Curs Cadastru Semestrul II Final

VLAD PĂUNESCU RALUCA MARGARETA MANEA
CADASTRU
Note de curs
Semestrul II
Învățământ cu Frecvență Redusă
București
2021
CADASTRU_SEMESTRUL II
CUPRINS
Unitatea de învăţare nr. 13 1

13.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 13 1
13.2. Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect de înregistrare 1
sistematică a proprietății
13.3. Lucrări premergătoare introducerii înregistrării sistematice a imobilelor 3
13.4. Bibliografie minimală 7
14.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 14
14.2. Începuturile înregistrării sistematice a proprietăților în România 8
14.3. Principiile cadastrului sistematic în România 11
14.4. Metodologia de introducere a înregistrării sistematice a proprietăților în 12
Româniaprin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară
15.2. Etapele lucrării de înregistrare sistematică a proprietăților 15
15.3. Campania de informare publică 17
16.2. Lucrări preliminare 22
16.3. Identificarea limitelor imobilelor 29
17.2. Fișa de date a imobilului 36
17.3. Colectarea actelor 38
18.2. Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului sistematic 45
18.3. Predarea și verificarea documentelor tehnice ale cadastrului 47
18.4. Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general 52
18.5. Predarea, verificarea și încheierea lucrărilor tehnice de cadastru 54
19.2. Descrierea aplicației eTerra 57
i
CADASTRU_SEMESTRUL II

20.2. Bonitare cadastrală 70
20.3. Evaluarea terenurilor și clădirilor 75
21.2. Necesitatea introducerii cadastrului 3D 78
21.3. Situația cadastrului 3D la nivel internațional 81
21.4. Cadastru 4D 84
ii
CADASTRU_SEMESTRUL 2
Unitatea de învăţare nr. 13
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
13.2. Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect de 1
înregistrare sistematică a proprietății
13.3. Lucrări premergătoare introducerii înregistrării sistematice a 3
imobilelor
Timp de învățare 3h
13.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 13
• În acest capitol se vor studia primele noțiuni legate de cadastrul sistematic: necesitate, cadru legal,
scop, beneficii, finanțare
13.2. Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect de înregistrare

sistematică a proprietății
Cea mai bună și corectă formă de a înregistra imobilele de pe un teritoriu este abordarea
sistematică. Prin înregistrarea tuturor imobilelor dintr-o localitate se elimină problemele care apar la
înregistrarea sporadică. Astfel se vor elimina suprapunerile, golurile dintre imobile, problemele de
suprafață. Prin așezarea imobilelor în ordine, unele după altele, ca într-un puzzle, putem reflecta
exhaustiv realitatea existentă la teren.
1. Deținătorii de terenuri trebuie să înțeleagă și să susțină proiectul
Este necesară o bună educație a populației în ceea ce privește înregistrarea și securizarea dreptului
de proprietate. Cererea pentru acest tip de lucrare trebuie să vină din partea societății către
decidenți. Un astfel de proiect nu poate reuși dacă nu are sprijinul societății căreia i se adresează. La
momentul actual programele de înregistrare a proprietății au în vedere din ce în ce mai mult
implicarea cetățenilor. Procesul este unul participativ, beneficiarii având un cuvânt de spus în
diferite faze ale proiectului. Este importantă educarea comunității despre ceea ce înseamnă
proprietatea și avantajele înregistrării în sistemul cadastral. Un astfel de program trebuie să fie
conceput astfel încât beneficiarii să fie cetățenii, iar prevederile legislative să se potrivească cu
nevoile comunităților pe care trebuie să le servească.
Conștientizarea se poate face prin campanii media la nivel național și local. Tipărirea de postere și
amplasarea lor în comunități, distribuirea de pliante, organizarea de întâlniri cu cetățenii în care
acestora să li se explice beneficiile, dar și pericolele neînregistrării. Educația trebuie să fie de așa
natură încât cetățenii să privească procesul de înregistrarea ca pe ceva normal și de dorit, un atribut
esențial oricărei țări civilizate. Trebuie să fie identificate, prin studii sociologice, așteptările
populației de la un asemenea proiect, precum și satisfacția în timpul și în urma implementării.
Așteptările societății sunt siguranța proprietății, transparența unui proces simplu, rapid, corect și
accesibil, însă cei mai importanți factori pentru cetățeni sunt costul și durata procesului.
________________________________________________________________________________
PĂUNESCU VLAD, MANEA RALUCA 1
Este foarte importantă și sensibilizarea factorilor de decizie la nivel statal. Astfel este de dorit
implicarea comunității profesionale, a sectorului privat (dacă există) și a cadrelor specializate din
universități.
2. Aprecierea cheltuielilor și durata proiectului trebuie stabilite în mod just
Înregistrarea proprietăților este o investiție pe termen lung. De aceea puterile decidente trebuie să
înțeleagă că beneficiile pe termen scurt sunt limitate. În completarea costului inițial, care este destul
de ridicat, trebuie înțeles faptul că un sistem cadastral trebuie actualizat și întreținut în permanență.
Acest lucru implică costuri suplimentare. Dacă sistemul nu este "îngrijit" corespunzător, beneficiile
nu se vor vedea. În general, beneficiile înregistrării sistematice sunt superioare costurilor, iar acest
tip de înregistrare s-a dovedit mai ieftin decât cea sporadică. În plus, în general, înregistrarea
sistematică poate fi plătită de către guvern, luând această povară de pe beneficiar(Hanstad, 1998).
Un alt element important în educarea populației îl reprezintă promovarea ideii de întreținere a
cadastrului. În general, prima înregistrare este plătită de către stat, urmând ca tranzacțiile ulterioare
să fie plătite de beneficiar. Dacă nu se fixează costuri reduse pentru tranzacțiile ulterioare ar putea
exista riscul că o parte din operațiuni să se facă informal.
Exemplu: În Rwanda înregistrarea sistematică a proprietăților a început în 2009. În anul 2013
erau înregistrate 10.4 milioane parcele. Costul înregistrării a fost de aproximativ 6$ pe parcelă. În
zonele rurale s-au recuperat până în anul 2013 1.6$ pe parcelă în zona rurală și 8.3 în Kigali
(capitală)(Gillingham & Buckle, 2014).
Un astfel de proiect nu implică numai cetățenii, ci și foarte multe alte instituții ale statului și părți
interesate private, fiecare având propriile interese și puncte de vedere. Înregistrarea proprietăților
este un proces de durată și trebuie luat în calcul acest lucru. În aceste condiții, este necesar să existe
voința, răbdare și sprijin politic, astfel încât proiectele să fie duse la îndeplinire.
Exemplu: În Tailanda proiectul a fost conceput pentru 20 de ani. În Indonezia a fost conceput
pentru 25 de ani.
3. Drepturile de proprietate și limitele terenurilor trebuie să poată fi definite și să fie identificabile

Pentru a nu exista dispute, situația trebuie să fie clară în ceea ce privește limitele de proprietate.
Dacă terenurile au limite fizice sau diferite tipuri de îngrădiri este un avantaj. Se face cadastru
pentru a stabili situația din teren, nu diverse alte interese. În acest caz contează și felul cum se face
înregistrarea sistematică. În unele țări, determinările s-au făcut fotogrammetric, ducând la o precizie
mai scăzută. În altele se preferă măsurătorile la teren, precizia fiind ridicată, însă costurile și durata
sunt mai mari. Alegerea depinde foarte mult de specificul, tradițiile și mentalitățile din diferite țări.
Exemplu: În Anglia nu se lucrează cu limite fixe. Este un lucru general acceptat de populație. Niște
limite generale sunt trasate pe planuri la scară mică, din care se generează planul cadastral și cel
al imobilului. Dacă dorește, proprietarul poate plăti un inginer de cadastru pentru a-i determina
limitele mai precis(Manthrope, 2004).
Exemplu: În Tunisia, mentalitatea este diferită. Conflictele privind proprietate sunt mai numeroase
și pot degenera. În momentul în care părțile agreează limitele de proprietate, acestea sunt stabilite
prin determinări geodezice riguroase și marcate la sol(Burns, et al., 2007).
4. Trebuie să existe personal calificat pe partea tehnică și de legislație

Realizarea unui sistem cadastral funcțional depinde în mare măsură de personalul competent
existent. Chiar dacă se pot face cursuri de scurtă durată sau poate fi pregătit personal în termen scurt
pentru diferite activități, lipsa personalului cu experiență nu poate fi suplinită(Dale & McLaughlin,
1988). Acest aspect este foarte important mai ales în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare.
________________________________________________________________________________
Proiectul trebuie să facă parte dintr-o strategie mai largă, care să ia în considerare formarea
specialiștilor în mediul academic. Dacă acești specialiști nu există în țară respectivă, ei pot fi
importați.
5. Trebuie să existe un fel de sistem de înregistrare a proprietății

Trebuie să existe o legislație clară în ceea ce privește înregistrarea proprietății. În cazul în care
aceasta este neclară sau nu există, procesul de înregistrare va eșua și va fi foarte scump. De aceea,
înainte de realizarea sistemului trebuie să existe o consultare cât mai largă, care să implice toți
factorii interesați: topografi, registratori, notari, personal academic, beneficiari. Sistemul de
înscriere a proprietății poate să prevadă ca înregistrarea sa fie sporadică sau sistematică. Dacă se
dorește înregistrarea sistematică trebuie introduse în lege prevederi care să ușureze acest tip de
înregistrare. Înregistrarea sporadică nu trebuie oprită. Aceasta poate să funcționeze în paralel până
la finalizarea celei sistematice(Hanstad, 1998).
Exemplu: România a început din 2011 înregistrarea sistematică. Aceasta se face în paralel cu cea
sporadică. În momentul în care se introduce cadastrul sistematic într-o anumită localitate, se
preiau înregistrările sporadice. Cu o lună înainte de finalizarea lucrărilor, înregistrarea sporadică
se oprește, iar lucrarea de cadastru sistematic este actualizată cu ultimele cadastre sporadice. Din
acel moment nu se mai fac înregistrări sporadice.
Test de autoevaluare
a) Ce condiții trebuie să fie respectate pentru a putea introduce
cadastrul sistematic?
b) Cum s-au rezolvat problemele în alte state?
După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Cea mai bună și corectă formă de a înregistra imobilele de pe un
teritoriu este abordarea sistematică. Prin înregistrarea tuturor
imobilelor dintr-o localitate se elimină problemele care apar la
înregistrarea sporadică. Astfel se vor elimina suprapunerile, golurile
dintre imobile, problemele de suprafață. Prin așezarea imobilelor în
ordine, unele după altele, ca într-un puzzle, putem reflecta exhaustiv
realitatea existentă la teren.
13.3. Lucrări premergătoare introducerii înregistrării sistematice a imobilelor
Delimitarea UAT
Delimitarea cadastrală a unităților administrativ- teritoriale reprezintă procedeul prin care se
identifică, se măsoară la teren și se oficializează limitele dintre două UAT-uri. Este necesar și
obligatoriu ca delimitarea cadastrală să conțină puncte de frângere și marcarea traseelor hotarului.
Etapele parcurse la delimitarea cadastrală sunt următoarele(CNC, 2001):
a) constituirea comisiei de delimitare și aprobarea componenței acesteia, prin ordinul prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unității administrative și stabilirea punctelor
de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafață utilizate pentru punctele de triangulație
de ordinul V și borne subterane tip 2, conform standardului SR 3446-1/96. Mărcile pentru bornele
de suprafață se inscripționează;
d) executarea măsurătorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;
________________________________________________________________________________
e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;

f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrală și a
delegaților unităților administrativ-teritoriale vecine;
g) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală și marcarea hotarelor administrative.
Delimitarea cadastrală se realizează între două UAT-uri învecinate ce aparțin aceluiași județ, un caz
aparte este atunci când limita de hotar coincide cu limita de județ.
Pentru primul caz primarul localității care dorește delimitarea hotarului trebuie să comunice în scris
primăriei localității vecine intenția sa de delimitare cu 15 zile înainte de demararea operațiunilor.
După această perioadă se convoacă comisia care are obligația să studieze (înainte de parcurgerea
terenului) întreaga documentație existentă referitoare la ultima delimitare cadastrală.
Această comisie este formată din: primarii și secretarii consiliilor locale ale unităților administrativ-
teritoriale învecinate, delegatul OCPI și după caz, delegatul organului abilitat în problemele de
urbanism și amenajarea teritoriului. Pe lângă aceștia, comisia are libertatea de a invita și alte
persoane interesate (mari proprietari de teren, reprezentați ai altor entități publice sau private).
Pentru cel de-al doilea caz, când o parte din hotarul unității administrativ-teritoriale care se
delimitează se află la limită de județ, comisia de delimitare cadastrală va fi constituită prin ordin
comun al prefecților județelor implicate.
În cazul în care delegații consiliului local anunțat nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea
cadastrală a hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul verbal și în schița de delimitare se
vor face mențiuni în legătură cu absența lor.
Operațiunea de delimitare cadastrală pe teren a liniei de hotar începe, de regulă, dintr-un punct de
trei sau mai multe hotare, identificându-se traseul până la următorul punct format din intersecția mai
multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schița din dosarul ultimei delimitări
cadastrale. În lipsa schiței menționate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei și
se evidențiază, la față locului, pe hărțile și planurile topografice existente. Reprezentanții
executantului lucrărilor, convocați prin grija OCPI., participă în mod obligatoriu la operațiunile de
stabilire a punctelor liniilor de hotar și a punctelor care vor fi materializate(CNC, 2001).
„Numerotarea punctelor de hotar începe, cu numărul 101, din punctul de intersecție a trei sau mai
multe hotare situat în partea de nord sau nord-vest și continuă în sens orar” (CNC, 2001).
„Pentru punctele de hotar care se materializează se întocmesc schițe de reperaj astfel încât acestea
să poată fi ușor identificate, precum și o descriere a stării de conservare a bornelor de marcare. În
cazul în care nu se poate borna exact locul dorit, din cauza ca acesta se afla în locuri inaccesibile
(ape, păduri), se vor planta borne martor din care se vor determina bornele de hotar. Punctele
materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km” (CNC, 2001).
Trebuie precizat că aceste delimitări sunt, în mod evident, convenții, linii imaginare. La acest
moment coordonatele acestora pot fi stabilite foarte ușor cu ajutorul tehnologiilor moderne.
„Dacă unitatea administrativ-teritorială este mărginită de drumuri, căi ferate, diguri, canale, linia de
hotar se stabilește pe una dintre laturile acestora, astfel încât acestea să fie cuprinse în întregime în
suprafața unei unități administrativ-teritoriale” (CNC, 2001).
În cazul traseelor frânte ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care
definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței
unității administrativ-teritoriale.
„Pe râurile de frontieră a țării și pe fluviul Dunărea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele
preluate de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie. Pe fluviul Dunărea,
pe porțiunea în care ambele maluri se află pe teritoriul României, punctele de hotar, între două
teritorii, se stabilesc de comun acord de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Coordonatele punctelor de hotar se determină prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10000
________________________________________________________________________________
sau 1:5000, actualizate. La Marea Neagră hotarele se stabilesc pe linia care separă uscatul de apă, la
data măsurătorilor” (CNC, 2001).
„În cazul existentei litigiilor între vecini, acestea se consemnează în documentele de delimitare
cadastrală astfel(CNC, 2001):
• se consemnează ambele variante pe schița generală a hotarului administrativ și pe schița cu
porțiunea de hotar în litigiu,;
• în prezența membrilor comisiei de delimitare cadastrală suprafața aflată în litigiu se va
calcula din coordonatele punctelor de pe contur stabilite;
• numerotarea punctelor de hotar se va face diferit de punctele caracteristice de pe conturul
suprafeței în litigiu. Punctele caracteristice se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea
de 50 cm și diametrul de 10 cm ;
• până la rezolvarea litigiului, suprafața disputată va fi inclusă în suprafață calculată a
teritoriului;
• argumentele celor două părți se vor menționa în procesul verbal de delimitare cadastrală și
se vor anexa copii de pe actele deținute, dacă acestea există;
• se reface documentația cadastrală după soluționarea litigiului și se vor materializă cu borne
punctele de hotar de pe varianta acceptată.”
„La finalizarea lucrării de delimitare cadastrală se întocmește dosarul de delimitare cadastrală care
cuprinde(CNC, 2001):
- memoriul tehnic;
schița generală a hotarului - construcții hidrotehnice;
- codul SIRSUP al unității administrativ-teritoriale;
- schițele segmentelor de hotar cuprinse între două puncte de trei sau mai multe hotare cu
acordul și semnăturile membrilor comisiei de delimitare;
- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de
OCPI.;
- schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate;
- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate și nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic.
- date rezultate din măsurătorile de teren și prelucrările acestora, pe suport magnetic;
- schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);
- suprafață teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;
- procesul verbal de delimitare cadastrală cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare
fiecărei unități administrativ- teritoriale vecine, cu semnăturile membrilor comisiei de
delimitare;
- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale unităților administrativ-
teritoriale vecine și după caz prefecturilor și OCPI. vecine”;
Schița generală a hotarului administrativ însoțită de o descriere a traseului hotarului, se întocmește
pe copii extrase de pe hărțile topografice, la scările 1:25 000 sau 1:50 000, astfel ca, în funcție de
mărimea teritoriului, schița să fie pe o singură planșă.
Schița generală conține reprezentarea următoarelor detalii:
• rețeaua hidrografică formată din apele curgătoare și stătătoare, canalele și digurile
principale;
• perimetrele intravilanelor și denumirile acestora;
• poziția și numerotarea punctelor materializate și a punctelor de trei sau mai multe hotare;
• traseul liniei de hotar marcat prin semne convenționale;
• denumirea teritoriilor vecine;
________________________________________________________________________________
Operațiuni de delimitare a intravilanelor

Pentru operațiunile de delimitare a intravilanelor se execută următoarele etape(CNC, 2001):
• constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;
• parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat și
stabilirea punctelor care se vor materializa;
• materializarea punctelor;
• executarea operațiilor de teren și de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;
• întocmirea procesului verbal de delimitare cadastrală a intravilanului, cu acordul și
semnăturile membrilor comisiei;
• întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.
Figura 13.1 Limita intravilan comuna Mădăras

Pentru fiecare intravilan se întocmește un dosar de delimitare cadastrală care conține(CNC,
2001):
• - schița generală a limitei intravilanului, la o scară convenabilă (1:5000, 1:10000,1:15000),
cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, rețeaua generală dedrumuri/străzi,
hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta și detalii la scări maimari;
• - schițe cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2000 cu numerotarea tuturor
punctelor;
• - memoriu tehnic;
• - dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare a intravilanului, întocmit potrivit
regulamentelor aprobate de OCPI.;
• - schițe de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate;
• - procesul verbal de delimitare cu acordul și semnăturile membrilor comisiei județene și
OCPI din cele două județe;
• - inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate și
nematerializate);
• - inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic;
- nordul geografic;
- scara planului;
- legenda, scara de reprezentare;
- schema dispunerii foilor de plan componente.
________________________________________________________________________________
a) Ce presupune delimitarea cadastrală a UAT-urilor?
b) De unde se începe delimitarea liniei de hotar?
c) Ce etape se parcurg la delimitarea intravilanelor?

