Baltice) nu reprezinta, n esenta sa, un mod de exploatare a terenului agricol ci o constrngere a proprietar ului de a ar enda. Proprietarul, n absenta capitalului si a activului de exploatare, nu are alta solutie de exploatare, fiind nevoit sa- i arendeze pamntul. De altfel, acest fenomen l ntlnim si n prezent, dupa mai mult de 100 de ani, avnd n mare par te, cel putin pentru pr oprietarii-tar ani, aceeasi motivatie a arendar ii sau asocierii. Taranul, atunci, era constrns sa accepte conditiile de arendar e impuse de arendas, n caz contrar terenul sau ramnnd n mare parte nelucrat.

Emil Luca

Deci, putem aprecia ca n timp ce n tarile vest-europene, att n trecut ct si acum, arendar ea era si este un mod de exploatare al terenurilor agricole pe care proprietar ul nu doreste sa le nstraineze sau proprietarul nu ar e capacitatea manager iala si financiara de a exploata ferma (gospodaria) agricola, n tar a noastra arendarea a avut si continua sa aiba si n prezent, din aceleasi motive, mai multe conotatii negative. Din anul 1864 si pna la Unirea din 1918 nu se produc mutatii semnificative n structura agrara din Principatele Romne. Dimpotriva, se constata fenomenul de parcelare excesiva si de diminuare a proprietatilor mici si mijlocii (A. Frunzanescu - Evolutia raporturilor agrar e n Romnia, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1939) . Privita sub raportul repartitiei proprietatii funciar e, agricultura r omneasca, la inceputul secolului al XX -lea, se caracteriza pr in preponderenta mar ii proprietati mosieresti. Astfel, n 1905, un numar de aproximativ 4 170 mosier i, cu peste 100 ha, detineau peste 3 810 000 ha teren arabil (57,4% din suprafata agro-silvica a tarii), n timp ce aproape 921 000 proprietati taranesti pna la 10 ha nu aveau dect aproximativ 3 153 000 ha (34,2%), restul terenului apartinnd locuitorilor nstariti din lumea satelor, cu proprietati ntre 10 si 50 ha. Dintre taranii cu proprietati sub 10 ha, doar 176 375 detineau de la 5 la 10 ha, majoritatea posednd suprafete de pna la 5 ha. La aceasta trebuie adaugat ca alti aproximativ 300 000 capi de familie erau lipsiti complet de pamnt. Ca ramura principala a economiei, agr icultura ocupa la nceputul secolului al XX-lea peste 80% din populatie. Productia de cereale furniza peste 2/3 din venitul social si reprezenta 83% din valoarea totala a exportului romnesc. In conditiile dezvoltarii crescnde a productiei de marfuri, a extinder ii comertului intern si extern de cereale, iar sub raport social a diferentierii continue a taranimii, munca salariata ncepe sa ocupe

Organizarea Teritoriului

un loc din ce n ce mai important n economia agrara. Aceasta se r eflecta si n sporir ea inventarului agricol detinut de mosier i, care, n 1905 dispuneau de aproape 45 000 pluguri si tot attea grape, de peste 11 500 semanatori, peste 7 500 masini de secerat etc. Cu toate acestea, mosierii si arendasii nu detineau dect o mica parte din inventarul necesar agricultur ii ( Mir on Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Stefan Pascu, 1970; Stefan Pascu, 1974). O caracteristica a anilor de la nceputul secolului al XX- lea o constituie cresterea rapida a marii arendasii, care, n conditiile acelei per ioade, mpletea sistemul de exploatare capitalista cu cel feudal. Pentru a putea obtine, pe de o parte, conditii mai avantajoase de arendare si, pe de alta parte, pentru a-i constrnge pe tarani sa accepte conditiile pr opuse de ei, marii arendasi se asociau, constituind ver itabile trusturi (de exemplu, trustul Fischer, car e n 1904 detinea o suprafata de apr oape 237 000 ha n 10 judete) (Stefan Pascu, 1974). Sporul natural al populatiei rur ale si legislatia refer itoare la succesiune favorizeaza divizarea proprietatilor. La noi, din consider ente economice si ale pietei muncii, nu s- a putut aplica succesiunea dreptului de proprietate funciara n cazul primului nascut dintre frati, sistem succesoral ntlnit n multe tar i vesteuropene. De asemenea, trebuie sa remarcam si faptul ca piata agr icola precum si prelucrarea industriala a produselor agricole se aflau la un nivel extrem de redus, mpietnd asupra crear ii unor exploatatii agr icole organizate pe principii comerciale. Cu exceptia pietei cerealelor, n Pr incipatele Romne pna n anul 1918 nu putem vorbi, n adevaratul sens al notiunii, de piata agricola sau agroalimentara. Economia capitalista are o influenta puternica asupra evolutiei structurilor agrare si a productiei agricole. Capitalismul creeaza piete noi n centrele urbane si industr iale, att pentru pr odusele agricole - materii prime pentr u agroindustrie, ct si pentru produsele agroalimentare. De asemenea, dezvoltar ea capitalista a

Emil Luca

agr icultur ii constituie piata pentru forta de munca disponibilizata din agr icultura. Mai multi economisti care apartin curentului de gndire mar xist au sustinut ca dezvoltarea industriala, for marea mar ilor capitaluri financiar e si comerciale atrag dupa sine si n agr icultura aparitia marilor capitalur i n plasamente funciar e, crester ea suprafetelor proprietatilor funciare la limita si peste limita latifundiilor si, prin consecinta, pauper izarea unor mase mari de tarani. Aceasta teza de gndire si ideologie neomarxista o ntlnim si azi la multi oameni politici de vrf din Romnia. Acestia sustin ca prin liberalizarea pietei funciare s-ar produce acumularea primitiva de capital, saracir ea majoritatii taranilor si, prin polar izar e, formarea mar ilor proprietati funciare. I storia reformelor agrare si a dezvoltar ii rurale din vestul Europei demonstreaza, fara putere de tagada (M. Georgescu Refor me agrare, Editura Bucovina, Bucuresti, 1943), ca pr oprietatile funciare au crescut, dar cu un r itm extrem de lent. Astfel, n Franta, n anul 1892 (n urma cu peste o suta de ani) suprafata medie pe exploatatie era de 8,66 ha, n anul 1930 de 11,65 ha, n anul 1955 de 14 ha, iar n 1992 de 29 ha. Exploatatiile de peste 100 de ha n Franta anului 1892 erau n numar de 33280 ( 0,6% din total si detineau 12,24 milioane ha, adica 22% din suprafata agr icola a Frantei). In anul 1930 numarul acestor exploatatii, practic, este acelasi, ponderea lor ramnnd la 0,6% din numarul exploatatiilor , dar suprafata aferenta acestora se reduce la 7,36 milioane ha (15,9%), ca efect al reducerii suprafetei medii de la 368 ha la 227 ha pe o exploatatie mare. In anul 1992 numar ul de exploatatii de peste 100 de ha creste la 47000 (4,9% din totalul exploatatiilor), iar suprafata agricola detinuta de acestea se r educe la circa 6,60 milioane ha, revenind pe o exploatatie mare cir ca 140 ha. Acest fenomen se regaseste n toate tarile vest -europene. Structura Funciara n Romnia . Inaintea reformei agrare din 1918, dupa cum rezulta din datele tabelului 3.1., aproape 50% din

Organizarea Teritoriului

suprafata agr icola a Vechiului Regat era detinuta de 5385 proprietari latifundiari, revenind n medie 707,5 ha pe o exploatatie. Tabelul 3.1. Structura proprietatii agricole n Vechiul Regat n anul 1907 (Dupa Gh. Ionescu Sisesti si N. Cornateanu - La reforme agrair e en Roumanie et ses consequences, Editura Acad. Romne, Bucuresti, 1937) Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata

Numar % Ha % sub3ha 423047 43,9 673212 8,6 3-5 ha 321163 33,3 1342997 17,2 5-10 ha 176375 18,3 1137436 14,5 10-50 ha 36318 3,7 695953 8,9 50-100 ha 2405 0,2 166847 2.1 peste 100 ha 5385 0,6 3810352 48,7 Total 964693 100,0 7826797 100,0 Rascoala taraneasca din 1907 si miscarile violente ale acesteia, au determinat autoritatile vremii sa amelioreze prevederile legii nvoielilor agr icole si a legii obstiilor de arendar e s.a. Totusi, structura proprietatii funciare nu se modifica pna n 1918. In acest an situatia structurii agrare este cea prezentata n tabelul 3.2. din car e se retine chiar o crestere cu circa 2% a suprafetelor detinute de marii latifundiari. Structur a agrara din Romnia dinaintea reformei agrare de dupa Marea Unire se poate aprecia ca fiind caracteristica unei economii de tip feudal, cu mari pr oprietati latifundiare. Intre structura agr ara a Romniei si structura agrara a Frantei din acea vreme este o deosebire fundamentala, care poate fi usor observata din datele comparative ale tabelului 3.3.

Emil Luca Tabelul 3.2. Structur a proprietatii agricole n Vechiul Regat n anul 1918 (Dupa M. Constantinescu - L'evolution de la propriete rurale et la agraire en Rouma nie, Editura Cultura Nationala, Bucuresti, reforme 1925) Categorii Exploatatii proprietat de Suprafata Numa r % Ha % i sub 3 ha 423401 44,00 673212 8,60 3-5 ha 321163 33,30 1342997 17,30 5-10 ha 176375 18,10 1187900 14,60 10-50 ha 36318 3,70 695953 8,20 Total pna la 50 ha 957527 99,10 3813598 48,70 50-100 ha 2405 0,26 166847 2,20 100-500 ha 3314 0,41 316385 10,60 500-1000 ha 1112 0,13 302084 10,40 1000-3000 ha 771 0,09 1236420 15,80 3000-5000 ha 112 0,01 484367 5,60 peste 5000 ha 66 - 520095 6,70 Total 50-5000 ha 7780 0,90 3977198 51,30 Total general 965307 100,00 7790796 100,00
Tabelul 3.3. Situatia comparativa a structurii agrare n Franta (1892) si Romnia (1907) (Dupa I.P. Otiman, Evolutia structurii proprietatii funciare si a exploatatiilor n agricultura romneasca n secolul XX si probleme ale dezvoltarii rurale, n vol. Secolul XX Performante n agricultura, Ed. Ceres, 2002) Romnia Franta Exploatatii Suprafata Exploatatii Suprafata Nr., % Mii ha % Nr., mii % Mii ha % mii sub 10 ha 912,2 95,40 3153,6 40,5 4852,9 85,1 12572,0 27,0 10-50 ha 36,3 3,70 660,0 8,5 711,1 12,5 14313,4 30,0 50-100 ha 2,4 0,26 166,9 2 105,4 1,8 10253,3 21,0 peste 100 5,4 0,64 3810,5 48,0 33,3 0,6 12240,2 22,0 Categorii de proprietati

Organizarea Teritoriului ha Total 965,3 100 7791,0 100 5702,7 100 49378,8 100

Daca suprafata medie pe exploatatie este aproximativ egala n cele doua tari, n Franta fiind de 8,65 ha, iar n Romnia 8,07 ha, n schimb distributia pe clase de marime este total diferita. Astfel, n Fr anta, nca de la finele secolului XIX, se contureaza tendinta de formare a exploatatiilor mijlocii, viabile, pr ofitabile. Ponderea cea mai mar e n suprafata agricola a Frantei o detin fermele ntre 10 si 50 de ha, n timp ce la noi acestea, att ca numar ct si ca suprafata, au ponderea cea mai redusa. Peste jumatate din suprafata agr icola a Fr antei apartine fermelor ntre 10 si 100 ha (51 %) , pe cnd la noi aceasta clasa are o pondere de numai 10,6%. Gospodariile taranesti mici, n numar de aproape un milion, au o suprafata medie de 3,4 ha, iar mar ile latifundii au suprafata medie de peste 700 ha, dubla fata de mar ile proprietati franceze. In Transilvania, unde sunt cuprinse si provinciile Banat, Crisana si Maramures, situatia este mar cata profund de apartenenta vremelnica a acesteia la Imperiul austro-ungar. Stapnirea straina n Transilvania si-a lasat amprenta asupr a structurilor agrare, si a structurilor de proprietate ale nationalitatilor locuitoare n spatiul transilvan. Dorinta de emancipare a romnilor din Transilvania, de mpr oprietarire a taranilor romni, a luat forme cnd extrem de dure (rascoalele taranesti ar delene), cnd for me pasnice, politice, pr in repetate petitii adresate Curtii Imperiale de la Viena. Legea reformei agrare din anul 1848, care desfiinteaza iobagia n I mperiul Austro-Ungar, deci inclusiv n Transilvania, pr evedea mproprietarirea fostilor iobagi cu supr afetele de teren pe care acestia le lucrasera. Punerea n aplicare a acestei legi a nenumarate conflicte, de cele mai multe ori fiind rezolvate n creat favoarea nobilimii maghiare care, de altfel, era ndrituita sa judece aceste litigii. Legislatia agrara, att dinaintea anului 1867 - anul dualismului austro-ungar - ct mai ales dupa acest an, desi a avut influente pozitive asupra exploatatiilor agricole din acest spatiu, prin

Emil Luca

segregarea (separarea proprietatii asupra padurilor si pasunilor) si comasarea proprietatilor n exploatatii viabile, totusi asupra populatiei majoritare romnesti nu a avut efecte benefice. Populatiei romnesti i s-au atribuit, de regula, suprafetele cele mai nepr oductive si cele mai inaccesibile exploatatiei moderne. Din analiza datelor din provinciile inter si transcarpatice pr ezentate de M. Constantinescu (M. Constantinescu, L' evolution de la propriete rurale et la reforme agraire en Roumanie , Edit. Cultura Nationala, Bucuresti, 1925), se desprinde cu claritate ideea ca la nceputul anului 1918 structura agrara era profund distorsionata n defavoarea populatiei majoritare romnesti, aceasta structura fiind consecinta de secole a politicii de dominatie straina n Transilvania. Astfel, n anul 1918, n timp ce romnii reprezentau 63,75% din populatia Transilvaniei, ei aveau n proprietate numai 24% din suprafata agr icola si forestiera a acestei provincii romnesti. Suprafata medie, pe un locuitor romn transilvanean era de 1,08 ha, iar pentru un locuitor minoritar transilvanean era de 5,93 ha. In ceea ce priveste proprietatile mari (de peste 100 iugare), romnii detineau numai 2,5% din exploatatiile de aceasta mar ime din Transilvania, restul aflndu-se n proprietatea minoritarilor (unguri, sasi, svabi). In Basarabia structurile rurale au fost puternic marcate de dominatia tar ista din perioada 1812-1918. Dupa anul 1878, taranimea basarabeana este lovita de politica tarista de colonizare straina n Basarabia si de cumparar ile masive de teren facute de catre nobilimea rusa. In Basarabia mai apare, ca o caracter istica specif ica acestei provincii, proprietatea funciara a statului, n suprafata de peste 310000 ha (7,5%) si proprietatile unor persoane juridice n suprafata de 193000 ha (4,6%). In Basarabia structura propr ietatilor agrare era asemanatoare celei din Vechiul Regat, reprezentnd o bipolar itate marcanta. Proprietatea latifundiara reprezenta 44,1% din suprafata Basarabiei, fiind concentrata n 2171 propr ietati car e au detinut 1639000 ha,

Organizarea Teritoriului

revenind 755 ha pe exploatatie latifundiara. Pe de alta par te, pr oprietatile sub 10 ha r eprezentau 51,6% din suprafata agricola a Basarabiei, cu o suprafata medie de circa 3,7 ha pe familie. In Bucovina, aflata din anul 1777 pna n 1918 sub administratia austriaca, datorita libertatii de nstrainare a proprietatii, fenomenul de polarizare este prezent si aici la niveluri semnificative. Din suprafata agricola a Bucovinei, de 520000 ha, mica proprietate (ferme sub 10 ha) detinea 78%, iar marea proprietate (ferme peste 100 ha) detinea 22% din total. Suprafata medie pe o proprietate n Bucovina era mai redusa compar ativ cu celelalte provincii romnesti, f iind de circa 2,9 ha. In sinteza, structura agrara romneasca naintea reformei agrare din anul 1918 poate fi apreciata ca extr em de disproportionata, prezentnd doua polarizari caracteristice exploatatiilor agr icole de tip feudal. Prima caracteristica desemneaza existenta unui numar foarte mare de exploatatii mici, avnd pondere de 95,7% din totalul exploatatiilor, cu suprafata medie pe fer ma de 4,35 ha, iar pe de alta parte se polarizeaza marea proprietate funciara care, desi reprezenta numai 0,7% din numarul exploatatiilor, detinea 40,4% din suprafata tarii. A doua caracteristica a structurii agrare romnesti n anul Unirii, 1918, consta n foarte slaba dezvoltare a exploatatiilor de mar ime mijlocie. Aceste exploatatii, care se contureaza n toata Occidentala nca de la nceputul secolului XX, la noi Europa detineau 15,9% din suprafata tarii si numai 3,6% din numarul exploatatiilor romnesti. Daca n tar ile vest-europene evolutia agr iculturii, a structurilor agrare, a tehnologiei de productie si a pietei agricole s- a produs n paralel cu dezvoltar ea capitalismului, n Romnia si n alte tari central si est-europene, la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului XX, continuau sa se manifeste puternice structuri agrare latifundiare si relatii agrare neoiobage de tip feudal. Constantin Garoflid, studiind problema agrara pna n anul 1907, afirma: "capitalismul a revolutionat numai raporturile de

Emil Luca

proprietate nu si raporturile de munca. Proprietatea a devenit burgheza, munca a ramas feudala" (V. Madgearu - Agrariarism, Capitalism, Imperialism - Contributii la studiul evolutiei sociale romnesti, Editura Economistul S.A., Bucuresti, 1936). Desi V. Madgearu nu mpartaseste n mod explicit conceptia lui C. Garoflid, totusi n scrierile economice ale savantului-economist vom gasi explicatii ale mecanismului de functionare a sistemului agrar romnesc n pragul trecerii n secolul XX. Gospodaria taraneasca mica nu asigura utilizarea integrala a capacitatii de munca a familiei taranesti. De asemenea, gospodaria taraneasca n suprafata de 3-4 ha pamnt agricol, cu o tehnologie pr ecara, puternic influentata si afectata de starea meteorologica anuala, nu-si asigura complet necesarul de produse agricole pentru autoconsumul propriu. Deci, putem aprecia ca aceste gospodarii taranesti se aflau, de fapt, ntr -o economie de subzistenta precar a cu o marcanta dependenta de marea proprietate funciara. Gospodariile mar i, slab nzestrate tehnic n acea perioada, folosesc de cele mai multe ori ca forta de munca excedentul din gospodariile taranesti mici si nu forta de munca salariata. Gospodariile agr icole mari, care pot fi def inite ca ntreprinderi agr icole, sunt, de fapt, puternic racordate la piata agricola si industr iala. Acestea pr oduc pentru autoconsumul lor, platesc n natura o parte din munca taranilor, dar produc cea mai mare parte pentru piata. Caracterul de agricultura cerealiera n Vechiul Regat este dat de faptul ca n ntreprinder ile agr icole mari s-au produs cer eale pentru piata europeana. Acest tip de exploatatie agricola, chiar daca a avut oarecari rezultate n modernizarea unor ferme cultivatoare de cereale, totusi a continuat sa perpetueze sistemul de agr icultura cerealiera extensiva al Romniei. Aceasta este explicatia faptului ca n Vechiul Regat dezvoltarea cresterii animalelor, cu exceptia oier itului, era limitata la necesarul autoconsumului familial, la cresterea animalelor de tractiune si ntr-o foarte mica masura la

Organizarea Teritoriului

productia animala pentru piata. Sistemul de agricultura cerealiera a mentinut sector ul de crestere a animalelor, att ct a fost n Vechiul Regat, la un nivel subdezvoltat tehnologic si biologic. Cresterea animalelor s-a facut dupa metode traditionale, iar rasele de animale, n cea mai mare parte, au fost autohtone, tardive si cu o slaba capacitate productiva si reproductiva. Prin ur mare, se poate aprecia ca agricultura Romniei Mari, dupa anul 1918, era puter nic marcata de subdezvoltarea economica generala a tar ii, caracterizata de o bipolare excesiva a structurii agrare, cu un sistem de productie unilateral, extensiv si, mai presus de toate, dominata mai degraba de relatii neofeudale dect de relatii de productie capitaliste. 3.2. Situatia agriculturii romnest i n perioada interbelica 3.2.1. Reforma agrara din 1918 Starea satului romnesc, n ansamblul sau si, implicit, starea agr icultur ii romnesti, n preajma anului 1918, era una cu totul speciala si complexa, date fiind conditiile diferite de evolutie pe care le-au ur mat satul si agricultura n Regatul Romniei pe de o parte, si n celelalte tinutur i ce aveau sa se alature Romniei n anul 1918, pe de alta parte. Chestiunea agrara a fost larg analizata si dezbatuta n cercurile politice si n cele economice romnesti, nca de la sfr situl secolului al XIX-lea, dar mai pr egnant dupa rascoala din 1907, punndu-se astfel bazele teoretice ale r eformei din 1918. Posibilitatile ce se ntrevedeau de catre personalitati precum P. S. Aurelian, V. Madgearu, C. Garoflid, C. Stere, N. Cornateanu, I. C. Bratianu, N. O. Popovici Lupa, I. Lahovari, A. D. Xenopol, V. M. Kogalniceanu, N. Iorga, M. Serban, Gh. Ionescu Sisesti etc., urmau doua tendinte principale: una, care promova ideea realizarii unei

Emil Luca

exproprier i a mar ilor proprietati, urmata de o mproprietar ire a celor lipsiti de pamnt si a celor cu pamnt putin; a doua tendinta sustinea ideea constituirii unor exploatatii viabile prin stimularea pietei libere a terenurilor, n asa fel nct proprietari sa devina cei ce-si doresc cu adevarat si au capacitatea sa dezvolte corespunzator exploatatiile agricole (Otiman I.P., 2002).
Tabelul 3.4. Structura proprietatilor rurale n Vechiul Regat al Romniei si n celelalte provincii romnesti naintea reformei agrare din 1918 (dupa Otiman P. I., 2002)

ha % nr. % ha Vechiul sub 10 ha 3732195 46,7 921209 95,4 4,05 Regat 10-100 ha 860953 10,8 30723 3,8 28,02 peste 100 ha 3397851 42,5 5375 0,8 632,15 Total 7990999 100,0 957307 100,0 8,35 Basarabia sub 10 ha 2156827 51,6 300178 95,4 7,18 10-100 ha 180975 4,3 12209 3,9 14,82 peste 100 ha 1844539 44,1 2171 0,7 849,63 Total 4182350 100,0 314558 100,0 13,29 Transilvania sub 10 ha 2536738 34,1 602643 94,1 4,21 10-100 ha 2153117 28,9 32348 5,1 66,56 peste 100 ha 2751457 37,0 5402 0,8 509,34 Total 7441312 100,0 640393 100,0 11,62 Bucovina sub 10 ha 405000 77,9 197790 99,2 2,05 - - - - - peste 50 ha 115000 22,1 1652 0,8 64,6 Total 520000 100,0 199442 100,0 2,60 Romnia sub 10 ha 8830760 43,8 2021820 95,7 4,36 10-100 ha 3195054 15,9 75280 3,6 42,44 peste 100 ha 8108847 40,3 14600 0,7 555,40 Total 20134661 100,0 2111700 100,0 9,53

Provincii Clase de suprafata

Suprafata totala Exploatatii

Suprafata medie

Cea de-a doua directie si-a gasit mai multi sustinatori, ndeosebi ca urmare a exper ientelor esuate prin refor mele anterioare, n urma carora, multi dintre taranii mproprietariti si- au pierdut, mai devreme sau mai trziu, cea mai mare parte a proprietatilor, n lipsa unui minim de mijloace de productie. Intrziata datorita implicarii Romniei n primul razboi

Organizarea Teritoriului

mondial, legea pentru reforma agrara n Regatul Romniei avea sa fie promulgata n 1918. In esenta, legea prevedea expr oprierea a circa doua milioane de hectare, provenind din mar i proprietati din Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Moldova, cu despagubir e prin plata, si mpr oprietarirea celor ndreptatiti, prin vnzare. In provinciile care au intrat n componenta Romniei Mari, dupa Unir ea din 1918 ( Basarabia, Transilvania, Banat, Crisana, Maramures si Bucovina), se trece, de asemenea, treptat, la aplicarea reformei agrare, pe aceleasi principii generale ca n Vechiul Regat al Romniei (tabelul 3.5). Tabelul 3.5. Suprafetele expropriate prin reforma agrara din 1918 (dupa Otiman P. I., 2002) Suprafata Suprafata Cota de expropriata Provincii latifundiilor expropriere (ha) (ha) (%) Vechiul Regat 3397851 2776401 81,7 Basarabia 1844549 1491920 76,9 Transilvania 2751457 1663809 61,2 Bucovina 115000 75967 66,1 Romnia 8108857 6008097 74,1 3.2.2. Consecintele reformei agrare din 1918 si evolutia agriculturii romnesti in perioada interbelica Despre finalizarea refor mei agrare declansate n anul 1918, se poate vorbi doar odata cu emiterea Legii circulatiunii pamntur ilor, cunoscuta si sub numele de Legea Mihalache, n 20 august 1929. Prin acea lege erau suspendate interdictiile de vnzare a supr afetelor agricole (cum prevedeau legile emise pentru aplicarea refor mei agrare). Noua situatie din agr icultura Romniei, n ur ma r eformei

Emil Luca

agrare din 1918 este prezentata n tabelele 3.6. si 3.7.


Tabelul 3.6. Situatia privind modul de mproprietarire, prin reforma agrara din 1918

Pro vincii Nr. de tarani Suprafata totala (ha) Suprafata medie ndreptatiti mproprietariti % agricola arabila agric. arabila Vechiu l 1075330 648843 60,3 2562014 25 620 14 3,9 3,5 Regat Basarabia 357016 357016 100,0 1098045 10 980 45 3,1 3,1 T ransilvania 490528 310584 64,4 1354821 4 89043 4,4 1,6 Bucovina 826 03 76941 94,0 53042 49179 0,7 0,6 Romnia 2005477 1 393383 69,5 5067922 39 280 07 3,6 2,8

(ha)

Tabelul 3.7. Structura proprietatii rurale n Romnia, nainte si dupa nfaptuirea reformei agrare din 1918
Provincii Clasificare naintea reformei Dupa reforma suprafete ha % ha %

Vechiu l Regat sub 10 ha 3732195 46,7 6508596 81,4 10-100 ha 860953 10,8 860953 10,8 peste 100 ha 3397851 42,5 621450 7,8 Total 7990999 100,0 7990999 100,0 Basarabia sub 10 ha 2156827 51,6 3648747 87,2 10-100 ha 180975 4,3 180984 4,3 peste 100 ha 1844539 44,1 352619 8,5 Total 4182350 100,0 4182350 100,0 T ransilvania sub 10 ha 2536738 34,1 4200547 56,5 10-100 ha 2153117 28,9 2153117 28,9 peste 100 ha 2751457 37,0 1087648 14,6 Total 7441312 100,0 7441312 100,0 Bucovina sub 10 ha 405000 77,9 480967 92,5 peste 100 ha 115000 22,1 39033 7,5 Total 520000 100,0 520000 100,0 Romnia sub 10 ha 8830760 43,8 14838857 73,7 10-100 ha 3195054 15,9 3195054 15,9 peste 100 ha 8108847 40,3 2100750 10,4 Total 20134661 100,0 20134661 100,0

In primii ani dupa aplicarea refor mei agrar e, prin farmitarea excesiva a exploatatiilor agricole si mentinerea unei dotari tehnice precare, consecintele au fost negative, manifestate n pr incipal prin

Organizarea Teritoriului

scaderea generala a productiei vegetale si animale (tabelul 3.8.)


Tabelul 3.8. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de cmp n perioadele 1911-1915 si 1923-1927 C ultura 1911-1915 1923-1927 % Porumb 1400 1090 77,9 Gru 1140 870 76,3 Orz 1040 710 68,3 Ovaz 950 720 75,9

Treptat, productia agr icola a dat semne de nviorare, astfel ca, pe ansamblu, se poate aprecia ca per ioada interbelica a fost favorabila constituirii unor exploatatii agr icole de tipur i si marimi diferite, ndeosebi a exploatatiilor mijlocii, asemanatoare celor din alte tari europene, cu agricultura mai per for manta dect a Romniei. Dupa modelul occidental, au fost create n acea perioada, si n Romnia, toate tipur ile de asociatii taranesti: cooperative de productie, de prelucrare si comercializare a produselor agr icole, de aprovizionare, sindicate ale crescatorilor de animale, case de credit, obstii, camere de agricultura, corporatii etc. Aceasta este per ioada n care Romnia a nceput sa fie consider ata, n anumite cercur i, drept un grnar al Europei, ca urmar e a cresterii volumului de exporturi la cereale (1,5 3 milioane de tone anual) dar si la car ne (90 000 100 000 tone anual). Cea mai mare par te a productiei pentru export provenea din gospodariile mijlocii, care detineau cir ca 2,75 milioane he ctare teren arabil, din care cir ca 2,4 milioane hectare cultivate cu cereale, chiar daca productiile medii realizate erau nca destul de scazute n comparatie cu cele din alte tari ale Europei (tabelele 3.9., 3.10.)

Emil Luca

Tabelul 3.9. Productiile medii de gru (kg/ha) obtinute n perioada 1928-1936 ctevan tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Bulgaria 1180 1280 1040 850 1500 1154 127,4 Franta 1460 1180 1670 1700 1290 1504 166,0 Germania 2230 2130 2190 2060 2210 2137 235,9 Italia 1250 1190 1530 1270 1530 1368 151,0 Ungaria 1610 1350 1140 1140 1420 1355 180,0 Iugoslavia 1480 1030 750 920 1320 1181 130,4 Romnia 980 1160 530 670 1020 906 100,0 Tabelul 3.10. Productiile medii la porumb boabe (kg/ha) obtinute n perioada 19281936 n cteva tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Italia 1190 1980 2090 2150 2270 1803 174,0 Iugoslavia 1100 1440 2070 1940 2040 1593 153,8 Ungaria 940 1330 1900 1840 1920 1319 125,3 Romnia 620 1020 1250 970 1070 1036 100,0

Chiar daca pe ansamblul sau, agricultura Romniei continua sa se situeze, si n per ioada interbelica, la un nivel scazut, inferior agr icultur ii din tarile Europei Occidentale, se poate aprecia, pe baza unor rezultate statistice din acea perioada (Gh. Ionescu Sisesti, 1921, Anton Golopentia, 1940, citati de Otiman P. I., 2002), ca n unele zone ale Romniei (Timis, Arad, Trnava Mare, Brasov etc) se obtineau productii medii asemanatoare sau chiar superioare celor obtinute n unele tari vest europene. Procesul de dezvoltare si consolidare a exploatatiilor performante din agr icultura Romniei a fost ntrerupt n anul 1945, odata cu intrarea tarii sub guvernarea comunista.

Organizarea Teritoriului

3.3. Agricultura Romniei n perioada comunista (19451989) Perioada 1945 1989 poate fi considerata una dintre cele framntate si mai complexe, cu consecinte profunde pentru locuitorii satelor romnesti. Inceputul perioadei a fost mar cat de reforma agrar a din 1945, pr in care guvernul Petru Groza, de orientare comunista, creat dupa model sovietic, instalat la putere la 6 martie 1945, facea un prim pas spre socializarea agr icultur ii din Romnia. In tabelul 3.11. este prezentata o situatie comparativa a principalelor productii realizate n Romnia, comparativ cu cele din Fr anta, n doua momente importante, 1938 si 1950. Prin Legea 187, pentru nfaptuirea reformei agr are, publicata n Monitorul Oficial din 23 mar tie 1945, s-a trecut la expropr ierea a nu mai putin de 1 109 000 hectare din totalul de 1 468 000 hectare care apartineau proprietarilor cu mai mult de 50 hectare pe exploatatie. In acest fel, erau desfiintate cele mai per formante exploatatii, cele cupr inse ntre 50 si 100 hectare, odata cu nfiintarea unor exploatatii mici, lipsite de mijloace de productie (tabelul 3.12). O evaluare comparativa a numarului de proprietati si a suprafetelor acestora, pe anii 1930 si 1945, evidentiaza o crestere a numarului total de exploatatii cu nu mai putin de 2,2 milioane, odata cu scaderea suprafetei medii a unei exploatatii, de la 6,1 ha la 2,65 ha, n conditiile n care, n anul 1930 erau luate n considerar e si exploatatiile din Basarabia si Bucovina ( 657 000 exploatatii n Basarabia si 200 000 exploatatii n Bucovina), teritorii pierdute dupa 1945 (tabelele 3.13., 3.14.).

