GHID TEHNIC privind modalitile de investigare i evaluare a

polurii solului i subsolului

1
CUPRIN
Introducere
Art. 1
1. Mediul geologic
2. Poluarea mediului geologic
3. Investigarea i evaluarea polurii mediului geologic
4. Prejudicii aduse mediului geologic
5. Responsabiliti privind re!acerea mediului geologic
Art. 2
". #losar
Art. 4
$. Metode speci!ice geologice i pedologice pentru investigarea i evaluarea
polurii mediului geologic
%. Metode pedologice
&. Metode geologice
1'. Metode (idrogeologice
11. Metode geoc(imice
12. Metode geo!i)ice
13. Pac(et minimal obligatoriu de metode de investigare i evaluare a polurii
mediului geologic
Art. 8
14. *ondul geoc(imic natural
Art. 5, 6, 7
15. +ondiii de reali)are i !inanare a investigrii i evalurii polurii mediului
geologic
Art. 9, 10
1". Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel local, judeean
1$. Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel regional
1%. Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel central
Art. 12
1&. -testarea calitii i competenei pro!esionale pentru e.ecutarea lucrrilor de
investigare i evaluare a polurii mediului geologic
Art. 13
2'. /tapa de investigare i evaluare prin anali)a i interpretarea datelor e.istente
21. /tapa de investigare si evaluare preliminar
2
22. /tapa de investigare i evaluare detaliat
Art. 14, 15
23. Raportul geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic
Art. 11, 14
24. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului 0n elaborarea i
anali)area rapoartelor geologice de investigare i evaluare a polurii mediului
geologic
25. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului privind deci)ia i
noti!icarea 0ncadrrii i declarrii )onei con!orm tipologiei contaminrii
Art. 16, 17, 18, 19, 20, 21
2". -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului, obligaiile i
responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren i ale autoritilor
administraiei publice locale privind reali)area etapele de investigarea i evaluare a
mediului
2$. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului, obligaiile i
responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren i ale autoritilor
administraiei publice locale privind reali)area activitilor de monitori)are a mediului
geologic
Art. 22, 23
2%. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului, obligaiile i
responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren i ale autoritilor
administraiei publice locale privind deci)ia colaborarea a studiului evalurii de risc
Art. 24
2&. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului privind anali)a
raportului !inal de investigare i evaluarea polurii, precum i a studiului evalurii de
risc
Art. 25
3'. -tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului privind
!undamentarea, elaborarea i emiterea asupra mediului geologic
Art. 26
31. +ondiiile generale de elaborare a studiului !e !e)abilitate i a proiectului te(nic
pentru re!acerea mediului geologic
Art. 27
32. -tribuiile #r)ii 1aionale de Mediu
3
Introducere
Resursele naturale ale Romniei i politicile de industrializare anterioare anului
1990 au favorizat dezvoltarea activitilor intens poluatoare din industriile extractiv,
metalurgic, chimic i energetic !rmare a desfurrii acestor activiti, solul i
su"solul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocar"uri, metale grele, su"stane
organice naturale i sintetice s a, determinnd #n timp apariia i extinderea siturilor
contaminate care afecteaz i #n prezent sntatea oamenilor i mediul
!na din cheile de #nelegere a pro"lemelor actuale cu privire la protecia solului
const #n aprecierea faptului c funciile i folosinele individuale ale solului sunt #n
competiie, #n termeni de spaiu, #ntre funciile ecologice, pe de o parte, i funciile
tehnice$industriale, socio%economice i culturale, pe de alt parte &rin aceast prism se
disting urmtoarele tipuri de competiii i interaciuni'
a (ompetiie exclusiv % #ntre folosirea solului pentru infrastructur, ca surs de
materii prime i ca surs de vestigii culturale i geogene, pe de o parte, i, pe de alt
parte, pentru producia de "iomas i activiti de filtrare, tamponare i transformare
precum i ca rezerv de gene
" Interaciune intens #ntre folosirea terenurilor pentru infrastructur i dezvoltarea
acesteia i folosirea terenurilor pentru agricultur i pduri
c (ompetiie #ntre cele trei folosine ecologice ale solului, unde contaminarea
solurilor agricole prin tratarea cu reziduuri i nmol orenesc, dar i printr%o intens
folosire a #ngrmintelor chimice i a su"stanelor de protecie a plantelor este #n conflict
cu celelalte funcii ecologice, adugndu%se la contaminarea produs datorit folosirii
terenurilor pentru infrastructur
)linierea legislatiei de mediu din Romnia la cea a !niunii *uropene a impus ca o
necesitate ela"orarea unor reglementari care s vizeze'
% modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determina pentru
populatia umana si componentele ecosistemelor+
% metodele de investigare si evaluare a siturilor contaminate+
% asumarea responsa"ilitatilor in procesul de investigare si evaluare a siturilor
contaminate
In acest context, in tara noastra, s%au adoptat recent ,otararea de -uvern nr
1.0/$19110001 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si
su"solului In conformitate cu art 12 al acestei hotrri de -uvern, s%a ela"orat prezentul
4
ghid tehnic care se apro" prin ordin comun al conductorilor autoritii pu"lice centrale
pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale #n domeniile
economiei i finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i dezvoltrii
rurale
3copul acestui ghid este de a descrie cadrul procedural pentru realizarea
investigrii i evalurii polurii solului i su"solului -hidul expliciteaza prevederile legale
din ,- nr 1.0/$19110001, avnd #n vedere implementarea acestora la nivel local,
regional i central, respectiv modul de #ndeplinire a o"ligatiilor$responsa"ilitilor privind
investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului ofera "azele tehnico%stiintifice de
cunoastere a mediului geologic, de cunoastere a fenomenelor de poluare in mediul
geologic si intelegere a efectelor de acesta i prezinta metodele specifice geologice i
pedologice recomandate de investigare a polurii mediului geologic
-hidul se adreseaza atat autoritatilor competente pentru protecia mediului, cat si
detinatorilor sau utilizatorilor de terenuri contaminate, oferind nu numai informatii privind
procedurile si detaliile de desfasurare a acestora, dar si informatii tehnice privind
investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului
-hidul este structurat pe capitole care urmresc analiza articolelor din ,otrrea
de -uvern nr 1.0/$19110001 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii
solului i su"solului, iar fiecare capitol descrie i detaliaz prevederile unuia sau mai
multor articole, funcie de coninutul acestora
-hidul tehnic a fost ela"orat pe "aza experienei europene adaptat condiiilor
naturale$economice specifice romneti i completat cu experiena romneasc #n
domeniul investigrii i evalurii polurii mediului geologic
5
Art. 1. &rezenta hotrre reglementeaz modalitile de investigare i evaluare a polurii
solului i su"solului, #n scopul identificrii pre4udiciilor aduse acestora i sta"ilirii
responsa"ilitilor pentru refacerea mediului geologic
!" #ediul geologi$
2n con!ormitate cu 3rdonana de 4rgen nr. 1&552''5 privind protecia mediului,
aprobat prin 6egea nr. 2"552''", cu modi!icrile i completrile ulterioare, mediul
geologic este de!init ca 7ansam"lul structurilor geologice de la suprafaa pmntului #n
adncime' sol, ape su"terane, formaiuni geologice5
8tructurile geologice generale de la nivelul supra!eei p9n la ad9ncimile la care se
des!oar activitile umane sau p9n la ad9ncimile de la care acestea in!luenea)
semni!icativ i direct de)voltarea uman, 0ntr 0n preocuprile de cunoatere a calitii i
de protecie a mediului geologic.
!"!" olul
3olul repre)int ptura super!icial de la supra!aa litos!erei, 0n grosime variabil de
la c9iva cm p9n la 2:3 m. /ste !ormat din trei !a)e; solid, lic(id i ga)oas. *a)a
soIid este constituit dintr:o component mineral i o component organic !ormat din
materie organic <(umus=, care conine viaa i constituie, de !apt, ori)ontul superior al
solurilor urmat de un ori)ont de acumulare a argilei i un ori)ont !ormat din material
parental.
2n !uncie de condiiile genetice i de evoluia proceselor geoc(imice i
biogeoc(imice s:au !ormat di!erite tipuri de soluri. 8olurile care apar pe teritoriul Rom9niei
sunt grupate 0n 1' clase i 3& tipuri. 6a nivel naional este elaborat >arta solurilor din
Rom9nia, sc. 1 ; 2''.''' <I+P-=.
+ompo)iia i modul de dispunere a elementelor componente ale solului determin
o serie de caliti sau proprieti care in!luenea) reinerea i migrarea poluanilor.
+aracteristicile principale !i)ico:c(imice sau biologice ale solurilor in!luenea) la
r9ndul lor comportarea poluanilor 0n sol.
Textura re!lect proporia dintre particulele minerale cu di!erite dimensiuni <de la
',''2 la 2'' mm, respectiv; argil ? ':',''2 mm, pra! ? ',''2:','2 mm, nisip !in ?','2:
',2' mm, nisip mijlociu ? ',2':',5' mm, nisip grosier ? ',5':2 mm, pietri ? 2:2' mm,
bolovni ? 2':2'' mm=. @e obicei, la de!inirea te.turii unui sol se iau 0n considerare
numai ponderea argilei <pelitului=, pra!ului <aleuritului= i nisipului <psamitului=. @in
6
combinarea acestor trei categorii de particule re)ult di!erite clase te.turale 0n care, pe
ba)a anali)ei, se 0ncadrea) solurile.
+u valorile ponderilor acestor particule se construiesc diagrame ternare sectoriale
care permit 0ncadrearea unui anume sol investigat 0n una din categoriile menionate.
2ncadrarea optim a te.turii unui sol se !ace dup curba granulometric, trasat pe ba)a
anali)elor granulometrice de laborator. Pentru evaluarea polurii solului este important
cunoaterea variaiei te.turii pe pro!il.
Structura solului repre)int proprietatea acestuia de a se des!ace 0n
agregate5!ragmente de di!erite !orme i dimensiuni la o anumit umiditate, sub aciunea
unei !ore moderate.
8tructura solului <!orma, dimensiunile i modul de aranjare a agregatelor= determin
0n mod direct poro)itatea solului i indirect vite)a de ptrundere a apei, aerului i
poluanilor 0n sol. 4neori substanele organice din sol, precum i compuii de !ier, aluminiu
i calciu cimentea) !raciunile nisipoase, pr!oase i argiloase 0n !ormaiuni stabile numite
agregate. 2n ast!el de soluri se 0nt9lnesc at9t pori necapilari, prin care sub in!luena
gravitaiei, apa i poluanii se in!iltra) 0n sol, c9t i pori capilari, 0n interiorul agregatelor,
care asigur reinerea apei i poluanilor de ctre sol.
Densitatea aparent a solului repre)int masa unitii de volum, care include at9t
particulele individuale, c9t i spaiul porilor. -cest indicator repre)int raportul dintre masa
solului complet uscat i volumul total de prob recoltat 0n structura natural a solului.
6ensitatea solului repre)int numai densitatea prii solide a solului. Aaloarea medie a
densitii solului este de 2,"5 g5cm
3
.
Poroitatea solului repre)int totalitatea spaiilor libere dintre agregate i din
interiorul agregatelor de sol. Porii capilari au dimensiuni de 1' B 5' C i !avori)ea)
reinerea apei i a poluanilor. Poro)itatea in!luenea) vite)a de in!iltraie a !luidelor i
capacitatea de 0nmaga)inare a acestora 0n sol.
Per!ea"i#itatea solului repre)int proprietatea acestora de a permite circulaia
!luidelor printre golurile particulelor solide. Pentru solurile saturate cu ap, vite)a de
ptrundere i trecere a apei prin ele se calculea) cu 6egea @arsD <v 7 8
f
I, unde; v este
vite)a medie de curgere a apei, 0n m5s, 8
f
B coe!icientul de !iltraie, 0n m5s, I B gradientul
(idraulic=, iar pentru solurile saturate neacoperite cu un strat de ap, permeabilitatea se
consider egal cu coe!icientul de !iltraie. 2n !uncie de clasa de permeabilitate <stabilit
!uncie de valoarea permeabilitii, considerat egal cu 8
f
,9 se disting; soluri
impermea"ile <argil E 1'
:&
=, soluri foarte puin permea"ile <praf E 1'
:$
=, soluri puin
permea"ile :nisip fin E 1'
:4
=, soluri cu o permea"ilitate satisfctoare <nisip mi4lociu E 1'
:3
=,
7
soluri permea"ile <nisip grosier E 1'
:2
=, soluri cu o permea"ilitate "un <pietri E 1=, soluri
foarte permea"ile <"olovni E 1'=.
$eac%ia arat aciditatea sau alcalinitatea solului i se msoar cu ajutorul p>:ului.
-cesta este : log a
>
F . +onvenional p>:ul se determin 0n suspensie apoas la un raport
sol;soluie de 1;25. Aaloarea p>%ul solului depinde de sc(imbul de ioni cu coloi)ii minerali
i organici i de pre)ena carbonailor de +a, 1a etc.
Poten%ia#u# de oxido&reducere <redo.= re!lect natura proceselor ce se petrec 0n
sol, de o.idare sau reducere. Potenialul redo. varia) de la F %'' mA <media puternic
o.idant= la : 3oo mA<mediu puternic reductor=.
'ateria or(anic) sau (umusul, repre)int componenta principal a solului cu rol 0n
asigurarea unei re)erve de elemente nutritive, re)ultate prin minerali)area ei sau prin
!enomenele de adsorbie la nivel coloidal. Materia organic 0mpreun cu argila sunt
componente de ba) ale comple.ului coloidal argilo:(umic, depo)itarul tuturor proceselor
de sc(imb cationic. -precierea coninutului de (umus se !ace 0n !uncie de te.tur .
Materia organic conine i organisme vii.
+arbonaii, 0n principal +a+3
3
, apar numai la anumite tipuri de soluri i in anumite
ori)onturi. +oninutul lor poate oscila intre 1G i peste 3o:4oG. Pre)ena lor determin o
recie neutr:alcalin i o capacitate sporit de tamponare, 0nsuiri de!initorii pentru
re)istena solurilor la ageni poluani.
*a+acitatea de adsor"%ie ionic repre)int proprietatea coloi)ilor solului
<comple.ul argilo:(umic= de a adsorbi la supra!aa lor di!erii ioni. @at !iind !aptul c,
particulele coloidale ale solului au sarcini electrice negative ele vor adsorbi ioni po)itivi
<cationi=. +ationii, adsorbii pot !i sc(imbai de ctre cationi din soluia solului, proces numit
sc(imb de cationi. Intre cationi predomin +a
2F
, Mg
2F
, 1a
F
, H
F
<ba)e=, dar sunt i alte
elemente c(imice, printre care i >
F
.
*a+acitatea tota#) de sc,i!" cationic repre)int suma tuturor cationilor adsorbii
a unui sol <I=, !ormat, 0n principal, din cationi ba)ici i (idrogen. Raportul 0ntre suma
cationilor ba)ici <8= i capacitatea total de sc(imb cationic <I= repre)int gradul de
saturaie cu ba)e <A= i se e.prim 0n G. 8olul are i o capacitate de adsorbie anionic
reali)at la supra!aa particulelor coloidale prin intermediul cationilor sau a particulelor
0ncrcate po)itiv.
*a+acitatea de ta!+onare este proprietatea solurilor de a se opune modi!icrilor
de p>. /a este generat de comple.ul argilo:(umic i de sistemele carbonat de calciu:
bicarbonat de calciu:acid carbonic, !os!ai:acid !os!oric. +rete puterea de tamponare de la
solurile nisipoase la cele argiloase, cu materie organic i carbonai. 2nsuirea are o
8
importan deosebit pentru aprecierea e!ectelor negative ale poluanilor asupra solurilor i
celorlalte componente ale mediului.