Delimitarea cadastrală a unităților administrativ- teritoriale reprezintă
procedeul prin care se identifică, se măsoară la teren și se oficializează
limitele dintre două UAT-uri. Este necesar și obligatoriu ca
delimitarea cadastrală să conțină puncte de frângere și marcarea
traseelor hotarului. Operațiunea de delimitare cadastrală pe teren a
liniei de hotar începe, de regulă, dintr-un punct de trei sau mai multe
hotare, identificându-se traseul până la următorul punct format din
intersecția mai multor hotare.
13.4. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. Raluca Manea,2020 – Cadastru – note de curs ppt, Bucuresti

2. Badea, G., 2013 - Cadastru. Bucuresti, editura Conspress
________________________________________________________________________________
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
14.2. Începuturile înregistrării sistematice a proprietăților în România 8
14.3. Principiile cadastrului sistematic în România 11
14.4.Metodologia de introducere a înregistrării sistematice a 12
proprietăților în Româniaprin Programul Național de Cadastru și Carte
Funciară
• În acest capitol se vor analiza începuturile cadastrului sistematic în Ro prin proiectul CESAR,
principiile cadastrului sistematic și PNCCF: necesitate, rol, beneficii
14.2. Începuturile înregistrării sistematice a proprietăților în România
Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și

Publicitate Imobiliară. Operațiunile au început în anul 2011 prin proiectul CESAR finanțat de
Banca Mondială și continuă cu Programul Național de Cadastru și Carte Funciară început în anul
2015.
Proiectul CESAR
Înregistrarea sistematică a proprietății a avut evoluții diferite în România. Dacă în Transilvania
înregistrarea s-a realizat aproape în întregime, în Vechiul Regat au existat foarte puține imobile
înregistrate începând cu sfârșitul anilor 30.
După Revoluția din 1989, s-a reluat activitatea de înregistrare a imobilelor în mod sporadic. Gradul
de înregistrare a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară s-a dovedit a fi
nesatisfăcător, astfel că, începând cu anul 2011, în paralel cu înregistrarea sporadică, a început
înregistrarea sistematică a imobilelor.
Odată cu accesul în Uniunea Europeană, în anul 2007, a început acordarea subvențiilor pentru
terenurile agricole. Acestea au fost acordate prin identificarea unor blocuri fizice folosindu-se
metode fotogrammetrice. Problema constatată a fost că nu se pot determina proprietarii de drept ai
imobilelor atâta timp cât ei nu sunt înscriși în cartea funciară. În plus, peste o treime din imobilele
din extravilan au sub 1 hectar, ceea ce reprezintă un impediment în realizarea unei agriculturi
eficiente. Din aceste motive, Banca Mondială a demarat în 2011 un proiect numit CESAR pentru a
începe înscrierea în cartea funciară a proprietăților din zonele rurale în mod sistematic.
Proiectul a avut scopul de a încerca accelerarea înscrierilor imobilelor în cartea funciară și
finalizarea restituirii proprietății. Un alt deziderat a constat în încercarea de a decongestiona
judecătoriile prin împuținarea proceselor legate de proprietate. În România se înregistrează foarte
________________________________________________________________________________
multe litigii legate de terenuri, în special din cauza aplicării defectuoase a legilor proprietății și a
numărului mic de imobile înscris în registrele cadastrale.
Proiectul era orientat spere ajutorarea fermelor medii. Dată fiind însă precaritatea tipului de
agricultură practicat în România, este un element de ajutor pentru toate tipurile de ferme.
Componentele proiectului
Administrarea terenurilor
Această componentă prevedea înregistrarea sistematică a proprietăților din anumite zone, înscrierea
lor în cartea funciară. Acest lucru trebuia realizat prin măsurarea și delimitarea spațială a tuturor
imobilelor din localitățile selectate, digitizarea documentelor cadastrale existente, conversia cărților
funciare existente și informatizarea sistemului de înregistrare al ANCPI. Lucrările au fost realizate
de executanți privați. Sistemul a fost conceput ca fiind unul participativ, bazat pe implicarea
cetățenilor în procesul de cadastrare. Aceștia participă atât în faza de delimitare, cât și în faza de
verificare a rezultatelor și există o procedură prin care au putut contesta rezultatele determinărilor
cadastrale dacă au considerat necesar.
Consultanța socio-economică pentru fermieri
Componenta s-a materializat în programe de consultanță pentru fermierii care doresc să dezvolte
capacități de producție prin accesul la fonduri europene.
Politici, strategii și management
Această componentă se ocupa de finanțarea unor strategii pentru implantarea unor proceduri și
sisteme în ceea ce privește managementul terenurilor în instituții de stat ca ANCPI sau Ministerul
Agriculturii.
Proiectul CESAR stabilește implementarea unui sistem de proceduri pentru activități ca: informare
publică, colectarea informațiilor spațiale cu privire la imobile, afișare publică a rezultatelor,
emiterea cărților funciare(ANCPI, 2017).
Costul total al proiectului a fost stabilit la suma de 47,7 milioane de euro. Beneficiul minim
financiar trebuia să fie de 138 milioane dolari. Se așteaptă să existe impact asupra valorii
proprietăților, mediului și costurilor tranzacțiilor imobiliare.
Proiectul CESAR a presupus două etape. În prima etapă, începută în anul 2011 s-au demarat
lucrările într-un număr de 19 UAT împărțite în 4 loturi care cuprindeau 13 județe. Suprafața de
intabulat se preconiza a fi de 151 734 hectare, însemnând aproximativ 225 889 imobile(ANCPI,
2017).
Figura14.1 Proiectul Cesar 1
________________________________________________________________________________
În cea de-a doua etapă, începută în anul 2012, s-au demarat lucrările într-un număr de 31 de UAT,
împărțite în 4 loturi care cuprindeau 15 județe. Suprafață de intabulat se preconiza a fi de 273 247
hectare, însemnând aproximativ 395 875 imobile.
Figura 14.2 Proiect Cesar 2

La nivelul lunii decembrie a anului 2016, erau finalizate lucrările într-un număr de 22 de localități.
S-au deschis un număr de 228 404 imobile, acoperind o suprafață de 157 211 hectare. Proiectul nu
poate fi considerat un succes, mai ales că, la nivelul anului 2020, încă se mai desfășurau lucrări de
înregistrare în diferite dintre localitățile contractate. Ceea ce s-a realizat prin acest proiect a fost însă
familiarizarea beneficiarilor, a profesioniștilor din domeniu și a instituțiilor statului cu ceea ce
înseamnă înregistrarea sistematică a proprietăților. De asemenea, cu ocazia acestui proiect au fost
implementate o serie de proceduri care vor fi aplicate, într-o formă sau alta, în toate lucrările de
înregistrare sistematică a proprietăților de pe teritoriul României.
a) Când a demarat acțiunea de cadastru sistematic în Ro?
b) În câte etape s-a derulat proiectul CESAR și câte UAT-uri s-au
rezolvat?

Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este în sarcina
Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Operațiunile
au început în anul 2011 prin proiectul CESAR finanțat de Banca
Mondială și continuă cu Programul Național de Cadastru și Carte
Funciară început în anul 2015.
Banca Mondială a demarat în 2011 un proiect numit CESAR pentru a
începe înscrierea în cartea funciară a proprietăților din zonele rurale în
mod sistematic.
Proiectul CESAR stabilește implementarea unui sistem de proceduri
pentru activități ca: informare publică, colectarea informațiilor spațiale
cu privire la imobile, afișare publică a rezultatelor, emiterea cărților
________________________________________________________________________________
funciare(ANCPI, 2017).
Proiectul CESAR a presupus două etape. În prima etapă, începută în
anul 2011 s-au demarat lucrările într-un număr de 19 UAT împărțite
în 4 loturi care cuprindeau 13 județe. Suprafața de intabulat se
preconiza a fi de 151 734 hectare, însemnând aproximativ 225 889
imobile(ANCPI, 2017).
În cea de-a doua etapă, începută în anul 2012, s-au demarat lucrările
într-un număr de 31 de UAT, împărțite în 4 loturi care cuprindeau 15
județe. Suprafață de intabulat se preconiza a fi de 273 247 hectare,
însemnând aproximativ 395 875 imobile.
14.3 Principiile cadastrului sistematic în România

Conform ANCPI, principiile înregistrării sistematice în România sunt următoarele(ANCPI, 2017):
-Principiul înregistrării gratuite a imobilelor. Înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte
funciară a imobilelor identificate se face în mod gratuit, de către autoritățile desemnate în acest
scop.
- Principiul integralității. În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică se înregistrează toate
imobilele, inclusiv imobilele proprietate publică a statului și a unităților administrativ - teritoriale
precum și toți deținătorii identificați în urma acestor lucrări.
- Principiul oficialității. Înregistrarea sistematică a proprietăților se desfășoară din oficiu, de către
ANCPI, prin birourile teritoriale.
- Principiul înregistrării realității din teren. În cadrul procesului de înregistrare sistematică se
înregistrează imobilele identificate și măsurate conform realității din teren”.
Prin cadastru se înțelege determinarea coordonatelor imobilelor prin măsurători, identificarea și
înscrierea proprietarilor și posesorilor în registrele cadastrale.
În cartea funciară se înscriu drepturile reale imobiliare, drepturile personale, actele, faptele sau
raporturile juridice în legătura cu imobilele, sarcinile care grevează dreptul de proprietate precum și
descrierea imobilelor.
Procesul de înregistrare sistematică este văzut ca unul participativ, cetățenii fiind implicați în
diferite etape ale lucrării:
- în etapa de informare publică trebuie să participe la întâlnirile organizate de prestatori împreună cu
OCPI și Primăria;
- în etapa de măsurare și identificare a imobilelor trebuie să indice limitele proprietății;
- în etapa de colectare a actelor trebuie să vină la punctele de colectare și să pună la dispoziție actele
de proprietate pentru scanare și copiere;
- în etapa de afișare trebuie să își verifice imobilul pe planurile cadastrale și în registrele cadastrale;
- trebuie să depună contestații dacă nu sunt mulțumiți de rezultatul lucrării.
________________________________________________________________________________
a) Care sunt principiile cadastrului sistematic?
b) Care sunt etapele, mari ale cadastrului sistematic?

În cartea funciară se înscriu drepturile reale imobiliare, drepturile
personale, actele, faptele sau raporturile juridice în legătura cu
imobilele, sarcinile care grevează dreptul de proprietate precum și
descrierea imobilelor.
Procesul de înregistrare sistematică este văzut ca unul participativ,
cetățenii fiind implicați în diferite etape ale lucrării:
13.4. Metodologia de introducere a înregistrării sistematice a proprietăților în

Româniaprin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară
Programul național de cadastru și carte funciară este prevăzut a se desfășura în perioada 2015-2023
și are ca obiectiv înregistrarea în cartea funciară a imobilelor din 2337 UAT situate în mediul urban
și rural. Fondurile pentru acest proiect sunt asigurate de ANCPI. În plus față de asta, prin Programul
Operațional Regional 2014-2020 a fost stabilită axa prioritara 11 „Extinderea geografică a
sistemului de înregistrarea a proprietăților în cadastru și cartea funciară” care are ca obiectiv
realizarea înregistrării sistematice în alte 793 de comune(ANCPI, 2020).
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, continuă procesul de înregistrare sistematică a

proprietăților demarat prin proiectul CESAR și a constat în activități precum(ANCPI, 2020):
a)„măsurători cadastrale;
b) activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie;
c) activități de informare și conștientizare a publicului;
d) dezvoltare și mentenanța a sistemelor informaționale;
e) conversia cărților funciare și a documentațiilor cadastrale din format analogic în format digital;
f) tehnica de calcul și de stocare;
g)alte activități ce decurg din derularea Programului național de cadastru și carte funciară”.
________________________________________________________________________________
Prioritatea cu care aceste comune au fost selectate s-a stabilit în funcție de următoarele
criterii(ANCPI, 2020):
- „UAT uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură de interes național;
- UAT uri care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală;
- UAT uri care prezintă așezări informale ale comunităților aflate în condiții de sărăcie extremă”.
Scopul lucrărilor de cadastru

Lucrările sistematice de cadastru constituie un ansamblu de activități ce au ca scop(ANCPI, 2017):
a) „identificarea imobilelor, măsurarea, descrierea și înregistrarea lor în documentele tehnice
cadastrale, reprezentarea acestora pe planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi
informatice;
b) Identificarea proprietarilor, a posesorilor și a altor deținători de imobile, în vederea înscrierii în
cartea funciară;
c) Afișarea publică a rezultatelor obținute în urma executării lucrărilor sistematice de cadastru,
rectificarea erorilor semnalate de către deținători și deschiderea noilor cărți funciare”.
Lucrările sistematice de cadastru se pot realiza pentru întreg teritoriul unei unități
administrativ-teritoriale sau pentru unul sau mai multe sectoare cadastrale(ANCPI, 2017).
„Începerea lucrărilor de înregistrare sistematică se aduce la cunoștință publică prin ordin al
directorului general al Agenției Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și
cuprinde identificarea unității administrativ-teritoriale și a sectorului sau, după caz, a sectoarelor
cadastrale în care se desfășoară lucrările” (ANCPI, 2017).
Instituții implicate
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se ocupă de gestionarea activității de
cadastru la nivel național și este responsabilă pentru implementarea Programului Național de
Cadastru și Carte Funciară.
Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt o parte importantă în implementarea programului
de înregistrare sistematică și sunt implicate în toate aspectele lucrărilor. Au atribuții în ceea ce
privește campania de informare, punerea la dispoziție a documentelor pentru realizarea lucrării,
recepționează și verifică documentele cadastrului sistematic. Oficiile de cadastru sunt responsabile
de organizarea publicării documentelor tehnice și participă la înregistrarea și soluționarea
contestațiilor. La finalul lucrării oficiile de cadastru deschid noile cărți funciare și distribuie
extrasele de carte funciară.
Primăria trebuie să se implice în campania de informare locală prin înștiințarea cetățenilor privind
lucrările de înregistrare sistematică, pune la dispoziție executantului documentele pe care le deține
și trebuie să ajute la identificarea proprietarilor. Primarul localității contrasemnează documentele
tehnice cadastrale înainte de depunerea acestora la oficiile de cadastru.
Prefectura trebuie să răspundă solicitărilor primăriei sau ale oficiului de cadastru în rezolvarea
problemelor care apar pe parcursul lucrării.
________________________________________________________________________________
Șansele ca aceste lucrări să se desfășoare în condiții optime sunt date de buna colaborare între
executantul lucrării și instituțiile implicate. O comunicare instituțională bună poate duce la
rezolvarea mai ușoară a problemelor care apar pe parcurs. Executantul lucrării trebuie să fie în
contact permanent cu aceste instituții și cu cetățenii.
a) Ce activități sunt prevăzute prin PNCCF?
b) Ce scop are înregistrarea sistematică?
c) Ce instituții participă la activitatea de cadastrare?

Programul național de cadastru și carte funciară este prevăzut a se
desfășura în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea în
cartea funciară a imobilelor din 2337 UAT situate în mediul urban și
rural. Fondurile pentru acest proiect sunt asigurate de ANCPI. În plus
față de asta, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 a fost
stabilită axa prioritara 11 „Extinderea geografică a sistemului de
înregistrarea a proprietăților în cadastru și cartea funciară” care are ca
obiectiv realizarea înregistrării sistematice în alte 793 de
comune(ANCPI, 2020).

________________________________________________________________________________
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
15.2. Etapele lucrării de înregistrare sistematică a proprietăților 15
15.3. Campania de informare publică 17
• În acest capitol se vor menționa principalele etape ce se parcurg la cadastrul sistematic și se va

detalia modul de desfășurare al campaniei de informare a populației
15.2 Etapele lucrării de înregistrare sistematică a proprietăților
Conform Legii, etapele lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților sunt(ANCPI, 2014):
a)„înștiințarea proprietarilor, respectiv a posesorilor și a altor deținători, prin intermediul campaniei

de informare publică, organizată la nivel național și local, cu privire la începerea lucrărilor de
înregistrare sistematică, precum și cu privire la procedura de realizare, beneficiile, drepturile și
obligațiile ce le revin pe parcursul derulării lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților;
b) identificarea limitelor unității administrativ-teritoriale;
c) stabilirea sectoarelor cadastrale;
d) integrarea de către persoana autorizată să execute lucrările de cadastru a tuturor informațiilor

tehnice și juridice preluate de la oficiul teritorial, autoritățile și instituțiile publice sau de la alte
persoane fizice și juridice;
e) identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale;
f) identificarea titularilor drepturilor reale și a posesorilor, precum și preluarea, în cazul în care

înscrisul nu există în arhiva oficiului teritorial sau a autorității administrației publice locale ori a
emitentului acestora, de către persoana autorizată care efectuează lucrările de înregistrare
sistematică, a actelor în original sau în copie legalizată;
________________________________________________________________________________
g) sesizarea camerei notarilor publici de către oficiul teritorial, în cazul succesiunilor nedezbătute,
în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent;
h) actualizarea informațiilor culese din teren cu cele din înregistrarea sporadică și întocmirea
documentelor tehnice cadastrale;
i) recepția documentelor tehnice cadastrale de către personalul de specialitate
j) publicarea, în scop de informare publică, cu cel puțin 5 zile înainte de afișare, a anunțului
prealabil privind afișarea publică a documentelor tehnice ale cadastrului, într-un ziar de largă
circulație, într-un ziar local, la sediul consiliului local, pe pagina de internet a administrației publice
locale, precum și pe cea aparținând Agenției Naționale;
k) publicarea și afișarea, la nivel central, pe pagina de internet special creată de către Agenția
Națională în acest scop, precum și la nivel local, la sediul consiliului local sau într-un alt loc stabilit
în acest scop de către primarul unității administrativ- teritoriale, pe pagina de internet a autorității
administrației publice locale a documentelor tehnice cadastrale;
l) înregistrarea cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, inclusiv în ceea ce

privește contestarea calității de posesor, se poate face și electronic, inclusiv pe pagina de internet
special creată de către Agenția Națională în acest scop;
m) modificarea conținutului documentelor tehnice cadastrale, în urma soluționării cererilor de

rectificare, și actualizarea evidenței conform lucrărilor de înregistrare în cadastru și în cartea
funciară realizate la cerere, în perioada de afișare;
n) închiderea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară;
o) deschiderea noilor cărți funciare;
p) închiderea vechilor evidențe, prin ordin al directorului general al Agenției Naționale, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
q) punerea la dispoziția persoanelor interesate conform înscrierilor din cartea funciară a extraselor
de carte funciară pentru informare, emise fără a fi semnate de oficiul teritorial, acestea fiind
generate automat de sistemul informațional integrat de cadastru și carte funciară, precum și a
extrasului din noul plan cadastral, prin intermediul unității administrativ-teritoriale pentru
documentele în format analog, sau prin accesarea serviciului destinat acestei operațiuni de pe pagina
de internet special creată în acest sens a Agenției Naționale;
________________________________________________________________________________
r) arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru și înscriere în cartea funciară;
s) eliberarea de către notarul public, la cererea posesorilor imobilelor care au făcut obiectul
înregistrării sistematice, în termen de maximum 2 ani, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data
deschiderii cărților funciare, a certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca
proprietari”.
a) Care sunt etapele cadastrului sistematic?
b) Ce primesc deținătorii de imobile la finalul etapei de cadastru
sistematic?

Cadastrul sistematic începe cu „înștiințarea proprietarilor, respectiv a
posesorilor și a altor deținători, prin intermediul campaniei de
informare publică, organizată la nivel național și local, cu privire la
începerea lucrărilor de înregistrare sistematică, precum și cu privire la
procedura de realizare, beneficiile, drepturile și obligațiile ce le revin
pe parcursul derulării lucrărilor de înregistrare sistematică a
proprietăților; și se încheie cu eliberarea de către notarul public, la
cererea posesorilor imobilelor care au făcut obiectul înregistrării
sistematice, în termen de maximum 2 ani, dar nu mai devreme de 90
de zile de la data deschiderii cărților funciare, a certificatului pentru
înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari.
15.3 Campania de informare publică
În această etapă se va realiza informarea cetățenilor cu privire la avantajele înregistrării sistematice,

se va încerca obținerea sprijinul populației. Campania de informare poate asigura succesul
proiectului, dacă este bine realizată sau poate să ducă la insucces, dacă cetățenii nu sprijină
proiectul. Executanții trebuie să fie în contact permanent cu comunitatea locală, cetățenii trebuie să
poată în permanență cere informații și sfaturi de la executant sau de la primărie.
ANCPI este responsabilă pentru realizarea unei campanii de informare la nivel național care trebuie
să cuprindă apariții regulate în media centrală, locală sau online. Trebuie să asigure întâlniri și
seminare pe tema cadastrului și să încerce să asigure informare și instruire permanentă pentru
comunitatea profesională.
________________________________________________________________________________
Campania de informare la nivel local intră în sarcina executantului și a primăriei. Informarea se

desfășoară în două etape. Înainte de începerea lucrărilor de înregistrare sistematică și înainte de
etapa de afișare a documentelor tehnice ale cadastrului. Lucrarea de înregistrare sistematică este un
proces complex care nu se rezumă doar la activitățile specifice topografiei. În această fază a
proiectului trebuie cooptați specialiști în comunicare cu experiență în realizarea unor astfel de
campanii de informare.
Primarul unității administrativ-teritoriale în care se desfășoară lucrările de cadastru are obligația să
înștiințeze deținătorii imobilelor, prin afișare și prin alte mijloace de publicitate, cu privire la
obligația acestora, respectiv:
a) de a permite accesul specialiștilor să execute măsurătorile;
b) de a prezenta actele juridice referitoare la imobile;
c) de a identifica limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de specialitate;
d) de a verifica informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin, în etapa de publicare a
documentelor tehnice cadastrale.
Orice campanie de acest fel trebuie să înceapă cu un studiu în ceea ce privește nevoia de informare
în localitate. Acest studiu trebuie să aducă informații cu privire la:
- disponibilitatea autorităților locale de a se implica. Evident că atât primarul, cât și angajații
primăriei trebuie să susțină proiectul. În comunitățile rurale în special, autoritatea formală este mai
respectată și ascultată decât în zona urbană, astfel că mesajele transmise de aceasta autoritate au
impact ridicat. Reprezentanții primăriei trebuie să participe la întâlnirile cu cetățenii și să acorde
consultanță permanentă acestora cu privire la evoluția proiectului.
- participarea la evenimentele de informare locală. Toți factorii implicați trebuie să depună eforturi
pentru a aduce cât mai mulți cetățeni la întâlniri. Aceștia trebuie să fie conștienți de importanța
lucrării. Neimplicarea lor va face foarte improbabil rezultatul așteptat.
- alocarea de spații publice pentru afișarea materialelor de promovare. Afișarea materialelor
publicitate trebuie să se facă în locuri frecventate de cetățeni.
- disponibilitatea liderilor informali. Liderii informali sunt persoane respectate și ascultate în
comunitate fără a îndeplini o funcție publică. Acești oameni trebuie sensibilizați în susținerea
proiectului pentru a transmite mesaje corecte comunității. Pentru un impact cât mai mare, liderii
informali trebuie să propage mesajele privind lucrările de cadastru în locurile unde își desfășoară
activitatea: la școli, biserici, dispensare, primărie.
Executantul lucrării tipărește materialele publicitare, postere și pliante. Acestea trebuie afișate în
locuri vizibile, frecventate de cetățeni: școală, primărie, biserica, unități de alimentație publică,
cămin cultural, spital sau dispensar. Reprezentanții primăriei trebuie să asiste executanții în
distribuirea acestor materiale.
________________________________________________________________________________
Figură 15.1 Poze cu distribuirea materialelor informative comuna Vințu de Jos

Se organizează o serie de întâlniri cu proprietarii. Numărul acestora trebuie stabilit în funcție de
specificul fiecărei localități. Factorii ce trebuie luați în considerare în stabilirea numărului de
întâlniri sunt: mărimea localității, numărul de locuitori, numărul de sate și distanța între ele (dacă
lucrarea are loc într-o comună), relieful, componența etnică. Pregătirea întâlnirilor se face atât de
executant, cât și de liderii formali și informali. Locurile în care se stabilesc adunările trebuie să fie
încăpătoare și ușor accesibile (cămin cultural, școală, primărie). Este necesară participarea
reprezentanților tuturor instituțiilor implicate.
Figură 15.2 Întâlniri cu cetățenii comuna Horea

La întâlniri, cetățenii vor fi informați despre beneficiile lucrării de înregistrarea sistematică și li se
va solicita ajutorul pentru a asigura sprijin echipelor de măsurători și pentru a pune la dispoziție
documentele de proprietate și de identitate.
Cu ajutorul primăriei trebuie stabilite o serie de puncte de informare care să fie funcționale pe tot
parcursul proiectului. Numărul și amplasarea acestora depinde de mărimea localității sau de
numărul de sate (dacă lucrările se desfășoară în comune cu mai multe sate componente).
________________________________________________________________________________
Figura 15.3 Postere afișateîn comuna Vințu de Jos
O atenție deosebită în procesul de informare trebuie acordată minorităților și persoanelor

vulnerabile. Acestea sunt(ANCPI, 2017):
-„persoanele cu dizabilități;
- persoanele analfabete;
- persoanele în vârstă care nu se pot deplasa sau prezintă dificultăți de vorbire, vedere, auz;
- văduvele și femeile singure;
- romii prin prisma: lipsei actelor de identitate, lipsei actelor de proprietate, lipsei certificatelor de
căsătorie ca urmare a căsătoriilor cutumiare,
- minorii;
- persoanele din categoria minorităților etnice care nu cunosc limba română;
- persoanele puse sub interdicție;
- persoanele condamnate la pedepse privative de libertate;
- persoane cu documente incomplete sau neactualizate referitoare la proprietate;
- persoane care dețin imobile în zona respectivă, dar care locuiesc în altă parte a țării sau în
străinătate”.
Pentru cazurile în care există minorități care nu înțeleg limba română, se vor asigura serviciile unor
translatori.
Asigurarea condițiilor de participare la realizarea lucrărilor de înregistrarea sistematică a
persoanelor aflate în dificultate se realizează prin implicarea serviciilor publice de asistență socială
organizate în subordinea autorităților administrației publice locale. Este posibilă implicarea în
proiect și a ONG-urilor, asociațiilor sau organizațiilor care au ca obiectiv protecția grupurilor
vulnerabile.
________________________________________________________________________________
Dacă se consideră că este necesar, pentru aceste persoane se pot realiza întâlniri separate de
informare.
Asistenții sociali din cadrul serviciilor publice de asistență socială au ca atribuții:
- identificarea la nivelul comunei a persoanelor care fac parte din categoria persoanelor defavorizate
și care dețin imobile: persoane cu handicap, persoane în vârstă, minori, romi, persoane analfabete,
persoane puse sub interdicție, alte categorii;
- analiza fiecărui caz în parte și formularea de propuneri concrete pentru asigurarea asistării sau
reprezentării persoanelor în cauză;
- sesizarea autorității tutelare din cadrul administrației publice locale, cu privire la persoanele pentru
care se impune numirea unui tutore sau curator, după caz;
- asistarea și consilierea persoanelor aflate în dificultate pe parcursul derulării proiectului.
Campania de informare se derulează pe parcursul întregii lucrări. Atât liderii formali și informali,
cât și echipele de execuție vor folosi orice ocazie pentru a populariza importanța proiectului de
înregistrare sistematică.
a) Ce presupune campania de informare publică?
b) În câte etape se desfășoară?
c) De ce este importantă această campanie?

