unitar. se eviden\iazd qi cele trei pdr"fi componente: teltnicd.

, economica juric)icci,
si
ce se compl eteazd' recipi"oc qi care comoortd efectuarea tuturor operati,ailor.
llecesare pentru fi na I izar ea do cumentatiil or c ad.astral e.

a. Partea tehnic4. Padea sau fiinctia tehnicd a cadastrului general, se

r*z\rzeezd" prin deterninarea. pe bazd, rie mdsurdtoi'i geodezice, topografice
si
:-l::.::'iilrrc.:i:: l :c:;.:-'i. :lr^1:-,:::.:i -;j .r,:r;;li :.;;::.:::-:lji :Jr-3rLl;:],_.,:- .re
destinatii. categorii de tbiosirt5 si pro,nrietari, Dreiun:,si ale constnTctiilor.
Decr^
.^.^r:1n r^!..,.i
i-iii'f LCr Lll.Lii-iiLla. cupriilC-e ilaie operaiiuniie clL,Casiraie necesare pentiu teaiizarea
riar:uriicr cadastrale. Se precizeazd cd., unsls din operatjiie tehnice ale caciash,u:ui
genelal suni comune ;i
aitor acrivitdri, oin care, se exempiifici: reteieje de sprfin
alq ridicdrilor: planimetrice ,si de niveiment. pianurile topografice de bazd,
pianurile topograflce urbane, iar altele sunt
liroprii numai lucrdrilor de cadastru.
Realizarea functiei tehnice a cadastmlui, se ftnaltzeazl prin intocnrjrea
registruli-ri
cadastral, aplanurilorcadastrale sc6riie. 1:500; 1:1 000; 1:2 000:
1a i:5 000 6i 1:10
000 9i a hScilor cadastrale 1a scdrile i:25 000 pentnr comune gi 1:50 000 penrru
i,,.1 -+^
ullLLL.
-,

b' Partea economicil. Prin fLnclia economicS a cadastrului general se

evidenliazd valoarea bunurilor imobiliare prin categoria, destinafia qi
folosinta 1or,
in vederea stabilirii in rnod echitabii a impozitelor gi taxelor asllpra
irnobilelor.
in cazul terenurilor agricole, valoarea economic6 se stabileqte in funclie de
bonitalea cadastral[, prin care, se determind:

w gradul de fertilitate sau crasa de calitate a terenurilor agricole pe

parcele cadastrale; pornind,-se'de la
"qhrdiile de cafiare pedologicd
gi de cartare agrochiicd a soiurilor;
il evidenlierea tererurilor amenajate cu lucriri de irigafii, desecdri,
drenaje ;i de combatere a eroziunii solr-rlui;
'.1--"

N. estintarea-&eteitului net cadasiral la unitatea

de suprafalE.

I(]
 *----,i.-:; rL-.vrvi! J S_",; ug GZtl CU
- t.t:-jrrir-e ",a
lq
f'r'^-!
structua de rezistenld a construcfiil0r,
a iraieiarel0r de construclri fo10site.
a
destinaliei construcfiei
$i altele. in vederea intocmirii "bonitarii
cadastrale a
terenuriior agdcole $i a construcfiil0r, trebuie s5 fie eraborate,
intr-un sistem
ultitar, nolxtele tehnice oe conlrnut
L

ale acestor lucr'ri, de c6tre ministereie

de
speciaiitate.

c' Fartea iuridicr' Funclia juridicd

a cadastrului general se realizeazr
prin
ccresncndenta l:iuni,,,ocfl Cintie
ii:robil ,;: proprjetarul sau pcsescrul
acestuia i:rin
r';biiciratea iinobiiiard' AceastE parte
a carJastmiui de naturd juridicS.
se ie:c1:,i.
in iinpui axe':utr:;i lucri:-::ci' ,ie cadasii'*
pe ieren, pd* stabiiirea pcsesor-i:lui
ile
rtpt ai t^nob:lului la ciata inrroducerii
.:^-^-. - l
cadastrului general qi nu de diept.
Deci. din
cele inei:ironate iiiSi sus. rezuitS
ci. persoaneie fizice sunt inscrise in regisireie
caciastrale in calitate de posesoLi,
caLe fiuctifica imobilul
5i care au sau nu ;r
dreptul real de p.oprietate' Raportul juridic
in care se gasegte delindtorul de fapt
fald de imoj:iiul ?nscris in cadastru
se stabiiegte, in. mod oficial, numai
prin
sistemul de publicitate imobiliarE,
care este reprezentat de catleafirnciarS.
in
pr-ezent, ceie dou6 activitSri
caclastrur general carrrre 5i funciar-e sunt
incieplinite cle instiruiia caciastrului pi, respectiv,
de judecdriile teriroriale.

16
Fondul Junciar al R-omAniei este
constiruit din: l,terenurile de orice
fel,
indiferent de destinatie, de titrul
pe baza cdruia sunt delinute
sau o. or;.;
public o'i privat din care fac pane"
(arr. i, Legea nr. 1g/1991). pe
langa;.,,].,i]
noliunii cle "fond funciar", se reglem
enteazdin temeiul aceiejagi Legi
nr. 1g/1991
pi principalele grupe d.e teren,ri
dupd modui de forosin yai, ,urr
la r6ndu1 lor
cuprind o serie de categor.ii de
folosin!6.
cunoaqterea 5i planificarea modului
de folosinla ai fondului funciar,
se poate
rcaliza' numai pe baza sistemului
informalional al cadastrului general.
in acest
scop' s-a elabolat' sistemui de
clasificare'al fondului funciar
dupd clestinalia si
utilizarea 'concretd' -ai-'terenufilor,
precum gi dupd necesitdlile
cadastrttlui de

i1
 .; ...-.d.I:-r:.il

- ---: *-i. -, -- : a:,'-r r^.1 Gl"l i'i''tij t1 5

terenui"r.

a. . in uceust6 gmp6 sunt inciuse toate

terenurile ce servusc clirect 5i nemijlccit in procesr-ri te)rnologic a1 proclucliei

agrrcole gi care forcneazd,jondulft,;nciar asricol fiind alcdtuite, din doud subgrune

5i anume:
HI 'Ierenuri agricole productive: arabii, vit pepiniere viticole,
,si
li:'ezi gi pepiniero ;onicll:. pl;liatii cie hamei qi ouzi. ,ldsuni,
i?nete. sel'e. sclani ;i i5sarinite. ia iaie. se acl:iigi ;i .;::oi,,il'ii,- cir
vesetatie fi.isstieri ,iarE nLl f::"c par*,Crn ameraiamenlele siivice -<i

'..i -',,,r,1,.
Pu.rLir rI-L i"Ini,i'
rlflrqULtrr :'-i*=
ltv.

s Terenuri agricole *cu*ate cu: con"qt-l:clii lj instalarii

agrozooteirnice, amenajdri piscicole, amenajdn cie ir:3i:unatatiri
' fuuciale. drumuri tehnologice qi Ce exploatare agrico16. platlome

$i spaiii de depozitare a producliei aericole, in c4re. se includ ;i

tereunrile neproductive, care pot t1 amenajate ;i utilizaie pentru
produclia agricola.
Din errumeral"ea celor dou6 sribgmpe de folosintd, ale terenr-rriior cu destinaiie
agrico16, rezultE. modul de utiiizare al pdmAntr-rlui, pe de o paLrte. ca pr"incrpal
mr;'loc de produclie qi obiect a1 muncti in agriculhxd, tar pe de altd parte. ca loc de
amplasare in spaliu a diferitelor constructii, instalalii gi amenajdri.
, :,:

in sistemul, infonnalional de date primare al cad.astr-ului general se prezinta

sub aspect cantitativ, parcela de teren agricol, cu suprafata, categoria de folosinl5

qi posesor, iat clin punct cle vedere al aspectrihii economic, se expriml clasa c1e

caiitate a solului gi venitul net cadastral. Din dateie cadastrului generai ce

reprezintd o iucrare sinteticl, se extrag datele cad.astrului agricoi, care este o

lncrdre analiticd. Deci, .cadastruLl agricol, se organizeazd, penh-Lr terenurile cu

destinalie agricold qi cuprinde pe idngd infomaliile cadastrului generai pi o serie

de clate sr-rplimeutale de anr.inunt, strict necesare cerintelor procesrilui de prociuctie

agricol6. -"fi.#

\2
 r,nrl+.:liul*! lE-, &

imp[durirri sall care servesc nevoilor de culfura, produclie od adrninisti:are

foresiierl qr care constir.rie proprietate de stat sa1lpl'oilrietate pafiiculai:5 fonleazd

foridut funciar forestier. in grrpa terenurjlor cu clestinalie forestierd se inciud

unndtoarele dou6 subgrupe:

il Te::enuri forestiere productive: plduri qi ierem.rri destitrate

imi:Sduririlc::. la cai-e. se adausd gi terenurile pentr-u pepiniere

sii-u'i';s si aom:iiistr::;e sii, ir1.
g'r
.ffi -r ?renil'l'i fnrestiere uenrcductive: stfncilii, ablr-ii:ftrii- ri"r:e.
ravene qi tcrenli, care sunt cupii:.se in ar::enajai:renteie siivice.

Plou:i1e si tereauiiie cu utiiizaie foresti.eid.sunt inregistiate atit in datele

cadastr-uiui genel'al, cdt qi in cacictsiruLl .fbrestier, care se orsanizeazd pe ocoale
siivice. Ta rindul 1or, ocoalele silrlce se sub?mpar1 in unitlii de productie, parcele
for:estiere gi unitlli amenajistice sau subparcele, fonnate din sr"iprafele de pldure
de aceeasi esenfd si vArsi6.

c. Terenuri allate permanent sub ap.g. Fcndui de terenui'i ocupate cu ape

este reprezentat de apele curgdtoale: fluvii. rAuri qi pAraie'qi de apele sthtdtoale:
bAlti, lacrLri ;i marea teritoriali. Aceste terenuri aflate pernl.aTxettt sub ape utpttnd:

albiile minore a1e cursurilor de ape, cuvetele lacunlor qi nivelele maxime de

retenlie, fundui apelor rnaritime interioare qiral mdrii teritoriale.

4.
In lucrS.rile de cadastru general, se identificd terenurile ocupate cu ape 5i se

reprezintd pe planurile ;i hdrlile cadastrale, prin lirniteie 1or, in conformitate cu

reglementarile de folosire gi proteclie a apelor. Dintre dateie primare aie
cadastruiui general se menlioneazd'. numSnil topografic, denumirea cursului de apd

sau a lacului, suprafala cu apd", titularul dreptului de administrare

ocupatd

operativ6 .. Cadastrul apelor cuprinde o serie de infonnalii referitoare la

caracteristicile naturale ale cursuLilor de apl,,Ia iucrS.riie de stdpAnire, folosire 9i
proteclie a ca'iitaiii apelor qi'a1te1e.

' -&*

.Li
ierenLn i!.e iJin, i.1[ya.ttilan afe]:ente localitEliior rfbane $i rxrale pe care sunt
amolasate gonstirlcliile, alte amenajAri ale locaiitdfiIor, inclusiv terenuriie agr:jco10

$i fbrestieie. Regirnul juridic al terenutjlor cu construclii Cin intrav'ilane, se

difbrenria zi, il.funclie de destinalia constructiilor pentru locuinie, activiLili social-

ciiiturale, aclininlstralie, industr ie'

Cadastrui intobiiiar - eCilitar a1 terenurilor cu construc(ii din intrar,'ilan. se

execuri" in mr:ci ouiqnuri. cancor:ureni cu cadastrul generai, in aceieaqi ccnditii

iehnice 1i ie ciiio aceieagi crglne de speciaiitate. Pe iilga ilrventaiieiea.

irnobiieior gi a reieieior eriilrtare din iocalitSti, se efectueazd e'raluarea economicE

gi sr iniroduce sisternul de pLri:iicrlate r cdrtii lunciare.
e" . in categaria telenuriicr cu desiinaiie

speciaid s-au incius:

ffi terenuri foiosite pentm transporturi rutiere, ferol,iale, navale 5i

aeriene, cu construcliile 9i instalaliile aferente;

ffi terenuri cu constrLlclri pi insialatii hidrotehriice, tenrice, cie

al energiei electrice qi gazolol naturale; de

transport
telecomunicalii: \

ffi terenuri aferente exploatirilor ndniere gi i:etroliere, cariere ;i halde

ffi terenuri rezervate nevoilor de apdr:are;

W rczeryatiile naturale, piajele, filonumente ale natuirii, ansamblurile

$i siturile arheologice qi istorice qi altele.

Pentn-r aceste terenuri, se organizeazd diferite sistetne de eviderr!6, clin care,

se menfioneazd.,in primul rd.nd, cadastrul terenurilar destinate cdilor ferate, care

cuprinde suprafelele ocupate de linii, stafii, cantoane, remize de serviciu, ateliere

qi altele , precuqr qi zoneie de proteclie a liniilor. in mod asemdndtor, se poate

arguntza qt cadastrul terenurilor destinak rt'untu"rilor rutiere. Se precizeazd cd',

aceste terenui'i cu'destinalie speciaiS sunt reprBzentate grafic pe planuri qi hdLii

cadastrale, prin conturui*r€spectiv si evidenliate scriptic in cadastre qi cdrli

1l
:+
 1,7
1
In fi:ncfie de destinatia terenuriior ce compun fondul
funciar gi care, s-a
prez;ontat, in paragraful antedor, se
disting, un numar de i 0 categorii generaie
de
folosinle agricole gi neagricoie a terenurilor,
ce se divizeazd,, ia randul 1or, intr-un
nunr6r de 65 stLbcategorii de fblosinle agricole
,eagriccie.
;i
.a,
subcategoria ce folcsilti r te:-e:urirc,: ls:ic:l:. l f:st r:i:=lir:l:r.
utiiizare a 1or de cdtre posesorul terenului, care
de-a lungul timouirii
gi diveLsificat. frrncrie de cer-i,tele
pielei futE ce ::rodusele agr_icc1e.
Fentru sislemui infi:mafionai al cadastrului,
se utiliz eazd un siruboloar:e are
qi un rol de cod pentru identificarea catesoriilor
gi, respectiv, a subcategoriiloi de
foiosin!6, e e se inscrje in registrul cadastral qi se foloseqte la preLucrarea
electronic6 a ciatelor primare' in grupa loiosinlelor agricole, se d.eosebesc cittci
categorii generaie qt 25 subcaiegorii de
folcsin!5.
s Arahii {A)" Prin tereruri arabile se definesc suprafelele
de teren ce
se ara in fecare an sau o datd la 2-5 ani, fiind cultivaie
cu plante
anuaie sau pei'ene: cereale, treguminoase
pennu boabe, prante
tehnice 9i industriale, plante nredicinale gi
aromate, plante firrajere,
legume, flori gi altele. in categoria de
folosinld arabil sunt incluse
opt subcategorii, cu urmdtoarele simboluri:
arabil propriu-zis (A);
pajigti cuitivate (Ap); grddini de regume
(AG); orezdri(aol; ,.*
(AS); solarii gi r,dsadnile (ASo); cdppundrii
(AC) ,si alte curturi
perene (.{D).

M PE$uni (p). sunt terenuri inierbate

sau inferenite, in mod. naturar

. sau artificial, prin reins6m6nl6ri la un interval de 15 20 ani, fiind

folosite pentru pEgunatul animaleior-.
subcategoriile de foiosi*td a
pEgunilor qi simboiurile respective
sunt: pEguni crrrate (F); pdguni
impadufife Gp); pfl$uni cu pomi fructiferi
(pL); pdguni cu tuf6risuii
 it :i:it'tc,.l;jsu;.i 'P i ).
ffi F'finefe (F). Reprezintd suprafele de teren inie::bate sau iirleienite in

inod natlral sau ar-tifi.ciai, prin ?nsdmilldri qi reinsdmiLnfdri, ce s'3

expioateazd prin cobirea ierbii. in cadrul fAnefelor, se considera

umdtoarele subcategorii c1e folosin!6: f6nele curate (F); fAnefe

impSdurite (FP); fanele cu p01xr f;uctiferi (FL) ;i lanele cu

iuf5iiguri 5r rn6r6ciniqur:i {FT).

ffi Vii gi harnei (lyl. in catesoria iie t,r1osin16 vie sunt incL''rse
:c':t:::,'i]: :ir::.:l: :.1 ',i: .lt i;^e ;: ] :b'::i:' l": --'::::itll":-:1"
s",;bcaregorii de toiosinid: r,ir nobiie iVli.r: i'ii llbrice (VIi);

perir:iele viricole i\-P) ;; pianra;i: ie -lar:::: l-\rH-\-).

ffi {,ivezi (L). Livszile cuprind terenuriie plantaie cu pomi 9i arbupri
f,uctiferi, ?n care,, se diferentiazd urmdtoarele subcategorii de

folosrn!6: livezi pure clasice (L); livezi pure intensirre qi

supelintensive (Li); plantalir de arbuqti fiuctii-eri (LF); pepiniere

pomrcole (LP) qi plantatii cie Cuzi (LD).

b. CateEoriile si--s-ubg4glgqriilg- d9-:&Lo!,inte neasricotre" in grupa

folrrsinlelor neag:.icole, se disting, clin punctul de vedere ai ut.lLizdsu lori cireci
categolii generale;i un num6r de 40 sui:categorii de folosin!6.
ffi P6duri gi alte terenuri cu vegetafie forestierfi (PD). Pddurile sunt
terenurile acoperite cu arbori gi arbugti forestieri fiind destinate
producerii de mate::ial lemnos sau protecliei solului, in care, se

includ 5 subcategorii de foLosin15..

H Terenuri cu ape (H). Sunt terenurile acopetite perrrranent cu ape,
plecum gi ceie acoperite temporar cu ap6 9i care dupd retragerea 1or

nu se'cultiv6 agricol, fiind difereniiate 7 subcategorii de folosinta.

il Drumuri qi c[i ferate (D). in categoia de folosinld a drumurilor qi

cdilor ferate sunt cuprinse terenurile destinate transpofiurilor

drumuri judelene, drumuii
"''t- '' 1 _ :
tertstl'e: autostrdzi, dntmuri nafionale,
'

. '6J'*
comunale, strdzi qi , ulife, drumuri tehnologice de expioatare

IO
 ,;H.r."j,:;,.a, SirVj{"ct. :a.;i ii.r.*l*lli-r;l.icl. i,* q^_*+-.1.
li ,.r;r,;. j iGiiS-iiv;, rai
ferate, ceea ce reprezinrd un nuniar de B srrbeategr:rii de folosinfE,
H Terenuri cu construc{ii, cur{i 6i alte folosinfe (C). Sunt terenuriie
acoperite de construclii cu diverse ritiiizdri, in scopuri social-
culturale, de adrninistratie, industriale, cu destinalii speciale gi
de
altd, natutd. ln cadru1 acestei categorii de folosinld s-au detaliat un

ni;m5r de 13 srjbcateeorii, ce sunt foiosite ?n luclflrije de cadastrn

g:ne:":l 5i , lir spe:iaJ, itlei;iliar.-edilirar.
G Terenuii nelrl.d::cti.zs {)l. in :c:a:ii crt:sor.:: de f:lcs:::1 ,:
incluC tt:ate suprafelele de teren care nu produc venit cadastiai
;i
ilu se pot transfotma in r.ereuuri egricoie praductive. pnn diiir1ie
amenajSri, in condiiii de eficientd econon:ic6, datorira
unor procese
de ciegradare excesivd. Dintre subcategoriile de folosin;d. cu
caracter neproductiv, se crteazd: nisipuri zburdtoare; bolovdnigLrri,

stAncdrii 5i pietriquri; rdpe, ravene gi torenfi; siirfrturi cu crusiE:

halde gi aitele.
' Fe lAnga cele 65 de subcate,qorii de folosinla agiicola
+i neagricoll
menlionate mai sus este posibil sd tie detaiiate, in functie de cerirtele
cadastrului
de speciabtate qi aite subcategorii de folosurfa, dar cu pastrarea
simboiurilor
oficiale, la care se vor adduga notaliiie rie detlliere necesare.
In tabelul U., se prezintd denumirea,categoriilor qi subcategoriilor de
folosinld agricoid gi neagricoid, cu simbolurile din atlasul de
sernne conventionale,
ce se reprezinta pe planurile cadastrale se inscriu in registrele
;i oficiale ale
cadastrului genelal pi de specialitate.