Emil Luca

Tabelul 3.11. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de cmp anii 1938 si 1950 n Romnia si Franta n Produse Romnia Franta 1938 1950 1938 1950 Gru 1310 804 1900 1800 Orz 724 608 1700 1600 Ovaz 712 544 1700 1400 Porumb 1055 736 1700 1100 Cartofi 8300 7000 12100 12700 Sfecla de zahar 1370 8100 25000 29500 Floarea soarelui 873 420 1000 1400

Tabelul 3.12.
Structura proprietatii agricole n Romnia n anul 1945, dupa nfaptuirea reformei ( dupa Otiman P. I., 2002) ) agrare Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata agric ola Numar, mii % Mii ha % sub 1 ha 2001,9 36,4 956,5 6,6 1 - 3 ha 2311,1 42,1 3982,8 27,3 3 - 5 ha 697,3 12,7 2474,4 17,0 5 - 10 ha 363,7 6,6 5020,9 34,4 10 20 ha 80,3 1,5 1096,1 7,5 20 50 ha 22,7 0,4 723,0 5,0 Peste 50 ha 15,2 0,3 326,7 2,2 Total 5492,2 100,0 14580,5 100,0

Organizarea Teritoriului

Tabelul 3.13. Structura agrara n Romnia, 1930 (dupa I. P. Otiman, 2002) Categorii 1930 proprietat de Exploatatii i Nr.,Suprafata Mii ha mii % % sub 10 ha 3020,0 92,0 14838,9 73,7 10-100 ha 248,0 7,6 3195,0 15,9 peste 100 ha 12,2 0,4 2100,7 10,4 Total 3280.2 100,0 20134,6 100,0 Tabelul 3.14. Structura agrara n Romnia, 1945 (dupa I. P. Otiman, 2002) Exploatatii Suprafata % Mii ha % Nr. mii sub 10 ha 5374,0 97,8 12434,6 86,3 10-100 ha 118,2 2,2 1495,2 14,7 peste 100 ha - - - otal 5492,2 100,0 14580,5 100,0 T Categorii proprietat de i 1945

De subliniat ca major itatea exploatatiilor de 10-20 ha, care scapaser a de furia refor matorilor, vor avea la rndul lor aceeasi soarta, la doar patru ani, odata cu declansarea procesului de colectivizare fortata a agriculturii romnesti. Decizia de colectivizare a agriculturii a fost luata la Plenara PMR din 3-5 martie 1948 iar procesul de constituire a gospodariilor agricole colective, a fost unul extrem de durer os pentr u cei mai vrednici gospodari ai satelor romnesti, fiind derulat pe parcursul a

Emil Luca

13 ani, din 1948 pna n 1962. O situatie pr ivind evolutia procesului de colectivizare este prezentata n tabelul 3.15. iar n tabelul 3.16. este prezentata structura noilor exploatatii, pe forme de proprietate, la sfrsitul anului 1962. Evolutia procesului de colectivizare n Romnia
(Dupa I. P. Otiman, 2002)
Suprafata agricola arabila mii ha % mii ha %

Tabelul 3.15.

Ani G.A.C. Familii 1949 1950 1955 1960 1962

(mii)

56 4,0 14,3 - 10,1 1027 67,7 288,9 2,0 262,5 2,62 2152 184,2 605,8 6,2 792,8 7,92 4187 1420,1 4580,2 31,2 4099,6 40,0 5398 3294,8 9084,7 61,8 7677,7 76,8

St ructura exploatatiilor, pe forme de proprietate, n Romnia, la sfrsitul anului 1962 (dupa I. P. Otiman, 2002) Suprafata agrara Felul proprietatii agricola arabila mii ha % mii ha % Proprietate de stat 4292,4 29,2 1724,8 17,6 - din care 1778,7 12,1 1362,2 13,9 I .A.S. Proprietate 9525,6 64,8 7732,2 78,9 colectivista Proprietate privata 882,0 6,0 343,0 3,5

Tabelul 3.16.

Se constata ca n proprietatea de sta t sau n cea colectivista , aproape intra ntreaga suprafata agricola a Rom niei. Proprietatii private i mai ramnea doar 6 la suta din suprafata agricola, circa 882 000 hectare, n

Organizarea Teritoriului

zonele montane, improprii practicarii agriculturii. Potrivit altor statistici, proprietatea particulara detinea circa 1,2 milioane hectare (12,1 %), mai ales n zonele colinara si montana (Davidescu D,. 2002) Nu poate fi trecut cu vederea pasul impresiona nt, chiar daca realizat fortat, n sensul cresterii suprafetelor exploatatiilor agricole si a efectuarii unor ample lucrari de mbunatatiri funciare (a menajarea unor mari sisteme de irigatii, de desecare-drenaj, ori de combatere a eroziunii solului) . Tabelul 3.17.

Suprafetele irigate n Romnia si n unele tari ale UE (mii ha)


(Dupa I. P. Otiman, 2002)

Tari SAU*

irigata %

Romnia 3102 21,1 Uniunea Europeana 10912 8,6 Danemarca 430 15,4 Germania 330 2,8 Grecia 1190 20,7 Spania 3360 12,4 Franta 1160 3,8 Italia 3100 18,0 Olanda 550 27,2 Polonia 634 14,0
*SAU suprafata agricola utila

Prin comasarea si sistematizarea terenurilor agricole intrate n proprietatea statului sau a celor din proprietatea colectivista, s-au creat care au permis, de asemenea, aplicarea unor tehnologii moderne conditii de cultura, echiparea exploatatiilor cu masini si utila je adecvate, chiar daca nu si foarte performante. investitiile facute ndeosebi n perioada 1955-1989, pot Dintre fi mentionate: amenajarea a circa 3,2 milioane hecta re pentru irigatii; circa

Emil Luca 2,2 milioane hectare amenajate a ntierozional; zece combinate pentru producerea ngrasamintelor chimice, cu o capacitate totala instalata de 4,5 milioane tone substanta activa anual, din care jumatate pentru consum jumatate pentru export; 8 fabrici de pesticide; 120 0 hectare de intern si seretip industrial; sase uzine de tractoare, cu o productie anuala de 30 de 000 bucati, cu putere ntre 45 si 180 CP; 12 uzine pentru producerea de utilaje si piese de schimb; doua uzine pentru fabricarea de utilaje agricole si echipamente pentru irigatii; 196 combinate intercooperatiste pentru cresterea industriala a porcilor si pasarilor; 60 complexe intercooperatistevacilor de lapte; 40 de fabrici de nutreturi combinate; 33 pentru cresterea de fabrici pentru industrializarea sfeclei de zahar etc. (Davidescu D., 2002) (tabelele 3.18; 3.19). Trebuie mentionat ca tendinta sistemului era aceea de a realiza mult, de a impresiona prin cantitate, neglijndu-se de cele mai multe ori criteriile de calitate. Asa se face ca, n ciuda conditiilor ecologice a eforturilor si a sacrificiilor facute, rezultatele favorabile, obtinute deopotriva n productia vegetala si n productia anima la , nu au fost pe masura asteptarilor, realizndu-se constant, pe ansamblul agriculturii n ma joritatea cazurilor, productii sub 60 la suta din cele Romniei, ale tarilor din Uniunea Europeana (tabelul 3.20.). Acea sta situatie a reprezentatat o consecinta fir easca a neajunsurilor majore ale sistemului mana gerial, a implicarii adesea n procesul de productie a unor factori incompetenti, a dotarii tehnice precare, a gradului scazut de calificare a unor largi categorii de lucratori din agricultura, a sistemului de retribuire nestimulativ etc. De subliniat ca agricultura Romniei oferea , n anii de vrf ai epocii comuniste, prin productiile a gricole realizate, chiar mai putine disponibilitati pentru export dect n perioada interbelica (tabelele 3.21. si 3.22.).

Organizarea Teritoriului

Tabelul 3.18.

ncarcatura pe tractor n Romnia si n tarile UE (1989) (Dupa I. P. Otiman, 2002)


Tari tractor UE 19,6 1:5,1 SAU* / (ha) Raportul UE / RO

Belgia 12,2 1:8,2 Danemarca 16,9 1:5,9 Germania 8,3 1:12,0 Grecia 30,3 1:3,3 Spania 37,0 1:2,7 Franta 20,8 1:4,8 Irlanda 34,5 1:2,9 Italia 12,2 1:8,2 Luxemburg 12,2 1:8,2 Olanda 10,9 1:9,2 Portugalia 58,8 1:1,7 Anglia 35,7 1:2,8 Rom nia total 100,0 - I.A.S. 83,3 - C.A.P. 107,0 Sursa: Dupa Anuarul statistic al Romniei 1990 si LUnion Europenne , Raport 1992 *SAU suprafata agricola utila

La situation de lagriculture dans

Emil Luca

Tabelul 3.19.

ngrasaminte chimice folosite n Romnia si UE (1990)


Tari ngrasaminte kg s.a./ha RO : UE Cereale 3050 1,0 Romnia 78 1,0 Uniune a Europeana 149 1,9 4720 1,6 Kg/ha UE RO :

Belgia 273 3,5 5950 2,0 Danemarca 219 2,8 6090 2,0 Germania 358 3,3 5790 1,9 Grecia 113 1,4 3080 1,0 Spania 97 1,2 2440 0,8 Franta 195 2,5 6070 2,0 Irlanda 121 1,6 6450 2,1 Italia 121 1,6 3840 1,3 Luxemburg 273 3,5 3820 1,3 Olanda 307 3,9 6930 2,3 Polonia 66 0,8 1500 0,5 Marea Britanie 134 1,7 6170 2,0

Organizarea Teritoriului

Tabelul 3.20.

Evolutia productiei medii la cereale 1950-1999


Perioadele 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1954 1959 1964 1969 1974 1979 1984 1989 kg/ha 1050 1260 1520 1960 2310 2920 3080 3070 2710 2900 1990 1994 1995 1999

Tabelul 3.21. Exportul romnesc de cereale n per ioada 1909-1940 (mii tone)
Produse 1909-1912 1920-1924 1925-1929 1930-1934 1935-1940 Gru si secara 1498,6 120,1 176,5 307,0 853,3 Orz si ovaz 506,7 656,1 653,0 832,8 288,5 Porumb 983,7 584,8 775,8 1109,9 535,1 Total 2989,0 1361,0 1605,3 2248,9 1676,9

Tabelul 3.22. Exportul romnesc de cereale n per ioada 1980-1989 (mii tone)

Ani 1980 1985 1986 1987 1988 1989 Mii 1700 841,7 289,9 529,2 241,8 289,0 tone
Se poate aprecia ca agricultura Romniei, cazuta pe nedrept si cu brutalitate sub apa sarea comunista , a parcurs un drum anevoios, lovinduse constant de greutati multe si mari. Iesirea din lagar avea sa se produca la de brutal si de dureros, n urma evenimentelor sngeroase din fel decembrie 1989...

Emil Luca

3.4. Agricultura Romniei dupa 1989 Anul 1989 a reprezentat pentru ntreaga economie a Romniei un moment de rascruce, de revenir e de la un sistem controlat de statul comunist, la economia de piata. Din nefericire, schimbarea nu s-a facut ctusi de putin rational, trecndu-se cu ndrjire, imediat dupa caderea regimului comunist, la farmitarea excesiva a suprafetelor fermelor colectiviste si a celor de stat, si atribuirea acestora fostilor proprietari sau urmasilor acestora. Ori, er a fapt cunoscut nca de la nceputul secolului XX, ca "mizer ia n care se sbuciuma tar animea noastra si are originea n star ea de pulverizare a pamntului". Afirmatia apartine unuia dintre intemeietorii cercetarii stiintifice din agricultura romneasca, profesorul Gheorghe Ionescu Sisesti. Ajuns ministru al agricultur ii, profesorul Ionescu Sisesti a militat pentru nfiintarea si consolidarea unor forme asociative de exploatare a terenului, care sa beneficieze astfel de avantajele evidente ale marii propr ietati: "Pr in organizarea cooper ativelor agr icole de productie, toate avantagiile specifice mar ii propr ietati se pot r ealiza n pr oprietatea mica", afir ma profesorul Sisesti... Ideea a fost promovata si de alti importanti oameni luminati ai perioadei interbelice, ntre care si profesorul universitar Virgil Madgearu. In revista Viata agricola, acesta sustinea ca este necesar sa se creeze un sistem de ncurajare pentru ntemeierea de lucru n comun a pamntului taranesc. In ciuda asociatiilor acestor realitati, odata cu trecerea la aplicar ea Legii Fondului Funciar, (Legea 18/1991) se lichideaza fizic fostele CAP -uri pr in restituirea proprietatilor funciare pe vechile amplasamente. In acest fel au rezultat nu mai putin de 4,2 milioane exploatatii n marime medie de 2,3 ha, fiecare farmitate n 5 - 16 parcele

Organizarea Teritoriului

izolate. Astfel, Romnia a atins un record cu totul nedorit, devenind tara cu agricultura cea mai farmitata din Europa, depasind de 2,7 ori chiar situatia nregistrata din acest punct de vedere n perioada interbelica. In aceasta situatie se regasesc circa 10 milioane hectare, ceea ce reprezinta 75% din suprafata agricola cultivata si din care mai mult de jumatate apartine unor proprietari care locuiesc la oras sau au alte profesii dect cea de agricultor. La acestia se mai adauga un numar tot mai mar e de locuitori ai satelor care nu mai sunt apti de munca (Timariu G ., 2004). Este greu de nteles cum cei care au elaborat si aplicat legea 18/1991, nu s-au obosit nici cel putin sa studieze experienta r eformei agrare din 1918-1922, care a fost pusa n practica de specialisti agronomi si nu de primari, majoritatea fara nici o pregatir e n domeniu, cum s-a ntmplat dupa 1989. Punerea n practica a r eformei agrar e din 1918- 1922 a necesitat peste doi ani de pregatire(Davidescu D., 2002). Judecata reputatului academician David Davidescu a fost emisa, de altfel, si de catre alti specialisti, ale caror pareri nu au fost nsa ascultate si nu au contat n anii postdecembr isti: legiuitorul din 1991 nu a tinut seama de un fapt elementar si anume ca, n ultimii 45 de ani, societatea a evoluat si ca tehnica agr icola a evoluat si ea si ca nu este cazul sa ne ntoarcem la agricultura dinainte de 1948. O situatie privind suprafetele agricole si neagr icole ale Romniei n 1993, dupa primul val de farmitare, este prezentata n tabelele 3.23 si 3.24.

Emil Luca
Tabelul 3.23. Situatia suprafetei agricole a Romniei pe judete, 1993 (ha) Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL Arabil Pasu ne Fneata Vii Livezi Total agricol TOTAL ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA N. BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VLCEA VRANCEA BUCURESTI 9.341.496 130.738 348.064 170.513 184.720 301.175 101.187 291.546 118.175 337.805 253.918 118.458 416.381 177.204 477.805 86.642 174.245 482.284 290.171 257.857 102.262 92.735 90.111 346.149 249.418 83.606 185.732 222.327 169.984 383.142 146.741 220.217 122.328 116.237 181.336 460.971 539.708 290.198 275.512 86.728 146.832 146.832 3.36 2.553 1 15.228 1 27.314 1 01.469 84 .1 63 1 40.072 1 07.595 74 .3 64 1 19.890 30 .6 24 89 .1 87 1 90.124 4.771 1 61.837 65 .8 85 58 .1 26 4 36.705 67 .0 86 42 .1 82 8.325 85 .8 09 1 48.156 1 48.908 17 .2 72 85 .1 28 1 01.135 79 .1 69 1 13.312 68 .4 69 35 .3 29 71 .9 28 57 .7 70 80 .0 42 1 07.118 92 .5 75 20 .6 89 1 18.960 59 .5 19 80 .6 05 1 11.468 44 .7 35 44 .7 35 1.489.264 70.498 25.434 42.210 39.800 41.870 63.756 14.152 56.536 380 29.943 75.933 104 77.186 40.264 18.428 2.631 548 197 40.518 163.935 103.796 85 20.148 117.711 10.126 63.107 39.542 813 32.452 26.995 26.889 75.675 71.018 700 29.290 5.607 30.909 30.079 30.079 1 .3 99 20.488 22.188 8 .0 00 8 .3 99 77 342 7 .9 79 12.679 246 9 .8 31 4 .7 42 1 .1 25 10.537 10.877 4 .2 10 3 .1 38 3 .2 24 12.820 4 .9 88 10.524 19.711 4 .6 45 29.110 29.110 303.945 5 .3 94 4 .0 31 3 .4 57 10.262 5 .5 66 1 .0 49 3 .5 93 233 10.537 17.891 1 .4 10 8 .8 18 1 .1 55 17.445 295.604 2.432 6.817 27.422 4.398 10.750 10.915 4.027 2.685 1.469 11.538 13.695 623 6.995 5.561 1.384 11.982 11.537 2.028 1.210 13.266 1.540 5.689 1.375 9.140 8.537 9.120 6.262 3.506 12.556 17.121 8.337 7.027 5.720 4.573 1.173 9.424 1.766 7.037 17.902 4.572 4.572 14.793 .062 324.920 511.660 345.071 323.343 499.133 284.502 387.682 297.519 380.815 402.477 399.620 430.697 424.377 56.696 186.416 249.759 584.026 357.117 275.589 250.254 406.443 348.846 372.860 376.513 311.235 293.977 409.750 202.626 442.377 279.119 317.519 2369.424 307.974 349.502 496.353 702.370 362.007 388.472 251.652 255.328 255.328

Organizarea Teritoriului
Tabelul 3.24. Situatia suprafetei neagricole a Rom niei, pe judete, 1993 (ha) Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 TOTAL AL BA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VLCEA VRANCEA BUCURESTI 6681057 226.654 212.186 289.948 281.072 195.019 205.605 57.215 199.315 23.223 169.740 409.829 21.830 169.291 34.891 167.375 120.820 81.548 44.925 37.633 273.918 232.545 312.181 25.855 98.113 289.195 148.351 216.149 261.636 57.745 152.222 78.171 106.718 201.758 456.579 29.672 109.017 95.195 83.472 287.303 191.407 25.743 JUDETUL Paduri Ape, balti 892623 6.485 13.706 9.351 14.800 13.516 7.495 13.947 6.645 37.735 12.822 8.545 33.421 9.190 48.849 3.273 10.971 25.227 13.001 16.352 4.681 4.251 5.751 19.394 13.219 5.650 17.302 6.349 10.565 17.877 9.661 14.510 5.712 6.734 13.661 19.906 15.828 353.375 9.550 12.393 14.445 6.478 Drumuri 394012 9.725 14.751 10.037 11.885 14.103 8.311 8.433 6.391 9.148 9.706 10.219 9.306 11.969 13.212 4.132 6.879 14.068 10.812 6.849 9.079 8.150 10.051 8.037 11.434 6.297 7.489 11.056 7.889 9.580 9.235 8.090 7.158 8.915 8.107 11.654 18.713 8.109 11.994 6.905 8.666 6.958 Curti constr. 627353 17.482 16.906 19.172 17.972 22.400 7.491 11.745 17.574 13.737 12.606 10.339 12.698 18.295 29.933 9.342 15.217 30.520 17.276 14.142 11.890 9.452 14.606 12.335 14.130 11.293 11.678 17.047 11.478 18.143 17.848 17.518 9.007 10.897 15.944 18.740 20.375 8.638 15.879 11.042 9.560 25.515 Teren neprod. 45 045 4 39 .5 21 6.20 0 9.05 2 12 .9 80 9.95 6 21 .6 16 19 .5 37 8.86 5 11 .9 18 2.89 6 13 .1 21 33 31 .3 18 13 .5 25 14 2 1.76 1 6.03 0 3.50 1 2.03 7 10 .3 43 3.04 9 14 .8 82 6.80 8 34 .1 49 6.78 6 14 .4 92 11 .0 37 15 .1 20 4.10 6 3.50 2 5.97 7 18 .4 19 6.97 0 11 .5 67 2.65 3 3.36 2 22 .5 51 22 .4 73 7.18 2 6.29 7 49 Total neagr. 9064000 299.067 203.749 337.569 338.709 254.091 251.018 110.867 238.790 95.761 207.778 452.356 78.060 24.063 140.433 184.561 155.060 157.735 89.515 77.013 309.920 257.447 357.421 72.429 171.045 319.201 199.312 261.638 305.988 107.451 192.468 124.266 147.014 235.274 505.848 82.625 167.295 487.868 143.368 324.825 230.375 64.743 TOTAL TERIT. 23 889 071 62 7.157 77 5.109 88 2.031 66 2.052 75 4.127 58 5.620 49 8.560 53 6.009 17 6.576 61 0.255 85 1.976 50 6.705 50 6.140 70 7.130 37 0.961 10 5.127 74 1.101 14 6.882 35 2.602 56 0.171 66 3.490 70 6.267 14 5.289 54 7.558 63 0.136 49 3.289 67 1.082 50 9.614 54 9.828 47 1.587 44 1.785 38 6.438 54 3.240 85 5.350 57 8.978 86 9.885 84 9.075 53 1.840 57 8.477 48 5.703 18 2.115

Emil Luca

Din pacate, deciziile mar i pentru soarta agriculturii au fost luate n pr ipa, sub presiuni diverse, de catre factori cu gr ad foarte scazut de competenta sau, de cele mai multe ori, profund incompetenti. Iata aprecierea academicianului Davidescu n aceasta directie: Este drept ca nici Marx, Lenin si nici foarte multi dintre domnii nostri teoreticieni de dupa 1990 nu aveau radacini rurale si nu cunosteau agr icultura dect din carti, din mass media sau si-o imaginau ca niste romantici, nsa ei au elaborat tezele privind colectivizarea (socializarea) si apoi decooperativizarea (lichidarea CAP -urilor) , ca niste amatori, iar timpul le-a invalidat tezele, cu pierder i de miliarde de lei pentru tara romneasca... Care sunt consecintele deciziilor luate n 1989 si n anii care au ur mat? In cele mai multe dintre noile exploatatii agricole, este greu de aplicat oricare dintr e tehnicile moder ne de utilizare rationala si de conservare a solului - marea bogatie a Romniei, ce se iroseste cu fiecare zi, ca urmare a exageratei farmitari a parcelelor, pe de oarte, si a dotarii cu totul pr ecare, pe de alta parte. Se poate aprecia p ca agricultura romneasca a nceputului de mileniu tr ei, are prea putine lucr uri n comun cu orice cucerire a cer cetarii stiintifice. Este greu de vorbit de generalizarea mecanizarii n efectuarea lucrarilor solului cta vreme animalele (cai, boi, vaci, magari etc.) pot fi ntlnite pe mai toate brazdele din zonele agricole ale Romniei... Cum se poate vorbi de extinderea sistemelor de irigatie, absolut necesare ntr-o agricultura sanatoasa si ntr -o Romnie n care anii secetosi sunt mult mai frecventi dect cei normali ori cei ploiosi, cta vreme echipamentele de udat si celelalte dotari de pe aproape toate cele peste 3,2 milioane hectare amenajate n 1989, au fost vandalizate de catre noii proprietari... In tabelele 3.25 si 3.26. sunt prezentate sistemele irigatii, cele de desecare drenaj si de combatere a eroziunii solului n Romnia la 31 decembr ie 1989

Organizarea Teritoriului
Tabelul 3.25. Suprafata amenajata cu lucrari de irig atii la 31 decembrie 19 89 Din care: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL TOTAL Sisteme locale ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VLCEA VRANCEA BUCURESTI 4.676 29.130 35.083 24.042 12.581 941 23.684 2.653 379.579 31.500 445 371.961 10.271 430.247 4.789 38.272 316.873 145.116 169.551 7.247 305 9.692 203.595 52.950 819 79.908 3.466 9.496 178.161 17.782 7.181 1.160 2.700 3.864 241.514 15.379 162.926 27.624 11.697 37.384 62.490 1.939 24.551 32.500 20.928 5.085 19.243 1.557 378.236 28.120 358.513 5.955 430.082 4.329 34.720 308.884 139.699 166.883 4.133 4.538 193.283 45.884 78.452 5.129 173.927 14.765 4.704 1.480 3.089 234.291 7.216 159.011 26.196 10.887 32.297 44.925 2.737 4.579 2.583 3.114 6.776 941 4.441 1.096 1.343 3.380 445 13.448 4.316 165 460 3.552 7.989 5.417 2.628 3.114 305 5.154 10.312 7.066 819 1.456 3.466 4.367 4.234 3.017 2.477 1.160 1.220 775 7.223 8.163 3.915 1.428 810 5.087 17.565 4.524 28.205 31.738 24.034 12.401 941 23.475 2.632 359.987 31.471 445 355.554 10.075 422.250 4.789 37.656 304.955 144.314 162.724 7.224 305 9.603 199.180 51.650 819 75.934 3.466 9.360 169.129 17.163 6.127 1.160 2.550 3.864 234.257 15.310 159.228 26.689 11.662 36.526 62.490 3.747 27.461 28.000 22.610 10.431 941 22.692 2.582 336.575 28.270 445 353.092 9.892 398.773 4.718 35.512 284.280 130.318 160.252 7.174 305 8.183 193.012 42.969 819 70.169 3.466 9.360 158.175 15.066 6.828 1.070 2.250 3.520 229.461 13.888 153.852 25.401 11.078 33.433 60.235 Amenajari Agricol Arabil

TOTAL 3.168.694 3.00 6.151 162 .5 43 3.065.966 2 .9 10.650

Emil Luca
Tabelul 3.26. Suprafata amenajata cu lucrari de desecari si C.E.S. la 31 decembrie 1989 Nr crt DESECARI Din care: locale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VLCEA VRANCEA BUCURESTI 10.825 226.742 33.309 3.623 169.780 17.961 10.541 80.241 267.915 111.994 24.338 169.269 10.900 15.491 44.370 68.532 144.173 60.723 89.835 7.559 37.442 21.388 165.984 47.246 27.178 38.222 13.709 11.131 78.276 52.508 232.155 13.477 32.727 41.298 95.322 432.448 75.910 41.186 12.991 54.174 54.316 7.455 222.394 33.309 3.623 165.731 7.819 9.150 75.837 267.915 111.994 24.338 168.590 3.786 14.801 37.702 60.912 140.986 60.723 86.296 7.559 18.284 14.115 165.984 42.059 27.178 37.196 10.895 10.811 72.048 44.240 323.155 13.477 27.229 36.350 95.322 432.448 73.739 39.986 12.991 50.057 52.733 3.37 0 4.34 8 4.09 4 1 0.142 1.39 1 4.40 4 6 79 6.30 4 6 90 6.66 8 7.62 0 3.18 7 3.53 9 1 9.158 7.27 3 5.18 7 1.02 6 2.81 4 3 20 6.22 8 8.26 8 5.49 8 4.94 8 2.17 1 1.20 0 4.11 7 1.58 3 38.674 23.197 50.238 108.786 63.217 47.024 95.111 49.760 2.247 50.667 48.765 3.567 104.739 35.889 8.078 13.180 53.381 161.220 2.510 51.038 30.675 29.845 849 127.671 35.463 80.526 64.687 36.397 25.536 48.650 37.464 115.866 83.664 83.192 8.586 38.368 56.612 202.670 52.435 51.898 36 .6 34 10 .2 84 50 .2 38 1 08.786 55.27 42 .4 18 94 .8 22 49 .7 60 2.210 50 .6 67 43 .6 60 2.769 1 04.739 33 .7 39 8.078 13 .1 80 42 .8 94 1 61.220 1.890 51 .0 38 30 .6 75 29 .8 45 34 6 1 12.431 35 .4 63 78 .1 15 64 .6 87 34 .9 29 22 .6 73 36 .5 53 37 .4 64 1 15.866 74 .9 76 83 .1 92 5.146 38 .2 68 47 .4 87 1 77.120 52 .4 35 51 .7 88 Din care: TOTAL Sisteme Amenaj locale 2.040 1 2.913 8.001 4.606 2 89 37 5.105 8 03 2.150 1 0.487 6 20 1 53 1 5.240 2.411 1.468 2.863 1 2.097 8.688 3.440 9.125 2 5.550 1 10 C.E.S.

JUDETUL TOTAL Sisteme Amenaj

TOTAL 3146399 3020217 1 26182 2222252 2093706 1 28546

Organizarea Teritoriului

Ce se va ntmpla cu suprafetele care au fost amenajate mpotriva excesului de apa, prin lucrari costisitoare de desecare si dr enaj, ori cu cele pe care s-au efectuat lucrari de prevenire si de combatere a eroziunii solului? Cum se vor organiza asolamente rationale, absolut obligator ii, la rndul lor, n cresterea gradului de fertilizare si a conservar ii calitatilor solului? Sunt ntrebari la care raspunsur ile optimiste sunt tot mai greu de identificat... De subliniat ca mnia revolutionara s-a facut simtita mult mai larg, nu doar n pulver izarea suprafetelor agricole. Doar ntre 1990 si 1993 au fost sacr ificate 55 la suta din efectivele de bovine (circa 2,8 milioane capete), 67 la suta porcine ( 3,9 milioane capete) 70 la suta pasari (34 milioane capete), 62 la suta ovine (6,2 milioane capete). De asemenea, au fost demolate nenumarate spatii de productie si adaposturi de animale din fostele cooperative agr icole, au fost defrisate suprafete de circe 76 000 ha cu livezi moderne de pomi, au ramas nefolosite si paraginite spatii de prelucrare a produselor agr icole cum sunt: centr e de vinificatie, fabrici de prelucrare a fructelor si legumelor, 33 de fabr ici de zahar, fabr ici de prelucrar e a inului si cnepii, au fost alungati din fermele fostelor CAP peste 30000 de specialisti agr icoli etc (Timariu G., 2004). Comparativ cu Romnia, care a urmat un traseu cu totul or iginal, celelalte tar i din Europa, foste comuniste ( Republica Ceha, Ungaria, Slovacia), au pastrat exploatatiile n marimile fostelor CAP si IAS, n proportie de 70-90%. Germania Democrata, dupa reunificarea cu Germania Federala, nu a farmitat nici ea marile exploatatii agricole, organiznd societati agricole cooper atiste pe actiuni, n mar imi de 1000-5000 ha si asociatii familiale de 300-500 ha pe 82% din suprafata agr icola, doar 18% din suprafata agricola apartinnd fermelor familiale de 1-40 ha. Situatia este apropiata si n alte tari vecine Romniei, inclusiv Bulgar ia si chiar Moldova... Aprecierile unui important fermier amer ican, David Garst, asupra fenomenului din agricultura Romniei din primii ani de dupa 1989,

Emil Luca

sunt edificatoare: Ceea ce ati facut dumneavoastra prin divizarea pamntului, dupa anul 1989, este o crima. O crima rezultata din salbaticie, nu din principiile capitalismului. Greselile pe care le-ati facut prin divizarea agriculturii nu tin de capitalism. Distrugerea capitalului nu poate nsemna capitalism. Ati vrut sa eliminati comunismul si ati instalat saracia. Din pacate, nici legislativul si nici executivul Romniei ( Parlamentul si Guvernul Romniei) n-au reusit sa identifice or i sa elaboreze pna n prezent adevaratele masuri menite sa contribuie la redresarea situatiei din agricultura, sa stimuleze asocierea gospodariilor de subzistenta si transformarea acestora n exploatatii agricole comerciale. Merita amintita n acest sens, poate, Ordonanta de Urgenta a Guvernului (O.U.G.) nr.108 din 27 iunie 2001, care prevedea dimensiuni minime pentru exploatatiile agricole comerciale stimulate a se constitui, n asa fel nct pe acestea sa poata fi promovate tehnologii moderne de productie. Se prevedea, de asemenea, ca exploatatiile agr icole asociative sau cele rezultate prin arendare vor beneficia de facilitati financiare din partea statului similare celor practicate n statele Uniunii Europene. Infiintarea si organizarea exploatatiilor agricole comerciale, prin asocierea propr ietatilor mici, de subzistenta, sau pr in arendare, ur ma sa se realizeze, conform ordonantei de urgenta, pe baza unor studii si pr oiecte de organizare a ter itoriului, ntocmite de institutii specializate de la nivel central, judetean si local. Din pacate, efectele ordonantei, la fel ca si ale altor ncercar i ulterioare de stimulare a asocierii si comasarii pe aceasta cale a suprafetelor mici n vederea realizarii unor exploatatii competitive, nu au fost, nca, cele scontate...

Organizarea Teritoriului

IV. SISTEMATIZAREA TERITORIULUI


4.1. Consideratii generale Ca prima etapa a organizarii ter itoriului, sistematizarea cuprinde ansamblul unor actiuni de lunga durata care au ca obiectiv transformarea si remodelarea teritoriului n concordanta cu scopurile ur marite de catr e societate. Sistematizarea teritoriului este un ansamblu de masur i tehnice, economice si legislative relative la terenurile agricole, la desfasurarea activitatii pe aceste terenuri, la circulat ia fortei de munca si a materialelor n scopul obtiner ii unor rezultate economice optime. Actiunea de sistematizare a teritoriilor agricole urmareste r ezolvar ea n conditii optime a tuturor exigentelor moderne si de perspectiva: circulatie, dotari economice, administrative, evacuarea apei n exces, aductiunea, transportul si administr area apei de irigatie. Sistematizarea poate avea n vedere teritor iul unei tari, al unor r egiuni cu conditii asemanatoare, teritoriul judetelor, comunelor sau al localitatilor. In toate cazurile sistematizarea teritoriului tinde spre r ezolvar ea n complex a problematicii legate de dezvoltarea s i utilizarea resurselor teritoriului, reprezentnd un mijloc de mbunatatire a valorif icar ii posibilitatilor teritoriului din punct de vedere fizic, economic si demografic (Timariu Gh. si colab., 1965; Bold I., 1973; Bold I., A. Craciun, 1994). Sistematizarii i revine misiunea de a solutiona ntreaga pr oblematica legata de cresterea localitatilor, stabilirea mar imii optime si a profilului economico-social al acestor a, zonarea functionala a teritoriului, amplasarea rationala a ntreprinderilor pr oductive s i a zonelor agr icole, a spatiilor de locuit si a celor social-

Emil Luca

cultur ale, a bazelor sportive, a retelelor de cir culatie, dotarea cu lucrar i tehnico-edilitare, rezolvarea unor probleme legate de specificul local, de aspectele estetice s i de corelarea cadrului construit cu mediul nconjurator (Bold I., 1973).