Acti-itatea "io#o(ic) a solului este determinat de !auna i microorganismele din
sol. Microorganismele din sol <proto)oare, alge, ciuperci, actinomicete, bacterii= e.ercit o
aciune multipl asupra solului, distrug9nd 0n special activitatea en)imatic, care
in!luenea) evoluia elementelor din sol, i activitatea simbiotic. @ei, unele organisme
vii s:au dovedit duntoare pentru !ertilitatea solului i productivitatea acestuia, marea
majoritate a organismelor vii din sol au o aciune general po)itiv :"ioremedierea9
@in cele de mai sus re)ult c solul este un corp viu cu 0nsuiri de reinere a substanalor
i elemantelor c(imice, inclusiv a celor poluante, dar i de eliberare treptat, 0n urma
proceselor !i)ico:c(imice, a elementelor necesare nutriiei plantelor i 0mpreun cu
acestea a elementelor poluante.
8olurile sunt un produs de alterare comple.. 8unt constituite din trei tipuri de
agregate ; sc(eletul solului, comple.ul de alterare i (umusul.
3cheletul solului este alctuit din granule minerale allogenice, nealterabile <cuar,
muscovit, am!iboli etc.= sau aduse pe cale eolian.
(omplexul de alterare are o component insolubil <minerale argiloase, o.i)i de !ier
i de mangan= i una solubil <carbonai, sul!ai i cloruri plus ga)e= 0n apa interstiial.
,umusul este materia organic intrat 0n descompunere i are o constituie
comple., !uncie de materiile vegetale sau animale din care provine, de aciunea
microorganismelor, de climat etc.
Pe vertical, 0n sol se separ trei ori)onturi;
: ori)ontul +, spre ba), !ormat din roci slab alterateJ
: ori)ontul K, !ormat din comple.ul de alterare, constituind )ona de acumulareJ
: ori)ontul -, numit )on de li.iviere, bogat 0n (umus, e.trem de a!9nat i prin care
circul rapid apa de in!iltraie.
@up culoare, solurile se 0mpart 0n cerno)iomuri <soluri negre, bogate 0n
(umus=,crasno)iomuri <soluri roii de tip lateritic sau terra rossa=, pod)olul <sol cenuiu,
argilos de dealuri=, soluri brune de pdure etc.
@up coninut, se deosebesc soluri de tip pedal!er <sol bogat 0n argil i o.i)i de !ier
0n ori)ontul K, categorie mai larg 0n care intr i pod)olurile=, pedocal <soluri calcaroase,
pe supra!aa crora se precipit +a+3
3
ca o ptur alb numit calic(e=, soloneuri i
solonceacuri <soluri srate, cu e!lorescene albe 0n perioadele uscate i cu vegetaie tipic
de ierburi rocate !r !run)e mari=, serro)iomuri <soluri bogate 0n sc(elet nisipos= etc.
9
2ntr:o abordare geote(nic, solurile pot !i constituite din particule minerale, av9nd
urmtoarele dimensiuni <0n mm =;
-rgil; E ',''5
Pra!; ',''5 B ','5
1isip !in; ','5 B ',25
1isip mijlociu; ',25 B ',5'
1isip mare; ',5' B 2
Pietri mic; 2 B 2'
Pietri mare; 2' B $'
Kolovni; L $'
!"%" &ormaiuni geologi$e
8coara terestr este !ormat dintr:o varietate mare de tipuri de minerale i roci. 2n
marea lor majoritate, mineralele sunt cristali)ate i puine sunt amor!e sau necristali)ate
comprimate 0n structura i te.tura lor.
Materiale constitutive ale corpurilor geologice sunt rocile. -cestea se pre)int sub
!orm general ca agregate de minerale caracteri)ate nu numai prin paragene)e bine
de!inite, dar i prin anumite relaii 0ntre componentele mineralogice e.primate in structura
si te.tura lor. Participarea la noi evenimente geologice duce la modi!icarea compo)iiei
mineralogice, a structurii i te.turii iniiale.
8tructura repre)int raporturile de !orm, mrime, grad de cristalitate dintre di!erii
componeni ai rocii. Ie.tura privete modul de asociere al componentelor rocii i de
distribuire 0n spaiu.
Rocile constituente ale scoarei terestre au origini i naturi di!erite. -v9nd la ba) principiul
gene)ei, rocile pot !i clasi!icate 0n roci sedimentare, roci magmatice <eruptive= i roci
metamor!ice <cristalo!iliene=.
$oci#e sedi!entare sunt depo)ite de substane cristali)ate sau amor!e, re)ultate
din distrugerea !i)ic i c(imic a scoarei, a altor roci pree.istente i a activitii
vieuitoarelor. Iau natere 0n majoritatea ca)urilor 0n domeniul marin sau lacustru unde
sunt trans!ormate de !actorii e.ogeni. 8e 0nt9lnesc i depo)ite sedimentare de origine
continental 0n )one aride i semiaride.
Rocile sedimentare se caracteri)ea) 0ndeosebi prin strati!icaia lor 0n interiorul
scoarei terestre i !recvena variaiilor verticale i laterale de !acies, aspecte care se
re!lect 0n mor!ologia terestr <0n general structura aproape ori)ontal devine cutat 0n
ca)ul c9nd au intervenit micri orogenice=.
10
Mineralele principale care intr 0n componena structurilor sedimentare provin !ie prin
de)agregarea rocilor eruptive, metamor!ice sau sedimentare pree.istente, !ie prin procese
de alterare sau biologice, dup depunerea sedimentelor.
2n general, rocile sedimentare sunt constituite din silicai, carbonai, sul!ai i cloruri.
+lasi!icarea rocilor sedimentare are la ba) !ie criteriul granulometric, !ie c(imismul
acestora. @ou mari grupe se individuali)ea) ; roci detritice i roci de precipitare c(imic.
Rocile detritice <epiclastice= sunt de urmtoarele tipuri;
: psa!ite; necimentate <gro(otiuri, pietriuri= i cimentate <brecii i conglomerate=J
: psamite; necimentate <nisipuri= i cimentate <gresii=J
: aleurite; necimentate <pra!, m9luri= i cimentate <loess i aleurolite=J
: pelite; necimentate <pra! !in= i cimentate < roci argiloase=.
Rocile de precipitare chimic cuprind depo)ite de origine organogen i
anorganogen; alite, !erolite, silicalite, carbonatite, sul!atolite, (alogenite, !os!atolite,
sul!idite i caustobiolite.
2n general, rocile sedimentare sunt cele mai !riabile i mai puin re)istente la e!ectele
agenilor e.terni 0n comparaie cu cele magmatice i metamor!ice, mai ales marnele,
argilele, nisipurile i loessurile.
$oci#e !a(!atice .eru+ti-e/ s:au !ormat prin solidi!icarea unei topituri magmatice
alctuite dintr:o soluie intrateluric de silicai cu compo)iie !oarte comple.. -cestea sunt
cele mai rsp9ndite roci din interiorul scoarei terestre i repre)int circa &'G din
materialul litos!erei.
Mineralele constitutive principale ale rocilor magmatice sunt; !eldspai, piro.eni,
am!iboli, cuar i mice. Minerale constituente pre)int 0nsuiri !i)ico:c(imice variate care se
mani!est 0n natura di!erit a rocilor eruptive. 2n !uncie de culoare, mineralele sunt
leucocrate sau albe <cuar etc.=, melanocrate sau colorate <piro.eni, am!iboli etc.=.
Procentul de minerale leucocrate caracteri)ea) aciditatea sau ba)icitatea rocilor.
Rocile eruptive acide <cum este granitul s.a.= conin cuar sau silice cristali)at 0ntr:o
cantitate mai mare, au o te.tur masiv i sunt !oarte re)istente la ero)iunea !actorilor
e.ogeni. Rocile eruptive "azice <diorit, gabrou, ba)alt s.a.= conin un procent ridicat de
minerale melanocrate, sunt dure, dar 0ntr:o msur mai mic 0n comparaie cu rocile
silicioase.
@in punct de vedere al structurii, dintre rocile eruptive, rocile !in cristali)ate sunt mai
re)istente la aciunea !actorilor e.ogeni dec9t cele cu cristale mari care sunt mai e.puse
alterrii c(imice i ero)iunii.
11
@intre rocile eruptive tipice amintim; granitul, granodioritul, riolitul, dacitul, ande)itul,
gabroul, sienitul, mon)onitul, trac(itul, ba)altul, doleritul, dioritul, !anolitul, esse.itul,
peridotitul, piro.enitul, (orblenditul, carbonatitul, aplitul, lampro!irul s. a.
Rocile magmatice apar sub !orm de batolite, lacolite i !iloane situate la ad9ncimi
mai reduse. -ceste !orme sunt caracteristice rocilor intru)ive <abisale i (ipoabisale=.
Iopiturile magmatice pot aprea la supra!ata scoarei sub !orm de lav prin
intermediul !enomenelor vulcanice <curgerile de lav i cenuile vulcanice consolidate=.
$oci#e !eta!or0ice .crista#o0i#iene/ s:au !ormat prin trans!ormarea !i)ico:c(imic a
rocilor pree.istente <sedimentare i eruptive= datorit sc(imbrii condiiilor de temperatur,
presiune i a c(imismului din interiorul scoarei sub )ona super!icial de alteraie i
diagene), provocate de micrile tectonice <metamor!ism regional sau de geosinclinal=,
!ie de ascensiunea magmelor spre supra!aa pm9ntului <metamor!ism de contact termic=.
3 serie de alte categorii de metamor!ism cum sunt metasomato)a, metamor!ismul
termic, metamor!ismul dinamic, pirometamor!ismul, metamor!ismul (idrotermal,
metamor!ismul magmatic s. a., generea) roci care i:au desv9rit caracterele c(imice,
mineralogice i structurale 0n urma proceselor de adaptare petrecute 0n stare solid.
Rocile generate de metamor!ismul regional sunt repre)entate prin isturi cristaline,
iar cele re)ultate prin metamor!ism de contact, prin corneene.
+ele mai rsp9ndite roci metamor!ice sunt isturile cristaline caracteri)ate prin
te.tur istoas care le con!er des!acerea 0n planuri paralele de clivaj i care sunt
!ormate prin dinamometamor!ismul <de geosinclinal= al rocilor eruptive <ortoisturi= i a
celor sedimentare <paraisturi9
@intre tipurile de isturi cristaline cele mai importante sunt; gnaisul, micaisturile,
cuaritele, !ilitele, cloritoisturile, sericitoisturile, isturile am!ibolice s. a.
#naisele i cuaritele sunt cele mai re)istente la ero)iune. 1atura climatului
a!ectea) comportarea acestora !a de ero)iune.
Structuri#e (eo#o(ice repre)int modul de aranjare a rocilor 0n strate.
Rocile sedimentare, majoritatea rocilor metamor!ice i o parte din rocile eruptive sunt
dispuse 0n strate.
*ormaiunile sedimentare pre)int 0n general alternane de strate cu duritate di!erit.
@esc(iderea stratelor prin ero)iune depinde nu numai de particularitile proprii !iecrei
roci ci i de contactul e.istent 0ntre di!erite ori)onturi i modul cum se !ace trecerea de la
un strat la altul.
2n !uncie de dispo)iia stratelor de roci i de relaiile lor cu elementele tectonice
structurile pot !i concordante sau dislocate.
12
3tructura concordant este caracteristic prin dispo)iia ori)ontal sau uor 0nclinat
a stratelor, acestea pstr9ndu:se nede!ormate 0n !orma lor primar 0n care s:au
sedimentat rocile <ba)ine sedimentare=. 3 variant a acestei structuri o constituie structura
discordant caracteri)at prin suprapunerea a dou ori)onturi de roci separate printr:un
plan de ero)iune care evidenia) !aptul c 0ntre !a)ele de sedimentare a celor dou
ori)onturi a e.istat o perioad de timp c9nd regiunea a !ost modelat de !actori e.ogeni.
3tructura dislocat repre)int la originea ei o structur concordant : ori)ontal care
a !ost deranjat de micrile orogenice sau epirogenice, stratele nemaiav9nd po)iia
iniial din timpul sedimentrii. 8tructura dislocat pre)int dou variante; !aliat i cutat.
-cestea se recunosc dup planurile de !alie sau a.ele cutelor.
*aliile sunt e.trem de !recvente 0n toate stratele de!ormate i c(iar 0n stratele
necutate. -proape toate de!ormrile pot !i considerate ca micri produse de:a lungul unor
plane de !or!ecare. /!ectele pot !i acoperite prin recristali)are sau sunt vi)ibile ca plane de
!or!ecare cu volum mare de de!ormare.
+9nd planele de !or!ecare sunt mici i numeroase se vorbete de o de!ormare
plastic i de cutare sau !le.urare. +9nd e.ist plane de !or!ecare mari, de!ormarea este
de rupere produc9nd !alii. 2n natur sunt pre)ente toate !ormele de tran)iie 0ntre cutare i
!aliere.
Iipurile principale de !alii, !isuri i cute cunoscute sunt; !alii normale, !alii de
0nclecare, !alii de decroare, !isuri paralele, !isuri de !or!ecare normale, cute concentrice,
cute concentrice i !alii asociate, ariaje, e!ilri, cute disarmonice, structuri diapire i de
prbuire, cute de clivaj i de !or!ecare s. a.
&roprietile fizico%chimice ale rocilor reprezint elemente de "az #n caracterizarea
i cunoaterea calitii i a strii naturale a mediului geologic
/voluia structurii geologice la supra!a este ilustrat printr:o tipologie mare de (ri,
reali)ate la diverse scri topogra!ice <(ri geologice, tectonice, metalogenetice,
(idrogeologice, geoc(imice, geo!i)ice s. a.=.
6a nivel naional este disponibil (arta geologic a Rom9niei, sc. 1 ; 2''.''' <I#R=.
Pro+riet)%i#e roci#or10or!a%iuni#or (eo#o(ice. Roca component a !ormaiunii
geologice este un sistem tri!a)ic, constituit din !a)a solid B sc(eletul mineral, !a)a lic(id
B apa sub di!eritele ei !orme si !a)a ga)oas B ga)e, vapori de ap etc. (omportarea
formaiunilor geologice su" aciunea solicitrilor, inclusiv a factorilor poluani, depinde de
raporturile existente #ntre aceste trei faze constitutive
Printre proprietile care caracteri)ea) starea !i)ic a rocilor sunt; granulometria,
greutatea specific, porozitatea, indicele golurilor, umiditatea, permea"ilitatea, gradul de
13
dezagregare, limitele de consisten, presiunea apei #n porii rocii, presiunea de infiltraie,
tixotropia rocilor, coeficientul electroosmotic, sufoziunea, gradul i capacitatea de
#ndesare, coeficientul de afnare etc.
;aza solid B sc(eletul mineral poate !i caracteri)at de proprieti structurale <masa
speci!ic, densitatea, anali)a granulometric= i de proprieti !i)ice < greutatea speci!ic=.
Parametrii de soliditate ai rocilor depind de starea lor !i)ic i se pot modi!ica 0n timp sau
sub aciunea !actorilor poluani.
;aza lichid B apa are o mare in!luen asupra materiei cu care vine 0n contact,
av9nd 0n vedere proprietile sale !i)ico:c(imice i !ormele pe care le 0mbrac; ap de
constituie, ap de legat prin !ore moleculare, ap gravitaional.
;aza gazoas : golurile 0ntre particulele solide ale rocii sunt umplute cu aer, !uncie
de cantitatea de ap e.istent 0n roc, iar moleculele de aer port !i considerate ca
molecule independente 0ntr:o micare termic (aotic. @e obicei 0n aerul din porii rocii se
gsesc molecule de a)ot, vapori de ap, bio.id de carbon, ga) metan . a.