\/
:

Categorlile gi su'maategoriile de flolosanc6

ale tenenrnrilor agrieCIie gi"neagrieole

Categolia gi subcaiegorra Categoria gi suL:categorta

de folosinld de folosiirld

r.0 AR4,ETL TERSNUT{-I CU APE

1.1 Ai:abii ploprir,i-zis A Ape currdtoare FIR
1.2 Pajiqti cuiti.,'ate AF l-acuri gi bdlii ;rarurale FIB
il
1.3 Grddilri de iegunie Lacuii de acumuiare ^

i.4 Solarii gi rdsaCnite lan Amenajdri piscicoie T'ID

lf1

ti I !r,<Iii27t I
r r,a .tt ilrr 1-1
7Jt-
:
i5 Or:zlrii ,,tiD ,-_ ilid: L : li-

1.7 Sere ,\.i t?fdi -.r -*l:rul ru,r{a F-I-'. I

i.B Alte cuituli -reiene :iD 11.t.i ;i,il.Li'dlElJ itr i-,ii IEJL{TE
2.0 PA$TrIdI 3i .i,,+^--*;-i
,--U iL-'l ri d-! D,i
2.1 Pdsuni curate P 3.:, Drui:ruri nalionale lJ-"1

2.2 Pdquni cu pomi PL 8.3 Druiauri j',rdetene ni

L.) Figuni inipdduLite Pll i).+ ii'-:;'ir,-r t'i c ot:t u irri t DC
oi l-i (
t4 PEquni cL; tiL{5r;5Liri 9i :iiazl Sl Llll{a
IIitidLlltl.)uil PT 85 Drriiauri de expioata.re DE
Tl'r
i0 I FAr.*ETE
41
Drumuri pi poteei tirnstice DL
ntr
r.l l Fineiecurate I 8.8 C5.i fera.te
l,-.
-r.- i lalreie Cu pollll irL :'.\r TEFCFIUR.I C-J
CC:iSTX{LJCTXI
I j I Fa:iere irirpaJur il.' FP 9.i CcnsrrLrclii L
: + | Farrete cu lufiriguri 5i -q.2 Corsiiileqii gi cu:'ii \L
1r1Aracln ISLIil FT 9.3 DrgLrri C]D

4.0 I VI{ siI{-t}{E{ 9.4 Caiiere CA

4.1 i t/ii nobile 9.5 Parcuri .ap
+.! \i r1 ntDitclo 9.5 Cinritiie CI
4.3 j Pepirriere irti:ole 9,7 Terenui'i cle spoil CS
4.4 I Harlei 9.8 TArgLrri ;i pie{e C'I
LI\'EZI 9.9 P{aje 9i gtranduri CPJ
I-ivezi clasice L 9 10 Taiuzuri pietiuite CTZ
Livezi intensive LI 9.1 1 de_fon1ilra CFF
[asi3
Arbuqti fructiferi LF 9.12 Lxploatal'] mlnrere $r ch&
petrol iere
'Aite rAT
Pepiiriere pomicole LP terenuri cu constructii
TN
Plantalii de duzi t-u TER.EIW,RI
]qEFRO!}UC'TIVE
PAPUR.d Nisipuri zbur6toare
.-'
-t,acurl PD Boiov[niguri, stAncdrii gi
pietriguli
Perdele de proteclie PDP F.Ape, ravene, torenli
TufEriquri gi Sdrdturi cu crustd
rnd.rdciniguri PDT Mocirle qi smAlcuri
R.echiierii PDR Gropi de imprumut, deponii
iniere sii',rice PDPS Halde

'* a'

i3
.. :.-i.,i;.*.r,.oo,+".,u, :*ii,.-*;1.-1t=. i

ITSTEME Dr, CADAST

1.E,

Pe baza dateior primare aie cadastnrlui general cu privire la suprafata,

categorie de folosurlE gi proprietar, se organizeazS" pi sr.rlsisfeme de evidenld gi

inventariere sistem aticd, a bunurilor imobiie sub aspect tehnic qi economic, din
diferite domenii de activitate, care constituie ,tn "cadastru de specialitafe". Aceste
subsisteme de eviden!6 de tip eadastral sunt reglementate in temeiui Legii
nr.l 1995. i:rin lu:n6tci-ul rnoC ie oisal:izal:: "' in f*ncile ce :.ntereseie genelaie aie
staillui si irliltel: s:ectflc: el,: :rs:l:i.,:" :::::-r:t:1" ;::: :::-:: -: eli;:l..lii:;rr
sau in p;ouiie:a;e su-;ral'e1e ile ieret.::rnis;::'el:. in::titutirje cer:trale c: s:ar.;
rrsiile arironoiLs crgai:izeazd cadasiriL d,e specialliate ln ciomeniile: agricci,
I-oi'estier, ape. u:ianlsn:" rntliel. l'a;:s1:,-.r:,r:: :utiet'e . :e]'oiriar:. ae',;ale sl ae:;:r::.
terenLrrj c-ir. desijna;je si:.-ciald 1i aiie1r,.

a.Ca$astrul agricol. Se organtzeazl" in rrederea furniz6rii dateior cu prilire

ia partea cantitativd gr caiitativd a tet,enurilor agricole, pe categorii de folosin:5..
posesori ,qi clase de bonitare cadastralE. nir, punct de vedeie al suprafelei
teritoriale, cadasirtrl agricol, se e>iecutd in func1ie de cerinlele beneficiarului, pe
zone agricole specifice, bazine pomicole, podgorii, sisterne hidroameliorative ;i
alte1e. Totodatd, se fa.ce precizarea c5, datele cadastn-r1ui agricol strnt valabile

numai pentru beneficiarul ,si execu'rantril acestor lucr5ri, nefiind folosite si de

auioritdtile administrativ - teritoriale gi de stat, care utilizeazd., in mod oficial,

nurnai datel e cadastrului generai.

CadastrLtl agricol se intocrneqte pe fiqe-speciale, care conlin date primare ciin

cadastrul general, ou referire la: numele gi prenumele posesorului, denumirea

lanului, num6.rul cadastral, categoria de folosinld, suprafafa, clasa de calitaie,
venitui net cadastrai gi alte infoirnalii speciale agricole.
Dintre informaliile agricole referitoare la condiliiie climatice, pedologice,
imbundtdliri,funci are, agro tehnic e gi economic e, s e evid enliazd,,.

, - clima, cu toate elementele figei ciimatologice a zonei;

- relieful ferenulry_i,
-9>*
redat prin pantd qi expozilie; _

- solul: denumirea unitdlii.de sol, roca mam6, grosimea orizontului arabil.

'ta
 aprovizional'ea in elemente nuiri.rive. de fuvolabiiitate pentru principaieie
culruri;

- atttettaf d.ri de finbundti.riri

-lntciat'e: irigafii, desecari. drenaje, combaterea
eroziunii soluiui gi altele;

- agroteitnica: fefiilizarea qi natura ingr5gdmintelor, doze optime

;i doze
e-c1ioate. rmenCarea necesaii ;i ac1icat5. tasaiea gr iezistentala arat. asoiamenr,;j sl
:",- t: ,:: UU li'_ir:]O:'.

ttst:ecie tc'oitotttica: acce:ibiilratea in zond- starea diunrii.iiior gi .dlsianra ce

t]'nnsl.loii, i:roductia meciie 1a pliticipaleje c'rr1turi. cheltpielj de ,rrocigctie. pr:odLrctia
netd sau ve:rirui sccial :ii r,,'nl6sr.n te ::a;rdamell.
in runctie cle inibtr:taiiile mertionate maj svs, cad.a,rtr"ttl agri.coi, realizeazh o
,-l-,rlj1,,-,.
Lre'clrttty iL a,a..:r-
LtLLL:ttttt;ttittLui Jtutciar sub fonria unor studii de siniezd sgb aspect
cantitativ 9i caiitati',', d.in care, se exernplificd umdtcarele aspecte sem,ificati'e
:

* teret'Lt"n"i in pantd, cu diferite grade de mecanlzare a lucrdrilcr asricole. fa;:d

restriclii: cu panta sub 5 'i'o; curestrictir minime, cu panta de 5 l0 %; cLr
- restr:iclii
mari, cu panta de 10 - 20 %; cu r:estriclii toarte mari, cu panta de 20 35
- 9/0, greu
mecaniza.bile. cu ilanta de i5 - 50 % gi nemecanizabile, cu pante n:ai mar1'Jb j0
o/
t A-
.

-
terenut'i degradate: cu exces peffnanent de ap5, sdr5turoase, nisipoase,
cu
eroziuire de suprafald gi cu / sau eloziune de addncirne, cu alunecdri
gi pr-dbuqiri,
cu ptetre, boiovani, stAnci gi degrad6ri artificiale provenite
din diferite surse;
-
categot"ii de terenur"i ainenajate prin lucrdri de imbundtdtiri funciare
si
Iandamentu1acestor1ucrd,ri,?trscopcadastrai.

Pentru repl'ezentarea graficd a dateior cadastruiui agricol, se intocmesc

planuri topografrce destinate cadastrului agricol, la scdri mai rnari decAt
ceie
folosite - in acelaqi"teritoliu - la cadastrui general. De exemplu, pentru pla1ul
1a

scara 1: 5'000 folosit in cadastrui general, se util izeazd scara i: 2 000, in cazul
4-.

cadastrului agricol, sa-ri pentru scara 1: 2 000 a cadastn-rlui general, se foloseqte

. '9+*'
scara 1: 1 000. in vederea evidenlierii. cor:ecte a elementelor infon:iafionale ale

2A
 'a"utlru L!'tLii ii-<iiu'J1, 5e cti; i'iltarLc'rc* pidi'rLi1 irc'i cirucrslrd"tc agrlj,dre cll piiiigi,ri;
cadastrului generai $i completarea continurului lor cu reliefi:l terenuiui prin
meioda curbeior de nivel.
:'
+r' !':::-:'

Dateie referitoare 1a stuciiile pedoiogice necesare ptiryii econontice

a
cadastr:ului agricol, se actuali zeazd, odatd 1a 10 ani, tar cale agrochirnice
din 4 in -
1 ani. in condifiile terenuriior cu amenaj6ri de imbundtatiri funciare sau a celor cu
proc0se de degradare si de poiua:'e a solului. actuaiizare3 srudiilor,
se ,:oate fbce
oii de cAte ori este cazul.

pe plarrui'ile tcpcgrrfice la scii:;e i:-{ !00 si i: :i rr[r0:j: i:.:es::-ul,ri *]=rer.,..]. f:e

caie se nuiteioteazd: unitdtile de prociuciie siil,ice cu cifie rciltane,
i:aiceieie CLi
cifte arabe ;i unitdlile arnenajisiice cu iitere mrci. Exentltlu: U.F.iIi.5e
-unitaiea s^
productie JII. parcela 5 5i uniiatea arnenajisricd ,, e .,.

ffi Farte tehnicfi sau cantitativ6 a caciastrului fbrestier conrine

informalii cu' privire ia: fonnarea qi numerotarea parcel*1or;
delimitarea nalcelelor:. delimrtarra fbndLilui forestiei-; evidenta
pe
trupuri de pddure; evidenla miqcdrilor suprafeteior din fonoul
fcrestjer: situa;ia sLrpraleteior lle grupe funclionale gir categoiii Ce
folosirrla.

ffi Fartea eccnomici a cadastrului forestier se stabilegte

in funclie de
infomratiile referitoare la: c1im6, reiief gi expozifie, sol, ape freatice
qi altele, pe baza c6rora, se.apreciazd capacrtatea
de prodriclie pe
parcele, esenle lemnoase qi vArste, sub formd de masa.
iemnoasd.
Cadastml foiestier se intocmegte, in mod oficial, pe ocoale
silvice, nefinAndu-
se seama de unit61ile teritorial
- administrative ale iucrdrilor d.e cadastru geneial,
ceea ce imp1ic6, o serie de inconveniente cu privire la racordarea
datelor din
cadashul general cu cele din cadastrui forestier. Deoarece achtaJtzarea
amenajamentelor silvice se face din 10 in 10 ani, rezultdin mod irnplicit aceeaEi
ratl de actvaTriur. $i cadastruiui for.estier.
l

:1
 c. Cadasfr:ni aptel
'L. C:::s'il:ui,r::.: s;,bs::i;,::
js .:.-ir,ei:l;:i:re pi-tinal5 ;i ;o
ordonare sistemeticd a caracleristicrlor mortbmetrice gi hidrologice ale cursurilor

de apd",precufll qi ale obiectivelor a.menajate pe cursurile de ap6. Acest cac1astru, s-

a organizat, ?ncepdnd cu anui 1958 qi a cuprins inventa:ierea necesarl pentrri
elaborarea studiilor de amenajare complex6 a bazinelor hidrografice.

cadastrul apelor ouprinde urmdtoarele doud faze prrncipale:

il trnventarierea primar6, in care se realize azl, delitnitarea aibiilor
w.inore ale culsuriior de apd, a cu,retelor lacuriioi bdililor, dup6
"ci
care, se culeg lnformalir cu privire ia:

- caracterisiiceie naturaie ale albirior. tracunlcr qi bi1!i1or:

riegradalea ior, procese de eroziune rie ma1, de colmatare

5i aitele;
'* lucr6ri hidrotehnice de combatere a efectului ddundtor ai

apelor: reguiarizdri de aibii, indiguiri gi altele;

- folosinla apel: aliment6ri cu apd potabi16., surse de ap6

pentru folosirea lor in irigafii;

- protecli a cabtdlliapelor: stalii de epurar e, canal".tzriri de

ape menajere qi industriale. \

Lucrdrile cadastrale de specialitate menlionatg mai sus, se executd pe bazine

irid,rografice gi se nominahzeazd,pe fige cadastrale nurnerotate de Ia izvor spre
1l
v6rsare gi pe hdrli la scara 1: 25 000.
g lntrelinerea cadas trald,, se refer6 lla linerea la zi ainventarierilor
primare, care se referd la inregistrarea obiectivelor noi qi a
eventualelor modifi cdri survenite. Aceste infonnalii sunt sintetizate

pe h6rli la scara 1:100 000 gi grupate pe obiective cadastrale.

Sistemul achrai de eviden!6 al cadastruiui apelor cuprinde in prezent

urmEtoarele doud volurne de sintez6 gi anume:

n Volumul L, cu datele morfo-hidroiogice, caracteriz ri, grafice, analize qi

i
sinteze pe unitlii hidrografrce mari gi cu indexul alfabetic a1 cursuriior de ape,
codul folosit qi foaia de hartd.

22
 e Y orulxlul l' cupi-ind'e iru plange aie ramlior
nrdi'ografice la scaia i:i00.0u0,
cu toate datele rnorfbiogice, topografice qi
hidrografice pentr*
5 000 cursuri de apa 9i 10 000 bazine hidrografice,
dint-o retea cu lungirnea de
clrcabiUUUkm.
d cadastrul iinobiiiar edilitar. Din punct de vedere teritorial, cadcstt.ul
imobiliar eciilitar, se efecht eazd pe localitdfi, replezentate de municipri, orage,
ccmune $1 sate" Scopui urincipal a1 caiasiitiul iniobiliar
edilita:: con.cii ii:
jrr-'--,.+^.-i-.-^^ a-L..,-- 1,1
'
i-,I\';irlal-lerea Litiricr iiita!:ijejor r,tv: iocalit6ti gt a
1

repeleior tel*i.ice sunLe::aae

;i
'--llalrr?e+r11'3 ;- aiin':gritaie ;; :.,i :'=- rl:7e *. ,..= r6,-1^rrrfi^ry:
elecii';:. teitfu:rice;r ai;e1e. TotoCr:5.
in cadnrl ir.,,e:+.--;Er; sunc c.ipr.inse: li-j..
ie raiare a r:rijloaceior de iransuor-f eiectiice" consnucriile ia
suprafaii de
iaentif;care a reielelor su.l:tei'ane, transforrr:aicarele
eiecrrice. statriJ* Ce poiripare gi
de punere sub plesiulle, precum gi alte constructri gi
instalalii de interes pubiic.
Pent:-u realizarea scopuiui propus, cadastrul .ir:robiiiar-
edilitai-, se spiijirii ,e
datele qi documenteie oadastiului general din
1oca1it61i.
Sub a'spec't caiitativ, se ?ntocinoqte figa tehnica a imobilului"
eare cui-iiiide
toate dateie necesare cu privire la indicji
de cadare ai fiecdrei constn-iclii. Dateie
cadastr"ului irnobiliar-edilitar sunt evirlentiate
in registrul caciastral gi ieprezenrate
pe planuri cadastrale, derivate din planul
eadastral general, la scdrile 1;5rJ0 si 1:l
UUU.

e. in cadrul acesfr-ri subsistem

de evidenlE 9i inventariere a bunurilor imobile,
se considerd, rnai intai . ciiile de
,j,

cotztunicapii terestre ( drumuri pi cdi

ferate ), ce se desfagoard sub forma unor f6gii
inguste qi intinse ca lungime. in a1 doilea r0nd,
se ccnsidera suprafelele de teren
izalate gi rSspandite printre aite terenuri agricole
sau neasricole, d1n care, se
eiernplifi cd.: exploatdrile miruiere petroliere, zone
si inclustriale, zotle nattu.ale
proteiate, zone cu calamitdli natttrale qt alteie.
Aceste terenuri sunt sifuate, in mod
obignuit, pe unul sau mai multe teritorii adrni.nistrativ-cadastrale
gi raspandite
printre alte tereiiuri cu diferite categorii de
folosin!6.
Pentru terenurififir destinalie speciaid, se poate
organiza de catre tituia::ii
 .' :

-c'-;-;;-,:i -lii j:r:::.i l:l;:':* ;: -:u'":--*;-.-: j !i :::.::::::'::': ;:-;;S:::.;-l'i 1C:.:'::,-

terenuri, clin care, se rJoate exernpliti c,a: cad,astr:ul d,ruLmuriior,; cadartrul c:diior
.

. . l, I + .

Jbrate; caiastrtLl ntinier qi altele: In acest sors, se preclzeaz1., cd. datele obiinute in

unna execut6rii cadashului pe terenurile cu destinafie special6, trebuie sE tie puse

gi 1a dispo zilia cadastrului generai.

t.

-*t-

.t+
.;:iirt *".s,"r.i+.+iig.#X*#&*&F,, i11,+;,4,,.4.,.,-,. :::::.,:, :::.::.,,:

CAP.2 CADAST}tUL TEHNIC GENET?,Atr-

:-
In vederea obpinerii da.teror de bazd are sistemului infonnar
fional cadastral ia
nivelul teritoriilor adminis trative:,se efuctueaza o serie
de 1ucrdri de teren, de birou
qi de redactare a documentelor
finale, care se diferenlia4r'sub aspectul
*ru*uiul
qi al complexitilii operaliuniI0r cadastrale, in funcfie de urmatoarele situatii
existente:

- vecrrimea gi caritatea pranur,or topografice

debazd";
vechimea gi calitatea documentafiilor
cadastrale;
- sup.ufu ta totalda teritoriutrui administrativ;
- numIrul intravilanelor din cadrul teritoriului administrativ.
Etapele 5i operaliunile tehnice cadastrale
de executare gi introducere a
cadastrulu'i funciar carffitativ sau
teltni,c,se parcurg in baza schemei de mai jos,
in unndioarea succesiune:

ixrocurnEA p
N.'ITROD U CERE A CAD AS TRULUI FU},ICTAR GEhtrRAL

DELIT4MAREA HOTARELOR,
$I BORNAREA PLINCTELOR DE HOTAR

iivnesmsA RETELEi cEcoffi

RrDrcARrLoR Topocnaerc'iii e REpERA.iuLUr

EXECUTAREA MASURA,O
PENTRU NTOCMIREA DE
PLANURI I{OI TOPO-
CADASTRALE SAU DE ACTUAIZANE
A PLANURILOR
VECHI

EXECUTAREA CALCUI-EI-Offi
g o oRD oNA rELo R RE
3"TT*y3Hp1
spRuhr $r DE RTDTCARE TELEr_OR DE
ropocRAFrcinr o;i;iu

25
 ixrocutREA oRIGNALELoR DE TEREi'l $I DE EDITARE
ALE rLANULUI ToPoGRA.FIC nn nrzA 5t ALE PLANUI-UI
TOPO,CADASTRAL

IDENTIFICAREA PE TEREN A PROPRIETATILOR $i A

POSESORILOR - LA NIVEL DE PARCELA

IDENTIFICAREA PE TEREN A CATEGOzuIL,OR $I SLIB-

CATEGORIILOR DE FOLOSN'TTA - LA NN/EL DE PANCPTA

NUN{EROTAREA CADASTRALA $I ECHIPAREA

PLANURILOR TOPOGRAFICE CU SIMB OLURILE
CATEGORIILOR DE FOLOSNTA ACTUALIZATE

CALCULUL SUP RAFETELOR PE TERITORII CADA S TRA.LE

ixrociraiRnA Fi$EI SUPR-{FETELOR PE NUMERELE

CADASTRALE $I TERITO RII ADMINIS TR*ATIVE

tNrocnatREA $I REDACTAREA REGISTRELoR

. CADASTRALE FLINCiARE
i.j

CARTO-EDITAREA PLANUR]LOR CADASTRALE LA S CARA

nr eezA A TERITCRIULUI ADMIIdISTtuqTIV

CARTO-EDITAREA TL{RTILOR CADASTRALE DE

ANSAMBLU A TER.ITORruLUI ADh4NISTRATIV

J
15 VERIFICAREA, AVIZAREA, RECEPTIA, PUBI ICITATEA $I
REPARTIZARE,A DOCUME}{TELOR CADASTRALE

2.1. i].{TOCMIREA PROIECTLiLU TEHNIC AL LUCRARIIQ&DE

:=-
II.{TRODUCERE A CADASTRULUI FUNCiAR GEI{ERAL
in fiunclie de volumul gi complexitatea lucrdrilor de introducere a

CADASTRULUI, dintre care, se menlio neazd: indesirea relelelor geodezice de

sprijin, aerofotog tafrerea, intocmirea de noi planuri topo-cadastrale

 .I -
r,rrir''ll&ib"..;' : - tOtOgfamffgtfiCe SaU
\
il

exceplie oragele gi rnunicipiile.

t Pentru etapele de Lucrdn prezen.tate la punctele 3,4,5,6,13 qi 14, care
depagesc posibilitalile de realizare a1e oficiilor judefene de CADASTRU, se
intocmesc PROIECTE DE EXECUTIE separate, ce uffnea zd, sd, fie executate si de
alte unitSli de spec ialitatede stat qi private

tConlinutul proiecteloi tehnice gi al proiectelor de execufie, se

stabile'te pe
baza normelor tehnice elaborate de institulia care coordone azd, activrtatea
de
cadastru general la nivel central.

cDin punct de vedere principal, PROIECTUL TEIII{IC,

conline un memoriu
tehnic-justificativ,in care, se prezintd:

situa{ia existentd a lucrdrilor mai vechi din zana consideratl (planuri gi

he4i cadastrale; registre gi centraltzataare cadastrale gi altele) gi posibil rtdlile
de foiosire in cadrul noilor lucrdri de introducere a cadastruiui;

antemdsurdtoarea voiuilelor noiior lucr5r-i de cadastru;

etapele ;i operaliunile cadastrale, care uirneazd sd fie executate pentru
noile lucrdri de cadastru. \

"Din punct de vedere oficial, PROIECTUL TEHhltrC constituie documentatia

debazd, cat'e este folositd atAt de institulia executantd., cdt,si de ilstitulia
abiiitatd
cu rolul de tirular al fonduriloe necesare executdrii lucrdrilor de
cadastru sau cie
organ de specialitate mtelar.