4.2. Sist ematizarea teritoriului n alte tari O impor tanta deosebita i s- a acordat n ultimul secol, n tarile Europei Occidentale, sistematizar ii zonelor rurale. Prin aceasta s-a ncercat si, n cea mai mare masura s-a reusit, ridicarea standardului de viata al locuitorilor din spatiul rural, prin separarea zonelor de locuit de zonele cu alta destinatie. De obicei, diferitele construct ii, depozitele, atelierele, fermele etc. sunt plasate la periferia localitatii sau n afara ei. De asemenea, se evita, pe ct se poate, plasarea unor artere importante de circulatie pr in centrele locuite. Pentru ca adesea satele constituie puncte de atractie pentr u turism, au fost dezvoltate unitati de deservire moderne si s-a facilitat accesul, spre punctele de interes. In cadrul sistematizarii teritoriului, un rol apar te l are gospodarirea eficienta a suprafetelor agr icole. Aceasta functie a sistematizarii ar e n vedere: identificarea masur ilor pentru conser varea si utilizarea r ationala a fondului funciar n concordanta cu conditiile geografice, economice s i sociale concrete; r epartizarea teritoriala a productiei agricole si forestiere; atribuirea de teren cu potential redus de productivitate pentru obiectivele economice, n conditiile r espectar ii cerintelor economico-sociale. Un studiu realizat n Franta de catre Delegatia pentru Amenajarea Teritoriului si pentru Actiune Regionala (DATAR) pentru sistematizarea teritor iului tarii, prevedea, n sinteza, ur matoarele faze ale acestui proces:

Organizarea Teritoriului

faza I - elaborarea de scheme logice a operatiilor ce ur ma a fi realizate, cu precizarea obligatorie a obiectivelor de atins. faza a II- a - evidenta inter conexiunii multiple s i delimitarea punctelor din scheme n care exista posibilitatea aparitiei unor corectii cu efecte importante asupra restului operatiilor ; faza a III-a - expuner ea grupelor de cai si mijloace utilizabile pentru atingerea obiectivelor din etapa I ( financiare, tehnice, organizatorice etc.); faza a IV-a - precizarea limitelor sau a conditiilor limitative care puteau opri, la un moment dat, actiunea de sistematizar e (densitatea populatiei, lipsa sau excesul fortei de munca, posibile efecte negative asupra mediului ambiant, costuri excesive sau nerentabile, imposibilitati tehnice sau organizatorice) ; faza a V- a - concluzii compar ative, pe variante sau gr upuri de variante pr ivind sistematizarile teritoriale pr opuse (Bold I., 1973). In Germania, sistematizarea ter itoriala a landur ilor a coincis cu o or ganizare structurala, de ansamblu, a fiecarui land. Planurile de sistematizare au inclus elemente cu privire la evolutia numarului de locuitori ai zonei, precum si harti care au pr ezentat ur matoarele aspecte: localitatile importante (centrale) s i zonele dezvoltate economic; domeniile de migrare, constituite din zonele locuite (de unde existau pr emise de migrare) pe de o parte, si din zonele industriale s i comerciale (spre care exista posibilitatea sa se migreze), pe de alta parte; zonele libere - zone agricole mentionate ca pr ioritar e, zone forestiere, zone de recreere, zone miniere, zone de protectie a mediului etc.; zonele prevazute pentru amplasarea arterelor de circulatie, conducte etc.;

Emil Luca

aeroporturile; zonele destinate industriilor de deservire publica. Odata cu elabor area acestor planur i de sistematizare a landurilor, n Germania s-a promovat s i o treapta prealabila acestui pr oces - presistematizarea, concretizata la rndul ei, n trei direct ii: sistematizar ea cadru - privind structura agrara a zonei; pr esistematizarea privind structura agrara; pr esistematizarea pe baza de proiecte. Sistematizarea cadruprivind structura agrara a landurilor, a fost orientata spre trasar ea unei linii generale de dezvoltare, stabilind necesarul de fonduri pentru finantarea planurilor de dezvoltar e, pentru sistematizarea s i reconstructia unor localitati; Presistematizarea structurii terenurilor agricole a r eprezentat o sistematizare supralocala ( intercomunala), cuprinznd ter itoriul unuia sau mai multor terenuri s i care, spre deosebire de sistematizar ea - cadru, a elabor at si propus obiective s i masur i r eale de sistematizare n vederea stimular ii unei dezvoltari structurale s i spatiale a landului. Pr esistematizarea pe baza de pr oiecte a avut menirea de atabili masur ile concrete care se impuneau pentru ameliorarea s conditiilor de gospodarire a unitatilor de pe teritoriul supus organizarii: studii de sol pentru proiecte de drenaj, de combatere a eroziunii solului, de ir igatii, cer cetarea starii cladir ilor n cadrul masurilor de reconstruire, densitatea circulatiei etc. In cele 133 zone s i 16 orase autonome stabilite n Germania a fost favorizata o dezvoltare generala s i, n mod special, o dezvoltare agricola, punndu-se un accent deosebit pe protectia si conservarea mediului ( Hessing F.L., 1972; Schone-War feld K., 1971; Bold I., 1973) . In Anglia s-a avut n veder e, prin sistematizare, realizarea unei ser ii de obiective, pe baza analizei r iguroase a mai multor pr oiecte alter native.

Organizarea Teritoriului

Proiectele trebuie sa contina, obligatoriu, studii asupra posibilitatilor de dezvoltar e ale fiecarei zone, precum si asupra modului de afectare a zonelor sistematizate de catre schimbarile inter venite. Obiectivele stabilite prin sistematizare erau puse fata n fata cu consecintele acestui proces, fiind excluse orice interventii care ar fi influentat nefavorabil functionar ea si evolutia fiecarui sistem (Wilson A.G., 1969; Thorburn A., 1970). In Spania , directiile de sistematizare au fost orientate spre: stabilir ea, n mediul r ural, a unor optiuni ferme de dezvoltare generala pe termen lung; identificarea unui cadr u propice localizarii echipamentelor tehnice; elaborarea unor planuri de folosire a solului n r aport cu destinatia sa - pentru productie agr icola, pentru activitate industr iala, turism, pentru locuinte, pentru plasarea echipamentelor de infrastructura etc. (Kayser B., 1970). In Suedia - principalele obiective de sistematizare a teritoriului au vizat, deopotriva, gospodarirea rationala a terenului, pr otectia si conservarea mediului nconjurator. Intre altele, n Suedia, s-a pus accentul pe: studiul, n perspectiva, a necesar ului de terenur i si de resurse de apa; identificarea posibilitatilor de dezvoltare echilibrata, rationala, a f iecarei zone, fara afectarea mediului nconjurator; stabilir ea unor parametr i generali privind gospodarirea r esurselor naturale, n asa fel nct satisfacerea intereselor individuale sau departamentale sa se suprapuna cu interesele nationale generale. In anul 1970, n cadrul actiunilor de sistematizare rurala, n Suedia, numarul comunelor a fost redus de la 2500 la 280, constituindu-se unitati functionale autonome (Lundqvist S., 1973).

Emil Luca

In Statele Unite ale Americii s-a construit n ultimul secol, aproape totul, din temelii, procesul realizndu- se pe bazele unei sistematizari riguroase, att n mediul ur ban ct si n mediul rural. Industrializar ea masiva a impus promovarea unor modalitati curajoase de solutionare a problemelor legate de sistematizare, prin valorificarea spatiului n favoarea individului, dar si a societat ii, n ansamblul ei (Pearson N., 1970, Polland W.S. si D.W. Moore, 1971, Friedmann J., 1969). 4.3. Intocmirea proiectelor de sistematizare a teritoriului Studiile ce intra n componenta proiectelor de sistematizare a teritoriului urmeaza, n general, doua etape principale: o analiza a situatiei teritoriului nainte de amenajare si emiterea unei ipoteze a dezvoltarii economice n perspectiva. 4.3.1. Analiza situatiei teritoriului nainte de amenajare , cuprinde: 4.3.1.1.Consideratii generale - cu privire la raporturile de interdependenta a teritoriului luat n studiu cu teritoriile vecine, n ce pr ives te delimitar ea, ntinderea, elementele cu privire la asezarile omenesti, la populatia acestora, la activitatea economica si la echipar ea tehnica a teritoriului. 4.3.1.2.Cadrul natural - este prezentat sub mai multe aspecte: f izico-geografic, geologic, geomorfologic, hidrografic, hidrogeologic, climatic, pedologic, din punct de vedere al vegetatiei naturale, al pretabilitatii s i favorabilitatii solur ilor, al expunerii acestora la er oziune, la colmatare etc. 4.3.1.3. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punct de vedere al pretabilitatii si favorabilitatii solur ilor, al expunerii acestora la eroziune, la colmatar e etc. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punctul de vedere al fortei de munca, al posibilitatilor de utilizare a acesteia

Organizarea Teritoriului

n agricultura si n ansamblul ramurilor economiei nat ionale pr ezente n teritoriu. Analiza are n vedere: distribut ia populatiei n teritoriu (numarul de locuitori pe localitati si grupar ea localitatilor n teritoriu); gr adul de ur banizar e; densitatea locuitorilor pe kilometrul patrat s i densitatea raportata la teritoriul agricol si la cel arabil; evolutia demografica din ultimele decenii si situatia migrarii populatiei din ultimii ani; structura populatiei pe grupe de vr sta si ramur i de activitate; r aportul dintre populatia activa si populatia pasiva. Cadrul agro-economic este analizat sub aspectul posibilitatilor de utilizare a fondului funciar, al productiei agricole vegetale s i animale, al centrelor de productie s i al dotarilor existente, al posibilitatilor de valorificare a productiei agricole etc. 4.3.2. Ipoteza dezvoltarii n perspectiva a teritoriului r eprezinta o prognoza complexa a dezvoltarii din punct de vedere economic a teritor iului, stabilind caile si mijloacele prin care teritoriul luat n studiu se poate dezvolta. Pr incipalele elemente ale ipotezei economice sunt: Caracterizarea activitatii economice , care vizeaza urmatoarele aspecte: Fondul funciar, lundu-se n calcul posibilitat ile de dare n folosinta a unor suprafete slab productive, de comasare a terenurilor, de transformare a folosintelor atunci cnd se impune; Stabilirea mar imii optime a viitoarelor exploatatii agricole; se va tine seama si de experienta n domeniu a altor tari; Stabilirea structurii cultur ilor si a efectivelor de animale; Necesarul de masini si utilaje agricole;

Emil Luca

Stimularea dezvoltarii ntrepr inderilor care prelucreaza, depoziteaza si valorifica productia agricola. Necesarul de forta de munca. Stabilirea acestui parametru sta la baza calculului populat iei de per spectiva, a dimensionarii asezarilor, a dotar ii social-culturale si a echiparii tehnice a teritoriului. La stabilirea fortei de munca se va tine seama de necesarul att n agr icultura ct s i n alte ramuri economice dezvoltate n teritoriu. Reteaua de asezari populate . Se va stimula dezvoltarea localitatilor care pot asigura conditiile cele mai bune de amplasare, de acces, de alimentare cu apa, de extindere etc. Dotarea tehnica , n cadrul careia se pune accent, cu pr ioritate, pe dotarile cu caracter general: alimentare cu apa, cu energie electrica, cu gaz metan, caile de comunicatie, scolile, etc. spitalele Eficienta economica . I n cadrul acestui studiu se ntocmesc mai multe variante cu justificari tehnico- economice, si se face o analiza a rentabilitatii fiecarei var iante. Etapizarea obiectivelor si investitiilor preconizate .

Organizarea Teritoriului

V. DELIMITAREA TERITORIILOR ADMINISTRATIVE

5.1. Unitati teritoriale

administrativ-

In conformitate cu Legea 2/1968 s i cu Decretul Consiliului de Stat nr. 15/23.I.1981, privind organizarea administrativa a teritoriului Romniei, lucrarile de cadastru se executa pe unitati administrativteritoriale de tipul: COMUNA, ORAS (MUNICIPIU), JUDET. COMUNA este unitatea administrativ-teritoriala, care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate de interese s i traditii economice, social-culturale, geografice si demografice. ORASUL este o forma complexa de asezare umana, constituind, de obicei, un centru industrial, comercial, administr ativ, politic si cultural. Orasele cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica, politica si social-culturala dezvoltata, sunt organizate ca MUNICIPII. JUDETUL este o unitate administrativ-teritoriala alcatuita din orase si comune, stabilite n functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei. Ter itoriile administrative comunale s i orasenesti se compun din doua elemente teritoriale principale: I NTRAVILANUL, este partea din teritoriul administrativ n care sunt grupate locuintele s i anexele gospodaresti ale locuitorilor, constructiile social-culturale, constructiile cu destinatie

Emil Luca

economica, caile de comunicatii, dotarile socialcultur ale, de agrement si sportive, edilitare s i comerciale etc. EXTRAVILANUL, este partea din teritoriul administrativ cuprins ntre limitele hotarului administrativ (al unitatii ce se cadastreaza) s i limita intravilanului. 5.2. Unitati cadastrale

Unitatile de tip cadastral sunt subdiviziuni ale intravilanului sau extravilanului. TRUPUL este supr afata de teren dintr -un teritoriu administrativ care are un singur posesor, fiind nconjurat de alti posesori. Trupul este format din una sau mai multe tarlale. Trupul poate avea una sau mai multe categorii de folosinta. SECTORUL CADASTRAL (CVARTALUL pentru intravilan) este suprafata de teren delimitata de drumuri, cursuri de apa, padur i, canale, diguri etc. Poate avea una sau mai multe categorii de folosinta si unul sau mai multi posesori sau proprietari. CORPUL DE PROPRIETATE (BUN IMOBIL) este repr ezentat de una sau mai multe parcele alipite, apartinnd aceluias i proprietar. PARCELA este suprafata de teren cu o singura categorie de folosinta si un singur posesor sau pr oprietar. LOTUL este o unitate teritoriala, cu una sau mai multe parcele, avnd o utilizare deosebita: loturi date n folosinta membrilor C.A.P., loturi experimentale, loturi semincere etc.

Organizarea Teritoriului

5.3. Hotarul Hotarul este linia despartitoare ntre doua teritorii ce formeaza unitati distincte administrative si economice, sau separa doua proprietati funciare sau particulare. Hotarele sunt de patru tipur i: NATI ONALE. Acestea alcatuiesc granitele tarii. ADMINISTRATI VE. Delimiteaza teritoriile unitatilor administrative ( judetene, orasenesti, comunale) . HOTARE ALE UNITATILOR ECONOMICE. Delimiteaza teritoriile unitat ilor industriale, ale unitatilor agricole, ale unitatilor forestiere. HOTARE ALE PROPRIETATI LOR FUNCIARE. Delimiteaza diferitele proprietati de stat, cooperatiste, individuale. Pr ivite din punct de vedere ale provenientei, hotarele se pot clasifica n: NATURALE. Reprezentate prin liniile de TALVEG ale cur surilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor, prin margini de padure etc. ARTIFICIALE. Sunt hotare tr asate de om. Ca exemple, pot fi enumerate santurile, gardurile, brazdele, digurile, canalele, dr umurile etc. 5.4. Limita Limita este linia care stabileste (determina) configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale (trup, tarla, parcela etc.) a detaliilor liniare (ape curgatoare, drumuri, cai ferate etc.), a categoriilor de folosinta, tipurilor de sol, c lase de bonitare etc., separndu-le unele de altele si confer indu-le o individualitate aparte.

Emil Luca

CLASIFICAREA LIMITELOR: DISTINCTE. Au contururi vizibile, putndu-se identifica cu multa precizie. Acestea pot fi: a) DISTINCTE-NATURALE. (Limita dintre terasa si lunca, limita reprezentata de baza unei pante etc.) b) DISTINCTE-ARTI FICIALE. (Limita dintre un ter en arabil si o plantatie de vie, limita dintr e terenurile amenajate si cele neamenejate etc.) DIFUZE. (Limita dintre o pasune mpadur ita si padur ea pr opriu-zisa); prezinta contururi incerte, din care cauza, pentru clar ificarea si def initivarea lor, sunt necesare documentatii, martori etc. DISCRETE. Nu sunt vizibile la supr afata terenului s i pentru a fi identif icate necesita lucrari speciale. (Limitele unitatilor de sol, limitele claselor de bonitare cadastrale etc.) Semnele conventionale adoptate pentru reprezentarea hotarelor (limitelor) pe harti si planuri, sunt urmatoarele: Frontiera de STAT Hotar judetean Hotar municipal Hotar orasenesc Hotar comunal Limita de proprietati

Organizarea Teritoriului

5.5. Delimit area cadastrala a terit oriilor administrative 5.5.1. Principii generale Delimitarea cadastrala a ter itoriilor administrative se organizeaza ca lucrare de baza, prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza limitele ter itoriului administrativ continnd punctele de frngere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine si limitele intravilanelor din respectivul teritoriu. Se oficializeaza astfel suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor, n care ur meaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastrului general. Lucrarile de delimitare cadastr ala a hotar elor sunt lucrari de mare importanta fara de car e nu pot ncepe lucrar ile de intr oducere a cadastr ului gener al pe un teritoriu administr ativ. Stabilirea liniei de hotar si denumir ile unitatilor administrativteritoriale se face n conformitate cu Legea nr. 7/1996, pe baza prevederilor Legii nr. 2/1968, cu modificar ile ulterioare, stabilite pr in acte normative emise de Guvernul Romniei sau prin alte documente legale. Limitele intravilanelor se stabilesc confor m Planurilor Urbanistice Generale ntocmite si aprobate potrivit Legii nr. 50/1991, cu modif icar ile ulter ioare. I n cazur ile n care nu s- au aprobat Planuri Urbanistice Generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuar ie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata. 5.5.2. Procedura operatiei de delimitare a teritoriului administrativ 5.5.2.1. Constituirea comisiei de delimitare Confor m art. 11 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale

Emil Luca

comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se face, potrivit legii, de catre comisia stabilita n acest scop pr in ordinul prefectului. Din comisie vor face parte pr imarul, secretarul consiliului local, delegatul O.J.C.G.C. si, dupa caz, delegatul Dir ectiei Generale pentr u Amenajarea Teritoriului si Urbanism. In comisia de delimitare se r ecomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotar ului, fara ca acestia sa fie nominalizati n ordinul de constituire. La stabilir ea hotarului administrativ pot fi invitati, daca este cazul, si delegati desemnati de ministerele titulare ale cadastr elor de specialitate. Inaintea nceperii lucrarilor de delimitare, delegatul OJCGC mpr euna cu primarul, procedeaza la convocarea comisiei, care are obligatia sa studieze (nainte de parcurgerea terenului) ntreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala. Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica n scr is, cu aviz de confirmar e, primariei din ter itoriul administrativ vecin, cu minimum 15 zile nainte, data, ora si locul de ntlnire pentru a proceda la opeatiunea de delimitare. Primar ia ter itoriului administrativ vecin este obligata sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului. Cnd o parte din hotarul teritoriului administrativ case se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. Primar ia care si delimiteaza teritoriul mpr euna cu O.J.C.G.C., vor informa n scris , Prefectura judetului vecin, respectiv Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie din judetul vecin despre operatiunea de delimitar e, cu minimum 15 zile nainte de data stabilita pentru delimitare. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegat i, membr i ai comisiei, la data, ora si locul comunicate. In cazul n care delegatii primariei teritoriului administrativ vecin, judetului vecin, sau ai O.J.C.G.C. vecin, dupa caz, nu se pr ezinta la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face n lipsa

Organizarea Teritoriului

acestora, iar n procesul ver bal si n schita de delimitare se vor face mentiuni n legatura cu aceasta. 5.5.2.2. Recunoasterea, marcarea si descrierea hotarelor Opeat iunea de delimitare pe teren a liniei de hotar ncepe, de r egula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificndu-se traseul pna la ur matorul punct format din intersectia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. I n lipsa schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei s i se evidentiaza, la fat aocului, pe hartile s i planur ile topogragice existente. Reprezentantii l executantului lucrarilor, convocati prin grija O.J.C.G.C., participa n mod obligatoriu la operatiunile de stabilir e a punctelor liniilor de hotar si a punctelor car e vor fi mater ializate. Odata cu r ecunoasterea terenului teritoriului administrativ se face si r ecunoasterea punctelor din reteaua geodezica nationala, r econstituirea s i semnalizarea celor distruse sau disparute precum s i r ecunoasterea punctelor geodezice noi n vederea realizar ii retelei de ndesire si/sau retelei de ridicare. In cazul masuratorilor prin metode conventionale se culeg s i datele necesare pentru ntocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de ndesire si/sau din reteaua de r idicare. Atunci cnd unele segmente si puncte de hotar stabilite anter ior ( existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiunile n acest sens. Numerotarea punctelor de hotar ncepe, cu numarul 101, din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situat n partea de nor d sau nor d-vest s i se continua n sens orar. Punctele care se delimiteaza pe limita intravilanului, precum si cele r eprezentate prin detalii stabile se numeroteaza ncepnd de la 1001,

Emil Luca

n sens orar, ncepnd cu un punct din partea de nor d- vest, asigurnd o densitate de minim 2 puncte/km. Atunci cnd exista delimitar i facute anterior, se vor nlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fara a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritor ii administrative delimitate, numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scr ise n paranteza. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor ntocmi schit e de reperaj si descr ieri topografice. Odata cu parcurger ea traseului, se vor culege s i date asupra terenurilor traver sate de tronsoanele liniilor de hotar referitoare la categoriile de folosinta, destinatia terenurilor si proprietar i si se vor consemna n pr ocesul verbal de frontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se pr eiau, n mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastr u prin O.N.C.G.C. Linia de frontiera a tar ii se avizeaza la Comandamentul Nat ional al Granicerilor. Cu ocazia parcurger ii terenului se face descrierea star ii marcajelor att pentru vechile puncte de hotar (care se ment in) ct s i pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne. Punctele care se borneaza sunt: punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare); unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel nct sa permita, la nevoie, reconstituirea exacta a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, n aliniament, mai lungi de 3 km bor nele se planteaza la distante de aproximativ 2 km; punctele de intersectie ale hotarului cu ape cur gatoare, cai ferate, sosele. Se vor bor na numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vor marca pr in stlpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pamnt.

Organizarea Teritoriului

Daca punctele de schimbare a aliniamentelor (de frngere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate, se afla n locuri impr oprii bornarii (balta, mlastina, car iera, prapastie etc.) se vor planta n apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar. Daca hotarul traversaza n linie dreapta o padure compacta, o pasune, o fneata sau un lac, se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hoar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta ( n aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara). Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie fr nta sau siuoasa, se vor picheta s i determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. La recunoasterea traseului hotarului care traver seaza padur i si lacur i de acumulare, n comisia de delimitare vor fi invitati, dupa caz, si reprezentantii Dir ectiei Silvice Judetene s i ai Regiei Apele Romne. Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersctie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre ter itoriul car e se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului. Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 1000 m, cu stlpi de lemn cu lungimea de 50 cm s i diametrul de 20010 cm, protejati de movile de pamnt. In cazul apelor cur gatoare interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere al apei, iar n cazul albiilor secate, hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore. coordonatele punctelor inter mediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ. Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri, cai ferate, digur i, canale, linia de hotar se stabileste pe una din laturile acestora, astfel nct acestea sa fie cuprinse n ntregime n suprafat a unui ter itoriu administrativ.

Emil Luca

In cazul traseelor frnte or i sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei ter itoriului administrativ. Pe rur ile de frontier a a tarii si pe fluviul Dunar ea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la O.N.C.G.C. pr in Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartogr afie si Cadastru. Pe fluviul Dunarea, pe portiunea n care ambele malur i se afla pe teritoriul Romniei, punctele de hotar, ntre doua teritorii, se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului. La Marea Neagra hotar ele se stabilesc pe linia care separa de apa, la data masuratorilor. uscatul In cazurile n care exista nentelegeri, ntre vecini, la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot r ezolva nentelegerile, litigiul se consemneaza n documentele de delimitare astfel: a) pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar n litigiu, se consemneaza ambele variante; b) suprafata n litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili n prezent a membr ilor comisiei de delimitare; c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei n litigiu se vor materializa cu stlpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare dect restul punctelor de hotar; d) pna la rezolvarea litigiului, suprafata disputata va fi inclusa n suprafata calculata a teritoriului nominalizate de OJCGC; e) n procesul verbal de delimitare se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii dupa actele detinute, daca acestea exista;

Organizarea Teritoriului

f) dupa solutionarea litigiului, se reface documentatia cadastr ala si se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptata.

5.5.2.3. Materializarea pe teren a punctelor de hotar Dupa parcurgerea terenului, stabilirea punctelor care se materializeaza si mar carea provizorie a punctelor caracteristice trece se la materializarea definitiva. Mater ializarea punctelor din retelele geodezice de spr ijin, din r etelele de ndesire si r idicare precum si cele ale hotarului administrativ s i a limitei intravilanelor componente se r ealizeaza cu bor ne de suprafata si borne subterane standardizate confor m SR 3446- 1/96 sau cu borne preluate din standardele intenat ionale avizate sau omologate de O.N.C.G.C. Marcile pentru bornele de suprafata se inscriptioneaza confor m STAS 4294/73. Se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare, cu respectarea caracter isticilor mentionate anterior. Atunci cnd limita intravilanului a fost materializata cu ocazia ntocmir ii Planului Urbanistic Gener al (confor m Regulamentului local de urbanism) vor fi folosite si acste puncte. Pentru bornele utilizate la mater ializarea punctelor executantul va prezenta certificat de calitate. La toate punctele materializate se vor ntocmi schite de reperaj si descr ieri topografice. Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan materializate, se vor ntocmi procese verbale de predare.

Emil Luca

5.5.2.4. Determinarea coordonatelor punctelor si calculul suprafetelor Dupa ntocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de ndesire si/sau din r eteaua de ridicare, n cazul masuratorilor prin metode conventionale si a proiectului de executie pentru determinarea punctelor de hotar si a celor de pe limita fiecarui intravilan, se trece la executarea operatiilor de teren si birou pentru deter minarea coordonatelor acestor puncte. Coordonatele X,Y,Zale punctelor din reteaua de sprijin, de ndesire, ale punctelor de hotar precum si ale punctelor de pe limitele intr avilanelor componente se calculeaza n sistemul de proiectie Stereografic 1970 si n plan de refer inta Marea Neagra 1975. Reteaua geodezica de spr ijin a unui teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta. Reteaua geodezica de ndesire si r idicare se realizeaza astfel nct sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si ntretinere a cadastrului general. In configuratia retelei geodezice de ndesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteua geodezica de sprijin, astfel nct poligonul format sa ncadreze toate punctele acesteia. Se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuir i poligonometr ice, intersectii, retrointrospectii sau tehnologii geodezice bazate pe obser vatii satelitare (sisteme globale de pozitionar e). In cazul n care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System), la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: reteaua de ndesire si r idicare trebuie sa se spr ijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de sprijin (3 puncte din r eteuau de triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment); punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, att n interiorul r etelei ct si la marginea retelei; toate punctele noi vor fi deter minate cu ajutorul a minimum trei vectori;

Organizarea Teritoriului

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublustationate n sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni sntr-o r eteap puncte si cu utilizarea a rreceptoare se calculeaza cu r elatia: s= ( p-n)/(r-n) pentru n 1 = unde n este numarul punctelor de legatura ntre sesiuni. Daca un punct este stationat de mori atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: s= mx p/r

Se compenseaza cu retele libere. Abater ea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca 5 cm n pozitie planimetrica. Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de ndesire si ridicare n sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua de ndesire tr ebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp n extravilan si 1 punct/kmp n intravilan. Densitatea retelei de ridicar e se stabileste n raport cu scopul lucrar ilor si scara de redactare a planur ilor cadastrale. Retelele de r idicare se proiecteaza astfel nct sa se asigure determinarea delimiteaza teritoriul administrativ s i intravilanele, punctelor care pr ecum si a celor care definesc bunur ile imobile. Indiferent de instrumentele s i pr ocedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constrnsa pe punctele retelelor de spr ijin s i de ndesire. Abaterea

Emil Luca

standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depas easca 10 cm n intravilan si 25 cm n extr avilan. Supr afata ter itoriului administrativ si a intravilanelor componente se calculeaza analitic, din coordonatele tuturor punctelor de hotar , materializate si nematerializate. 5.5.3. Documentatii tehnice 5.5.3.1. Continutul documentatiilor tehnice ale teritoriului administrativ La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se ntocmeste, n vederea realizarii receptiei, "dosarul de delimitar e" care trebuie sa contina ur matoarele piese: schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse ntre doua puncte de trei sau mai multe hotare, cu acor dul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare; schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate; descrier ile topografice ale tuturor punctelor materializate; inventar de coordonate pentr u toate punctele de hotar (materializate si nematerializate); inventar de coordonare pentru toate punctele mater ializate, pe suport magnetic (fisier ASCII); schema masuratorilor efectuate ; suprafata ter itoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de hotar; pr ocesul verbal de delimitare cu descr ierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui

Organizarea Teritoriului

teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membr ilor comisiei de delimitare ; copii dupa scrisorile de ncunostintare trimise pr imar iilor teritoriilor administrative vecine s i dupa caz prefecturilor s i O.J.C.G.C. vecine. Schita generala a hotarului administrativ nsotita de o descriere a traseului hotarului, se ntocmeste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice, la scarile 1:25000 sau 1:50000 astfel ca, n functie de marimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii: - reteaua principala de cai de comunicatie; - reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale; - perimetrele intravilanelor si denumirile acestora; - pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare; - traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale; - denumir ea teritoriilor vecine. Pentru segmentele care constituie s i hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si O.J.C.G.C. din cele doua judet e limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura s i parafa pres edintelui consiliului judetean, aplicate pe schita n dreptul portiunii de hotar. Dosar ul de delimitare se ntocmeste n trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la primarie si un exemplar la Consiliul Judetean. Pentru portiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se ntocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia s i numerotarea punctelor de hotar. La fiecare pr imar ie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin gr ija O.J.C.G.C., cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

Emil Luca

5.5.3.2. Continutul documentatiilor tehnice ale intravilanului

Pentru fiecare intravilan se ntocmeste un dosar de delimitar e care contine: schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2000 cu numerotarea tuturor punctelor ; schite de reperaj si descrier ile topografice ale punctelor materializate; procesul ver bal de delimitare cu acordul si semnaturile membr ilor comisiei; inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate si nematerializate); inventar de coordonate pentru toate punctele mater ializate, pe suport magnetic (fisier ASCII); schema masuratorilor efectuate; copii dupa scrisor ile de ncunostintare trimise Directiei Generale de Urbanusm si Amenajarea Teritor iului din cadrul pr imariilor si dupa caz Consilii Judetene sau Prefecturilor; suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului. Dosarul de delimitare al intravilanului se ntocmeste n trei exemplare: un exemplar se preda la primar ie, un exemplar la O.J.C.G.C. si un exemplar la Directia Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului. Pr in actiunea de "Delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si a intravilanelor componente" se oficializeaza suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor n care urmeaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastr ului general.

Organizarea Teritoriului

Dupa funalizarea lucrar ilor, avnd datele pentru fiecare unitate administrativ-ter itoriala, acestea se introduc n baza de date cadastrala. Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul SIRUTA extras din "Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Nationala pentru Statistica.