În această etapă se va realiza informarea cetățenilor cu privire la
avantajele înregistrării sistematice, se va încerca obținerea sprijinul
populației. Campania de informare poate asigura succesul proiectului,
dacă este bine realizată sau poate să ducă la insucces, dacă cetățenii nu
sprijină proiectul. Executanții trebuie să fie în contact permanent cu
comunitatea locală, cetățenii trebuie să poată în permanență cere
informații și sfaturi de la executant sau de la primărie.
Executantul lucrării tipărește materialele publicitare, postere și pliante.
Acestea trebuie afișate în locuri vizibile, frecventate de cetățeni:
școală, primărie, biserica, unități de alimentație publică, cămin
cultural, spital sau dispensar. Reprezentanții primăriei trebuie să asiste
executanții în distribuirea acestor materiale.

________________________________________________________________________________
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
16.2. Lucrări preliminare 22
16.3. Identificarea limitelor imobilelor 29
• În acest capitol se vor menționa lucrările preliminare ce se fac la începerea cadastrului sistematic
și etapa de identificare a limitelor!
16.2 Lucrări preliminare

În România, până în anul 2011, s-au realizat lucrări de cadastru sporadic. În afară de acestea au
existat proiecte de cadastre de specialitate, cum ar fi cadastrul imobiliar edilitar, proiecte de planuri
parcelare și alte tipuri de lucrări din domeniul cadastrului. O parte din aceste informații pot fi
folosite, integrate în lucrările de înregistrare sistematică.
Datele sunt preluate de la oficiile de cadastru, de la primarii sau de la beneficiarii acestor lucrări.
Datele analogice și digitale preluate sunt(ANCPI, 2017):
-„limitele UAT și ale intravilanelor componente deținute de OCPI”, utilizate în activitatea de
recepție a documentațiilor cadastrale și de înscriere în cartea funciară. Limitele UAT și cele ale
intravilanelor se verifică la teren. Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând limitele
unităților administrativ-teritoriale și limitele intravilanelor din sistemul integrat de cadastru și carte
funciară.
Figură 16.1 Limită U.A.T. Mădăraș

________________________________________________________________________________
-„ortofotoplan corespunzător unității administrativ-teritoriale sau sectorului cadastral”. Se

determină dacă ortofotoplanul respectă cerințele de precizie cerute de tipul lucrării, dacă este
georeferenţiat corespunzător sau dacă este conformrealității din teren;
-„planurile cadastrale/topografice”. Se verifică dacă planurile sunt georeferențiate sau nu.
Dacă nu sunt georeferențiate, se execută procedura de georeferențiere. Se verifică gradul de
actualitate al planurilor și ce informații se pot utiliza;
Figura 16.2 Plan cadastral preluat de la OCPI Bihor pentru comuna Tulca
-„planurile parcelare, avizate de comisia locală, recepționate de către OCPI”. Planurile
parcelare trebuie digitizate și georeferențiate, în caz că acest lucru nu s-a realizat acest lucru.
Trebuie verificată actualitatea acestora. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite sunt integrate în
lucrarea de înregistrare sistematică;
Figura 16.3 Planuri parcelare preluate de la OCPI Bihor pentru comuna Tulca
________________________________________________________________________________
-„fișierele .pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate și datele textuale din DDAPT”.
Aceste date sunt preluate și se vor folosi pentru realizarea planurilor cadastrale pe intravilan și pe
extravilan;
-„baza de date a registrelor de transcripțiuni inscripțiuni, copii ale cărților funciare”. Aceste date
ar trebui convertite în format cgxml. Dacă acest lucru nu s-a realizat, documentele se pot copia și
pune la dispoziția executanților;
Figura 16.4 Extras de carte funciară în limba maghiară preluat de la OCPI Bihor pentru
comună Mădăraș
Figura 16.5 Extras de carte funciară preluat de la OCPI Bihor pentru comuna Madaraș
________________________________________________________________________________
-„PAD active provenite din înregistrarea sporadică și fișiere .cgxml cu date din baza de date a
aplicației e-Terra”. Se face o analiză a înregistrărilor existente. Se verifică poziționarea, geometria,
acuratețea datelor textuale;
Figura 16.6. Geometrie greșită
Figura 16.7 Plan de amplasament și delimitare a imobilului poziționat corect
________________________________________________________________________________
-„date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie)”. Aceste date se verifică
la teren în perioada de recunoaștere a terenului;
Figura 16.8 Distribuția punctelor din rețeaua geodezică pe teritoriul comunei Tulca
Tabel 16.1 Puncte din rețeaua geodezică de stat pe teritoriul UAT Tulca
Situație curentă
Nomenclatură
Nr.Crt. Nume Punct
Trapez
FB B P Di N InPD
1 Tulca L-34-44-D-a x
2 Ritul cel Mare L-34-44-D-a x
Tabel 16.2 Starea punctelor geodezice de pe teritoriul comunei Tulca

FB Foarte Bună
B Bună
P Proastă
DI Dispărut
N Necunoscută
InPD În pădure
-„alte documentații (hărți de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme informaționale

specifice etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor”;
________________________________________________________________________________
- datele preluate de la autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. La primarii se pot găsi
informații importante. Multe dintre ele dețin planuri în format analogic sau vector care pot fi utile
sau date referitoare la tranzacțiile din localitate.
Potrivit legii, primarul unității administrativ-teritoriale, are obligația să furnizeze executantului
lucrărilor de cadastru, datele și informațiile privitoare la imobile și deținători, cuprinse în evidențele
primăriei, precum:
- registrul agricol, registrul de rol nominal unic, nomenclatura stradală;
- liste care conțin date de identificare ale deținătorilor persoane fizice și juridice;
- alte evidențe care conțin informații necesare realizării lucrării sistematice de cadastru:
inventarul bunurilor din domeniul public ori privat al statului și al UAT- ului etc.
Orice lucrare de acest fel trebuie să includă o etapă de recunoaștere a terenului. Aceasta se face
pentru fiecare localitate și cuprinde o serie de operații(ANCPI, 2017):
- identificarea formelor de relief. La munte sau în zone accidentate este necesar un volum mai
mare de măsurători;
- identificarea limitelor UAT. Reprezentarea grafica a limitelor UAT este deținută de OCPI.
Echipele de lucru măsoară detaliile stabile în timp (râuri, drumuri) și detalii fixe (poduri, stâlpi),
cunoscute ca fiind limitele UAT ului respectiv. Pozițiile spațiale ale acestora sunt comparate cu
pozițiile spațiale ale acelorași obiecte deținute de către OCPI. De asemenea se verifica bornele de
hotar plantate cu ocazia delimitării UAT urilor;
- recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică. Se verifică existența punctelor din rețeaua
geodezica și gradul lor de degradare. Dacă se consideră că este necesar, punctele care nu se mai
regăsesc în teren vor fi retrasate și rematerializare;
- identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice ținând cont de formale de relief,
se verifică vizibilitatea punctelor geodezice proiectate pe planurile 1:5000 de regula. În general, în
lucrările de înregistrare sistematică, volumul de măsurători depinde în mare măsură de: formele de
relief, dacă localitatea a fost supusă sau nu aplicării legilor proprietății, tipul de construcții
existente, perioada de execuție a lucrărilor de teren, mărimea intravilanului;
- identificarea zonelor în care se efectuează măsurători ale imobilelor în teren cu participarea
deținătorilor;
- identificarea zonelor care au făcut obiectul legilor proprietății, precum și a zonelor
necooperativizate, dacă este cazul;
- identificarea zonelor cu potențiale dificultăți: imobile deținute de comunități etnice minoritare
(romi, sași, slovaci, etc.), imobile aflate în litigiu pe rolul instanțelor, etc.
Raportul Preliminar este documentația în care executantul lucrării prezintă soluțiile tehnice,
detalierea fiecărei operațiuni, volumul de lucrări pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor
umane și tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a obiectivelor și orice alte informații relevante
pentru evaluarea soluției tehnice propuse. Raportul preliminar este o propunere pe care cel care
execută lucrarea o face. Ea ține cont de datele pe care le deține în momentul începerii lucrărilor.
Bineînțeles că această propunere poate suferi modificări în funcție de parcursul lucrării, de realitatea
găsită la teren și de eventualele riscuri care pot apărea pe parcurs. Cuprinde următoarele
capitole(ANCPI, 2017):
________________________________________________________________________________
1. Evaluarea datelor primite. O atenție specială trebuie acordată evaluării cadastrelor existente,
acestea vor putea fi repoziționate;
2. Recunoașterea terenului: identificarea zonelor cooperativizate și necooperativizate, estimarea
volumului de măsurători și precizarea modului de realizare a acestora. În general, în zonele
necooperativizate, din cauza lipsei documentelor de atestare a proprietății, este necesar un volum
mai mare de măsurători;
3. Descrierea soluției tehnice;
4. Proiectarea sau actualizarea sectoarelor cadastrale. Sectoarele cadastrale sunt unități cadastrale
delimitate de elemente, naturale sau artificiale, liniare, stabile în timp și identificabile în teren.
Sectoarele cadastrale sunt delimitate și de limitele UAT sau de cele de intravilan;
Figura 16.9 Sectoare cadastrale comuna Tulca

5. Sistemul de asigurare a calității. Controlul calității va avea ca obiectiv principal corespondența
datelor integrate în lucrarea de înregistrare sistematică cu realitatea din teren;
6. Evaluarea riscurilor. Riscurile sunt elemente care pot apărea pe parcursul lucrării și care pot
împiedică buna desfășurare a acesteia. Un sistem de evaluare a riscurilor trebuie să cuprindă:
- identificarea din timp a riscului:
- stabilirea unei modalități adecvate de evaluare a impactului asupra desfășurării și rezultatelor
proiectului
- stabilirea unei modalități adecvate de tratare în vederea eliminării consecințelor negative sau a
diminuării acestora
- aplicarea soluției de combatere a consecințelor negative și urmărirea rezultatelor acesteia
________________________________________________________________________________
- adoptarea masurilor tehnice și organizatorice necesare pentru evitarea apariției în viitor a riscului
respectiv;
7. Programul lucrărilor
8. Raportul de analiză privind derularea campaniei de informare locală și planul de acțiune
aferent;
9. Un eșantion format din 20 de fișiere .cgxml și fișierele ID .pdf asociate.
a) Ce etape parcurgem în etapa lucrărilor preliminare?
b) Ce facem cu cadastrele sporadice existente în zona în care
facem sistematic?
c) Ce presupune recunoașterea terenului?

În România, până în anul 2011, s-au realizat lucrări de cadastru
sporadic. În afară de acestea au existat proiecte de cadastre de
specialitate, cum ar fi cadastrul imobiliar edilitar, proiecte de planuri
parcelare și alte tipuri de lucrări din domeniul cadastrului. O parte din
aceste informații pot fi folosite, integrate în lucrările de înregistrare
sistematică.
Datele sunt preluate de la oficiile de cadastru, de la primarii sau de la
beneficiarii acestor lucrări. Raportul Preliminar este documentația în
care executantul lucrării prezintă soluțiile tehnice, detalierea fiecărei
operațiuni, volumul de lucrări pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea
resurselor umane și tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a
obiectivelor și orice alte informații relevante pentru evaluarea soluției
tehnice propuse. Raportul preliminar este o propunere pe care cel care
execută lucrarea o face. Ea ține cont de datele pe care le deține în
momentul începerii lucrărilor. Bineînțeles că această propunere poate
suferi modificări în funcție de parcursul lucrării, de realitatea găsită la
teren și de eventualele riscuri care pot apărea pe parcurs
16.3 Identificarea limitelor: UAT, sectoare, tarlale, imobile
În primul rând identificarea trebuie începută cu limitele UAT. Acestea sunt verificate încă din
perioada de recunoaștere a terenului prin realizarea de măsurători topografice ale punctelor de
intersecție ale limitelor de hotar, puncte de schimbare ale aliniamentelor, punctele bornate din
momentul lucrării de delimitare ale unității administrativ-teritoriale. Dacă limita de UAT nu a fost
determinată, trebuie constituită o comisie care să realizeze lucrarea de delimitare. Limita care se
folosește în lucrările de înregistrare sistematică este cea aprobate de către ANCPI.
Se verifică limitele de intravilan. Dacă această lucrare nu a fost realizată, se numește comisia care
determină această limită și o materializează.
Identificarea limitelor sectoarelor, tarlalelor și cvartalelor
În vederea determinării sectoarelor cadastrale, executantul lucrărilor sistematice de cadastru
realizează următoarele operațiuni(ANCPI, 2017):
________________________________________________________________________________
a) „stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale;