Procese de a#terare a roci#or. 3rice sc(imbare5de)ec(ilibru 0n mediul natural
geologic conduce la trans!ormri de ordin !i)ic, c(imic, biologic ale tuturor tipurilor de roci,
care, 0n timp, tind s se degrade)e, si se descompunJ orice sc(imbare a mediului
geologic natural aduce i un de)ec(ilibru5modi!icare 0n ecosistemul natural.
a= ;enomene de alterare fizic +ele mai mai 0nsemnate e!ecte de alterare !i)ic
sunt date de variaiile de temperatur, care produc de!ormri re)iduale di!ereniate 0n
masa de roc prin cedarea coe)iunii dintre cristalele minerale sau granulele, respectiv
de)agregarea treptat a acestora. @e asemenea, sunt cunoscute i fulguritele, care
repre)int goluri cilindroide produse de descrcrile electrice 0ntre atmos!er i sol.
6a limita dintre alterarea !i)ic i cea c(imic se produc procese de levigare i de
(idratare. <evigarea rocilor const din di)olvarea cimentului sau a unei pri dintr:o roc
compact. ,idratarea mineralelor duce la creterea volumului i la scderea duritii lor,
deci la scderea re)istenei la alterare.
4n alt !enomen !i)ic care poate interveni 0n alterare este gravitaia, care lrgete
!isurile pe pantele cu ung(i mai mare dec9t cel de repaus natural sau provoac lsarea
tavanelor golurilor subterane, mai rar, prbuirea tavanelor golurilor carstice.
"9 &rocese de alterare chimic@egradarea c(imic are e!ecte !oarte variate, !uncie
de clim i natura !actorilor agresivi re)ultai prin des!urarea activitilor antropice, dar i
!uncie de susceptibilitatea rocilor de a reaciona c(imic.
Procesele de o.idare c(imic care au loc 0n mediul geologic sunt;
: =xidarea care a!ectea) mai ales sul!urile i carbonaii de !ier.
14
: 3upraoxidarea anumitor o.i)i, aa:)isele plrii de fier care se nasc 0n jurul )onelor
cu acumulari e.ploatabile de substante minerale solide
: (aolinizarea B procesul de descompunere a silicailor care pierd ioni de 1a, H, +a
i se (idratea) trec9nd 0n silicai de aluminiu (idratai <de e.emplu, caolinitul=.
: <aterizarea B descompunerea silicailor aluminoi (idratai 0n silice i o.i)i de
aluminiu (idratai, !orm9nd lateritul.
: >erra rossa B procesul de alterare al calcarelor, respectiv de di)olvare a
carbonatului de calciu i de !ormare a unor depo)ite re)iduale.
8olurile lateritice sau de terra rossa pot duce la concentrarea la supra!a a o.i)ilor
de !ier depui din apa subteran adus la supra!a prin capilaritate i evaporat.
Produsele insolubile de alterare c(imic constituie depozite reziduale :eluviale= care
pot rm9ne pe loc <ortoeluvii= sau pot !i splate de apele de iroire sau toreni i
transportate la o oarecare distan <paraeluvii=.
2n )onele industriale pre)ena aci)ilor !ac ca rocile s dea rapid e!ecte de alterare,
care se controlea), tipic, pe cldirile vec(i.
c9 &rocese de alterare "iologic *ormele de via mici, mai ales bacteriile au o
aciune distructiv de tip bioc(imic. -lterarea bioc(imic e.ercitat de bacterii !ace parte
integrant din procesul lor de asimilare:desasimilare i constituie un !actor important 0n
!ormarea solului.
*enomenele geologice amintite, des!urate 0n timp geologic, pot produce concentraii
naturale de materiale solide, lic(ide sau ga)oase, cantonate 0n scoara terstr, 0n
apropierea supra!eei, sau 0n ad9ncime, 0n !orme i cantiti care s permit valori!icarea
lor economic.
Mcmintele !ormate ast!el 0n urma proceselor geologice, de o varietate i
comple.itate deosebit, sunt considerate resurse naturale geologice.
2!u#1acti-itatea antro+ic, de trans0or!ari3 0actor (eo#o(ic. 3dat cu progresul
te(nic i de)voltarea economic, activitile antropice des!urate aduc trans!ormri de
ordin geologic a cror amploare depinde nu numai de mrimea populaiei, c9t mai ales de
mijloacele te(nice de care se dispune.
@e)voltarea si e.tinderea activitilor antropice5aciunea omului asupra scoarei
terestre a condus la aparitia unui nou domeniu geologic denumit Geologia mediului. &rin
desfurarea activitilor antropice, omul exercit o aciune direct de eroziune, transport,
sedimentare si consum de masa geologica, dar i o aciune indirect de transformare,
voit sau involuntar, a naturii$mediului geologic
15
*roziunea se mani!est prin lucrrile de debleiere 0n construcii, lucrri miniere 0n
subteran, la supra!a, activitate de !oraj, precum i prin aciunea de dragaj pe !undul
!luviilor, lacurilor i a mrii.
>ransportul este mani!estat prin e.ploatarea materiilor minerale, trans!ormarea lor
te(nologic5!lotaia i mutarea amplasamentelor acestora.
3edimentarea se produce prin depo)itarea sterilului e.ploatat 0n (alde,
rambleierea golurilor miniere, cimentarea gurilor de sond, e.ecutarea de !undaii i
lucrri de construcii <baraje, diguri, construcii civile i industriale=, depo)itarea deeurilor
la supra!a, 0n ap sau 0n spaii subterane. Ioate acestea duc la acumulri de !ormaiuni
antropogene din ce 0n ce mai variate i de volum mai mare.
(onsumul de masa geologica se reali)ea)a prin e.ploatarea resurselor naturale
geologice, atat a utilului cat si a unor cantitati de steril.
*fectele necontrolate de om re)ult din comple.itatea !enomenelor naturale care se
ec(ilibrea) dinamic i 0n care, dac intervenim, se pot produce sc(imbri necontrolate
< de e.emplu, e.ploatarea necontrolat a pietriului de r9u, poluarea atmos!erei i a apelor
continentale, scderea nivelului apelor subterane 0n regiuni puternic industriali)ate au
determinat local tasri care au a!ectat construciile etc.=. Mediului geologic su!er
modi!icri negative importante ca urmare a contaminrii cu poluani, modi!icri ce conduc
0n !inal la reducerea sau 0ngrdirea domeniilor de !olosin i la a!ectarea sntii umane
i a ecosistemelor.
!"'" (pele subterane
Precipitaiile atmos!erice i apele de supra!a in!iltrate 0n sol, 0mpreun cu apele
provenite din condensarea vaporilor din subsol i cu apele capilare !ormea) 0n masa
rocilor permeabile acumulri cunoscute ca ape subterane sau sisteme de acvi!ere
subterane. -pa care se acumulea) 0n roci ocup porii acestora, !orm9nd strate de ap
subteran. 8tratul acvi!er repre)int unitatea cea mai elementar a scrii (idrogeologice,
caracteri)at de o compo)iie litologic omogen i prin limite apropiate ale valorii
poro)itii i permeabilitii.
*uncie de modul de ae)are i condiiile (idrogeologice de acumulare, se
deosebesc dou tipuri principale de strate acvi!ere; !reatice i de ad9ncime <captive=.
8tratul acvi!er !reatic este considerat primul strat acvi!er cu nivel liber al apelor. 8tratele
acvi!ere de ad9ncime se a!l 0ntre dou strate impermeabile, iar )ona lor de alimentare se
a!l la distan mare !a de )ona de acumulare i la cote !recvent ridicate.
+omportarea apei 0n roci depinde de caracteristicile (idrogeologice ale acestora;
16
*o!+oi%ia (ranu#o!etric) este repre)int de coninutul 0n !raciuni, pe
dimensiuni, al granulelor ce constituie roca acvi!er <maga)in=.
*a+acitatea de 4n!a(ainare 5i de cedare a a+ei su"terane de ctre o roc
coe)iv sau necoe)iv depinde de volumul porilor i de mrimea acestora.
@in punct de vedere al permea"ilitii rocilor < proprietatea rocilor de a lsa apa s
circule prin porii i !isurile lor= se disting trei categorii;
roci acvifere, care sunt roci poroase cu pori supracapilari <diametru, d L ',5'%
mm=J
roci acviclude, care sunt roci cu pori capilari < ','''2 mm E d E',5'% mm= i
subcapilari <d E','''2 mm=, prin care apa nu poate circula dec9t !oarte 0ncet i
numai sub presiune <argile, marne etc.=J
roci acvifuge, care sunt roci compacte, permeabile numai prin !isuri, ca de
e.emplu, rocile magmatice, metamor!ice i rocile sedimentare compacte,
!isurate.
Rocile impermeabile sunt; argilele, gresiile compacte, marnele, iar rocile permeabile sunt
rocile granulare, roci compacte !isurate, roci care pre)int !enomene de carst.
Procesu# de cur(ere a a+e#or su"terane const 0n deplasarea acestora de la
)ona de alimentare ctre )ona de drenare.
Investigarea i evaluarea polurii mediului geologic presupune cunoaterea
elementelor (idrodinamice ale procesului de curgere a apelor subterane, respectiv;
suprafaa piezometric$nivelul piezometric, nivelul hidrostatic, #nlimea stratului de ap,
direcia curentului su"teran, gradientul de presiune$panta apei su"terane, de"itul stratului
acvifer, viteza real efectiv a apei su"terane
6eoc,i!ia a+e#or su"terane se poate considera ca toate apele naturale, in
di!eritele lor stadii sunt de !apt roci !ormate de mineralul apa, >
2
3. -pele naturale nu sunt
niciodata pure. /le contin di!erite impuritati ga)oase sau di)olvate si macro si
microparticule.
-pele !ormea)a un grup cu o mare coerenta moleculara deoarece apa trece usor
de la o stare !i)ica la alta, in !unctie de conditiile termodinamice ce predomina in natura.
8e constata permanenta coe.istenta a !a)elor ga)oasa, lic(ida si solida.
Rocile pot contine solutii de saruri <cloruri si sul!ati de metale alcaline si de calciu
di)olvati= in cavitatile lor sau sub !orma de inclu)iuni microscoscopice sau macroscopice in
mineralele lor.
-pa subterana este o solutie apoasa continand in special bicarbonati, sul!uri si
cloruri ale metalelor alcalino:teroase si alcaline. +antitatea de materii di)olvate depinde de
17
mai multi !actori, intre care originea apei, componenta rocilor adiacente si a solului si
durata de timp in care apa s:a a!lat in contact cu mediul inconjurator.
-pele meteorice, pluviale, contin bio.id de carbon si mici cantitati de substante
di)olvate derivate din atmos!era. 6a intrarea in sol si !ormatiuni geologice ele incorporea)a
componenti bine solubili, anorganici si organici din sol. -pa subterana incarcata cu bio.id
de carbon este un agent de alterare puternic, capabil de a de)agrega aproape toate
mineralele si de a !orma noi compusi constand in carbonati, biocarbonati si sul!ati de
sodiu, potasiu, calciu si magne)iu, silicati alcalini solubili si silice libera in solutie
propriu)isa.
-lti compusi cum sunt aluminiul, !ierul sau silicea raman in cea mai mare parte
re)iduul insolubil. Aite)a descompunerii depinde de compo)itia c(imica si de proprietatile
!i)ice ale mineralelor din roca, cat si de temperatura.
-pele subterane insterstitiale contin substante ce au !ost pre)ente in solutie atunci
cand s:au depus stratele de sedimente imbibate in asemenea ape.
4n numar de cau)e !i)ice si c(imice determina trans!ormarea compo)itiei apelor
subterane care migrea)a prin sol si roci.
+oncentratiile se pot sc(imba din cau)a evaporarii, sc(imbului de cationi, adsorbtia,
o.idarea sul!urilor, precum si amestecarea cu alte ape. -cestea produc sc(imbari in
compo)itia c(imica a apelor subterane.
+ompo)itia apei subterane este !oarte variabila plecand de la apa de ploaie
aproape pura, la apele din i)voare, apele minerale sau apele din acvi!ere.
!")" istemul $ara$teristi$ mediului geologi$
-bordarea separat a investigrii polurii solului, a !ormaiunilor geologice sau a
apelor subterane ar !i incorect i limitativ, datorit legturilor e.trem de str9nse e.istente
0ntre aceste elemente ale mediului geologic.
-pa este elementul geologic comun pre)ent 0n aproape orice structur geologic, 0n
di!erite varieti de e.isten i mani!estare.
8tructura geologic prin marea sa varietate de minerale i roci de dimensiuni
granulometrice di!erite, e.isten porilor sau a altor ci de circulaie, !alii etc., generea)
prin interconectare circulaia apei.
@e la supra!aa solului spre pro!un)ime se disting;
& ona nesaturat), 0n care porii sunt umplui parial cu ap, parial cu aer, !apt ce
permite coe.istena la acest nivel a !a)elor solid, lic(id i ga)oas. 6ic(idele ajunse 0n
18
)ona nesaturat se deplasea) preponderent dup o component vertical descendent.
8olul repre)int partea superioar a )onei nesaturate 0n care au loc si procese biologice.
& ona saturat), 0n care porii sunt umplui 0n totalitate cu ap, iar componenta
dominant de curgere a lic(idelor ajunse la acest nivel coincide cu direcia de curgere a
apei subterane. Mona saturat sau acvi!erul comport o !a) solid, imobil, !ormat din
rocile maga)in, i o !a) lic(id, mobil, respectiv apa subteran.
6inia de demarcaie dintre )ona nesaturat i )ona saturat este trasat de nivelul
(idrostatic. @easupra nivelului (idrostatic este locali)at sistemul capilar <)ona capilar= 0n
care apa este absorbit 0n pori prin !enomenul de capilaritate.
8ubstratul sau culcuul acvi!erelor este !ormat din roci impermeabile. @ispunerea
spaial a substratului determin direcia i vite)a de curgere a apei subterane.
4rmrind con!iguraia !i)ic a mediului geologic, se constat c pre)ena polurii
0ntr:o anume )on generea) riscuri importante la nivelul 0ntregului sistem. -st!el, dac
solul este supus agresiunii unui poluant, 0ntotdeauna stratele acvi!ere subterane risc s
!ie deopotriv poluate5contaminate prin trans!erul poluantului de la supra!aa solului spre
ad9ncime. 2n mod reciproc, dac un acvi!er este contaminat cu o substan poluant de
cele mai multe ori, 0n timp, se ajunge i la contaminarea solului prin vapori)area i
ascensiunea capilar a apei subterane. +(iar dac ast!el de cone.iuni sunt evidente 0ntre
toate elementele mediului, solul, subsolul B !ormaiunile geologice i apa subteran
!ormea) un sistem !i)ic i relaional conturat distinct 0n structura mediului geologic.
@eosebit de important pentru meninerea ec(ilibrului ecologic este capacitatea
solului de a !orma un tampon contra diverilor poluani.
6e asemenea, este important de menionat c sistemul sol$formaiuni geologice%
ape su"terane tre"uie tratat i analizat ca un tot unitar i separat pe fiecare element al
su
!"*" Calitatea mediului geologi$
(alitatea mediului geologic este dat de cunoaterea i meninerea condiiilor de
existen a tuturor componentelor sale la starea natural do"ndit #n momentul formrii
i mentinuta pe parcursul vieii geologice
+ondiiile naturale ale e.istenei geologice sunt variate i comple.e. Putem aminti;
structurile, te.turile sau matricea solurilor i rocilor, coninuturile de minerale, tipurile
petrogra!ice, coninuturile de elemente c(imice ale solurilor i rocilor, caracteristicile
petrogra!ice ale rocilor, dimensiunile i aranjarea spaial a stratelor 0n structuri geologice,
19
elemente de tectonic i microtectonic, c(imismul apelor subterane, aureolele
geoc(imice, litologia i stratigra!ia s. a.