Emil Luca

VI. INFRASTRUCTURA RURALA


6.1. Infrastructura tehnico edilitara Confor m termenilor tehnici utilizati in domeniile de specialitate, prin infrastructura se intelege un ansamblu de elemente care se incadreaza in una din situatiile de mai jos : ansamblul elementelor care sustin partea principala a unei constructii, care o fixeaza pe teren si care transmite acesteia fortele; ansamblu de elemente de tip retea, care constituie un minisistem. De regula, cnd se face refer ire la infrastructura se ntelege totalitatea retelelor edilitare (tehnico- edilitare si stradale) care asigura accesibilitatea la o zona teritoriala si functionabilitatea acesteia (de locuit, de exploatare industriala, agricola, turistica etc.). Pe langa r etelele edilitare clasice, de apa, canalizare, gaze, termoficare, electricitate, transport, telecomunicatii, stradale, au aparut retele noi cum sunt cele de TV-cablu, care cunosc o dezvoltare r apida. Numarul de locuinte din mediul rural a crescut de la 3.688,9 mii n 1998, la 3.867 mii n 2003; n per ioada 1998-2003, au fost nregistrate mbunatatiri n ceea ce priveste retelele de distribuire a apei potabile n mediul rural, iar lungimea acestor retele a crescut de la 14.452,8 km n 1998 la 18.428,3 km n 2003 (cresterea de 27,5% este mult mai mare comparativ cu media pe total tara de 15,4% , si respectiv fata de cresterea de 7,3% din mediul urban). n anul 2003, s-a ajuns ca din totalul lungimii acestor r etele, 43,6% sa fie situate n mediul rur al si 56,4% n cel urban;

Organizarea Teritoriului

Lungimea conductelor de distribuir e a gazelor a crescut de la 6.366,2 km n 1998 la 8.962,6 km n 2003; cresterea a fost de 40,8% la sate fata de total care a fost de 23,0%; n anul 2003 s-a ajuns ca lungimea acestor retele sa reprezinte 37,5% la sate si 62,5% n orase; deci, n acest sector satele sunt n avans ca ritm deoarece au fost lipsite de acest combustibil; n privinta canalizarii, decalajul este nca foarte mare ntre rural si urban; astfel, n 2003, n orase exista 93,2% din lungimea conductelor si n sate numai 6,8%; Desi energia termica este foar te putin folosita n mediul rural - doar aproximativ 0,5% din totalul energiei termice este distribuita n aceste zone; cauza este reprezentata de faptul ca multe din uzinele care produceau aceasta energie si o distribuiau satelor din apropiere fie si-au redus activitatea, fie au renuntat la furnizarea acestor servicii. 6.1.1. Infrastructura de transport n ceea ce pr iveste caile rutiere, la nceputul perioadei pr edominau ca lungime drumur ile comunale, pentru ca n anul 2000 majoritatea sa fie detinuta de cele judetene, ntruct o parte din drumurile comunale au fost trecute n categoria dr umurilor judetene; la nivelul anului 2003, n Romnia, numai 10,2% din drumur ile judetene si comunale erau moder nizate si 29,2% erau realizate cu mbr acaminte usoara rutiera. 6.1.2. Inf rastructura de telecomunicatii n domeniul telecomunicatiilor, pentru mediul rural se nregistreaza o reducere cu 22,9% a numarului unitatilor de posta si telefonietelegr afie, de la 8410 unitati n 1998 la 6.488 unitati n anul

Emil Luca

2003, ca urmare, n principal, a introducerii sistemelor perfectionate, automate, n telefonie, care nlocuiesc vechile centrale telefonice. In 2004 utilizatorii de internet reprezentau 10% din populatie, pe vrsta si sexe si se prezinta astfel: - barbati cu vrsta intre 16-74 ani -11% - femei cu vrsta intre 16-74 ani -9% (Sursa: EUROSTAT) 6.1.3. Inf rastructura de sanatate Analiznd numarul pr incipalelor unitati sanitare (policlinici, dispensar e), n perioada 1999-2003, se constata o evolutie generala descendenta, mai accentuata nsa pentru rural, n timp ce n mediul urban, spitalele si sanatoriile TBC au o evolutie pozitiva. Astfel, n 2003 mai functionau n mediul rur al doar 87,5% dintre spitalele existente n 1999 si 18,2% dintre dispensarele medicale. Numarul farmaciilor si punctelor farmaceutice a crescut cu 16 unitati comparativ cu anul 1999. Desi peste 40% din populatia tarii locuieste n spatiul rural, mai putin de 15% din per sonalul sanitar de toate nivelurile deser veste aceasta populatie. Aceasta situatie face ca unui medic sa-i revina n r ural, n medie, 1735,8 persoane n 2003, cu 37,3 persoane mai mult dect n 1999. 6.2. Infrastructura de nvatamnt Numarul institutiilor de nvatamnt din Romnia a nregistrat o evolutie descendenta n per ioada 1999-2003, cu 34,8% semnificativ mai pronuntata n rural (41,5%) fata de urban (14,5%). Comparativ cu anul scolar 1999/2000, n anul scolar 2003/2004 numarul unitatilor scolare din mediul rural s -a redus cu

Organizarea Teritoriului

48,4% n nvatamntul prescolar si cu 36,5% n nvatamntul primar si gimnazial Infrastructura educationala rurala a nregistrat cele mai mar i diminuari pentru nvatamntul prescolar cu 48,4%; nvatamntul primar si gimnazial 36,5%; nvatamntul profesional 17,9%. I n perioada 1998-2003 numarul absolventilor din nvatamntul liceal de pr ofil agricol a scazut cu 64,3%;, numarul absolventilor de nvatamnt profesional si de ucenici a fost n anul scolar 2003-2004 la un nivel de 6,4% din total elevi ai nvatamntului agricol, denotnd un interes al tinerilor fata de acest tip de nvatamnt si implicit o tendinta de dinamizare a activitatilor economice n mediul rural numarul absolventilor de profilul agricol din cadr ul nvatamntului postliceal si de maistr i a scazut aproape la jumatate n per ioada 1998-2004; n nvatamntul super ior se constata o variatie fluctuanta a celor ce studiaza n domeniul agricol, valoarea procentuala stabilizndu-se n jur ul valor ii de 2,68% n ultimii doi ani universitar i, S-a desfasurat, de asemenea, o activitate intensa de eficientizare a cheltuielilor cu aceste institutii de nvatamnt, prin intr oducerea unui program complex de comasare a scolilor nerentabile, program cuplat cu unul care a asigurat finantarea necesara pentru achizitionarea de masini adecvate pentru transportul copiilor la noile scoli colectoare. Asa se explica r educerea drastica a institutiilor de nvatamnt, n special cele din nvatamntul rural. Scaderea numarului de scoli este cauzata si de reducerea numar ului de copii din ultimii ani, cuplata cu un proces de depopulare a zonelor r urale.

Emil Luca

6.3. Cultura

O componenta importanta a vietii satului este cea culturala, domeniu care poate contr ibui n mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tnara. Mijloacele prin care se induce cultura n mediul rural sunt: caminele culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea. Situatia actuala a caminelor culturale din sate atesta un declin att numeric ct si calit ativ. Din totalul de 6.147 de camine culturale existente n tara n 2002, doar 1.874 desfasurau activitati culturale propriu-zise, celelalte camine culturale (peste doua treimi) desfasurnd doar activitati nespecifice. Desi major itatea caminelor cultur ale (cca. 97%) beneficiaza de un sediu propriu, dotarea este nesatisfacatoare pentru circa 82% dintr e ele. Situatia bibliotecilor se ncadreaza n tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la sate. Numarul bibliotecilor din mediul rural a scazut cu cca. 11,6%, de la 9.388 n 1999 la 8.306 n 2004. Situatia este mai proasta n ceea ce priveste functionarea efectiva a bibliotecilor din mediul rural. La un numar de 8.947 de biblioteci din mediul rural, n anul 2003, se nregistr au doar 1.726 mii de cititori, ceea ce nseamna doar 193 cititori la o biblioteca. n ceea ce priveste cinematografele din mediul rur al, numarul de spectacole si spectatori este mult mai mare raportat la cel al salilor pentru ca cele mai multe proiectii au loc n sali multifunctionale, o parte din acestea aflndu-se n caminele culturale. Se observa, totusi, o scadere drastica a numarului de cinematografe n mediul rural, de la 55 la 8 n per ioada 1999-2004.

Organizarea Teritoriului

6.4. Activitati economice neagricole n mediul rural, se desfasoar a o serie de activitati neagricole ( turism rural, agroturism, prelucrarea unor materii prime agricole, comert, transporturi etc.), care au un impact pozitiv asupr a comunitatilor rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementar e si la cresterea gr adului de utilizare a fortei de munca. n anul 2003, n mediul rural functionau 363.377 de agenti economici avnd preocupari n domeniul activitatilor neagricole, din care 355.958 exploatatii agricole individuale (97,9% din total) si 7.419 unitati cu personalitate jur idica (2,1% din total). Dintre agentii economici individuali, ponderea cea mai mare o detin cei cu activitati de comert, respectiv 33,2%, urmati de cei cu activitati de prelucrare a laptelui - 17,7% , pr elucrarea strugurilor 17,1%, prelucrarea fructelor si legumelor - 9,3% si prelucrarea car nii - 7,9%. Agentii economici individuali care desfasoara alte activitati neagr icole dect cele mentionate detin o pondere foarte redusa (morarit, prelucrarea furajelor, prelucrarea lemnului, agro-turism, piscicultur a, mestesugarie, transporturilivrar i s.a.). n ceea ce priveste agentii economici cu personalitate juridica, ponderea cea mai mare o detin tot cei cu activitate comerciala (70% la unitatile cooperatiste, peste 32% n cazul societatilor agr icole si n cel al societatilor comer ciale). Ponderi mai r eduse, ntre 7-9% detin unitatile de tip societati comerciale de morar it, de prelucrare a carnii, de transporturi. Agentii economici cu activitati de mestesugar ie ( mpletituri, artizanat), detin, de asemenea o pondere redusa, ntre 1-2,6%, numarul exploatatiilor agr icole individuale fiind de 6.880, iar al celor cu personalitate juridica de 81.( 1,2% din total).

Emil Luca

6.5. Turismul rural si agroturismul Turismul r ural si agroturismul cunosc, din punctul de veder e al numarului de pensiuni si al infrastructurii, un trend ascendent. Din analiza evolutiei agentilor economici si a activitatii economice a acestora rezulta urmatoarele: - fata de 1998, cnd existau 600 de pensiuni, numarul acestora a ajuns n 2003 la 3.500, rezultand o crestere semnificativa de peste 5,8 ori; - pensiunile dispuneau, n anul 2003, de 28.000 de locuri de cazare, comparativ cu 3.776, cte existau n anul 1998; - distributia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice reflecta o dezvoltare a acestora n toate r egiunile de dezvoltare; o concentrare mai mare a pensiunilor este ntlnita n regiunile Centru, Nord Est si Nord Vest; - la nivel judetean (NUTS III) distr ibutia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice a fost mai intensa n 27 de judete. Analiznd infor matiile referitoare la evolutia pensiunilor turistice si agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare ale tar ii, n per ioada 1998-2003, se constata urmatoarele: - n regiunea de Nord-Est exista un trend crescator al numarului pensiunilor agroturistice, dar pensiunile turistice rurale nregistreaza o evolutie descrescatoare de la un an la altul; - n zona de Sud se manifesta o tendinta de crestere puternica a numarului pensiunilor agroturistice (o crestere de 420% n 2003 fata de 1999); aceasta crestere este intensa n judetele Buzau si Tulcea; - n regiunea de Vest cresterea numar ului pensiunilor agroturistice este de 300% n 2000 fata de 1999; 6.6. IMM-uri n mediul rural Fata de situatia de ansamblu a crearii de IMM n mediul rural, analiza dinamica a acestora este n masura sa evidentieze o

Organizarea Teritoriului

serie de tendinte si n ceea ce pr iveste starea economico-sociala a satelor n general. Exista doua perioade distincte n pr ocesul de creare a IMMur ilor la sate. Etapa 1991-1994 este marcata de aparitia a numeroase IMMur i. Din 1996, pr ocesul de creare de IMM la sate scade constant, pentru ca n anul 2001 sa nceapa o noua etapa de revigor are a initiativelor la sate privitoar e la nfiintarea de noi IMM-ur i. Analiza IMM-urilor din mediul rural pna n 2002 evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea de locuri de munca pentru populatia sateasca, att datorita numarului mic, ct si a structurii pe numar de angajati. Pe ansamblul tarii, se constata o distributie puternic asimetrica a firmelor, o pondere majoritara a microntrepr inderilor - 94,45% si, n cadrul acestora, n special, a firmelor fara nici un salariat (68,1% din totalul unitatilor nregistrate). ntreprinderile care, teoretic, au un potential mai mar e de oferte de munca, cele de talie mica si mijlocie, sunt n numar r edus, reprezentnd numai 4,6%, firmele mici (cu 10 pna la 49 de salar iati) si respectiv 0,9% - n clasa f irme mijlocii (cu peste 50 de salar iati, dar nu mai mult de 249). Pe parcursul anilor, cele mai multe I MM-ur i au fost create n rural n domeniul comertului (48,6%), ur mnd industria prelucratoare (19,6%), agricultura (9,8%), turism (7,2%), transporturi (5,9%), constructii (3,3% ), servicii (5,3%), iar pe ultimul loc se plaseaza industria extractiva (0,2%).
Tabelul 6.1. Situatia IMM-urilor la sate, pe domenii de activitate
Domenii de activitate Numar Pondere Ind. Extr 2 30 0 ,2 5 Ind. Prel. 17.97 1 19,65 Agric Constr Co mert Turism Transpo rturi 44.477 48,64 6.570 7,18 5.354 5,85 Serv. Total

8.924 9,76

3.041 3,33

4.873 5,33

91.444 100,00

Sursa: I.N.S.

Emil Luca

Initiativele de creare de IMM-ur i se orienteaza n special spre comert, ntruct comertul presupune r esurse mai r eduse, perioade mai scurte de recuperare a investitiilor, experienta de organizare si conducere mai redusa etc. Un rol important revine persoanelor ntoarse din urban n rural cu un grad gener al de instructie mai nalt fiind totodata calificate n foarte multe meserii din sfera industriala, dar care pot fi profesate sau adaptate la meserii de interes pentru functionarea comunitatii rurale n parametrii modernitatii. Volumul mare al fortei de munca n cautare de lucru nu se constituie n factor declansator al comportamentului antreprenorial. Pentru ntelegerea acestui comportament sunt prezente elementele definitorii ale capitalului uman: instructia scolara si profesionala a populatiei rurale apte de munca, dar mai ales tendinta sa de a copia modelul de viata urban. n 2004, n Romnia activau circa 450.000 IMM-uri (dintre care 20,3% n mediul rural), cu un numar total de 1.950.000 angajati. ( Sursa: I.N.S). Disparitati profunde persista ntre zonele urbane si rurale n ceea ce priveste numarul de IMM-uri la 1.000 locuitori. Astfel, daca orasele au apr oximativ 20 IMM-uri/1.000 locuitori, zonele rurale au doar 9 I MM-uri/1.000 locuitori, rezultnd o medie nationala de 17,5 I MM-uri/1.000 locuitori, de trei ori mai mica dect media europeana, de 52 IMM-uri/loc. (Sursa: I.N.S.) Exista ratiuni obiective si subiective pentru aceasta situatie. Astfel, este dificil, din punct de vedere obiectiv a pretinde IMMurilor sa se stabileasca n zone lipsite de cea mai elementara (drumuri, apa si canalizare etc.) infrastructura nainte ca institutiile private sa se dezvolte, este important sa existe si sa functioneze un parteneriat public-pr ivat pentru construirea infrastructurii necesare, ori este stiut ca acesta este deficitar n mediul rural. n cadr ul Pr ogramului SAPARD, att reteaua de apa ct si cea de canalizare, necesita cofinantare din partea comunitatilor locale,

Organizarea Teritoriului

dar bransarea la retea implica plata din partea gospodariilor pentru serviciul respectiv, fapt ce impune din partea comunitatilor locale si evaluari pr ivind capacitatea de plata a serviciilor oferite. n cadrul aceluiasi program drumurile sunt, la rndul lor, cofinantate de catre comunitatile locale, demonstrnd ca ele nteleg valoarea economica a unei infrastructuri mai bune. ntr-adevar, aceasta merge dincolo de atractivitatea pentru stabilirea de IMM-uri nspre alte domenii precum mbunatatirea accesului la educatie si sanatate, sau precum favorizarea mobilitatii persoanelor (prin navetism) si a bunurilor ( prin retele de marketing si livrare). O alta ratiune obiectiva consta din lipsa generalizata a banilor la locuitorii rurali, pusi n imposibilitatea de a plati chiar si serviciile cele mai elementare. Acest cerc vicios poate fi spart daca conditii (stimularea migratiei temporare peste hotare, cresterea celelalte pensiilor pentru fermieri n vr sta care renunta la pamnt) s -ar putea implementa. Motivul subiectiv este legat de mentalitatea rurala arhaica, potrivit careia, pentru o viata buna, totul trebuie produs si poate fi produs n cadrul gospodariei. Acesta este motivul pentru care initier ea si dezvoltarea progr amelor de educatie si recalificare pentru adulti n mediul rural au o importanta vitala. Odata cu ridicarea nivelului de civilizatie n zonele rura le, persoanele vor deveni mai putin dependente de agr icultura si vor avea mai multi bani de cheltuit, noi calificari vor fi necesare precum, de exemplu, cele de mecanic auto, depanator TV, instalator etc. Acestea, la rndul lor, vor atrage forta de munca dinspre activitatile agricole, iar IMM sunt plasate ideal pentru a oferi acest tip de servicii. Daca numar ul IMM-ur ilor din Romnia s-ar dubla, aceasta ar nsemna crearea a cca 400.000 500.000 locur i de munca n afara agr icultur ii. Pe termen mediu si lung, aceasta ar trebui sa se ntmple, concomitent cu implementarea celor lalte elemente tinnd de

Emil Luca

infrastructura, pensii acordate agricultorilor sub forma de renta viagera, etc. O comparatie dintre domeniile de activitate ale IMM romnesti si cele ale altor tari europene scoate n evidenta predominarea activitatii de comert, n cazul Romniei, n detr imentul turismului, transportului si a altor servicii: Tabelul 6.2. Structura IMM-urilor pe domenii de activit ate n Romnia comparativ cu alte t ari europene, % din total Specificare Romnia U.E. 10* EuropaIndustrie, agricultura, 16,9 28 constructii Comert 63,0 19 25 0,5 5 6 Turism Transporturi 3,6 12 6 Alte servicii 16,1 36 30 *U.E. 15 + tarile AELS **tarile din Europa Centrala si de Est care au aderat la 1 mai 2004 Sursa: EUROSTAT n Romnia, 63% din IMM-uri desfasoara activitate de comert. n tarile care au aderat la U.E. la 1 mai 2004 (U.E. 10), vechile state membre ( U.E. 15) si patru tari europene member AELS au o structura a IMM-urilor pe domenii echilibrata, fenomen ce reflecta structura cererii. O solutie sub-optimala (temporara) car e ar putea fi avuta n vedere consta n stimularea amplasarii de IMM n orase mici, nonindustr iale, care dispun cel putin de o infrastructura de baza. Aceasta ar rezolva partial problema somajului rural, dar ar lasa nerezolvata 19** 25

Organizarea Teritoriului

problema subdezvoltar ii satelor. O asemenea solutie ar amna pe termen lung modernizarea zonelor rurale r omnesti. Evolutia sectorului IMM din Romnia depinde de aplicarea nor melor europene n domeniu. Ca urmar e, o prioritate importanta pentru perioada ur matoare ( 2005-2008) este implementarea Cartei Europene pentru ntreprinder i Mici. O ntrepr indere se ncadreaza n categoria IMM (micro, mica sau mijlocie) daca ndeplineste toate criteriile cu privir e la: numarul de angajati; cifra de afaceri si capitalul social, dr epturi de vot, etc. Comparnd definitia IMM adoptata n Romnia cu cea recomandata de U.E., se observa faptul ca, din punct de vedere al numarului de angajati, acestea sunt identice. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, definitia IMM n acceptiunea Romniei este mai restrictiva, nivelul maxim al acesteia fiind de 8 mil. euro, comparativ cu conditia similara din U.E. (7 mil. euro pentru ntreprinderi mici si 40 mil. euro pentru cele mijlocii), n conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. 2003/361/EC privind definitia ntreprinderilor micro, mici si mijlocii.

Emil Luca

VII. CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE REGIUNILOR (NUTS II) DIN ROMNIA


I n Romnia sunt constituite opt regiuni de dezvoltare, pe baza Regulamentului CE numarul 1059/2003. Acestea sunt: Regiunea 1: Nord-Est Regiunea 2: Sud-Est Regiunea 3: Sud Regiunea 4: Sud-Vest Regiunea 5: Vest Regiunea 6: Nord-Vest Regiunea 7: Centru Regiunea 8: Bucuresti I lfov

Fig. 7.1. Regiunile de Dezvoltare ale Romniei

Organizarea Teritoriului

Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial - statistice, alcatuite din 4-7 judete, prin asocierea libera a Consiliilor Judetene. O particularitate a dezvoltarii regionale n Romnia este structura mozaicala a dezvoltarii la nivel sub-r egional. Practic, n toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai pr in mar imea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tar ii, inclusive pe cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere. In cele ce urmeaza se va face o trecere n revista a pr incipalelor caracteristici ale celor opt regiuni de dezvoltare ale Romniei (dupa PLANUL NATIONAL STRATEGIC, 2007 2013 si PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, Ministerul I ntegrarii Europene, Romnia, 2007 2013, Apr ilie 2006) . 7.1. Regiunea de Dezvoltare Nord - Est 7.1.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai ntinsa regiune a Romniei, avnd o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. n componenta sa sunt 6 judete: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, unitati administrativteritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3. Cu o populatie de 3.738.601 locuitori (17,2% din populatia 2 , Romniei) si o densitate a populatiei de 101,5 locuitori/km Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea n ceea ce pr iveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). Populatia regiunii este localizata cu precader e n mediul rural (56,3%).

Emil Luca

Regiunea se caracter izeaza printr -o mbinare armonioasa ntre toate formele de relief, 30% munti, 30% relief ul subcarpatic, 40% podisului. Relieful bogat ofera zone de deal si cmpie car e sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii tur ismului. 7.1.2. Forta de munca si migratia Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara, de 38%. O pondere foarte mare o detine populatia ocupata n agr icultura (42,4%), mai ales judetele Botosani (52,6%) si Vaslui (51,7%). Ponderea populatiei ocupate n industrie si ser vicii se afla sub media pe tara (25,1%), respectiv 32,5%), judetele Botosani (19,1% ) si Suceava (21,6%) avnd cel mai mic grad de ocupare n industrie, iar judetul Vaslui (24,7%) n domeniul ser viciilor. De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramnere n urma a gradului de tehnologizare industr iala si agrara, precum si cu un nivel redus de calificare a populatiei. n ultimii ani, a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64.2% n 2000 la 54.8% n 2004). O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc n judetul Botosani, unde, un procent mare al populatiei lucreaza n agricultura. (52,6%). Numeroase persoane n vrsta de munca din aceasta regiune lucreaza temporar sau permanent n activitati economice n Bucuresti, Banat, Transilvania, Europa de Vest si Isr ael. n satele bucovinene, dupa plecarea populatiei tinere masculine apte de munca, se manifesta o tendinta de emigrar e si a femeilor, pentr u a munci n strainatate, astfel ca n multe localitati au r amas persoane vrstnice si copii. n multe din aceste localitati activitatea de constr uctii este impr esionanta, materia pr ima utilizata fiind lemnul. n acest fel s-au accentuat discrepantele ntre localitatile regiunii din punct de veder e

Organizarea Teritoriului

al nivelului general de dezvoltare si ndeosebi al dotarilor infrastructurale. Somajul nregistreaza o valoare superioara (7,8%) celei nationale (6,3%), judetul Vaslui ajungnd la 11%. Rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului n toate judetele regiunii. Cauzele se pot gasi n existenta mai multor locuri de munca pentru femei (confectii si industria hoteliera) si a faptului ca numeroase femei lucreaza n str ainatate. 7.1.3. Economia regionala Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a Romniei (n 2003, PIB/locuitor r eprezenta 72,3% din media nationala). n inter iorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui. n special vestul regiunii, care a fost n anii 60 70 obiectul unei industrializari fortate (mobila, chimie, materiale de constructii, constructii de masini, textile), a intrat ntr -un proces de dezindustrializare n ultimii 10 ani (ntreprinderi din ramura chimie, petrochimie, usoara, constructii de masini, mobila), ceea ce a agravat situatia economica, estul regiunii fiind traditional subdezvoltat. Indicele atractvitatii ( Dupa Survey, Romanian Business Digest, 2005. Indicele atractivitatii a fost calculat pe baza unor indicatori pr ivind mediul de afaceri ( mediul politic si administrativ, piata muncii si salariile, mediul economic, sectorul privat si competitia de piata, investitii straine, comert extern, infrastructura si pretul pamntului) si standardul de viata (telecomunicatii, sanatate, educatie, sistem bancar, utilizarea inter netului, dotari edilitar gospodaresti, folosirea timpului liber, preturile medii la produsele de baza) este cel mai scazut n aceasta regiune - 19,7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea NordVest, respectiv 39,8).

Emil Luca

Atractivitatea scazuta se manifesta si n volumul mic al investitiilor straine directe: 18 mil. EURO n 2004, reprezentnd 1% din totalul investitiilor straine directe realizate n Romnia. De asemenea, Regiunea Nord - Est ar e cel mai mic numar de I MM-uri la 1000 de locuitori, doar 12,6%, numarul total al IMM ur ilor fiind de 47.180, microntreprinderile reprezentnd 86,3% din total IMM-ur i. La nivel intraregional, judetele Iasi (27,2%), Bacau (20,8%) si Suceava (18,8%) au cel mai mare numar de I MM -uri, la polul apus aflndu-se judetul Vaslui cu doar (8,5%). n regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi), 1 n proprietate privata si 1 realizat n parteneriat public -privat. Acestea acoper a o suprafata de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industr ial Bacau, bazat pe tehnologia infor matiei si comunicatii, va asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vrf la nivel regional. Astfel, se preconizeaza crearea a cca. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare si cca. 200 pe durata fazei operationale. Parcul industrial Iasi este destinat industriilor de nalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. Se are n vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate n aceste domenii, prin asigurar ea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu. n Regiunea Nord Est, activeaza un Centru Euroinfo ( nca din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) n Iasi si 33 de centre de consultanta. De asemenea, cele tr ei incubatoare de afacer i xistente asigur a incubarea pentru 118 firme, contribuind la e realizarea a 270 noi locuri de munca. Daca n celelalte judete ale Regiunii Nord-Est au aparut indicii ale unui nceput de revir iment economic, situatia economica este precara si instabila in judele Botosani, Iasi si Vaslui, desi aici activeaza numeroase ntreprinderi textile care lucreaza n sistem lohn; cele mai mici perturbari ale cererii internationale duc la reduceri de salariu, trimitere n somaj sau chiar nchiderea

Organizarea Teritoriului

ntr eprinder ilor. De asemenea, exista zone de declin industrial si cu somaj r idicat, n special n arealele din jur ul localitatilor urbane: Roman, Suceava, Falticeni, Radauti, Vaslui, Negresti, Husi, Buhusi, Darmanesti, Moinesti, Comanesti, Pascani, Hrlau, Trgu Frumos, Trgu Neamt, Botosani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente. n afara disparitatilor de dezvoltare vestest, n Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea dispar itatile urban-rural n ce priveste gradul general de dezvoltare, dotarile infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investitilor. n acelasi timp se manifesta un alt fenomen ngr ijorator, legat de declinul oraselor mici si mijlocii, ndeosebi cele monoindustrirale, care tind sau chiar s- au decuplat de la pr ocesul de crestere economica, nemaiputnd sa-si ndeplineasca functiile urbane.

7.1.4. Infrastructura 7.1.4.1. Transportul Infrastructura de drumuri, retele de apa si canalizare ridica probleme n majoritatea judetelor, dar cele mai afectate sunt judetele Botosani, Iasi, Vaslui. De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramnere n urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara, un nivel redus de calificare a populatiei, precum si cu pr obleme de mediu, cauzate de lipsa resur selor de apa, vechile defrisar i, alunecar ile de teren considerabile, stratul freatic adnc. 2 , Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km superioara mediei pe tara (33,1 km/km2 ), fiind mai ridicata n Iasi, Botosani, Vaslui si Bacau, pentru ca regiunea este strabatuta de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Exista

Emil Luca

nsa putine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioara mediei pe tara (25,3%), judetele Botosani si I asi avnd o pondere de 16,7%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos si judetele Neamt si Suceava se confrunta cu pr obleme de accesibilitate. 2 , Densitatea retelei de cale ferata este de 40,9/1000km regiunea fiind traversata de doua din cele noua magistrale feroviar e ale tar ii: V (Bucuresti-Suceava) si VI (Bucuresti-Iasi). n cadrul regiunii exista trei aeroporturi (Bacau, Iasi si Suceava) care deser vesc curse interne si ocazional zboruri externe. Infrastructura existenta n momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zborur i curente externe de pasager i si de mar fa. Judetul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar n judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani n domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare. 7.1.4.2. Utilitati publice Att reteaua de alimentare cu apa potabila, ct si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localitatilor cu r etea de apa potabila fiind de 17%, comparativ cu media pe tara (20,2%) , iar judetele Iasi si Vaslui avnd o ponder e a localitatilor cu retea de canalizare de doar 2,8%, respectiv 2,9% . De asemenea, capacitatea statiilor de epurare a apelor reziduale ct si capacitatea de depozitare a deseur ilor sunt insuficiente, fata de cerintele actuale. Doar 2,1% din numarul total al localitatilor regiunii sunt conectate la reteaua de distributie a gazelor naturale, judetele Bacau, Iasi si Neamt, avnd ponderea cea mai mare. n ceea ce priveste localitatilor conectate la retelele de distributie a energiei numarul termice, se constata o scadere continua a acestuia; 6,9% dintre localitatile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reteaua de

Organizarea Teritoriului

distr ibutie a energiei termice, valori mai r idicate nregistrnd judetele Bacau, Suceava si Neamt. De asemenea, aceste judete se confrunta si cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apa (consecinta a stratului freatic situat la adncime considerabila), vechile defr isari, alunecarile de ter en considerabile. 7.1.4.3. Mediu La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul cailor rutiere); dezafectarea unor foste ntreprinderi de stat despaduriri, cu implicatii n accentuarea alunecarilor de teren; fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, n pr incipal, partea de est a regiunii; poluarea locala sau zonala n unele judete se deruleaza (n diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (Iasi), modernizar i, retehnologizari si dezvoltar i ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor (Piatra Neamt), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau. 7.1.4.4. Educatie Avnd n veder e ca din cele opt regiuni de dezvoltar e, Regiunea NE detine cea mai mare ponder e a populatiei si a elevilor

Emil Luca

(17,2% si respectiv 19,48% ), numarul unitatilor destinate procesului educational este mic, acesta repr ezentnd numai 18,75% din numarul unitatilor de nvatamnt pe ansamblul tarii. Trei judete Bacau (21%), Suceava (18%) si Iasi (18%) detin apr oximativ 60% din numarul total al scolilor existenta la nivel regional, avnd cea mai numeroasa populatie scolara, comparativ cu celelalte 3 judete din regiune. Ele sunt n acelasi timp si centre univer sitare. 7.1.4.5. Sanatate Regiunea Nord-Est detine 172 de unitati sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentnd 14,35% din numarul total al unitatilor sanitar e din Romnia aflate n pr oprietate publica. Ele se afla ntr -o stare precara, existnd r iscul ca multe unitati sa nu mai pr imeasca autor izatie de functionar e. n plus, dotarile tehnice de care dispun sunt uzate att fizic ct si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Necesarul de dotari tehnice pentru urmatoarea perioada este cel mai mare dintre toate regiunile. 7.1.4.6. Servicii Sociale n Regiunea Nord-Est s-au nregistrat cel mai mare numar de nou nascuti de la nivelul ntregii tar i ( 5,4% din total national), dar institutiile pentru protectia copilului sunt insuficient dezvoltate. Aceasta situatie nu favorizeaza reintegrarea parintilor pe piata muncii. Judetele Iasi si Suceava nu dispun de nici o institutie de asistenta sociala. 7.1.4.7. Zone problema Analiza mai detaliata a disparitatilor inter ne n dezvoltar ea Regiunii Nord-Est, att din punct de vedere al dezvoltar ii economice,

Organizarea Teritoriului

ct si al pr oblemelor de mediu, evidentiaza urmatoarele tipuri de zone-problema: Areale rurale izolate, cu infrastructura slab dezvoltata: zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau, Vaslui, Iasi si Neamt, care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui; fsia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi; portiunea situata n extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua n nord-estul judetului Vaslui, pe malul drept al rului Prut. Zone cupr inznd grupur i izolate de localitati din sudul judetului Suceava Zone afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune: n judetul Botosani aceste zone sunt situate n zona centrala si de sud; n judetul Neamt: pe ambele malur i ale lacului de acumular e Bicaz si in nordul judetului; n nordul si sudul judetul Iasi; n judetul Vaslui, n bazinul afluentilor rului Brlad; n judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecar ilor de teren, situate n partea centrala si de nord; n sudul judetului Suceava, n r aza localitatilor: Falticeni, Dolhasca etc. Zone afectate de inundatii sunt n bazinul rului Bistrita, n lunca Jijiei si Prutului, precum si n judetul Bacau, n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotus, Siret, Tazlau, Bistrita, Zeletin. 7.1.5. Potential de dezvoltare Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare ntre vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas n urma ( judetele Botosani, Iasi, Vaslui).

Emil Luca

Sansa zonelor de est, limitrofe gr anitei de est a Uniunii Europene, Ucrainei si Moldovei, este sa se dezvolte ca ar eal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tar ile fostei URSS ( nmagazinare, nnobilare si pregatire pr in segmentare si mpachetare etc) . Pentru aceasta tr ebuie efectuate lucrari de infrastructura, de creare a unor zone cu facilitati specif ice (parcur i logistice), asemanatoare celor din porturile Belgiei, Olandei si Germaniei, specializate n astfel de servicii. Dator ita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locur ilor, puritatii aerului, apelor, zonelor montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile popular e, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor . Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic) , religios, balneoterapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Zona muntoasa si deluroasa din vestul r egiunii (judetele Suceava, Neamt, Bacau) detin un potential tur istic valoros, n mare parte (exceptnd Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu masuri adecvate poate intra cu usurinta n circuitul turistic european, cu specializarea tur ism religios (Putna, Neamt, Sucevita, Moldovita, Voronet), Humor , Arbore, Agapia, Varatec, Dragomirna, Bistrita, Zamca, Secu, Sihastria, Casin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Cmpulung-Moldovenesc, Baltatesti, Oglinzi, Slanic Moldova, Trgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vnatoare, pescuit, sporturi extreme zborul cu parapanta, rafting, orientare tur istica, mountainbike, schi).