2,2 DELIMITAREA HOT ABELPR TERITORIiLOR

CADAS TRALE S I
BORNA
:
' Prin iucrdrile de delimitare cadastrald., denumite gi de hotdrnicie, se
identific[ 9i se mat eiahzeazi pe teren, in mod oficial, punctele thziite
d.e ltotar
sr
ale judefelor, municipiilor, oragelor qi comunelor nom inaltzate prin Legea privind
imparlirea teritorial-adminis trativd, a RomAniei. Din punct de
vedere procedural,
delirnitalea cadastrald 5i bomarea punctelor de hotar, se
executd, i, rnod
27
#ry*oUligatoriu in etapa iniliald'*d e', ie;aliffiffii&ifltf6iiuCere= a"'iadastrului fiinci ar "

&. uefin{*a. c\ari{rcaYea ,rr >- io'rali- a h"laret

tar ale unrtSlrior administratir,-teritoriale,

ce se delimrteazd in cadrul lucrdriior de cadastru general sunt formate ciin

urmdtoarele categorii :

I hotarele nalionale ale Romdniei sunt preluate gi folosite in lucririle de

cadastru.general, in cazul teritoriilor administrative limitrofe cu !5ri1e

str6ine;
I hotarele unitdlilor administrative de bazd: judefe, municipii, orage,
comune qi intravilane s[teqti;
r hotarele terenurilor cu diferite folosinfe gi destinalii: terenuri agricole,
terenuri forestiere, ape, cii de comunicalie gi altele;
I hotarele tereuurilor definute de fondul funciar public qi privat.

Limitele de hotar se reprezintd prin forma ;i dimensiunile prevdzute in

atlasul de semne convenlionale pentru planurile topografice la scdrile: 1:10 000;
1:5 000; 1:2 000; 1:1 000 ;i 1:500.

in vederea executSrii lucrdrilor de delimitare cadastra.l[' a teritoriilor

administrative, care in baza reglementdrilor oficiale, se efectu eazd, de c{tre o
comisie cadastral5., se parcurg mai multe etape de teren qi de birou, in succesiunea
de mai jos:

b.LucrIri preEltitoare. in etapa de pregdtne a iucr[rilor de delimitare a

norur.roil*lor cadastrale, se efectueaza urmdtoarele operatiuni prelimiirare:
Y procurarea docuntentelor cafiograftce gi scriptice existente cri privire la
hotarele teritor-iului ce se delirniteazd;
Y stabilirea comisiilor cadastrale comunaie, orSgenegti gi municipale, care
si fie formate din urmltorii membri: delegalii d.in partea Oficului
judefean de Cadastru, Geod ezie Carlografie, primarul sau secretarii
Si
Consiliilor locale Si 2-4 localnici delegali de Consiliile locale, care
cunosc bine situalia din teren;

Y cornutticarea terruenului de incepere a lucrlriior de delirnitare a

:S
 :r,,1::.1 i .i : i .r..iii.:ii'..":: ,.
1 .:,.]::--1r.. :. ; . .'
,
teritoriului cadastr a1, eperea operaliunilor
.-.-.----.:-.--.'-..
iJruljrrLi-r-ibc,
E invitarea la deliniltarea teritoriului cadastral a delegafilor prirndriilor
din teritoriile cadastrale vecine gi a proprietarilor de terenuri cin zofi&
limitrofd cu teritoriile vecine, care si dea l[muririle necesare cu privire
1 a i denti fi car ea limitel or dintre propri etali ;

I stabilirea progranxului de desfigurare pe teren a operaliunilor cadastrale

de delimitare qi cornunicarea punctului de hotar ini1ial, care trebuie si
fie un punct de interseclie a trei sau mai multe hotare, unde se intAlnepte
comisia comunalS cu delegalii comunelor vecine.

5. Lucrlri de stabilire a liniilor de hotar. Prin parcurgerea pe teren a

intregului traseu al hotarului dintre doui teritorii vecine, de c[tre membrii comisiei
de delimitare se stabileqte, in firnclie de condiiiile locale, atdt trqseul exact, c6t gi

punctele caracteristice, care se reprezint[ grafic ?n mod provizoriu pe planui

topogrdfic sau cadastral, pe teren, ?n timpul operaliunii de delimitare. Dupd
stabilirea locului din teren al punctu_Iui de irotar qi reprezentarea lui pe copia
planului topografic, se traseazd. pe plan linia c[tre punctul anterior, se scrie
distanla de la punctul anterior gi categoriile de folosinla ale telenului din
apropierea punctului de hotar.

Toate punctele noi stabilite pe linia de lrctar,precum qi cele vechi rd.mase

valabiie de la delimitarea precedentd, se numer ateazd cu cifi"e arabe,tncepdttd.u-se
cu nuntd.rul I dtnpartea de nord-vest a teritoriului, ca punct de trei hotare, din care
a inceput delimitarea terttoriului considerat. in mod obignuit, distanlele dintre
punctele de hotar marcate pe teren trebuie si fie in medie de 1 km gi in condiiiile

traseelor Iiniare.

in lucrlrile de delimitare cad.astral[ a teritoriilor administrative, se intfilnesc

gi o serie de cazuri pafiiculare, din care, se menfioneazd:

I pentru hotarele care repr ezintd axul de d,rutn, cale feratd qi curs de apd,

punctele de hotar se amplas eazd pe una din laturile detaliilor de mai sus,

dar cu condilia inregistrdrii pe planui topografic a distanlelor dintre

ao
 . ,.tl:. , ,. '- r.:;:i;::,i1:i
..r.
rljdi,...{ni{L L
punctele stabilite 9i ixul
";ilfrfi;He
w irentru irotarele care traverseazl $osei.e, c(it je{Ltie, cuiii-itc CLr Ltt;.r;it; u__

pest€ 20 ttt, albiile cur,surilor de cLpit, lcr.curi cle acuruu.lare alte cletalii,
St
se marcheazd"pe teren gi se reprezinti pe p1an, punctele de hotar de pe

ambele laturi ale acestor detalii;

r pentm hotarele care traverceazd. in linie dreapta o pdclut-e, se lnarcheazd
punctele de intrare qi de iegire din pdclr_rre;

r pentru hotarele unde se impune efectuarea de comasdri sau de

dezmembrdli de suprafete, se vor executa operatiile de rectificare.
e . in baza stabilirii locului din reren al
puncfului de hotar 9i al leprezentirii grafice pe planul topografic de cdtre
inembrii
comisiei de delimitare, se procedeazd, mai int6i, la nrurcarea provizorie, cu
ajutorul unui pichet din iemn gi a unui gant inconjurltor. lnainte de efectuarea
rnisurdtorilor geodezice gi topoelafice prevdzute in etapele j 4 ale schemei si de
mai sus, se executd, ma.rcarea defittitit;d, cu bomd din beton arrrtat, piatrd. masir,E
sau bomd din lemn, cu matertahzare in subsol. Raporlarea defi;itiva
a puncteior
de hotar pe planurile topograflce, se face la scara planului in functie de
coordonatele rectangulare plane calculate ?ru sistentul de proiec{ie stereogYaJic-
1970, pebaza hicrdi'ilor de teren gi calcule executate in etapele 3,
4 si 5.
(1. . Lucrdrile de delirnitare
cadastrald a teritoriilor administrative se finaliz eazd. prin intocmirea ,,dosaruiui
de
delimitare", care conline urmdtoarele piese:
2 nota de prezentare Si infornmre asupra lucrdrilor exectttate se
intocmegte de cdtre delegatul cadastral, care consemneazdtoate
datele
asupra desfrqurdrii operaliilor de delimitare cadastrald;

a procesele verbale de delindtare se intocrresc in trei exemplare, pentru

fiecare teritoriu cadastral vecin, uirde se prezint6 descrierea traseelor
liniilor gi a punctelor de hotar; semn[turile rnembrilor conisiei gi a
delegalilor din cotlunele vecine, fiind parafate prin data ia care au
fost
incheiate;

i0
 'd+'{'-qi;:{i{F
:+ ;". "*, h#,:ril{ :4; :j .: :,'i,
i,, i'i "' "

or se intocmegte ?n functie de
niili;;,ea teiriciiui*i pe i:ir-ii ia scJ.;iie i:2j O.ru sau i:50 L)tu rri p;
planuri 1a scdrile 1:5 000 sau 1:10 000, pe care se reprezintr:

- pozilia punctelor de hotar, num[rui lor de ordine, distanleIe rlintre

puncte, semnul convenlional al mijlocului de marcare; liniile de Xrotar gi

alte elemente;

- denumirea comunelor vecine ce se inscrie intre punctele de interveniie a

lrotarelor;

- categoriile de folosinla gi destinaliile terenurilor de pe ainbele p5rti ale

liniei de hotar;
intravilanele componente ale teritoriului cadastral delimitat;
cdile de comunicalie gi cursurile de apd principaie;

limitele de irotar ale piduriior, b5llilor gi a razunlor.

I calcule Si explicalii cu privire la rectificare hotarelor, in cazul c6ncl
acestea au fost efectuate cu ocazia delirnitdrii;
x copii ale scrisorilor d,e corNoclre a reprezetttanlilor diru comutLele
vecine la lucrdrile comisiei de delimitare.

ln cazul hotarelor cu una din comunele vecine, care uu forl deiimitate

anterior, puttctele de hotar respective vor primi cdte doud rrumere scrise strb formd
de funcfie;J/9, 2/10, 3/1 1....; unde numdrdtor:ul reprezinta numdrul de ordine al
punctelor de hotar din schila comunei ce se delimitea rd, tar nurnitorul reprezintd
nurn6ru1 de ordine ale aceloragi puncte de pe schila comunei vecine.

Dosarul de delimitare cu piesele prezerr;ate mai sus se intocmeqte ?n tre.i

exemplare, din cate, un exemplar pentru o. c. G. c. judetean, un exemplar pentru
primdria cotnunei in care au inceput lucrdrile de introducere a cadastrului general.
iat un exemplar pentru primaria din comuna vecind ce a fEcut parte cu delegat la
lucrarea de delimitare.

Pnn ins.trucliunile tehnice cu privire la executarea lucririlor de cadastru

general, se reglementeazS. gi alte condilii tehnice privind lucrdrile
de delimrtare a
hotarelor teritoriilor adminisirative.

_?1
 51i lq,;t ,l':,t'. :1.1+-&:?,.:, i.i-'i:..
etefitfii ioordoiiatelor

separate ln lunclte de reteaua geodezica de ordin superior (ordinele I-IV) qi

inferior (ordinulV) sau in ftinctie de reteaua geod.ezicd. GPS, fie ca lucrdri
inglobate in etapele de lucrdri 3 qi 4 care se prezintlin continuare.

2 3 nuesryeABPJPlPr
=GEopEZ

Reteaua geodezicd de ordin superior (I,iI,III,IV) satisface aspectul

,sub
precrziei gi al deciziei de puncte, condiliile de realizare ale lucrdrilor de cadastru
general, cu unele exceplii in cazul unor teritorii cadastrale pi ale oragelor, unde
se
impune indesirea retelelor eristente cu noi puncte de ordinul V, avAndu-se in
v'-e-dere re glementdri I e prevdzute in instrucli uni e tehn
1
j
c e.

Fondul geodezic al LG.F.C.O.T. dispune de clate gi informalii referitoare la

un numdr de 13 000 puncte de ordinel I-IV; de 13 5000 puncte de ordinul V gi de

17 500 reperi de nivelment, ce srint dispugi pe trasee cu o lunqime de peste

19 000
km.

Toate punctele r eleleior geodezice de ordinul I-IV, precum gi plnctete de

ordinul V sunt determinate in sistemui de proiecfie stereografic-l9l}, care
satisface toate reprezentirile in plan pentru intocmirea pianr-rrilor topografice de
bazd,Ia scdriis 1:2 000; 1:5 000 5i 1:10 000, unde defornatia lgngirnilor nu
depS;eqte valoatea de 10-15 crdkm. in cazui zonelor unde deformalia
lungiinilor
depfueqte limita de 15 cm/km, iar pentru localitdlile urbane limita de
5 cn/km, se
recornandd adoptarea de sisteme de proieclie steleografice locale,
cu plan secalt
paralel la planul secant al proiecfiei STEREO-70, care sd asigure reducerea
la
minirnum a defonnaliilor liniare gi areorare regionale.
in r-rltimii ani s-a trecut la reali zarea sistemului nalional G. p. (Global
Q.
Positioning System). Releaua de puncte G. P, S. se realizeazd"intr-un
sistem unitar
pe elipsoidr-rl intelnational WGS 84, care pentru Europa este
sisternul ITRF 92
epoca 1994. Dintre punctele nou create,- care coincid cu punctele
dil Leteaua veche

-1 /
 '1, , :jl
,- .
$i tbnreazi l'cteaua d* Ii i;ii#;:;-..j
, ;f--;rj.:r

c,i'rlini r:cr:fru pr'elr_rcrar-ild--u

ui-;-*c;:'i:1,: I iiLit:u;e: Cs::-t,;i, i,:,:;^^r:a._ S.Lr;;-;;:1. !i;_i:::_Glrclghe, Sr.:.::. l,l.

Piscului ;i Constanfa. Releaua geod.ezicd GPS de ordinul I (clasa A) a fost
determinatd' cu apatahxaGPS de tipul Trimble 4000 SSE, timp de 4 zlle,iar clin 4
in 4 ore s-au cules datele meteorologice necesare pentru corectarea fenoinenului
de refiacfie. Pentru unele comparafii ulterioare toate aceste puncte au fost cotate
prin nivelment geometric de precizie. iar in continuare, s-a trecut la reali zarea
relelei geodezice GPS de ordinul II (clasa B) Si la determin[ri topografice GFS
pentru puncte de indesire pi pentru reperii fotogrammetrici.

Prin utilizarea softului specific receptorilor GPS, se executd rnai intAi

prelucrarea datelor 5i detenninarea coordonatelor in sistemul elipsoidului
interaalional WGS 84, iar printr-o transformare tridimensionala se efectueazd.
transfonlarea coordonatelor de pe elipsoidui WGS 84, pe elipsoidul Krasovski
;i
in sistemul de proiectie stereografic- W7 A.

2.4

\
I)in punct de vedere principial planurile cadastale rezultd din planurile
topografice de bazd', in uuna echipdrii acestora cu datele gi codurile
cadastrale, din
carq se precizeazd: numerele cadastrale ale parcetrelsr cu simboluriie categoriiior
defolosinfi; denumirea unitSlilor cadastrale; calitatea terenurilor gi altele.
in funclie de condiliile specifice de introducere a iucrarilor de cadastru
general in diferite teritorii cad.astrale gi de planurile topografice
qi cadastrale
existente, se organizeazd'mdsurdtori de teren destinate intocmirii
de noi pianuri gi
de actualtzarea celor vechi, prin folosirea urmrtoarelor metode:

a. , in l,ederea intocmirii planului

topografic debazd la scirile: 1:1000, 1:2000, 1:5000.

b' M[srr.Itori topografice c, ai,rtorul stitiilor totale, cu inregistrarea qi

i
,!
JI

:l prelucrarea datelor pe medii magnetice, dintre care se evidenLiazd.

i:l
il
firmele Zetss-
il
iit :.i
 'n r'll.j"
Oj:erJ<ochen Gerlrania 5i Leica-Fleer"brugg. Elvetia.'ib atu IO10slte,

apuatele incepdnd cu seria Rec.Elta 2,3,4,5 9i tenlinAnd cu Rec Elta 73,14 5i 15,
reahzate de finna Zeiss-Oberkochen. F-inna Leica-Heerbrugg a reahzat stalii
totale, in versiunea modular5., care se refer5 \a apat'ate de mdsurare separati a

distanlelor qi a unghiurilor gi in versiunea integratd., care cuprinde aparate cu

memorie internd pentnr m[surarea distanlelor gi unghiurilor. Dintre seriile
modulare se citeazd; Wild T 1010-1610; Wild T 2020-3000, iar dintre seriile
integrate, V/iid TC 400-600; Wild TC Z0A2 gi altele.

c. MIsurfltori pe cale fotogrammetric[, prin reperaj fotograrnmetric gi

descifiare topograficd a fotogramelor aeriene, prin metoda analogic[, metoda

analiticd gi rnetoda digitala.

2.5.
pETERMLi'{ABEj{
CO, pAN+
p E Rrpr c Ary Tojg-Gj4.ry 4..
Calculele necesare pentru determinarea coordonatelor relelelor de sprrjin pi
a celor de detaliu, se face in funclie de metodele utilizate in cadrul etapelor 3 gi 4
ale lucrdrilor de introducere ale cadastrului general, cu respectarea condiliilor d,e

precizie prev6zute in normele tehni.. p.ntii intocmirea planului topografic de

bazd,la sc6rile 1:1000, 1:2000, 1:5000 5i 1:10000.

ln prezent, prin folosirea tahimetrelor electrooptice cu inregistrarea datelor

pe medii magnetice, a noilor aparate fotogrammetrice qi a mijloacelol de
prelucrare automatd a datelor, se asigurd atdt un randarnent superior fa!6 de
metodele clasice de mdsurare, cAt gi posibiiitatea de elaborare a unui sistem
internalional integrat al cadastrului general 6i de specialitate.

1A
J+
 in?roducere sau aducere ra zi abadastrurui generar
fu,ciar;
E intocrntt*u..t:n.Tei de dispunere a foilor
de plan care pe langi
nomenclafura trapezului, ya cuprinde gi
nrrrnerotaLea foil0r
conform ordinii de asambiare a 1or, din cadrul
teritoriului cadastral.
o Pe ldnga editarea planurilor cadastrale
pe foi de plan (tra peze) la una diii
scdrile debazd, 1:1 000; r:2 000; r:5 000 gi 1:10
l
000, se inrocmegte ra o scar6
imediat inferioard scarii planului cadastrai original,
un plan sau o hart5 de
ansamblu' Acest plan de ansamblu sau hartd,
cuprinde intreg teritoriul
administrativ, in cei mult 4 foi gi se redacteazd.la scarile 1:10 000; 1:25
000
sau 1:50 000, prin micaorarea corespun zdtoare
a foilor planului cadastral. in cazul
pianurilor sau ha(ilor de ansamblu, se efectueazd
o seiectare qi o genera ltzare a
elementelor de conlinut ale planurilor cadastrare
d,e bazd..

2.7. IDENTIFICAREA PE TEREN A PROPRIETATILOR

$I A
POSESORILOR - LA NIVEL DE PARCELA
Pe seama planului topografi c de bazd, intocmit
?n urma operaliilor de teren
;i
de birou din cadrul etapelor nr.4 5
;i se comp leteazdconlinuiul acestuia cu datele
necesare penhu identificarea proprietarilor.
Lucr5rile din aceastd etap6 se executd
numai prin parcurgerea terenului qi recunoa$terea
fiecdrei parcele din cadrui
fiecarui corp de proprietate, av6.nd Ia dispozilie
planul topo-cadastral intocmit in
etapa nr.6.

operaliunile de ide,tificare pe teren a proprietarilor

trebuie sd se facd in
ptezen[a delegatului prim[ri'ei locale
gi a posesorilor de teren. in urma identificarii
la teren a proprietarilor fiechrei parcele
cadastrale, se consemn eazdurmdtoarele
date:

se inscrie pe copia de Iucru a planului

topo-cadastrai in mijlocul fiecarei
parcele, un numdr de ordine gi iniliala
numelui proprietamlui, de exemplu
459 B;

- in cametul repeftoar de teren, se scrie la litera respectivr, num6ru1 de

ordine 5i numerotarea datd parcelei, urmate
de: numele, prenurnele ;i

i/
 pres Curtiriir'': sr*urrU,,Jurl6l Ca; Co oul
g:"1:;=.,si,j : p;"or:rli',ti;: : ::,1,1; ::ir :t:l';,-l ii:'iina"ri sa ii.]sctte

adresa de domiciliu;

- situalia juridica se inscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor acte

doveditoare, precum gi din alte surse, ar,r6.ndu-se in vedere c5, oficialtzarca
dreptului real de proprietate se face uiterior, prin inscrierea La carlea
funciard.
Se face menliunea cd, detaliile tehnice de identificarea proprietarilor
imobilelor gi formularele tipizate sunt redate in instrucliunile tehnice de execulie a

lucrdrilor de cadastru general.

2.8. iDENTIF"ICAREA PE TERE}{ A CATEGORIILOR $I

SUBCATEGORIILOR DE FOLOSb{TA - LA }.{IVEL DE PARCELA

Consemnarea in documentele cadastrului general a categoriiior gi

subcategoriilor de folosinld care compun Fondul funciar, se face pe baza

simbolurilor compuse din litere. redale anterior in tabelul 2.2.
in urma identificdrii pe teren a categoriilor de folosin![ de chtre personalui
tehnic de specialitate, se scrie, pe copia planuiui topo-cadastral, in intepiorul
fiec6rei parcele cadastrale, inaintea numdrului parcelei simbolul categoriei de

folosinla, care se consemreazd gi ?n cai'netul repeitoar de teren menlionat in etapa

nr.7.

Suprafelele minime de teren ale categoriiior de folosinld reprezentate pe

planurile topo-cadastrale, in funclie de lalimea minirnd a unei laturi de 2,5 mm 1a

scaraplanului suiit de: 100 mp Ia scara 1:5 000; 40 rnp la scara 1:2 000,20 mp la
scara 1:1 000 gi 10 mp la scara i:500.

38
 h=,""€gE*J

l' i: , ; ,, ,ri :: .t: lll i i*. Pentru calculul suprafelelor, se folosesc metodele gi
procedeele numerice, mecanice qi grafice, menlionate antelior, iar pentnr verificarea
gi compensarea 1or, se consideid suprafata de control a fiec6rui trapez, care se
extrage din tabele, in funclie de scala planului

Pentru stabiiirea trapezelor sau secfiunilor de plan, in care se incadreazd. un

teritoriu se intocrneqte orschemfi de dispunere a trapezelor sau secliunilor de pian.
Pe aceastd schemS, se va inscrie qi numSrul de ordine aI fiecdrur trapez ce urmeazd.

sd fie folosit la calculul suprafelelor, care, iircepe cu trapezul nr. 1 din partea de
nord-vest a teritoriului.
Calculul suprafefelor din cuprinsul fiecd rui trapezse execut d. marintfii pentru
extravilanul teritoriului gi apoi pentru fiecare intravilan. in extravilan, se
efectueazd calculul in unnitoarea succesiune: masive, tarlale, parcele gi diviziuni de

parcele sectionate de cadml interior al trapezului sau al secliunii foii de plan. ln

intravilane se aplicd urmfitoarea ordine: masive, crrartale, corpuri de proprietate.
parceie ;i diviziuni de parcele.
in instrucliunile tehnice de executare a lucrdrilor de cadastru generai funciar, se

prezintd, procesul tehnologic de efectuare a calculului suprafelelor qi de compensare,

din caie, se menfioneazd. urm6toarele operaliuni debazd:

H Calculut gi compens ayea suprafefelor masivelor, pe suprafala de

control a fiecdrui trapez sau a unei secliuni de plan.