b) numerotarea sectoarelor cadastrale”.
Limitele sectoarelor cadastrale sunt desenate pe ortofotoplan, planuri topografice sau cadastrale
scările 1:2000; 1:5000, 1:10000. Numerotarea sectoarelor cadastrale trebuie să înceapă din partea de
Nord Vest a localității și se continua până la ultimul sector din partea de Sud. Numerotarea începe
cu sectoarele de extravilan, după terminarea acestora se numerotează sectoarele de intravilan
începând cu localitatea de reședința a UAT, apoi cu celelalte localități, în funcție de depărtarea lor
față de reședința. Limitele sectoarelor cadastrale coincid cu limitele imobilelor.
Totalitatea elementelor liniare stabile în timp și care definesc sectoarele cadastrale din cadrul
unității administrativ-teritoriale se grupează într-un sector cadastral, denumit sectorul cadastral „0”–
zero(ANCPI, 2017).
Procedura de determinare a limitelor tarlalelor începe încă din faza de colectare a datelor, dacă
ortofotoplanul primit corespunde cerințelor de precizie. Dacă ortofotoplanul primit nu corespunde
cerințelor de precizie, atunci se poate realiza un zbor fotogrammetric pentru realizarea unui
ortofotoplan corespunzător.
Limitele cvartalelor și ale tarlalelor se pot determina prin vectorizare de pe ortofotoplanuri sau
planuri cadastrale. Această metodă poate conduce la erori destul de mari dacă materialele folosite
nu sunt actualizate sau sunt neclare. Este recomandat să se determine prin măsurători topografice
punctele caracteristice ale tarlalelor și cvartalelor. În zonele în care au fost aplicate legile
proprietății și terenul a fost restituit, este foarte importantă delimitarea cât mai precisă a limitelor
tarlalelor în extravilan pentru că pot apărea probleme în cazul în care s-au emis titluri ale căror
suprafețe pot depăși suprafața tarlalei. Există destule cazuri când, la acordarea titlurilor de
proprietate, nu s-a ținut cont de existența lucrărilor de îmbunătățiri funciare sau de dimensiunea
reala a drumurilor, de aceea este recomandat să se măsoare și aceste elemente.
Identificarea limitelor imobilelor
Imobilul cu deținător identificat este acel imobil pentru care, după caz(ANCPI, 2017):
a) „dreptul de proprietate este dovedit cu acte juridice legale;
b) posesia este stabilită conform prevederilor art. 13din Lege”.
Proprietarii se identificăîn conformitate cu documentele de proprietate. În cazul în care proprietarul
este decedat, în documentele care se predau pentru intabulare (fise de date, cgxml), se va menționa
acest lucru.
Imobilul cu deținător neidentificat este acel imobil pentru care nici o instituție implicată nu poate să
pună la dispoziție informațiile sau evidențele necesare pentru identificarea deținătorului. În acest
caz, în cartea funciară, imobilul va fi trecut provizoriu în proprietatea unității administrativ-
teritoriale.
Dacă imobilele sunt situate în zonele de carte funciară veche (supuse Decretului-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare), aceste vor fi identificate pe baza
numerelor topografice. Acest lucru poate fi de multe ori problematic din mai multe cauze:
- degradarea hărților topografice/cadastrale;
- imposibilitatea georeferențierii;
- numere topografice/cadastrale greșite;
- lipsa înscrierilor în cartea funciară veche.
În acest caz identificarea va fi realizată numai acolo unde este posibil.
„Dacă proprietarii, posesorii sau alți deținători nu se prezintă, identificarea limitelor imobilelor se
va face în lipsa acestora. Primarul unității administrativ-teritoriale, prin compartimentele de resort
din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, eliberează certificate și furnizează gratuit echipelor
de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru date și informații cuprinse în(ANCPI, 2017):
a) registrul agricol;
b) registrul de rol nominal unic;
c) nomenclatura stradală;
________________________________________________________________________________
d) listele cuprinzând următoarele date: numele, prenumele, codul numeric personal sau, după caz,
numărul de identificare fiscală, adresa domiciliului pentru persoanele fizice, respectiv denumirea,
adresa sediului și codul de înregistrare fiscală sau, după caz, codul unic de înregistrare, în cazul
persoanelor juridice;
e) orice alte informații și evidențe care ar putea fi necesare realizării lucrării sistematice de
cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară”.
Sarcinile imobilelor, care nu sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză, precum
și ipotecile înscrise în cărțile funciare se preiau obligatoriu.
Categoriile de folosință care se înscriu în carte funciară sunt cele identificate în documentele de
proprietate. Dacă la teren se constată că sunt alte categorii de folosință se vor lua avizele necesare
pentru modificarea acestora.
„Pentru construcții se consemnează existența sau inexistența actelor de proprietate. În cazul
construcțiilor fără acte, realizate înainte de 1 august 2001,care este data intrării în vigoare a Legii nr.
453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, acestea se înscriuîn baza
certificatului de atestare fiscală eliberat de primar, prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor
fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale. Se înregistrează construcțiile
permanente clasificate după destinațiile stabilite. În cazul construcțiilor condominiu trebuie întocmite
releveele unităților individuale componente” (ANCPI, 2017).În cazul existentei litigiilor, acestea se
consemnează în documentele finale ale cadastrului.
„În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cartea funciară se înscriu suprafețele rezultate din
măsurători. Preciziile care trebuie asigurate sunt cele corespunzătoare planului la scara 1:5000
pentru extravilan și planului la scara 1:2000 pentru intravilan” (ANCPI, 2017). Este important de
reținut căîn lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, se reprezintă realitatea găsită la
teren.
„Reprezentarea grafică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic și în
cartea funciară poate fi corectată fără acordul proprietarilor, în situația în care aceasta nu coincide
cu situația reală constatată în teren” (ANCPI, 2017). Acest lucru însemnă căînregistrările existente
în sistemul de cadastru și carte funciara pot fi modificate fără parcurgerea altor etape birocratice
Stabilirea limitelor imobilelor se face prin măsurători topografice. Soluția adoptată și volumul de
măsurători diferă în funcție de specificul fiecărei localități. Înainte de începerea măsurătorilor
trebuie realizat un proiect tehnic de execuție care trebuie să cuprindă(ANCPI, 2017):
a) „concluziile în urma recunoașterii făcută la teren;
b) studiul asupra posibilităților de utilizare a documentațiilor și produselor cartografice și cadastrale
existente în zonă;
c) posibilitățile de recuperare, integrare și utilizare a datelor și documentelor provenite în urma
aplicării legilor proprietății și a recepției lucrărilor;
d) soluțiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru unitățile
administrativ- teritoriale și pentru fiecare intravilan, cuprinzând:
- punctele rețelei de sprijin;
- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unității administrativ- teritoriale și pe limita
intravilanelor;
- punctele sau traseele rețelelor de întreținere și ridicare pentru extravilan și intravilan;
- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de
întocmire sau ultima actualizare, după scară, după felul materialului suport pe care este făcută
imprimarea și după metoda de întocmire)”;
În cazul imobilelor neîmprejmuite(ANCPI, 2017):
a) „situate în intravilan se înregistrează suprafața determinată prin măsurători sau printr-o metodă
combinată măsurători și vectorizare;
________________________________________________________________________________
b) situate în extravilan care au făcut obiectul legilor fondului funciar se înregistrează suprafața din
titlul de proprietate, iar aceste imobile nu fac obiectul procedurii atestării posesiei. În acest caz,
surplusul de teren rămâne la dispoziția comisiei locale, care poate opta pentru constituirea rezervei
sau poate atribui diferența de teren celor din tarla, în baza hotărârii comisiei, după soluționarea
eventualelor contestații;
c) situate în zonele necooperativizate se înregistrează suprafața determinată prin măsurători sau
printr-o metodă combinată, măsurători și vectorizare, indiferent de amplasament (intravilan sau
extravilan)”.
„Parcelele care compun imobilul se reprezintă numai dacă au categoria de folosință în suprafață mai
mare de 50 de mp în intravilan și mai mare de 300 de mp în extravilan. Parcelele având suprafețe
mai mici decât cele menționate se includ în parcelele adiacente ale aceluiași proprietar. Se
reprezintă numai construcțiile permanente cu suprafața mai mare de 1 mp” (ANCPI, 2017).
„Detaliile liniare cum ar fi drumuri, străzi, căi ferate, diguri, ape, etc. constituie imobile și se
înregistrează ca atare. Lățimea drumurilor și a străzilor se stabilește între limitele imobilelor
adiacente. Detaliile liniare primesc un singur identificator pe toată lungimea lor, cu excepția
subtraversărilor” (ANCPI, 2017).
Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan
„Pentru realizarea măsurătorilor topografice se realizează rețelele geodezice de îndesire și ridicare.
Rețeaua geodezică de îndesire și ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulație, trilaterație,
triangulație trilaterație, rețele de drumuiri poligonometrice, intersecții înainte, retrointersecţii,
intersecții combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observații satelitare” (ANCPI, 2017).
„Rețeaua geodezică de ridicare este creată în scopul asigurării numărului de puncte necesare
măsurătorilor topografice și cadastrale de detaliu. Punctele rețelelor geodezice de ridicare se
determină prin intersecții înainte, retrointersecţii, intersecții combinate, drumuiri poligonometrice,
tehnologie GNSS, utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și îndesire” (ANCPI, 2017).
Stabilirea zonei de măsurat trebuie să aibă în vedere posibilitatea efectuării următoarelor tipuri de
determinări:
- măsurători geodezice pentru determinarea punctelor de sprijin și îndesire;
- măsurători topografice pentru determinarea poziției punctelor caracteristice ale limitelor
imobilelor și construcțiilor.
Perioadele de executare a măsurătorilor trebuie anunțate din timp deținătorilor de imobile. Dacă
colectarea actelor se realizează concomitent, aceștia trebuie înștiințați pentru a putea pregăti
documentele pentru procesare. Limitele imobilelor se măsoară în prezenta deținătorilor. Se măsoară
punctele caracteristice ale limitelor imobilelor și construcțiilor.
„Imobilul împrejmuit este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în
timp (ex: garduri), clar identificabile. Limitele imobilelor împrejmuite pot fi determinate” (ANCPI,
2017):
- „prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;
- prin metodă combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor, în
zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai
mari)”.
În cazul imobilelor neîmprejmuite, limitele se stabilesc prin măsurători, în prezența deținătorilor și
pe baza planurilor existente.
„Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin măsurători
expeditive. Suprafețele rezultate se constrâng pe suprafață corpului de proprietate calculată din
coordonate” (ANCPI, 2017).
Verificarea geometriilor imobilelor înscrise deja în cartea funciară se poate realiza prin măsurători
expeditive, iar dacă se constată neconcordanțe, geometria trebuie refăcută.
________________________________________________________________________________
Imobilele se identifică împreună cu deținătorii. Dacă aceștia, din diferite motive, nu pot îndeplini
această sarcină, imobilele vor fi identificate în lipsa acestora împreună cu un reprezentant al
primăriei.
„Limitele construcțiilor se determina prin măsurători topografice ale punctelor caracteristice. Se
reprezintă toate construcțiile permanente găsite la teren , indiferent de existența ori lipsa actelor de
proprietate privitoare la acestea și indiferent de situația înscrisă în cărțile funciare” (ANCPI, 2017).
Trebuie precizat faptul că se iau în considerare doar construcțiile cu caracter permanent.
„Construcțiile identificate în teren se înscriu în documentele tehnice și în cartea funciară în baza
actelor de proprietate. În lipsa actelor doveditoare, înscrierea se realizează în baza documentelor
tehnice contrasemnate conform legii de către primar sau în baza adeverinței eliberate de către
acesta, prin care atestă însușirea informațiilor tehnice și juridice cuprinse în documentele tehnice
cadastrale” (ANCPI, 2017).
În lipsa însușirii documentelor tehnice de către primar, prin contrasemnare ori adeverință, înscrierea
construcțiilor se realizează în baza documentelor tehnice ale cadastrului publicate și necontestate,
ori, în cazul în care acestea au fost contestate, cererile de rectificare formulate cu privire la
construcții au fost respinse.
Stabilirea limitelor imobilelor situate în extravilan
Planurile parcelare existente în format vector, realizate în Sistemul de Proiecție Stereo 70, sunt
integrate în planul cadastral după ce vor fi verificate prin măsurători la teren.
Planurile parcelare existente în format vector în sisteme locale de proiecție, sunt georeferențiate și
verificate la teren. Pentru operațiunea de georeferențiere este nevoie de cel puțin 4 puncte de
coordonate cunoscute, identificabile pe cele două planuri.
Planurile parcelare în format analogic, realizate în sisteme de proiecție locale, sunt scanate,
georeferențiate, vectorizate, verificate la teren și integrate în planul cadastral.
Figura 16.10 Limite tarlale comunaTulca

Limitele tarlalelor se pot determina prin vectorizare folosind ortofotoplan sau planul cadastral sau
prin măsurători. Chiar dacă limitele tarlalelor se determină prin vectorizare acestea trebuie
verificate prin măsurători la teren.
În cazul în care nu există planuri parcelare, acestea se vor realiza în cadrul lucrărilor de introducere
a cadastrului sistematic. Limitele se stabilesc în prezența deținătorilor de terenuri și pe baza
informațiilor obținute de la OCPI și Primărie.
________________________________________________________________________________
Pentru fiecare tarla se vor măsura cel puțin 4 puncte caracteristice. Determinările se vor face în
principal prin tehnologie GNSS. Observațiile cu stația totală se vor face în cazul imposibilității
efectuării determinărilor GNSS.
Înainte de a se apuca de lucru, operatorul trebuie să aibă accesul asigurat la baza de date DDAPT a
ANCPI. Operatorul va realiza planurile parcelare în conformitate cu titlurile de proprietate și
ajutându-se de documentele pe care le are la dispoziție încă din etapa de colectare a documentelor
de la OCPI și primărie.
În primul rând operatorul va poziționa în interiorul tarlalei cadastrele existente, verificate și validate
ca fiind corecte. Apoi va începe realizarea planului parcelar conform datelor din titlurile de
proprietate și măsurătorile realizate la teren: număr parcelă, vecini sau luând ca reper măsurătorile
efectuate la teren, dacă acestea există. Planul parcelar se poate realiza prin vectorizare. Cadastrele
existente vor acționa în acest caz și ca elemente de verificare a corectitudinii planului parcelar.
Fiecare imobil va primi un identificator electronic unic.
În extravilanul zonelor necooperativizate, în general, volumul de măsurători este mai mare decât în
zonele foste cooperativizate. Acest lucru se întâmplă din cauză că în zonele necooperativizate,
exista puține documente de proprietate, iar înregistrarea se face mai alesprin înscrierea posesiei.
„În cazul imobilelor din extravilan care au făcut obiectul legilor proprietății, dacă în urma măsurării
unei tarlale se constată un deficit de suprafață, diferența de teren dintre suprafața înscrisă în actul de
proprietate și cea existentă în teren, poate fi alocată în altă tarla, cu acordul proprietarului în cauză,
exprimat în formă autentică notarială, ținând seama de situația de fapt și pe baza planului parcelar
modificat” (ANCPI, 2017).
Dacă se constată că există diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația din
teren se procedează în felul următor(ANCPI, 2017):
- „în cazul imobilelor din zonele cooperativizate, suprafață deținută în plus rămâne la dispoziția
comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care poate opta pentru
constituirea rezervei sau poate atribui diferența de teren celor din tarla, în baza hotărârii comisiei
locale, după soluționarea eventualelor contestații;
- în cazul imobilelor din zonele necooperativizate, suprafață deținută în plus fată de cea înscrisă în
actele de proprietate se înregistrează în favoarea posesorului. În acest caz, pentru suprafețele
deținute în plus nu se formează imobile noi. În lipsa actelor de proprietate, se înscrie posesorul
pentru întreaga suprafață măsurată”.
„În situația în care la nivelul unității administrativ-teritoriale se constată un deficit de suprafață,
suprafață imobilelor din extravilanul zonelor foste cooperativizate, înscrise în sistemul integrat de
cadastru și carte funciară, se va diminua până la limita suprafeței din titlul de proprietate” (ANCPI,
2017).
„În cazul în care există imobile înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, suprafață
acestora nu se va diminua, dacă aceasta nu depășește suprafața din titlul de proprietate.În situația în
care suprafața rezultată din măsurători este mai mare decât suprafață din actul de proprietate,
diferența de teren rămâne la dispoziția comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor și asupra acestor imobile se înscrie provizoriu dreptul de proprietate în favoarea
UAT- ului” (ANCPI, 2017).
a) Cum se identifică limitele sectoarelor cadastrale?
b) Cum se identifică limitele imobilelor din intravilan?
c) Cum se identifică limitele imobilelor din extravilan?
________________________________________________________________________________

Dacă limita de UAT nu a fost determinată, trebuie constituită o
comisie care să realizeze lucrarea de delimitare. Limita care se
folosește în lucrările de înregistrare sistematică este cea aprobate de
către ANCPI.
Se verifică limitele de intravilan. Dacă această lucrare nu a fost
realizată, se numește comisia care determină această limită și o
materializează.
Detaliile liniare cum ar fi drumuri, străzi, căi ferate, diguri, ape, etc.
constituie imobile și se înregistrează ca atare. Lățimea drumurilor și a
străzilor se stabilește între limitele imobilelor adiacente. Detaliile
liniare primesc un singur identificator pe toată lungimea lor, cu
excepția subtraversărilor” (ANCPI, 2017). Limitele tarlalelor se pot
determina prin vectorizare folosind ortofotoplan sau planul cadastral
sau prin măsurători. Chiar dacă limitele tarlalelor se determină prin
vectorizare acestea trebuie verificate prin măsurători la teren.
În cazul în care nu există planuri parcelare, acestea se vor realiza în
cadrul lucrărilor de introducere a cadastrului sistematic. Limitele se
stabilesc în prezența deținătorilor de terenuri și pe baza informațiilor
obținute de la OCPI și Primărie.
În cazul în care există imobile înscrise în sistemul integrat de cadastru
și carte funciară, suprafață acestora nu se va diminua, dacă aceasta nu
depășește suprafața din titlul de proprietate.În situația în care suprafața
rezultată din măsurători este mai mare decât suprafață din actul de
proprietate, diferența de teren rămâne la dispoziția comisiei locale
pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și asupra
acestor imobile se înscrie provizoriu dreptul de proprietate în favoarea
UAT- ului” (ANCPI, 2017).

________________________________________________________________________________
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
17.2. Fișa de date a imobilului 36
17.3. Colectarea actelor 38
• În acest capitol se vor menționa lucrările preliminare ce se fac la începerea cadastrului sistematic
și etapa de identificare a limitelor!
17.2 Fișa de date a imobilului

Fișa de date a imobilului este un document de lucru care poate fi modificat în orice moment al
lucrării. Aceasta conține date despre teren și proprietar. Caracteristica cea mai importantă a acestui
document este că trebuie semnat de deținător. Astfel acesta ia la cunoștință datele care vor fi
înscrise în documentele tehnice ale cadastrului.
Fișa de date a imobilului trebuie să conțină informații precum(ANCPI, 2017):
- „denumirea unității administrativ-teritoriale;
- numărul sectorului cadastral;
- identificatorul imobilului;
- datele de identificare ale persoanei care deține imobilul;
- informații despre imobil;
- numele, prenumele și semnătura operatorului care a cules datele”.
„Fișele de date ale imobilelor pentru care au fost identificați posesori vor fi în mod obligatoriu
semnate de către posesori și de către persoana autorizată a executantului” (ANCPI, 2017).
________________________________________________________________________________
Figura 17.1 Fișa de date a imobilului
________________________________________________________________________________
a) Ce informații conține fișa de date a imobilului?
b) Cine semnează fișa imobilului?

Fișa de date a imobilului este un document de lucru care poate fi
modificat în orice moment al lucrării. Aceasta conține date despre
teren și proprietar. Caracteristica cea mai importantă a acestui
document este că trebuie semnat de deținător. Astfel acesta ia la
cunoștință datele care vor fi înscrise în documentele tehnice ale
cadastrului.
„Fișele de date ale imobilelor pentru care au fost identificați posesori
vor fi în mod obligatoriu semnate de către posesori și de către
persoana autorizată a executantului”
17.3. Colectarea actelor

Colectarea actelor de proprietate
Colectarea actelor se poate face în stadii diferite ale lucrării, ca etapă separată sau oricând pe
parcursul lucrării. Indiferent cum se face, înainte de colectare, deținătorii de imobile trebuie
anunțați, pentru a avea timp să își pregătească documentele pentru colectare.
Actele de proprietate nu sunt preluate în original, ci se realizează copii legalizate. Legalizarea se
face de către notari autorizați sau, dacă pe raza teritoriului unității administrativ-teritoriale nu există
birou notarial, legalizarea se realizează de către secretarul primăriei prin aplicarea unei ștampile
"conform cu originalul".
„Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale unui imobil neînscris în cartea funciară, în vederea
înregistrării în documentele tehnice este suficientă prezentarea ultimului act doveditor al drepturilor
reale privitoare la imobil” (ANCPI, 2017).
„În caz de refuz al prezentării actelor de identitate, completarea datelor personale se face prin
preluarea datelor de la Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, organizate la nivelul
consiliilor locale” (ANCPI, 2017).
„În cazul imobilelor proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa
actelor de proprietate, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasele din inventarul centralizat
al bunurilor respective, atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate. Pentru
imobilele proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa extraselor de pe
inventarul bunurilor respective, se poate înscrie provizoriu dreptul de proprietate în favoarea
unităților administrativ-teritoriale în cauză, în baza hotărârii emise în condițiile legii de consiliile
județene, de Consiliul general al Municipiului București ori de consiliile locale” (ANCPI, 2017).
„În cazul imobilelor proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale, dovada dreptului de
proprietate se face cu actele juridice de dobândire a acestor imobile” (ANCPI, 2017).
„Autoritățile și instituțiile publice centrale și locale au obligația, conform legii, de a pune la
dispoziția ANCPI, gratuit, datele, informațiile și copiile certificate ale documentelor referitoare la
imobilele pe care le dețin, în vederea înscrierii acestora în cartea funciară” (ANCPI, 2017).
„Conform prevederilor legale, primarul pune la dispoziția Prestatorului, prin compartimentele de
resort, toate informațiile și evidențele deținute de primărie, privitoare la imobile și deținători. De
asemenea, primarul eliberează certificatele necesare realizării lucrărilor, în termen de 30 de zile de la
solicitare” (ANCPI, 2017).
Actele care se colectează sunt(ANCPI, 2017):
________________________________________________________________________________
- „copii legalizate ale actelor juridice doveditoare ale calității de deținător, care pot fi: copii legalizate
de notarii publici (când există); copii legalizate de angajatul OCPI în baza unei decizii emise de
directorul OCPI în conformitate cu art.12 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici și a
activității notariale”;
Figura 17.2 Titlu de proprietate comuna Șpring față
________________________________________________________________________________
Figura 17.3 Titlu de proprietate comuna Șpring verso

- „acte de identitate (copie simplă);
- înscrisuri doveditoare ale posesiei (certificat de rol fiscal - original, adeverință – extras din registrul
agricol - original, certificat de deces – copie legalizată, declarație autentică a posesorului - original);
- acte de stare civilă - copie legalizată;
- extrase CF – original sau copii ale cărților funciare conforme cu originalul aflat în arhiva OCPI;
- alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului”.
________________________________________________________________________________
Procedura prin care se constată că posesorul este considerat proprietar

„Eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar se aplică
pentru” (ANCPI, 2017):
- „imobilele situate în intravilan, fie că acestea sunt împrejmuite sau neîmprejmuite, indiferent dacă
au făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar;
- imobilele împrejmuite situate în extravilan, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul legilor fondului
funciar;
- imobilele neîmprejmuite situate în extravilan, cu excepția celor care au făcut obiectul legilor
fondului funciar”.
Imobilele din extravilanul localităților cooperativizate nu pot avea posesori, decâtîn cazuri special
prevăzute de lege.
„Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub
nume de proprietar necontestat, se îndeplinește de către notarul public, la sesizarea oficiului
teritorial, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca
proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate” (ANCPI, 2017).
„În regiunile de carte funciară în care au fost aplicate prevederile Decretului - lege nr. 115/1938,
pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, în cazul în care proprietarii înscriși în
cărțile funciare nu sunt identificați cu ocazia realizării interviurilor la teren, dar există posesori, în
fișele de date ale imobilelor și în documentele tehnice se înscriu posesorii” (ANCPI, 2017).În aceste
zone, în general numărul posesorilor este foarte mare. În aceste zone, volumul de măsurători este
considerabil maimare decâtîn zonele cooperativizate, iar identificarea posesorilor se realizează cu
dificultate.
„În situația în care configurația imobilelor stabilite conform identificării în teren și a măsurătorilor
efectuate, nu corespunde cu situația tehnică a imobilelor din vechile cărți funciare, nefiind astfel
posibilă preluarea proprietarilor din aceste cărți, în noile cărți funciare se vor înscrie doar posesorii”
(ANCPI, 2017). Există numeroase cazuri în zonele de carte funciară veche în care proprietarii sunt
imposibil de identificat, de asemenea, există numeroase înscrieri care, din diverse motive, nu au fost
sistate. Multe dintre acestea nu își mai găsesc rostul, astfel că este rolul proiectului de înregistrare
sistematică a proprietății să pună ordine în aceste registre.
Documentele care stau la baza înscrierii posesorului sunt(ANCPI, 2017):
a) „adeverință emisă de primărie din care să rezulte că:
- s-a îndeplinit procedura de afișare a documentelor tehnice ale cadastrului în care se înscriu
informațiile cu privire la imobile și posesorii acestora, precum și faptul că posesorii nu au fost
contestați;
- nu s-au formulat contestații sau cereri de rectificare cu privire la posesie;
a) planul cadastral al sectorului cadastral în care este situat imobilul, întocmit de către persoana
autorizată să execute lucrările de cadastru, verificat și avizat de către oficiul teritorial;
b) certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să
rezulte că:
- posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar;
- imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul
privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;
c) declarația pe proprie răspundere a posesorului dată în formă autentică, prin care acesta
declară că:
- posedă imobilul sub nume de proprietar;
- este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, se precizează și regimul matrimonial;
- nu a înstrăinat sau grevat imobilul;
- imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;
- imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;
________________________________________________________________________________
- imobilul este deținut sau nu pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-părți, toți
posesorii declară întinderea cotelor;
- înscrisul doveditor al posesiei provine de la pârțile semnatare ale acestuia; în cazul în care nu există
înscris doveditor, posesorul declară că nu deține și nu are cunoștință de existenta unui astfel de
înscris;
- înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;
d) copie de pe actele de identitate și stare civilă”.
Figura 17.4 Cerere pentru stabilirea calității de posesor
Figura 17.5 Adeverință pentru stabilirea calității de posesor

________________________________________________________________________________
„Pentru imobilele ai căror proprietari, posesori sau alți deținători legali nu au fost identificați,
dreptul de proprietate se înscrie provizoriu în favoarea unității administrativ-teritoriale” (ANCPI,
2017). Există cazuri în care deținătorii nu pot fi identificați. Pentru aceasta, în mod provizoriu,
imobilul se înscrie pe comuna, urmând ca în cazul aparițieideținătorului, acesta săpoată beneficia de
dreptul sau de deținere, așa cum precizeazăși (ANCPI, 2017): „Dreptul de proprietate asupra acestor
imobile va putea fi intabulat ulterior, la cererea titularului dreptului de proprietate asupra
imobilului, în baza unei documentații tehnice care va conține”(ANCPI, 2017):
a)„actul care atestă dreptul de proprietate;
b) un plan de identificare a imobilului în planul cadastral însoțit de un memoriu tehnic prin care se
certifică faptul că în urma identificării efectuate, imobilul din actul de proprietate corespunde cu cel
din plan;
c) certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în evidențele fiscale sau, după caz, în
registrul agricol, eliberat de primăria de la locul situării imobilului”.
„Persoana care posedă un imobil ca proprietar necontestat se poate înscrie în cartea funciară ca
proprietar, pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de notarul public” (ANCPI, 2017).
„Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub
nume de proprietar necontestat, se îndeplinește de către notarul public, prin eliberarea certificatului
pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul
de proprietate” (ANCPI, 2017).
Existăprecizăriși cuprivire la modul în care se poate elibera certificatul de posesor: „Eliberarea
certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar se poate solicita de către
posesorii înscriși în cartea funciară, la împlinirea unui termen de 90 de zile de la data deschiderii din
oficiu a cărților funciare” (ANCPI, 2017).
„Procedura de eliberare a certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca
proprietar este aplicabilă imobilelor situate în intravilan, cu privire la care nu s-a contestat calitatea
de posesor și, ulterior deschiderii cărții funciare nu a fost notată o acțiune civilă în contestarea
acestei calități” (ANCPI, 2017).
a) Ce acte se iau de la deținători?
b) Ce etape parcurge posesorul pentru a fi considerat proprietar?
c) Cum se identifică limitele imobilelor din extravilan?