Organizarea Teritoriului

Gradul de dotare a localitatilor si or iginalitatea landschaftului bucovinean ct si specificul deosebit al satelor, cu un grad nalt de civilizatie a populatiei, pot juca un rol n turismul de lunga dur ata, cu activitati sportive, agrement si pentru optimizarea sanatatii (Vatra Dornei, Solca, Cacica si pe Valea Bistritei si Moldovei). 7.2. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 7.2.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud - Est este situata n partea de sud-est a Romniei, acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafata totala a tarii, regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale Romniei. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, cmpia Baraganului, podisul Dobrogei cu Muntii Macinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura. Totodata regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cupr inde Delta Dunar ii si este marginit la est de ntreg litoralul romnesc al Marii Negre. Pr eponderent este nsa relieful de cmpie, cu specific climatic continental. n 2004, Regiunea avea o populatie de 2.850.318 locuitori, reprezentnd 13,1 % din populatia tarii; densitatea de 79,7 loc/kmp este sub media pe tara (90,91 loc/kmp), cea mai mare densitate a populatiei fiind n judetul Galati (139,5 loc/kmp), dominat de centrul industr ial si comercial cu acelasi nume, iar cea mai mica, n judetul Tulcea (29,9 loc/kmp), unde conditiile naturale si economice sunt mai putin propice. Orasele concentreaza 55,5% din populatie, cu tendinte de diminuare. I ndustrializarea fortata de dupa razboi a condus la concentrarea populatiei n orasele Galati, Braila si Constanta. Reteaua de localitati a regiunii Sud - Est era alcatuita din 33 de orase (dintre care 11 erau municipii) si 1.455 de sate (organizate n 339 de comune). Cel mai mare oras al regiunii este Constanta

Emil Luca

(309.965 locuitori), urmat de Galati si Braila (peste 200.000 de locuitori), Buzau, si Focsani (peste 100.000 de locuitori). 7.2.2. Forta de munca si migratia n 2004, populatia ocupata reprezenta 35,8% din total, cea mai mar e parte n servicii (36,4%) si agricultura (35,3%), urmate de industr ie (28,3%). Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate n sectorul serviciilor n judetele Constanta si Galati, datorita statiunilor turistice din lungul litoralului si prezentei portur ilor Constanta si Mangalia, si respectiv Galati. Spre deosebire de acestea, n judetul Vrancea, peste 50% din populatia ocupata lucreaza n agr icultura, iar 62% din populatia judetului locuieste n mediul rur al. Somajul, cu o valoare de 6,9% (2004) depaseste media tar ii (6,3%). Disponibilizar ile din industria metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata r ata a somajului (9,6%), urmat de Braila (8,7%) si Buzau (6,7%). Lipsa locurilor de munca adecvate, salarizarea neatractiva, dar si calificarea necorespunzatoar e determina plecar i masive a activilor spre arealele de crestere economica din tara sau strainatate. Migratia cea mai accentuata se nregistreaza n judetul Vrancea, n special din cauza structurii economice neconsolidate, unde populatia tnara a parasit masiv localitatile pentr u a lucra n strainatate. 7.2.3. Economia regionala Cu un PI B care reprezinta 11,2% (2003) din economia tar ii, regiunea se situeaza pe locul 6, n timp ce pe locuitor acest indicator se situeaza sub media nationala. Pna n 2002, productivitatea muncii detinea o pozitie de mijloc ntre regiunile tarii, cu valorile cele mai r idicate n judetul Constanta. Specificul Regiunii Sud - Est l reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industr iale si tertiare ( Br aila -

Organizarea Teritoriului

Galati; Constanta - Navodari), centrele industr iale complexe izolate (Buzau, Focsani), areale cu specif ic turistic (litoralul si Delta Dunarii) si ntinsele zone cu suprafete de cultur i agricole si viticole. Regiunii i este caracteristica discontinuitatea n teritoriu a activitatilor industriale si mbinarea cu activitati tertiare (comert, servicii, turism) si agricole. Restructurarile industriale care au avut loc n procesul tranzitiei la economia de piata, au dus la cresterea masiva somajului n mar ile centre de industr ie grea (Galati, Braila, Buzau) si a n micile centre urbane mono-industriale. Activitatea intensa de constructii de locuinte pr oprietate pr ivata din jurul mar ilor centre urbane, litoral si alte areale turistice din Subcarpati a preluat o parte din forta de munca disponibilizata si astfel socul social al disponibilizarilor a fost atenuat. Cu toata reducerea masiva de personal din zona Braila Galati, Constanta Navodar i, ultimii ani marcheaza un oarecare revir iment al activitatilor industriale, respectiv un pr oces de stabilizare a ntreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate. Aici pot fi mentionate att ntr eprinder ile (textile) care functioneaza la Braila ct si Combinatul de la Galati precum si rafinaria de la Midia Navodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei l reprezinta Buzau, unde au aparut numeroase ntreprinder i noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioara a lemnului si sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oar ecare stabilizare economica a mar ilor centre urbane, orasele mici nu reusesc sa-si gaseasca echilibrul, pierznd n continuare locur i de munca (Babadag, Negru Voda, Hrsova, Faurei, Tulcea, Macin, etc.). Aici nu exista investitii straine si din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentari cu apa, canalizar i, etc). Arealele de maxima saracie cuprind nordul judetului Galati, estul si sudul Brailei, nordul Dobrogei, Delta Dunarii, precum si estul Judetului Vrancei .

Emil Luca

7.2.4. Infrastructura 7.2.4.1. Transportul

Regiunea este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii, ntre care se remarca marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei 10.536 km drumuri publice regionale, doar 29,5% sunt modernizati, regiunea nregistrnd cea mai mica pondere pe tara. Principalele problemele ale retelei de drumur i sunt: calitatea slaba a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala, iar situatia drumurilor n mediul rural este critica, majoritatea localitatilor rurale neavnd drumur i pietruite sau asfaltate. Inundat iile din anul 2005 au aratat nu numai insuficienta retelei rutier e dar si lipsa unei strategii privind masur i de protectie activa a acestor a. S-a dovedit ca nu exista posibilitati reale dar si economice pentru trasee de rezerva, existnd pericolul izolarii unor ar eale ct si ntr eruperii legaturilor dintr e marile regiuni ale Romniei. Tot n aceasta situatie s-a evidentiat si starea precara a podurilor rutiere. 7.2.4.2. Utilitatile publice Regiunea Sud-Est nregistra, n anul 2004, cea mai mare pondere a strazilor orasenesti modernizate, 69% din cei 2 854 km de strazi orasenesti din regiune, fiind modernizati. Exista nsa mari difer ente intraregionale, judetele Buzau, Constanta si Galati avnd peste 70% strazi orasenesti moder nizate, fata de doar 44% n judetul Vrancea. Aceasta situatie se datoreaza prezentei att a unor orase ct si a unora mijlocii (Buzau, Constanta, r espectiv Galati) - n mar i, cazul pr imelor trei judete n care major itatea strazilor sunt moder nizate, n timp ce n judetul Vrancea, or asului Focsani i se

Organizarea Teritoriului

adauga doar patru orase mici (sub 20.000 de locuitori) - n care doar o mica parte a strazilor sunt modernizate. n privinta utilitatilor publice de baza, la sfrsitul anului 2004 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel national n privinta lungimii simple a retelei de distributie a apei potabile (17,1 % din total pe tara), iar din numarul total de localitati 43,9% aveau instalatii de alimentare cu apa potabila, acestea concentrndu-se mai mult n judetele Constanta si Braila apropiate de Dunare, si mai putin n Buzau si Vrancea. nsa, trebuie mentionat ca foarte multe din aceste instalatii prezinta un grad avansat de uzura, necesitnd reabilitarea si chiar nlocuir ea lor. O situatie ngrijoratoare exista n cazul retelei de canalizare, doar 6,1% din localitatile regiunii fiind dotate cu aceasta utilitate. La nivel intraregional, exista aceleasi diferente, daca avem n vedere ca 72% din localitatile dotate cu canalizare sunt localizate n cele tr ei judete estice ale regiunii (Constanta, Galati si Tulcea). 7.2.4.3. Mediu La nivel regional, existenta si functionarea statiilor de epurare a apei uzate reprezinta o problema, cu exceptia celor sase capitale de judet, unde se afla in derulare proiecte de construire a statiilor de epurare, major itatea localitatilor fie nu au de loc, fie au statii de epurare nvechite care nu mai functioneaza corespunzator, datorita lipsei de echipamente moderne. Poluarea mediului n regiune este determinata att de existenta unor tehnologii uzate moral si fizic dar si a educatiei limitate a cetatenilor. Astfel, cele mai importante pr obleme se refera la: statii de epurare a apei uzate (doar n cele sase capitale de judet) statii de pompare (doar 9 localitati din judetul Galati dispun de 11 statii de pompare)

Emil Luca

sisteme de colectare (n judetul Tulcea retelele de colectare a apelor uzate menajere sunt subdimensionate si prezinta un grad avansat de uzura) r etele de canalizare (n judetul Vrancea, cu exceptia municipiului Focsani, la nivelul celorlalte localitati retelele de canalizare sunt nvechite si deter iorate) De asemenea, managementul deseur ilor prezinta deficiente: n judetul Galati nu exista instalatii de tratare, valorificare si eliminare finala a deseur ilor. Colectarea deseurilor se face prin serviciile de salubritate existente. n judetele Braila si Buzau deseurile menajere sunt colectate neselectiv la nivelul judetului Constanta sunt 42 de societati care gestioneaza deseurile menajere si industriale si 40 de depozite de deseuri ur bane/rur ale sau mixte. n mediul rural depozitarea deseurilor se face pe terenuri destinate special de catre pr imarii pentru acest scop. Nu exista servicii specializate de colectare a acestora, tr ansportul facndu-se individual de catre populatie. n zonele de deal si de munte din judetele Vrancea, Buzau si Galati, despadur ir ile masive ncepute n secolul 19, au afectat foarte mult stabilitatea versantilor. Poluarea complexa a afectat habitatul natural n Delta Dunar ii si pe litor alul Marii Negre. 7.2.4.4. Educatie La nivel regional, n anul scolar 2004/2005, n nvatamntul public existau 929 gradinite, care au trebuit sa faca fata cr ester ii numarului de copii nscrisi, n ultimii ani. Pentru nvatamntul pr imar si gimnazial, existau 1.364 de scoli, iar cel liceal era deser vit de 176 de licee. Acestora li se adauga 10 scoli profesionale si de ucenici, precum si 11 unitati postliceale, a caror buna functionare este

Organizarea Teritoriului

esentiala pentr u asigurarea pietei fortei de munca cu persoane calificate n diferite domenii. Pentru formarea unei forte de munca nalt calif icate, absolut necesara pentru asigurarea dezvoltarii r egiunii, este esentiala buna functionare a celor 9 universitati existente n r egiune. Cele mai importante sunt universitatile din Constanta si Galati. 7.2.4.5. Sanatate n regiune exista 47 de spitale, dintre car e 24 sunt localizate n Constanta si Galati. De asemenea, n regiune si mai desfasoara activitatea 14 policlinici si 47 dispensare medicale, la care se adauga alte tipuri de unitati sanitare. I nfrastructura de sanatate din regiune, att din punct de vedere al constructiilor, ct si al dotarilor, este precara, fiind necesare reabilitarea cladirilor, precum si dotarea corespunzatoare a acestora. 7.2.4.6. Servicii Sociale Trei din cele 6 judete (Buzau, Vrancea si Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotiti n institutii de tip familial (65,7%) sau de servicii rezidentiale (34.3%). La sfr situl anului 2004, erau 8.818 copii cu dizabilitati, din care doar 462 beneficiau de servicii de r eintegrare. Judetele Braila, Buzau si Galati nu au institutii rezidentiale de asistenta sociala. 7.2.5. Zone problema n regiune au fost identificate si promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul Phare Coeziune Economica si Sociala 2001-2002, doua zone, si anume:

Emil Luca

Zona industr iala a Subcarpatilor de Curbura, care include si orasele Buzau, Rmnicu Sarat, Focsani, Marasesti, Adjud, Odobesti si Tecuci, caracter izata de urmatoarele pr obleme: dezechilibre sociale masive, calificar i insuficiente si mono-directionate ale fortei de munca. Mediul natural este puternic afectat de catre defrisarile necontrolate realizate n ultimul deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrarilor pentru limitarea alunecarilor de teren. Zona industriala si de servicii a Dunar ii de Jos, cuprinznd orasele Braila, Galati, Tulcea, Macin si Isaccea, se confrunta cu probleme legate de: somaj r idicat, diminuarea rolului jucat de porturile din zona, ca porti maritime ale tarilor din centrul Eur opei lipsite de iesir e la mare, n urma r ealizar ii canalului Dunare - Marea Neagra; pierderea flotei de pescuit oceanic; Celor doua zone de restructurare industriala, li se adauga alte zone cu probleme grave de dezvoltare. Este vorba de zona minier a Altn-Tepe si Hrsova (Tulcea), orasele Nehoiu (Buzau), Marasesti ( Vrancea). Exceptnd usoara mbunatatire a situatiei santierului naval Galati si a Mittal Steel Industry Galati (Sidex), aceste zone se afla nca n dificultate. 7.2.6. Potential de dezvoltare Regiunea Sud-Est dispune de o ser ie de resurse naturale, care valor ificate corespunzator, pot juca un rol important n dezvoltarea economico-sociala. Dintre acestea, cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze naturale (Subcar patii Buzaului, vestul judetului Braila si sudul judetului Galati), carierele de granit (Muntii Macinului), sarea, etc. Alt avantaj pe car e regiunea l poate valor ifica, este reprezentat de prezenta portului Constanta, secondat de portur ile dunarene Galati, Braila si Tulcea. Legatur ile acestora cu marile porturi ale lumii, pot fi folosite, att pentru a asigur a materia prima

Organizarea Teritoriului

necesara dezvoltarii economiei regiunii, ct si pentru a exporta bunuri produse att n regiune, ct si n restul tar ii sau chiar n statele din vestul tar ii. Cel mai important potential pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat nsa de resursele turistice: Litor alul Mar ii Negr e, care cuprinde 13 statiuni, cu unitati de cazare, tratament si agreement (hotelur i, moteluri, vile, campinguri) desfasurate de-a lungul a 70 km de coasta ntre Navodari si Mangalia. Delta Dunarii, care prezinta o atractie stiintifica si un potential tur istic ridicat, n special dupa includerea sa n 1990, mpr euna cu alte zone naturale adiacente, n Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit, cu o veche traditie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (namol curativ cu proprietati asemanatoare celui de la Marea Moarta). Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului (Braila, Galati si Tulcea) cu r esurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vnatoare si pescuit) n Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, etc. Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta inter es turistic prin statiunile Soveja si Lepsa, si zone turistice unice n tara, cum ar fi: Vulcanii Noroiosi (Berca) , pester ile de la Bozioru, Focurile Vii. Patrimoniul cultural-istoric al r egiunii se r emarca cetatile getice, romane, gr ecesti, bizantine si locasuri mnastiresti, majoritatea fiind concentrate n judetele Tulcea si Constanta

Emil Luca

7.3. Regiunea de Dezvoltare Sud 7.3.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud este situata n partea de sud a Romniei, avnd o suprafata de 34.453 km 2 ( 14.45 % din suprafata Romniei), cor espunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. n partea de sud, regiunea se nvecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: cmpii si lunci - 70,7%, dealur i - 19,8% si doar 9,5 % munti. Populatia totala a celor sapte judete componente era, n 2004, de 3.342.042 locuitori, reprezentnd 15,4% din populatia Romniei. Densitatea populatiei este de 97,0 loc/km 2 , valoare super ioara mediei pe tara (90,9 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,4%, sub media pe tara, explicabil pr in faptul ca, exceptnd judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste n mediul rural. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 43 de orase (din care 16 municipii), 488 de comune si 2030 de sate. Cele mai multe orase (27) au sub 20.000 de locuitori, multe dintr e acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai doua orase au peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrar e mai mare a oraselor n judetul Prahova (14) si mai redusa n Giurgiu (3). 7.3.2. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate era, n 2004, de 35,4% din populatia regiunii, sub media pe tara (38,0%), valorile cele mai r idicate nregistr ndu-se n Arges ( 38,9%) si Teleorman (37,1%), n celelalte judete valorile fiind cuprinse ntre 31 si 37%.

Organizarea Teritoriului

Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indica o pondere r idicata, dar n descrestere, a populatiei ocupate n agricultura (39,4%) si o pondere relativ scazuta a celei ocupate n industrie (29,5%) si ser vicii (31,1%). Judetele sudice ale Regiunii sunt preponder ent agricole, cu o pondere ridicata a populatiei ocupate n agr icultura: Teleorman, Giurgiu (58,8 % si 57,7%), Calarasi (51,51%). Judetele Prahova si Arges se caracterizeaza printr -o pondere ridicata a populatiei ocupate n industr ie si servicii. n cea ce pr iveste rata somajului, la 31 decembrie 2004, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evidentiindu-se aceeasi diferentiere ntre sudul si nordul regiunii, cele mai r idicate rate ale somajului nregistr ndu-se n judetele I alomita (10,4%) si Calar asi (8,8%), iar cele mai reduse n judetele Prahova (6,6%) si Dmbovita (6,7%). Lipsa locurilor de munca n zonele rurale determina o masiva plecare catre Bucuresti si migratia tinerilor catre Europa de Vest, astfel nct satele si orasele mici se depopuleaza. 7.3.3. Economia regionala n 2003, Regiunea Sud nregistra o valoare a PIB de 1964,4 euro/locuitor, situata sub media pe tara (2420,5 euro/locuitor), la nivel judetean, cele mai mari valor i nregistrndu-se n judetele Arges 2550,9 euro/locuitor si Prahova 2282,6 euro/locuitor, iar cea mai redusa n Calarasi 1449,2 euro/locuitor. Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de mpar tirea acesteia n doua subar ii cu caracteristici geografice si socio-economice difer ite. Partea de nord a Regiunii ( judetele Arges, Dmbovita si Prahova) se caracterizeaza printr -un grad ridicat de industr ializare,Prahova detinnd locul 1 pe tara n ceea ce pr iveste productia industriala. Pr incipalele pr obleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor industriale, care a generat o rata ridicata a somajului. nchiderea unor unitati industriale n

Emil Luca

zonele monoindustriale a determinat apar itia unor grave probleme economice si sociale, n special n zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Ur lati, Costesti si Cmpulung-Muscel. Contr ibutia industr iei la cr earea PIB regional este de peste 30% , n special prin aportul ntreprinderilor din industr ia chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges), masini, echipamente si mijloace de transport, materiale de constructie (Prahova, Arges si Dmbovita), textile, confectii si alimentara. Orasele Ploiesti, Pitesti si Trgoviste se manifesta ca poli de dezvoltare si ca centre de polar izare pentru noi activitati industr iale, n afara celor traditionale existente, inclusiv a investitiilor straine. Partea sudica a Regiunii (judetele Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman) este o zona traditional subdezvoltata, reprezentnd al doilea buzunar de mare saracie n Romnia (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate n agricultura. De altfel, suprafata judetelor componente este reprezentata n ntregime de cmpie. n anii 70, ntr eaga zona a cunoscut o dezvoltare industr iala artificiala. n prezent, suporta impactul sever al procesului de tranzitie spre economia de piata, pr in nchiderea major itatii unitatilor industr iale reprezentative. Aceasta situatie caracterizeaza toate resedintele de judet, precum si arealele adiacente ale oraselor Turnu Magurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Slobozia si Fetesti. Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are n veder e ca ntrepr inderile din sectorul industr ial au realizat 45,9% din cifr a de afaceri totala din regiune (2003). Pe judete, cea mai r idicata cifra de afacer i n industr ie este realizata de Prahova (38,0% din cifra de afaceri n industr ie la nivelul regiunii), urmata de Ar ges ( 33,3%), pe ultimul loc situndu-se Calarasi (4,0%) . n regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice (o

Organizarea Teritoriului

treime din numarul total de parcuri existente n Romnia), 5 dintre acestea fiind localizate n judetul Prahova. Potentialul agricol al regiunii n general si al partii sudice n special este deosebit de ridicat (71,1% din suprafata totala reprezentata de suprafete agricole, din care 80,2% terenuri ar abile). n regiune s-au realizat importante investitii straine dir ecte: Renault Pitesti, Holcim Cmpulung Muscel, Samsung COS Trgoviste. 7.3.4. Infrastructura 7.3.4.1. Transport Regiunea dispune de o retea de drumuri publice europene, nationale si judetene cu o lungime de 11.999 km (15,1 % din totalul national) si o retea feroviara de 1703 km (15,4% din r eteaua nationala). Dunarea, artera fluviala europeana, nlesneste legaturile acestei r egiuni cu principalele or ase din bazinul sau hidrogr afic. n ceea ce priveste transportul rutier, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala, asigurata de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti - Pitesti) si A2 ( Bucuresti Constanta, aflata partial n exploatare), nsa doar 29,1% din totalul drumurilor publice sunt moder nizate. La nivel judetean, cele mai r idicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se nregistreaza n judetele sudice: Teleorman, Ialomita, fiecare cu peste 33%. Procentele r idicate din aceste judete se datoreaza ponderii mai mar i pe care le au drumurile nationale n totalul dr umurilor publice, n sudul regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Mai precis, n judetele nordice (Arges, Dmbovita si Pr ahova), pe lnga drumurile nationale care traverseaza judetele, exista o retea mai densa de drumuri judetene si comunale (de regula mai putin moder nizate dect cele nationale), comparativ cu sudul regiunii. Aceasta explicatie este

Emil Luca

sprijinita de densitatea mai r idicata a drumurilor publice nr egistrata n judetul Arges peste 43 km/100kmp, fata de cea din judetele sudice sub 40 km/100kmp. Regiunea dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar (15,4% din cei 11.053 km la nivel national), teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele fer oviare I (Bucuresti-Timisoara), II, III, IV, V si VI ( traseu comun pna la Ploiesti), VII (Bucuresti-Galati), VI II (Bucuresti-Constanta) si IX ( Bucuresti-Giurgiu). Regiunea Sud beneficiaza si de avantajul oferit de princ ipala artera fluviala de navigatie europeana, Dunarea, nsa putin folosita ca urmar e a reducer ii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori. 7.3.4.2. Utilitati publice Strazile orasenesti au o lungime de 3.347 km (14,27% din totalul national), din care 58,3% sunt modernizati, pe judete, cea mai mare pondere de strazi orasenesti modernizate nregistrndu-se n judetul Dmbovita (69,8% ), iar cea mai scazuta n Ialomita ( 42,8%). Apa potabila pentru alimentarea localitatilor din regiune provine din captarile apelor de suprafata si a apelor subterane, 29,7% din numarul total de localitati din regiune beneficiind de alimentare cu apa (din care 43 orase). Pe judete, apar discrepante puternice, astfel daca n judetele Dmbovita si Giurgiu peste 40% din localitati au instalatii de alimentare cu apa, n Ialomita si Teleorman ponderea scade sub 10%. Caracteristic retelei de alimentare cu apa n special din mediul urban, este faptul ca unele conducte prezinta un grad avansat de degradare si uneori de subdimensionare n comparatie cu volumul de apa solicitat n prezent. Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente n doar 4,6% din numarul total de localitati, printr e car e si n cele 43 de orase ale regiunii, nsa n numeroase situatii aceste instalatii sunt slab

Organizarea Teritoriului

dezvoltate, subdimensionate si n mare parte degradate. Intra regional, doar judetul Giurgiu depaseste media nationala (9,05%), celelalte judete nregistr nd ponderi mai mici de 4,3%. Epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema majora, generata de utilizarea n cele mai multe cazuri, a unor echipamente si tehnologii depasite. Reteaua de gaze naturale existenta n regiune asigura alimentarea doar a 7% din localitatile r egiunii si a 70% dintre orase. Distributia ter itoriala a localitatilor alimentate cu gaze natur ale, arata difer entierea clara dintre nord si sud, cele trei judete nordice concentrnd 94,5% dintre localitatile care benef iciaza de acest tip de infrastructura. Distributia energiei termice n sistem centralizat este prezenta cu precadere n centrele urbane si se afla n declin n ultimii ani, datorita costurilor r idicate de productie si transport. Ca urmare, o parte tot mai nsemnata a populatiei prefera sistemele individuale de ncalzire, mai mici, mai performante si mai eficiente. La nivelul anului 2003, existau sisteme publice de distr ibutie a energiei termice n doar 1,4% dintre localitatile regiunii, concentrate n mod deosebit n judetele Arges si Prahova. Spatiul verde din orasele regiunii Sud are o suprafata totala de 1773 ha (8,6% din totalul national), adica 13 m/locuitor. Abateri importante de la aceasta medie nregistreaza judetele Ialomita n sens pozitiv (20m/loc.) si Giurgiu n sens negativ (doar 3,6 m/loc). Din punct de vedere al transportului urban de pasager i, regiunea dispune de 26 km linii de tramvai (n Ploiesti) si de 20 km de linii de troleibuz ( n Trgoviste si Ploiesti), ntregul par c auto detinnd n exploatare un numar de 647 de vehicule, dominat n proportie de 82,3% de autobuze.

Emil Luca

7.3.4.3. Mediu

Zona de nord a regiunii datorita gradului r idicat de industr ializare si de concentrar ea n cadrul acesteia a unor activitati industr iale poluante, se caracterizeaza prin probleme la nivelul tuturor componentelor de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de tr ai. In ceea ce priveste managementul apei, se constata urmatoarele deficiente: Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industr iale si folosirea unor tehnologii depasite Regiunea dispune de importante surse de alimentare cu apa potabila ( un numar de 454 localitati beneficiaza de alimentare cu apa, reteaua de distributie aferenta avnd o lungime de 6.299 km). Totusi, retelele de alimentare cu apa, prezinta un grad avansat de uzura fizica, subdimensionarea acestora influentnd furnizarea volumului de apa necesar. Un numar de 94 localitati din care 42 orase beneficiaza de retele de canalizare a apelor uzate menajere, care n mare par te sunt degradate si subdimensionate n comparatie cu necesitatile actuale. O problema deosebita o constituie depozitarea deseur ilor menajere si nemenajere, regiunea dispunnd de un numar mic de locur i de depozitare corespunzatoare a acestora, localizate pr eponderent n centrele urbane. Pna n pr ezent, n cadrul regiunii nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizeze separar ea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseur ilor, inclusiv incinerarea acestora. 7.3.4.4. Educatie Structura educationala n Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, n cadrul acesteia existnd n

Organizarea Teritoriului

2004 un numar de 594 gr adinite, 1092 scoli primare si gimnaziale, 188 licee, 12 scoli profesionale si de ucenici, 11 scoli postliceale si 5 institutii de nvatamnt superior. 57% dintre unitatile scolare sunt situate n judetele Arges, Dmbovita si Prahova. Principala problema a major itatii aceastor unitati educationale o reprezinta degradar ea cladir ilor si slaba lor dotare tehnica, cea ce nu permite creearea conditiilor optime pentru realizar ea unui proces educational adecvat si eficient. De asemenea, caminele de elevi sunt insuficiente pentru a prelua elevii din zonele rurale la rndul lor insuficient dotate. 7.3.4.5. Sanatate Sectorul public de asistenta sanitara cupr indea, n anul 2003, 58 dispensare de medicina generala - unitati cu cea mai larga raspndire, 6 policlinici si 63 spitale. Numarul unitatilor sanitar e este mai r idicat n judetele Arges, Dmbovita si Prahova, unde se concentreaza peste 65% din numarul total, ca urmare a faptului ca aceste judete concentreaza 60,2% din populatia regiunii. Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii super ioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitar e cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare. Rata mortalitatii infantile, unul dintre indicatorii statisticii de baza care reflecta calitatea sistemului sanitar, are n r egiunea Sud cea mai ridicata valoare din tara: 19,3 la mia de nascuti-vii (16,7 la 1000 de nascuti vii media nationala). Cele mai ridicate valori se ntlnesc n Ialomita (24,9 la mie) si Calarasi (24,8 la mie) reflectnd infrastructura de sanatate insuficient dezvoltata si subdezvoltata din sudul r egiunii, n timp ce valor i scazute se nregistreaza n Arges (15,8 la mie) si Dmbovita (15,3 la mie), judete mai dezvoltate.

Emil Luca

7.3.4.6. Servicii sociale

Ca ur mare a procesului de restructur are industr iala, regiunea se confrunta cu numeroase probleme sociale: Regiunea Sud ocupa locul al doilea dupa regiunea Nord- Est n ceea ce pr iveste numarul de familii monoparentale (41642); regiunea are cel mai mare procent al populatiei mbatrnite din tara. ncepnd cu 2005, 7947 copii sunt ocrotiti n institutii de tip familial (64.11%) sau rezidentiale (35.89%). La sfrsitul anului 2004, existau 10443 de copii cu dizabilitati, dintre care 2403 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Judetele Arges si Ialomita nu dispun de facilitate pentru cantine sociale si servicii de ngrijire la domiciliu. 7.3.5. Zone problema Restructurarea industriei din ultimii 15 ani, a determinat nchiderea unor unitati industriale din zone monoindustriale, ducnd la aparitia unor probleme sociale grave n ar iile aferente localitatilor : Mizil, Plopeni, Urlati, Valea Calugareasca, Sotanga, Costesti, Stoienesti si Cmpulung Muscel din judetele nordice, dar si a unora din judetele sudice: Turnu Magurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Slobozia si Fetesti. Probleme economico-sociale au aparut si n localitatile rurale axate pe industr ia extractiva, localizate n zona Subcar patilor, unele (Filipesti si Ceptura) fiind declarate n trecut zone defavor izate, pentru a ncuraja investitiile din aceste zone, prin acordarea unor avantaje fiscale. Din pacate aceste masuri au avut un impact redus asupra situatiei economico-sociale a localitatilor respective, acestea necesitnd nca actiunii ample de revigorare economica si sociala. Pe teritoriul regiunii Sud a fost identificata zona de restructurare industr iala V. Situata n nord-vestul regiunii, zona include si orasele din judetele Arges (Costesti, Colibasi, Cmpulung Muscel, Curtea de

Organizarea Teritoriului

Arges, Pitesti si Topoloveni) si Dmbovita (Fieni, Gaesti, Moreni, Pucioasa, Trgoviste si Titu). 7.3.6. Potential de dezvoltare Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica, diferentiat ntre nordul si sudul regiunii. Astfel, n nord exista importante resurse de subsol reprezentate de zacaminte de titei si gaze naturale, carbuni, sare, etc a caror prelucrare si comercializare poate creste valoarea adaugata din regiune. De cealalta parte, n sudul regiunii exista suprafete agr icole ntinse, care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de cultur i, cor espunzatoare conditiilor pedologice din regiune. Potentialul turistic al regiunii Sud, valor ificat ntr -un mod adecvat si tinnd cont de principiile durabilitatii, poate contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii. Cele mai importante areale cu potential turistic sunt: statiunile montane de pe Valea Prahovei- masivul Bucegi, localitatile turistice si parcurile naturale situate n Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului statiunile balneoclimaterice din regiune (Slanic Prahova, Valenii de Munte, Pucioasa, Cmpulung - Muscel etc.) Dunarea, al carui potential poate fi valorificat ca o alternativa la turismul montan, din nordul regiunii.

Emil Luca

7.4. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 7.4.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Vlcea, Mehedinti si Gorj si coincide, n mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se nvecineaza cu Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest. n 2004, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.317.636 locuitori ( 10,69% din populatia totala a tar ii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km 2 fata de 90,9 locuitori/km 2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,8% vs. 47,2% ( Romnia 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judete f iind Olt (59,6%), Vlcea (55%) si Gorj (53,3%). Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata, cupr inznd munti, cmpii, dealuri si podisur i. n zona de nord a Olteniei, r elieful este muntos si deluros (Car patii si zona subcarpatica), predominnd padurile si pasunile alpine. Zona de cmpie este specializata, n principal, n cultura de cereale. Reteaua hidrologica, alcatuita n pr incipal din Fluviul Dunarea, rurile Olt si Jiu, confera regiunii r olul ener getic principal n Romnia (71,57% din totalul productiei hidroelectrice). Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu r ang de municipiu si 408 comune ce cupr ind 2066 de sate. Cele mai importante or ase sunt Craiova (300.843 locuitori), RmnicuVlcea (111.980 locuitori), Drobeta Tur nu-Severin (109.941 locuitori), Trgu Jiu (96.320 locuitori) si Slatina (81.342 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori) , numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vnju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.

Organizarea Teritoriului

7.4.2. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate n total populatie nregistreaza o valoare redusa fata de media tarii - 36,6% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare l are judetul Vlcea (39,1%) si cel mai redus n judetul Olt (34,7%). Piata muncii reflecta n mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza astfel: agricultura si silvicultura (42,1%), industr ia (26,9%) si serviciile (31% ). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate n agr icultura n judetele Olt (49,5% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,4%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat n judetele Vlcea (34,3% din total populatie ocupata) si Dolj ( 33%). nchiderea ntreprinderilor si a exploatar ilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor, cu consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca n zonele ur bane si cresterea costurilor de ntretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somer e spre zonele rurale, unde practica o agricultur a ineficienta. Rata somajului n regiune este 7,5%, valoare mai mare dect media la nivelul national (6,3% ). Judetele din nor d, Mehedinti ( 10,2%) , Gor j (8%), Olt (7,7%) si Vlcea (7,6%) au o rata a somajului mai mare dect media regionala, n timp ce in judetul Dolj (5,8%) nregistreaza o rata a somajului infer ioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata n strainatate. Astfel, daca n anii de dupa 1990 se pleca, n special, n Serbia, dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. n ceea ce priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut n comparatie cu alte regiuni,

Emil Luca

dar acest fenomen se intensifica n conditiile n care masurile de revir iment economic ntrzie si pauperizarea populatiei sporeste. 7.4.3. Economia regionala Regiunea Sud-Vest realiza, n anul 2003, un PIB de 2.049,8 euro/locuitor, (84,68% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agr icultura cu 11.62%. Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragnd doar 405 milioane euro (r eprezentnd 2,69% din totalul acestora pna la finele anului 2004), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea ntre regiunile tar ii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate n cteva afacer i mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari ( Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vlcea). Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera n vrsta din mediul ur ban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agr icultura de subzistenta. Procentul mare al populatiei rur ale si suprafata ntinsa a terenurilor arabile, n special n partea sudica a r egiunii, fac din agr icultura sectorul predominant n economia regionala. Astfel, numarul n crestere al persoanelor ocupate n agr icultura si farmitar ea terenur ilor n ur ma reformei privind proprietatea, precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate, au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii n acest sector. Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia n prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Organizarea Teritoriului

Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie nca o componenta importanta n economia regiunii. n judetul Gorj se gasesc cele mai multe ntreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa crestere a pretului energiei, determina o revigorare a activitatii n domeniu. Dupa 1990, n conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ ncet si ntrziat, ntreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a ngreunat procesul de restructurare, neexistnd capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, ndeosebi n zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial. Din punct de vedere economic si social, cea mai af ectata zona este zona miniera a Gorjului, unde dependenta fata de minerit ramne semnificativa. Activitatile de extractia a carbunelui se afla n r ecesiune, procesul de restructurare miniera ncepnd doar din 1997. Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierder i de locur i de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agr icol, o mare parte a angajatilor din industrie r eorientndu-se catre activitati agricole. Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals, Tg. Carbunesti, Rovinar i, Motru, etc.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri r ecent privatizate. Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita specifitatii inexistentei unui disponibil de spatiu de locuit ieftin. Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a nregistr at, n ultimii ani un recul puternic, din cauza reducer ii capacitatii de export, urmare a devalorizarii dolarului. Aceasta ramne, n mare parte, tributara unei pr oductii cu valoare adaugata redusa, destinata unor piete putin exigente ( tarile nord-africane).