H Calculul gi compensarea suprafefelor tarlalelor sau a cvartalelor
in iocalit51i, in cadrul suprafelei cunoscute a inasivului sau a

suprafelei intravilanului oblinutd din coordonate rectangulare plane

a1e punctelor de pe limita de hotar a intravilanului.
r Calculul qi compens area suprafefelor parcelelor, in cadrul
suprafelei cuno s cu te a tarlal elor din extravilan.
I Calculul gi compensarea suprafefelor corpurilor de proprietate, in
cadrul suprafelei cvafialului din intravilan.

66
',.,.o*-py*r+.,,#'m-rtc$ffiifii!." .rsi , 'co*ipensaita'
)_
,"tfi$fff8TET
L - |
u'#
iili
suprafelei corpului de proprietate din intravilan.

' Ma.imea suprafelelor pentru fiecare parceld cadastrald din extravilan se exprimd
in hectare gi ari, iar pentru intravilan ?n hectare gi metri pdtra[i.
tn prezent, s-a trecut, la executarea in sistem automatizat a lucrdrilor topo-
cadastrale, atdtinfaza de mdsurare qi culegere a datelor din teren, cdt gi in faza de
prelucrar e, replezentare, folosite gi arhivare la birou, in scop cadastral.

*
in funclie de metodele folosite la calculul suprafelelor pe trapeze, masive,
tarlale (cvartaie) gi parcele, se stabilesc qi toleranlele admise in operaliile de calcul.
n in cazu]masivelor ale cdror suprafele s-au calculat prin rnetode nutnerice,

s-au stabilit toleran(ele adnrise Ia inchiderea suprafelelor tarlalelor gi parcelelor din

interiorul acestor masive, determinate prin metode grafice, in firnclie de suprafalE gi

de scara planului. De exemplu, pentru o suprafald de 1,00 ha, s-au stabiiit
urmdtoarele toleranfe: 105 m2 pe planuri Ia scara 1: 2 000; 265 m2 - la scara 1: 5 000

5i 526 *'- la scara l: 10 000.

" I-a calculul grafic al ariilor parcelelor din interiorul tarialelor, care se
determind prin metode pi procedee geometrice, toleranla admisl hntre doud
determindri se obtine cu relatia:

T = +0.0003N JS , in cate:
N - numitorul sc6rii planului topo-cadastral;
S - suprafalaparcelei, care se exprimd in m2.

. in cazul parcelelor determinate prin metode rnecanice, din iirteriorul

tarlalelor, se utilizeazd toleranlele admise dintre planimetrdri succesive, care s-au
stabilit in funclie de mdrimea graficd a suprafelei in cmz, intre 1-5 unitdli diferenld
dintre citirile obtinute. ^'

2.1 l.NTOCMIREA FISEi SUPRAF'ETELOR PE }ILN{ERE

CADASTRALE SI TERITORII ADMINISTRATIVE
La finalul opera{iunii de calcul a suprafefelor, atdt prin metodologiile clasice,
67
unitar, urmAtoarele date:
-l{umdrul cadastral al parcelei (1); numirul cadastral al tarlalei sau a1

cvartalului (2); numdrul foii de plan (3); proprietarui sau delindtorul terenului (4) qi

situaiia juridicd (5);

-Suprafefele parliale pe categorii de folosinfe: arabil (6); pipune (7); fbnea!6 (B);
vie (9); Iivad6 (10); pddure (11); ape(12); cdi de comunicalii (13); construclii 04);
curfi (15); neproductiv (16); suprafalatotald. (11); subcategoria de folosinld (i8);
-Clasa de calitate (19); numErul parlidei cadastrale (20) gi menliuni privind
actuabzarea lucrdrilor de cadastru (2L).

zia$uggu$"a $LRg)a BE
+.
In baza operaliunii de calcul a suprafelelor prin mijloace clasice sau de

prelucrare automatS pe teritorii administrativ-cadastrale gi z definitivdrii fi;ei

elementelor cadastrale, se trece la intocmirea registreior cadastrale, care trebuie s5
aibd un conlinut unitar.
,

Registrele cadastrale reprezintd. documentalia de bazd, a lucr5riior de qadastru

general funciar, in care se inscriu datele tehnice, economice pi juridice pentru fiecare
parcei6, fiind intocmite la nivelul comunelor, orageior gi municipiilor.
Prin Legea de arganizare a cadastului general gi a publicitdlii imobiliare, se

menli one azd, urmdto arele tip uri de re gi s tre cadas trale :

a. &qgistrul cadastral al parcelelor

Acest document realizeazd. centrahzarea datelor de ordin cantitativ, calitativ qi
juridic asupra tiecdrui imobil, din cuprinsul unui teritoriu administrativ, din care, se
prezinld;
1. Numdrul cadastral sau topografic a1 parcelei.
2. Numdrul cadastrai al tarialei sau al cvartalului.

3. I.{umdrul foii de plan pe care este situatd parcela.

68
 a;a*mrutffi*affiffi;rg,5ffi ;.i JUrlC.lCe ,

doi*rciiiul sau sediul posesorului pi situalia juridica.

6-18. Suprafala parcelelor pe categorii de folosinle agricole: arabil, p5Suni,

fanete, vii, iivezi, total agricol gi categorii de folosin{e neagricole: pdduri,
ape ;i
stuf, drumuri, construcfii, neproductiv, total neagricol gi totat general.
19-20' Denumirea subcategoriei de folosinlE ;i caracteristicele categoriei de
folosinld
21. Ciasa de calitate gi venitul net cadaskal, se obline din lucrdrile de bonitare a
terenurilor agricole
22' Fiumdrul partidei cadastrale se extrage din indexul alfabetic al posesorilor.
23. Observafii cu privire la operaliile de actuaLizare a lucrdrilor de cadastru
general.

' inscrierea datelor in registrul cadastral al parcel.elor se face mai intai in partea
I-a (volumul I), care cuprinde toate parcelele din extraviian, in oidirr.u numerotdrii
cadastrale a tarlalelor gi parcelelor. in partea a II-a (volutnul II), se
inscriu toate
parcelele din fiecare intraviian, in ordinea numerotarii cadastrale, ?ncepAnd
cu satul
de reqedinld aI comunei.

Registrul cadastral al parceielor (volumul I gi II), se contpleteazdin ordinea

crescdndd. a numerelor cadastrale ale parcelelor din extraviian gi intravilan, clupa
care, se finaliTeazd printr-o serie d,e recapitulalii qr totaluri, cu rol de verificare a
modului de calcul 9i de centralizare a datelor primare a1e cadastrului general funciar",

Se intocmegte in baza datelor inscrise in registrul cadastrai al parcelelor, din

care, se va extrage pentru fiecare proprietar de teren toate parceleie delinute
de
acesta, cu toate infonnaliile cadastrale. Registrul cadastral al proprietarilor,
ce poarld
gi denumirea de "foaie cadastrald", se intocmerste pe foi separate, pentru
fiecare
parcel6. Acest registru cadastral cuprinde titlul, cu denumirea judefului,
comunei,
nurrarul fbti, numele teritoriului cadastral qi conlinutul prapriu-zis, cu dou6 pirfi.
in partua I-a, denumitd a imobilului, se inscriu urmdtoarele date: numarul de
ordine; num6rul foii de plan; numdrul topografic; categoria de folosinld gi
denumirea

69
 ]..:"1. : ::];Jj':i: s

.,, -r!-i--i'rri:li
I?11UlUI: ''de feltilitate; venitul
:. i-.-"r-- .':t ::.i*:i;--tllt.
in partea a IILa, denumitd a proprietaruhLi d.e teren, care poate ti persoane
fizrcd' sau jurldicd, se inscrie: numdrul de ordine
al operaliunii cadastrale; nui,ele
,si
prenumele; adresa ,si cota de propri etate, in cazul
cand sunt mai mulli posesori
$i alte
nota!ii.

Cele doud pfu[i ale registrului cadastral al proprietarilor,

se compl eteazd, in
ordinea numerotdrii cadasttale a parcelelor din teritoriul
considerat gi se ftnalizeazd
pe grupe de proprietari: fond funciar pubiic gi fond
funciar privat, din ?nsumarea
cdr or a r ezultd, suprafala totald, a terito
ri ului admini s trati v .

a.

Este un docutlent care face leg6tura intre registrul

cadastral al parceleior ;i
registrul cadastral aI proprietarilor, in care se ?nscriu
toli in orcline
posesorii
alfabetici, indiferent dacd acerstia sunt persoane juridice sau frzice.
in indexul
alfabetic al proprietarilor, se inscriu urmdtoarele
date: numdrul de ordine; numele,
prenumele qi dorniciliul posesorului; numirui
foii cadastrale, in care sunt inscrise
imobilele (parcelele) proprietarului gi litera A,
B, c, ..., z, pentrucare se lasd mai
multe pagini libere.

scopul indexului atfabetic al proprietarilor, il constituie

identificarea cu
ugurinla a partidei cadastrale a tiecdrui posesor,
din registrul cadastral al
proprietarilor (foaia cadastrale) qi oblinerea
informafiilor teh,ice gi economice
asupra imobilului.

d.

corpul de proprietate este format din toate imobilele (parcelele)

din extravilan
$i/sau din intravilan, care aparfin aceluiaqi proprietar
dintr-un teritoriu cadastral, iar
suma corpuril0r de proprietate reprezint
d, partida cadastrald.

in registrul cad'astral al corpurilor de proprietate, ce se intocnegte pentru

fiecare proprietar, pe foi cadastrale de posesiune,
se inscriu toate parcelelepe care le
posedd un proprietar, pe baza urmdtoarelor
date: numarul foii de plan; numdrul
tarlaler gi denumirea lanului; numdrul tgpografic;
categoriile de folosinfd; clasa de

10
 j. '. .:i'*'ol*rj: * d:*5:,"*l'r;n,ni..::, ,r'-".,r't, !;, -
.,, : ,

Calitate venitul net cadastral qi obserVafiuni. pi U i)i foilor iadastrale de posesiune

;ie poate intocnii ul] regtstrtt aiutdtor (sumarul foilor de posesiune), ?n care
se ,

inscriu, in ordinea alfabeti cd, toliposesorii cu totalul foilor de posesiune pe categorii

de folosin1d. in sumarul foilor de posesiune se inscrie: numdrul de ordine; numele qi
prenumele posesorului; domiciliul sau sediul; suprafefele pe categorii
de folosin!6;
suprafala totald,; venitul net cadastral gi observafiuni.

,e.
in unna extragerii din registrul cadastral al parcelelor a suprafelelor delinute de
proprietari, cu diferite folosinle gi subfolosinle agricole qi neagricole; se intocmeSte
I

-1
in funclie de cerinlele beneficiarilor gi figa centralrzatoare sau de sintezd, pe teritorii
I

administrative. Acest operat de sintezd al cadastrului general cuprinde: numdrul

l i
curent; unde se inscriu numerele de ordine ale posesorilor de terenuri; denumrrea
posesorilor de teren; numdrui tarlalei: suprafala subcategoriilor de foiosilld; i

suprafala totald a categoriei de folosin!6; suprafatatatald.a tarialei; venitul

net total al
tarlalei; observafiuni. Se mentiotie azd. cd., totalul gerteral al srtualiei suprafelelor
pe
categorii defolosittldttebure sd fie egal cu suprafaya totald din registrul cadastral
aI
parcelelor.

Situafia genera'{6 a suprafefelor pe proprietari qi, respectiv, pe dategorii

de
folosin!6, se utili zeazd. atAt in sistemul informalional al cadastrului, cAt qi pentru
diferite studii de organi zare ateritoriului, statistici agricole gi altele.

2. 1 3.CARTOEDITAREA PLAI{URILqB!.ADASTRALE, LA SCARA DE

B AZA
8I}JC-A&ILIO P QCB&E TE:TERIT O RII AD MINI S TRATIVE
AI

Din conlinutul planului topografi c d,e bazd intocmit in cadrul etapei nr.6,
se
obline in procesul de ca(o-reproducere qi datele conlinutului planimetric
al planului
topo-cadastral sau cadastral. Dupd efectuarea operaliilor cadastrale
de teren
ptezentate in etap ele 7 gi 8 qi a operaliilor de nurnerotare
cadastrald din etapa 9, se
reahzeazd echiparea planuriior topo-cadastrale cu numerele
de ordine ale tarlalelor
(cvartalelor); ale parcelelor cadastraie gi cu celelaite elemente
cadastrale.
Cele doud categorii de planuri topografice gi cadastrale au acelagi
confilut al

71
 de s cri e i e' ii'5s
frt'a8ffi n#f-d t*ffi]qtffi '€i5fic i,'
d
":'
6j fi 5;
:' ; :' ;
"
:''
1
^. -. _.: 3= t.r
^).a
,- l_ _- ^t :--- .--., .r r
Ce
.'--:^
-!r-r:
a --'1--.-trTc1i..--:
, -,y^-*uit--^..-
.^.,-j..
--.;
); ^--J at

cotelor-

In procesul de imprimare, al foilor de plan se face mai intAi tipS"rirea pe hafiie

cartograficd. a ambelor categorii de planuri topografrce pe folie cu strat de gravare
planimetric gi serie, apoi pe folie cu strat de gravare hidrogra{t"c,in tirajul necesar,
unde se includ gi 1-2 exemplare ce se tipdresc pe un material nedeformabil, care se
utthzeazd, la caleulul graflc al suprafefelor. Se continud procesul de tipirire al
planului topografic de bazd pe folie cu strat de gravare nivelment, in vederea
oblinerii tirajului necesar.
Deoarece planurile topograficela scdrile 1:2 000; 1:5 000 gi 1;10 000 au cea
mai mare utrlizare, atit in lucr6rile de cadastru, c6t;i in diferite lucrdri ingineregti, se
impune intocmirea lor de c[tre unit61i1e de specialitate ?n mod unitar, sub aspectul
conlinutului, al preciziei gi al reprezentdrii grafice. Documentatia existenti in
prezent, sub foima planurilor topografice de bazd, cuprinde aproximativ gAVo drn

suprafala lotald a Rom6niei din care 1ZVo,la scara 1:2 000; 75Vola scara 1:5 000 qi

3Vo la scara 1: 10 000.

,

R. CADASTRA A}'ISAMBLU A

in lucrarile de carto-edi tare a h[(ilor cadastrale de ansamblu se efechteazd

o qi o generalizare a elementelor de conlinut ale planurilor cadastrale
selectare
intocmite la scara de ridicare a teritoriului administrativ. Dintre elementele de
confirmat ale harlii cadastrale de ansamblu se menlioneazd: hotarele administrative qi
pozilia bomelor de hotar; limitele intravilanelor cu drumuirile lor; apele curgdtoare gi
lacurile; p[durile; delirnitarea gi numerotarea cadastral5 a tuturor tarlalelor;
delimitarea exploataliilor agricole gi a pdgunilor comunale (islazuri); delimitarea qi
numerotarea cadastrald, a cvartalelor din intravilane; terenurile domeniului public;

stadioane, parcuri, terenuri de sport, grddini,etc; instituliile publice qi altele.

Harta sau planul cadastral de ansami:lu trebuie sd cuprind[ intreg teritoriul

12
 - t.ri. i.lri,. _ ::._ ..
"i- l: r' 'r": ;
' ::r':'.:.
,;,:*x;*r:i.,., i,, "
,1, '-: - r.--i.-l-r
aolrrllllstl'atIv, ^Il'l *rt,q..;::.'tr*ei;;id;*:rtfil.i,:,,.i.:.,
il1axtll'Iul]] 4lor,
ce
,.^,.,.,i..:^. :.. <

: :. :
I

i
Se infocnle$te
- Ia scdrile 1:10 000,1:25 OCr

-.-.. :: I i: .i-.:;i :::tii-t;:..*l ,r.---....-*, :,i.*i si.s, piaiiul saLi hafla d; a:tsiti_:.
'l

'.
conline pi urmdtoarele elen:ente caftografice: clrumuirea teritoriului pi a jurlefi-;
scara de intocrnire; schema de displtnere a foilor planului cadastral de ansamblu.

@rcES PJIA.PIE Uq I TATEA s I

BEPARTIZAREA DOCUME}'ITELOR CADASTRALE
Pe parcursul executdrii hicrdrilor de cadastru general de cdtre finrrele
specialitate menlionate in cadrul etapelor l-74, se organi zeazd.rzerificare a par[ta)
operaliunilor tehnice de cdtre Oficiul judefean de Cadastru, Geodezie pi Cartogra
Dup[ parcurgerea tutliror etapelor se efectueazd, aytzarea lucrdrilor de cdtre com
de atrzare a Oficiului judelean de Cadastru. ,

inainte de efectuarea recepfiei finale, operatele cadastrale intocmite per

un teritoriu administrativ, se fac publice i:rin afiqarea la sediul plim[riei a fo
registrului profrietarilor, in vederea veriilcdrii 1or, intr-un tenlen de 30-60 zile
cdtre proprietarii de terenr-rri;i a depr-iriei'ii coritestaliilor de eorectare a eventualt
gre;eli.

Receplia final[ a lucrdrilor de cadastru funciar general se face la ser

primdriei - dupd rezolvarea tuturor contestatiilor in tennenni legal - de cd,tre com
de receplie, in baza "pLocesuiui verbal de receplie a lucririlor de cadasti'u senera
partea teirnicd.

Dup[ receplia finald a h-rcrdrilor de cadastru funciar general, ulitatea

cadastru a judetului pune ia dispozilie primiriilor comunelor, oraselor
;i municipi
urrndtoarele documente:

-registrul cadastral al parcelelor;

-indexul alfabetic aI proprietarilor gi domiciiiul acestora;
-registrul cadastral al proprietarilor;
-registrul corpuril or de proprietate;
-fi$ele centrahzataare pe partide cadastraie, proprietari qi categorii
folosin![;

t5
 -planul cadasiral de ansamblu.
La biroul carlii funciare din cadrul judecdtoriei teritoriale, se transmite
de cltre unitatea de cadastru, potrivit legii, in termen de 90 zlle de la d,ataincheierii

iucrdrilor de cadastru, figele centralizatoare cu partidele cadastrale, proprietari gi

catesori a de folosinld.

Datele cadastrului general din teritoriile cadastrale comunale,ordSene;ti

qi municipale devin oficiale gi obligatorii pentru demersul public privat.in Legea
Ai
cadastrului qi publicitdlii imobiliare din Rom6nia, se subliniaza:"folosirea i,
documentele ofici ale a altor date cu privire Ia propri etarr,terenuri sau construclii,
decat cele inscrise in documentele cadastrului general, constifuie contravenlie qi
se
,

sanclione azd, cu amendd"

Operatele originale ale cadastruiui general funciar, se p[stre azd in arhiva

unitdfii judelene de cadastlu, iar copiile qi diferiteie extrase se pun la dispozilia
instifufiiIor, intreprinderilor gi persoanelor fizice interesate, contra cost, conform
cu
prevederile Iegale

74
 '!. ,;, :i,n

DEI,NMITAREA HO TAREI,OR TERTT ORJIL OR CAEAS TRALE

2.1. Lucrdri pregdtitoare.

in etapa de pregdtire a lucr5rilor de delirnitare a hotarelor teritoriilor cadastrale, se
efectueazli urm5toarel e operaliuni prelimi nare :
N procurarea docuntentelor cartografice qi scriptice existente cu privire la hotareie
teritoriului ce se delimtteazd (Fig. 2.1. - Schila generald a hotarelor comunei Bdlteni,;
scara 1: 50 000;
a stubilirea comisiilor cadastrale cornunaie, orXqenegti qi municipale, care sX fie
formate din unn5torii membri: delegalii din partea Oficului judelean de Cadastru,
Geodezie qi Cartografie, primarul sau secretarii Consiiiilor locale qi 2-4 localnici
delega.ti de Consiliile locale, oare cunosc bine situalia din teren (ANEXA 2.7.a);
I comunicarea tet menului de incepere a lucr6rilor de delimitare a teritoriului cadastral,
cu 15 zile inainte de ?nceperea operaliunilor propriu-zise (ANEXA 2.1.b);
N invitarea la delimitarea teritoriului cadastral a delegalilor prirnXriilor din teritoriile
cadastrale vecine qi a proprietarilor de terenuri din zona linritrofE cu tedtoriile
vecine, care sd dea lSrnuririle necesare cu privire la identificarea limitelot dintre
proprietdli (ANEXA 2.1.b);
Z stabilirea programului de desfiqurare pe teren a operaliunilo cadastrale de delimitare
qi comunicarea punctului de hotar inilial, care trebuie sd fie un punct de intersec{ie a
trei sau mai multe hotare, unde se int8lneqte comisia comunald cu delegatii
comuneior vecine.

2.2.Lucrdri de stabilire a liniitor de hotar.