+ondiiile naturale, implicit calitatea mediului geologic, pot !i di!erite de la o regiune
la alta pentru acelai tip de element geologic anali)at, !uncie de condiiile iniiale de
!ormare.
6in acest punct de vedere pot exista condiii naturale de calitate a mediului
geologic necorespunztoare unor standarde generale de calitate sta"ilite de om, si care
nu pot fi modificate
Mediul geologic este ga)da unor activiti umane e.trem de dense la supra!aa
pm9ntului i 0n )ona de mic ad9ncime sub supra!aa terestr, dar din ce 0n ce mai rare
la ad9ncimi de ordinul sutelor sau miilor de metri, ce a!ectea) negativ, distrug, consum
sau poluea) mediul geologic care 0l strbat, gener9nd e!ecte negative locale, )onale sau
c(iar regionale asupra acestuia.
Mediul geologic poate !i supus periodic, pe supra!ee i volume di!erite, unor
catastro!e naturale sau actiuni de tip (a)ard geologic natural sau antropic, care pot genera
sc(imbri ale condiiilor naturale initiale i apariia i instalarea unora noi.
%" Poluarea mediului geologi$
%"! (spe$te generale
Po#uarea !ediu#ui (eo#o(ic repre)int modi!icarea proprietilor !i)ice, c(imice i
biologice ale mediului geologic, restr9ng9nd proprietile de !olosire ale elementelor
constituente ale acestuia <sol, !ormaiuni geologice, acvi!er !reatic, acvi!ere de ad9ncime=.
Poluarea mediului geologic are ca agent principal de transport apa, pe 0ntregul
circuit global al acesteia; 0n atmos!er <vapori i precipitaii=, la nivelul supra!eei
topogra!ice <curgerea de supra!a=, 0n ad9ncul (idrostructurilor <curgerea subteran=.
@egradarea sau deteriorarea calitii mediului geologic repre)int toate !enomenele
i procesele duntoare mediului geologic, cu meniunea c 0n acest g(id au !ost
e.ceptate !enomenele de ero)iune, alunecrile de teren, salinitatea etc., !enomene care
a!ectea) i ele calitatea mediului geologic
Po#uarea so#u#ui. Pe ba)a datelor !urni)ate de sistemul de monitoring al calitii
solurilor agricole din Romania se aprecia) c apro.imativ &'' mii (a de sol sunt poluate
c(imic, din care 2'' mii (a sunt e.cesiv poluate. Poluarea c(imic a solului se datorea)
0n special emisiilor din industria c(imic, siderurgic, de prelucrare a minereurilor
ne!eroase, centralele termice, !abricile de ciment, ra!inrii, utili)area pesticielor, a irigaiilor
cu ape poluate, tra!icului auto etc.
20
&oluarea solului cu metale grele se datorea) ativitilor de e.tracie i prelucrare a
minereurilor ne!eroase, de producie a aluminiului, 0ngrmintelor c(imice, cimentului,
arderii crbunelui 0n termoentrale etc.
&oluarea solului cu fluor este evident pe amplasamentele !abricilor de substane
c(imice, de aluminiu, de ciment sau c(iar a centralelor termice, precum i 0n 0mprejurimile
acestora.
&ul"erile sedimenta"ile provin de la termocentrale, de la !abricile de liani i
a)bocimet, de la staiile de preparare uscat a substanelor nemetali!ere i a srii geme
s.a.
&rodusele petroliere au a!ectat supra!ete semni!icative atat in )onele de e.ploatare
a )acamintelor de titei si ga)e cat si in jurul instalatiilor de petroc(imie si transport.
*xtracia srii geme #n soluie a determinat o poluare intens a solului pe )eci de
(ectare cu saramur i produse petroliere.
Reziduurile mena4ere i industriale depo)itate necontrolat sau necorespun)tor
conduc de asemenea la poluarea solului.
&oluarea cu pesticide, nitrati i produse de uz fitosanitar are o mare e.tindere in
agricultura.
Irigarea solurilor cu ape poluate <0n care se deversea) substane to.ice i produse
petroliere= conduce la poluarea solului, av9nd consecine grave pentru sntatea uman i
a ecosistemlor.
6e4eciile animaliere, cele provenite de la psri, precum i nmolul de la staiile de
epurare rsp9ndite pe sol conduc la poluarea intens a acestuia
Po#uarea su"so#u#ui 1 0or!a%iuni#or (eo#o(ice. &oluarea su"solului cu metale
grele se datorea) 0n principal activitilor de e.tracie i prelucrare a minereurilor !eroase
i ne!eroase, de e.tracie i prelucrare a petrolului, de producie a aluminiului i aluminei,
0ngrmintelor c(imice, cimentului etc. Mediul acid !avori)ea) solubilitatea metalelor
grele.
*xtracia srii geme #n soluie a determinat o poluare intens a subsolului cu
saramur.
6epozitele de deeuri mena4ere necorespun)toare au condus la poluarea
subsolului prin in!iltrarea levigatului 0n !ormaiunile geologice a!late 0n patul depo)itului.
6epozitele de deeuri industriale i din industria extractiv :halde, iazuri de
decantare, "ataluri etc9 necorespun)toare, au condus la o intens poluare a !ormaiunile
geologice 0n care sunt amplasate.
21
Po#uarea a+e#or su"terane. 2n condiiile 0n care calitatea apelor constituie o
problem prioritar pe plan mondial, iar singura surs de ape nepoluate o repre)int
re)ervele de ape subterane, meninerea acestei re)erve repre)int o condiie vital pentru
orice natiune. -pa subteran este o surs bun de ap potabil datorit si proprietilor de
puri!icare ale solului. *enomenul de poluare apare uneori i 0n ca)ul apelor subterane,
dei acestea sunt mai protejate dec9t apele de la supra!a.
+alitatea apelor constituie o component ecologic i economic a sistemului de
gospodrire a surselor de ap.
Poluarea apei subterane este asociat unei multitudini de aspecte neplcute cum ar
!i gustul, mirosul, culoarea, duritatea, e.istena unor organisme patogene sau a unor
substane to.ice, e.plo)ive sau in!lamabile.
Poluarea apei subterane duce la imposibilitatea utili)rii acvi!erului pentru perioade
!oarte lungi de timp, de ordinul deceniilor sau c(iar secolelor.
6estionarea +ro"#e!e#or de +o#uare a !ediu#ui (eo#o(ic : abordarea unei
probleme de poluare a mediului geologic, 0n special a apelor subterane, presupune;
1= culegerea i tratarea in!ormaiilorJ
2= construirea i !olosirea modelelor de progno),
3= veri!icarea modului 0n care se reali)ea) progno)a.
+ulegerea i tratarea in!ormaiilor presupune;
: identi!icarea sistemuluiJ
: 0nregistrarea in!ormaiilor numericeJ
: structurarea in!ormaiilor ne:numerice <calitative=J
: optimi)area in!ormaiilor i a controlului.
-bordarea sc(ematica a problematici este pre)entata in !igura urmatoare;
22
%"%" ($tiviti poluatoare pentru mediul geologi$
a/Acti-it)%i cu +oten%ia# de +o#uare a !ediu#ui (eo#o(ic, sunt pre)entate in
tabelul urmator;
Ramura
economic
-ctivitatea Principalele substane potenial poluatoare
din procesele activitii
Industria
e.tractiv
/.tragerea petrolului i a ga)elor
naturale
Petrol brut, ga)e naturale, noroaie de
!oraj, materiale de cimentare
/.tragerea srii geme 0n soluie
i recristali)area acesteia
8aramur i !luind i)olant, vapori salini,
pra! de sare
Observaii / investigaii asupra
mediului geologic
Numerice
!idrogeologice"
!idrologice"
!idraulice" geo#i$ice"
c!imice%
&lte in#ormaii
deinute" buletine de
anali$' anterioare"
poluare sol
Nenumerice geologice"
litologice" structurale %
&nali$'
&nali$'
(nregistrare
(nterpretare date )i
in#ormaii
*omportare +arametrii
,tructur'
23
-odelare
!idraulic'
-odelare dispersie poluani
-odelare progno$' poluare
-onitori$are poluare Optimi$are
investigaii
Optimi$are
monitori$are
.e$ultate / observaii
asupra mediului
geologic
-odelare
/.tragerea i prepararea
substanelor minerale utile
metalice, nemetali!ere i crbuni
Minerale i roci sterile, ape u)ate de min
i de la preparare, ape impuri!icate cu
minerale i metale grele, aci)i, ba)e,
reactivi de !lotaie, de cianurare, de
amalgamare, de !loculare
Industria
metalurgic
!eroas
8iderurgie 8uspensii minerale, crbune, cenu,
cianuri, !enoli, ape acide
+ocserie *enoli, cianuri, amoniu
+onstrucii de maini *enoli, cianuri, petrol, ape alcaline
Industria
metalurgic
ne!eroas
4niti industriale pentru
obinerea Pb, +u, Mn, +a, 1i etc.
8uspensii minerale, uleiuri, cianuri, aci)i,
metale grele, !luor
Industria
c(imic
anorganic
4niti industriale pentru
obinerea clorului, sodei, aci)ilor,
pesticidelor anorganice
-ci)i, ba)e, metale grele
Industria
c(imic
organic
4niti industriale pentru
!abricarea cauciucului
*enoli
4niti industriale pentru
!abricarea polimerilor
*enoli, aci)i, mercur
4niti industriale pentru
!abricarea detergenilor
-ci)i, detergeni
4niti industriale pentru
prelucrarea petrolului
Petrol, !enoli, cre)oli, mercaptani, aci)i,
sul!uri, sruri minerale
4niti industriale pentru
!abricarea coloranilor sintetici
Metale grele, re)iduuri periculoase
4niti industriale pentru
!abricarea produselor !itosanitare
i a pesticidelor organice
8ubstane periculoase
Industria
materialelor de
construcii
4niti industriale pentru
!abricarea materialelor de
construcii
+iment, a)best, suspensii minerale, aci)i,
ba)e, carburani
@epo)ite de materiale de
construcii
Industria
energetic
+entrale termoelectrice -pe calde, cenu, )gur, pulberi
+entrale atomo electrice -pe calde, cenu, )gur, pulberi
Industria
pielriei i
te.til
4niti industriale pentru
!abricarea esturilor
-pe alcaline, carburani
Iopitorii -pe alcaline, carburani
4niti industriale pentru
!abricarea v9sco)ei
-ci)i, ba)e, sul!uri, sruri
4niti industriale pentru
!abricarea pielriei
Ianin, crom, a)otai, amoniac, aci)i, ba)e
Industria
celulo)ei i
4niti industriale pentru
!abricarea celulo)ei i (9rtiei
8uspensii, !ibre, sul!ai, sul!ii, !enoli, sruri
24
(9rtiei
Industria
lemnului
4niti industriale pentru
!abricarea c(erestelei, gatere
Pulberi, uleiuri, carburani
4niti industriale pentru
!abricarea mobilei
-ci)i, ba)e, uleiuri, acetone
Industria
alimentar
4niti industriale pentru
!abricarea spirtului, alcoolului,
)a(rului, uleiului, crnii, petelui
i a altor produse alimentare
8uspensii, alcaloi)i vegetali,
microorganisme, para)ii etc.
8ervicii +urtorii c(imice, servisuri
auto, spltorii auto etc.
Percloretilen, carburani, uleiuri,
detergeni etc.
-gricultur @epo)ite de deeri re)ultate din
agricultur, )oote(nie, creterea
psrilor etc.
1itrai,
@epo)ite de 0ngrminte
c(imice i !ito(ormoni sintetici
2ngrminte cu a)ot, cu !os!or, comple.e,
acetilen, etilen, carbamat etc.
@epo)ite de produse !itosanitare /rbicide, insecticide, !ungice etc.
8isteme de canali)are de!iciente 8curgeri de ape u)ate
Iransport -eroporturi, depouri etc.
-ctivitate
militar
Poligoane, aeroporturi, depo)ite
de armament i muniie, !abrici
de armament i muniie etc.
Instalaii
pentru
stocarea,
tratarea,
sortarea,
incinerarea sau
depo)itarea
substanelor,
deeurilor
@epo)ite de deeri municipale
@epo)ite de deeri necontrolate
@epo)ite de deeri rurale
@epo)ite de deeri industriale
8taii de tratare, de trans!er,
sortare, stocare temporal a
deeurilor
8tocarea i depo)itarea
subteran a substanelor
periculoase
8taii de
epurare
8taii de epurare industriale 5
agricole
8taii de epurare oreneti
@iverse @eversri accidentale i
accidente ecologice
25
Propunerea de @irectiv a Parlamentului /uropean i a +onsiliului privind cadrul
de protecie a solului i care amendeaz 6irectiva 000.$?2$(* contine o enumerare a
unor astfel de activitati in )nexa nr II % <ista activitilor potenial poluante'
1. -mplasamentele unde e.ist sau au e.istat substane periculoase 0n cantiti
egale cu sau 0n e.ces !a de cele indicate 0n Partea 1 i 2, coloana 2 din -ne.a I la
@irectiva &"5%25/+ <8eveso=.
2. -ctivitile listate 0n -ne.a I la @irectiva &"5"15/+.
3. -eroporturi.
4. Porturi.
5. *oste situri militare.
". 8taii de colectare sau alimentare cu produse petroliere.
$. +urtorii uscate.
%. Instalaii miniere care nu cad sub incidena @irectivei &"5%25/+, inclusiv deeuri
e.tractive aa cum sunt de!inite 0n @irectiva 2''"5215/+.
&. @epo)itarea deeurilor aa cum sunt de!inite 0n @irectiva 1&&&5315/+.
1'. 8tatii de tratare a apelor u)ate.
11. +onducte pentru transportul substanelor periculoase.
"/Acti-it)%i cu i!+act se!ni0icati- asu+ra !ediu#ui, sunt pre)entate in;
: 3rdinul nr. 1$&%52''$ pentru aprobarea Procedurii de emitere a autori)aiei de
mediu, -ne.a nr. 1 @ <ista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului
: 3.4.#. nr. 15252''5, aprobat prin 6egea nr. %452''" privind prevenirea i
controlul integrat al polurii, -ne.a nr. 1 @ (atagorii de activiti industriale pentru care
este o"ligatorie o"inerea autorizaiei integrate de mediu
: >.#. nr. "&&52''3, modi!icat i completat prin >.#. nr. 1&'252''4 i >.#. nr.
133&52''" privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici
volatili datorate utili)rii solvenilor organici volatili 0n anumite activiti i instalaii, -ne.a
nr. 1 @ )ctiviti i instalaii care utilizeaz solveni organici volatili cu coninut de compui
organici volatili
%"'" urse de poluare a mediului geologi$
8ursele de poluare a mediului geologic pot !i locali)ate;
: la supra!aa solului5terenuluiJ
: 0n subteran; deasupra nivelelor apelor subterane sau sub nivelele apelor
subterane.
26
Pornind de la clasi!icare riguroas a surselor de poluare a mediului geologic i 0n
special a apei subterane reali)at de 3!iciul de /valuri Ie(nologice al 8tatelor 4nite <48:
3I-=, sursele de poluare a mediului geologic se pot grupa 0n urmtoarele categorii
principale;
19 3urse de poluare datorate evacurii anumitor su"stane #n mediul geologic;
: in!iltraii de substane periculoase 0n subteran din !osele septice,
: in!iltrarea din puurile de injecie !olosite pentru descrcarea apelor u)ate,
: in!iltrarea apelor din irigaii la care s:a !olosit ap u)at.