Colectarea actelor se poate face în stadii diferite ale lucrării, ca etapă
separată sau oricând pe parcursul lucrării. Indiferent cum se face,
înainte de colectare, deținătorii de imobile trebuie anunțați, pentru a
avea timp să își pregătească documentele pentru colectare.
Actele de proprietate nu sunt preluate în original, ci se realizează copii
legalizate. Legalizarea se face de către notari autorizați sau, dacă pe
raza teritoriului unității administrativ-teritoriale nu există birou
notarial, legalizarea se realizează de către secretarul primăriei prin
aplicarea unei ștampile "conform cu originalul".„Persoana care posedă
un imobil ca proprietar necontestat se poate înscrie în cartea funciară
ca proprietar, pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de
notarul public” (ANCPI, 2017).
„Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe
baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, se
îndeplinește de către notarul public, prin eliberarea certificatului
________________________________________________________________________________
pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza

căruia se intabulează dreptul de proprietate” (ANCPI, 2017).
„Procedura de eliberare a certificatului pentru înscrierea în cartea
funciară a posesorului ca proprietar este aplicabilă imobilelor situate
în intravilan, cu privire la care nu s-a contestat calitatea de posesor și,
ulterior deschiderii cărții funciare nu a fost notată o acțiune civilă în
contestarea acestei calități” (ANCPI, 2017).

________________________________________________________________________________
CADASTRU SISTEMATIC
Cuprins Pagina
18.2. Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului sistematic 45
18.3. Predarea și verificarea documentelor tehnice ale cadastrului 47
18.4. Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general 52
18.5. Predarea, verificarea și încheierea lucrărilor tehnice de cadastru 54
• În acest capitol se vor menționa documentele ce se redactează la finalizarea cadastrului sistematic

într-un UAT, precum și etapa de predare a acestora
18.2. Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului sistematic

Documentațiile cadastrale determină suprafață terenurilor și construcțiilor, rezultată din măsurători.
În acest moment, atât datele grafice, cât și cele textuale sunt la dispoziția executantului lucrării. La
ora actuală sistemul cadastral este un sistem informațional care grupează atât date geografice, cât și
date textuale stocate în mediu digital. Executantul lucrării trebuie să realizeze o bazăde date în care
să poată stoca datele colectate de proprietari.
________________________________________________________________________________
Figura 181 Aplicație pentru stocarea datelor în lucrările de înregistrare sistematică a

proprietăților
Acestea sunt date despre:
- Imobil: sectorul din care face parte, suprafața măsurată, suprafață din act, suprafața totală din act a
construcțiilor, adresa imobilului, numărul cadastral/topografic, numărul CF, identificatorul
electronic, numărul poștal dacă există, numărul cadastral general nou care reprezintă ID-ul
imobilului unic la nivelul UAT-ului, corespondentul dxf care reprezintă elementul de legătură dintre
partea grafică și partea textuală, unic la nivelul UAT-ului.
Figura 18.2 Imobil vectorizat
În figura de mai sus sunt prezentate elementele părții grafice pentru un imobil format din două
parcele cu categoriile de folosință 1CC și 2A, cu 6 construcții numerotate de la 1 la 6, fiecare având
destinația corespunzătoare. Imobilul se regăsește la numărul poștal 82. Numărul 9627 este
identificatorul electronic al imobilului.
Parcelă: numărul parcelei, categoria de folosință, suprafață măsurată, numărul titlului de proprietate;
- Construcții: numărul construcției, suprafața măsurată, suprafața din act, adresa;
- Proprietari: numele, prenumele, datele din actul de identitate, adresa;
Acte de proprietate: tipul actului, numărul, data emiterii și autoritatea emitentă;
- Înscriere: actul de proprietate, proprietarul/proprietarii, imobilul și construcțiile, tipul de înscriere,
tipul dreptului și modul de dobândire;
Fiecare imobil trebuie să primească un identificator unic în baza de date. Acesta va face legătura
între datele grafice și cele textuale.
Generarea cgxml
Fișierele cgxml cuprind atât date grafice sub forma coordonatelor x și y ale punctelor caracteristice
ale imobilelor și construcțiilor, cât și date textuale. Aceste fișiere pot fi asimilate practic înscrierilor
electronice în cartea funciară.
________________________________________________________________________________
a) Ce informații vom avea la final referitor la imobil?
b) Cum se face legătura dintre datele grafice și cele textuale?

Documentațiile cadastrale menționează suprafață terenurilor și
construcțiilor, rezultată din măsurători.
În acest moment, atât datele grafice, cât și cele textuale sunt la
dispoziția executantului lucrării.
Fiecare imobil trebuie să primească un identificator unic în baza de
date. Acesta va face legătura între datele grafice și cele textuale.
18.3. Predarea și verificarea documentelor tehnice ale cadastrului

Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc și se predau pe sectoare cadastrale.
„Prestatorul transmite primarului documentele tehnice ale cadastrului în vederea contrasemnării,
anterior predării lor la OCPI. Conform Legii, primarul are obligația de a contrasemna documentele
tehnice ori de a elibera o adeverință prin care atestă însușirea acestora, în termen de 30 de zile de la
înregistrarea solicitării” (ANCPI, 2017).
Recepția lucrărilor de cadastru se realizează prin parcurgerea mai multor etape și cuprinde
verificarea cantitativă și calitativă a livrabilelor care fac obiectul predărilor(ANCPI, 2017):
a) „verificarea cantitativă are ca obiect stabilirea modului de respectare a cerințelor stabilite în
specificațiile tehnice cu privire la numărul și formatul livrabilelor, livrabilele sunt complete,
livrabilele corespund cerințelor de conținut stabilite.
b) verificarea calitativă are ca scop:
- stabilirea modului de respectare a regulilor privind structura/consistența fișierelor .cgxml care
conțin datele imobilelor identificate, precum și respectarea regulilor de topologie, având în vedere
faptul că în cadrul lucrărilor sistematice de cadastru nu sunt permise goluri ori suprapuneri ale
imobilelor;
- stabilirea corectitudinii datelor înscrise în fișierele .cgxml și în celelalte livrabile”
„Recepția documentației tehnice întocmită ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru
este în sarcina personalului de specialitate desemnat în acest scop la nivelul oficiului teritorial în
circumscripția căruia se află unitatea administrativ-teritorială și are ca scop verificarea respectării
cerințelor din specificațiile tehnice precum și a reglementărilor legale din domeniul cadastrului și a
publicității imobiliare. Personalul care va avea atribuții de verificare și recepție a lucrărilor de
înregistrare sistematică va include specialiști precum: consilieri cadastru, registratori de carte
funciară, asistenți registratori, specialiști GIS/IT” (ANCPI, 2017).
„Verificarea tehnică și juridică se face separat, de către personalul specializat al oficiilor de
cadastru. În timp ce aspectele tehnice sunt verificate de departamentele de cadastru, cele juridice
sunt verificate de către registratorii de carte funciară sau de către asistenți” (ANCPI, 2017).
„Verificarea aspectelor tehnice este în sarcina specialistului de cadastru din cadrul oficiului
teritorial. Acesta realizează verificări în teren pentru stabilirea modului în care au fost realizate
măsurătorile și stabilite limitele imobilelor și verifică modul de reprezentare a imobilelor în
documentele tehnice și în fișierele .cgxml aferente” (ANCPI, 2014).
„Verificarea actelor juridice este în sarcina registratorului/asistentului registrator.
Registratorul/asistentul registrator are ca atribuții(ANCPI, 2014):
a) verificarea actelor juridice depuse;
b) determinarea dreptului de proprietate, coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente,
restrângerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune, sarcinile reale ce grevează
________________________________________________________________________________
imobilul, precum și orice fapt sau raport juridic cu privire la imobil, rezultând din actele juridice
depuse;
c) verificarea modului în care înscrierile active din cărțile funciare deschise conform înregistrării
sporadice, au fost preluate în lucrarea de cadastru, în scopul protejării drepturilor reale imobiliare
înregistrate înainte de începerea înregistrării sistematice”.
Tabelul 18.1 Documentele care se predau în lucrările de înregistrare sistematică

a proprietăților(ANCPI, 2017)
Format / nr. Exemplare

Nr.
Livrabilul
Crt. Format hârtie Format digital
1 Memoriu tehnic cu descrierea da, 1 ex. .doc și .pdf
lucrărilor efectuate
2 Fișele de date ale imobilelor, actele da, 1 ex. .pdf
colectate în cadrul lucrărilor
sistematice de cadastru
3 Releveele unităților individuale din da, inclus la nr. .jpg
construcțiile condominiu ctr.5
4 Fișierele .cgxml nu .xml
5 Registrul cadastral al imobilelor da, 1 ex. .doc/.txt și .pdf (fișierele
(inclusiv releveele UI formatate .doc/.txt nu includ
pentru publicare) releveele UI)
6 Opisul alfabetic al titularilor da, 1 ex. .doc/.txt și .pdf
drepturilor reale de proprietate, al
posesorilor și al altor deținători
7 Planul cadastral de ansamblu sc. da, 1 ex. .tiff georeferenţiat
1:10.0003) /.shp/.dxf și .pdf 2)
8 Planurile cadastrale da, 1 ex. .tiff georeferenţiat
/.shp/.dxf și .pdf 2)
9 Raport de control intern al calității da, 1 ex. .doc și .pdf
10 Raport de monitorizare a participării da, 1 ex. .doc și .pdf
grupurilor vulnerabile la lucrările de
înregistrare sistematică
11 Raportul de monitorizare a da, 1 ex. .doc și .pdf
campaniei de informare locale
Opisul alfabetic al proprietarului este un document tehnic care conține: numele proprietarului, CNP,
identificatorul electronic, planșa pe care se află imobilul în planul cadastral, sectorul din care face
parte, adresa imobilului și suprafață acestuia.
________________________________________________________________________________
Figura 18.2 Opis alfabetic pentru comuna Saschiz

Registrul cadastral al imobilelor este un document tehnic care are 4 părți. În partea întâi este
cuprinsă descrierea imobilului. Aici găsim cuprinse: identificatorul electronic, numărul cărții
funciare, suprafață, numărul de tarla, parcela, categoria de folosință, precum și date despere
construcții: codul destinației construcției, suprafață, numărul de niveluri și dacă are acte sau nu.
În partea a doua avem datele referitoare la proprietate/posesie. Aici găsim informații despre:
proprietar/posesor, serie buletin, CNP, domiciliu, cota parte din imobil a fiecărui deținător, modul
de dobândire, actul de proprietate.
În partea a treia avem datele despre sarcini și dezmembrăminte, iar în partea patra avem posibile
observații.
________________________________________________________________________________
Figura 18.3 Registrul cadastral pentru comună Saschiz

„Actele colectate de la deținători și alte documente anexate se predau în format analogic și digital”
(ANCPI, 2017).
„Fiecărui imobil i se asociază un fișier care se denumește ID.pdf, unde ID reprezintă identificatorul
imobilului atribuit de Prestator în cadrul lucrării de înregistrare sistematică” (ANCPI, 2017).
„Documentele analogice se predau pe sectoare cadastrale, în dosare care conțin aproximativ 100 de
file, ordonate crescător după ID imobil” (ANCPI, 2017).
„Pentru fiecare imobil, executantul lucrării întocmește un dosar care să conțină următoarele
documente, în format analogic (pe suport de hârtie)(ANCPI, 2017):
a) fișa de date a imobilului;
b) copia actului de identitate/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența
Populației din care să rezulte datele de identificare;
c) copia legalizată a actului de proprietate. Prin excepție, actele de proprietate emise de
primărie și cele existente în arhiva oficiului teritorial se vor depune în copie certificată pentru
conformitate;
d) releveele unităților individuale din construcțiile condominiu, dacă este cazul;
e) copii ale actelor de stare civilă, după caz;
f) alte înscrisuri (adeverințe, certificate, etc.)”.
„Raportul de control intern al calității conține raportul intern de verificare al celor care execută
lucrarea. Se verifică toate elementele care se predau” (ANCPI, 2017).
„Raportul de monitorizare a participării grupurilor vulnerabile la lucrările de înregistrare sistematică
conține informații precum(ANCPI, 2017):
a) categoriile de persoane aparținând grupurilor vulnerabile identificate în cadrul lucrărilor de
înregistrare sistematică, numărul de persoane aparținând fiecărei categorii și, în măsura în care este
posibil, se prezintă datele de identificare ale acestor persoane;
b) localizarea geografică a comunităților informale, numărul de gospodării și numărul de persoane
din fiecare comunitate, existența ori inexistența actelor de identitate și/sau a actelor de proprietate,
alte informații considerate relevante pentru aceste grupuri de persoane;
c) gradul de participare a persoanelor vulnerabile la lucrările de înregistrare sistematică, în toate
etapele lucrărilor: în campania de informare publică locală, la realizarea interviurilor la teren, la
colectarea actelor de proprietate etc”.
„Recepția documentelor tehnice se realizează de către personalul de specialitate al OCPI. Recepția
se face în trei etape(ANCPI, 2017):
________________________________________________________________________________
Etapa I: În această etapă se verifică toate fișierele predate din punct de vedere al
structurii/consistenței și a respectării regulilor topologice.
Etapa a II a: Se predau livrabilele în format digital. În această etapă se verifică corectitudinea
integrării informațiilor și datelor preluate de la OCPI, primării, alte instituții și deținători cu datele
obținute în urma lucrărilor de teren”.
„Se verifică corectitudinea datelor din fișierele .cgxml și dacă datele din fișierele .cgxml sunt
corect incluse în celelalte livrabile. Se verifică și celelalte componente ale livrării: Memoriul tehnic
cu descrierea lucrărilor efectuate, Raportul de control intern al calității, etc” (ANCPI, 2017).
„Numărul total de imobile din cadrul unei livrări (NT) este format din numărul imobilelor de tip
teren cu sau fără construcție (care este egal cu numărul de fișiere .cgxml al livrării) la care se
adaugă numărul de UI din construcțiile condominiu ale livrării respective” (ANCPI, 2017).
„Numărul total de imobile care se verifică (N) este format din N1+N2, unde:
- N 1 = numărul imobilelor care conțin informații în Partea a III-a a cărții funciare (în acest caz,
lista imobilelor de verificat va fi formată din toate imobilele care conțin informații în Partea a III-a a
cărții funciare), din totalul imobilelor livrate (N T );
- N 2 = 10% din N T -N 1 (în acest caz, din lista imobilelor de verificat nu vor face parte imobilele
care conțin informații în Partea a III-a a cărții funciare)” (ANCPI, 2017).
„În cazul în care se constată erori la un procent egal sau mai mare de 20% din totalul imobilelor
verificate (N), întreaga livrare se consideră ca nepredată. Executantul corectează erorile în termen
de maxim 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare. După finalizarea acestei etape
se poate trece la predarea datelor analogice” (ANCPI, 2017).
„Etapa a III a: în termen de 10 zile de la primirea procesului verbal intermediar aferent etapei a II a,
se predau documentele tehnice ale cadastrului în format analogic” (ANCPI, 2017).
a) Ce se predau la finalizarea cadastrului sistematic într-un UAT?
b) Ce găsim în Registrul cadastral al imobilelor?
c) Cum se face recepția documentelor tehnice?

„Prestatorul transmite primarului documentele tehnice ale cadastrului
în vederea contrasemnării, anterior predării lor la OCPI. Conform
Legii, primarul are obligația de a contrasemna documentele tehnice ori
de a elibera o adeverință prin care atestă însușirea acestora, în termen
de 30 de zile de la înregistrarea solicitării” (ANCPI, 2017).
Recepția lucrărilor de cadastru se realizează prin parcurgerea mai
multor etape și cuprinde verificarea cantitativă și calitativă a
livrabilelor care fac obiectul predărilor.
Registrul cadastral al imobilelor este un document tehnic care are 4
părți. În partea întâi este cuprinsă descrierea imobilului. Aici găsim
cuprinse: identificatorul electronic, numărul cărții funciare, suprafață,
numărul de tarla, parcela, categoria de folosință, precum și date
despere construcții: codul destinației construcției, suprafață, numărul
de niveluri și dacă are acte sau nu.
În partea a doua avem datele referitoare la proprietate/posesie. Aici
găsim informații despre: proprietar/posesor, serie buletin, CNP,
domiciliu, cota parte din imobil a fiecărui deținător, modul de
dobândire, actul de proprietate.
________________________________________________________________________________
18.4. Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general

„Publicarea documentelor tehnice se face timp de 60 de zile. Aceasta este organizată de către
Primărie și OCPI asigurând transportul documentelor tehnice la sediul primăriei (sau la sediul
stabilit pentru afișare), a dotărilor necesare publicării, afișarea planurilor, etc” (ANCPI, 2017).
„Cu cel puțin 5 zile înainte de afișare, OCPI asigură publicarea anunțului prealabil privind afișarea
publică a documentelor tehnice ale cadastrului, într-un ziar de largă circulație, într-un ziar local, la
sediul consiliului local, pe pagina de internet a autorității administrației publice locale, precum și pe
pagina de internet a ANCPI” (ANCPI, 2017).
Executantul lucrării trebuie să organizeze o noua campanie de informare a cetățenilor. Aceasta
cuprinde, ca și prima, o serie de întâlniri cu cetățenii și distribuirea de pliante și postere. Aceeași
atenție trebuie acordate persoanelor defavorizate și minorităților.
Afișarea se realizează într-o locație care să poată avea capacitatea de a găzdui numărul de cetățeni
care sunt așteptați (sediul primăriei sau căminul cultural sunt locațiile cele mai întâlnite). Dacă
UAT-ul are mai multe sate în componență, afișarea se poate face într-o singura locație sau în mai
multe.
Figura 18.4 Afișarea documentelor tehnice ale cadastrului comună Vințu de Jos
„Publicarea documentelor tehnice se face în locațiile puse la dispoziție de către primărie, precum și
pe pagina de internet a autorității administrației publice locale, respectiv pe pagina de internet a
ANCPI, creată în acest scop” (ANCPI, 2017).
„Conform Legii, perioada afișării este de 60 de zile. În termen de 60 de zile de la afișare, titularii
sarcinilor înscrise în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni solicită reînnoirea înscrierii acestora,
prin depunerea cererilor de rectificare a documentelor tehnice. Prin sarcini se înțelege: ipotecile,
privilegiile, somațiile, sechestrele, litigiile, alte sarcini, înscrise în vechile registre de publicitate
imobiliară” (ANCPI, 2014).
Elementele care se afișează sunt: planul cadastral de ansamblu 1:10000, planurile cadastrale de
detalii 1:1000 și 1:2000, opisul alfabetic al deținătorilor, registrul cadastral al imobilelor.
Legătura între aceste documente este făcută de identificatorul electronic. Acesta se găsește în opisul
alfabetic al deținătorilor, pe planul cadastral și în registrul cadastral al imobilelor.
Deși pare ușor, acest proces este dificil pentru cetățeni. Astfel este indicat ca aceștia să fie ajutați,
îndrumați pentru a-si putea verifica imobilele cât mai exact.
Primirea și soluționarea cererilor de rectificare și a contestațiilor cu privire la calitatea de
posesor.
În cadrul cadastrului sistematic, poate cel mai mare câștig, cel mai important lucru, este că
deținătorul își poate verifica singur imobilul. Acest lucru se întâmplă prin procesul de afișare,
________________________________________________________________________________
reacția deținătorului în față lucrării executantului venind imediat prin intermediul cererilor de
rectificare și a contestațiilor.
Cererea de rectificare a informațiilor din documentele tehnice publicate trebuie însoțită de
documentele doveditoare. Cererea de rectificare poate avea ca obiect și contestarea calității de
posesor a deținătorului înregistrat în documentele tehnice ale cadastrului. Cererea de rectificare
poate fi depusă și electronic pe pagina de internet a ANCPI creată în acest scop.
„O cerere de rectificare poate avea ca obiect un singur imobil.În cazul în care soluționarea unei
cereri de rectificare implică modificări și ale altor imobile, datele asociate acestor imobile vor fi de
asemenea actualizate ori corectate. Rectificarea imobilelor afectate se va dispune prin procesul
verbal de soluționare a cererii de rectificare inițiale” (ANCPI, 2017).
Figura 18.5 Cerere de rectificare comună Batăr

„Primirea, înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare se realizează de către personalul de
specialitate al OCPI desemnat pentru îndeplinirea acestor atribuții.Pe durata perioadei de publicare
și de soluționare a cererilor de rectificare, Executantul și primăria asigură suport tehnic personalului
OCPI, prin reprezentanți desemnați în acest scop.
________________________________________________________________________________
Atribuțiile personalului desemnat pentru soluționarea cererilor de rectificare sunt următoarele, dar
fără a se limita la acestea(ANCPI, 2017):
- acordarea lămuririlor necesare contestatarilor;
- înregistrarea cererilor de rectificare și a contestațiilor;
- marcarea imobilelor contestate, în documentele cadastrale;
- analiza documentelor depuse de contestatari;
- verificarea în teren a imobilelor contestate, dacă se consideră necesar;
- întocmirea procesului-verbal de soluționare a cererilor de rectificare;
- întocmirea unui tabel centralizator, care conține denumirea fișierelor .cgxml și .pdf asociate
imobilelor care trebuie rectificate sau actualizate de către Executant”.
„Înregistrarea cererilor de rectificare se va face într-un registru întocmit în acest scop. Formularea
cererilor de rectificare se va putea face și electronic.Cererile de rectificare se soluționează prin
proces-verbal care se comunică în condițiile Codului de procedură civilă.Împotriva procesului-
verbal se poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază de competență se află imobilul, în
termen de 15 zile de la comunicare” (ANCPI, 2017).
„În cazul în care soluționarea unei cereri de rectificare implică modificări și ale altor imobile, datele
asociate acestor imobile se actualizează sau corectează, după caz. În aceste situații prin procesul-
verbal de soluționare a cererii de rectificare, care se comunică tuturor părților implicate, se dispune
actualizarea/corectarea datelor referitoare la imobilele afectate” (ANCPI, 2017).
Documentele cadastrului se pot modifica în funcție de soluționarea contestațiilor. Executantul
actualizează documentele. De asemenea actualizează și înregistrările din cadastrul sporadic.
a) Unde se publică documentele tehnice ale cadastrului?
b) Ce documente se publică?