Prin parcurgerea pe teren a tntregului traseu a1 hotarului dintre dou5 teritorii vecine. de
cbtre rnembrii cornisiei de delimitare se stabileqte, in funclie de coniliile locale, atdt traseul
exact, cit qi punctele caracteristice, care se reprezintE grafic in mod provizoriu pe planul
topografic sau cadastral, pe teren, in tirnpul operajiunii de delimitare, DupE stabilirea locului din
teren al punctului de hotar gi reprezentarea 1ui pe copia planului topografic, se traseaz5 pe plan
linia c5tre punctul anterior, se scrie distanla de 1a punctul anterior gi categoriile de folosinld ale
terenului din apropierea punctului de hotar.
Toate punctele noi stabilite pe linia de hotar, precum gi cele vechi r5rnase valabile de la
delimitarea precedentd, se numeroteazd cu, cifre arabile, incepdndu-se cu numdrul I din partea
de nord-vest a teritoriului, ca punct de trei hotare, din care a inceput delimitarea teritodului
considerat- in mod obiqnuit, distanfele dintre punctele de hotar marcate pe teren trebuie sX fie tn
medie de 1 km ;i in condiliile traseelor liniare.
in lucrdrile de delirritare cadastrald a tedtoriilor administrative, se intAlnesc qi o serie de
canti particulare, din care, se menlioeneazd:
penffu hotarele care reprezifiE axul de dtam, caleferatd si curs de apd, punctele de
hotar se amplaseaz{" pe una din laturile detaliilor de mai sus, dar cu conditia
inregistrEdi pe planul topografic a distantelor dintre punctele stabilite qi axul
considerat;
! pentru hotarele care kaverseaz5 ;osele, cdi ferate, canale cu ldtime de peste 20 m,
albiile cursurilor de apd, lacuri de acumulare qi alte detalii, se marcheazX pe teren;i
se reprezint5 pe plan, punctele de hotar de pe ambele laturi ale acestor detalii;
I pentru hotarele care tlaverseazd in linie dreaptd o pddure, se marcireaz6punctele de
intrare qi de ieqire din pddure;
 r*-.. * ,;*"*rule *nC; se impune efecfuarea de comasdn sau de dezmembrXrj de
suprafele, se vor executa operafiiie de rectificare.
tl cazul teritoriului cadastral al comunei tsfllteni, din judelul Vaslui s-au iderrtificat si
delimitat urmdtoarele 5 linii de liotar cu teritoriile vecine:
1. Linia de hotar tronson Bditeni - $tefan cel Mare (fig.2.2.a);
2. Lirua de hotar tronson BSlteni - Zdpodent (fig.2.2.b);
3. Linia de hotar tronson Bdlteni - Vaslui (frg.2.2.c);
4. Lnna de hotar tronson Bllteni -Laza (fig.2.2.d);
5. Linia de hotar tronson B6.lteni - Delesti ({t9.2.2.e).

2.3. Bornarea punctelor de hotar.

iabaza stabilirii locului din teren al punctului de hotar qi al reprezentdrii grafice pe planui
topografic de c5tre membrii comisiei de delimitare, se procedeaz1, mai int6i, la marcarea
pravizorie, cu ajutorul unui pichet din lemn qi a urrui qan! inconjur5tor. lnainte de efectuarea
m5surdtorilor geodezice qi topografice se execut5 n'tarcarea d.efinitivd, cu bom6 din beton artna1
piatrX masivd sau born5 din lemn, cu rnaterializare in subsol. raportarea definitivd a punctelor de
hotar pe planurile topografice, se face ia scara pl'anului in funclie de coordonatele rectangulare
plane calculate in sistemul de proiectie stereografic-l970.

2.4. Mflsurf;tori topografice pentru deterrninarea coordonatelor punctelor de hotar

Mdsurd.torile topografica necesare pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar
in sistemul oficial de coordonate, se efecfircazd. fie ca lucrdri separate in functie de reteaua
geodezicX de ordin superior (ordinele I-fV) qi inferior (ordinulV) sau in funclie de releaua
geodezicd GPS.

2.5, Docurnentele de delirnitare cadastralX.

Lucrdrile de delimitare cadastralS a teritoriilor administrative e ftnalizeazd prin
intocmirea "dosarului de delimitare", care contine urmdtoarele piese:
v, nota de prezentare si inforutare asupra. lucrdrilor executate se intocmeste de c5tre
delegatul cadastrai, care conseruleaz5 toate datele asupra desfiqur5rii operaliilor de
delimitare cadastralX;
I procesele verbale de delimitare se intocmesc in trei exemplare, pentru fiecare
teritoriu cadastral vecin, unde se prezinffi, descrierea traseelor liniilor qi a punctelor de
hotar; semndturile membrilor comisiei qi a delegalilor din comunele vecine, fiind
parafat prin data ia care a fost incheiat;
I schila generald de delimitare a hotarelor se intocmeqte ?n funclie de rn5rirnea
teritoriuiui pe hdrli la scErile 1:25000 sau 1:50000 qi pe planuri la scdrile 1:5000 sau
1:10000, pe care se reprezintd:
- pozilia punctelor de hotar, numdrul lor de ordine, distantele dintre puncte, semnul
. convenfional al mijlocului de marcare; liniile de hotar ;i alte elemente;
- denurnirea comunelor vecine oe se inscrie ?ntre punctele de interventie a hotarelor;
- categoriile de folosin!5 si destinaliile terenurilor de pe ambele pdrli ale liniei de
hotar;
- intravilanele cornponente ale teritoriului cadastral delimitat;
- c5ile de comunicalie qi cursurile de apd principale;
- limitele de hotar ale p5durilor, bXllilor qi a iazurilor.
 qi expiicayii cu. ist'ivi,r'e !r.t. re:,!,fl,r:cires lrct.at"elt:,-, in i:::ill c6nd acestea au fc'st
W .c:;icule
etbctuate cu ocazia delimit6rii;
3 copii ale sc:risorilor rle convocare a reprezentanlilor din, comunele vecine ia lucrErile
comisiei de delimitare.
in cazul hotarelor cu una din c.omunele vecine, care au fost delimitate anterio r, punctele
de hotar respective vorprimi cdte doud numere scrise subformd defuncyie:l/9, 2/10, 3/11....;
ande numdrdtorul reprezintd numdrul de ordine al punctelor de hotar din schila comunei ce se
delimiteazE, iar numitorul reprezintl numXrui de ordine ale aceloragi puncte de pe schila
comunei vecine.
Dosarul de delimitare cu piesel e prezentzte mai sus se intocmeqte in trei exemplare, din
care, un exemplar pentru O. C. G. C. judejeaq un exemplar pentru prim5ria comunei in care au
inceput lucrX.rile de introducere a cadastruiui general, iar un exemplar pentru prim6ria din
comuna vecin5 ce a fEcut parte cu delegat la lucrarea de delimitare.
Prin instrucliunile tehnice cu privire la executarea lucrdrilor de cadastru general, se
reglernenteazd, qi alte condiiii tehnice privind lucrdrile de delimitare a hotarelor teritoriiior
administrative.
 CADASTRU GE}.{EfuII-
ROIVLA.NIA

23 839 07lha'

CADASTRU TEHNIC CADASTRU ECONOMIC CADASTRU JURIDIC

(parcele terentri. consnrclii) (valoare fiscaii) (carte hlnciari)

BANICA DE DATE PzuMARE

ARA.BIL 9 350 775 ha

PA$LNI 3 402 6i5 ha

CADASTRU FANETE I 503 353 ha

AGzuCOL
WI 281 817 ha

LTVEZI 263 043 ha

14 801 663 ha

CADASTRU 6 672 326 ha

FORESTIER

CADASTR.U DE CADASTRU
SPECIALITATE APELOR

CADASTR"U
IMOBILIAR-EDILITAR

CADASTRU
DRLII\,TJRILOR
395 700 ha
CADASTRU
CAILOR FERATE

CADASTRU
TERENURTLOR CU 458 413 ha
DESTINATIE
SPECIALA

Fig.l. - sisrnVnn TNFoRMATIoNAL AL cADASTRULu cENERAL DIN RoMAMA

 /7:1
I(! nt 't -l

Categoriile si subcategoriile de ftilosin!5

ale terenurilor agricoie gi neagricole

Nr. Categorta qi subcategoria de Simbol Nr. Categoria si subcategoria Simbol

U1 L, folosintS (cod) crt. folosinti
de (cod)
1.0 ARAtsIL 7.0 TERET.IURI CU APE
1.1 Arabil propriu-zis A 7.1 Ape curgitoare HR
1.2 Pajigti cultivate AP 7.2 Lacuri qi balli naturale HB
1.3 Grddini de iegume AG 7.3 Lacuri de acumulare HA
1.4 Solarii qi r5sadnile ASO nt AmenajEri piscicole HP
1.5 ClpqunSrii AC 7.5 Ape cu stuf HS
1.6 Orezdrli AO 7.6 Canale HC
1.7 Sere AS 7.7 Marea teritorialS HM
1.8 Alte culturi perene AD 8.0 DRTIMURI si CAI FERATE
2.0 PASf I\\I 8.1 Autostrdzi DA
2.1 P5.qun i. curate P 8.2 Drumuri nalionale DN
2.2 Pdsun Lcu pomi PL 8.3 Drumuri judelene DJ
2.3 Pfuun L irnp6durite PP 8.4 Drumuri courunale DC
.A
P6sun i cu tufEriquri qi 8.5 Strdzi qi uiile DS
mdrdc inisuri PT 8.6 Drumuri de exploatare DE
3.0 FANETE 8.7 Drumuri qi poteci turistice DT
3.1 Fdnete curate r 8.8 Cdi ferate DF
3.2 FAnele cu pomi FL 9.0 TERENT]RT CU
CONSTRUCTII
3.3 Finete impSdurite FP o'l Construclii C
3.4 FAnele cu tufirisuri si 9.2 Constructii gi curli CC
m6rScinisuri FT 9.3 Diguri CD
4.0 \fII gi I{AMEI 9.4 Cariere CA
A1
+"1 Vii nobile \rN 9.5 Parcuri CP
4.2 Vii hibride VH 9.6 Cimitire CI
4.3 Pepiniere viticole \? 9.7 Terenuri de sport CS
4.4 Ha:nei \TIA 9.8 TArguri ;i piele CT
5.0 L[\'EZI 9.9 Plaje qi qtranduri CPJ
5.1 Livezi clasice L 9.10 Taluzuri pietruite CTZ
5.2 Livezi intensive Li 9.1 I Ffuie de frontierS CFF
5.3 Arbugti fructiferi LF 9.12 Exploatiri miniere qi petroliere CMP
5.4 Pepiniere pomicole LP 9.13 Alte terenuri cu constructii CAT
5.5 Plantalii de duzi LD 10.0 TERENURI
NEPRODUCTTVE
6.0 PADT'RI 10.1 Nisipuri zburdtaare NN
6.t P6duri PD ra.2 BolovSniquri, stAncirii qi NB
pietri;uri
6.2 Perdele de protectie PDP 10.3 RApe, ravene, torenti NR
6.3 TuGriquri gi 10.4 S1r1turi cu crusti NS
mdr6ciniguri PDT 10.5 Mocirle gi smircuri NM
6.4 Richit6rii PDR 10.6 Gropi de imprumut, deponii NG
6.5 Pepiniere silvice PDPS 10.7 Halde ItrH
 ffffiT.FLAhIffiToR''

In cuprinsul unui teritoriu administrativ, se

int6lnesc urmdtoarele unitali
teritoriale cadastrale: trupul sau lanul, tarlaua
qi parcela, inextravilanul
teritoriilor..
qt cvartalul' corpul d'e proprietate qt
parcela, drnintravilanele componente ale unui
teritoriu cadastral
i
Prin operaliunea de numerotare cadastrald
se stabileqte poz:i1tai, teritoriu a
fiecarei unitali teritoriale pe baza cdreia
, se efectu eazd calculul suprafetrelor gi
se
stabilegte legdtura dintre planul
cadastral qi registrele cadastrale,
Pe baza numerotdrii cadastrale se
,"ulrr"urzi individ ,ulrrur"ututuror unitdtilor
un nutndr caclasrral sau topografic,care
se fotoseqte o singura datS
:::l'"tt1t lt'lo
illtr-un teritoriu administrativ, in funclie
de specificul numerotdrii. Acest num6r
de
ordine pentru flecare tarla (cvartal)
,si parceia (gorp de proprietate) din extravilan
(intravilan)' se inscrie, pe cat posibil,
in centrul fiecdrui contur planimeiric, pe
originalul planului topo-cadastral imprimat
pe un suport nedeformabil.
a' I{umerotarea cadastral5 a tarlalelor
din extravilan. in cadruy unitdlilor
administrativ-terito tiale, extravilarul este teritoriui delimitat
de limitele
intravilanelor componente gi hotarele
cu teritoriile veci,e.
Tarlaua este o suprafa[5 de teren ale
cdrei limite sunt reprezentate de detalii
planimetrice naturale sau artiticiale,
cu o marg durabilitate in timp, din care,
se
exemplificS: ape curgatoare sau
canale, cai de comunicafii, ii*rite
de pSduri, f6*ete
sau pa5uni' limita i,travilanului gi altele. Din punct de topo-cadastrar,
tarlalele formeazdcontururi inchise 'edere
gi sunt delinute de unul sau
mai mul1i proprietari,
fiind ocupate de diferite categorii de
folosinld are terenurui.
I{umerotareatarlalelor se face cu
cifre arabe,incepand cu numd.rul I din partea
de irord-vest a teritoriului comunal
sau or5;enesc ;i se continud in
I

ordinea numerelor
L')'"
"\1
''n ln tnod convenabil din aproape in aproape,
.,l in aga fel incat sd se parcurg5 tot
li
ll teritoriul' pdnd la ultima tarla din-
.ti.
.i
partea de sud. Dup6 teiminarea numerot'rii
I
iii
)9
 Fro'oniiiitiSfg* gg.; numere oe .. rarta,: . litl

ordinea depdttdtii 1or fald de sediul comuuei. inscrierea numerelor

cadas tralede tarla
se face ?n centrul tarlalei cu caracterul bloc filiform,
inclinat spre dreapta, cu
in61limea de 5 mm (fig. 2.1).

Fig.2.1 Numerotarea cadastral d. atarlalelor din extravilan

b'I{umerotarea cadastral5 a. parceletror din extrayilan. I.{umerotarea

parcelelor se face rnai intAi in extravilan gi apoi
in cadrul iltravilanelor, in ordinea
numerotd'rii tarlalelor. Deci, numerotarea cadas
trald. a parcelelor incepe cu parcela
nr' I din tarlaua nr' I , iar in continuare se
vor numerota toate parcelele din celelalte
tarlale, pand se ajunge la ultima parceid din
ultirn a tarla din extravilan. in cazul
acestei numerotdri se includ gi detaliile
liniare, ce separ d tarlalele, din care, se
mentioneaza: ape curgdtoare, canale, diguri, cdi ferate,
drumuri clasate 6i altele.
Aceste detalii liniare prlmesc numere cadastrale
in continuarea numerot6rii
parcelelor din tarlalele vecine. Apele curgdtoare
primesc un singur numdr cadastral

40
 pe toa.td lungimea loi;"ida'E6 '#
Uetalii" liiiEru-56= nuiiilfoteazf' p6*fiE ronson:
rezuitat ciin inteis ecLarca cu aite deiaiii liriiare respeciAno,u-se ui'rngtoarea orcline:

- cdtle ferate intretdiate de ape;

- drumurile nalionale intretdiatede ape qi cdi ferate;
- drumurile judelene intretdiate de ape, cdiferate qi drumuri nationale;

- drumurile comunale intretdtate de ape, cdi ferate. drumuri nalionale gidrumuri

judelene;

- drumurile de exploatatare intret diate de ape, cdi ferate, drurnuri nationale,

d:rmuri judelene gi drumuri comunale.
o Numerotarea parcelelor se face prin nuntdrul d.e ot:d.itte al acestora
1,2,3,,"',fl, precedat de simbolul slbcategoriei de folosinld,, gare se inscrie in centrul
-^
rtecaret parceie. Inscrierea nun'Lerelor cadastrale ale parcelelor se face cu caracferul
bloc filiform , tnclinat spre dreapta, cu inatrlimea de Z rnm, rar simbol,urile
subcategoriilor de folosint5, se scriu cu litere majuscule, cu inalfimea de 3
mm: VIr{

$/ I lo=,, I I

Fig.2.2. Numerotarea cad,astral[ a parcelelor din extravilan

c' l{umerotarea cadastrald in intravilan. in cadrul intravilanelor se efectueazd

numerotarea cvartalelor, a corpurilor de proprietate din cvartale,
iar in continuare a

41
 :: +.*.r e.+.

perceleior d:, fiecare

"o,p
a.'ffiLt#AE;nu'.um u,neaz[: " "-' ,$314{3sfuqsucr
sfr.LrLiillt.rtila{'ea ci*.t"l.aisurarrr dr c!'d;ioclir.i.tirn 11u!rr!,r!,L*av*

delimitate de str?azi sau ulile gi alte detalii liniare, incepe ar cv-artalul

nr. I situat in partea de nord-vest a ftec'aru locaiitSli gi se continud in
ordine convenabilS pAnd la ultimul o,artal din partea cle suc1.

Irtrumerele cadastrale ale cvartalelor, se inscriu aproxirnativ in centrul

acestora, intr-un cerc cu diametrul de 7 mm cu acelagi tip de scriere gi

d.imensiuni, care s-au folosit Ia scrierea numerelor cadastrale aie

tarlalelor din extravilan: 7,2,3,, . .,n (fig. 2.3).

CO rO
rF\
\g/ U'
n
DS 17

ly) c)
r C{
d)
U
@ w
n
DJ 21

Fig.Z.3. l{umerotarea cadastrald. a cstzirtalelor din intravilan

Str4zile ;i celelalte detalii liniare, care delimiteazd cvarlaiele se numeroteazlin

continuare separat, ca parcele cadastrale gi fawneazd cvartalul "zero". Apele
curgdtoare, cdile de comunicalii care traverseazd.localitd1ile gi strdzile principale, se
numeroteazd., cu un singur numdr pe toatA lungimea lor: DS 11; DS 12; DS 13;...; DJ

2l (fig.2.3), iar la interseclia cu alte strdzi sau ulife, suprafala de interseclie se

atribuie celei mai importante.

,44
 1 i ..j,.
i_,rii$;rl;,,!;,, ,
:i i:;1j
:
', :n.li.
1--:. .,-'-..
:
i,:-
.

:. : ., ;r;t,-:,..+,,,ti1.!$1t
1i H \*umerotarea .uOuiira coi'purilor de proprietate. prin cor.p de
7;i'ol;i'ieiere se lnleiege grupai-ea unor pai-cele 1ii,obi1e) ce apaifrn
aceluiagi proprietar, din care, se exemplificd: construclii
peutm
Iocuinle gi anexe, interioar6, grddina de iegurne, vie, livadfi pi
cur1,ea

alte folosinfe. I'iumerotarea cadastral5 a corpurilor de proprietate,

se
efectueazd cu cifre arube de la 1 ra "n" in cadrul fiecfirui cvartal gi in
ordinea numerelor cadastrale a cvartalelor din cadrul localitalii.
Numerele cadastrale ale coipurilor de proprietate se scriu in centrul
suprafetei respecti\re, cu cifre arabe, cu indllimea de 3 mm,
care se
?ncadreazd, intr-un cerc cu diamentrul de 5mm:
l:z;3:...;11;tZ
(fig.z.q.

@
@ @

DS 12 w
LI

Fig'2'4' Numerotarea cadastralda corpuriior de proprietate

din intravilan

E F{umerotarea cadastral6 a parcelelor. I{umerotarea

cadastraid a
parcelelor se face de la 1 la ,.n,, in fiecare corp
de proprietate,
incepandu-se cu c:vartalul nr.l qt,respectiv cu corpul de proprietate
nr'I' Se continud numerotarea parceielor in ordinea numerelor
cadastrale ale cvartaleror gi ale corpurilor de proprietate, pi*d La
numerotarea ultimei parcele din ultimul coqp de proprietate.
Numerele
cadastrale ale parceleror se inscriu sub form6 d,e fraclie gi sunt
precedate de simbolurile subcategoriilor de folosin[d,.
La rtumard1or,
se scrie numdrul cadastral al corpului de proprietate,
tar La ,ru,rritorj,

43
 acelapi tip de scriere gi dimensiuni, ce s-au folosit la 'scrierea
numerelor parcelelor din extravilan: c 6/r; CC 6i2; vlr{ 613; Lr 6/4
(fig. 2.5). se menlioneazd" cE, in intravilane, se vor inscrie pe planurile
cadastrale gi numerele pogtale ale caseior, pe cfrt posibil, in colful din
stAnga al clddirii gi respectiv, spre stradS: 17 (fig.Z.5).

cc s12

Fig.2.5. Numerotarca cadastrald a parcelelor din intravilan

Pe baza numerotdrii cadastrale intocmit6 pe originalul planului cadastral

redactat pe suport nedeformabil, se trece Ia operaliunea de calcul a
suprafefelor.