Emil Luca

Reteaua I MM este slab str ucturata (nu s -au format clustere) si are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planur i de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului corespunzator. Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industr iale operationale, situate n judetul Dolj (Craiova) si n judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoar e de afaceri. Infrastructura de cercetare n regiunea Oltenia este reprezentata de 26 institute si centre de cercetare, din care 13 n agricultura si silvicultura. Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romnia care nu are institutii/centre de cercetare. 7.4.4. Infrastructura 7.4.4.1. Transport Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei coridoare Paneuropene care intersecteaza Romnia, si anume coridorul IV Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstantaIstambul -Salonic si coridorul VII fluviul Dunarea. Regiunea Sud-Vest dispune de o r etea rutiera de 10.480 km (13,19% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total dr umuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale (13,24% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflndu-se pe primul loc n Romnia n ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 13,11% din totalul drumurilor publice judetene). n privinta densitatii drumurilor publice la 100 km 2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,9 km/100 km 2 ),

Organizarea Teritoriului

cele mai mari densitati nr egistrnd judetele Gorj (39,3 km/100km 2 ), Mehedinti si Vlcea, ambele cu 37,6 km/100km 2 . Densitatea liniilor ferate la 1000 km 2 are cea mai valoare din tara (34,3 km/1000km 2 ), pr incipalul nod feroviar este scazuta Craiova avnd legaturi cu principalele localitati din r egiune si din tara. n particular, zona de cmpie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Tur nu Severin pna la Calafat si de la Calafat pna la Corabia - ct si regiunea deluroasa dintr e Trgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune dir ecta pe calea ferata de la Rmnicu Vlcea la Pitesti si Bucuresti, traectul nceput n anii 80, nefiind finalizat. Un dezavantaj major l constituie nsa faptul ca nu exista puncte de trecere a fr ontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si persoane ntre regiune si tarile nvecinate fiind ngreunate. Aeroportul Craiova, care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economica si ar contribui la sporirea activitatii nu este folosit dect sporadic. Traficul pe cai navigabile este n exclusivitate realizat pe Dunare. Dr umurile eur opene asigura legaturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin, Or sova, Calafat, Bechet si Corabia, acestea fiind, nsa, slab dotate, cu transbordare costisitoare si insuficient manageriate. 7.4.4.2. Utilitati publice n afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale ( Defileul Dunar ii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta.

Emil Luca

Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructur a specifica, care sa justifice statutul de localitate urbana, iar n altele vechimea si starea avansata de uzura afecteazaserviciilor oferite cetatenilor. calitatea n ceea ce priveste infrastructura de utilitati , regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (16,5% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, fata de nivelul national 21,0%) si canalizare (2,8% din total localitati, fata de 4,4% la nivel national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj ( numai 3,6% din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 2,1% la cea de canalizare). Lipsa investitiilor n modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercusiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei. De asemenea, conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursur ilor de apa, iar numarul insuficient al depozitelor de gunoi are influente negative asupra mediului nconjurator. n momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt n curs de realizare la Craiova si Calafat. Numai 71 de localitati erau conectate n 2004 lareteaua de gaze naturale, la nivelul ntregii regiuni. De asemenea, Mehedinti este singurul judet din Romnia fara nici o localitate conectata la reteaua de gaze naturale. Din lungimea totala de 2.340 kilometr i de strazi orasenesti ct nregistr a regiunea Sud-Vest n anul 2003 un procent de 63,9% er au moder nizate. n judetele Dolj, Gorj si Mehedinti, modernizarea strazilor orasenesti s -a realizat n proportie de peste 60% din total, procent peste media nationala de 59,7% strazi modernizate.

Organizarea Teritoriului

7.4.4.3. Mediu Principalele probleme care afecteaza mediul nconjurator n judetele Olteniei se refera n pr incipal la eroziunea solului si per icolul desertif icar ii n judetele Dolj si Olt, calitatea solului datorita activitatilor miniere n judetele Gorj si Mehedinti si datorita agentilor chimici n judetul Vlcea, calitatea aerului n judetul Olt si per icolul alunecarilor de teren n judetul Vlcea. Conditiile precare ale retelei de colectare a apelor uzate genereaza un nivel ridicat de poluare a cursurilor rurilor, iar numarul insuf icient al depozitelor de gunoi au o influenta negativa asupra mediului. In ceea ce priveste managementul apei: Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1.352 km (8,14% din lungimea retelei de canalizare la nivel national), regiunea Oltenia aflndu-se pe ultimul loc din acest punct de vedere Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. n celelalte orase ale regiunii nu exista stasii de epur are a apei, apele reziduale deversnduse direct n rurile Olt, Jiu sau n Dunare. In ceea ce priveste managementul deseurilor: n anul 1999 s-au nregistrat cele mai mar i cantitati de deseuri industriale n judetele Vlcea si Mehedinti. Deseur ile per iculoase ce afecteaza cea mai mare de terensuprafata din Romnia sunt datorate pulber ilor de decantare r ezultate n ur ma lucrarilor de la Fabrica de Soda Govora (168 ha) . Pe a 5-a pozitie la nivel national se situeaza zona afectata de pulber ile de decantare provenite de la Doljchim Craiova (15,8 ha). In ceea ce priveste biodiversitatea, conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, la nivel judetean s-a nregistrat un nivel nalt de pagube n zonele forestiere din judetele: Dolj (64,8% din arbor i) cel mai afectat din Romnia, Mehedinti (39,1%), Gorj

Emil Luca

( 36,4%) aflate pe locur ile 4 si 5 ca procent ntre judetele tar ii. Astfel, trei din judetele din Oltenia sunt situate pe primele locuri n tara ca judete cu un grad nalt de deterior are a fondului forestier (locurile 1, 4 si 5) . 7.4.4.4. Educatie Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si- au pus amprenta si asupra sistemului educational . Calitatea educatiei si a refor mei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia per sonalului (salar ii foarte mici) si de situatia mater iala pr ecare a populatiei. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (796 scoli, 155 licee n anul 2004) se afla ntr -o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta ( Un studiu al Minister ului Educatiei si Cercetar ii relevnd ca 76,13% din numarul de scoli la nivel regional necesita reabilitare). Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 n anul scolar 1990/1991 la 461.816 n anul 2003/2004. n judetul Dolj se nregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolar e (151.949 populatie scolara nscrisa n anul 2003/2004). nvatamntul super ior reprezinta singurul nivel la care s- au nregistrat cresteri continue ale numarului de persoane nscrise, numarul de studenti crescnd de la 10.525 n anul universitar 1990/1991 la 18.682 n 1995/1996, respectiv 42.201 n 2003/2004, lucru datorat si nfiintar ii institutiilor de nvatamnt superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost nsa nsotita si de extinderea spatiilor de nvatamnt ajungndu-se la supraaglomerare n unitatile de nvatamnt superior. n prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 11 universitati (de stat si particulare atestate): 5 n Craiova, 2 n Rmnicu Vlcea, 2 n Drobeta Turnu Sever in, 1 n Trgu Jiu, 1 n Slatina.

Organizarea Teritoriului

7.4.4.5. Sanatate Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti , dotarea slaba, lipsa personalului specializat cu precadere n mediul rural- precum si nivelul scazut de salar izare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional. Nivelul ridicat de saracie, ramnerea n urma privind gradul de cultura sanitara etc, determina o rata foarte ridicata a mortalitatii infantile, rata mortalitatii maternale, numar de cazur i TBC, etc). 7.4.4.6. Servicii sociale Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a r egiunii este slab dezvoltata. Exista doar 44 de ser vicii alter native pentru ngr ijir ea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament) . La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de ser vicii de asistenta sociala. Tr ei judete Mehedinti, Olt si Valcea nu dispun de centre rezidentiale de ngrijire. 7.4.5. Zone problema Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia ntr-o zona dezavantajata, motiv pentru care ntr eaga r egiune poate fi considerata zone problema. Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj-Motru, n cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare. Cele mai relevanta centre mono- industrial cu o evolutie negativa sunt Bals, Caracal, Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia. Exista alte zone aflate n dificultate datorita gradului r idicat de inaccesibilitate, cum este platoul Mehedinti.

Emil Luca

De asemenea, exista multe sate mici car e au fost declarate centre urbane, desi nu au infrastructur a urbana de baza si n consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele sunt localizate n partea estica a regiunii: Scornicesti, Babeni, Balcesti, Berbesti etc). Importante zone turistice, cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora, Calimanesti, Olanesti ct si al celor balneo-climater ice, au cunoscut un declin n ultimii ani desi dispun de un potential de dezvoltare remarcabil, o importanta experienta acumulata n acest domeniu si traditii care pot fi valorificate. Porturile de pe Dunare se afla n declin economic, motiv pentru care nu favorizeaza legaturile economice cu tarile vecine. 7.4.6. Potential de dezvoltare Construirea celor doua coridoare pan-europene (coridorul rutier IV si coridorul VII fluvial Dunarea), care vor traversa regiunea va mar i gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atrager ea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Nu n ultimul rnd, derularea proiectelor va implica utilizarea r esurselor umane proprii regiunii. n scopul atrager ii investitiei straine, Romnia a nf iintat de- a lungul Dunarii, zone libere cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla n Oltenia. Dupa constructia podului Calafat -Vidin peste Dunare, se asteapta ca or asul Calafat va ndeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie n traficul inter national rutier, feroviar si fluvial. Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare n cadrusl centrelor universitare si utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul nttreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Organizarea Teritoriului

Potentialul turistic utilizat este concentrat n 3 zone: Clisura Dunarii Portile de Fier, Subcar patii Gorjului si Vlcii, cu nsemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice (mnastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline terapeutice ( Baile Govora, Ocnele Mari), ct si Valea Oltului la nord de Rmnicu Vlcea. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vnatoare, pescuit, alpinism si drumetie, si statiunea Rnca pentru schi.

7.5. Regiunea de Dezvoltare Vest 7.5.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 Km2 (13,4 % din suprafata tar ii) si este compusa din 42 orase (din care 12 municipii) si 276 comune (318 unitati administrativ teritoriale), grupate n patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. I storic vorbind, Regiunea cuprinde provincia Banatului, provincie istorica r omneasca cu o dezvoltare economica timpurie si mai puter nica n comparatie cu alte provincii din tara. Regiunea Vest are un relief variat si armonios distribuit n zone de cmpie, deal si munte. Zonele de cmpie fac parte din Mar ea Cmpie de Vest predomina n judetul Timis. Climaeste continental-moder ata, cu si influente sub-mediteraneene, pe culoarul Dunarii si Valea Cer nei, cu temperaturi medii multianuale ce oscileaza ntre 10-120C. Cader ile de apa se situaza n jur ul unei medii de 560-580 l/m2 anual, usor mai r idicate n zonele montane.

Emil Luca

Regiunea se leaga de Ungaria si Serbia si Muntenegru prin magistrale eur opene, stradale si feroviare. Orasele Arad si Timisoara dispun de aeroporturi cu capacitati moderne de preluar e a fluxului aerian. Regiunea Vest face par te din Euror egiunea Dunare - Cr is Mures - Tisa (DCMT), care implica cele patru judete ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost nfiintata n 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de catre reprezentantii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente. Populatia Regiunii Vest este car acterizata de diversitate culturala, comunitatile romne coabitnd cu cele ungare, germane, rrome si srbe. n 2002, minoritatile nationale repr ezentau 11,7% din totalul populatiei din regiune. Din 1990, populatia regiunii a scazut constant, de la 2.201.717, la 1 930 458 locuitori n 2005 locuitori, ca urmare a unei rate negative a natalitatii si emigratiei externe a populatiei din 2 n 2005, r egiune. Densitatea populatiei era de 61,1 loc/km consider abil mai mica fata de densitatea populatiei la nivel national 2 ( 90,9 loc/km ). Regiunea se confrunta cu un proces de mbatrnir e demografica, efectele sale n viata economica si sociala urmnd sa fie resimtite dupa anul 2005, cnd n populatia n vrsta apta de munca vor intra generatiile, reduse numeric, nascute dupa 1990. Gradul de urbanizare al Regiunii (63,7% populatie ur bana) este mai mare dect media nationala (54,9%), iar judetul Hunedoara are cea mai ridicata rata de urbanizare din tara, dupa capitala, respectiv 76,9% populatie urbana. n ceea ce pr iveste spatiul rural acesta se caracter izeaza din punct de veder e demografic pr intr-o densitate redusa a populatiei, declin demografic datorat migratiei si mbatr nir ii populatiei, rata mortalitatii relativ r idicata si o capacitate scazuta de rennoir e demografica.

Organizarea Teritoriului

7.5.2. Forta de munca si migratia Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economica, aceasta fiind motivata, flxibila, inovativa, dar si cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antr eprenorial dinamic. n 2004, populatia ocupata reprezenta 42,2% din total, cu ponderea cea mai nsemnata n sectorul tertiar (38,8%), urmat de industr ie (34,7%) si de agr icultura (26,5%). Ponderea populatiei ocupate are valor ile cele mai ridicate n judetele Timis (46,7%) si Arad (43,2%). Populatia ocupata n sectorul industrial a scazut semnificativ n perioada 1993 - 2003, n mod deosebit n judetele puternic industrializate - Hunedoara si Caras-Sever in, n special ca urmare a disponibilizarilor masive de personal din miner it si siderurgie. Pe acest fond al restructurarii si disponibilizarii populatiei ocupate n sectorul industrial, populatia s -a orientat cu preponderenta spre sectorul serviciilor. Rata somajului a cunoscut fluctuatii n intervalul 1991- 2004, de la 2,5% n 1991, la 12,6% n 1999, cu maximum de 21,3% n judetul Hunedoara n urma disponibilizarilor din sectorul minier, continund sa scada si sa atinga n 2004 valoarea de 5,8% . Cea mai ridicata valoar e a ratei somajului se nregisteaza n judetul Hunedoara (10,8%), iar cea mai scazuta n judetul Timis (2,6%). Dupa 1990, odata cu posibilitatea plecarii pentru munca n afara tar ii, un numar important de cadre specializate au parasit tara, urmnd vechi relatii traditionale catre tarile germanice si Ungaria. Acestea lipsesc n prezent, cnd tot mai multi investitori de anvergura ntemeiaza ntr eprinder i n aceasta regiune.

Emil Luca

7.5.3. Economia regiunii

nsemnate r esurse de subsol (huila, antracit, metale colorate, argint, aur, roci dure, zacaminte radio-active, izvoare ter male si minerale), sol (padur i cu esente valoroase, soluri fertile), climat favorabil, legaturi de transport facile cu centrul Europei si o populatie laborioasa reprezinta coordonatele economice ale r egiunii. Ca si n cazul celorlalte regiuni de dezvoltare, teritoriul r egiunii Vest - Romnia poate fi mpartit n doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare. Prima, include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara, la care se adauga orasul Nadrag si ar ia adiacenta acestuia, localizate n jud. Timis. Aici s-au dezvoltat timpur iu, nca din sec 19, ramur i ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice si ale industriei conexe, cum este industria constructoare de masini. Aceasta mare subzona a regiunii a intr at ntr-un puternic declin dupa 1990, iar procesul de restructur are care s -a desfasurat lent si cu mari dificultati, a generat un somaj foarte r idicat. In acest mare areal, o particularitate aparte o are situatia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa, Petrosani, Uricani, Petrila, Lupeni, Vulcan), unde reducerea locur ilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate, n pofida a numer oase programe de echilibrare a situatiei. Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpur ie, complexa si diversificata ( industrie usoar a, constructoare de masini, electrotehnica etc) este n pr ezent arealul favor it al investitiilor straine productive n Romnia. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita populatie cu o calificare nalta, si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani (emigratia populatiei ger mane a accentuat acest fenomen), subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca cor espunzatoare. Noile

Organizarea Teritoriului

investitii n acest ar eal se lovesc de lipsa infrastructurilor cor espunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii). Zona Hunedoara Deva, Valea Jiului, culoarul Hateg Calan, Deva, zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad, Muntii Apuseni), precum si fostele zone miniere, necesita lucrari urgente de infrastructura pentru reintroducerea n circuitul economic si protejarea ecologica a asezar ilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu, metale rare si colorate) . Valea Jiului (Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan), Moldova Noua, Sasca, Oravita, Anina, Ocna de Fier, Dognecea, Rusca Montana, Valea Jiului, zona Brad, Teliuc - toate sunt areale cu o semnificativa concentrar e de forta de munca disponibilizata din industr ia miniera care trebuie absorbita de alte sectoar e. Investitiile n aceste zone trebuie sa includa n mod necesar ecologizarea haldelor si reabilitarea suprafetelor industriale dezafectate, ecologizarea ntregului areal, modernizarea retelei de canalizare si apa potabila. Produsul intern brut pe locuitor realizat n Regiunea de Dezvoltare Vest a cr escut n mod constant din 1998 (1697 Euro), atingnd n 2003 valoarea de 2,733.3 Euro, situndu-se pe locul doi n Romnia, dupa Regiunea Bucuresti Ilfov. Contr ibutia cea mai semnificativa la formar ea PIB este o are sectorul serviciilor (43,27%), fiind urmat de industrie (26,77%). Productivitatea muncii n 2003 a fost de 5.454,2 Euro, r egiunea situndu-se astfel la un nivel mediu fata de cel national. n 2002, sectorul ter tiar concentra 28,7% din numarul total de firme din regiune, si realiza aproape 13,6% din cifra de afaceri totala. Cele mai multe firme din acest sector activeaza cu preponderenta n turism, ser vicii generale, transporturi si servicii pr ofesionale. ntreprinder ile cu profil industrial din cadrul regiunii au realizat n anul 2002 peste o treime a investitiilor brute si au atras

Emil Luca

jumatate din for ta de munca ocupata a regiunii. n regiune exista zacaminte si exploatari nsemnate de huila ( bazinul Petrosani), si carbuni super iori (Anina), petrol gaze naturale si marmura. Pe categorii de industrie, putem vorbi de industrie siderurgica n Hunedoara si Resita, constructia de masini grele (Resita), echipamente mecanice (Leoni - Arad, UCM Resita, Stimal si UMT Timisoara), echipamente electrice si electrotehnice (Leoni, Contor Zenner - Arad, Elba, Bega, Siemens, Electromotor, Solectron), echipamente auto (Kromberg si Schubert Timisoara, si Delphi Snnicolaul Mar e, Takata - Arad, Eybl - Deta), mobila fina (Arad, Lugoj, Caransebes, Timisoar a), chimica ( Continental Timisoara, Mondial - Lugoj, Solventul Timisoara, Linde -Timisoara), mater iale de constructii (ciment - Deva, marmura Simer ia, lacuri si vopseluri - Timisoara) , textila si confectii (Lugoj, Caransebes, Timisoara, Arad), pielar ie, alimentara, bauturi (bere, alcool, ape minerale). n anul 2004, n regiune activau 39.358 IMM-ur i, (20,38/1000 locuitori), fiind concentrate cu precadere n judetul Timis. Microntreprinderile au ponderea cea mai ridicata 86,44%. Judetul Timis are contributia cea mai ridicata la cifra de afaceri totala realizata n r egiune, si cea mai ridicata productivitate a muncii (masur ata prin cifra de afaceri). n anul 2003, investitiile straine directe n Regiunea Vest au r eprezentat 1,093 milioane Euro. n vederea stimularii mediului de afaceri, a fost sustinuta dezvoltarea de parcuri industr iale (Parcul Industrial Timisoara si Zona Industr iala Arad prin Phare CES 2001, Parcul Industrial Hunedoara pr in Ordinul MDP nr.20/2003, Zona Industriala Valea Terovei Resita, prin Phare CES 2004-2006), acestea oferind spatii pentru desfasurarea activitatilor si ser vicii pentru investitori.

Organizarea Teritoriului

7.5.4. Infrastructura 7.5.4.1. Transportul Regiunea de Vest este traversata de doua din cele trei coridoar e Paneuropene care intersecteaza Romnia, si anume coridorul IV Ber lin / Nurnberg Praga Budapesta, care pe teritoriul Romniei are doua ramur i, respectiv Nadlac-Arad-Calafat-Vidin si Nadlac-AradBucuresti-Constanta, si coridorul VII - fluviul Dunarea, de cinci dr umuri europene si de trei linii internationale de cale ferata. n 2004, Regiunea Vest avea o retea de cai ferate de 2007 km, reprezentnd 18,15% din totalul national. Reteua de cai rutiere este bine dezvoltata si repartizata relativ echilibr at n teritoriu, cu o retea totala de drumuri publice de 10.205 km ( 12,84% din totalul national) din care 1.882 km sunt drumuri nationale si 8.323 km drumuri judetene si comunale. Din totalul drumur ilor publice doar 26% sunt moder nizate, procent sub media nationala (26,3%). Densitatea drumurilor publice n regiune de 31,9 km/100 km2 , este foarte apropiata de media nationala (33,3 km/100 km 2 ). Pe judetele componente, diferentele sunt semnificative ntre Hunedoara 2 ). ( 44,2 km/100 km 2 ) si Caras- Severin (22,8 km/100 km I nfrastructura rutiera aflata n perimetrul punctelor de frontiera este doar n parte modernizata, necesitnd investitii majore. Procentul ridicat de drumuri judetene nemoder nizate ngreuneaza legaturile dintre centrele judetene Deva - Resita, Timisoara - Resita si Timisoar a Deva. Lipsa autostrazilor, intensificarea traficului pe drumuri neadecvate transporturilor interregionale si internationale, capacitatea portanta scazuta a structurii drumurilor existente cu efecte de degradare accelerata, marcarea, inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate si un procent ridicat de drumuri judetene nemodernizate, conduc la restrnger ea posibilitatilor si a capacitatii de trafic .

Emil Luca

7.5.4.2. Utilitati publice

Lungimea retelei de alimentare cu apa a r egiunii Vest este de 5.274 km, repr ezentnd 11,72% dintr-un total national de 44.987 km. Retelele de alimentare cu apa, n gener al, si cele din localitatile urbane n special se confrunta cu probleme legate nu numai de extinderea capacitatilor de stocare, dar si de tratare si distributie, n conditiile asigurarii protectiei sanitare a surselor. 84 din localitatile Regiunii Vest au retele de canalizare menajera. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare din Regiunea Vest este de 2.189 km, reprezentnd 12,49% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17. 514 km). Acestea exista n principal n orase, fiind totodata mai extinse n cartierele de blocuri. Multe dintre retelele de canalizare menajera prezinta uzuri avansate, fizice si mai ales mor ale. Lungimea sistemului de furnizare a gazelor naturale, de 2917 km, r eprezinta 11,27% din lungimea retelelor de gaze natur ale pe ansamblul tarii (25 879 km) . 7.5.4.3. Mediu In Regiunea Vest sunt declarate si recunoscute ca atare, prin Legea nr. 5/2000, 124 de arii naturale protejate de interes national (care ocupa 8,13% din teritoriul regiunii). Tot n cadrul regiunii, sunt declarate si recunoscute ca atar e, 138 rezervatii naturale de interes national: 53 n judetul Caras Severin, 42 n judetul Hunedoara, 20 n judetul Ar ad, 23 n judetul Timis. n regiune exista cel mai mic numar de localitati conectate la reteaua de canalizare, iar reteaua de colectare a apelor uzate este subdimensionata si ntr-o situatie precara. In toate localitatile ur bane este organizat sistemul de colectare, transport si depozitare definitiva a deseurilor de tip menajer, nsa depozitarea definitiva a deseur ilor urbane se realizeaza

Organizarea Teritoriului

pe vechile amplasamente, care nu ndeplinesc conditiile de protectie a factorilor de mediu. Gestionarea deseurilor n mediul rural este deficitara, avnd n vedere ca activitatea de colectare nu este organizata n sistem centralizat iar depozitarea deseurilor se realizeaza pe amplasamente disper sate, aflate n general la marginea localitatilor. n prezent, deseurile nu se colecteaza n mod selectiv. Colectarea selectiva se implementeaza experimental numai n Timisoara. 7.5.4.4. Educatie n anul scolar 2005/2006 n Regiunea Vest institutiile educationale au fost repr ezentate de 766 gradinite, 1497 scoli si 15 institutii de nvatamnt superior publice si private. ntre universitatile publice, un rol important la nivel national l au Universitatea Politehnica si cea de Medicina. Exista, de asemenea, si universitati private: Tibiscus - Timisoara, Aurel Vlaicu - Arad, Dragan - Lugoj. 7.5.4.5. Sanatate Speranta de viata n Regiunea Vest este n medie de 70,76 ani fata de o medie nationala de 71,32 ani si de o medie europeana de 78,31 ani. n 2004, unitatile sanitare cu capital major itar de stat de la nivelul regiunii Vest erau reprezentate de 46 spitale, 7 clinici, 37 dispensare medicale, 2 sanatorii TBC si 37 crese. Daca din punct de vedere al numar ului institutiilor de ngr ijire a sanatatii situatia este relativ echilibrata n regiune, infrastructura de sanatate este destul de slab dezvoltata n majoritatea cazurilor, necesitnd reabilitare, iar echipamentele trebuie fie nlocuite, fie modernizate.

Emil Luca

7.5.4.6. Servicii sociale

Problemele sociale sunt relativ reduse pr in comparatie cu restul regiunilor, ca ur mare a dezvoltar ii sectorului ONG-urilor care furnizeaza un exemplu de bune practici n domeniu. ncepnd cu martie 2005, copiii far a familii sunt protejati n institutii de tip familial (66,51%) sau rezidential ( 33,49%). Numarul copiilor ai caror parinti lucrau n afara granitelor era de 753, iar numarul copiilor abanonati 298 (din care 157 n Arad si 98 n Timis). La sfrsitul lui 2004, erau 5.903 copii cu dizabilitati, dintre care numai 1.013 beneficiau de servicii de asistenta. 7.5.5. Zone problema Principalele probleme de dezvoltare se concentraza n judetele Caras -Sever in si Hunedoara, cu centre mono-industriale. n judetele Hunedoara si Caras -Sever in au fost identificate si promovate pentru finantare n cadrul Programului Phare 2001 doua zone, si anume: Zona industriala a Podisului Mehedinti, respectiv orasul Toplet din judetul Caras -Severin Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Petrosani (Resita, Borsa, Otelu Rosu, Calan, Hundeoara), caracterizata de un grad extrem de r idicat al concentr arii tehnice a ntreprinder ilor si a centrelor miniere, de pierderea pietelor de desfacere, precum si de lipsa ofertei de munca pentru populatia feminina, ceea ce a condus catre probleme major e n pr ocesul de restr ucturare economica, echilibru socio-cultural labil si mediu ecologic destabilizat. De asemenea, cele doua judete au beneficiat de finantare pr in programe guvernamentale pentru zone asistate si zone defavorizate: Hunedoara, Rusca Montana, Bocsa, Moldova Noua, Valea Jiului (Petrosani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani), si Brad, care, prin valor ificarea potentialului local si prin programele de

Organizarea Teritoriului

investitii si pot mbunatati problemele economico-sociale si de mediu. 7.5.6. Potential de dezvoltare Domeniile n care Regiunea Vest prezinta un potential de dezvoltare r idicat sunt cercetareadezvoltarea-inovarea, Regiunea Vest avnd o traditie universitara de peste 80 ani, serviciile si turismul, acestea din urma capatnd o importanta din ce n ce mai mare la nivelul regiunii. Cercetarea (centre de cercetare si universitati) din domeniile medical, industrie constructoare de masini, minier, chimie, agr icultura, se concentreaza n principal n judetul Timis (18), centre de cercetare existnd si n judetele Hunedoara (6), Caras- Severin (4) si Arad (2). De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Vest este o zona potential turistic variat. Conditii speciale pentru practicarea cu agroturismului se afla n judetul Caras-Severin, n Muntii Apuseni (n vecinatatea orasului Brad), ct si n vestul si sudul judetului Hunedoara (Sarmisegetuza aici f iind situate vechile vestigii ale fostei capitale ale regatului Daciei din perioada preromana). Alte forme de turism practicabile n regiune sunt turismul termal-balnear (Baile Herculane, Moneasa, Lipova, Bazias, Geoagiu), de afaceri (Timisoara) si de tr anzit (culoarele de circulatie rutiera internationala NadlagDeva si TimisoaraHerculane). Turismul urban poate fi, de asemenea dezvoltat, n regiune existnd 42 de orase, ce conserva un valoros patrimoniu arhitectural, muzee n diverse domenii: istorie, arheologie, arta, stiintele natur ii, mineralogie, etnografie, tehnice, unele dintre acestea fiind si n aer liber. Pentru valorificarea potentialului turistic al regiunii, n 2004 functionau 369 unitati de cazare. Distr ibuirea acestora n cadrul regiunii este relativ echilibrata, variind ntre 23,3% n judetul Arad si 27,9% n judetul Timis.

Emil Luca

7.6. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 7.6.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Vest are o suprafata de 34.159 km r eprezentnd 14,3% din suprafata totala a tarii. Este alcatuita din 6 judete ( NUTS 3) : Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj. Populatia Regiunii Nord-Vest era n anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din populatia totala a tarii) si are o densitate medie de 80,1 locuitori/kmp. Dinamica populatiei regiunii este caracter izata de un spor natural de 2,2 n 2004, cea mai redusa valoare nr egistrndu-se n Cluj (-3,1), iar cea mai ridicata n Bistrita-Nasaud ( 0,3), singurul judet din regiune care a nregistr at un spor natur al pozitiv. Gradul de urbanizare al regiunii, la nivelul anului 2004, era de 52,8%, dar la nivel intr aregional, existau difer entierii mari, acesta variind de la 36,2% ( jud. Bistrita-Nasaud) pna la 66,4% (judetul Cluj). Din punct de vedere fizico-geografic, 28% din suprafata regiunii este ocupata de unitati muntoase, 30% de unitati delur oase, iar 42% de unitati de cmpie si largi culoare depresionare. Reteaua de localitati a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orase si 1.802 de sate grupate n 398 de comune. Dintre orase, 4 au o populatie de peste 100.000 locuitor i (Cluj-Napoca 298.006 locuitori, Oradea 206.235, Baia Mare 141.253 si Satu Mare 116.632), 9 ntre 20-100.000 locuitor i si 29 de sub 20.000 de locuitori. Teritor ial, orasele sunt concentrate n special n judetele Maramures (13), Bihor (10 or ase) si Cluj (6), celor lalte trei judete r evenindu-le doar cte 5 (Satu Mare), respectiv 4 orase.

Organizarea Teritoriului

7.6.2. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate n totalul populatiei r egiunii era n 2004 de 41,1%. Diferentele intra-regionale sunt strns legate de gradul de industr ializare, judetele mai puternic si mai timpuriu industrializate Cluj si Bihor avnd o pondere mai mare a populatiei ocupate ( 44,3%, respectiv 45,1%) , n timp ce judetele mai putin si mai trziu industrializate Satu Mare si Bistr ita-Nasaud au ponderi mai reduse (38,3% si 36,6%). Analiza populatiei ocupate, pe sectoare ale economiei, evidentiaza pondere r idicata a populatiei ocupate n sectorul serviciilor , n cazul judetelor Cluj si Bihor, precum si ocuparea ridicata n agricultura, n cazul celorlalte patru judete ale r egiunii. n toate judetele Regiunii Nord-Vest o pondere importanta a populatiei active este ocupata nca n ntreprinderi de stat. De aceea este pr evizibila o crestere a ratei somajului n judetele Salaj, SatuMare si Maramures cauzata de restructurarea iminenta a ntr eprinder ilor de stat cu pier deri. Aceasta situatie necesita luarea din timp a unor masuri active de ocupare a populatiei ce va fi disponibilizata, ntre care masuri de re-orientare profesionala a populatiei, corespunzator cerintelor locale ale pietei muncii, trebuie sa reprezinte o prioritate. De asemenea, gradul de industrializare a influentat puternic si rata somajului, din cauza restructurarii, n ultimii ani, a industriei, judetele Bistr ita-Nasaud si Cluj nregistrnd cele mai r idicate rate ale somajului 6,4%, respectiv 5,1%. Somajul redus din judetele vestice (Bihor si Satu Mare sub 3%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei. O consecinta dir ecta a procesului de restructurare industriala si a cresterii somajului o repr ezinta aparitia unui fenomen unic n Europa, constnd n migratia populatiei din zonele urbane n zonele rurale si cr esterea ponder ii populatiei rurale n toate judetele regiunii.