„Publicarea documentelor tehnice se face în locațiile puse la dispoziție
de către primărie, precum și pe pagina de internet a autorității
administrației publice locale, respectiv pe pagina de internet a ANCPI,
creată în acest scop” (ANCPI, 2017).
Conform Legii, perioada afișării este de 60 de zile. În termen de 60 de
zile de la afișare, titularii sarcinilor înscrise în registrele de
transcripțiuni și inscripțiuni solicită reînnoirea înscrierii acestora, prin
depunerea cererilor de rectificare a documentelor tehnice. Prin sarcini
se înțelege: ipotecile, privilegiile, somațiile, sechestrele, litigiile, alte
sarcini, înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară” (ANCPI,
2014). Elementele care se afișează sunt: planul cadastral de ansamblu
1:10000, planurile cadastrale de detalii 1:1000 și 1:2000, opisul
alfabetic al deținătorilor, registrul cadastral al imobilelor.
În cadrul cadastrului sistematic, poate cel mai mare câștig, cel mai
important lucru, este că deținătorul își poate verifica singur imobilul.
18.5. Predarea, verificarea și încheierea lucrărilor tehnice de cadastru

Verificarea documentelor finale ale cadastrului se realizează în doua etape(ANCPI, 2017):
„Etapa I: Executantul predă întreaga livrare în format digital”.
________________________________________________________________________________
„OCPI verifică dacă actualizarea datelor este corect integrată în livrabile. Se verifică toate imobilele
ale căror date au fost modificate în urma soluționării cererilor de rectificare/contestațiilor. În cazul
în care se constată erori la un procent egal sau mai mare de 20% din totalul imobilelor verificate,
întreaga livrare se consideră ca nepredată. Dacă mai puțin de 20% din totalul imobilelor sunt
eronate, Executantul corectează erorile în termen de maxim 15 zile” (ANCPI, 2017).
„În situația în care, la verificarea datelor din fișierele redepuse de către Executant, se constată că
acestea conțin în continuare greșeli, se întocmește un proces-verbal de constatare, însoțit de lista
imobilelor verificate și de raportul erorilor constatate, care se transmite Executantului. Acesta
corectează erorile în termen de maxim 10 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare”
(ANCPI, 2017).
„În situația în care la verificarea datelor din fișierele redepuse de către Prestator se constată că
acestea conțin în continuare greșeli, lucrarea se respinge și întreaga livrare se consideră ca
nepredată. După ce se corectează toate aceste neconcordante se poate preda documentația în format
analogic” (ANCPI, 2017).
„Etapa a II a: În termen de 5 zile de la data primirii notificării și a procesului-verbal intermediar
aferent etapei 1, Executantul are obligația să predea livrabilele în format analogic” (ANCPI, 2017).
„Dacă un livrabil lipsește, este incomplet sau nu corespunde cerințelor din specificațiile tehnice,
livrabilele predate în această etapă se resping pentru a fi completate și corectate” (ANCPI, 2017).
„După recepția documentelor tehnice ale cadastrului finale, oficiul teritorial întocmește lista
proprietarilor care sunt înscriși în cartea funciară cu mențiunea decedat și sesizează camera
notarilor publici, în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent” (ANCPI,
2017).
Deschiderea cărților funciare
Înscrierea în cartea funciară se dispune în baza(ANCPI, 2017):
a) „registrului cadastral al imobilelor;
b) planului cadastral recepționat;
c) actelor juridice colectate în cadrul lucrării de înregistrare sistematică”.
„În urma deschiderii noilor cărți funciare, OCPI transmite autorității administrației publice locale, în
vederea comunicării persoanelor interesate, potrivit evidenței de carte funciară(ANCPI, 2017):
- extrasul de carte funciară pentru informare;
- extrasul de plan cadastral”
Extrasul de plan cadastral reprezintă secțiunea din planul cadastral, cu reprezentarea imobilului și a
celor învecinate, a dimensiunilor laturilor acestuia, precum și a datei ultimei actualizări a bazei de
date grafice gestionate de Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Înscrierea în cartea funciară cuprinde(ANCPI, 2017):
a) „ziua, luna, anul și numărul de înregistrare sub care se face înscrierea;
b) poziția din registrul cadastral al imobilelor sub care este înscris imobilul;
c) înscrisurile menționate în registrul cadastral care fac dovada drepturilor supuse înscrierii;
d) arătarea dreptului și a modalităților lui sau a faptului juridic ce se înscrie;
e) titularul dreptului sau al faptului juridic înscris;
f) cota de proprietate;
g) prețul, în situația în care este menționat în act”.
Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru
„De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile
funciare și orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele
cadastrale respective, cu planul cadastral și noile cărți funciare” (ANCPI, 2017).
„Vechile evidențe se păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric.
Identificarea și numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate, emise în baza legilor
fondului funciar sau în alte acte de proprietate, planuri și alte evidențe cadastrale și de publicitate
________________________________________________________________________________
imobiliară anterioare realizării lucrărilor de înregistrare sistematică și deschiderii noilor cărți

funciare își pierd valabilitatea” (ANCPI, 2017).
„Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice alt motiv nu se mai înscriu în
cărțile funciare, iar dacă au fost înscrise, acestea se radiază la cererea proprietarului imobilului, a
oricărei persoane interesate sau din oficiu” (ANCPI, 2017).
„Extrasele de carte funciară pentru informare și extrasele de plan cadastral în format analog se
comunică persoanelor interesate prin intermediul unității administrativ-teritoriale. Extrasele pot fi
obținute și prin accesarea serviciului destinat acestei operațiuni pe pagina de internet special creată
de Agenția Națională” (ANCPI, 2017).
a) Cum se face verificarea documentelor finale?
b) Ce presupune înscrierea în CF?
c) Ce documente primește deținătorul la finalul lucrărilor?

Înscrierea în cartea funciară se dispune în baza(ANCPI, 2017):
a) „registrului cadastral al imobilelor;
b) planului cadastral recepționat;
c) actelor juridice colectate în cadrul lucrării de înregistrare
sistematică”.
În urma deschiderii noilor cărți funciare, OCPI transmite autorității
administrației publice locale, în vederea comunicării persoanelor
interesate, potrivit evidenței de carte funciară(ANCPI, 2017):
- extrasul de carte funciară pentru informare;
- extrasul de plan cadastral”
„De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, registrele de
transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de
cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele
cadastrale respective, cu planul cadastral și noile cărți funciare”

________________________________________________________________________________
Aplicația eTerra
Cuprins Pagina
19.2. Descrierea aplicației eTerra 57
• În acest capitol se vor trece în revistă pașii urmați pentru introducerea unei documentații în
sistemul informatic eTerra
19.2. Descrierea aplicației eTerra

Realizarea și întocmirea documentaților digitale pentru lucrările de specialitate în domeniul
cadastrului de către persoanele autorizate au condus la nevoia de standardizare modului de
introducere în baza de date de la nivel național. Astfel au fost adoptate mai multe programe, primul
program a fost GenerareCP.exe care conținea coordonatele de pe contur ale imobilelor și datele din
fișa corpului de proprietate. La ora actuală s-a adoptat o soluție mai eficientă, mai practică prin care
se asigură suportul cu Directiva INSPIRE, aceasta este geoportalul eTerra3. Geoportalurile sunt
adesea sisteme de gestionare a conținutului și/sau software specializate pentru portaluri, care oferă o
valoare adăugată suplimentară prin integrarea geodatelor individuale specializate are loc prin
combinarea tehnologiilor Internet și a funcționalităților GIS bazate pe serviciile geodate.
Prin crearea și actualizarea documentațiilor tehnice în sistemul eTerra persoana autorizată are acces
direct la planul cadastral și la anumite informații din cărțile funciare. Fiindcă se folosește un
geoportal online în care bazele de date pentru acesta se actualizează în timp real informațiile pot fi
folosite de mai multe parți interesate. Această componentă oferă funcționalități de creare,
vizualizare și editare a documentațiilor.
Înregistrarea pe platforma online se face pe baza unui cont creat de ANCPI, după care se introduce
utilizatorul și parola.
________________________________________________________________________________
Figura 19.1 Conectarea în aplicația e-terra

După autentificare, prima etapa este de a alege una dintre cele șase opțiuni prezentate mai jos.
Figura 19.2 Opțiunile de selectare a acțiunilor

La prima opțiune sunt datele persoanei autorizate, adresa, CNP, datele autorizației seria, numărul,
data pentru una dintre categoriile A,B,C, sau D, emise de ANCPI.
Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară a introdus funcția de Vizualizare Carte Funciară , care
este utilă inginerilor în procesul de întocmirea a documentațiilor pentru că furnizează în timp real
informații despre operațiunile în desfășurare.
Figura 19.3Avantaje vizualizare Carte Funciară

La a treia opțiune se pot căuta toate cererile înregistrate în sistemul eTerra indiferent de autorizat,
condiția este ca persoana care interoghează platforma să cunoască câteva informații cu privire la
solicitare. Informațiile cunoscute se completează în câmpurile de mai jos și se interoghează baza de
date.
Figura 19.4 Căutarea cererilor de înregistrare în sistemul e-terra

Rezultatul căutării în lista cereri registratură
________________________________________________________________________________
Figura 19.5 Rezultatul căutării în lista cereri registratură

În etapa Adăugare Cerere Registratură se completează pe rând fiecare dintre câmpurile informații:
cerere, obiecte, documente, informații imobiliare și alte informații. Această etapă se încheie de către
autorizat prin salvarea datelor înregistrate. Cererea primește un număr provizoriu care se va
transforma într-un număr definitiv doar prin prezentarea notei de înregistrare și a documentului de
plată de către persoana autorizată lucrătorului OCPI care va finaliza acest proces.
La secțiunea obiecte se pot selecta în funcție de tipul lucrării sau de informațiile necesare servicii
principale și secundare.
1.Actualizare informații tehnice
Servicii principale (ANCPI, 2019)
261 Înscriere construcții
Servicii secundare
• 231 Drept de proprietate sau dezmembrăminte, în favoarea persoanelor juridice
• 232 Drept de proprietate sau dezmembrăminte, în favoarea persoanelor fizice
• 242 Alte notari (inclusiv radierea)
• 251M Îndreptare eroare materială (MIXT)
• 254 Modificare suprafață
• 255 Repoziționare imobil
• 262 Extindere/desființare construcții și actualizare informații tehnice
262 Extindere/desființare construcții și actualizare informații tehnice (ANCPI, 2019)
o 211 Recepție și înființare carte funciară
o 231 Drept de proprietate sau dezmembraminte, în favoarea persoanelor juridice
o 232 Drept de proprietate sau dezmembraminte, în favoarea persoanelor fizice
o 251M Îndreptare eroare materiala (MIXT)
o 254 Modificare suprafață
o 255 Repoziționare imobil
o 261 Înscriere construcții
2. Avize și recepții (ANCPI, 2019)
111 Aviz începere lucrări
112 Recepție tehnică pentru lucrări de măsurători terestre
113 Recepție lucrări fotogrammetrice
114 Recepția documentelor cartografice de uz public care nu implică măsurători
3. Consultare informare
________________________________________________________________________________
Figura 19.6 Selectarea operațiunilor

După selectarea unui serviciu principal, aplicația va afișa lista de servici secundare asociate
serviciului principal selectat.
Figura 19.7 Selectarea serviciilor secundare

Se vor selecta serviciile secundare ce sunt incluse pe cerere și se vor completa câmpurile solicitate.
4. Dezmembrare / comasare
221 Recepție dezmembrare / comasare (ANCPI, 2019)
• 251C Îndreptare eroare materială și repoziționare imobil (CAD)
222 Înscriere dezmembrare / comasare în cartea funciară (ANCPI, 2019)
• 242 Alte notări (inclusiv radierea)
________________________________________________________________________________
223 Dezmembrare pentru exproprieri (ANCPI, 2019)

• 251C Îndreptare eroare materială și repoziționare imobil (CAD)
5. Furnizare date de cadastru, geodezie și cartografie
6. Intabulare sau înscriere provizorie (ANCPI, 2019)
231 Drept de proprietate sau dezmembrăminte, în favoarea persoanelor juridice
232 Drept de proprietate sau dezmembrăminte, în favoarea persoanelor fizice (ANCPI, 2019)
7. Modificare UAT
MODUAT-Recepție/Înființare/Sistare în urma modificării UAT (ANCPI, 2019)
• 251M Îndreptare eroare materială (Mixt)
8. Notare
242 Alte notări (inclusiv radierea) (ANCPI, 2019)
• 255 Repoziționare imobil
9. Prima înregistrare a imobilelor/unităților individuale(u.i.)
211 Recepție și înființare carte funciară (ANCPI, 2019)
• 251M Îndreptare eroare materiala (MIXT)
• 261 Înscriere construcții
• 262 Extindere/desființare construcții și actualizare informații tehnice
212 Recepție (nr. cadastral) (ANCPI, 2019)
• 251C Îndreptare eroare materiala și repoziționare imobil (CAD)
213 Înființare carte funciară (ANCPI, 2019)
10. Rectificare (ANCPI, 2019)
251C Îndreptare eroare materială și repoziționare imobil (CAD)
251M Îndreptare eroare materială (MIXT)
252 Rectificare limite imobil
254 Modificare suprafață
255 Repoziționare imobil
256 Anulare operațiuni cadastrale
După selectarea serviciilor principale și eventual a serviciilor secundare se poate aplica o reducere
financiară pentru serviciul selectat, cantitatea selectată se poate modifica, dacă se dorește
soluționarea cererii în regim de urgență, atunci se va bifa câmpul "Urgența", dacă solicitantul
beneficiază de reducere și la taxa de urgență, se va bifa câmpul "Reducere urgență" corespunzător
serviciilor pentru care se aplică reducerea. Dacă s-a bifat câmpul "Reducere urgență" pentru un
serviciu, valoarea taxei de urgență corespunzătoare acelui serviciu se va calcula ținându-se cont de
reducerea selectată în câmpul "Reducere".
Ultima opțiune este Documentația Tehnică de unde se poate selecta Creare, buton ce direcționează
către o nouă fereastră de unde putem selecta tipul de documentație tehnică, județul și unitatea
administrativ-teritorială.
________________________________________________________________________________
Figura 19.8 Selectarea opțiunilor pentru documentația tehnică

Prin continuarea procesului se ajunge la o nouă fereastră unde găsim date despre :
• zona informații cerere și flux: cod înregistrare, județ, UAT, Flux.
• zona de prezentare a componentei imobilului (ierarhie teren, parcelă, construcție,
apartament).
• butoane de creare a componentelor imobilului (ierarhie teren, parcelă, construcție,
apartament).
• zona de definire și a documentelor asociate documentației tehnice.
• zona de introducere a persoanelor asociate documentației tehnice.
• funcționalitățile de zoom in și zoom out pe hartă;
• buton acționare validare date textuale. Acesta funcționează pe sistem „Semafor”:
 Roșu: în cazul în care au fost identificate erori ce nu permit trecerea mai departe pe fluxul
de lucru
 Portocaliu – în cazul în care au fost identificate avertizări. Decizia asupra continuării pe
fluxul de lucru după ce au fost identificate este luată de utilizator.
Verde: nu au fost identificate erori, validarea s-a soluționat cu succes.
• buton acționare validare date tehnice:
 Roșu: în cazul în care au fost identificate erori ce nu permit trecerea mai departe pe fluxul
de lucru
 Portocaliu – în cazul în care au fost identificate avertizări. Decizia asupra continuării pe
fluxul de lucru după ce au fost identificate este luata de utilizator.
Verde: nu au fost identificate erori, validarea s-a soluționat cu succes.
• buton salvare documentație tehnice.
• completare cerere asociata documentației tehnice introduse.
• căutare imobile în harta.
• opțiuni de lucru cu harta.
• harta.
________________________________________________________________________________
Figura 19.9 Completarea datelor tehnice

În această etape se completează datele despre teren, actele ce stau la baza realizării lucrării
înregistrate și datele despre proprietari.
Date despre teren
În funcție de tipul de lucrare și codul selectat sunt active câmpurile număr cadastral și număr cartea
funciară.
________________________________________________________________________________
Figura 19.10 Activarea câmpurilor număr cadastral și număr cartea funciară

”Suprafață din acte” de la secțiunea teren se completează și se validează când informația este
disponibilă din actele prezentate de proprietar. Există situații când apare o diferență dintre suprafața
din acte și suprafața rezultată din coordonate, dar care trebuie să nu depășească limita stabilita prin
lege conform regulamentului de întocmire a documentațiilor cadastrale.
Figura 19.11 Selectarea câmpului acte
Figura 19.12 Câmpurile pentru editarea actelor

În Editare date textuale Act se vor completa informațiile referitoare la actele atașate cereri
completându-se pe rând pentru fiecare document următoarele date (ANCPI, 2019):
- Tip document
- Număr
- Data
- Instituția care a emis documentul
Dacă se dorește atașarea documentului se va apăsa butonul Încarcă fișier și se va alege documentul
scanat.
Datele despre persoane/beneficiar
________________________________________________________________________________
Figura 19.13 Câmpurile pentru editarea actelor
Figura 19.14 Completarea câmpurilor pentru persoanele fizice

Se va menționa dacă beneficiarul este persoana fizică sau juridică.
Se vor completa câmpurile "Nume" și "Prenume", dacă beneficiarul este persoană fizică, sau
câmpul "Denumire" dacă este persoană juridică.
- dacă a fost bifat câmpul "Persoana juridică" aplicația va realiza validare de CUI
- dacă a fost bifat câmpul "Persoana fizică" aplicația va realiza validare de CNP.
În partea din dreapta sunt unelte importante pentru realizarea lucrărilor fără erori, suprapuneri, dar
care oferă de asemenea informații persoanei autorizate.
Oferă accesul la valorile atributelor asociate unei geometrii

Ultima unealtă introdusă, dar poziționată în partea din dreapta sub informații este eTerra info. Pin
interogare se pot obține informații cu privire la istoricul imobilului, astfel componenta timp este
introdusă în sistemul eTerra oferindu-se acces și persoanelor autorizate.
________________________________________________________________________________
Figura 19.15 Eterra Info
În partea dreapta jos sunt afișate coordonatele Stereografice, dar din cauza incompatibilității
programelor CAD , a sistemelor de axe sunt inversate. Prima coordonată afișată este Y iar cea de-a
doua este X. Import este opțiunea de a realiza importul datelor spațiale din diverse formate.
Figura 19.16 Importul datelor spațiale în diverse formate
Una dintre cele mai importante componente este aceea de export de date spațiale în diverse formate.
Se pot exporta date cu privire la un imobil sau o zona de interes. Prin această componentă se acordă
acces autorizaților la datele spațiale pentru a se elimina suprapuneri de geometrii.
________________________________________________________________________________
Figura 19.17 Desenarea diverselor geometrii
Din a cincea opțiune se pot desena diferite forme geometrice.
Figura 19.18 Harta de bază
________________________________________________________________________________
Opțiunea 6 este denumită Harta de bază. În aceasta se permite selectarea harții de baza dintr-o
mulțime predefinită, în funcție de anul realizării hărții începând cu anul 2005. Pentru unele zone
este o modalitate de a urmării în timp unele schimbări cu privire la forma terenurilor sau a tipurilor
de categorii de folosință.
Figura 19.19 Straturile disponibile pentru afișare
Prezintă lista straturilor disponibile pentru afișare și capabilitatea de filtrare a acestora.

Aplicația eTerra permite înregistrarea lucrărilor în mod sporadic uzual, dar pentru înregistrarea în
mod sistematic este necesar ca persoana autorizată să înștiințeze ANCPI-ul că a semnat un contract
de prestator. În aplicație se atribuie rolul de user prestator pentru județul unde se va realiza
înregistrarea sistematică , în funcție de tipul de lucrare se alege rolul și județul.
Figura 15.20 Schimbare rol
Pentru înregistrarea în mod sistematic sunt 3 opțiuni disponibile, utilizatorul poate alege între: Lista
Livrări Cadastru General, Cadastru General și Raport Cadastru General.
Figura 19.21 Cadastru sistematic în eTerra
________________________________________________________________________________
În Livrări Cadastru General se alege UAT-ul, se numește livrareași se importă arhiva zip cu fișierele
cgxml.
Export Cadastru General este o unealtă din care se pot exporta imobile pe trei criterii:
• ExportUAT – toate imobilele din stratul permanent din unitatea administrativ-teritorială
• Export în funcție de dată a tuturor imobilelor pentru care au fost realizate lucrări în intervalulales.
• Exportimobil – directivedecăutareimobiledupăidentificatorisauadresă
Rapoarte Cadastru General este opțiunea din care se poate descărca în variantă pdf. sau .exl fișiere
despre rapoarte, statistici, liste și situații. Aceste rapoarte sunt de ajutor pentru toate entitățile
implicate în procesul de realizare a cadastrului sistematic.
a) Ce este eTerra?
b) Ce operațiuni se pot face prin intermediul eTerra?
c) Cum se face recepția documentelor tehnice?