++
 2.,!0.C,\LCLLUL SUPRA

-'-.1 f,ii-,i; ..1:: 'i'ir;;:-a;.a;a---,",u;-:;."J;. ,l-^'ill r,;il;i,-:" J; SLipfAjCii.i. ,Sa t;ii;r;$ii

-r-]'^. :--:":ir\i- ,i.- ,.-,:r."..- . -,-.'-,.-.-"-,.! -"--i-_-

aria cuprinsd in limitele unui contur inchis,proiectat pe un plan orizontai de referintd

frrd a line seama de relieful terenului.Suprafala reprezintd insuqirea de bazd a
entit5lii cadastrale primare , care este parcela (imobilul).
in lucrdrile de cadastru ,orice parcele cu sau fErd construclii este definiti
prln:suprafald proprietar,categorla de folosinld,cahtatea terenului sau a construcliei gi

situarea teritoriai-administr ativd,. Pe baza acestor indicatori ai unei parcele

cadastrale,se realizeazd prelucrarea in sistem automatizat a datelor primare, pe
diferite nivele tematice: corp de proprietate, tarla sau cvartal, categorii de folosin!6 pi
altele.

r Metodele ;i procedeele de calcul a suprafefelor, se stabilesc in funclie de

datele iniliale cunoscute, care la r6ndui lor depind de metodele de mg.surdtori folosite

9i de precrzialor. in functie de natura datelor de mdsurdtori provenite din teren, de

ptecizialucrdrii qi de scopul utmdrit, crilculul suprafelelor se efectueazii prin metode
numerice, mecanice qi grafice.

a. Calculul suprafetelor prin metode numerice

in cazul nretodelor numerice, se utilizeazd mijloace electronicelde calcul a

suprafefeIor, iar datele iniliale foiosite sunt: unghiuri qr distanle (.F, d) provenite din

nrd.surdtori topografice; coordonate rectangulare (x, y) ob{inute din mdsurdtori

topografice clasice sau modeme; tndsurdtori fotogrammetrice analitice gi rndsurdtori
teahzate prin digitizareacontururilor pe planurile cadastrale. in funclie de elementele
cunoscute se apli cd, proc.edee geornetrice, trigonontetrice Si analitice de calcul a
suprafe!eior.

r Procedeul geometric. Se aplicd la calculul ariilor relativ mici,

delimitate d,e un confur geometric, la care m6surdtorile pe teren s-au

efectuat cu panglica de olel de 50 m gi cu echerul topografic. Din

punct de vedere practtc, se folosegte, panglica de olel, cu ajutorul
iJ' cdreia se mdsoard" toate laturile necesare calculului suprafelelor sau
,l
f/l
panglica Ce olel qi echerul topografic, care permite atAt cobor6.rea sau
iai I

$l
:ii i
45
j1
 I
,] ridicarea
-;---' :---!L'\-'

o pentru calculul suprafelelor prtn procedeul georuetrfc, se considerA conturul

poligonal 1-2-3-4-5-6-1, de suprafald "S", care se poate ?mpir!i, intr-un numAl de

cinci triunghiuri, ale cdror laturi dr, dz, d:,..., dtt, se mesoar6, in condiliile terenurilor
plane, cu panglica de olel de 50 m, direct reduse la onzonf (fig'2'6)'

7 elg
Fig.Z.6. Calculul suprafelelor prin procedeul geometric, in cazul ridiclrilor cu
panglica de o!e1

Ariile triunghiurilor cu laturile mdsurate pe teren cu panglica de olei de 50 m, se

detennind cu relatia:

ffi,inCare:a,b,csuntlaturi1etriunghiu1ui,iarp
semiperimetrul triunghiului, care se obline cu fonnula: p =*y

Deci, in cazul considerat, se calculeazd mai intAi suprafelele parliale ale celor
cinci triunghiuri: Si,Sz, Sr, S+, Ss 9i apoi suprafala totald: S = Sr * Sz + 53 + 54 55'
+

46
,,.r 'i:f I ,:'

l
I
I
I
.. Dacd- mSsurdtorile din teren se efectueazd. cv patxglica de olel Si echerul
r"i;pogiailc, LUr.irurui potigunaj. t-2-)-+-5-o-7, se imparte in patr-u triung):iuri de
suprafala Sr, S+, 55 gi 37 gi trei ilapeze de suprafalE Sr, 53 gi 56 $g.2.7).

@\
dta
dr+ dt a 5
E

T ff6 u
Fig.2.7 . Calculul suprafelelor prin proceder rl geometric, in cazul ridicdrilor cu

panglica de olel gi echerul topografic \

Ariile triunghiurilor, se vor calcula at8t cu relalia de mai sus, c6t gi cu relalia

folosit[ in cazul unui triunghi dreptunghic, S = +2 , Lar ariile trapezelor, se vor

(n +u).tr
obline cu formula:S = in uffna insumdrii suprafelelor parliale ale

triunghiurilor gi trapezelor considerate, se obline suprafala conturului poligonal:

S : Sr * 52 + 53 -P S+ + S, + Su +$,
t Procedeul trigonometric. Se aplicd in c,azul ridicdrilor tahimetrice,
pe baza cdrora, se determind punctele unui confur poligonal, prin
coordonate polare (8, d), folosindu-se metoda radierii, dintr-un punct

de stalie al drumuirii tahimetrice-dbeci, calculul ariei unui triunghi 1-

2-3, se va deterrnina in, funclie de unghiurile orizontale (P) qi de

t7
 distanlele reduse 1a orizont (d), care pozi\loietizd" dulit 1e

SLlprcLicloi u0lisi,Jtrr cuY 1r-i$.2.67.

?04

e! "/
,r/ @
Fr\Fs d3
--*#

205 Fz
@
--** d,
\\.e
\--

20fr 2
dd

Fig.2.8. Ca1culu1 suprafelelor prin procedeul trigonoraetric \

Suprafafa " S (' a triunghiului 1-2-3 cu vdrfuriie detenninate prin metoda

radierii, se obline ca o sumd algebricd a suprafelelor triunghiurilor Sr, Sz $i 53, ce se

formeazd,pebazamdsur6rii a dou6 laturi gi a unghiului cuprins intre ele.
Deci, se poate scrie: S : S: - (S, + Sz) , in care:,
1.d,.dr.sinB,i !
s, = Sz= dz'dr'sinBr; s, =1'd,'dr'sinBr;

unde: dr, dz, d3 - distanlele reduse Ia orizont;

F,, Fr, B3 - unghiurile ortzonatale cuprinse intre laturile respective.

in cazul general, relalia de calcul a ariilor prin procedeul trigonometric a unei

suprafele "S", & unui triunghi, se scrigsub forma:

n

s=Is i = S: - (s, - Sr) in care:

ta
Ta'
'ilr: i".li;*L";,4., , .
1
:1
:i
.l
I
S,=i.d,
')
.d,_,.sinB, .

i,
:]

l
fn rnod asemenetor, se determin6 pe baza folosirii procedeului trigonometric
'l
1
Ai
l
ariile altot contururi poligonale rie forma unui patrulater,pentagon sau hexagon.
I Procedeul analitic. Se aplic6 in cazul cAnd se cunosc coordonatelor
rectangulare ale punctelor de pe conturul poligonal, care limiteazd
supyaffia consideratd. Din punct de vedere practic, procedeul analitic
asigurS prectzia cea mai mare, comparativ cu celeialte procedee gi
metode folosite, iar calculul propriu-zis se poate efectua in sistem
autamatizat cu aj utorul c alculato arel or el ectroni c e.

Pentru stabilirea formulelor generale de calcul analitic a suprafefelor, SC

consideri suprafala unui triunghi definit prin vArfi:rile 1(X1,y1); Z(Xz,yz) si

3(x3,Y3), care se proiectea zd., mai intdi,pe axa ordonatelor (fig.2.9).

X
2 (Xr'YrI
2"

3" 3 {Xe,%}

1"
l txr,Yr )

Fi9.2.9. Calculul suprafelelor prin procedeul analitic.

Prin proieclia punctelor L,2 Si 3 pe axa ordonatelor, se formeazd. trapezele l-Z-
2'-\';2-3-3'-2' qi 1-3-3'-1', dintre laturile triunghiului gi axa Oy.

40
..lai';*:ria.*sii... :r,',t
.;
';:r'ir i-r'

latura interioard

Deci, rezuh.d.: S = (S,rr,,, * Srr,,, )- S,rr, ;

in care, suprafelele trapezelor considerate, se oblin cu ajutorul coordonatelor

rectangulare (X,Y) ale punctelor ce delimiteazd fiecare trapez,dupd cum ufin eazd.:

q _(n*u) h_(x,+X,)
rtzz\,__Z ^ (y,_X).
_,

_ (x, +x,).(x
s5z::,2,=-9, -v^) S,s:,,,= +x,) (X -X)
(x,
L
in urma inlocuirii acestor reiafii, in formui ainiliald,se obfine:
2.s = (x, +x,) (U -v,)*(x, +x,) (X -v,)-(x, *X,).(t -X),
iar in uffna dezvoltirii rczultd.:
2'S=X, .Y, -X1 .Y, +Xr.y2 -X, y, +Xr.y. -X, .yr*Xr.y, _X,.y, _
*Xr.y, +X,.yr -X, y, +Xr.y,
Dupd reducerea tennenilor asemenea qi scoaterea in factor comun a lui X1, Xz
$i
X3, se obline:

2jS=X, (v,-%)*x, (v,-v,)"x, (y,-y,)

Dacd se ia in considerare sensul de executare a calculului gi notaliile dln figura
2.9, se poate scrie, fonnula generalE de calcul analiticai suprafetelor, in cazuLunui
poligon cu " n " laturi, de forma:
j=n
2.S = X x, ,(y,., _ X_, )
l=l

Calculul propriu-zis al suprafelei unui poligon oarecare consta djn ininulfirea,

in
mod succesiv gi in sensul migcdrii acelor unui ceasornic (fig.2,9) a abscisei
fiec6rui
punct (Xi) cu diferenla dintre ordonata punctului urmdtor (Yr*r) gi ordonata
puncfului
precedent (Yi-r), iar produsele oblinute se insurneaz d. algeb*c

r Se proiecteazd' punctele 7,2,3 $i pe axa absciselor (ftg.Z.9), iar suprafala

triunghiului 7-2-3, se ya obline, in mod asemdnd.tor, pe baza relafiei:
S = Sr,,,=,, * Srrr,,r,, - Sr,,,r, .

in urma inlocuirii coordonatelor rectangulare (X,y) ale punctelor de pe contur

50
 '-:,
-::='-, i:,,-)",,,-:';-- ..;.--' ,)-.,r -- ))'
Prin generaltzare,in cazulunui poligon 6u " n " laturi, formula de calcul a;:atritic
a supraf'etei, se scrie sub forma:

-2.s=if i=t
(X,_,-X,_,).

Cu aceast6 formuld se obline suprafala dubl6 negativS, care se fmpaite la doi qi

se pozitiveazdprrn inmullirea cu (-1). intre rezultatele oblinute cu relalia suprafelei

pozitive (2S) gi relalia suprafelei negative (-2S) nu trebuie sd existe nici o diferen!6.
o Pentru oblinerea formulelor de calcul analitic ai suprafefelor, in cazui unui
triunghi gi ?n cazul generai ai unui poligon oarecare, se considerd arta triunghiuir-ri 1-
2-3 qi sub urm5toarea form6:
lx. Y ll
S=*1 1". Y"
/ il .
21!
lx, Y,
|

1l

in urrna rezolvdriii determinantului dupd coloana 1 gi, respectiv, dup5 coloana

2,rezultd, cele doud formule de calcul, sub fonna generahzatE, cp"re s-a prezentat mai
SUS.
,\
Din punct de vedere practic cele doud fonnule de mai sus, se aplicdpentru orice
numlr de puncte ale unui contur poligonal, care Celimiteazd o suprafafd, Lar

rezuitatele oblinute trebuie sd fie egale, dar cu sernne diferite. Controlul caicului
analitic al suprafefelor, se poate face prin planimetrare sau prin rnetode grafice.
av6ndu-se in vedere c5, degi rezultatele sunt egale, suprafala poate fi eronatd-, ca

ufinare a insci:ierii incorecte a coordonatelor.

Pentru exentplificare, se prezintd calculul ariei unei parcele de vie nobild cu
numdrul cadastral \T{ 245 (tab.2.1).

51
 'j1..

Calculul anaiitic al suprafelei unei parcele cu numdrul cadastrai VN 245

Nr. Coordonate absolute Formuleie de calcul Schila parcelei gi suprafala

pct. obtinutd
X Y X;(Y;*,- Yr-r) Y,(X*,- X'-,)
m rn m' m ha
206 1863,58 z 057,43
503 2 018,19 2 038,29 122 0L9,7674 + 58 519,3059
201 2 028.71 2 A60,46 76 7A5,525r + 8156,955A
544 ) fi)) /"4 2 A76,10 44 068,9676 23 646,7790
505 2 077,32 2 487,25 49 242,7812 7 62\,0350
2 100,5 i '76168,5694
518 2 018,78 - 102 252,8268
203 1968,64 2119,98 129 182,1568 - 358 276,620A
204 1849,78 2166,13 27 839,t890 - 289 871,5766
205 1 834,82 ) 104 a? 199 444,9340 + 29 048,0340
206 1863,58 2 0s7,43 195 545,4494 + 339 846,28"t4
51 2 000,00 ? 000 00
n
2S:36 278,1951 -2S:-36 218,1951 S = 1,8139 ha
zs = I X, (Y,*, - Y,_, )
s:18 139.0975 S:18 139,0975
-2s=IY, (X,*, -X,-,)
i=1

Calculul propriu-zis, se efectueazd tabelar, qonfonn

schemei dtn rabelut 2.1, prin care se repetd ultirnul gi prirnul
punct a1 conturului parcelei considerate: 51 - 503 - 201
- 2A5 - 2A6. Produsele parliale din formulele de calcul se

determin5 cu ajutorul unui minicalculator. in baza formuiei

de calcul a suprafelei pozitive, se inmulfeqte, in mod succesiv

gi in sensul migcdrii acelor unui ceasomic X-ul fiec[rui punct

cu diferenla Y1a1 - Yi-,. Pentru controlul calcului, se folosegte
gi formula suprafelei negative, prin care, se inmulfegte, in
mod asemdndtor', Y-ul fiecdmi punct cu diferenfa X111 - Xt-r. R-ezultatele oblinute cu
cele doud formule folosite sunt perfect egale, dar cu semne diferite, ceel ce confinn6

corectitudinea modului de calcul al suprafelei considerate.

52
 ..':. . : . :
'.-:.; i : r'.,
t:
:XffieE DE eprzAirn+ caDAsrnr
t+tuAl
USS:"[T
Y/
,/
\
hi iucrdrile de intrelinere a cadastrului, ce constau din rezoivarea ur
t parceldri, Cetaqari, comasdri q;i rectific5ri de hotare se foiosesc o serie de calcr
din care, se exemplificd: calculul orientdrii unei drepte din coordon
rectangulare, calculul distanfei, calculul punctului pe segment gi altele.

a1
Se considerd segmentul de dreaptl 7-2, determinat de punctele
coordonate cunoscute 1(X1,Y') $i 2(x2,Yz)gi distanla (d) la careeste
situat puncl
P(x,y) de coordonate,ecunoscute fa!6 de punctul 1 (Fig.a.i.).

H2

pu'
\
-ll
tf
et 21
ps

Yl Y,
Fig.4.1. Catrculul punctului pe segrnent
se cere s[ se determine coordonatele puncturui p(x,y), in cazul cdnd
acesl
este situat intre punctele i gi 2. Din punct de vedere practic
rezolvarea se poat
face prin procedeul anaiitic gi prin procedeul trigonometric.

a.Procedeul analitic. pentru stabilirea relaliilor de calcul analitic

1

se consider
triunghiurile l-P-P' gi l-z--2'qi rapoarleje de asemdnare:

83
 =:*.."--:-:-=I SaU
x-x, I

t*2' t-2 l.
r'L^
Z1 -/) lr lJ, t-z^
Din rapoafiele 1 cu 3 qi rapoart ele Z
cu 3 rezultd formulele de calcul ale
coordonatelor punctului p(x,y) :

x-x, l-lr
I
^j ...".".-
5)1 - I,
X"-X,
ZI l.-\, JI

de unde se scrie:

x= xt +r(xr* *,); ! = lt + r(yr_y,); r=

Raportul , d
= D,_, se calculeazd, cu $ase zecimale, iar distantele
d-cunoscutd qi Dpz = M?-, + Ay?_, se vor exprima in merri, cu rotunjirea
cifrelor core spun zdtoar e centimetri
lor.
' Pentru verificare, se face controlur coordonatelor punctuiui P
prin caibulul
suprafelei detenninate de punctere *p-2,
1 deci a unei drepte, care trebuie sE fie
aproximativ egal6 cu zero.

Deci,
S,-"-, =0(I
unde toleranla adrnisd T (mr) pentru 1

verificarea modului de calcul a coordonatelor

punctului P este dat6 de relalia:

, ?.
4I (m-)- 0.00.5rn.D,_,
-
2
unde 0'005m r"p..rirtii.,ffi*& triunghiurui de eroare.
' verifi carea se poate face qi cu ajutorul calculului
distantei
dr-, = + Lyr'-r, care trebuie s5 fie egald'cu distanla d, cunoscut5 initial.
^ll*i-,
b' Procedeul trigonometric. calculul
coordonatelor punctului p(x,y) se face in
funclie de distanla 1-P cunoscutd
gi orien tareadreptei l-2, carese
calcul eazd, crl
relafiile:

tuq
- /\
V-v
La
- I

I-/' ^ -xr-x,
|
'b "1-2 ctpo.
xr-x, SaU
e
' Y,
17
-Y,
84
 '***ff$3ryi3ffifitytffi6 cute"a r.i ;i 0 .z,tra''c uffi
,'l
rl
,:
:l
s t

punciului i, cu ajuici'ui reialirior ioiosire ;.a trie';;.ia i-aiior-ii, i1; fon..".

l

i
I

x = xt * dr-, cos0,-r; ! = lt * dr-, sin0,-r;

Verificarea modului de calcul a coordonatelor punctului P(x,y), I

procedeui trigonornetric, se face in mod aserndndtor cu cel ptezentat la procec

analitic. Se calcul eazd suprafala S1-p-2,core trebuie sd fie egald cu zero,in limi

unei toleranfe f (rr') sau distanla d;p = +Ayi " , care se comparS
distanla d, cunoscutd inilial.
c.Puncte pe segment in serie. in cazul parcelirilor numerice unde tret

.:
sd fie detagate serii de parcele, iar distanlele d1, dz, d:,..., dn, dintre purt,ctelt
.i
:-l!
,
i;)
segmerut se oblin din calculele de parcelare, se cere s[ se determine coordona
noilor puncte, care se pot obline pe cale analtttcl. sau trigonometricd (Fig.a.2.).
,.:r

i;

X
XB

x3
"l
I
I

.
I
x2
:iitl
a
Kr
XA

YB
I

YA Y2 Y3

I Ftg.4.2. Calculul puncteior pe segment in serie

;

t-
1

E Pentru calculul analitic, se determinS mai intdi rapoartele t1, t2, f3r,
cu ajutoml relafiilor,

85
 n
:_) , ,,
r,fi

iar in continuare se calculeazd, coordonatele punctelor 1, 2,3,...,i, pe baza

relaliilor demonstrate antertor, la puncful pe segment:
xr = x,q + rr(xr- xo); lt=!e * l't \)s- !e)i
xz = xt * rr(*g- *o\ !z=!t +r, (r. - !);
x3=xe*rr(*g-*o); lt=!e *r" (v. - y); J

xi = xA + ,,(*u- *o); !i=!t+rt(!a-yo);

i=tn i -ln
I Pentru calculul trigonontetric, se observd, c5, punctele I,2,3,.."i sunt
situate pe dreaptaA-B, deci au aceeagi orientare, Lat la calculul
coordonatelor, se aplicd relaliile:

x1 :xA*drcos0ori v.
JI =!e*drsin0ori
x2 = xr * drcas? or) !z = jt t drstn9 oui
x3 = xz !d, cos 0 oui !z =!z*d:sin0ori

xi = xi-t * dr cos 0 ori li: !i _rXd,sin0or;

i *Ln L: I, l'L

r verificarea se face pe baza condiliei : sa-r-z-:-n=0< T (m').

4.2 CALCULUL COORDONATELOR PLNCTULU DE INTERSECTIE

SITUAT PE AMBELE DREPTE

Se consider6 dreptele 1-Z gi 3-4 , prin coordonatele punctelor de caplt

respective gi se cere sd se calculeze coordonatele punctului de interseclie a celor
doui drepte P(x,y), (Fig.a.3.).

86
 .a
s1n
-2
Deci, pe baza elementelar calculate 0r-, ,si dt-o se trece ia calculul
coordonatelor punctului D, folosindu-se relaliile:

xD = x, + dr-, cos0r-,
!n:lt*dt-osin9,-,
Pentru verificare, se calculeaz[ prin metoda analiticd suprafafa triunghiului
S,-r-D, care trebuie sd indeplineascd condilia:

2 Sr-:-o (anatiticl=Dr-z.dr-psin (0r-o - 0r-r).

b.Calculul frflnturii de drum cu l6{imi inegale. in acest caz,inpunctul de

frflnturi se intAlnesc doud drumuri de 15!imi diferite 11 gi 12 , iat pentru calculul

coordonatelor punctului de flAnturi se recomandd folosirea cu prioritate a

procedeului analitic expus anterior, in cazul drumuirilor cu lalimi ggale.

Reta{iite de calcul stabilite prin procedeul analitic qi prin procedeul

trigonometric, pentru calculul coordonatelor fr6nturii de drum de aceeag\ la1itr*
"1", sunt valabile Si in cazul fi'dnturii de drunt cu ldyirui inegele "1," $i "12", dar cu
unele particularitAli de rezolvare.

4.6. qETA,${g tr. E{lSg&slTJJSgr,EgIE

METODE
in lucr[rile de cadastru, de organtzare gi de sistematizare a teritoriului se

intdlnesc, in mod frecvent, probleme de detagare gi/sau de parcelare a terenurilor

agricole, care din punct de vedere practic se rezolvd prin metode numerice qi

metode grafice.
o Prin deta$area unei suprafele de mdrime "s" dintr-o suprafald mai mare,
de mdrirne cunoscut[ "S", se inlelege determinarea pe planul topo-cadastral a

96
 iagare. Deci, pri, acearta
"p.i-ulirrtffififfir;1,irrr'o' orr;,.iti

t. Prin parcelarea unei suprafele de mdrime

l
cunoscut5. ,, s ,., se efec tuea.ze
I
i
.
tmpafttrea unei tatlale sau a unei parcele,
l
i
in mai multe s.uprafete egale sau
I

inegale sl, s2, "', sn, prin determinarea

I
I
unor linii de parcelare paralele sau
t-
I
perpendiculare ia uua din laturile tarlalei
sau parcelei considerate.
I

I
l

I Din punct de vedere practic operaliile de

t;
I detagare gi/sau de parcelare, se
I

I
rezolv[ mai intai , in faza de birou,
I
' unde se intocmeqte pr.oiec-tul sau planul-
parcelar gi apoi, in faza de teren, in
care, se traseaza elementele'unghiulare
gi
linjare ale proiectului de parceJare
a unei suprafefe de teren agricol. pentru
tezoT'rarea problemelor de detagare
pi/sau de parcerare a terenurilor agricole,
trebuie sd fie respectate,
Pe de o par1e, normele tehnice, economice juridice
,si in
v1goa1'e, 1ar, pe de aLtd'parte,
se impun o serie de condilii de execulie
qi anume:
f- cgndifia de supra fa[i,prin care se stabi]egte rnErirnea suprafetei ,.s,,.
care trebuie sd fie detagatd dintr-o
suprafal[ cunoscute "s", sau a supraf,elelor
s1,
52, ..., sn, cu condilia inchiderii 1or pe suprafa{a datd ,,S,,.

i L:i c.91dilia
-de
detlfare gi/sau de parcelare, prin ,ur. ,* indicr {i1ec!ia
t" liniei de deta-1a1e ll punctul obligat pe
I
unde trebuie sd treacd aceastd br.upra gi,
t_
respectiv, a liniiior de parcelare.
I
I'
In lucrdrile de detaqare qi/sau de par-celare,
se int6l,esc, in mocl fiecvent,
urmdtoarele condilii de executie
a detagirilor:
-dreapta de detagare sd treaci
printr-un punct da.[ care poate fi situat pe
conturul suprafefei, in interiorur
sau in exteriorui acestei4;
-dreapta de detarsare s[ fie p*ln&b
sau perp-.**dicula_ri la o laturd a
conturului suprafelei ,,S ,,sau
Ia o direclie oarecare;
-dreapta de detagare trebuie s[
realizeze un raport.de plop.-qLtjp]?1il?te,
ceea
ce conduce la detagdri ,. proporfionale_,,.