09 3urse de poluare datorate stocrii, tratrii, transferului, sortrii sau depozitrii
deeurilor solide sau lichide'
: instalaii de tratare, stocare, trans!er, sortare
: depo)ite de deeuri municipale5industriale,
: depo)ite de materiale re)ultate 0n urma e.cavaiilor din construcii sau din activiti
miniere,
: re)ervoare de stocare subterane sau supraterane <deversare, !isurare,
deteriorarea conductelor de legtur=,
: descrcarea 0n gropile de e.cavaii a deeurilor de orice !el.
?9 3urse de poluare datorate transportului unor su"stane'
: conducte deteriorate5!isurate destinate transportului substanelor c(imice sau
apelor u)ate,
: deteriorarea ambalajelor unor produse c(imice i 0mprtierea coninutului
acestora pe sol 0n timpul transportului.
4= 3urse de poluare datorate utilizrii necontrolate a #ngrmintelor chimice,
fitohormonilor sintetici, produselor fitosanitare'
: 0ngrminte cu a)ot,
: 0ngrminte de potasiu,
: 0ngrminte comple.e i mi.te,
: !ito(ormoni sintetici < acetilen, cDcocel, etilen, (idra)ida meleic, i)opropil:!enil
carbamat=,
: erbicide,
: insecticide,
: !ungicide, bactericide,
:insecticide.
29 3urse indirecte'
: irigaii,
27
: aplicarea produselor !itosanitare5 0ngrmintelor c(imice,
: depo)ite de deeuri5re)iduuri animaliere5avicole,
: apele provenite din precipitaii pot polua solul prin splarea oselelor <sare,
pulberi cu metale grele=,
: splarea i di)olvarea poluanilor atmos!erici,
: poluare urban,
: drenajul 0n )onele miniere5apele de min.
A9 3urse de poluare datorate unor lucrri care favorizeaz descrcarea poluanilor
#n su"teran'
: lucrri de !oraj e.ecutate necorespun)tor,
: e.cavaiile la supra!aa solului sau subterane care pot colecta ape u)ate provenite
din )onele urbane sau industriale.
19 3urse naturale de poluare a cror provenien este provocat de activiti
umane'
: interaciunea dintre apele de supra!a i cele subterane <c9nd calitatea natural a
apelor de supra!a este modi!icat de om, necorespun)tor=,
: scurgeri naturale care transport minerale di)olvate,
: intru)iunea apelor srate 0n acvi!ere 0n vecintatea mrilor, datorat unor lucrri
de pompare e!ectuate necorespun)tor.
%= 8urse de poluare datorate unor accidente industriale sau5si accidente de mediu
%")" Categorii+tipuri de poluani i $ategorii+tipuri de poluare
Po#uan%ii repre)int substanele introduse 0n mediul geologic ca urmare a
activitilor antropice care a!ectea) sntatea uman i mediul.
Po#uan%i or(anici
#rupa de poluani Principalii poluani Proprieti comune
>idrocarburi
petroliere curente
Ken)in, motorin,
combustibil pentru
0ncl)ire, carburani
pentru aviaie, petrol brut
: mai uori dec9t apa
: biodegradabili
: in general puin solubili
: volatili sau deintori ai unei !racii volatile
: v9sco)itate i absorbie variabile
>idrocarburi grele +ombustibil greu,
gudroane de (uil,
gudroane de petrol,
creo)ot
: densitate variabil
: biodegradabilitate redus
: solubilitate mic
: volatilitate mic
: v9sco)itate
: capacitate de absorbie, 0n general, ridicat
28
>idrocarburi
(alogenate
ali!atice
Iriclor etilen, tetraclor
etilen, diclormetan,
cloro!orm, bromo!orm
: densitate ridicat
: biodegradabilitate redus
: relativ solubili
: volatili
: v9sco)itate mic
: capacitate de absorbie, 0n general, slab
>idrocarburi
o.igenate
#licoli, alcooli, cetone,
!enoli, !urani, aditivi
pentru carburani
: !oarte solubili
: biodegradabili
: alte proprieti variabile speci!ice
>alogenai ciclici Multe pesticide, P+K:uri,
pentaclor!enol
: volatilitate redus
: nebiodegradabili sau !oarte puin
biodegradabili
Po#uan%i anor(anici
#rupa de poluani Principalii poluani 5comple. Proprieti comune
Metale grele +r, +o, 1i, +u, Mn, -s, Mo, +d,
Ka, >g, Pb
: capacitatea de absorbie
: capacitatea de comple.are
: capacitatea de precipitare
-lte sustane
minerale
-ci)i, ba)e, sruri, cloruri,
nitrai
: capacitatea de absorbie
: capacitatea de comple.are
: capacitatea de precipitare
+ianuri comple.e
ale !ierului
>e.aciano!erit <!ericianura=,
(e.aciano!erat <!erocianura=
: 0n general, au stabilitate mare
: ionul de !erocianur este
aproape inert, motiv pentru care
este neto.ic, spre deosebire de
!ericianur
-lte cianuri -g<+1=
:
2
, +u<+1=
2:
3
, +d<+1=
2:
4
,
Mn<+1=
2:
4

: disocire
: concentraie de +1
:
liber
+ompuii a)otului -moniac, a)otii, a)otai : capacitate de reinere 0n sol
: poate trece 0n amoniu 0n
contact cu apa
: poate !i o.idat de bacterii i
trans!ormat 0n a)otii i apoi
a)otai, care sunt substane
uor solubile 0n ap, cu
proprieti o.idante
*#asi0icarea +o#uan%i#or du+) ti+u# de risc +e care 4# +reint)3
: in!lamabili,
: coro)ivi,
29
: reactivi,
: to.ici,
: cancerigeni.
Ti+uri de +o#uare3
;uncie de natura ei, poluarea mediului geologic poate !i;
: fizic, poluare termic <ape sau a!lueni cal)i sau reci=, poluare cu materiale
minerale sau organice 0n suspensie,
: chimic, poluare cu sustane minerale <aci)i, ba)e, sruri; cloruri, nitrai, metale
grele etc.= i poluare cu sustane organice naturale i sintetice <toi compuii
c(imici apro.. 1'' ''' mentionai 0n literatura de specialitate=,
: "iologic, poluarea cu germeni patogeni; microorganisme, virui, bacterii.
;uncie de originea ei, poluarea mediului geologic poate !i;
: punctiform sau localizat, datorat deversrii i depo)itrii necontrolate a unor
substane poluante, precum i e.ploatrii de!ectuoase a instalaiilor,
: linear, care se mani!est de:a lungul cilor terestre de transport, cursurilor de
ap, canalelor de evacuare a apelor u)ate etc.,
: difuz, care re)ult 0n urma aplicrii 0ngrmintelor i produselor !itosanitare
sau prin poluarea masiv a atmos!erei.
;uncie de caracterul ei$timp, poluarea mediului geologic poate !i;
: permanent, 0ntreinut permament prin deversri sau des!urarea activitilor
poluatoare, depo)itarea necontrolat a deeurilor
: accidental, datorat !isurrii, spargerii conductelor de transport a
substanelor5(idrocarburilor, deversrilor accidentale,
: istoric, dac datea)a de mai muli ani,
: actual, dac este re)ultatul unei activiti recente.
;uncie de sectorul economic care genereaz poluarea mediului geologic pot !i
identi!icate;
: poluare domestic, depo)itarea deeurilor domestice, re)ultate din servicii,
depo)ite necontrolate de deeuri menajere, neetaneitatea reelei de canali)are,
in!iltraii din !osele septice, nmolurile provenite de la staiile de epurare
oreneti, apele pluviale care spal cile de transport, plat!ormele industriale
poluate, scurgerea necontrolat 0n sol a combustibului din re)ervoarele
0ngropate precum i a uleiurilor u)ate etc.,
30
: poluare industrial, care poate avea multe cau)e, cele mai !recvente !iind legate
de depo)itarea deeurilor industriale, de apele u)ate industriale i de min, de
redepunerile din atmos!er,
: poluarea agricol, !orm de poluare di!u), datorat 0n special utili)rii
necorespun)toare a sustanelor c(imice de sinte) 0n agricultur, respectiv
0ngrminte, !ito(ormoni, produse !itisanitare,
: poluarea prin transport, care se mani!est de:a lungul cilor de transport i
comunicaie terestre, navale i aeriene
Re!eriri la substantele poluante, periculoase se regasesc in;
1= 3.4.#. nr. 15252''5, aprobat prin 6egea nr. %452''" privind prevenirea i
controlul integrat al polurii, -ne.a nr. 2 @ 3u"stane poluante relevante pentru a fi luate #n
considerare la sta"ilirea valorilor limit de emisie
2= >.#. nr. %'452''$ privind controlul asupra pericolelor de accidente majore 0n
care sunt implicate substane periculoase, -ne.a nr. 1, Partea I @ 3u"stane periculoase
nominalizate i Partea a II:a @ (ategorii de su"stane i preparate care nu sunt
nominalizate #n mod specific #n &artea I
%"*" Comportarea poluanilor ,n mediul geologi$
@up ptrunderea 0n mediul geologic, poluanii su!er !enomene de transport, de
trans!ormare, de trans!er sau de acumulare i !i.are. -ceste !enomene contribuie la
rsp9ndirea i distribuia lor 0n elementele mediului geologic <sol, !ormaiuni geologice, ape
subterane= i la modi!icarea structurii c(imice a mediului geologic.
Trans+ortu# +o#uan%i#or ,n mediul geologi$ const 0n deplasarea poluanilor 0n
sol, subsol la o distan de surs. @eplasarea poluanilor se reali)ea) prin dispersia
acestora 0n sol, !ormaiuni geologice, ape subterane prin;
: difuzie, deplasarea moleculelor de poluant 0n toate direciile, !avori)at de
gradientul de concentraie,
% advesie, deplasarea pe ori)ontal a poluantului odat cu !luidul purttor, aer sau
ap, pe direcia de deplasare a !luidului.
Trans0or!area +o#uan%i#or 4n !ediu# (eo#o(ic const 0n modi!icri structurale ale
acestora care au loc 0n sol, subsol, conduc9nd la trans!ormarea lor 0n ali compui prin;
: procese chimice; o.idare, reducere, neutrali)are, eliminare, substituie, fotoliz,
: procese "iologice; procese metabolice, descompunere bacterial.
Mediul geologic este un sistem tridimensional, tri!a)ic, !oarte comple., ca urmare i
poluanii se pot dispersa tot tridimensional.
31
Pentru evaluarea corect a polurii mediului geologic este necesar a !i cunoscut
modul de dispersie a poluanilor 0n mediul geologic, respectiv 0nelegerea proceselor de
trans!er a poluanilor dintr:o !a) 0n alta, tridimensional, dintr:un element al mediului
geologic 0n alt element al acestuia.
@istribuia5dispersia poluanilor 0n mediu poate !i caracteri)at de !enomene de;
:trans!er solid:lic(id,
: trans!er lic(id:lic(id,
: trans!er lic(id:ga),
: bioacumulare <trans!er ap:alte lic(ide=.
Po#uarea !ediu#ui (eo#o(ic +rin trans0er de !as) se de)volt 0n sisteme
eterogene, poluantul trecand dintr:o !a) 0n alta <ap:aer, aer:sol, ap:!ormaiune
geologic, aer:poluant, ap:poluant etc.= prin;
: evaporare5condensare,
: adsorbie5desorbie,
: solubili)are5precipitare, etc.
Ioate aceste trei categorii de !enomene <transport, trans!ormare, trans!er de mas=
se des!oar simultan 0n mediul geologic.
-t9t procesele care se des!oar 0n sistemele omogene, c9t i cele care se
des!oar 0n sistemele eterogene depind de;
: proprietile poluantului,
: proprietile solului, !ormaiunilor geologice, apelor subterane,
: proprietile mediilor cu care poluantul vine 0n contact <mediul de transport,
mediul receptor=.
Pentru unii poluani solul repre)int un mediu de transport <de e.emplu, poluanii
solubili 0n ap sunt transportai prin intermediul solului ca !actor de transport din precipitaii
0n acvi!er=.
Pentru ali poluani solul repre)int un re)ervor <de e.emplu, pentru unele metale
grele care !ormea) compui greu solubili=.
%"-" Prin$ipalele $ara$teristi$i ale poluanilor
Pro+rietati#e1caracteristici#e +o#uanti#or anor(anici
a9 Betalele grele, 0n accepiunea global, convenional, a noiunii repre)int o
parte a componenei anorganice a solului, ce cuprinde elemente c(imice cu caracter
electropo)itiv, care au 0n stare elementar densitatea mai mare decat 5 <*e, Mn, +u, Mn,
Pb, +d, +r, +o, 1i, >g=. Metalele grele sunt elemente c(imice comune tuturor solurilor, iar
abundena lor se situea) 0ntre domeniul procentelor <*e= i cel al prilor per milion.
32
1ivelul general de coninut !oarte redus din sol i plant, precum i rolul biologic al
majoritii acestor elemente c(imice au condus, de asemenea, la gruparea lor sub titlul
generic de NmicroelementeN.
2n anumite areale, coninutul acestor elemente c(imice din soluri este mai mare
dec9t limita ma.im a intervalului de concentraie 0n care e!ectul lor asupra vegetaiei este
bane!ic sau neduntor. 8e ajunge ast!el, 0n situaia ca elementele 0n cau) s contribuie
la in(ibarea nu numai a procesului normal de cretere i de)voltare a plantelor, dar i la
dereglarea !uncionalitii celorlalte componente ale mediului 0nconjurtor. +au)a acestor
coninuturi !oarte mari din sol poate !i de natur geogen, dar mai ales de natur
antropogen. 2n aceast situaie a coninuturilor !oarte mari 0n ast!el de elemente c(imice
0n sol, se utili)ea) noiunea de Nmetale greleN.
+oninutul total al metalelor grele din sol eate !ormat din !raciunile legate de prile
componente ale solului <soluia solului, argila coloidal, o.i)ii liberi de *e i Mn, materia
organic, reeaua cristalin a silicailor=.
Betalele grele sunt caracteri)ate prin urmtorii parametrii !i)ici ; masa atomic,
punctul de topire, punctul de !ierbere, ra)a metalic. Aalorile acestor parametrii !i)ici sunt
pre)entate 0n -ne.a ... B tab. 2.33. pag 3&, depoluare.
Proprietile metalelor de adsorbie, comple.are i precipitare sunt !oarte
importante de a !i cunoscute, av9nd 0n vedere necesitatea aplicrii msurilor de punere 0n
siguran5i)olare a unui sit contaminat. Prin aceste procese poluanii anorganici se pot
trans!orma 0n compui neto.ici sau 0n compui !oarte to.ici.
)dsor"ia este de!init ca !enomenul prin care poluanii ajuni 0n sol sunt !i.ai la
supra!aa particulelor solide care intr 0n compo)iia solului, iar a!initatea repre)int
adsorbia selectiv a metalelor de ctre sol, !uncie de proprietile acestuia i de cele ale
metalelor. -!initatea principalelor metale pentru di!erite tipuri de sol este pre)entat 0n
-ne.a .... tab 2.3.4. pag 4' depoluare.
(omplexarea se mani!est atunci c9nd un cation metalic interacionea) prin
legturi covalente cu un anion anorganic sau cu un grup organic, sau anorganic.
8tabilitatea compuilor ast!el !ormai este direct proporional cu valoarea p>:ului solului.