Emil Luca

n prezent exista 3 judete n care populatia este preponderent rurala (Bistr ita-Nasaud - 63,8%, Salaj - 59,3% si Satu Mare 53,8% ). Un alt efect al restructurarii economice si diminuarii locur ilor de munca l constituie si procesul de emigrare a populatiei - mai ales a celei tinere n rndul careia se manifesata un adevarat exod. De altfel, numeroase localitati din mediul rural (n special Maramures si Satu-Mare) au o pondere foarte mica a populatiei tiner e, dar pr ospera prin constructiile finantate din banii trimisi de catre acestia, din strainatate. 7.6.3. Economia regionala Regiunea Nord-Vest participa, n anul 2002, cu o pondere de 12% la for marea PIB-ului national, situndu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei ntre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 21% si Vest cu 13%, dar cu aceeasi pondere ca si Regiunile Nord-Est si Sud). Par ticiparea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar si 46,7% tertiar, nregistrndu-se o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scaderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativa a ponderii cu care participa sectorul secundar se datoreaza faptului ca disponibilizarile din industrie au fost compensate, partial, de evolutia constructiilor domeniu care a cunoscut o dinamica extraordinara n ultima perioada. I n interiorul regiunii, se manifesta disparitati evidente de dezvoltare masur ate pr in gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj - 35,6%, judetul Bihor 25,8%, judetul Maramures - 14,3%, judetul Satu Mare - 11,9%, judetul Bistrita Nasaud - 9,1% si judetul Salaj - 7,2%. n Regiunea Nord-Vest exista mari discrepante n dezvoltar ea economica a celor sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria

Organizarea Teritoriului

alimentara, usoara, lemn, constructii de masini) si mai stabil dezvoltate economic dect regiunile din centru si est (BistritaNasaud, Maramures si Salaj - lemn-mobila, metale neferoase si auroargentifer e, usoara), unde evolutia din ultimii ani a dus la pierderea capacitatii concurentiale a multor ramuri. Conform analizelor economice si sociale efectuate, polii saraciei se gasesc n judetele Maramures si Bistrita-Nasaud. Zonele n declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montana din nor dul r egiunii, cuprinznd arii nsemnate de pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Bistrita -Nasaud. Acestea detin totusi resurse importante, dintre care mentionam: minereuri complexe si auroargentifere (Satu Mare, Maramures), bauxita (Bihor), sare (Maramures, Bihor), mater iale de constructii ( Bihor, Cluj), lemn (Maramures). Restructurarile din domeniul minier au afectat acest sector extractiv si au dus la disponibilizari masive si la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borsa-Viseu. Sectorul industriei neferoase este amenintat n Baia-Mar e de r ezultatul unui refer endum local pentru inter zicerea acelor tipuri de activitati care polueaza orasul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investitii att n infrastructura ct si n echipamentele de exploatare a resurselor. Desi silvicultura reprezinta o ramura importanta a regiunii, defrisar ile insuficient controlate (Bistr ita-Nasaud, Maramures) si lipsa unui program coerent de rempadur iri si constructii de drumuri forestiere catre interiorul bazinelor, conduc la reducer ea continua a suprafetelor mpadurite. Capitalizarea insuf icienta, pierderea pietelor externe, neadaptarea la exigentele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobila sa fie nchise sau sa functioneze la parametri redusi.

Emil Luca

7.6.4. Infrastructura 7.6.4.1. Transportul

Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu si energetica este mai bine dezvoltata comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investitiilor timp de decenii a adus diferitele tipur i de infrastructura ntr -o situatie precara. Asezata la intersectia axelor de comunicare nord-sud si estvest, regiunea dispune de o retea de drumuri destul de densa (34,7 km/100 km2 ). Corelat cu nivelul general de dezvoltare economica, judetele Maramures (25,0 km/100 km 2 ), Bistr ita-Nasaud (28,1 km/100 km2 ), au cele mai reduse retele de drumuri publice prin raportare la suprafata. 7.6.4.2. Utilitati publice La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarca discrepante ntre judete n ceea ce priveste situatia alimentarii cu energie electrica. Mai exista nca sate, catune sau gospodarii izolate neelectr ificate, concentrate mai ales n zona Muntilor Apuseni si n zona montana din nord. Grave disfunctionalitati n alimentarea cu ener gie electrica se nregistreaza n jud. Maramures, att n mediul rural ct si n mediul ur ban (Sighetu Marmatiei, Borsa, Seini, Trgu Lapus si Viseul de Sus), precum si n jud. Bistrita Nasaud si ntr -o anumita masura chiar si n judetele Satu Mare si Cluj (Satu Mare, Negr esti-Oas, Tasnad, etc.). Majoritatea judetelor regiunilor se confrunta cu probleme de alimentare cu apa potabila. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila este insuficient dezvoltata pentru a corespunde nevoilor populatiei, att n mediul rural ct si n mediul urban, iar n Maramures poluarea straturilor

Organizarea Teritoriului

freatice datorata infiltrarilor de r eziduur i nemetalifere, per icliteaza grav sanatatea populatiei, chiar n arealele cu retele conventionale sau unde instalatiile de tratare sunt insuficiente sau vechi. n localitatile rur ale din Podisul Transilvaniei resursele de apa sunt reduse si nepotabile din cauza domur ilor gazeifere si a zacamintelor saline. Aceste zone necesita lucrari pr ioritare de alimentare cu apa n sistem centralizat. Calitatea mediului din regiune este afectata de impactul negativ al unor activitati economice. Principalii poluanti sunt: pulber ile sedimentabile n judetele Cluj si Salaj; amoniac n judetele Bistr ita-Nasaud, Maramur es, Salaj; dioxid de sulf si cadmiu n judetele Cluj si Salaj; fluor si compusi ai acestuia n judetul Satu Mar e, pulberi de metale cupr ifere si plumb. La sfrsitul anului 2004 numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din regiune a fost de 324, lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei fiind de 7.114 km. O problema majora a spatiului rural este lipsa retelei de apa potabila - dintr-un total de 1.844 de localitati, sunt racordate la reteaua de apa potabila doar 40%. Sistemele centralizate de canalizare publica sunt o problema la nivelul ntregii regiuni. Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica era la sfrsitul anului 2004 de 100 (cu trei mai multe fata de 1995), lungimea totala simpla a retelei de canalizare avea 2241 km (extinsa cu 291 km. fata de 1995). Cele mai multe statii de epur are orasenesti au fost realizate n urma cu peste 25 de ani; ele se afla ntr-un avansat grad de uzura fizica si morala, avnd totodata capacitatea de epurare insuficienta pentru apa uzata. Reteaua de canalizare existenta n spatiul rural reprezinta 4% din total, un procent care plaseaza regiunea din punct de vedere al calitatii vietii si accesul populatiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locur i din tara.

Emil Luca

7.6.4.3. Mediu

Problemele cu care se confr unta gestionarea deseurilor n r egiune pot fi sintetizate astfel: depozitele existente sunt uneori amplasate n locur i sensibile (n apr opierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducnd la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, n special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; 7.6.4.4. Educatie Infrastructura educationala este reprezentata de 914 de scoli, 212 licee si 5 scoli profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuarii procesului de reconversie si adaptare a acestora la cer intele actuale ale pietei fortei de munca, n conditiile n care existenta unei forte de munca calificate constituie o conditie de baza pentru atragerea investitiilor si n special a celor straine. 7.6.4.5. Sanatate n privinta infr astructurii de sanatate, cel mai bine situate sunt judete Cluj, Bihor si Maramures, att n privinta numarului de spitale ( 19, 15 respectiv 9), ct si n cea ce priveste numarul de patur i la 1.000 de locuitori. Pentru ca aceste infr astructuri sa asigure o asistenta medicala performanta este necesara asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si ntretinerea edilitara si dotarea tehnicoedilitara adecvata a acestora.

Organizarea Teritoriului

7.6.4.6. Servicii sociale Trei din cele 6 judete ale regiunii (Bihor, Salaj si Cluj) nu au institutii de ngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe cladiri care necesita reabilitare si moder nizare pentru diferite tipur i de beneficiari. Copii sunt protejati n institutii de tip familial (63,51%) sau rezidential (36,49%). La sfrsitul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabilitati, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asistenta sociala. 7.6.5. Zone problema n cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost identificate o serie de zone problema, caracterizate de conditii economico-sociale precare, dar diferite n functie de specificul local al fiecarei zone: Zona Codrului, situata la inter fata judetelor Mar amures, Satu Mare si Salaj, caracterizata prin: numar ridicat de gospodarii neelectrificate, dotar i sociale precare, economie de subzistenta generalizata, capat de drumuri, s.a. Bazinul carbonifer al Barcaului, incluznd localitatile Ip, Sarmasag, Chiesd sau Popesti, unde a avut loc restructurarea profilului economic al asezarilor, datorita nchiderii unor mine sau a reducerii activitatii altora. Zona montana a judetului Cluj ( Magur i-Marisel, Belis, Valea Ierii), care se confrunta cu degradarea continua a infrastructurii tehnice, mbatrnirea populatiei, cresterea analfabetismului sau exploatarea haotica a resurselor locale. Tara Beiusului (arealul Nucet-Vascau-Stei-Beius) afectata de restructurarea industriei degradarea mediului ca urmare a exploatarilor de uraniu de la Baita Bihor.

Emil Luca

Zona Turda - Cmpia Turzii cu disponibilizari masive si probleme de mediu datorita industr iei liantilor. Acestor zone, se adauga alte areale cu probleme asemanatoare, dar care prin valor ificarea potentialului local si pot mbunatatii conditiile economico-sociale si de mediu. 7.6.6. Potential de dezvoltare Regiunea Nord-Vest, detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial. Astfel, de la or asele mar i ale regiunii (ClujNapoca, Oradea, etc), pna la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltar ea durabila a acestora. Daca n marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltar e, n zonele izolate, pe lnga efectele negative presupuse de acest statut, exista si un aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor, care poate f i valorificat turistic. De altfel, regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervatii naturale, lacur i glaciare si de acumulare, numeroase pester i, statiuni balneo-climater ice, conditii favorabile practicarii turismului montan, de agrement si odihna. Exista, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului n Maramures, Cluj si Bihor. Prin apropierea de Europa Centrala, relief de mare originalitate (pesteri, defilee, etc.), clima favorabila, naltimi r eduse ( cca. 1800 m), Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentr u turismul de dr umetie, ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple n medii ct mai naturale. La nivelul anului 2004 valorificarea acestui potential turistic al regiunii se realiza n principal prin intermediul celor 427 de structuri de pr imire turistica, nsumnd 8,9 % din capacitate de cazare la nivel national. Legat de distributia la nivel regional a

Organizarea Teritoriului

capacitatii de cazare, aceasta se concentreaza n judetele Bihor si Cluj, care detin 53,4% din totalul regiunii. Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care l au concentreaza si cea mai mare pondere a cererii nregistrnd mpreuna 64% din sosirile totale n regiune, precum si 71,5% din numarul total de nnoptari din regiune.

7.7. Regiunea de Dezvoltare Centru 7.7.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafata totala de 34.100 km2 (14,31% din Romnia), cuprinde judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Zona cu forme de relief specifice podisului, vai directionate est-vest, regiunea detine nsemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere si colorate, nemetalifere, sare, izvoare minerale si terapeutice, iar peste o treime din suprafata este ocupata de paduri. Arealul detine nsemnate resur se hidr ografice si comparativ cu alte regiuni o retea de transport dezvoltata (mai putin n directia nordsud), dar cea mai nsemnata bogatie o reprezinta capitalul uman. Regiunea este caracterizata de o rata redusa a natalitatii si de un proces de mbatrnir e demografica, dar a reusit sa integreze armonios imigrantii din alte zone ale tar ii. Mestesugur ile au traditie seculara si activitatile economice sunt foarte diversificate. Cu o populatie de 2.539.160 locuitori, n regiunea se concentreaza 11,7% din populatia Romniei. Media regionala de 74,6 loc/ km2 este inferioara celei nationale, cea mai mare densitate a populatiei fiind n judetul Brasov (111,1 loc/ km2 ), iar sub media regionala sunt judetele Alba (60,9 loc/ km 2 ), Covasna (60,4 loc/ km2 ), Harghita (49,3 loc/ km 2 ).

Emil Luca

Daca initial motorul activitatii economice l- a reprezentat mineritul (aur, argint, carbune si sare), acum cele mai nsemnate r amuri sunt prelucrarea metalelor, chimia, toate ramurile industriei usoare si alimentare. Agr icultura este bine dezvoltata, cu specializare n cultura plantelor industr iale, cultura cartofului, zootehnie, iar viticultura de calitate are o raspndire deosebita. Dezvoltarea activitatilor de productie a fost favor izata de o pozitie favorabila schimbur ilor de marfuri, iar activitatea de comert are traditie. 60% din populatie se concentreaza n mediul urban cuprinsa n reteaua de 57 de orase ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare detin Brasov (74,9%) si Sibiu (67,8%), n timp ce n Harghita are o populatie pr edominat rurala (55,7%). Reteaua ur bana este bine conturata, iar cele mai multe dintre orasele mici si mijlocii au structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari orase cu peste 100 mii locuitor i sunt variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comerciale si productive pe vechi trasee de schimb economic. 7.7.2. Economia regionala n 2003, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 2.595,5 euro (7,21% peste media nationala) . Judetul Brasov nregistreaza cea mai mare valoare 3.086,1 euro/locuitor, iar judetele Mures si Sibiu sunt singurele cu PIB/locuitor peste media regionala, dar si nationala. Celelalte tr ei judete nregistreaza valori ale PIB/locuitor sub media nationala. Industria si serviciile contribuie la formarea PIB, cu respectiv 30% si 42,2%. Sectorul agricol contribuie n proportie de 11,5%, iar sectorul de constructii cu 5,6%. Nivelul investitiilor straine directe, nsumeaza 1.038 mil euro pentru anul 2004 (6,9% din totalul ISD din Romnia). n planul dezvoltarii intra-regionale, judetele Brasov si Sibiu se distanteaza de

Organizarea Teritoriului

celelalte judete. Lipsa de atractivitate a judetului Covasna se datoreaza infrastructurii de transport si utilitati foar te slab dezvoltata (densitate mica a cailor de comunicatie, stare nesatisfacatoare a r umurilor publice). d n perioada 1999-2003 numarul ntrepr inderilor mici a crescut cu 26,8% ca urmare de dezvoltarii microntreprinder ilor si a oportunitatilor de finantare oferite prin intermediul diferitelor pr ograme. Numarul fir melor mar i, cu peste 250 de angajati a scazut cu peste 11,9% n special datorita restructurarilor mar ilor ntr eprinder i de stat. Cele mai multe ntreprinder i si desfasoara activitatea n domeniul serviciilor si a industrie, fapt reflectat si prin contributia acestor sectoare la formarea PIB. Cea mai redusa dezvoltare economica o detin arealele slab populate ale Muntilor Apuseni din judetul Alba. Cele mai dezvoltate areale industriale sunt situate pe sina sudica (dominata de nodur ile Brasov si Sibiu, cu satelitii acestora) si specializate n industria constr uctoar e de masini, chimie, textila si alimentara. Sina centrala cuprinde asezarile numeroase nsir uite pe Vaile Trnavelor, cu industrie variata si structuri urbane bine conturate si atr active arhitectonic. n nord se diferentiaza centre cu str ucturi economice mai specializate, unde domina industria constructoare de masini, chimia, industr ia mobilei, textila si alimentara. Regiunea Centru are o structura industriala complexa cu ramur i de traditie si per sonal calificat recunoscut. Se remarca industr ia chimica de baza (Trgu Mures, Ocna Mures, Tr naveni), farmaceutica (Europharm - Brasov, Aromedica - Trgu Mures), uleiuri auto Brasov, sub-ansamble auto - Compa Sibiu, mecanica, Independenta Sibiu, aeronautica, IAR Brasov, dar si prelucrarea superioara a lemnului (Schwe ighofer- Sebes), sau fabrici de mobila superioara - Trgu Mures, precum si industria confectiilor de lux (Sfntu Gheorghe, Odorhei), alimentara (zahar Ludus, bere - Blaj, dulciuri Brasov).

Emil Luca

Distributia teritoriala a celor 51.924 IMMuri ale regiunii ( 2004), arata o concentrare a acestora n judetele Brasov (30,44%), Mures (20,50%), Sibiu (17,3%) si o slaba prezenta n judetul Covasna (sub 8%). In regiunea Centr u functioneaza 11 par curi industr iale. Sapte dintre acestea sunt n proprietate publica, 3 n proprietate privata si unul este n partener iat public-pr ivat. Suprafata totala a acestor parcuri este de 436,75 ha, 355,67 fiind greenfield. Mai functioneaza, de asemenea, 4 incubatoare dintr -un total de 21 la nivelul ntregii tar i, numarul locur ilor de munca create fiind de peste 250. La nivelul acestei regiuni, functioneaza 10% din totalul centrelor de consultanta. 7.7.3. Forta de munca si migratia Populatia activa reprezinta 43% din total (peste media pe tara 40,6%). Gradul de ocupare este de 39,7%, un procent de 38,6% din populatie fiind ocupata n sectorul ser viciilor si 35% n industr ie. n judetele Brasov si Sibiu, ponderea populatiei ocupate n industr ie si servicii este ridicata, aceste fiind si judete cu o activitate industriala predominanta, spr e deosebire de Harghita si Mures, unde predomina populatiei ocupate n acest sector, respectiv 36,6% si 32,4% In prezent, judetul Brasov, n special n municipiul Brasov se confrunta cu probleme de ocupare ca urmare a restructurarii uzinele constructoare de masini Roman si Tractorul si alte companii industr iale de aparare si a disponibilizarii masive a personalului. In judetele Covasna, Harghita si Alba sunt n curs de definitivare a proceselor de restructurare a zonelor miniere Baraolt, Balan si zona miniera Apuseni. Acelasi proces este par curs si de orasele cu structuri productive monoindustriale n domeniile metalurgiei, chimiei si industr ie constructoare: Aiud, Zlatna, Fagaras, Victoria, Copsa Mica,

Organizarea Teritoriului

Dumbraveni, Ocna Mures, Trnaveni, Ludus, Rsnov, Gheor gheni, Toplita, ntorsura Buzaului. Migratia populatiei n ultimii ani s -a desfasurat att nspre alte ramuri de activitate n timp ce n per ioada imediat dupa 1990 a marcat o plecare masiva spre tari ale Europei Occidentale, n special Ger mania. Rata somajului din regiune nregistra in 2004 un nivel procentual de 7,8%, cea mai mare rata a somajului, de 10,7% fiind nregistrata n judetul Brasov, ur mat de Alba cu 10%, peste media nationala de 6,3%. Regiunea, pr in structura sa economica complexa, detinea un capital nsemnat de recunoastere profesionala, n special n domeniul tehnic. Reducer ea activitatii industriale a determinat migrarea specialistilor catre alte ramur i de activitate sau n exterior , acestea au urmar i ntr -o viitoare revigorare a economiei traditionale. 7.7.4. Infrastructura 7.7.4.1. Transportul La nivelul Regiunii Centr u, drumur ile nationale sunt n cea mai mare parte modernizate (93,4%), dar drumur ile judetene si comunale sunt modernizate doar n proportie de doar 4,22%. Densitatea medie a drumurilor publice de 29,7% este sub media pe tara (33,3%), doar judetul Alba cu 41,6 % drumuri modernizate depaseste aceste valori. Cu 44,5 km de cale fer ata la 1000 km 2 , Regiunea Centru se gaseste sub media pe tara (46,2 km/1000 km 2 ). Cu o densitate a liniilor de cale fer ata sub media pe tara se situeaza judetele Alba, Covasna, Harghita (38,0; 30,7; 30,1 km/1000 km 2 ) iar peste media nationala se plaseaza judetele Brasov ( 61,5 km/1000 km 2 ) si Mures 2 ( 51,7 km/1000 km ).

Emil Luca

4.7.4.2. Utilitati publice

Reteaua de distr ibutie a apei potabile, n lungime totala de 5571,4 km (12,38% din lungimea pe tara) era repartizata n proportie de 58,87% (3.280,1 km) n mediul urban, conform datelor din 2004. Din punct de vedere al racordar ii la reteaua de apa potabila s e poate constata ca 24,1% din localitatile din regiunea Centru sunt conectate. Singurele judete cu valori super ioare att mediei regionale ct si celei regionale sunt Brasov si Harghita. n Regiunea Centr u sunt conectate la reteaua de canalizare 123 localitati n anul 2004, toate cele 57 de orase din regiune dispunnd de retea de canalizare. Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfrsitul anului 2004 de 2.382,7 km. n judetul Brasov si Covasna sunt cele mai multe localitati conectate la aceasta retea (ambele cu 12,6% din localitatile judetului). n Alba si Mures conectarea la infrastructura de canalizare este deficitara. Din totalul de 1.407 localitati conectate la reteaua de distr ibutie a gazului, n regiunea Centru se regasesc 598 de localitat i ( 42,5% din total) cu o lungime a conductelor de 7.272,5 km ( 28,10% din total), major itatea fiind localizate n zone rurale (53,95% din totalul lungimii conductelor de gaz din regiunea Centru). 7.7.4.3. Mediu Managementul apei: La nivelul Regiunii se constata lipsa n unele orase a statiilor de epurar e a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punctul de vedere al standardelor de calitate. Reteaua de distributie a apei, n lungime totala de 4.770 km ( 12,2% din lungimea pe tara) era repar tizata n proportie de 64,4% ( 2946,2 km) n mediul urban, conform datelor din 2000.

Organizarea Teritoriului

In mediul rural, nivelul de nzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. Conform datelor statistice din anul 2000 doar 7,3% din reteaua de canalizare se afla n mediul rural. Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfrsitul anului 2001 de 2176 km, nregistrndu-se o crestere de 18,8% fata de 1990. Gospodarirea deseur ilor n general, si a deseurilor menajere n special, este una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale. Exista mari cantitati de deseur i stocate n depozitele de deseuri urbane si industriale, care ocupa mar i suprafete de teren si afecteaza calitatea mediului Problemele care afecteaza asezar ile umane sunt legate de salubritate si modul de colectare, transport si depozitare a deseur ilor menajere. Prin efectul cumulat al activitatilor antropice, mari suprafete de paduri sunt supuse fenomenului de uscare si nsemnate suprafete de ter en montan sunt lipsite de vegetatie. In anul 2001, 34,4 % din suprafata padur ilor din Regiunea Centru erau afectate de procesul de defoliere (fata de 37,5 %, la nivel de tara), judetele cele mai afectate f iind Sibiu 49,9 %, Covasna 41,1 % si Alba 38,3%. 4.7.4.4. Educatie In regiunea Centr u functioneaza 2.568 unitati scolar e (17,93% din total tara). Populatia scolara nregistreaza o tendinta de scadere, principalele cauze fiind scaderea populatiei de vrsta scolara si cresterea ratei abandonului scolar. Caracterul multietnic al populatiei regiunii ofera oportunitati pentru educatia n limba materna a minor itatilor. nvatamntul superior este bine reprezentat n r egiune activnd 15 centre universitare (9 publice si 6 private).

Emil Luca

7.7.4.5. Sanatate

n regiune functioneaza 2.248 unitati sanitar e n proprietate majoritara de stat (13,38% din total - la nivelul anului 2003). Starea de functionare a acestor unitati nu corespunde standardelor, att cladirile ct si echipamentele fiind uzate moral. n regiune functioneaza 50 de spitale, din care cele mai multe sunt concentrate n Brasov (14) si Sibiu (10), 4 policlinici, 28 dispensare, 10 centre de sanatate, 1.273 cabinete medicale individuale de familie, 392 cabinete stomatologice individuale, 65 de farmacii. Fata de anul 2003, reteaua de unitati sanitare private se mentine cam n aceleasi proportii, la sfrsitul anului 2004, aflndu-se n proprietate privata 61,26% din cabinetele stomatologice, 90,47% din policlinici, 89,38% din far macii si toate laboratoarele de tehnica dentara si depozitele farmaceutice. 7.7.4.6. Servicii sociale Aceasta regiune are cel mai mare numar al institutiilor de ngrijire r ezidentiala pentru batrni(5). ncepnd din martie 2005, 10.371 de copii sunt ocrotiti n institutii de tip familial (62.52%) sau rezidential (37.48%). La sfrsitul lunii septembr ie 2005, numarul copiilor ai caror parinti lucrau n afara granitelor era de 1.231. La sfrsitul lui 2004, erau 10.290 copii cu dizabilitati, dintr e care numai 1.649 beneficiau de servicii de asistenta. 7.7.5. Zone problema n regiunea Centru au fost finantate prin programe guvernamentale zone care erau afectate de restructurarea n domeniul minier care au condus la cresterea somajului si la nr autatirea situatiei socio-economice. Aceste programe s-au concentrat n

Organizarea Teritoriului

judetele Harghita, Covasna, Alba si Sibiu. Valoare totala a investitiilor (pna la nivelul anului 2003) s-a ridicat la 1.259.668,3 mil lei si s-au creat 3.221 locuri de munca. Pentru a respecta principiul concentrarii fondurilor europene, investitiile realizate din Phare 2003 au fost orientate spre zonele de restr ucturare industriala identificate pr in PND 2002-2005. n regiunea Centru se aflau doua astfel de zone, respectiv: zona industrial-extractiva a Muntilor Apuseni, care cuprinde judetul Alba, si alte doua judete din Regiunea Nord Vest, precum si zona de industr ie complexa a Transilvaniei centrale, care cuprindea celelalte judete ale r egiunii. Problemele cu care se confrunta regiunea er au legate de restructurarea industriei miniere, metalurgice, constructiilor de masini, ar mament, etc. 7.7.6. Potential de dezvoltare Potentialul Regiunii Centru este variat, dispunnd att de resurse naturale ct si de resurse umane, sociale si Reteaua de economice. universitati din Regiunea Centru este foarte bine dezvoltata, cele din Trgu Mures fiind renumite n domeniul farmaceutic, al medicinei precum si n domeniul artei teatrale, Brasov pentr u profilul tehnic si silvic, cea din Sibiu pentr u profile umaniste. Profilele de inginerie sunt, de asemenea, bine r eprezentate. Avnd o traditie n industria prelucrarii lemnului, este explicabila prezenta a trei institute de cercetare care trateaza acest domeniu. n regiune, si desfasoara activitatea si alte doua institute care cerceteaza istoricul regiunii. Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, att datorita reliefului ct si datorita var ietatii istorice si culturale. Numarul statiuni lor n care se practica sporturi de iarna este de 17, unele fiind de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis). n Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 statiuni sunt declarate statiuni de inter es national (Covasna-judetul

Emil Luca

Covasna, Predeal - judetul Brasov, Baile Tusnad- judetul Harghita, Sovata judetul Mures), iar alte 11 sunt considerate de interes local ( Balvanyos- judetul Covasna, Bazna- judetul Sibiu, Baile Homorod, Borsec, Harghita- Bai, Izvorul Muresului, Lacu Rosu si Praid din judetul Harghita, Paltinis- judetul Sibiu, Prul Rece si Timisu de Sus din judetul Brasov). Aceste statiuni dispun de exceptionale resurse curative naturale, dar de o infrastructura nvechita, servicii necorespunzatoare, promovare insuficienta si oferte nediver sif icate. A nceput sa se dezvolte agroturismul, beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice). Un inter es aparte pentru turismul cultural l reprezinta satele din Regiune, dintre care unele, datorita izolarii si n consecinta slabei infrastructuri, au pastrat nca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case, porti, edificii religioase), mater ialele folosite, instalatii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate n prelucrarea lemnului (Cele mai importante zone etnografice sunt n Muntii Apuseni, Zona Oltului Superior, Valea Sebesului, Zona Odorhei, Zona Casinului, Zona Secuimii, Zona Covasna, Zona Podisul Tarnavelor, Zona Marginimii Sibiului, Tara Fagarasului, Tara Barsei). n ceea ce priveste zona istorica, orasele medievale si bisericile fortificate sunt foarte bine conservate (20 cetatile sasesti, orasele medievale cele mai importante (Sighisoara, Sibiu, Brasov, Medias, Fagaras si Trgu Secuiesc), biserici fortificate (aflate pe lista UNESCO): Calnic, Biertan, Valea Viilor , Saschiz, Bunesti, Viscr i, Pr ejmer, Darjiu), iar unele dintr e ele fac parte din patr imoniul inter national UNESCO. Baza materiala a Regiunii Centru cuprindea n 2004, 914 unitati de cazare (23,43% din totalul capacitatii din tara), si un numar de locuri de cazare de 34.365 (12,45% din total). Reteaua unitatilor de pr imire turistica este neuniform raspndita, concentrarea cea mai

Organizarea Teritoriului

mare nregistrndu-se n judetul Brasov (431 unitati, 47,15% din totalul pe regiune si 11,05% din totalul pe tara al unitatilor turistice), urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 19,7%) si Sibiu ( 114 12,47%); la polul opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3,17% din totalul pe Regiune si 0.74% din totalul national).

7.8. Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov 7.8.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea Bucuresti-Ilfov, constituita din municipiul Bucuresti - capitala Romniei - si judetul Ilfov, este situata n sudul tarii, n partea centrala a Cmpiei Romne. Suprafata totala a Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1.821 km 2 , din care 12,5% reprezinta teritor iul administr ativ al Municipiului Bucuresti si 87,5% al Judetului Ilfov. Cele doua entitati care alcatuiesc r egiunea sunt totodata si cele mai mici unitati teritorial administrative ale Romniei din punct de veder e al ntinderii. Populatia regiunii, de 2.207.596 locuitori n anul 2004, este distr ibuita invers proportional cu dimensiunea celor doua entitati administrative. Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din Romnia, populatia sa fiind de 1.927.559 locuitori reprezentnd circa 87% populatia regiunii, peste 16% din populatia urbana a tar ii, respectiv circa 9% din populatia totala a Romniei si avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km 2 . Populatia judetului Ilfov de 280.037 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regional, acesta fiind situat n categoria judetelor mici ale tar ii cu o densitate de aproximativ 175 locuitori/km2 . Suprapunndu-se n ntregime unor subunitati ale Cmpiei Romne, regiunea are un cadr u natural relativ monoton, n care

Emil Luca

predomina vaile cr eate de apele curgatoare ce traverseaza regiunea, numeroase lacuri naturale si artificiale. Reteaua de localitati a regiunii Bucuresti- Ilfov era constituita n anul 2004 din 5 orase, 35 de comune si 100 sate. Dintre cele 5 orase doar unul singur avea rang de municipiu (Bucuresti). Ca numar de locuitor i se detaseaza Bucurestiul, capitala tarii, cu 1.927.559 locuitori, urmat de Buftea (circa 20.000) si Otopeni (cir ca 10.000). Existenta oportunitatilor face nsa ca numarul real al populatiei care locuieste n regiune sa f ie mai ridicat dect cel nregistr at oficial. 7.8.2. Forta de munca si migratia n Regiunea Bucur esti-Ilfov, rata de ocupare a fortei de munca a fost n anul 2004 de 50,0% (media nationala a fost 50,4%). Pe sexe, rata de ocupare a fortei de munca feminine a fost de 44,0% (media nationala 44,5%) . Pentru perioada 1999-2004 evolutia ratei de ocupare n Regiunea Bucuresti-Ilfov a suferit o scadere, de la 52,8% n 1999 la 50,0% n 2004. Cererea de forta de munca calificata a fost mai mare pentru regiunea Bucuresti-Ilfov, astfel nct, corelat cu oportunitatile oferite de capitala nivelul de viata citadin, ct si prestigiul populatia ocupata (n care pr edomina populatia capitalei) ar e un nivel mai ridicat de instruire si calificare. Rata somajului n anul 2004 este scazuta ( 2,8%, media nationala fiind de 6,3% ) si posibilitatea de a gasi un loc de munca este reala. Somajul de lunga dur ata este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicata 21,2%, valoare apropiata de media nationala de 21,0%, iar munca la negru (n special n sectorul tertiar) este raspndita. Majoritatea somer ilor nr egistrati se caracter izeaza prin nivele scazute de educatie, ceea ce nseamna ca Regiunea Bucuresti-I lfov se confrunta cu o cerere de forta de munca calificata.

Organizarea Teritoriului

Pe cele doua unitati administrative componente rata somajului are valori de 4,1% n judetul Ilfov si 2,6% n Municipiul Bucuresti. n ceea ce pr iveste migratia interna, ncepnd cu 2001 balanta sporului migratoriu a devenit pozitiva pentru capitala, avnd o medie anuala de aproximativ 5.000 unitati. 7.8.3. Economia regionala Economia Regiunii este dominata n cea mai mare parte de functiile capitalei, populatia activa a regiunii fiind legata de unitatile care si desfasoara activitatea aici. Regiunea Bucuresti-I lfov reprezinta cea mai mare aglomer are industriala a Romniei, n car e sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de dupa '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de munca, iar nchiderea accelerata a multor ntr eprinderi ineficiente a accentuat diminuarea fortei de munca din industr ie si migrarea ei catre sectorul tertiar. Ponder ea populatiei ocupate n servicii a crescut de la 53.1% n 1995 la 63,4% n anul 2004. Comertul, activitatile de depozitare, distributie, administratie gospodarie comunala, constructii au avut o evolutie r apida, astfel nct regiunea se distanteaza ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, n ciuda pozitiei geografice nefavorabile. Una dintre cele mai izbitoare trasaturi ale cresterii economice din Romnia n ultimii ani a fost cresterea importantei dezvoltarii Regiunii Bucuresti-Ilfov si n special a Municipiului Bucur esti. Aceasta se aliniaza tendintei care afecteaza toate economiile tranzitie, dar n Romnia este mult mai evidenta dator ita de dimensiunilor mari ale tarii att ca populatie ct si ca teritoriu. Prezenta capitalei confera Regiunii o forta si o dinamica economica superioar e celorlalte regiuni, un nivel super ior al PIB-ului si o structura sociala si profesionala de un standard mai ridicat.