Rezolvarea propriu-zis5 a
detagdrilor gi parcerdrilor se efectueazd
prin
1t-E*I339ri,ce sau ggrflge, in funclie de docum
enta[iacartografic6 existentr si
de precizia impusd acestor
lucr[ri.
97
 * nffu'-a;;;0.**., se aptica i,, a#i''"FrffiiffiEffi;o;,. vvrv vwusuLt4lL
i.-.,.-.-.,'.....-.,,..1.-,.-.-^;.,':,.^
,.--,'-....1J p.-:r; ,-,-,-r*_ ,:L.,,J^ u* i; s_;l-,,J -l: _ ,C".; i:
-; ,;J ;i l: iU v.l ', i.- -r^
general, pentru toate suprafelele cu vArfurile poligoanelor de cooldonate
rectangulare cunoscute. Calculul nutneric al datagdrilor gi parceldrilor
se rezol'd.
prin pro_cg_$eul analitic sau trigonometric.
Prin se detenlinl din punct de vedere principiai,
ryr99ed--e-u[--amllti-4,-
coordonatele rectangulare plane (X,Y) ale unui punct pe segment, in fu1clie
de
coordonatele cunoscute ale capetelor unei laturi a poligonului considerat.

Prin pro,ge-$-eg! Elgo[o-lpgtfiq, se determinl mai int0i coordonatele polare

(q ale puncfului necunoscut, care constituie in acela,si timp gi elemente de
I
-q,-l?:"
trasare pe teretr a planuJui palcelar apoi coordonatele rectangulare
5i (X,11).
L:. Mgtg--d*t. grafice, se aplic[ pe plani-rrile redact ate Ia sclrile 1 :500.
!
1:1 000 5i 1:2 000, intocmite prin metode grafice, Ia care nu se cunosc
rl
:::
coordonatele rectangulare ale punctelor de pe colturul diferitelor
i
tarlale sau
i
: parcele cadastrale. Elementele necesare de calcul a detaqdrilor gi/sau
parceldrilor
se detennind grafic cu ajutorul scirii planului, iar rezol-rarea practicd,
se face, cie
asemenea, prin diferite metode qi procedee geometrice.

1Z-I}ET,1SAEE4 pRrj\ rR-uN FUFiCT OBLTGAT

Detagarea unei suprafele "s" pLintr-o dreapt d" care trebuie
sL treaci printr-rin
punct obligat, se intAliregte in cazul suprafelei "S" a unui triunghi, patruiatel sau
poligon.
a. Deta$area printr-un punct obligat in triunshi
Se tezolv5, i1}ai int6i, detaqarea printr-un punct obligat intr-uir
tuiunghi,
deoarece deta;atea printr-un punct obligat din diferite poligoane,
se reduce, in
final, la detaqarea intr-un triunghi. in acest sens, se menlio neazdc6,
pentru diferite
cazurt de generahzare, deta$area se poate rezolva numai pentru
triunghi. pentru
rezolvarea practicd; se aplicd metodd numerici sau graficd,
prin uttlizarea
procedeului
-ary1litic sau a procedeului trig-onornelrlc ,1i, respectiv, metoda
graftcd, prin folosirea diferitelor procedee gr"afig_e
 .".lx6or,otcff*.f r .:T.E;;'. ;;,
rdeTd*=Uri:'TfriilTghi'' l-Z-i, prin
;-;;:.--;-;;,-r,';Jiailguiare plane (x;Y) ale vArfurilor respective,
de suprafald" " S " $i se cere sd se dategeze o suprafat[ "s" cu
condilia ca linia de detagare sd treaci prin v6rful 2 al trtunghiului

$g. M. e).

X1

Y1

Fig.4.9. Detagarea printr-un punct obligat in triunghi, prin procedeul analitic

Deci, trebuie sr se determine coordonatele rectangulare ale puncfului p
(XpiYp), ca punct pe segmentul t:, in aga fel ca suprafata triunghiurui 12p sd fie
egald, cu suprafala de detaqare,'s,,.

Coordonatele rectangulare plane ale punctului P, se vor determina cu

'gg
 . t::: , '+ " .--_j' ..

iiile'de"'cblitilf,iffiibsctitdride'lzt,reiIliarea'punctului pe segment prin, procedeul

'1

X, =X, +r.(x, -x,)

" Yr=Y,+r'(Yr-Y,)
Pentru calculul raportului "r" din relaliile de mai sus, se considerl
triunghiuriie 12P gi 123, care au aceeagi indllime qi bazele pe aceeaqi linie, de

IP S,"" S
Unde T1ZOILA: ; = --l:r- = = r.
13 S,r, -S
in care: s - suprafala cunoscuti, prin condilia de deta;are;
S - suprafala triunghiului 1-2-3, ce se calculeazd cu ajutorul forrrqulelor
de calcul analitic al suprafelelor stabilite anterior, de forrna:

2t:ira, (y,.,-y,_,) gi -25=ir (X,*,-X,_,),unde i=13.

tn functie de cele doud suprafele "s" $i "S"r23 se determind rapoftul " r " cu gase
zecimale, iar pe baza relaliilor de calcul ale coordonatelor unui punct pe segment
se detennind coordonatele punctului P (Xp,Yp).

" Se verific[ modul de determinare a coordonateior puncfului necunoscut

P, prin una din urm5.toarele doud metode:

-se calculeazd din coordonate prin procedeul analitic suprafata triun$hiului

l-2-P, care trebuie s5 fie egal[ cu "s";

-se calculeazd din coordonate suprafaia triunghiului de eroare 1-P-3 , car;e

trebuie sd fie aproximativ egai6 cu zero sau mai micd decAt o toleran\d "T", ce se
obline cu ajutorul relafiei:

T_ tr.o.oos.N , in m2, unde: tr - latura triunghiului t-2-3; N - numitoml

scdrii.

. . Pentru aplicarea pe teren, a punctului de detaqare P, in vederea oblinerii

suprafelei "$", se calculeazd distanla d=lp, cu rela\ia 1p=..13, sau din

coordonatele punctelor i gi P.
o Exemplu de calcul numeric, prin procedeul analitic
Se cerii, sd se detaqeze o suprafaf[ s : 1.7500 ha din suprafa]a unui
100
 coordonatele rectangulare ale varfurilor sale, rcdate
.ri3i jOS, CU Cuildi!ia Ca *t,;,c;'!ia ,-re uefay"ri; ii .i..**I ,",,_,,:--,_,_,
1rr..;il lrrrr;i.[.iii i u1,
dat (fig.4.9).
I

Xr =8120,13m i Y, =5244$1m
r
I
i
I Xr=8390,52m , Yr=53J2,6Im
X: =8715,63m ; Y3 =5543,36m
'e Se calculeaz[ suprafa[a triunghiului r-z-3 din coordonate, (tab.a. 1).

Tabelul 4.1
Calculul analitic al suprafetei triunghiului I-Z-3

Nr. Coordonate rectangulare Suprafata calcuiat[

Pct-
x Y S

in l1i tlt
3 B 175,63 5 543,36

B 120,13 5 244,61

2 8 390,52 5 372,61 25 =13675,0130

a
l 8 77 5,63 5 543,36
t
I
-ZS = -73615,0130
I
i 1 8 120,13 5 244,61 S = 36837,5065
I

l'

c Se exprim[ raportul,=I= 11t90,9990 =0,4r5a5e

I

s 36837,5065

' Se determind coordonatele rectangulare ale punctului p cu relaliile:

Xp = X, +r' (x, - X, )=9120,13 + 0,475A5g . (Anz,az-8i20,13)=s 146,4gm
yo = y, + r. ( y,
- y, ) =5214,61 + 0,47505 g (5543,,36 _ 5244,61)=5386,53m
' Pentr-u verificare, se calculeazd. din coordonatele rectangulare plane
(X,Y) suprafara rezultatd. in urma dataglrii Srzp:l 7 4gg,g35 mz sau Srzprl ,7500
ha, care este aproximativ ega15, cu suprafala de detagare s:1,7500 ha, stabiliti prin
condilia de suprafaf6.
in mod asemen5tor, se poate efectua controlui modului de"rezolvare a
detagdrii gi prin calculul,din.coordonate al suprateler triunghiului
de eroare:
r0l
 tole'ranfa se
ob{;::* cu

ar '0,005m
I = _l3-__:::::':' = 303,86 0,005m
-T= 0,7596ml

a Pentru ,trasarea pe teren a punctului P, ce s-a determin at ca punct pe

latura i3, se calculeazd, distanlu tp, cu relalia:

d = lP = r. 13 =0,4i5059, 303,86 =744,35m

I Procedeul trigonometric.Pentru determinarea prin procedeul
trigonometric a poziliet punctului p de pe segmentul t: , se

calculeazd", mai intAi, in funclie de coordonatele rectangulare ale

vArfurilor triunghiului dat orientdrile laturilor u gi r: li distanla u
(frg.a.10).

102
 H1
1

E
Fig.4.10. Detagarea printr-un punct obligat in kiunghi, prin procedeui

trigonometric
orientdrile ]aturilor u gi i3, se obiin pebazarelafiilor:
0,, = arcrg" .I' -Il si - i'i = *'-"o
j- 011 arcrs
Y, - Y,
-
X, -X, X, X,-
iar din diferenla celor doud orientSri rezultdunghiul o=0,,
-a,r,care se folosegte
in calculele ulterioare. Din punct de vedere practic, distanla D12,
se poate calcula
cu urmdtoarele formule :

AX,N AY."
D,, +
=t'
cos 0,, sin 0,,
AY.,z,

in triunghiul 1-2-p se duce in61limea h pe baza u gi se considerd relatia de

103
 ;+*,;*--,,,*;f
catcut a sffiEfefei fiiunljhiului respectit: S;;. D,, 'h" de
="tz- , und.e se determini:
2S'"
h =
D,,
=+,
Dr, '
?n care:
-- s,rp
-:-P =s'oste suprafala
rsl/tqtq de detagare.

Se obserr'a c6, prin ducerea indllimii h pe latur a tz, se fomeazd triunghiul

1-
P'-P, unde se poate detennina lungirnea segmenfului Dlp:d, cu ajutorul relatiei:
, L
rt
a = in care se inlocuiegte expresia 2s
-: .- ,
slncl a lui h gi rezuiti:
------, d =D,r.sinu.
in funciie de orientarca laturii 13 pe care se afld punctul
necunoscut p
(Xp,Yp) gi de distanfa dintre punctele 1 qi P, se calcr,rle
azd. caordonatele punctului
P, ca punct radrat:

X, =X, +d.cos0,,. $i y, =y, *d.sin0,,

\rerificarea moduiui de calcul a coordonatelor punctuJui p,
se poate face, prin
determinarea suprafelei S12p din coordonat e, cate trebuie sd fie egala cu suprafala
de detaSat'e "s".

Aplicarea pe teren a detaqdrii se poate face prin metoda

coordonatelor
polare, din Varfu1 cunoscut 1 al triunghiuiui 7-2-3,
de unde, se trasea zd, pozttta
punctuluiP.

o Exemplu de carcul numeric, prin procedeul trigonometric \

Se considerd acelagi triunghr r-2-3, folosit gi ?n
cazulprocedeului analitic,
din care, se cere sd se detageze o suprafala s : 1,7 5a0
ha, printr-o dreapta de
detaqare ce trece prin vfirflrl 2 al triunghiului
dat gi se sprijin[ pe latura t: in
punctul P (fig.a.10).
o Pentru rezolvarea pe caie trigonometricd a coordonatelor
punctului p, SE
determin6, intr-o prim6 etapd orientdrile 0,, qi
0,, gi, respectiv distanlele D12 si
D13, in cadrul tab. 4.2.

104
 l:''"-$t--
' ::':fdffir +.2
Cel:-'-,]'l.l --i -..i -r.- -- r - 1
.; *-gi t.)

I
I
i
Nr. Cooldonate absolute tg sau ctg Orientarea Distanta
L
Dct.
rt x Y e D
t
r
m m gccc r1I
i
: 1 8 i20,13 5 244,61 Tg 28 l4 71 299,16
4.473390
2 8 39A,52 5 372.61

A +270,39 + 128,00

1 8 120,13 5 244,61 ctg 88 30 66 303.86

0,185774
a
J 8175,63 5 543,36

A +55 50 +299,75

c In etapa a doua de calcul, se determina inSltimea h, unghiul u qi distanta

Drp:d cu ajutorul relaliilor:
,- 2s 2 17500,00 =116,99 m
tl
-
Dl,
-_ 299.16

o = 0,, - 0,2 =88s,3066 *28s,7471=60s,1595

{I
A_ 1l6,gg
cx sin 60s ,l595 =744,34m
f

t_ sin
I
I

Pe baza elementelor deterreinate in primele doud etape, se calculeazd.

coordonatele rectangulare plane ale punctului p:

=X, +d'cos0,, =8 120,13 +144,34.cos88s,3066 =g 146,49m

1r
Y, =Y, +d.sin0,, =5 244,61+144,34.sin8Bs ,3066=5 3g6,53m

Rezultatele oblinute pentru coordonatele punctului P, in cazttl rezalvdrlr

trigonometrice sunt identice cu cele de la rezolv area analiticd a detag[rii printr-un
punct, obligat, intr-un triunghi.

r Procedeul grafic. in cazul triunghiului 1-2-3 folosit anterior la

I rezaltrarea anabtici gi trigonometric[ a detag5rii unei suprafete ,,s,,
I

printr-un punct obligat, se aplicr qi procedeul grafic de calcul

1

:i*
il

l
;l
pentru situaliile c6nd nu se cunosc coordonatele vArfurilor
);"
;1

105
ii:
 :(fie'. Ei,

g?

Fig.4.1 1. Detaqarea printr-un punct obligat in triunghi, prin procedeul grafic

Pentru oblinerea elementelor de calcul ale detaq[rii prin procedeul grafic, se

vor efecfua urmdtoarele operafiuni:
-Se mdsoari pe planul topo-cadastral, intocmit la scara 1: N, distanla graficd

dn, care se transform[ in distanla corespun zdtoare din teren cu relatia:

d''(mm).
D,, = N'
1000

-Se calculeazd, indllimea h a triunghiului de detaqare l-Z-P, de suprafafd

106
 -Valoarea numericd din teren a in[lfimii ir obiinut[ cu fonnuia de mai sus,
se
reduce mai intdi la scara planului 1: N, apoi se aplicd pe o perpendiculard ridicat[

r
pe latura U dintr-un punct oarecare;
i
H
E
-se traseazd. dtn capdful in[lfimii "h" de pe plan, o paralelil lalattxa i a
tl

triunghiului 1-2-3, care va intersecta latura t3, in punctirl p, ce trebuie si fie

determinat prin detaqare;
-se uneqte punctui detetmin at P, cu puncful cunoscut 2 gi se. obline dreapta
de detaqare zp gi triunghiul 1-2-P a cdrui suprafala "s" s-a cerut si fie detaqat6 din
triunghiul 1-2-3.
o Pentru trasarea pe teren, se m5soard-distan)a graficl, d1p, dupd care se
transformd in metri gi se aplicd pe aliniamentul laturii r:.

107
 t,-, t-, f\:l-i
"-l
&4, CLASELE DE CALITATE ALE TERENURILOR AGRICOLE, DTTPA
GRADUL DE FERTILITATE

Prin operatiunea de bonitare cadastrald se stabiieste capacitatea de productie a terenurilor,

ce se exprimd printr-o notd de honitare, cu anumite coreclii, funclie de condiliile narurale. in
baza acestei note rnedii de bohitare, terenurile agricole au fost clasificate in cinci clase de
lenilitate:

a. Terenurile din clasa I*a, cu soiuri cu femilitate.foarte bwtd, avtnd note de bonitare de
81-100 pttncte. Aceste terenuri nu necesitS amenajarea iucrErilor de imbund"tnlrri funciare si se
preteaxd ia orice categorie de folosinld agricold. Sunt reprezentate prin soluri profunde cu url
orizont de humus, de peste 50 cm grosime, cu o texturE luto-nisipoasd sau lutoas6, flrd conlinut
de schelet, reactie neutrd slab acidd gi slab alcalinS.. Solui nu prezinf procese de degradare, iar
inundalii1e se produc la 8-10 ani. Relieful terenului cu pante nici (sub 5') asigrrd mecanizarea
completl a lucrdrilor agricole.

b. Terenurile din ciasa a II-a, cu soiuri de

.fertilttctte hwtd. si note de bonitare de 6l-B0
pltncre) fiind folosite peutru toate plantele cultjvate. Solurile au orizonrul de hurnus mai prLtin
den'oltat, texfura fiind nisipo-lutoasE pAni 1a iuto-argiioasd., reactie siab acidE, neuhd sau
alca1in6. Se evidentiazd procese incipiente rie podzolire, salini:;me, erozlune sau mlastinire"
Relieful terenului este putin inclinat (pante infre -5"-10o).

c. Terenurile din clasa a III-a, cu soiuri de

ferrilitate mi.ilocie;i note de bonitare de 4 l -60
pttncte, fiind pretabile pentru arabil, dar in condiliile unei diminui.ri a productiei. Orizontui de
humus este slab dezvoltat, textura de la nisipoasi-lutoasi p6.nE ia argilo-iutoasd,, reactia acidE
pAnE la alcalin5.. Se evidentiazd procese de degradare a soluiui, iar inundaliile se produc
odati la
4-6 ani.

d. Terenurile din clasa a fV-a, cu soluri defettilitate slabit gi note de bonitare de 2l-4a
pLtncre. Categoria de folosin!5 arabil este foarte redusd, dar se firlaeazdpentru plantalii de vii
si
pomi qi pentru cultura pajiqtilor. Procesele de degradare se manifestd puternic, ceea ce necesiG
amenajarea luclirilor de imbunitifiri funciare, in special, a celor de combatere a eroziunii
solului.

e. Terenurile clin clasa a Y-a, cu soiuri defertilitatefoarte slabd si note i" Utrltur.
O.
0-20 puncte. Se caractenzeazd prin condilii nefavorabile pentru utilizarea ior ca
terenuri arabjle,
dar se iolosesc penh-u pEsuni, fine{e qi uneori iivezi. in cazul acestor terenuri se
soliciti intreaga
garnd a lucrlriior de iurbunitdliri funciare: deseciri, indiguiri, reE"rlariziri
de cursuri de apd,
combaterea eroziunii solului si altele.
 @\
try." *tl
CAP.s. IhrT#f
ri,iri;.ai,
v.Jiiii,:ti::ij:

UCRARILO}T DE
t:r :
i
i
.,,.rir.

\5ry
! i: 1' :

Prin lucrdrile de intretinere a cadastrului general se realzeazd

?n ffio
periodic completarea la zi a docuurentafiilor cadastrale: planuri,
I
h6rti qi registr
I
cadastrale-in acest scop, se efectu eazd decdtre unit5liie de cadastru un ansambir
I

de operafiuni de teretr 5i de birou, pebazacdrora se evidenliazdttoate

schi,rbdrilt
interuenite asupra mdrimii, configurafiei, categoriei de folosinla gi
a proprietarilo:
parcelelor cadastrale.

51
tnbazaprevederrTor Legi,i.fonclutlui
funciar nr.IB/1991 qi a Legii nr.7/1996
a cadastrului general si a putbticita{ii iruobiliare, se regiementeazd.
o serie de
atribufii ce revin unrtatilol de cadastru judetene. Dintre acestea
se prectzeazd,
urm[toarele: schirnburi de terenuri, ocuparea temporard sau definitivd
a terenuriior
agricoie, ctrcu,lalta terenurilor intre persoane)e {rzice, schimbarea
categoriilor de
folosin!5, rectificarea hotarelor ,si altele, la cat.e se adaugd gi
fu,rizarea datelor
necesare pentru inscrierea in carfile funciare.

Pe 16ng[ aceste atribufii, se organizeazd. gi un sistem dL eviden]d

a
modificarilor care intervin in structura corpurilor de proprietate
izo|late sau in
unele zorre, ce cuprind grupuri de parcele gi corpuri de proprietate
pe bazd.de acte
oficiale, in perioadele dintre lucrS.rile de aducere la zi a
cadastrului. Aceste
modificdri, se pot inregistra in mod provrzorrLtintr-un registr-u, la care
se anexeazd.
toate documenteJe ,si schiiele care au stat la baza aprobarilor,
urmdnd ca in etapa
de actual izare propriu-zisd a cadastrului, si fie operate
in registrele gi planuriie
cadastraie

Se menfioneazd' c5, operatea in documentele cadastrale a rnodificirilor sI se

faci numai in etapele de aducere ia zi, care au loc Ia 3-4 ani, pe baza cdrora se
realtzeazi noi edilii a1e registrelor cadastrale. in cazul bazelor de date cigitale,
care sunt prevdzute cu funclii de actualizare, se poate face imediat orice
nrodificare intetvenitS- in figiere, cu observalia cd., redactarea noilor eiitii ale
r33
 .ih'

registrelor cadastrale destlnate*pr-imar'lrlorf* se*race, oupa erapa propnu-zlsa

i, i". , !-

; :",,'::-., --ll':- i':1:. -i.",,.] .:

5 2 r]'rr,BPTIl){F*ry4 EEBIq
EAD+PTBALE-
Lucririle de intreyinere periodicd la i-4 ani, a cadastrului general tehnic se

executd in unndtoarele trei etape.

ia-.Ntapa
\.-/
I
lucrlrilor de preg[tire. in cadrul acestei etape se face anahza

documentelor cadastrale executate in perioada anterioar[ in criteriul administrativ-

cadastral, din care, se sublintazd.'.