&recipitarea este !enomenul prin care metalele din soluie se depun la inter!aa
particulelor solide ale solului, acumul9ndu:se ast!el o nou substan solid. Precipitarea
metalelor 5 reinerea metalelor grele 0n sol depinde de p>:ul solului, al apei interstiiale i
de concentraia soluiei 0n metale.
3 importan major 0n solubili)area metalelor grele din sol o are reacia

i
potenialul redo.. Iransportul metalelor grele 0n sol se reali)ea) prin intermediul !a)ei
33
lic(ide. 2n plus, se mai poate reali)a, la intensiti mai reduse, i prin intermediul
rdcinilor plantelor i a organismelor vii din sol. 6ucrrile mecanice ale solului pot
constitui surse de ve(iculare a metalelor grele de la supra!aa solului ctre ori)onturile mai
pro!unde.
@in sol o anumit cantitate din !iecare metal greu este absorbit de ctre plant, 0n
condiii normale, ca element de nutriie <*e, 1, +u, Mn= sau ca element pasiv <Pb, +d=.
+oncentraiile ridicate din sol, reali)ate ca e!ect al polurii, determin, 0n !uncie de
0nsuirile c(imice ale solurilor, absorbia unor coninuturi ridicate 0n plante uneori la niveluri
to.ice, cu e!ecte negative pentru creterea plantelor, pentru !ormarea recoltei i ca
implicaiii nedorite asupra celorlali !actori de mediu.
/!ectele circuitelor pedogeoc(imice i biogeoc(imice ale metalelor grele 0n natur
0i pun amprenta 0n special 0n arealele puternic poluate ca urmare a emisiilor industriale.
-mintim numai e!ectele negative ale +d i Pb.
"9 6istri"uia elementelor chimice : )g, )s, Ca, Ce, Ci, (d, (e, (o, (r, (s, (u, -a,
-e, <i, ,g, Bn, Bo, D", Di, &", R", 3", 3e, 3n, 3r, >a, >i, >h, >l, !, E, F, G, Hn, Hr9 i
regimul acestora ca poluani 0n mediul geologic sunt pre)entate 0n partea introductiv a
primului volum din -tlasului #eoc(imic al Rom9niei B Ka)inul Aii Iisa, iniiat i !inanat de
MM@@ i M/*, 0n anul 2''$. Pentru cei interesai acest volum poate !i solicitat 5consultat
la Ministerului Mediului i @e)voltrii @urabile.
c9 ;luorul cunoscut 0n lumea c(imitilor drept elementul care Ndistruge totN, se
gsete 0n sol, 0n mod obinuit, la nivelul )ecilor de mg5Og. Pe solurile poluate cu !luor
ordinul de mrime este de ordinul sutelor sau c(iar, miilor de mg5Og. 6imita ma.im
admis a !ost apraciat la 2oo mg5Og <HloOe, 1&%o=.
Poluarea cu !luor are loc, de regul, 0n jurul unitilor industriale ale cror emisii
sunt 0ncarcate cu !luor <0n principal, u)ine pentru e.tragerea aluminiului din alumin, i
pentru prepararea 0ngrmintelor !os!atice i, secundar, uniti 0n care se produce sticla i
ceramica=.
3 alt surs a polurii cu !luor a solului poate !i aplicarea 0n sol a !os!oritelor brute
<conin pan la 5G !luor total=, a super!os!atului, 0n special simplu <p9n la 1G !luor= sau a
!os!ogipsului <conine pana la "o mg5Og !luor=. Primele dou se aplic ca surse de !os!or,
iar !os!ogipsul ca amendament pe solurile alcalice.
2ntr:un areal poluat cu !luor, e!ecte negative marcante se 0nregistre) la toate
componentale mediului 0nconjurtor, dar 0n special la animalele rumegtoare <bovine,
ovine=. 4n e.emplu tipic pentru ara noastr o constituie Nca)ul Aalea +lugreascN. 2n
perioadele de activitate intern ale acestui combinat no.ele emise pentru producerea
34
0ngrmintelor c(imice cu !os!or erau 0ncrcate, printre altele, cu !luor. +a urmare, s:a
inregistrat o contaminare a solului, vegetatiei i aerului cu !luor apr9nd episoade de
!luoro) la animale.
d9 Ditraii repre)int una din componentele a)otului mineral din sol, constituind, 0n
acelai timp, sursa principal de aprovi)ionare cu a)ot a poluanilor. -)otul nitric devine
poluant numai atunci cand coninutul su din sol depaete necesarul de nutriie a
plantelor.
2n mod normal, 0n stratul arat al solurilor agricole, coninutul de nitrai oscilea) 0ntre
valori mai mici de 2o ppm, caracteristic solurilor ne!ertili)ate, la valori da 2o:4o ppm,
speci!ice solurilor !ertili)ate i p9n la valori de cca "o:$o ppm, 0nt9lnite 0n solurile
(orticole.
2n general, coninuturile mai mari de 1'' ppm , sunt considerate poluante. In
!uncie de natura solului, a plantelor cultivate, e!ectul poluant se poate mani!esta direct
asupra plantelor, asupra solului , asupra apei !reatice i asupra consumatorilor <ani male,
oameni=.
@atorit mobilitii sale ridicate, ionul 13
3
circul uor odat cu apa descendent
imbogind 0n nitrai apa din p9n)a !reatic. *ertili)area neraional, cu ingraminte cu
a)ot, a constituit pentru ara noastr, o surs major de poluare cu nitrai a solului i apei
!reatice. 8urse majore da poluare cu nitrai sunt 0n mediul rural, intravilan, !iind datorate
!ertili)rii e.cesive cu a)ot a grdinilor de legume i de gospodrirea nejudicioas a
deeurilor )oote(nice i umane.
e9 (ianurile au solubilitate di!erit, ast!el; cianurile metalelor alcaline i alcalino:
pm9ntoase sunt solubile 0n apJ cianurile metalelor grele sunt insolubile, 0n general,
e.cepie cianura mercuric care este solubil.
f9 (ompuii azotului sunt pre)eni 0n mediul geologic sub !orm de amoniac, a)otii,
a)otai, !iecare av9nd caracteristici speci!ice.
-moniacul este un ga) un ga) solubil, dar 0n anumite condiii de p> se
trans!orm!ie 0n compus necombinat, !ie 0ntr:o !orm ioni)at. 2n sol amoniacul este
produs prin dscompunerea substanelor organice i poate !i reinut de c sol sau poate
trece 0n amoniu 0n contact cu apa sau poate !i o.idat de bacterii i ast!el trece 0n a)otii i
apoi 0n )otai.
-)otiii i a)otaii metalelor alcaline sunt substane uor solubile 0n ap.
g9 (lorurile sunt pre)ente 0n mediul gologic datorit capacitii lor mari de
di)olvabilitate, de e.emplu; clorura de sodiu are o capacitate de di)olvare de 2"G, iar
clorura de calciu, 4'G, la o temperatur a mediului geologic de 25
'
+.
35
Pro+riet)%i#e 1caracteristici#e +o#uan%i#or or(anici. Principalele caracteristici ale
poluanilor organici sunt ; solubilitatea, densitatea, v9sco)itatea, coe!icientul de partiie,
constanta >enrD, capacitatea de adsorbie pe crbune activ i bioegradabilitatea.
8olubilitatea, densitatea, v9sco)itatea, coe!icientul de partiie indic distribuia
pluanilor 0n mediul geologic, iar constanta >enrD, capacitatea de adsorbie pe crbune
activ i biodegradabilitatea indic posibilitatea de decontaminare5 criterii de alegere a
metodei de decontaminare.
@e!iniiile aceastor caracteristici se regsesc 0n literatura de specialitate, iar mai jos
se de)volt numai biodegradabilitatea, deoarece este !oarte important 0n aplicarea
tratrii biologice ca metod de decontaminare. Proprietile5caracteristicile principalilor
poluani organici sunt pre)entate 0n -ne.a ... Btab 2.3.1. pag 3" depoluare.
Kiodegradabilitatea poluanilor organici se reali)ea) 0n condiii aerobe sau
anaerobe, !uncie de structura molecular i de condiiile de mediu. *uncie de potenialul
de degradare, poluanii orgnici pot !i;
: degradabili <capacitate mare de degradare biologic 0n diverse condiii aerobice=J
: persisteni <pot !i degradai, dar cu e!orturi!oarte mari, dup un timp 0ndelungat=J
: nedegradabili.
a9 &esticidele sunt substane c(imice sau un amestec de substane c(imice,
predominant organice, cu rol po)itiv 0n combaterea bolilor i dauntorilor plantelor, parial,
i a animalelor. 8e apracia) c, !r aplicarea acestora, pierderile provocate agriculturii,
pe plan mondial, ar !i de 35:4'G.
@at !iind !aptul c mare parte din aceste substane nu sunt consumate total,
cantiti mari de pesticide ajung 0n sol, acion9nd negativ at9t asupra acestuia c9t i
asupra celorlalte componente ale mediului, de care solul este legat direct sau indirect. 8e
aprecia) c numai 3G din insecticidele sau !ungicidele administrate i 5:4'G din erbicide
sunt consumate e!ectiv 0n procesul pentru care au !ost utili)ate.
Principalele procese 0n care pesticidele sunt implicate, se re!er la absorbia de
ctre plante, absorbia de ctre coloi)ii solului, degradarea c(imic, descompunerea
microbian, migrarea 0n ad9ncime. 6a acestea, se adaug procesele ce se petrec la
supra!aa solului i anume; volatili)area i descompunerea c(imic.
Persistena re)iduurilor de pesticide 0n sol este di!erit, !iind !uncie de natura
c(imic a substanei i secundar de natura solului sau de 0nsuirile sale !i)ice, c(imice i
biologice. Persistena poate !i cuanti!icat cu ajutorul parametrului numit Ntimp de
0njumtireN .
36
@egradarea pesticidelor se petrece pe cale abiotic, prin intermediul di!eritelor tipuri
de reacie <(idroli)a, o.ido:reducere, !ormare de nitro)oderivai .a= i pe cale biotic.
2n solurile din Rom9nia, 0n special 0n solurile cu !olosin legumicol din diverse
pri ale rii, s:au determinat coninuturi ridicate de insecticide organoclorurate <@@I si
>+>= care 0ntrec cu mult valuarea de '.1 ppm, apreciat ca limit ma.im admis. Mai
mult, 0n organele comestibile ale unor legume cultivate pe ast!el de soluri <ceap, salat
s.a.= s:au determinat coninuturi de >+> ec(ivalente, uneori, cu valorile determinate in sol.
"9 ,idrocar"uri naturale :tiei9 -ctivitatea de e.tracie i transport a ieiului este
0nsoit uneori, de accidente care contaminea) solul cu ast!el de produse. Pieiul modi!ic
radical proprietile solului, at9t cele !i)ico:c(imice c9t i cele biologice !orm9nd la
supra!aa solului o pelicul

impermeabil care impiedic circulaia apei 0n sol i sc(imbul
de ga)e dintre sol i atmos!er J se produce ast!el a!i.ierea rdcinilor plantelor se
!avori)ea) procesele de reducere i scade activitatea metabolic a bacteriilor.
Poluarea cu iei se poate produce la supra!aa solului sau 0n interiorul lui. In primul
ca), micarea tieiului se !ace descendent, iar 0n al doilea, cu predilecie, ascendent.
2n )onele de e.tracie a ieiului, poluarea este comple. pe l9ng iei, apr9nd i
apa srat provenit din )cm9nt sau introdus 0n acesta pentru a !acilita e.tracia.
4neori poluarea cu apa srat este aa de intens 0nc9t solul se trans!orm 0ntr:un
solonceac propriu:)is. In ast!el de situaii 0n care solul este puternic poluat cu iei i ap
srat, el devine practic neproductiv !iind scos complet din circuitul agricol.
2n !uncie de nivelul de incrcare al solului cu re)iduuri petroliere se aprecia) c la
un coninut de pan la '.4G Q solul este slab poluatJ de la '.4 la 1G : moderat poluat, de
la 1 la 5G :puternic poluat, de la 5 la 1'G : !oarte puternic poluat i la peste 1'G :
e.cesiv de poluat.
2n cele ce urmea) sunt pre)entate o serie de tabele, stabilite de di!erite colective
de cercetare, privind evidenierea gradului de poluare a solului, cu limitele ma.ime
admisibile pentru di!erii poluani.
Iabel 1
1ivele de 0ncrcare a solului cu diversi poluanti <lista 3lande)=
- +oninut
normal K 6imite ma.ime
admisibile
+ 6imite de
urgen
M
/
I
-
6
/
-rsen -s 5 2' 5'
Kariu Ka 2'' 4'' 2'''
+admiu +d 1 3 1'
+obalt +o 15 3' 2''
+rom +r 3' 1'' 4''
+upru +u 2' 1'' 4''
Mercur >g '.1 2 1'
37
Molibden Mo 2 1' 4'
Mangan Mn &'' 15'' 2$''
1ic(el 1i 2' 5' 3''
Plumb Pb 2' 1'' 1'''
8taniu 8n 2' 5' 3''
Minc Mn 1'' 3'' 15''
-rgint -g 2 2' 4'
8eleniu 8e 1 3 1'
8tibiu 8b 5 5' 3''
*lour * 5' 2'' $5'
+ian +n 1 1' 1''
Krom Kr 1' 5' 3''
+
3
M
P
4
8
I
3
R
#
-
1
I
+
I
Ken)en '.'1 '.5 5
/tiben)en '.'5 5 5'
Ioluen '.'5 3 3'
RDlen '.'5 5 5'
*enoli '.'2 1 1'
-romatici <total= '.1 $ $'
+
3
M
P
4
8
I
-
R
3
M
-
I
I
+
I
P
3
6
I
+
I
+
6
I
+
I
1a!talen '.1 5 5'
-utracen '.1 1' 1''
*enantren '.1 5 5'
6ouranten '.1 1' 1''
Piren '.1 1' 1''
Ken)oupriren '.'5 1 1'
Iotal compusi 1 2' 2''
+
3
M
P
4
8
I
3
R
#
-
1
I
+
I
+
6
3
R
I
1
-
I
I
+ompusi clorinati ali!atci '.1 5 5'
+lorben)en '.'5 1 1'
+lor!enoli '.'1 '.5 5
+ompusi aromatici policiclici clorinati '.'5 1 1'
Ki!enil policlorinate '.'5 1 1'
P
/
8
I
I
+
I
@
/
3rganoclorurate '.'1 '.1 5
Iran)ine '.'1 '.1 5
Re)iduri petroliere 1'' 1''' 5'''
Iabel 2
1ivele de 0ncrcare a solului cu diveri poluani : I+P-
Poluantul
- +oninuturi
normale
K 6imite
admisibile
+ 6imite de
intervenie
obligatorie
M
e
t
a
l
e
-rsen -s 5 2' 5'
Kariu Ka 2'' 4'' 2'''
+admiu +d 1 3 1'
+obalt +o 15 3' 2''
+rom +r 3' 1'' 4''
+upru +u 2' 1'' 4''
Mercur >g '.1 2 1'
Molibden Mo 2 1' 4'
Mangan Mn &'' 15'' 2$''
1ic(el 1i 2' 5' 3''
Plumb Pb 2' 1'' 1'''
8taniu 8n 2' 5' 3''
Minc Mn 1'' 3'' 15''
38
-rgint -g 2 2' 4'
8eleniu 8e 1 3 1'
8tibiu 8b 5 5' 3''
P
o
l
u
a
n

i
o
r
g
a
n
i
c
i
*luor 5' 2'' $5'
+ianuri 1 1' 1''
Kromuri 1' 5' 3''
+
o
m
p
u

i
a
r
o
m
a
t
i
c
i
Ken)en '.'1 '.5 5
/tilben)en '.'5 5 5'
Ioluen '.'5 3 3'
Rilen '.'5 5 5'
*enoli '.'2 1 1'
Iotal '.1 $ $'
+
o
m
p
u

i

a
r
o
m
a
t
i
c
i
p
o
l
i
c
i
c
l
i
c
i
1a!talen '.1 5 5'
-ntracen '.1 1' 1''
*enantren '.1 5 5'
*luorantren '.1 1' 1''
Piren '.1 1' 1''
Ke)capiren '.'5 1 1'
Iotal 1 2' 2''
+
o
m
p
u

i
o
r
g
a
n
i
c
i

c
l
o
r
i
n
a

i
+ompui ali!atici clorinai '.1 5 5'
+lorben)en '.'5 1 1'
+lor!enoli '.'1 '.5 5
+ompui aromatici
policicliciclorinai '.'5 1 1'
Ki!enoli policlorinate '.'5 1 1'
Pesticide
3rganoclorurate '.'1 '.1 5
Irie)ine '.'1 '.1 5
-li
poluani Re)iduri petroliere 1'' 1''' 5'''
%"." E/e$te ale polurii ,n mediul geologi$
/!ectele polurii mediului geologic se mani!est prin;
: modi!icarea calitii !i)ico:c(imice i biologice a soluluiJ
: modi!icarea calitii !i)ico:c(imice i biologice a apelor subteraneJ
: modi!icarea calitii !i)ico:c(imice i biologice a !ormaiunilor geologiceJ
: apariia 0n sol 5ape subterane5!ormaiuni geologice a unor acumulri de poluani
care devin la r9ndul lor surse de poluareJ
: apariia de restricii de utili)are a unor categorii de resurse naturale geologiceJ
: apariia de )one ale mediului geologic cu risc semni!icativ asupra sntatii
mediului pentru care se pot institui restricii sau interdicii de acces si utili)areJ
: a!ectarea ecosistemelor terestre.