Prin crearea și actualizarea documentațiilor tehnice în sistemul eTerra
persoana autorizată are acces direct la planul cadastral și la anumite
informații din cărțile funciare. Fiindcă se folosește un geoportal online
în care bazele de date pentru acesta se actualizează în timp real
informațiile pot fi folosite de mai multe parți interesate. Această
componentă oferă funcționalități de creare, vizualizare și editare a
documentațiilor.

________________________________________________________________________________
Cadastrul economic
Cuprins Pagina
20.2. Bonitare cadastrală 70
20.3. Evaluarea terenurilor și clădirilor 75
• În acest capitol se va defini aspectul economic al activității de cadastru, numit bonitare și se va

analiza modul de încadrare a terenurilor și construcțiilor în clase de bonitare
20.2. Bonitare cadastrală
Prin bonitarea terenurilor agricole se determină producția și fertilitatea acestor terenuri. Bonitarea
terenurilor este operațiunea complexă de cunoaștere aprofundată a performantelor unui teren. Pentru
bonitarea terenurilor se determină și se apreciază calitățile tehnice prin intermediul unui sistem de
indici tehnici folosiți la calculul notei de bonitare.
Prin notele de bonitare ale terenurilor agricole, determinate în funcție de calitatea culturilor, se
stabilește calitatea terenurilor. Bonitarea cadastrală calculată printr-o metodă complexă reprezintă
componenta calitativă a cadastrului. Prin încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate, rezultă
date necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale
contribuabililor pe teritorii administrative și la nivel de proprietar(Badea, 2013).
Bonitarea cadastrală este necesară în procesul de evaluare a terenurilor, arendărilor și
concesionărilor, în obținerea unui credit ipotecar, scopul stabilirii sarcinilor ce revin asupra
terenurilor agricole ca urmare a circulației juridice a acestora.
O altă problemă pentru care se solicită studii de bonitare cadastrală este momentul în care se dorește
schimbarea categoriei de folosință a terenurilor.
Productivitatea agricolă depinde de o serie de condiții care țin de: relief, condiții de mediu, tip de
sol și hidrologie. Există o serie de indicatori măsurabili care se iau în considerare la stabilirea
notelor de bonitare(Musat, 2014):
- alunecări stabilit prin indicatorul 38;
- anumite forme de microrelief, panta indicatorul 33;
- media anuală a temperaturii aerului indicatorul 3C;
- media anuală a precipitațiilor indicatorul 4C;
- adâncimea apei pedofreatice indicatorul 39;
- textura și contraste de textură 23;
- gleizare 14;
________________________________________________________________________________
- pseudogleizare 15;
- salinizare sau alcalizare indicatorii 16 și 17;
- volum edafic util (pe adâncimea intre 0-150 cm) indicatorul 133;
- porozitate totala (pe orizontul restrictiv din intervalul 20-70 cm) indicatorul 44;
- reacția solului indicatorul 63;
- rezerva de humus (pe adâncimea între 0-50 cm) indicatorul 144;
- inundabilitate indicatorul 40;
- poluare indicatorul 29;
- conținut de CaCO_3 indicatorul 61;
- exces de umiditate de suprafață 181.
Pentru a stabili nota de bonitare se folosesc cei 17 indicatori care pot avea valori între 0 și 1.
Produsul acestora se înmulțește cu 100 astfel rezultatul maxim se obține dacă toți indicatorii au
valoarea 1, iar valoarea minimă este obținută dacă cel puțin unul dintre indicatori este egal cu 0.
Nota de bonitare = ( *100
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează(Musat, 2014):

clasa I - 81-100 de puncte de bonitare;
clasa a II-a - 61- 80 de puncte de bonitare;
clasa a III-a - 41- 60 de puncte de bonitare;
clasa a IV-a - 21- 40 de puncte de bonitare;
clasa a V-a - 1- 20 de puncte de bonitare,
Gleizarea și pseudogleizarea – sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau
permanent de apă în sol. În aceste condiții sunt favorizate procesele de reducere, în special a Fe și
Mn, compuși reduși rezultați imprimând orizontului culori albăstrui-vinețiu-verzui (orizont cu
aspect marmorat).
Gleizarea - Excesul de apă provenit din pânza freatică situată la adâncime critică și afectează baza
profilului de sol, favorizează procesul de gleizare.
Salinizarea reprezintă procesul pedogenetic prin care crește conținutul în săruri solubile, peste 0,10-
0,15 % întâlnit în solurile obișnuite.
Acest proces se produce atunci când solul este umezit freatic până la suprafață, climatul arid
intensifică evaporația și depunerea sărurilor solubile în partea superioară a profilului de sol unde se
formează crustă.
Exista câteva principii în stabilirea bonității cadastrale(Badea, 2013):
1. Calitatea terenurilor se stabilește în funcție de capacitatea lor de a fi utilizate ca mijloc de
producție
________________________________________________________________________________
2. Tipul de sol este cu atât mai bun cu cât permite cultivarea unui număr cât mai mare de plante.
3. Pe terenurile favorabile tuturor culturilor, zonele climatice și factorii economici sunt decisivi în
stabilirea categoriilor de culturi.
În funcție de sol, relief, climă, apa freatică, avem următoarele clase de calitate (Musat, 2014)
(Badea, 2013):
Clasa I (81-100 puncte) terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile,
neafectate de fenomene de degradare, situate pe suprafețe plane sau foarte slab înclinate, în condiții
climaterice de temperaturi și precipitații favorabile pentru culturi. Terenuri cu preț abilitate foarte
bună pentru culturile de câmp fără nici o restricție; pot fi cultivate fără aplicarea unor măsuri de
prevenire a degradării sau de ameliorare a solului.
Clasa a II a (61-80 puncte) terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fină,
cu permeabilitate bună sau mijlocie-mică, slab afectate de fenomene de degradare, situate pe
suprafețe plane sau slab înclinate, în condiții climaterice de temperatură și precipitații favorabile
pentru culturi. Terenurile cu preț abilitate bună, cu limitări reduse; pericolul de degradare a solului
sau deficiențele existente pot fi înlăturate prin tehnologii curente sau măsuri ameliorative la
îndemâna fermierului.
Clasa a III a (41-60 puncte) terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu
textura mijlocie, mijlociu-grosieră sau fină moderată afectate de fenomene de degradare situate pe
suprafețe plane sau mijlociu înclinate, în condiții climaterice de temperatură și precipitații moderat
favorabile pentru culturi. Terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate, care reduc gama
culturilor agricole și necesită, pentru prevenirea degradărilor și/sau ameliorare, măsuri de
ameliorare sau amenajare.
Clasa a IV a (21-40 puncte) terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu rocă dură, la
adâncime mică, cu textura variată, puternic afectate de fenomene de degradare, în condiții
climaterice puțin favorabile pentru culturile agricole. Terenuri cu pretabilitate slabă (marginală) cu
limitări severe care determină diminuări sistematice, apreciabile ale recoltelor la culturile de câmp;
necesită măsuri intensive de amenajare și/sau ameliorare.
Clasa a V a (1-20 puncte) terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă,
foarte puternic afectate de fenomene de degradare. Terenuri cu limitări foarte severe, nepretabile în
condiții de neamenajare nici pentru culturi de câmp, nici pentru livezi sau vii; pentru a fi luate în
cultură necesită măsuri de amenajare și ameliorare speciale, complexe, intensive; prin amenajare ele
pot fi trecute la diverse folosințe superioare.
Aceste clasificări care se fac și în funcție de: gruparea parcelelor, formă și obstacole, distanța față
de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare a produselor sau de gară, de calitatea
drumurilor.
Nevoile cadastrului la care trebuie să răspundă cadastrul calitativ agricol sunt(Badea, 2013):
- furnizarea datelor cerute de cadastrul general (impozite, taxe);
- furnizarea de suport pentru decizii ale unor instituții publice în probleme de teren agricol:
scoaterea din circuitul agricol, concesionări, despăgubiri, echivalări, stabilirea valorii de patrimoniu,
litigii;
- furnizarea de suport pentru proiecte/planificări de interes public și privat la diferite niveluri
teritoriale și administrative: fundamentarea strategiilor, elaborarea legislației și reglementărilor,
________________________________________________________________________________
fundamentarea și proiectarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare sau agropedoameliorative, studii de

impact asupra mediului, organizarea teritoriului agricol;
- furnizarea unor servicii în domeniul public sau privat: fundamentarea valorii arendei, evaluări în
scopul acordării de credite, fundamentarea unor valori de referință pentru diferite scopuri.
Figura 20.1 Model de aviz Oficiul de studii pedologice și agrochimice Timiș
Bonitarea clădirilor
Determinările calitative asupra construcțiilor conțin informații legate de calitatea clădirilor și a
instalațiilor existente în clădiri, cum sunt:
- Structura de rezistență a clădirii;
- Materialele de construcție din care este făcută clădirea;
- Starea tehnică a clădirii și gradul ei de întreținere;
- Existența și gradul de uzură al instalațiilor tehnico-sanitare: lumină, termoficare, apă,
gaz,etc.
Clădire se pot clasifica astfel, după gradul de uzură:
Clădiri foarte bune = pt cladiri construite din materiale durabile, cu o vechime < de 20 ani, cu
finisaje, instalatii complete, care nu necesita reparatii
Clădiri bune = pt cladirile constr din materiale durabile, cu finisaje si instalatii complete, care
necesita unele lucrari de imbunatatire dar nu ft importante, vechime 20-50 ani
Clădiri mediocre =cladiri constr din materiale durabile, cu instalatii incomplete, finisaje putin
deteriorate, vechime de peste 50 ani sau cladirile din paianta, din lemn cu vechime peste 20 ani
Clădiri rele=cladirile realizate din materiale dure sau nu, avand deteriorari importante in
structura+finisaj, crapaturi in fundatie/ziduri, necesita serioase lucrari de reparatie
Clădiri insalubre=cladirile care nu corespund folosintei ca urmare a degradarilor si prezinta pericol
pt viata si sanatatea celor care o folosesc
Clădire ruina =cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor
________________________________________________________________________________
Figura 20.2. Indicii de cartare ai clădirilor
Figura 20.3. Interpretarea indicilor de cartare
________________________________________________________________________________
a) Ce este bonitarea terenurilor?
b) Ce sunt notele de bonitare?
c) Care sunt clasele de calitate ale terenurilor?
d) Cum se clasifică construcțiile după gradul de uzură?

Bonitarea terenurilor este operațiunea complexă de cunoaștere
aprofundată a performantelor unui teren. Pentru bonitarea terenurilor
se determină și se apreciază calitățile tehnice prin intermediul unui
sistem de indici tehnici folosiți la calculul notei de bonitare.
Prin notele de bonitare ale terenurilor agricole, determinate în funcție
de calitatea culturilor, se stabilește calitatea terenurilor. Bonitarea
cadastrală calculată printr-o metodă complexă reprezintă componenta
calitativă a cadastrului. Prin încadrarea terenurilor agricole în clase de
calitate, rezultă date necesare sistemului de impozite și taxe pentru
stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor pe teritorii
administrative și la nivel de proprietar(Badea, 2013).
20.3. Evaluarea terenurilor și clădirilor
Evaluarea nu este un calcul precis al valorii conform unor formule matematice, ci, mai mult, un
proces de estimare a unui tip al valorii pentru un anumit tip de bun la o anumită dată. La nivel
național, exercitarea profesiei de evaluator este reglementată de ANEVAR (Asociația Națională a
Evaluatorilor Autorizați din România), înființată prin Ordonanță de Guvern în anul 2011. Există
patru tipuri de bunuri ce pot fi realizate de evaluatori autorizați(ANEVAR, 2011):
• proprietatea imobiliară (bunul imobil),
• bunuri mobile,
• întreprinderi, participații la întreprinderi și proprietăți imobiliare generatoare de afaceri,
• instrumentele financiare.
Evaluarea bunurilor imobile se realizează pentru mai multe obiective(ANEVAR, 2011):
• Vânzarea/cumpărarea unui bun;
• Fuziuni și schimburi de proprietăți;
• Garantarea împrumuturilor;
• Justa compensare în caz de expropriere sau pentru restituirea proprietăților;
• Înregistrarea în situațiile financiare;
• Evaluarea pentru asigurare;
• Evaluarea în cadrul procesului de insolvență/faliment;
• Alte scopuri.
Prețul este suma de bani care a fost cerută, oferită sau plătită pentru un bun. Imediat ce tranzacția a
fost realizată, prețul poate rămâne același sau se poate schimba în funcție de condițiile pieței.
Costul este reprezentat de suma de bani plătită anterior (în numerar sau echivalente de numerar) de
cumpărător pentru bunuri sau servicii sau suma de bani necesară pentru a crea sau a produce bunul
sau serviciul de către producător.
Valoarea este cel mai probabil un preț care va fi plătit pentru anumite bunuri sau servicii la o
anumită dată. Valoarea de piață este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data
evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție cu preț determinat
________________________________________________________________________________
obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în

cunoștință de cauză, prudent și fără constrângere (ANEVAR, 2011).
Pentru a efectua o evaluare este necesară cunoașterea celor trei abordări ale valorii(ANEVAR,
2011):
Abordarea prin cost

Este mai puțin relevantă în cazul abundenței informațiilor de piață, dar devine predominantă în
cazul lipsei informațiilor comparabile. Este fundamentată pe principiul că un cumpărător va plăti
pentru un activ cel mult costul necesar obținerii unui activ cu aceeași utilitate prin construire sau
prin cumpărare.
Abordarea prin cost este practicată în următoarele situații(ANEVAR, 2011):
- Când există un număr limitat de tranzacții din cauza naturii specializate, modelului sau
localizării activului, sau când activul în sine nu generează un flux de numerar sau când
fluxul de numerar asociat cu acesta nu poate fi separat de întreprinderea care utilizează
activul. De aceea, abordarea prin cost se utilizează în mod tipic ca abordarea primară în
evaluare atunci când abordarea prin piață sau prin venit nu se pot aplica;
- Când activul subiect a fost construit și pus în funcțiune recent;
- Când activul subiect se află în fază de proiect sau se află în stadiul de în curs de
execuție/neterminat.
Costul de înlocuire net este considerat ca o aplicație a abordării prin cost acceptabilă pentru
obținerea unui înlocuitor (surogat) pentru valoarea de piață a proprietăților cu piață limitată și a
celor specializate, atunci când informațiile relevante sunt rare sau inexistente(ANEVAR, 2011).
Costul de reproducere este costul estimat pentru a construi, la data evaluării, o replică exactă a
activului subiect, deci cu aceleași specificații, folosind aceleași materiale, tehnici de construire,
calitate și proiect, inclusiv cu toate deficiențele activului subiect(ANEVAR, 2011).
Pentru a determina costul de înlocuire net trebuie calculată deprecierea. Aceasta trebuie scăzută din
costul de înlocuire sau din cel de reproducere(ANEVAR, 2011).
Deprecierea este definită ca fiind o pierdere a utilității unui activ cauzată fie de deteriorarea fizică,
de schimbările tehnologice, ale schemelor de evoluție a cererii și de modificările mediului
înconjurător, care se concretizează într-o pierdere de valoare.
Deprecierea poate fi de trei feluri:
- fizică;
- funcțională;
- economică.
Pentru a determina valoarea de piață trebuie adăugat la toate acestea prețul terenului.
Abordarea prin piață

Abordarea prin comparația vânzărilor consideră că prețurile proprietăților sunt stabilite de piață.
Valoarea de piață poate fi calculată în urma studierii prețurilor de pe piață ale proprietăților
competitive. Atunci când există informații disponibile, abordarea prin comparație a vânzărilor este
cea mai directă și sistematică abordare pentru estimarea valorii.
Pentru a putea face o comparație se folosesc proprietăți subiect și proprietăți comparabile Pentru
comparație se folosesc o serie de unități: prețul de vânzare pe metru pătrat sau se poate folosi prețul
pe cameră.
Corecțiile prețurilor comparabile se fac prin luarea în considerare a diferențelor dintre următoarele
elemente de comparație(ANEVAR, 2011):
- drepturile de proprietate transferate;
- localizarea;
- calitatea terenului sau vârsta și caracteristicile terenurilor;
- utilizarea permisă sau zonarea pentru fiecare proprietate;
________________________________________________________________________________
- situațiile în care a fost determinat prețul și tipul valorii cerut;

- data efectivă a dovezii despre preț și data evaluării cerută.
Abordarea prin venit

Această abordare are în vedere convertirea fluxurilor de venit viitoare în valoarea de piață a
activului. Ca și în cazul abordării prin piață și în abordarea prin venit trebuie să existe proprietăți
comparabile. Capitalizarea veniturilor utilizează procesele care calculează valoarea actualizată a
beneficiilor viitoare, anticipate.
a) Ce se înțelege prin evaluare?
b) Cum se face evaluarea bunurilor imobile?
c) Ce înseamnă abordarea prin cost?

Evaluarea nu este un calcul precis al valorii conform unor formule
matematice, ci, mai mult, un proces de estimare a unui tip al valorii
pentru un anumit tip de bun la o anumită dată. La nivel național,
exercitarea profesiei de evaluator este reglementată de ANEVAR
(Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România),
înființată prin Ordonanță de Guvern în anul 2011.

________________________________________________________________________________
Viziune nouă asupra cadastrului:3D, 4D
Cuprins Pagina
21.2. Necesitatea introducerii cadastrului 3D 78
21.3. Situația cadastrului 3D la nivel internațional 81
21.4. Cadastru 4D 84
• În acest capitol se va defini conceptul modern de cadastru 3D și 4D, precum și stadiul

implementării acestor concepte la nivel internațional
21.2. Necesitatea introducerii cadastrului 3D

În proporție covârșitoare, în lucrările de cadastru, lucrăm în spațiul cu două dimensiuni. Totuși
există cazuri când sunt necesare și determinări de altitudine, acestea fie că sunt făcute în mod clasic
prin măsurători, fie prin realizarea unui model digital atunci când vorbim de concepte noi cum ar fi
cadastrul 3D.
Cadastrul, până în prezent, reprezintă o serie de determinări 2D, necesare pentru a înregistra statutul
juridic al unuia sau a mai multor imobile. Delimitările imobilelor existente sau a imobilelor noi
rezultate sunt definite în două dimensiuni(Fendel, 2002).
Prin urmare, informațiile 3D capătă tot mai multă importanță. Acestea oferă extrem de multe date
referitoare la modul în care sunt organizate terenurile și construcțiile pe teritoriul unei țări, ceea ce
facilitează activitatea administrativă.
În ultimii ani, un număr de factori politici, economici, de mediu și sociali precum și inovația
tehnologică rapidă au schimbat profund perspectivele pentru gestionarea terenurilor și, în special, a
construcțiilor. În acest context, problema securității deținerii și înregistrării drepturilor de
proprietate este recunoscută din ce în ce mai mult ca o componentă importantă pentru eliminarea
sărăciei și realizarea dezvoltării economice durabile.
Având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, toate statele membre ale ONU își
dezvoltă și modernizează cadastrul și sistemele de înregistrare a terenurilor și, în paralel,
formalizează piața imobiliară. Sistemele actuale de administrare a terenurilor și cadastrul au nevoie
demetode noi. Acestea trebuie să evolueze continuu pentru a face față tendințelor în curs de
desfășurare, cum ar fi: urbanizarea, schimbările demografice, discrepanțelesociale, transformarea
digitală, economia globală volatilă, prejudiciile cauzate mediului antropic și așa mai departe.
Ideea de cadastru 3D este discutată de profesioniștii din domeniul măsurătorilor terestre de ani buni.
În ciuda tuturor studiilor, cercetărilor și progresului în aceasta direcție, până la aceasta oră, nicio
țară din lume nu are implementat un sistem cadastral 3D complet, ci doar elemente 3D în sistemul
cu două dimensiuni. Problematica înregistrării adecvate a proprietăților devine însă din ce în ce mai
complexă, astfel că în multe cazuri înregistrările existente trebuie să capete un grad mai mare de
complexitate(Mangioni, et al., 2012).
________________________________________________________________________________
Înregistrarea proprietății trebuie să ofere informații cu privire la drepturile legate de o anumită

proprietate și restricțiile legale la care aceasta este supusă. În sistemul în două dimensiuni parcela
este elementul de baza. Parcelele nu au voie să se suprapună sau să existe goluri între ele. Realitatea
însă nu operează în două dimensiuni. Dacă din punct de vedere al poziționării se lucrează în 2D, din
punct de vedere juridic înregistrarea proprietății s-a făcut întotdeauna în 3 dimensiuni.
Nevoia de spațiu în zonele urbane duce la multe situații de suprapunere fizică a unor imobile în
lumea reală. Putem avea cazuri ca: stații de metrou, drumuri pe sub construcții, linii de metrou
suspendate etc. Există la ora actuală destule soluții în cadrul sistemului 2D care pot acoperi aceste
tipuri de situații, însă introducerea celei de-a treia dimensiuni ar putea ilustra mai bine situațiile
întâlnite în practică.
Figura 21.1 Reprezentare autostradă 3D sub calea ferată (civil)