-analiza firyelor de evidenfi a modificirilor intervenite de Ia ultima

intrelinere a cadastrului, pe baza actelor juridice care reglemenieazd circulalia
terenurilor, din care, se menlioneazd: schimburi, dezmembr[ri prin vdnzare-
cumpirare, pailajdri qi altele, precuil);i a aprob[rilor de schimbare a categoriilor
de folosin!5;

-anahza sitr-rafiei de pe planurile qi harliie cadastrale originale cu privire la

modificdrile inten,enite ;

-anahzasitualiei din documentele dosaruiui de delimrtare cadastrald; \

-analiza sihraliei existente in registrele cadastrale;

-anahzaproiectelor de investilii aplicate pe teren;

-analtza eventuaielor planuri topografice executate de la ultima intrefinere,
precum gi a altor docurnentalii.
,' biFtapa lucrlrilor de teren. In vederea executdrii lucrdrilor de intrelinere,
!.. . -,'

se vor executa urmltoarele iucr[ri de teren:

; ril
-recunoasterea terenylyy., se va face mai intdi in zonele cu procente mari"de
modificdri, iar in baza acestora, se vor stabili categoriile de lucrlri necesare,
o Srafiq e s au foto grammetri c e, nec e s are actuahzilrii p l anului ca dastral ;
!f
-tntocmirea proiectttlui telutic, al lucr[rilor de intrelinere qi al etapelor de
execulie a operaliilor tehnice;
-executarea mdsaLrdtorilor topografice, gi/sau a aerofotografierii gi

t34
 respectiv a iucr"drilor de reperaj gi'desCitr '::.'

:-i

punctelor geodezlce.
t,

(y,Etapa lucrlrilor_9: :fggJ e baza iucrdrilor de mdsurdtori topografrc

L
I sau fotogrammetrice, se efectveazd, prelucrarea datelor gi operarea tuturr
i

modificdrilor in planurile gi registrele cadastrale, dupd cum ulrn eazd,:

-calcule topografi.ce, specifice metodelor de ridicare folosite;

-operarea modtficarilo7 pe originalele planurilor cadastrale, se referd
noi1ee1emente1iniarealeparce1e1orcadastra1e,lanumereiecadastra1eqi
simbolurile categoriilor de folosinld noi, care se vor inscrie pe buza regulilor c

reprezentare graficd a elementelor disp[r-ute pe teren, precum qi a elementelor c

conlinut apdrute pe telen;

-completarea ,si actualizat'ea ru,unerotd.rii cadastrale, pe teritor
adrninistrative, pebaza noii configuralii a parcelelor gi a categoriilor de folosin![;
-calculul suprafelelor noilor parceie cadastrale, se executd numeric, gra.fi

sau mecanic, in functie de elementele culese rle pe teren, de rnetoda de ridicai

folositd gi de tehnica de calcul din dotare, ia:: compensarea lor se va face p

suprafala de contro I a trapezului, unde se consider6 gi suprafelele pprcelelor vech

care nu au suferit rnodificdri de la ultima intrefinere;

-operarea ruodificdrilor in registrele cadastrale pentru fiecare teritori

administrativ, se efectueazi avAndu-se in vedere datele modrficatoare anual,
intocmite in cursul fiecErui an, pe baza actelor juridice Si datele modfficatoar
intocmite la incheierea lucrdrii de intrelinere a cadastrului, pe baza noilc
mdsuritori efectuate;
-irttocmirea referatului d.e sintezd, in ca1-e se menlione azd toat;e situaliile d

modificdri, ce au avut loc fird baze legaie, listele cu punctele de hotar gi c

punctele geodezice ale cdror marcaje au fost deteriorate; precum $i alte aspectr
urmAnd ca prim[riile locale s[ intervini confor:n prevederilor legale.

Prin instmcliunile tehnice de executare qi intrelinerea lucrdrilor d.e cadastr

funciar general, elaborate de Oficiul Nalional de Cadastru, Geodezie r

r35
 A{tBil;n., i. precizeaza i,i'frffi iAT6.E mbb i I i 2 eri I ff'!"d
ufi;lilraicie piari)Lii"iror.. ciiciarstraic ,;i ii'i ,egisLisr; jat-rasLrciii..

lucrdrilor de introdllcere a cadastn-Llui, cuprincle urmdtoarele operate.de teren gi de

-carrrcte gi schite de teleLr;

-procese-r,erbale cle mociif icare a hotarelor;

-procese-verbale de rnodif icare a limitelor dintre proprietari;

-schifele dc rectificare a hotarelor;
-fiqele caciastrale de calcLrl a suprafefelor;
-fascicr-rla de intrelinere a registruiui cadastral al parcelelor;

-fascicula de intretinere a registrtrlr:i cadastlal al p:-oprietarilor;

-noul index alfabetic ai ploprietarilor gi domiciliul acestora;
-fi$ele centrahzatoare ale clatelor fbndr-rlui funciar pe partide cadastrale,
proprietari gi categolii de folosinla;
-nota de constatate a modificdrilor jntervcnite fErd aprobari legale, ce se

?nainteaz6 priildriei loca1e;

-procesul-verbal de verificare internd gi de divizare a lucr[rii de intretindre a

cadastrului;

-procesul-verbal de receptie.
in prezent, baza de date primare a cadastrului general funciar, precum qi
datele modificatoat'e interveni[e cle la data introclucerii cadastrului intr-un teritoriu

administrativ, poate fi redactata qi aririvat5, sub formd de inregistr5ri magnetice pe

suporluri accesibile echipamentelor de prelucrare auto matd.a datelor , atdtpentru
originalele plangelor cadastrale, cAt qi pentru registrele cadastrale.

Reg4bularee sau actualizarea planurilor cadastrale cuprinde efectuarea

tufuror operaliilor necesare de teren qi bir.ou, in vederea cornpletdrii lor cu toate
modificdrile de confinut ap6lrute pe teren de la data intocmirii sau de la ultima

136
b
 a..Fa'zeie tie extcuiie a iiici'Sriiar Ge rsalii,;i;ia;:r a plailu.niclr q:u.,*asti:a

Prin intrelinerea hLci'[ri]oi'c1e cadastru fi-rirciar, se umiregte aducerea la zi

planurilor cadastrale ;i, Lespecti-,,, a registrelor cadaskaie. in acest scop, se au
1-
vedere toate ceie trei asPecte distincte ale cadastrului gi anume, aspectul gag!!t{.
t
calitativ qi jurid"ic, pe baza cilora, se detennind inregistrarea schimbdrilor ce
4F- *'-"-'*'

produc asupra mdrimii ;i configLrratiei parcelelor, a categoriilor de folosinld qi

proprietarilor de terenuri agricole gi neagricole. Operaliile de reambulare
documentaliilor cadastrale, se efectneazd, in mod obignuit, la.3-4 ani de cdt
Oficiile Judelene de Cadastru, Cleodezie gi Cartografie gi, respectiv, de Oficiile ,

Cadastru Agricol qi Organizat'ea TeritoriulLri Agricol sau mai des, in fuirctie r

mdrimea gi complexitatea modilic6rilor apdrute pe teren.

Lucrdrile de reambulare a planurilor caclastrale, iar uneori gi a planuril

topografice de baz1,, se executl in cadrul r:rilitoarelor tret faze distincte.

cuprinde procrlrarea docun:rentati

" 1=l -l-uglarilor Pregfrtitoar:e
cadastlale necesare execut6rii h-rcrdrilor de reambulare gi analizart
pe aceas td, baz6" a diferitelor modificdri intervenite in dateie d
registrele qi mapele de linere la zi a lucrErilor de caddstru.
Dintre documentaliile topo-cadastrale necesare lucrdrilor de reambularre r

menlioneazS: planuri topografice qi proiecte de execulie realizate ip zar

respectivS; copii ale scirilelor de sistematizare, fotograme recente; figele de calcr

a suprafetelor, registre cadastrale gi aitele . Pe baza acestor documente, precum gi

copiilor planurilor cadastrale, pe care s-au operat o serie de modificSri de conli1r

a parcelelor cadastrale, se ttece Ia faza de recunoaqtere a terenului gi c
confruntare a situatiei existenie pe plan gi pe teren.

E Faza lucrdrilor de teren cuprinde urm5toarea succesiune

operatiilor tehnice de executie a leambuldrilor planurilr
cadastrale:
c Recunoagterea terenului, se efectueazd, mai intAi, in zonele cu procenl
mari de modificdri apdrute, de peste s}ot,unde se stabileqte, dupd caz,
$rnecesarr.

111
,:i* ,*,,., ',-.5i.,,,[---r, ,.t-
,r' ,.i,,,
j o. tucrarr topo_totogranrnretr.ice, cat e urmeaza sa
1':
l.qi!:'+r.)u, 1rf,. ^;iLiu vJri5lir.,__,;,r.r. __f r.r.r!u. rr..J Lr LL- ! jJ
.\t r_r;.Ci irt^...*
procentul K de rnodificdri cu r.elatja:

tl
K=a 100.
N
in care: n - numdrul total al liniilor de contur planimetrice qi
al drumuirilor
apSrute de la,ltima reamburare; I{ - numdrul total al aceloragi elerlente existente
Ta dataintocmirii planului cadastral.
o
fntocmirea proiectului tehnic include o antemdsur6toare
a volumului de
lucrdri, categoriilor de 1ucrdri, devizul qi programul
de desfEgurare pe etape a
acestor lucrdri.

e Executarea niisur5torilor
topo-fotogrammetrice, se diferenliaz6 tn
funclie de volumul total ai modificErilor intervenite
pe teren pi de modul de
intocmire a planurilor topo-cadastrale, prin
metode topografice clasice sau
modeme qi/sau prin metode fotogrammetrice.

Dacd modificS'rile afecteazd' pdnlt la 10-15% din continutul planului iopo-

cadastral, actualizarea se poate face prin diferite metode gi proceclee tle
reambulare' in cazul unor modificdri
cuprinse.intre limitele de 10- l5oA qr 4a-5q%,
se utilizeazd' rnetodele fotograurmetrice,
iar pentru modificdri de peste 502o, se
impune executarea unor lr-rcrdrj topo_cadastrale.

Executarea lucrfrrilor rle protecfie a marcajelor

' punctelor geodezice gi a
punctelor de hotar dintre teritoriire administrative.

c' Faza Ig tflrilo-r +-e]-iryu cuprinde urmStoarere operaliuni:

-Executarea calculelor topografice pentru
determinarea coordonatelor
refeleior de sprijin 9i a celor de ridicare
a detaliilor, in funclie de metodele aplicate
pe teren.

-Efectuarea tuturor modificdrilor intervenite

in conlinuful planului cadastral,
sub aspect planimetric
5i al categoriilor de folosin!f,, cu respectarea modului de
prezentare a elementelor,oi
5i a eleme,telor vechi dispirute
-Completarea sau actualizareanumerotSrii
cadastrale, calculul suprafefelor
5i
intocmirea fi5ei suprafefelor pe lrLnlere
cadastr ale.
r3B
 7'A'
LU
,1.'11
triruror- rnodificdrilor
-

in registr"ele cadasti'ale 5i intocrnirt

d.rf '-:t.l?;-,1:-::j l:.: j: : J. -.'-'-.1.:" ,::',.::.::l '_ l: '.
b.Metode de reain[:ulare a planurilor cadastrale. Stabilirea metodelor r
reambulare a planurilor cadastraie se fac;e iu funclie de o serie de factori: natura
volumul elementelor de teambulat, care se exprimS prin procentul de modificd
din continutul planulr"ri existent; relieful terenului; suprafala de reambulat; scal
planurilor topo-cadastrale; bazatopograficd de sprijin a r*eambuldrii; instrumente
topografice folosite; precrzia de reambulare etc. in funclie de criteriile menlionat
reambularea planurilor cadastrale, se poate face prin: naetode
flpografice,_metod
f'otogrammetrice gi metode mixte.
E Metode topografice de reambulare a planurilor cadastrale
Completatea gi actLtalizarea planurilor cadastrale, care au fost ?ntocprir
inifial prin rnetode uutle; ice, in extraviiane sau intr arrilane, se poate efectua print,

o serie de metode nlLuter-ice 5i grafice, cu fblosirea atdt a instrumeiitelor clasice, c;

qi cu utilizarea aparatelor electrooptice qi inregistrareadatelor pe meclii rnagneticr

" h{etoda :riinian:elttelor

Se aplicd in cazr,il detaliilor dispr-rse in lr-rngul urrui aliniament cunoscut
constl din mdsurarea distanlelor intre aceste detalii cu ajutor-ul unqi mlete sau

unei pangiici de ofe1. Din pr-rnct de vedere itractic, metoda se poate aplica
-ua condiliile teteniuilor lelativ piane Ia ieaurbnlarea detaliilor situate pe laturi
tarlalelor sau a parceielor cadasi.rale cu forme geometrice regulate (fig.5.1).

247
244

L242t2
L,24

4241 vN242/3 @ L244t1 L244t2 L24.4t3

A245

c242t1 4243
L2&5t1

s j J
245 d1 d2 u3 \Ji
4 d5 .1
u6 u7 -t
un dq dro tua
5

iJt
'.ti
)i
t:1.
.l
l.l,
r39
 -' -t.
..
I'-igi5 :lijjMetoda rndsur drii distanlelor pe ariniarnent

indsoard pe alirriamentul ZA5-206 distanlele parliaie sau cumulate intre larimile

parcelelor vechi qi noi. DupE urisurarea distanfelor parliale d,, dz, dt, ;i
insumarea lor pentru oblinelea distanlei totale Dzos-zaa , Se verificfl valoarea
oblinutd in teren cu cea determinatd din coordonatele punctelor 205 gi 206:

D,,,-,ou=m'DifererrfadiritreceIedouddistan!etrebuiesdfiemai
micd dec6t toleranla admisd Ia mdsurarea directd a distanlelor intre dou6
misurdtori, efectuate ?n teren ges, cll panta pAnd Ia 5s, dat6 de formuia:

Ta = o,O04JD-#o o, in cat-e: D - distanta nrfrsurata gi exprimata in nretri.

Corectarea distanlelor.mdsurate pe teren, se face prin inmullirea lor
cu raportul ,.r,,
dat de relalia: r = distanta clin coordonate , care se exprimd cu gase zectmale.
distanta rndsurarl

Rapofiarea pe plan a distanteror md.surate dr, dz, d:, se face dupd

corectarea lor, in funcfie de mdrirlea raportolli"r" gi reducerea la scara planului
cadastral, Pe aliniamentul, 205-206, cu originea ln punctui 205" de unde s-a
inceput mdsurarea pe ter-en.

o \{etoda interscctiei Iiniare \

Se aplicS in cazul reainbr-rldrilor din intravilane cu construclii gi obstacole

inalte. Pentru determin at'ea pozigiei planimetrice a punctelor detaliilor
apdrute pe
teren, se m'Ssoard cel putin clor-r1 distan{e, pe cAt posibil in mdrime
orizontald., de 1a
puncte cunoscute in teren (puncte de dlumuire, de radiere,
colguri de parcele) ia
punctele noi. in fig. 5 '2 se pr ezint6 corpul de proprietate
nr. Z, delimitat de
punctele vechi 501,502, 503 qi 504, din care s-au m6surat
distanlele dr $i d2 din
puncful 501 pentru determinarea punctelor 1 gi 2 apoi distanlele
d,, d2, din $i
punctul 502 pentru controiul determindrii pozifiei punctelor 1 2. in
$i mod
asem5.nd.tor, s-au m5surat distanlele: d:, do, d4,, ds, do, ds, d6, necesare pentru
determinarea punctelor 3,4,5 5i 6 ale collurilor unei cl6diri.
Raporlarea pe plan a distanlelor m5surate pe teren gi reduse
la scara planului,
se face cu ajutorul unui compas, care se aqeazd.cu
v6rful in punctele 50 1,502,
 r-::;::: :.i i-:.-i
ja iri plan a collr-rrilor clddirii. La intersectia arcelor
.

coitc d-sci'is: iu r;r-ta cor^esp',inzlicaie ciisianteiol u1 diri p*nc.iui -;il 9r. r;..;;eci
d,' din punctul 5AZ se oblrne punctul 1 dupd cate, se procedeazd ?n rn(
asemdndtor la raportarea celorlalte puncte. Din punct de vedere p:actic,
recomandd ca lungimea distantelor, ce se mdsoard in teren sd fie mai mici dec
lungimea unei rr,rlete de o!e1 de 50 m, iar laturile care se intersecteazd, sI nu fie m
scurte de 5 mm la scara planului cadastral folosit Ia reambulare.

502

.q| Efl
(f) tfi
o n

504 DSS

Fig.5.2. Metoda intersecliei de distanle

r lVletocla intersectiei unghiulare inainte sau inapoi
Se foloseqte la cletelininarea riiror pr"rncte de sprijin necesare pentm ridicare

detaliilor izolate, care sLrnt sjtr-rate Ia distanle mari fald de punctele de spriji
existente. Dintre aceste detalii, se mentioneaz6'. categoriile de folosinld noi.apdru

in mijlocul unor tarlale, constructii izoiate gi aitele.

o Metoda abscisclor gi ordonatelor
Metoda absciselor gi ordonatelor cunoscutd gi sub denumirea de metoc
coordonatelor rectangulare, se iecomandd sd fie folositS in condiliile terenurilr
relativ plane, in vederea reanrbullrii unor suprafele cu contur poiigonal neregulr
sau a unor limite neregulate ale difedtelor categorii de folosinld.
141
 -l::i-:i;::..::-

pun pnn ffiiT!ffi i8a #to n sta in',fi aSiift#'au s c ib eror de _ a

iurrc.ua L,jr!, */,:$j3Lill.,:''*- :.:" _,*, ., - .. r ._ " _. -._-.... ^ *r-:-,,

cu respectarea urm5toarelor condilii tehnice:
- lungirnea axei absciselor sd nu depdgeasca 300 m ip extraviial 5i 200 rn i,
intravilan;

- lungimea ordonatelor si fie cuprinsd intre limitele de 30 - I O m, in functie

de scara planului cadastral;

- controlul ridicdrii, se efectueazdpebazam6surdrii pe teren a distanlelor de

pe perimetrui ridicat in p1an, ?ntre punctele de detaliu, care se compard.,inlimitele
to]eranfelor admise, cu cele obtinute in urma rapoilarii.

. N{etoda radierii
Pentru utilizarea acestei ttietode Ia rearnbularea planurilor cadastrale, se vor
in vedere principiile prezentate in cadrul paragrafului anterior. Din punct
avea

de vedere practic, metocla radierii asigur6 rezolvarea diferitelor probleme de

reambulare a detaliilor planitletrice, atat in condiliile vtlfuzdrittahimetrelor clasice

qi modeme, c6"t gi in cazul folosilii tairirnetrelor electrooptice.

. Metoda dr-umuirii cu radieri
Metoda dn-rmuirii cornbinatl cu metoda radierii, se folose;te in Luru
principiilor gi condiliilor tehnice prevdzute in paragraful anterior atdt pentru
,
rcahzarea relelei de spi-ijin, c8t gi pentrr-r ridicarea detaliilor plalimetrice, care
formeazd, ob iectul r eamb u 16r ii.
r lVtetode fotogrammetrice cle reambulare a planurilor cadastrale
Se aplicd in cazul planririlor cadastrale intocrnite la sc6rile 1:5 000 gi 1:2 000,
in condiliiie terenurilor cll relief accidentat, unde procentut de rnod.ificare a
conlinutului planulr-ri existent este cuprins intre limitele de 10
- l5Vo gi p6n6 Ia I'ii
":"r , :irllii

valori de 40 - 5AVo.Reambularea planurilor cadastrale, prin folosirea forogrurrr.i;;

i:il;.:l: llr
,

i; ri:ii.:

redresate, cu retea, pe care, s:& reahzat caroiajul kilometric al sistemului

cartografic de proieclie, inrpiicd efectuarea tuturor lucrdrilor de teren specifice
acestei metode: detetilinarea reperilor fotogrammetrici, descifrarea
topog raficd, a
totogramelor, rlisuritorile de co,rpietare qi altele.
. r^l
intrelinere a cadastruiui funciar cantitativ saLl tehnic, se men\ianeazd.:

- proiectlil tehnic definitivat ?n unla rocunoagterii terenului;

- do cumentalia top o gr afi cd f olo sit d. in b aza 1u crdrilor pre gdtito are ;

- carnetele cu observaiiile de teren, planul cadash'al sau schilele de terer

datele m6surate gi inscrise pe plan sari pe schilele respective, cu o schemi

dispunere a 1or;

- fotograme descifr ate pe teren;

- carnetele cu calcuJr-rl coordonatelor gi fiqeie de calcul a suprafefelor;

- descrierile topogralice ale punctelor noi de sprijin, bornate pe teren;
- inventarul de coordonate al punctelor noi'din releaua de sprijin, mdsu
pe teren gi al punctelor de detaliu;

- originalele de tererL ale planuriior cadastrale reambulate sau a planuriloi

redactate cu ocazia lucrlrrlor de reambulare.

lJtlhzarea tahimetrelor electrooptice de tipr-rl Rec F,lta, cu inregistrare

prelucrarea datelor de n-rdsurare pe medii magnetice qi cu prezentarea lor
form6 digitalS va conduce la rnodificarea vechilor tehnologii de rebmbulare r

elaborarea unor noi tehnologii, cu randament gi precizie superioard.

I 4+-)