@in mediul geologic, unii poluanti cu to.icitate si mobilitate !oarte amre ajung in sol
<prin intermediul apelor subterane=, in apele de supra!ata, in aer, in plante. In aer ajung, de
39
regula, substante c(imice volatile, iar in apa substantele c(imice solubile. Plantele
asimilea)a si concentrea)a cea mai mare parte din substantele c(imice pre)ente in sol.
#ermenii patogeni ajung in mediul geologic ca urmare indepartarii si depo)itarii
neigienice a materiilor !ecale, a ingroparii de cadavre sau produse organice alterate. @in
sol acesti germeni trerc in ape si plante.
Para)itii pot !i pre)enti in sol ca urmare a unor conditii de salubritate de!ectoase.
'" Investigarea i evaluarea polurii mediului geologi$
In-esti(area este de!init ca procesul de identi!icare a pre)enei poluanilor 0n
mediul geologic, delimitarea spaial a acestora, stabilirea concentraiei lor precum i a
relaiei acestora cu matricea mineral i structura mediului geologic.
-nsamblul metodelor utili)ate, speci!ice oricror investigri 0n mediul geologic sunt
adaptate la problematica urmrit, dar i la ad9ncimea la care se dorete s ajung
cunoaterea mediului geologic.
Investigarea se !ocali)ea) pe cunoaterea structurii geologice cercetate,
identi!ic9nd i urmrind toate elementele caracteristice necesare caracteri)rii calitii
naturale a mediului geologic cercetat.
2n acelai timp investigarea va identi!ica toi poluanii e.isteni 0n arealul cercetat, va
identi!ica distribuia spaial a acestora, pe ori)ontal i pe vertical, p9n la limita
identi!icrii condiiilor naturale nea!ectate, dar i cile prin care acestia au ajuns 0n mediul
geologic. Relaia poluantului cu matricea mineral a rocilor, cu apa subteran, cu elemente
de tectonic i stratigra!ie sunt elemente eseniale care trebuie desci!rate.
Ioate cele trei elemente ale sistemului mediului geologic, solul, apele subterane i
!ormaiunile geologice sunt investigate cu acelai grad de comple.itate i detaliere,
urmrindu:se integrarea i sinte)a datelor de cunoatere 0ntr:un tot unitar care s conduc
la 0nelegerea c9t mai bun a !enomenelor i situaiilor investigate.
Investigarea se reali)ea) 0n con!ormitate cu gradul de detaliere al in!ormaiilor
urmrit, la scri topogra!ice de reali)are corespun)toare cunoaterii in!ormative sau de
detaliu i mare detaliu.
=rice investigare realizat conform prezentului ghid tehnic va tre"ui s rspund
cunoaterii totale, complexe i complete a spaiului geologic cercetat
7-a#uarea este de!init ca orice metod utili)at pentru msurarea, calcularea,
modelarea, progno)area sau estimarea pre)enei unui poluant 0n mediul geologic.
40
Metodele i te(nicile de investigare a mediului geologic au !iecare 0n parte o serie
de limitri de cunoatere. 3 categorie de limitare a cunoaterii mediului geologic este dat
de densitatea punctelor de observare con!orm scrii (rii.
@atele de observaie di!erite sunt supuse unor prelucrri matematice cu rol de
0mbuntire a interpretrii geologice.
Metodele de evaluare pot !i; prelucrri ale datelor primare 0n scop de !iltrare,
prelucrri statistice, programe de calcul pentru evidenierea unor aspecte speci!ice,
modelarea c9mpurilor !i)ice sau geoc(imice, modelri (idrogeologice, modelri ale
transportului poluanilor . a.
Re)ultatele investigrii i evalurii polurii mediului geologic sunt pre)entate prin
mijloace speci!ice cum sunt; (ri de di!erite tipuri, la di!erite scri, pro!ile, diagrame,
anali)e de laborator, anali)e !actoriale etc., 0nsoite de te.te interpretative.
="iectivul general al investigrii si evaluarii mediului geologic este de identi!icare a
modi!icarilor si prejudiciilor aduse solului i subsolului prin poluare.
="iectivele specifice ale investigrii si evaluarii mediului geologic sunt cercetarea i
caracteri)area )onei contaminate din punct de vedere ecologic, te(nic i economic prin
lucrri de investigare pedologic 5 geologica 5 (idrogeologic 5 geoc(imic 5 geo!i)ic.
Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminrii se reali)ea) prin;
a= metode speci!ice de investigare pedologicJ
b= metode speci!ice de investigare geologicaJ
c= metode de investigare (idrogeologicJ
d= metode speci!ice de investigare geoc(imicJ
e= metode speci!ice de investigare geo!i)icJ
0n !uncie de natura poluantului 5 tipul, 0ntinderea i semni!icaia oricrei poluri e.istente
0n5 pe amplasament, comple.itatea structurii geologice.
)" Pre0udi$ii aduse mediului geologi$
Identi!icarea prejudiciilor aduse calitii mediului geologic se reali)ea) prin
cunoaterea modi!icrii indicatorilor care caracteri)ea) starea natural i calitatea
mediului geologic.
+ategoriile principale de indicatori sunt;
1 Indicatori fizici'
: te.tura
: structura
41
: compo)iia mineralogic
: poro)itatea
: permeabilitatea
: parametrii petro!i)ici <densitate, re)istivitate, susceptibilitate magnetic,
temperatur etc.=
: litologie
: vite)a de curgere a apei, s.a.
0 Indicatori chimici'
: p>:ul
: capacitate de tamponare
: procese redo.5sc(imbul ionic
: capacitatea de reinere5acumulare50ncrcare
: concentraii de elemente c(imice comune
: pre)ena i concentraii de elemente c(imice strine
? Indicatori "iologici'
: !raciuni organice
: microorganisme
: activitate en)imatic
: activitate simbiotic
: ecosisteme terestre
. (onstatarea i sta"ilirea depirilor valorilor indicatorilor prevzute de normele
#n vigoare de calitate a solurilor i apelor su"terane
/valuarea prejudiciilor aduse mediului geologic se reali)ea) at9t prin estimarea
volumelor mediului geologic a!ectate de modi!icarea unor indicatori de calitate, c9t i prin
evaluarea costurilor de reducere a indicatorilor a!ectai c9t mai aproape de starea iniial
natural.
2n acelai timp, ca o !inalitate a evalurii prejudiciilor, va !i aprecierea asupra
posibilitii de utili)are a terenurilor poluate sau a utili)rii acestora dup depoluare.
*" Responsabiliti privind re/a$erea mediului geologi$
Responsabilitile pentru re!acerea mediului geologic se stabilesc 0n con!ormitate
cu principiul poluatorul pltete
In con!ormitate cu particularitatile structurii economice romanesti aplicarea acestui
principiu a condus la urmatoarele variante de aplicare;
: responsabilitatea operatorilor economici privati
42
: responsabilitatea operatorilor economici de stat
: responsabilitatea institutiilor publice administrative locale
: responsabilitatea autoritatilor publice centrale
Modalitatile aplicarii acestor variante sunt pre)entate in ># 14'352''$, art 1&.
@eatlierile vor !i pre)entate in #(idul Ie(nic pentru aplicarea ># 14'352''$ in curs
de elaborare.
Art. 2. In #nelesul prezentei hotrri, expresiile i termenii de mai 4os au urmtoarele
semnificaii'
Acti-itate +o#uatoare 1 =rice activitate care determin schim"ri negative privind
caracteristicile naturale ale calitii mediului geologic
*ur)%ire 8 ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea #ndeprtrii pariale sau totale a
poluantului sau poluanilor i a materialelor contaminate, fr tratare
De%in)tor de teren 8 persoan fizic sau 4uridic care deine #n proprietate sau #n
folosin un teren #n "aza unui titlu vala"il
7-a#uare 8 orice metod utilizat pentru msurarea, calcularea, modelarea, prognozarea
sau estimarea prezenei unui poluant #n mediul geologic
43
In-esti(are @ proces de identificare a prezenei poluanilor #n mediul geologic, delimitarea
spaial a acestora, sta"ilirea concentraiei lor, precum i a relaiei acestora cu matricea
mineral i structura mediului geologic
$a+ort (eo#o(ic de in-esti(are 5i e-a#uare a +o#u)rii !ediu#ui (eo#o(ic @
documentaie tehnic ela"orat de specialiti #n domeniul tiinelor geologice i
pedologice, persoane fizice sau 4uridice, care cuprinde rezultatele etapelor de investigare
i evaluare a polurii
$econstruc%ie eco#o(ic) 8 ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea aducerii unui sit,
dup remedierea acestuia, ct mai aproape de starea natural
$e0acerea !ediu#ui (eo#o(ic @ ansam"lul msurilor de curire, remediere i$sau
reconstrucie ecologic
$e!ediere 8 ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea readucerii concentraiilor
poluanilor su" valorile pragului de alert
Sit a"andonat % zon definit geografic, delimitat #n suprafa i #n adncime, poluat cu
su"stane "iologice, chimice, prsit de poluator
Sit conta!inat @ zon definit geografic, delimitat #n suprafa i adncime, poluat cu
su"stane "iologice, chimice
Sit or0an % zon definit geografic, delimitat #n suprafa i adncime, poluat cu
su"stane "iologice, chimice, al crei poluator este necunoscut
-" Glosar + art % De/initii
6#osaru# se co!+#eteaa si se corecteaa du+a ter!inarea textu#ui9
G23(R + art"% 1 De/iniii
(pe subterane 4
(utoriti publi$e $entrale $ompetente : Ministerul Mediului i @e)voltrii @urabile i
-genia 1aional pentru protecia Mediului
(utoriti publi$e $ompetente pentru prote$ia mediului B -genii regionale pentru
protecia mediului i agenii locale pentru protecia mediului
Noti/i$are privind restri$ia /olosinei terenului $ontaminat 1 act te(nico:juridic prin
care se introduce restricia utili)rii5!olosinei terenului contaminat
Constru$ie e$ologi$ B procesul de creare arti!icial a unor ecosisteme 0n cadrul
(abitatului uman, 0n scopul sporirii con!ortului uman, sau producerii intensive de alimente,
sau pentru asigurarea siguranei sale biologice.
44
Contaminare 5poluare6 B ansamblul de procese acion9nd asupra caracteristicilor !i)ico:
c(imice i biologice prin care condiiile de satre natural a unui !actor de mediu au !ost
maodi!icate ca urmare a unorevenimente5aciuni antropice sau naturale.
Contaminare 5poluare6 $ontrolat B modi!icarea condiiilor de stare natural a unui !actor
de mediu prin aciuni antropice, urmate de revenirea la condiiilec9t mai apropiat de starea
natural iniial.
Contaminare 5poluare6 ne$ontrolat B contaminare <poluare= produs ca urmare a unor
activiti poluatoare.
Contaminare 5poluare6 nesemni/i$ativ B contaminare necontrolat, cu modi!icri ale
parametrilor !i)ico:c(imici i biologici care prin natura, distribuia spaial i durata de timp
nu alterea) caracteristicile !uncionale ale !actorului de mediu.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativ B contaminare necontrolat, cu modi!icri ale
parametrilor !i)ico:c(imici i biologici care prin natura, de)voltarea spaial i durata de
e.isten, modi!ic 0n sens negativ <alterea)= caracteristicile!uncionale ale !actorului de
mediu i generea) risc asupra populaiei i mediului.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativ $on/irmat B contaminare semni!icativ
investigat prin mijloace i etapele prev)ute 0n >.#. nr. 14'%52''$ privind modalitile de
investigare i evaluare a polurii solului i subsolului.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativ potenial 4 contaminare semni!icativ investigat
nesistematic sau incomplet prin diverse mijloace i etape 0nainte sau dup aplicarea >.#.
nr. 14'%52''$.
Contaminarea 5poluarea6 mediului geologi$ 1 mediul geologic care a su!erit sc(imbari
ale carcateristicilor !i)ice, c(imice sau biologice ale starii naturale.
Delimitare spaial B de completat de!iniia
Deintor de teren 4 persoan !i)ic sau juridic care deine 0n proprietate sau 0n !olosin
un teren 0n ba)a unui titlu valabil.
Distrugeri ire$uperabile ale solului 4 producerea de e!ecte negative cu rol iremediabil
asupra solului.J
E$7ilibru e$ologi$ 1 ansamblul strilor i corelaiilor dintre elementele componente ale
unui sistem ecologic, care asigur meninerea structurii, !uncionarea i dinamica sa.
7-a#uare 1 orice metod utili)at pentru msurarea, calcularea, modelarea, progno)area
sau estimarea pre)enei unui poluant 0n mediul geologic.
Evaluare de ris$ B este de!init 0n legea mediului
45
E8pert 4 persoana !i)ic sau juridic competent intr:un anumit domeniu, numit de un
organ de stat sau de prile interesate pentru a e!ectua o e.perti).
E8peri pentru investigaii B persoane !i)ice sau juridice care e.ecut sarcinile, con!orm
acestei legi, posed cunotinele necesare de e.pert, atestate de autoritile publice
centrale competente, con!orm legislaiei 0n vigoare, pre)int 0ncredere pentru ast!el de
sarcini i dispun de ec(ipamentul corespun)tor, necesar .
GI B 8istem In!ormaional #eogra!ic
Gestionarea + Gospodrirea siturilor $ontaminate B !" ansamblul activitilor de
utili)are, conservare, protecie a resursei naturale de sol, pentru satis!acerea nevoilor
sociale i economice, precum i activitatea de prevenire i combatere a aciunilor de
degradare sau contaminare a solului. %" activitile care, printr:un ansamblu de mijloace
te(nice i msuri legislative, economice i administrative, conduc la utili)area,
conservarea, 5meninerea calitii5!unciilor solului pentru satis!acerea nevoilor sociale i
economice i la protecia 0mpotriva polurii acestei resurse naturale, precum i la
combaterea aciunilor distructive ale apelor.