Emil Luca

Cu o crestere sustinuta n ultimii sase ani (1998-2003), PIB-ul pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov (4.696,7 euro/locuitor n anul 2003) a fost de aproximativ doua ori mai mare dect media la nivel national (2.420,5 euro/locuitor). n consecinta si productivitatea muncii, calculata ca r aport ntre valoarea adaugata bruta regionala (VABR) si populatia ocupata civila, evidentiaza faptul ca Regiunea BucurestiIlfov prezinta cel mai nalt nivel ntre celelalte regiuni ale tar ii (9002,6 euro/persoana angajata fata de media nationala de 4663,0 euro/persoana angajata). Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv dator ita structurii institutionale existente, a fortei de munca calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat dect n alte regiuni ale tarii. Cu 8.426 milioane de euro investitii straine directe atrase pna n anul 2004, ceea ce reprezinta 56,0% din totalul investitiilor straine directe la nivel national, Regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza clar fata de celelalte regiuni ale tarii, pe locul secund fiind Regiunea SudEst cu doar 11,6% din totalul investitiilor straine directe. De asemenea, densitatea IMM-urilor (numarul de IMM- uri/1000 de locuitori) nregistreaza n Regiunea Bucuresti-I lfov cea mai mare valoare din tara, n anul 2004 existnd 22,3% din totalul IMMur ilor la nivel national, cu 31,9% mai mult dect n anul 1998. Potentialul si structurile economice sunt diferentiate ntre judet si municipiu: agr icultura are o prezenta dominanta n economia judetului Ilfov (32,2% populatie ocupata n 2004), iar economia capitalei este caracterizata de dezvoltar ea sectoarelor de servicii (66,4%) si industrie (32,5%). Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precadere n ceea ce pr iveste telecomunicatiile, intermedierile financiare, educatia si cercetarea, transportul si depozitarea, turismul si serviciile culturale, serviciile catre ntreprinderi ( inclusive software) si comertul. Avnd n vedere functia de capitala pe care o ndeplineste Bucurestiul, administratia publica concentreaza, de asemenea, un numar important de angajati.

Organizarea Teritoriului

n anul 2004 n Regiunea Bucuresti- Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul celor 36 nregistrate la nivel national. Dupa forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt private, acoperind o suprafata de 33,07 ha. Accesul ntreprinder ilor la societatea informationala este nca scazut. Doar 12,2% din ntrepr inderile din Regiunea Bucuresti- Ilfov sunt conectate la internet, existnd 13,6 computere la 100 de angajati. 60,1% din computerele ntreprinder ilor sunt conectate la internet. Accesul dificil la finantare, lipsa dotarilor infrastructurale (utilitati, constructii, TIC) sunt probleme majore cu care se confrunta marea majoritatea infrastructurilor de spr ijinire a afacer ilor. 7.8.4. Infrastructura 7.8.4.1. Transport Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier- feroviar-aer ian national si international al tarii, se caracter izeaza printr -un nalt grad de accesibilitate, fiind situata pe cele doua cor idoare multi- modale europene: coridorul IV (Nadlac-Constanta) si coridorul I X (GiurgiuAlbita) planificate a fi construite n perioada imediat urmatoare, precum si n proximitatea Dunarii (coridorul VII). (Date la nivelul anului 2002). 2 n Regiunea Densitatea drumur ilor publice/100 km 2 Bucuresti-I lfov atingea n anul 2004 valoar ea de 47,9km/km, mai 2 ) dect n Bucuresti ridicata n judetul Ilfov (49,4km/km 2 ( 37,8km/km ), existnd nsa un numar mar e de drumuri publice nemodernizate n regiune (52,8% n Ilfov si 2,2% n Municipiul Bucuresti). Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemodernizate (53,9% n anul 2003) este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurar ea n bune conditii a traficului rutier .

Emil Luca

Regiunea Bucuresti-I lfov prezinta cea mai mare densitate de 2 cai ferate la 1.000 km2 de teritoriu (188,4 km/1000 km ), ceea 2 ). nseamna de peste 4 ori media nationala (46,5 km/1000 ce km Aceasta cifra se r idica la 676,5 km/1000 km 2 pentru municipiul Bucuresti, ceea ce nseamna de 14 ori media nationala, municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al celor opt magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii. Accesibilitatea aeriana si multi-modala este asigurata de doua aeroporturi internationale: Henri Coanda ( Otopeni) cel mai mare aeroport international din Romnia (aproape 83% din transpor tul total aer ian de pasager i din Romnia) si Aurel Vlaicu (Baneasa). Infrastructura de distributie a apei potabile n regiunea Bucuresti - Ilfov nsuma la sfrsitul anului 2000 era de 2.179 km (98 km in judetul I lfov la care erau conectate orasele Buftea si Otopeni, precum si 19 alte localitati). De asemenea, aceste asezar i sunt conectate si la retele de canalizare (astfel, la 31 decembrie 2000, retelele de canalizare publica a regiunii nsumau, 1. 873 km de conducta, din care 122 de km n Judetul Ilfov). 7.8.4.2. Mediu Din punct de vedere al protectiei mediului, sistemul de canalizare din municipiul Bucuresti prezinta urmatoarele disfunctionalitati: Canalizarea a fost pr oiectata ca sistem unitar, toate apele f iind evacuate printr-o singura r etea; Lipseste epurarea iar unele canale au o panta mica, fapt care duce la depuneri si la blocaje; Nivelul din canale este permanent ridicat iar uneori, n cazul ploilor abundente capacitatea hidr aulica a sistemului este depasita; Reteaua de canalizare ar e o vechime foarte mare si ca prezintaatare portiuni cu grad avansat de uzura;

Organizarea Teritoriului

Exista zone lipsite de canalizare (20% din suprafata strazilor si 9% din suprafata zonei de locuit) Dator ita neepurarii apelor uzate singurul emisar al acestor ape, respectiv rul Dmbovita este compromis aproape pe toata lungimea de la Bucuresti pana la varsarea n Dunare. Aceasta situatie nu se va schimba dect odata cu punerea n functiune a statiei de epurare amplasata n comuna Glina. Padurile din regiunea Bucuresti - Ilfov ocupa o suprafata de 25.583 ha, avnd o ponder e de 14% n raport cu suprafata totala a regiunii de 182.017 ha. I n municipiul Bucuresti exista doar 3.712 ha terenuri cu vegetatie forestiera, ceea ce repr ezinta aprox. 15% din totalul suprafetei mpadurite din regiune. In judetul Ilfov problemele padurilor sunt asemanatoare cu cele situate n Bucuresti, dar mai inter vine un tip de agresiune si anume, taierile ilegale practicate de cetateni. In urma unei analize a suprafetelor spatiilor verzi, realizate n intervalul de timp 1989-2001, a rezultat ca acestea s-au redus cu 49% iar nivelul vegetatiei s- a r edus cu 51%. 7.8.4.3. Educatie Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai impor tant centr u educational din Romnia. n 2004 dispunea de 263 gradinite, 381 unitati scolare din nvatamntul preuniversitar si 41 institutii de nvatamnt superior. Totusi, un numar nsemnat din unitatile scolar e si prescolare de la per iferie si judetul Ilfov nu ndeplinesc conditiile pentru acordarea autor izatiei de functionare, neavnd apa curenta si canalizare. Prin cele 41 institutii de nvatamnt superior Regiunea Bucuresti-I lfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din Romnia si concentreaza cel mai mare numar de studenti nr egistrati n sistemul de nvatamnt superior dintre regiunile Romniei: 190.550

Emil Luca

dintr-un total de 620.785, reprezentnd 30,7% din numarul total al studentilor. Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie, n general si la studii super ioare, n particular, dotarea insuficienta a institutiilor de nvatamnt superior si scoli TVET constituie nca puncte slabe ale sistemului de educatie din Regiunea Bucuresti-Ilfov. 7.8.4.4. Sanatate n ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta, nregistr nd regrese att din punct de vedere al cheltuielilor alocate ct si al calitatii serviciilor furnizate. Infrastructura sanitara a Regiunii Bucuresti-I lfov se af la n mare parte ntr -o stare de degradare avansata si cu o lipsa acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate. Potrivit datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti, din cele 29 de spitale analizate 29% dintre ele aveau o vechime mai mare de 100 de ani si 65% mai mult de 50 de ani. Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost n scader e n ultimii ani. n anul 2003, asistenta medicala era asigurata de 8.225 medici (1 medic la 268 persoane), 637 stomatologi ( 1 stomatolog la 3.463 persoane) si 17.193 per sonal mediu sanitar. 7.8.4.5. Servicii sociale Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de ngrijire ale copiilor atunci cnd parintii sunt la servici. Numarul nou-nascutilor este mare, dar numarul centrelor de ngrijir e zilnica sau al creselor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5.583 de copii sunt ocrotiti n institutii de tip familial

Organizarea Teritoriului

(49.61%) sau rezidential (50.39%). La sfrsitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilitati, dintre care 846 beneficiau de servicii de asistenta sociala. 7.8.4.6. Infrastructura urbana Concentrarea populatiei n cartierele perifer ice, extinderea zonei rezidentiale prin constructii monofamiliale (vile) fac sa se manifeste tot mai acut insuficienta si lipsa investitiilor n moder nizarea retelei de tr ansport, a retelelor de alimentare cu apa, canalizare, ncalzire si n general n toate tipur ile de servicii urbane. n anul 2003, lungimea strazilor orasenesti, la nivelul celor trei orase ale Regiunii Bucuresti-Ilfov era de 1.953 km, dintre acestea fiind modernizate numai 925 km, ceea ce reprezinta 47,3% din total, procent ce situeaza regiunea pe ultimul loc n tara. n ceea ce priveste dotarea oraselor cu utilitati publice, n anul 2003 toate cele trei or ase erau conectate la retelele de energie termica, gaze naturale si apa potabila, multe instalatii fiind nsa uzate si n stare precara de functionar e. Problemele r eabilitarii retelei str adale, a nlocuir ii si moder nizar ii instalatiilor de utilitati publice sunt extrem de grave, iar lipsa unei conceptii unitare n aceasta directie face ca perspectiva transformarii regiunii metropolitane ntr -o entitate functionala si eficienta sa devina tot mai periclitata. Numarul mare de strazi orasenesti nemodernizate (n Bucuresti 53,9%), la care se adauga nefinalizarea soselei de centura, precum si cresterea nentrerupta a numarului de masini nregistrate (387 masini/1000 locuitori) n Bucuresti determina aglomerarea traficului n zona urbana cu consecinte nedorite asupra calitatii vietii ur bane. Scaderea considerabila a suprafetei spatiilor verzi n Bucuresti (s-a estimat ca suprafata spatiilor verzi s- a njumatatit n ultimii cinci ani, consecinta a extinder ii constructiilor necontrolate) se repercuteaza, de asemenea, asupra calitatii vietii n

Emil Luca

oras. Supr afata spatiilor verzi este n prezent de aproximativ 2,5 m2 /locuitor, fata de recomandar ile UE de circa 12m 2 /locuitor. Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa r ealizndu-se cu autobuze (44,8% din numarul total al mijloacelor de transport), tramvaie (21%), troleibuze (11,4%), metrou (22,8%). El asigura mobilitatea foar te ridicata a fortei de munca partial din zona metropolitana, autobuzele si tramvaiele transportnd cel mai mare numar de pasager i. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scazuta a mijloacelor de transport si dificultatea de asigurare a transportului per iurban pe ntreaga arie necesara. Afluxul de populatie catre Bucuresti, n cautarea unui loc de munca genereaza o crestere supradimensionata a utilizarii neplatite a serviciilor si a facilitatilor comunale. Cresterea cantitatii de deseur i menajer e de aproximativ 3,4 ori n ultimii patru ani reprezinta o alta pr oblema acuta a regiunii, cu precadere pentr u Municipiul Bucuresti. Nerezolvarea sau rezolvarea lipsita de perspectiva poate crea mar i disfunctionalitati zonei metropolitane n perspectiva. 7.8.5. Potential de dezvoltare Prezenta capitalei tarii n centrul Regiunii este coplesitoare datorita marimii populatiei, a fortei economice si a concentrarii activitatilor umane, a echipar ii fizice si institutionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiaza mult dincolo de granitele administrative ale sale. Densitatea mar e a populatiei si concentrarea serviciilor si activitatilor economice fac din Municipiul Bucur esti cea mai mare piata din Romnia, precum si una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei. Structura economica a regiunii reflecta, de asemenea, functiile de servicii ale capitalei tarii, n timp ce constructiile,

Organizarea Teritoriului

transportul, educatia, cercetarea si sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale r egiunii contribuind la cresterea competitivitatii si potentialului de dezvoltar e. Oportunitatile cheie sunt oferite de posibilitatea integrar ii educatiei, cercetarii, inovar ii si afacerilor pentru mbunatatirea inovarii n activitatile economice, folosind resursele umane calificate si bine pregatite. Dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acuta de spatii pentru amplasarea de noi cartiere rezidentiale, activitati comerciale, etc, astfel nct granitele geogr afice si administrative ale orasului au devenit necorespunzatoare. Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zona care exista de facto, raspunde unor necesitati sau oportunitati determinate de evolutiile istorice, economice, sociale si ter itoriale, care au condus la dezvoltarea legatur ilor economice si demografice ntre Bucuresti si localitatilor din jur aflate n zona sa de influenta. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare si cooperare a asezarilor din cadrul zonei, ca si crearea de noi forme de organizare institutionala si de administratie va ntari capacitatea acestor a de a face fata concurentei. Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel nct prin aceasta sa se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucuresti si aria limitrofa (rurala, n cea mai mare parte) n planul structurii demografice, sociale si economice, n ceea ce priveste transportul n comun, dotarea infrastructurala, etc. nlaturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o mbunatatire a calitatii vietii populatiei. Cele mai importante actiuni ar putea fi cele legate de transportul n comun, alimentarea cu apa, prelucrarea deseur ilor si implementarea unor proiecte investitionale. Regiunea Bucuresti-Ilfov detine un potential turistic specif ic, reprezentat de capacitatea de atractie exercitata de centrul ur ban Bucuresti, la care se adauga valorile culturale si de mediu ale zonelor

Emil Luca

adiacente capitalei, situate pe teritoriul judetului I lfov. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucuresti-I lfov era n anul 2004 de 11.467 locur i de cazare, ceea ce reprezenta 4% din total tara. Ea a crescut din 1993 cu 25,55%, fiind pr intre putinele regiuni care a nregistrat crestere n aceasta perioada. n ceea ce pr iveste numarul de nnoptari si sosir i, pe aceeasi per ioada, acestea au scazut dramatic cu valori de 47,6%, r espectiv 34,6%.

Organizarea Teritoriului

VIII. FONDURI DESTINATE AGRICOLE COMUNE POLITICII

FINANTARII

8.1. Fonduri destinate statelor aflate n perioada de preaderare la U.E. Statelor aflate n curs de aderare la structurile Uniunii Europene le-au fost destinate importante fonduri f inanciare, n pr incipal prin intermediul programelor PHARE, ISPA si SAPARD. 8.1.1. Programul PHARE PHARE (Pologne et Hongr ie - Aide Restructuration Economique) a fost un program lansat de Comunitatea European n 1990, avnd ca destinatie Polonia si Ungaria. U lter ior el s-a extins si la celelalte state din Europa Central si de Est, candidate la aderarea la UE, devenind principalul instrument de asistent financiar si tehnic oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tri si crearea infrastructurii necesare aderrii la Uniunea European. Rolul programului Phare a evoluat, pe masura ritmului reformelor din tarile central si est europene. Obiectivul general al pr ogramului Phare a fost de a ajuta statele candidate, spr ijinul concentrndu-se asupra prior itatilor pentru ndeplinir ea cr iteriilor de aderare de la Copenhaga, si anume: stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea dreptur ilor omului si pr otectia minor itatilor; existent unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana; capacitatea de asumar e a obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene.

Emil Luca

Circa 30% din sprijinul Phare s-a alocat pentru constructie institutionala. 8.1.2. Programul ISPA I SPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) a fost un pr ogram intrat n vigoare ncepnd cu anul 2000. Obiectivul su l- a constituit dezvoltarea infrastr ucturii de transporturi si protectia mediului n trile candidate la aderar e. 8.1.3. Programul SAPARD SAPARD - Special Accession Programme FOR Agriculture and Rural Development - reprezinta instrumentul financiar de aderare pus la dispozitia tarilor candidate de catre Uniunea Europeana n perioada 2000 - 2006, pentru masuri de sprijinire a agr icultur ii si dezvoltarii rurale. Obiectivul prior itar al Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementarii unei agr iculturi per formante si dezvoltarii durabile a zonelor rur ale n tarile candidate. Programul a urmar it adaptarea pr ogresiva a mecanismelor de piata la principiile ce guverneaza Politica Agricola Comuna. Cele 11 masur i de interventie n spatiul rural cupr inse n Program, grupate n patru mar i obiective, vizau: mbunatatirea competitivitatii n pr elucr area produselor agricole si piscicole, mbunatatirea infr astructurilor pentr u agricultura si dezvoltare rurala, dezvoltarea economiei rurale si dezvoltarea r esurselor umane. Romnia a identificat patru msur i prior itare car e au fost finantate n cadrul acestui program: o mbunttirea activittilor de pr elucrare si comercializare a produselor agricole si pescresti; o Dezvoltarea si mbunttirea infrstructurii rurale;

Organizarea Teritoriului

o Dezvoltarea economiei rurale (investitii n companiile cu pr ofil agr icol; Diversificare economic; Silvicultura); o Dezvoltarea resurselor umane (Imbunttirea activittii de instruire profesionale; Asistenta tehnic, inclusiv studii menite s sprijine pregtirea si monitorizarea programului, campanii de infor mare si publicitate). 8.2. Fonduri structurale n U.E. Fondur ile structurale si Fondul de coeziune sunt parte a politicii structurale comunitare, care urmar este reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, pr ecum si dintre cele ale statelor membre ale Uniunii Europene s i promovarea, n acest mod, a coeziunii economice si sociale. Pentru regiuni, Uniunea Europeana dispune de patr u instrumente financiare: o Fondul Social European (European Social Fund - FSE), a carui nfiintare a fost prevazuta prin Tratatul de la Roma; o Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola ( Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund - FEOGA), Sectiunea Orientare, creata n 1962 ( mpartirea n sectiuni "orientare" si "garantare" dateaza din 1964); o Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund - FEDER), nfiintat n 1975; o I nstr umentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance - IFOP), creat n 1993.

Emil Luca

8.2.1. Fondul Social European Fondul Social European (European Social Fund - FSE) a fost nfiintat n 1958. I n scopul de a ntari coeziunea economica si sociala si de a contr ibui la implementarea Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca, FSE are ca sar cina mbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru somer i si muncitori n Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitar ea adaptarii la schimbarile industr iale, n par ticular prin instruir e vocationala si reinstruire, precum si prin sistemele de recrutare. Masuri eligibile: asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara n stiinta si cercetare, informare asupr a unor noi surse de locur i de munca; asistenta pentru structuri si sisteme: mbunatatir ea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare; 8.2.2. Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura (Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund - FEOGA Guidance), de asemenea nfiintat n 1958, finanteaza masur i de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, n special n regiuni cu ntrzieri n dezvoltare. Este destinat mbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltar ii potentialului local n zonele rur ale. Sectiunea de Garantare a acestui fond ( EAGGF Guarantee) sustine dezvoltar ea rur ala n cadrul Politicii Agricole Comune n alte zone ale Uniunii.

Organizarea Teritoriului

Sectiunea Orientare contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin mbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agr icole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local n zonele rurale. Sectiunea Garantii a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala n cadrul Politicii Agricole Comune n zonele cu dificultati structurale. Masuri eligibile: investitii n holdinguri agr icole; spr ijin de nceput pentru tiner i fer mieri; instruire pr ofesionala; sprijin pentru scheme de pensionare anticipata; alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate; masur i de agro- mediu; procesarea si marketingul produselor agr icole; dezvoltarea si promovarea padurilor; masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. 8.2.3. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund - FEDER) - a fost nfiintat in 1975 si a devenit pr incipalul instrument al politicii regionale a Comunitatii. Obiectivele FEDER sunt, in principal, promovarea dezvoltar ii si ajustarii structur ale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in ur ma si sustinerea reconversiei economice, redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale in declin, zonele urbane in dificultate, zonele aflate in criza, precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. Poate f inanta proiecte de infrastructura, investitii care creeaza locuri de munca, investitii ITC, pr oiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru I MMuri, etc. Masuri eligibile: investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente; investitii in infrastructura, cu diferite scopuri n functie de Obiectivul de interventie; dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM -urilor .

Emil Luca

8.2.4. Instrument Financiar pentru Orientarea Pescuitului Inst rument Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance - IFOP), nfiintat n 1993, contr ibuie la adaptar ea si modernizarea industriei pescuitului prin ndepar tarea capacitatilor n sur plus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor de coasta, dependente puternic de pescuit. Fondul sustine actiuni avnd ca scop atingerea unui echilibru sustinut ntre resurse si exploatare; promovarea dezvoltarii ntreprinderilor viabile economic n sectorul de pescuit; mbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin pr ocesare; revitalizarea industr iilor care depind de pescuit si acvacultura. In afara de finantarea nnoir ii flotei si investitiilor industriale, fondul finanteaza masurile avnd ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate. Masuri eligibile : ajustar i ale efortului n sectorul pescuitului; moder nizarea flotei; dezvoltarea de ferme de pescuit; protectia zonelor maritime; facilitati n porturile de pescuit; procesarea si marketingul produselor de peste; promovarea produselor. 8.3. Domenii de interventie a fondurilor structurale Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondur ilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene n sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale. Clasificarea faciliteaza de asemenea urmarirea activitatilor si monitorizarea, oferind o baza solida pentru fundamentarea evaluarilor.

Organizarea Teritoriului

n elaborarea masurilor n cadrul programelor finantate prin Fonduri Structurale, Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivita pentr u situatia lor nationala si regionala, clasificare ce poate fi bazata, daca doresc, pe clasificarea Comisiei. Lista ce urmeaza a fost dezvoltata din cele 14 categorii de baza folosite de statele membre aflate, ca si Romnia, sub Obiectivul 1 n cadrul exercitiului de aditionalitate din perioada de programare actuala la nivelul UE, 2000-2006. Fonduri Structurale: Domenii de interventie pe categorii si sub-categorii:
Sectorul Productiv 11 111 112 113 114 Agricultura Investitii n loturile agricole Initierea activitatii tinerilor fermieri Formare profesionala mbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor agricole

12 Silvicultura 121 Investitii n paduri 122 mbunatatirea recoltarii/taierii, procesarii si marketingului produselor forestiere 123 Promovarea unor noi modalitati de folosire si marketing al produselor forestiere 124 nfiintarea de asociatii ale proprietarilor de paduri 125 Refacerea potentialului de productie forestiera pierdut n urma dezastrelor naturale si focului si introducerea unor instrumente preventive adecvate 126 mpadurirea terenurilor neagricole 127 mbunatatirea/pastrarea stabilitatii ecologice a padurilor cu rol de protectie 128 Formare profesionala 13 1301 1302 1303 1304 Promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale mbunatatiri funciare Reparcelare nfiintarea serviciilor de ajutor si management al fermelor Marketing al produselor agricole de calitate

Emil Luca

1305 Servicii de baza pentru economia si populatia rurala 1306 Renovarea si dezvoltarea satelor si protectia si conservarea mostenirii rurale 1307 Diversificarea activitatilor agricole si a celor apropiate de agricultura, pentru asigurarea de activitati multiple sau de venituri alternative 1308 Gospodarirea resurselor de apa pentru agricultura 1309 Dezvoltarea si mbunatatirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii 1310 ncurajarea activitatilor turistice 1311 ncurajarea activitatilor mestesugaresti 1312 Conservarea mediului nconjurator asociata cu conservarea terenurilor, padurilor si peisajului, precum si cu mbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor 1313 Refacerea potentialului de productie agricola pierdut n urma dezastrelor naturale si introducerea unor instrumente preventive adecvate 1314 Inginerie financiara 14 Pescuitul Restructurarea activitatii de pescuit 141 142 nnoirea si modernizarea flotei de pescuit 143 Procesarea, marketingul si promovarea produselor piscicole 144 Acvacultura 145 Echiparea porturilor pescaresti si protejarea zonelor marine de coasta 146 Masuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporara si compensatii pentru restrictii tehnice) 147 Actiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesionala, pescuit pe coasta la scara redusa) 15 Sprijinirea marilor afaceri 151 Investitii n capital fizic (utilaje si echipamente, co-finantare a ajutoarelor de stat) 152 Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energiei 153 Servicii de consultanta n afaceri (inclusiv internationalizare, export si gestionarea problemelor mediului, achizitie de tehnologii) 154 Servicii pentru factorii interesati/implicati (de sanatate si de siguranta, asigurarea ngrijirii persoanelor dependente) 155 Inginerie financiara 16 Sprijinirea sectorului IMM si mestesugaresc

Organizarea Teritoriului 161 Investitii n capital fizic (utilaje si echipamente, co-finantare a ajutoarelor de stat) 162 Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energeiei 163 Servicii de consultanta n afaceri (informatii, planificarea afacerilor, servicii de consultanta, marketing, management, design, internationalizare, export, management al problemelor de mediu, achizitionare de tehnologii) 164 Servicii pentru participare n afaceri (spatii pentru desfasurarea afacerilor, incubatoare de afaceri, servicii de stimulare, promovare, crearea de retele de comunicare, conferinte, trguri) 165 Inginerie financiara 166 Servicii n sprijinul economiei sociale (asigurarea ngrijirii persoanelor dependente, servicii de sanatate si siguranta, activitati culturale) 167 Formare profesionala 17 Turism Investitii fizice (centre de informare, cazare, servire, facilitati) 171 172 Investitii de alta natura dect cele fizice (dezvoltarea si oferirea de servicii turistice, activitati sportive, culturale si de ocupare a timpului liber, traditie) 173 Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activitati promotionale, crearea de retele de comunicare/de contacte, conferinte, trguri) 174 Formare profesionala 18 Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare 181 Proiecte de cercetare efectuate n universitati si institute de cercetare 182 Transferuri de inovare si tehnologie, nfiintarea de retele de comunicare/de contacte si parteneriate ntre companii si/sau institute de cercetare 183 Infrastructura pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare 184 Pregatire pentru cercetatori Resurse Umane 21 Politica pietei muncii 22 Integrarea sociala 23 Dezvoltarea formarii educationale si profesionale (persoane si firme) 24 Flexibilitatea fortei de munca, activitati antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare si comunicare (persoane si firme) 25 Actiuni pe piata muncii n avantajul femeilor

Emil Luca

Infrastructura de Baza 31 311 312 313 Drumuri 314 315 Porturi 316 317 318 319 Infrastructura de transport Cale ferata Autostrazi Aeroporturi Canale navigabile Transport urban Transport multi-modal Sisteme inteligente de transport

32 Infrastructura pentru telecomunicatii si societatea informationala 321 Infrastructura de baza 322 Tehnologia Informatiei si Comunicarii (inclusiv masuri de securitate si transmisie sigura) 323 Servicii si aplicatii pentru cetateni (sanatate, administratie, educatie) 324 Servicii si aplicatii pentru IMM-uri (comert si tranzactii electronice, educatie si formare, crearea de retele de comunicare/de contacte) 33 Infrastructura n sectorul energetic (productie, distributie) 331 Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid 332 Surse regenerabile de energie (energia solara, energia eoliana, hidroelectricitatea, biomasa) 333 Eficienta energetica, co-generare, control energetic 34 341 342 Aer Zgomot 343 344 345 35 351 352 353 354 Infrastructura de mediu (inclusiv apa) Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase) Apa potabila (colectare, depozitare, tratare si distributie) Canalizare si purificare Planificare si reabilitare Modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si militare Reabilitarea zonelor urbane Protejarea, mbunatatirea si regenerarea mediului natural Mentinerea si restaurarea patrimoniului cultural

Organizarea Teritoriului 36 Diverse 41 411 IFOP) 412 413 Studii 414 415 Asistenta tehnica si actiuni inovative (FEDR, FSE, FEOGA, Pregatire, implementare, monitorizare, publicitate Evaluare Actiuni inovative Informarea publicului Infrastructura sociala si sanatatea publica

8.4. Procesul de programare a fondurilor struct urale La nceputul fiecarei per ioade de progr amare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea Europeana decide asupr a bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste r egulile de baza car e se aplica n utilizarea lor. Bugetul este mpartit pe state membre si Obiective de interventie; zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie n acord cu statul membru implicat. Comisia pr opune orientari tematice comune pentru toate statele membre. Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare stat membru implicarea actorilor economici si sociali relevanti stabileste cu propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND), care prezinta: Analiza situatiei economice si sociale ( inclusiv analiza de tip SWOT); Prior itatile de dezvoltare pe per ioada de programare; Strategia pentru realizarea pr ioritatilor stabilite; Programarea financiara multianuala; Prezentarea mecanismelor de implementare a PND; Descr ierea cadr ului partener ial pentru elaborar ea PND Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si, pe baza acestuia,

Emil Luca

definesc cea mai adecvata repartizare a fondur ilor nationale si comunitare necesare implementarii lui. Documentul rezultat este Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC). Ca ur mare a negocierilor, Comisia adopta CSC si programele sale operationale regionale sau sectoriale ( Programe Operationale ). Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe n documente numite Programe Complement , asupra caror a este informata Comisia. Odata ce Programele Complement sunt agr eate, programele devin operationale. 8.4.1. Principii de programare a fondurilor structurale A. Complementaritatea: actiunile comunitare tr ebuie sa fie complementar e sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente. B. Parteneriatul: actiunile Comunitare trebuie realizate printr -o strnsa consultare ntre Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, partener i economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantar ea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partener ilor relevanti la diferite stadii ale programarii. C. Subsidiaritatea: Fondur ile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si r egionale.

Organizarea Teritoriului

D. Aditionalitatea: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Progr amului pot include att fonduri UE ct si fonduri nationale din surse publice sau private. E. Compat ibilit atea:Operatiunile finantate de Fondur i Structurale trebuie sa fie n confor mitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii ntre bar bati si femei. F. Multianualitat ea: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala pr intr -un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete. G. Concentrarea: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prior itar e; de fapt, o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati n toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice speciale. 8.5. Cadrul legislativ si institutional 8.5.1. Cadrul legislativ actual car e reglementeaza politica de coeziune si instrumentele structurale n Romnia este alcatuit din urmatoarele acte normative: - Hotarrea de Guvern nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonar ea, implementarea si gestionarea instrumentelor str ucturale

Emil Luca

- Hotarrea de Guvern nr. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 497/2004; - Hotarrea de Guvern nr.1200/2004 pentru constituirea, organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale; - Hotarrea de Guvern nr. 1115/2004 pr ivind elaborarea n partener iat a Planului National de Dezvoltare; - Legea nr. 315/2004a dezvoltarii regionale n Romnia; - Legea nr. 500/2002a finantelor publice; - Legea nr. 108/2004pentru aprobarea OUG nr. 45/2003 privind f inantele publice locale; - Legea nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 119/1999 pr ivind auditul intern si controlul financiar preventiv; - Legea nr. 672/2002privind auditul public intern; privind controlul si - Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente, utilizate necorespunzator; - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63/1999 privind gestionarea fondur ilor comunitare nerambursabile alocate Romniei si a fondurilor de co-finantare aferente, modificata si completata prin OG nr. 6/2002; - Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Pr ocedura Fiscala (art. 200, lit. c); - Hotarrea de Guvern nr. 68/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica. Romnia se angajeaza sa asigure stabilitatea cadrului legislativ, principal si secundar , utilizat, direct sau indirect, n reglementarea politicii regionale si instr umentelor structurale. Orice nou act normativ va fi n conformitate cu acquis-ul comunitar. Romnia se angajeaza sa analizeze conformitatea cadrului legislativ actual cu acquis-ul comunitar, implementnd, daca este necesar, modif icar i.

Organizarea Teritoriului

8.5.2. Cadrul institutional Constructia cadrului institutional privind politica de coeziune si instr umentele structurale n Romnia a plecat de la Hotarrea de Guvern nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor st ructurale, care a stabilit: Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management, Autoritatilor de Plata si Organismelor Intermediare; Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale, Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune si ale Autoritatilor de Plata, pe baza reglementarilor comunitare; Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare, de a constitui unitati de audit; Obligatia de a respecta principiului segregar ii adecvate a functiilor ; Suficienta flexibilitate a cadrului institutional, n functie de viitoarea dezvoltare a politicii de coeziune si viitorul exercitiu de pr ogramare. Hotar rea de Guvern nr. 497/2004 a fost modificata si completata ulterior prin HG nr. 1179/2004 . Comitetul National de Coordonare a procesului de pregatir e pentru gestionarea instrumentelor structurale este organismul care asigura o coor donare eficienta la nivel national a procesului de pregatire a cadrului legislativ, institutional si procedural pentru implementarea instrumentelor structurale, n concordanta cu angajamentele asumate de Romnia n cadrul negocierilor la Capitolul 21 Politica regionala si coordonar ea instr umentelor structurale.

Emil Luca

Comitetul National de Coordonare (CNC) si desfasoara activitatea n baza Hotarrii de Guvern nr. 1200/2004 , conform regulamentului propriu de organizare si functionare. Atribut iile principale ale Comitetului National de Coordonare sunt urmatoarele: a) defineste strategia si planifica actiunile necesare pregatirii cadrului institutional pentru derular ea instrumentelor str ucturale; b) monitorizeaza procesul de pregatire a cadrului institutional, legislativ si procedural necesar implementarii instrumentelor structurale; c) coordoneaza relatiile interinstitutionale ntre structurile implicate n derular ea instrumentelor structurale; d) evalueaza procesul de pregatire si functionare a cadrului institutional, legislativ si pr ocedural necesar implementarii instrumentelor str ucturale; e) raporteaza Guvernului Romniei si propune actiunile prioritare necesare pregatirii si functionarii cadrului institutional n ceea ce priveste derularea instrumentelor str ucturale. CNC are n componenta sa reprezentant i la nivel de decizie ai structurilor implicate n gestionarea instrumentelor str ucturale (autoritati de management pentru programe operationale) si este coor donat de catre Ministerul Finantelor Publice , care asigura si secretariatul Comitetului. CNC se ntruneste lunar sau ori de cte ori este nevoie, n plen sau n grupuri de lucru , reuniuni la care sunt invitati, dupa caz, partenerii sociali reprezentativi, n functie de problematica lucrar ilor.