După cum s-a precizat, aceste situații de suprapuneri de drepturi de proprietate nu este nouă.
Factorii care au dus la nevoia trecerii în spațiul cu trei dimensiuni sunt:
- creșterea valorii proprietăților imobiliare
- creșterea numărului de rețele edilitare, mijloace de transport sub și supraterane, parcări subterane,
clădiri construite deasupra rețelelor de infrastructură
- abordări 3D în domenii multiple
- nevoia unei cât mai fidele reprezentări a realități fizice și juridice
O situație de proprietate 3D reprezintă o situație în care vorbim de proprietăți așezate în straturi,
proprietățile fiind așezate unele peste altele, fiecare dintre deținători folosind un anumit volum
spațial limitat în trei dimensiuni.
Situațiile de înregistrare în trei dimensiuni pot fi de mai multe tipuri:
________________________________________________________________________________
1) Etichete 3D în actualul sistem cadastral. Obiectele sunt reprezentate în 2D, situațiile care
presupun reprezentări 3D sunt rezolvate ad-hoc. Soluția este atașarea unor etichete 3D în hărțile
cadastrale, persoanele interesate putând consulta informațiile din registre aflate sub forma digitală.
O astfel de soluție presupune crearea unei referințe a obiectului 3D în înregistrarea 2D.
Reprezentarea acestuia urmând să se facă în afara bazei de date grafice 2D, într-un mediu separat
unde se poate realiza vizualizarea 3D.
2) Soluția hibridă. Presupune păstrarea obiectelor 2D în sistemul cadastral 3D cu păstrarea relațiilor
implicite între parcelă și obiectul 3D. Relațiile implicite există prin definirea spațială a obiectelor și
pot fi accesate prin funcții spațiale. Situația legală se preia din documentele oficiale care trebuie să
conțină informații 3D precise. Stocarea elementelor 3D în cadrul cadastrului 3D este foarte
avantajoasă pentru că oferă accesibilitate, iar cele două tipuri de obiecte pot fi combinate automat.
Aceasta înseamnă că stocarea în aceeași bază de date a acestor tipuri de obiecte poate duce la
operați de tipul interogărilor și analizelor. Un alt avantaj este accesarea datelor juridice atunci când
acestea se referă la spațiul 3D. În afară de acestea se stochează și atributele obiectelor, relațiile
juridice, precum și legăturile dintre obiecte.
3) Înregistrarea completă în 3D. Este o problemă mai complexă care presupune în primul rând ca
legislația și forma de înregistrare cadastrală să fie capabilă să admită drepturile 3D. Din punct de
vedere legal, trebuie introduse obiectele legale în trei dimensiuni. În aceste condiții apar câteva
consecințe(Mangioni, et al., 2012):
- trebuie redefinit conceptul de proprietate, o parcelă 2D este definită doar la sol, în timp ce
proprietatea în 3D poate fi deasupra sau dedesubtul solului
- sunt posesorii imobilelor în 3D obligați să tolereze deasupra sau dedesubtul imobilului lor o
parcelă 3D?
- ce se întâmplă dacă un imobil 3D se mișcă din cauza deplasării terenurilor?
- relațiile între obiecte trebuie clar definite de la drepturile de acces până la cele de protecție
Colectarea datelor pentru un astfel de sistem trebuie să se facă având în vedere scopul final. Astfel
se va avea în vedere alegerea instrumentelor de colectare care să dea posibilitatea prelucrării și
vizualizării datelor în spațiul cu trei dimensiuni.
Implementarea unui sistem cadastral 3D trebuie să fie făcută pas cu pas. Întâi de toate trebuie
subliniate avantajele acestei forme de înregistrare. Apoi trebuie promovată înregistrarea voluntară a
situațiilor de proprietate 3D. În timp, în piață, această nevoie va fi din ce în ce mai prezentă.
Regulile de înregistrare trebuie îmbunătățite pe măsură ce sunt înregistrate din ce în ce mai multe
imobile pe baza bunelor practici deduse în timpul înregistrărilor.
Figura 21.2 Problematicile cadastrului 3D

________________________________________________________________________________
a) De ce este necesar cadastrul 3D?
b) Cum se poate face înregistrarea 3D?

Ideea de cadastru 3D este discutată de profesioniștii din domeniul
măsurătorilor terestre de ani buni. În ciuda tuturor studiilor,
cercetărilor și progresului în aceasta direcție, până la aceasta oră, nicio
țară din lume nu are implementat un sistem cadastral 3D complet, ci
doar elemente 3D în sistemul cu două dimensiuni. Problematica
înregistrării adecvate a proprietăților devine însă din ce în ce mai
complexă, astfel că în multe cazuri înregistrările existente trebuie să
capete un grad mai mare de complexitate(Mangioni, et al., 2012).
Înregistrarea proprietății trebuie să ofere informații cu privire la
drepturile legate de o anumită proprietate și restricțiile legale la care
aceasta este supusă. În sistemul în două dimensiuni parcela este
elementul de baza. Parcelele nu au voie să se suprapună sau să existe
goluri între ele. Realitatea însă nu operează în două dimensiuni. Dacă
din punct de vedere al poziționării se lucrează în 2D, din punct de
vedere juridic înregistrarea proprietății s-a făcut întotdeauna în 3
dimensiuni.
21.3. Situația cadastrului 3D la nivel internațional
Olanda
Discuțiile asupra unui sistem de înregistrare 3D au început în momentul apariției unor situații în
care anumite imobile nu puteau fi înregistrate în sistem fără ambiguități.
La momentul actual proprietățile sunt definite la nivelul parcelelor aflate pe suprafața terenului.
Proprietățile 3D nu există independent în legislație, ci sunt legate de cele 2D. Informațiile asupra
imobilelor 3D sunt obținute prin interogarea documentelor care stabilesc proprietatea imobilelor
2D. În înregistrarea cadastrală există ca entități separate doar apartamentele. În sistemul cadastral
olandez se înregistrează doar parcelele și rețelele edilitare de telecomunicații. Acestea, deși sunt
subterane, se înregistrează tot la suprafața prin clasificări în baza de date și coduri de vizibilitate
speciale(Stoter, 2004).
Danemarca
La momentul actual proprietățile sunt definite la nivelul parcelelor aflate pe suprafața terenului.
În Danemarca există patru entități care dețin competența în înregistrarea cadastrală: componenta
tehnică (planurile cadastrale) sunt deținute de Ministerul Mediului, componenta legală (Cartea
Funciară) este deținută de Ministerul Justiției, Informațiile despre construcții sunt deținute de
comunitățile locale, iar componenta economică este reglementată de Ministerul Economiei. În
aceste condiții accesarea informației este destul de greoaie(Stoter, 2004).
Înregistrarea cadastrală conține doar registrul parcelelor și al proprietarilor, astfel că nu se știu
drepturile și sarcinile fiecărui imobil. Pentru a se putea știi aceste lucruri trebuie interogată Cartea
Funciară. Pentru a putea implementa un sistem 3D trebuie facilitat accesul la informații.
Norvegia
Necesitatea înregistrării 3D a proprietăților a fost o nevoie sesizata de autoritățile norvegiene încă
din anii 90. Cele trei tipuri de proprietate 3D care trebuie înscrise ar fi:
- volume dedesubtul suprafeței pământului ca: parcări subterane, centre comerciale, tuneluri
________________________________________________________________________________
- construcții realizate pe piloni situate deasupra suprafeței pământului, în special deasupra

drumurilor și cailor ferate
- construcții pe piloni ridicate deasupra marii sau apelor dulci
În aceste condiții va fi concepută o lege referitoare la înregistrarea proprietăților 3D, a construcțiilor
care traversează mai multe parcele. Așteptând această lege, municipalitățile au început să aibă în
vedere înregistrarea proprietăților ca volume deasupra sau dedesubtul pământului. Proprietățile sunt
supuse acelorași reguli și restricții ca și pentru cele în două dimensiuni. În cazul măsurării
imobilelor 2D, acest lucru se face înainte de stabilirea limitelor de proprietate. În cazul imobilelor
3D acest lucru nu se poate face pentru că limitele unei construcții nu se pot măsura înainte ca
aceasta să fie terminată. De aceea planurile și schițele clădirii sunt suficiente pentru înregistrare. În
registrele cadastrale însă suprafețele sunt înscrise sub formă de metri pătrați nu de metri cubi.
Entitatea 3D primește un număr cadastral unic și este legată de parcela 2D deasupra sau dedesubtul
căreia se află(Stoter, 2004).
Suedia
În Suedia, necesitatea înregistrării proprietății în 3D a apărut ca o consecință a dificultății
înregistrării apartamentelor, spațiilor comune și dependințelor acestora. Astfel în 2004 a fost
promulgată o lege care stabilește cadrul pentru înregistrarea 3D. Pentru a evita existența unor spații
de gol, de aer, orice proprietate 3D trebuie să fie legată de o construcție. Limitele sunt păstrate
separat de registrele pentru înregistrarea 2D însă în baza de date cadastrală. Pentru proprietățile 3D
au fost stabilite următoarele criterii(El-Mekawy, et al., 2014)(Larsson, et al., 2018):
- titlul trebuie să fie permanent;
- titlul trebuie să poată fi transferat fără parcela de sub el;
- o proprietate 3D trebuie să poată fi publică, să se poată accesa datele despre ea pentru eventuale
tranzacții sau accesarea unor instrumente de creditare;
- noua lege trebuie să fie în concordanță cu cele existente care țin de înregistrarea 2D.
Deși se pot înscrie, imobilele 3D nu sunt supuse obligației de a fi măsurate, astfel că limitele lor pot
să nu fie cunoscute cu precizie. Imobilele se înregistrează în planul cadastral de baza prin amprentă
lor la sol. Această abordare nu acoperă toate cazurile de înregistrare 3D.
Australia
Înregistrarea imobilelor 3D se aplică în statul Queensland din Australia încă din 1997. Sistemul
înregistrează grafic însă numai amprenta elementului înregistrat. Conform legii, o parcelă 3D este
nelimitată în adâncimea sa pe verticală.
Aproape toate terenurile libere sunt măsurate de către inginerii topografi licențiați. Legea
infrastructurii geodezice și cartografice (2003) ghidează geodezii și asistă la menținerea
infrastructurii, Legea geodezilor (2009) ghidează activitățile inginerilor și asigură protecția
proprietarilor de terenuri. În plus, există mai multe directive pentru geodezi: Manualul practicilor
funciare(the Land Practice Manual), cerințele cadastrale de cercetare (the Cadastral Survey
Requirements (CSR)) și Înregistrator de titluri pentru realizarea planului cadastral (Registrar of
Titles Directions for Preparation of Plan- RTDPP). Toate aceste legi și directive au oferit un cadru
juridic solid pentru înregistrarea corpurilor de proprietate 3D(Stoter, 2004).
Elementele 3D care se înregistrează sunt(Stoter, 2004):
- parcelele construite, care se definesc ca având podea, pereți și tavan;
- parcele având restricții în adâncime sau înălțime;
- parcele volumetrice care sunt delimitate de parcele de suprafață și astfel independente de limitele
parcelei 2D de suprafață;
- parcele volumetrice rezultate în urma diviziunilor.
Planurile volumetrice includ desene cu cote în sistemul național de cote, însă grafic este desenată
numai amprenta elementului 3D, fiind astfel imposibil de determinat dacă acestea se suprapun.
________________________________________________________________________________
Figura 21.3 Statul Queensland din Australia și vizualizare 3D

Problema care trebuie rezolvată este integrarea obiectelor 3D și 2D în același mediu. În aceste
condiții, este evident că trebuie să avem coordonatele altimetrice ale obiectelor în sistemul în care
se efectuează lucrările. Există o diferență între planurile 2D (Standard Format Plan), planurile de
unități de clădiri 3D (Building Format Plan (BFP)) și planurile 3D (Volumetric Format Plans
(VFP)) pe care o vom detalia în acest subcapitol.
Planurile cadastrale 3D (BFP și VFP) prezintă geometria 2D pe planul de bază cu reprezentări
izometrice 3D care fac parte din planul cadastral. Obiectele 3D au sisteme de numerotare diferite
pentru a se deosebi de un număr de lot 2D. Se face distincția între lot și parcelă. Lotul este suprafața
sau parcela de bază, în timp ce parcela este conținută într-un lot. În cazul în care lotul nu are nici o
altă parcelă, cum ar fi cazul unui lot 2D, lotul și parcela sunt adesea folosite interschimbabil și se
înțelege din context. Elementelor 2D trebuie să le fie asociată cota pentru a pute stabili relația
________________________________________________________________________________
topologică cu elementele 3D. Imobilele pot fi deasupra, dedesubt sau se pot intersecta. Aceasta
soluție presupune realizarea unor modele digitale ale terenului și suprafețelor la nivel național. O
astfel de procedură ar fi costisitoare și destul de greu de realizat. O altă soluție, mai simplă, este ca
numai obiectelor 3D să le fie asociate coordonatele altimetrice, acest lucru ducând totuși la o
oarecare inconsistență a datelor.
a) În ce țări din lume sunt implementate parțial sisteme cadastrale
3D?
b) Ce soluții avem pentru integrarea datelor 3D în planurile 2D?

Problema care trebuie rezolvată este integrarea obiectelor 3D și 2D în
același mediu. În aceste condiții, este evident că trebuie să avem
coordonatele altimetrice ale obiectelor în sistemul în care se
efectuează lucrările. Există o diferență între planurile 2D (Standard
Format Plan), planurile de unități de clădiri 3D (Building Format Plan
(BFP)) și planurile 3D (Volumetric Format Plans (VFP)) pe care o
vom detalia în acest subcapitol. Imobilele pot fi deasupra, dedesubt
sau se pot intersecta. Aceasta soluție presupune realizarea unor
modele digitale ale terenului și suprafețelor la nivel național. O astfel
de procedură ar fi costisitoare și destul de greu de realizat. O altă
soluție, mai simplă, este ca numai obiectelor 3D să le fie asociate
coordonatele altimetrice, acest lucru ducând totuși la o oarecare
inconsistență a datelor.
21.4. Cadastru 4D
Toate drepturile, restricțiile și responsabilitățile din sistemul 3D sunt înregistrate, iar orice drept,
restricție sau responsabilitate care poate fi înregistrată în sistemul 2D este de asemenea posibil să fie
înregistrată pe parcele 3D.
În acest moment cadastrul 3D rămâne un concept cu care lucrează îndeosebi comunitatea științifică.
Aplicarea lui în practica se face treptat, de către anumite țări care au identificat nevoia extinderii
sistemului actual 2D.
Într-o discuție despre "eficacitatea prețurilor" trebuie să luam în considerare și timpul, adică cea de-
a 4-a dimensiune. În înregistrarea cadastrală clasică, de obicei, ne referim la istoricul actelor de
proprietate și la drepturile de proprietate sau cum forma și mărimea parcelelor de teren și a
obiectelor cadastrale se schimbă în timp. Însă exista o componentă de timp-cost în construcția
cadastrului, o relație între timp și proprietate. Pe măsură ce marile orașe ale lumii devin metropole,
valoarea terenului și a îmbunătățirilor lui cresc și ele. Astfel, timpul și impactul acestuia asupra
administrării terenului conduce la nevoia de a continua cercetarea cu privire la aspectele
fundamentale ale politicilor tehnico-administrative, legale și financiare cu privire la gestionarea
terenurilor.
Utilizarea terenurilor este un proces din ce în ce mai complex. Este necesar ca sistemele cadastrale
să ia în considerare și gestionarea celei de-a treia (volumul) și celei de-a patra dimensiuni (timpul).
Până în prezent, câteva țări au elaborat mai multe studii referitoare la cadastrul 3D / 4D, în funcție
de sistemele lor juridice și de nevoile tehnice. Acum se acceptă în general că actualul model de date
________________________________________________________________________________
cadastrale ar trebui îmbunătățit și actualizat pentru a reflecta toate dimensiunile. În practica actuală,
informațiile temporale și multidimensionale sunt tratate ca date atributive. Studiile anterioare au
arătat că această abordare are unele limitări în ceea ce privește reprezentarea și înregistrarea
situațiilor 3D / 4D.
Figura 21.4 Model de clădire 3D cu structuri 3D interioare (stânga) și cu spații de volum

interior 3D (dreapta)
Figura 21.5 Reprezentarea datelor 2.5D (stânga) și Geometria fațadelor (dreapta) în

CityEngine
O utilizare a cadastrului 4D a spațiului are loc în complexe de apartamente. Din punct de vedere
juridic, fiecare proprietar de apartament are proprietatea deplină a unei părți a clădirii (apartament).
Zonele comune ale clădirii, cum ar fi scările și ascensoarele, se află în proprietate comună.
În cadastrul 2D se păstrează doar parcela, amprentă la sol a blocului de apartamente și prin urmare,
apartamentele individuale nu pot fi recunoscute pe harta cadastrală. În consecință, unitățile de
apartamente nu pot fi interogate spațial. Înregistrarea 3D ar rezolva aceste probleme. Fiecare
apartament ar putea fi reprezentat fidel, cu ajutorul determinărilor volumetrice. Fiecare zonă
comună ar putea fi reprezentată în straturi, astfel încât să poată fi determinată cu ușurință cota parte
a fiecărui proprietar. Abordările 2D nu permit înțelegerea cu ușurință a situației juridice complete a
terenurilor: cadastrele 3D și 4D vor atenua neconcordanțele administrative și vor îmbunătăți
procesul de luare a deciziilor.
________________________________________________________________________________
Figura 21.6 Reprezentarea 2D și 3D
a) Ce presupune conceptul de 4D?
b) Unde se poate aplica conceptul de 4D?

Într-o discuție despre "eficacitatea prețurilor" trebuie să luam în
considerare și timpul, adică cea de-a 4-a dimensiune. În înregistrarea
cadastrală clasică, de obicei, ne referim la istoricul actelor de
proprietate și la drepturile de proprietate sau cum forma și mărimea
parcelelor de teren și a obiectelor cadastrale se schimbă în timp. Însă
exista o componentă de timp-cost în construcția cadastrului, o relație
între timp și proprietate. Pe măsură ce marile orașe ale lumii devin
metropole, valoarea terenului și a îmbunătățirilor lui cresc și ele.
Astfel, timpul și impactul acestuia asupra administrării terenului
conduce la nevoia de a continua cercetarea cu privire la aspectele
fundamentale ale politicilor tehnico-administrative, legale și financiare
cu privire la gestionarea terenurilor. O utilizare a cadastrului 4D a
spațiului are loc în complexe de apartamente. Din punct de vedere
juridic, fiecare proprietar de apartament are proprietatea deplină a unei
părți a clădirii (apartament). Zonele comune ale clădirii, cum ar fi
scările și ascensoarele, se află în proprietate comună.
În cadastrul 2D se păstrează doar parcela, amprentă la sol a blocului
de apartamente și prin urmare, apartamentele individuale nu pot fi
recunoscute pe harta cadastrală. În consecință, unitățile de
apartamente nu pot fi interogate spațial. Înregistrarea 3D ar rezolva
aceste probleme. Fiecare apartament ar putea fi reprezentat fidel, cu
ajutorul determinărilor volumetrice.

________________________________________________________________________________

Curs Cadastru Semestrul II Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Cadastru Semestrul II Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VLAD PĂUNESCU RALUCA MARGARETA MANEA

Unitatea de învăţare nr. 13 1

Unitatea de învăţare nr. 20 70

Unitatea de învăţare nr. 13

13.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 13

13.2. Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect de înregistrare

3. Drepturile de proprietate și limitele terenurilor trebuie să poată fi definite și să fie identificabile

4. Trebuie să existe personal calificat pe partea tehnică și de legislație

5. Trebuie să existe un fel de sistem de înregistrare a proprietății

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

13.3. Lucrări premergătoare introducerii înregistrării sistematice a imobilelor

e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;

Operațiuni de delimitare a intravilanelor

Figura 13.1 Limita intravilan comuna Mădăras

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

13.4. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Raluca Manea,2020 – Cadastru – note de curs ppt, Bucuresti

Unitatea de învăţare nr. 14

14.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 14

14.2. Începuturile înregistrării sistematice a proprietăților în România

Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și

Figura14.1 Proiectul Cesar 1

Figura 14.2 Proiect Cesar 2

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

14.3 Principiile cadastrului sistematic în România

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

13.4. Metodologia de introducere a înregistrării sistematice a proprietăților în

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, continuă procesul de înregistrare sistematică a

b) activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie;

c) activități de informare și conștientizare a publicului;

d) dezvoltare și mentenanța a sistemelor informaționale;

f) tehnica de calcul și de stocare;

Scopul lucrărilor de cadastru

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

14.5. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Raluca Manea,2020 – Cadastru – note de curs ppt, Bucuresti

Unitatea de învăţare nr. 15

15.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 15

• În acest capitol se vor menționa principalele etape ce se parcurg la cadastrul sistematic și se va

15.2 Etapele lucrării de înregistrare sistematică a proprietăților

Conform Legii, etapele lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților sunt(ANCPI, 2014):

a)„înștiințarea proprietarilor, respectiv a posesorilor și a altor deținători, prin intermediul campaniei

b) identificarea limitelor unității administrativ-teritoriale;

c) stabilirea sectoarelor cadastrale;

d) integrarea de către persoana autorizată să execute lucrările de cadastru a tuturor informațiilor

e) identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale;

f) identificarea titularilor drepturilor reale și a posesorilor, precum și preluarea, în cazul în care

i) recepția documentelor tehnice cadastrale de către personalul de specialitate

l) înregistrarea cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, inclusiv în ceea ce

m) modificarea conținutului documentelor tehnice cadastrale, în urma soluționării cererilor de

n) închiderea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară;

o) deschiderea noilor cărți funciare;

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

15.3 Campania de informare publică

În această etapă se va realiza informarea cetățenilor cu privire la avantajele înregistrării sistematice,

Campania de informare la nivel local intră în sarcina executantului și a primăriei. Informarea se

Figură 15.1 Poze cu distribuirea materialelor informative comuna Vințu de Jos

Figură 15.2 Întâlniri cu cetățenii comuna Horea

Figura 15.3 Postere afișateîn comuna Vințu de Jos

O atenție deosebită în procesul de informare trebuie acordată minorităților și persoanelor

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

15.4. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Raluca Manea,2020 – Cadastru – note de curs ppt, Bucuresti

Unitatea de învăţare nr. 16