Identi/i$are poluani B de completat de!iniia
Probarea mediului geologi$+prob din mediul geologi$ B de completat de!iniia
Poluarea mediului geologi$ B de completat de!iniia
Terenuri a/e$tate B areale de terenuri, 0nregistrate cadastral5stabilite prin acte normative,
ale cror soluri sunt a!ectate de ero)iune, scderea coninutului de materie organic i
elemente nutritive, compactare, acidi!iere, salini)are, deerti!icare, alunecri de teren.
Terenuri $ontaminate9
1.*,i!ic3
: proprieti imobiliare 0n care sunt amplasate 0nstalaii scoase din u), precum i alte
proprieti imobiliare 0n care au !ost manipulate substane duntoare solului sau celorlalte
componente ale mediului, tratate, depo)itate sau 0ngropate deeuri i5sau re)iduuri,
respectiv !oste terenuri de degajare a deeurilor i5sau re)iduurilorJ
: proprietile imobiliare care dein instalaii scoase din !olosin i alte proprieti
imobiliare 0n care au !ost manipulate substane duntoare solului, mediului 0nconjurtorJ
: orice alte areale de terenuri ale cror soluri sunt poluate c(imic datorit diverselor
activiti socio:economice i sunt duntoare sntii, supravieuirii sau activitilor
oamenilor sau celorlalte organisme vii.
46
2. :io#o(ic 3 orice arie corespun)toare unei supra!ee de teren contaminat biologic sau
pe care a !ost sau este amplasat o surs de poluare biologic.
3. $adioacti-3 -reale de terenuri sau proprieti imobiliare poluate cu substane
radioactive, datorit diverselor activiti socio:economice din cadrul ciclului combustibilului
nuclear sau a altor activiti de cercetare, industriale, medicale, care !olosesc sau
generea) surse radioactive de mare activitate
Terenuri ameliorate 4 areale de terenuri cu soluri grav deteriorate, precis delimitate i
de!inite, potrivit reglementrilor legislative 0n vigoare, care !ac sau trebuie s !ac obiectul
unor proiecte speciale de restaurare, reabilitare sau reconstrucie ecologic a solurilor,
terenurilor i peisajului.
Terenuri degradate; areale de terenuri ale cror soluri pre)int sc(imbri
duntoare5negative 0n caracteristicile lor !i)ice, c(imice sau biologice care a!ectea)
!unciile solului i, prin aceasta, sntatea, supravieuirea sau activitile oamenilor i
celorlalte organisme vii.
Terenuri suspe$tate a /i $ontaminate9 $7imi$: biologi$
!"*,i!ic3 sunt perimetre 0n care s:au des!urat activiti de depo)itare a deeurilor
i5sau re)iduurilor, precum i perimetrele industriale suspectate de sc(imbri duntoare
asupra caracteristicilor !i)ice, c(imice sau biologice ale solului care duc la a!ectarea
duntoare a !unciilor solului i, respectiv, a sntii, supravieuirii sau activitilor
oamenilor i celorlalte organisme vii.
2. :io#o(ic3
: terenuri pe care sunt depo)itate deeurile menajere sau )oote(nice, re)iduurile re)ultate
din industria alimentar i care au 0ncrctur microbiologic crescut0J
: terenurile a!ectate de apele re)iduale )oote(nice, nmolurile re)ultate de la staiile de
epurareJ
Terenuri suspe$tate de degradare+ a /i a/e$tate; areale de terenuri ale cror soluri
mani!est tendine de sc(imbare duntoare5negative 0n caracteristicile lor !i)ice, c(imice
sau biologice care a!ectea) !unciilor solului i, prin aceasta, sntatea, supravieuirea
sau activitile oamenilor i celorlalte organisme vii.
Raport geologi$ 1 documentaie te(nic elaborat de specialiti 0n domeniul tiinelor
geologice i pedologice, persoane !i)ice sau juridice, care cuprinde valorile indicatorilor
privind calitatea solului
Reabilitare e$ologi$ 4 proces de recreere sau re!acere a unui ecosistem 0n urma unei
regresiuni ecologice, de ctre specialiti care dirijeaj procesul de re!acere 0n !orma
47
original a structurilor i !unciilor posedate anterior de ecosistemul dat sau de grupul de
ecosisteme.
Reabilitarea terenurilor degradate B lucrri de re!acere a terenurilor a!ectate de
ero)iune, stabilite 0n !uncie de cau)ele care au condus la apariia i des!urarea
proceselor de ero)iune.
Re$onstru$ie e$ologi$ B proces de reconstruire a unui nou tip de ecosistem ecologic
dup distrugere i5sau retrogresiunea ecologic a altuia.
Re$onstru$ie e$o4pedologi$ a terenurilor degradateB ansamblul lucrrilor e!ectuate
0n vederea aducerii unui teren a!ectat, dup remedierea acestuia, c9t mai aproape de
starea natural.
Re$uperare e$ologi$ B stimularea proceselor spontane5regenerrii naturale ,
des!urarea lor 0n cadrul i con!orm legitilor naturale, se des!oar lent, implic
pre)ena obligatorie a unor !ragmente ale ecosistemelor e.istente anterior i nu necesit
din partea oamenilor dec9t c(eltuieli minime i un consum energetic redus.
Re/a$erea e$ologi$ a terenurilor $ontaminate B ansamblul msurilor de curire,
remediere, reconstrucie ecologic.
Regenerare natural B proces de redresare ecologic a crui des!urare se petrece !r
intervenia omului <care durea) minim 2:3 ani, dar cel mai ades peste 2' ani=, dac
des!urarea sa are loc 0n condiii normale, naturale, de re!acere a structurilor i !unciilor
unui ecosistem a!ectat de cau)e naturale sau antropice.
Relaie $u matri$ea mineral B de completat de!iniia
Relaie $u stru$tura geologi$ B de completat de!iniia
Remediere e$ologi$ : proces de vindecare a unor sisteme ecologice a!ectate grav de
impacte naturale i antropice !olosind 0n mod deliberat un comple. de mijloace !i)ice,
c(imice i biologice.
Remedierea terenurilor degradate ;
:eliminarea sau reducerea cau)elor i e!ectelor duntoare asupra terenurilor5soluluiJ
: previnirea sau reducerea migrrii poluanilor !r eliminarea poluanilor 0nii, respectiv,
asigurarea msurilor de limitare a polurii solului i celorlalte elemente ale mediuluiJ
: eliminarea sau reducerea sc(imbrilor duntoare asupra caracteristicile !i)ice, c(imice
sau biologice ale soluluiJ
48
: restabilirea !unciilor solului corespun)tor cu cerinele necesare asigurrii utili)rii
durabile a solului.
Restaurarea e$ologi$ B proces care const 0n des!urarea unor procese naturale sau
dirijate de om, procese care vi)ea) eliminarea consecinelor negative ale proceselorde
retrogresiune ecologic i de re!acere a !uncionalitii ecosistemelor 0n curs de
degradare.Restaurarea ecologic 0mbrac di!erite !orme; regenerare natural, recuperare
ecologic, reabilitare ecologic, reconstrucie ecologic, remediere ecologic, construcie
ecologic. -ctiviti de restaurare ecologic a mediului; re0mpdurirea, re!acerea
terenurilor degradate <stoparea ero)iunii, re!acerea terenurilor a!ectate de lucrri de
construire a cilor de comunicaie, a!ectate de lucrri d(idrite(nice, re!acerea terenurilor 0n
locul carierelor, terenuri a!ectate de e.ploatarea petrolier=, recopertri cu vegetaie,
re!acerea bonitii terenurilor, biosolubili)area unor metale grele din minereuri srace sau
steril,introducerea de noi specii de plante sau de animale.
Restri$ii de utili;are+ limitri de /olosin sau stabilirea unor $ondiii ,n $are pot /i
utili;ate terenurile 4 msurile care previn deteriorarea caracteristicilor !i)ice, c(imice sau
biologice ale solului 0n scopul meninerii 0n !olosin durabil a solului. @e stabilit prin
de!iniie cui se aplic restricia terenurilor, perimetrelor sau arealelor .
Retrogresiune e$ologi$ 4 0nrutirea structural i !uncional a strii ecosistemelor 0n
urma unor impacte negative, provocate de cau)e naturale sau arti!iciale5antropice.
Ris$ ma0or 4 probabilitatea apariiei imediate sau 0nt9r)iate a unor pericole grave asupra
sntii oamenilor i5sau mediului.
Ris$ natural 1 probabilitatea ca un anumit e!ect negativ al unui !enomen natural s se
produc 0ntr:o anumit perioad de timp 0n anumite condiii.
$7imbri duntoare pentru sol 4 e!ectele duntoare sau nedorite ale diverselor
impacturi asupra !unciilor solului, capabile s provoace riscuri, pericole, de)avantaje sau
neplceri apreciabile pentru societate.
Perimetre suspectate de vreo a!ectare; terenurile suspecte de sc(imbri duntoare
pentru calitatea solului.
istemul naional de monitori;are a $alitii medilui geologi$ : sistemul naional de
supraveg(ere, evaluare, progno), averti)are i intervenie operativ cu privire la starea
calitii mediului geologic
ol : stratul superior al crustei terestre, compus din particule minerale, materie organic,
ap, aer i organisme vii. /ste inter!aa dintre pm9nt5supra!aa uscatului Ierrei, aer i ap
i g)duiete cea mai mare parte a bios!erei.
49
ol 4 corp <sistem= natural dinamic alctuit din compui soli)i minerali i organici, ap, aer
i organi)me vii, care repre)int un mediu pentru de)voltarea plantelor. +onstituie inter!aa
dintre scoara terestr, atmos!er, (idros!er i bios!er prin care se intermedia)
sc(imbul de substane i energie 0ntre acestea.
tabilire $on$entraii B de completat de!iniia
ubsol 1
tudiu e$o4pedologi$ 4 e!ectuare de anali)e i cercetri privind calitatea solului i
meninerea5e.ercitarea !unciilor solui !inali)at prin 0ntocmirea unei documentaii te(nice
eco:pedologice pentru un anume teren5perimetru pe care s:a des!urat, se des!oar
sau se va des!ura o activitate agricol, )oote(nic sau silvic cu impact asupra solului.
tudiu geologi$ 4
Titlu valabil 4 document care stabilete dreptul de proprietate sau utili)are asupra
terenului, al unei persoane !i)ice sau juridice.
Utili;are durabil B !olosirea resurselor regenerabile 0ntr:un mod i o rat care s asigure
aceleai resurse generaiilor viitoare
Utili;ator de teren B persoana !i)ic sau juridic care utili)ea) un teren, 0n ba)a unui
titlu valabil.
<one de ris$ natural 1 arealul e.pus unui risc natural, delimitat 0n supra!a i 0n
ad9ncime.
Art. 4. :19 Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminrii se realizeaz prin
metode specifice geologice i pedologice
:09 Betodele prevzute la alin :19 se sta"ilesc #n funcie de caracteristicile geologice ale
formaiunilor poluate, de natura poluantului i distri"uia acestuia #n suprafa i #n plan
vertical
:?9 &achetul minimal o"ligatoriu de metode cuprinde investigarea geologic i $ sau
hidrogeologic, geochimic i geofizic
50
." #etode spe$i/i$e geologi$e i pedologi$e pentru
investigarea i evaluarea polurii mediului geologi$
Metodele speci!ice de investigare a mediului geologic vor !i adaptate obiectivului
investigrii polurii. @in ansamblul acestora, investigatorul mediului geologic selectea)
metodele, te(nicile i te(nologiile considerate de el ca cele mai e!iciente pentru
structura geologic care urmea) a !i investigat i natura poluanilor urmrii.
Pac(etul minimal obligatoriu de metode asigur cercetarea comple. a oricarui
amplasament i obinerea tuturor in!ormaiilor necesare 0n procesul de investigare i
evaluare.
In accepiunea termenului generic de investigare geologic este inclus si
investigarea pedologic, ca o metod cu particulariti i specificitati proprii de o"inere
de informaii i interpretare, dar i celelalte metode geochimice, geofizice,
hidrogeologice, petrografice, paleontologice, satelitare etc
Investigatorul mediului geologic rspunde privind calitatea i corectitudinea
in!ormaiilor re)ultate 0n urma e.ecutrii lucrrilor de investigare.
Investigarea i evaluarea unei aceiasi suprafete dintr%un amplasament mare sau
a unui acelasi amplasament mic poate fi fcut printr%un program unitar i complex de
metode realizate simultan 6ar, poate fi fcut i separat, metod cu metod, dar nu
#ntr%un interval de timp mai mare de cca 0 ani
Intr%o asemenea situaie va fi nevoie, la final, de o sintez i interpretare unitar
a datelor pentru ela"orarea documentaiilor tehnice prevzute
Responsabilitatea aplicrii programelor de investigare revine titularului de
activitate sau deintorului de teren prin modul 0n care sunt stabilite cu investigatorul
mediului geologic <prestator de servicii= condiiile de reali)are a lucrrilor de investigare
i evaluare.
Betodele componente ale pachetului minimal o"ligatoriu sunt'
: metode pedologice,
: metode geologice,
: metode hidrogeologice,
: metode geochimice,
: metode geofizice
3rice alte tipuri de cercetri ale mediului geologic care pot aduce in!ormaii
complementare investigaiilor obinute prin pac(etul minimal obligatoriu pot !i reali)ate.
51
+apitolele urmatoare pre)inta aspecte generale, te(nico:stiinti!ice aplicative, ale
metodelor componente ale pac(etului minimal obligatoriu, pentru intelegerea comple.itatii
si di!icultatii investigarii mediului geologic.
)spectele de adaptare ale acestor metode la conditiile specifice impuse de
investigarea si evaluarea unei poluari in mediul geologic, in "aza recomandarilor
prezentului ghid tehnic, vor fi particularizate conform fiecarui o"iectiv cercetat
=" #etode pedologi$e
="!" $op i obie$tive
8tudiile pedologice se reali)ea) 0n scopul cunoaterii calitative i cantitative a
calitii i strii naturale a solului.
Pro!ilul de sol constituie unitatea elementar de ba) care permite studierea
ori)onturilor i a caracteristicilor mor!ologice, !i)ice, c(imice i biologice ale acestuia
precum i aspectele sale de gene) i de evoluie general.
8tudiile pedologice au ca re)ultate;
: identi!icarea solurilor i a unitilor de sol 0n amplasamentul investigat i
caracteri)area mor!ologic, !i)ico:c(imic, dar i din punct de vedere al !ertilitii i
!unciunilorJ
: clasi!icarea solurilor dupa insusirile lor
: caracteri)area condiiilor de mediu ale amplasamentului 0n raport cu 0nveliul de solJ
: identi!icarea i caracteri)area condiiilor de acumulare, e.istent, transport, migrare,
trans!er a poluanilor 0n solJ
: 0ntocmirea (rilor de sol pe supra!aa amplasamentului, a unor (ri de corelaie
dup ca), sau a (rilor interpretativeJ
: 0ntocmirea unui raport pedologic.
="%" Reali;area studiilor pedologi$e
Reali)area studiilor pedologice pentru investigarea i evaluarea polurii este
dependent de scara de cercetare, corespun)tor gradului de detaliere dorit 0n
repre)entarea unitilor de sol i investigarea i evaluarea polurii. -ceast cerin este
asigurat prin reali)area unui anumit volum de lucrri <pro!ile cercetate, observaii de
teren, recoltri de probe etc.= corespun)tor scrii (rii.
Iipurile de cartri pedologice reali)ate sunt;
: cartri la scara mare 0ntre 1;5'.''', 1;25.''' sau 1;5.'''J
: cartari la scara de detaliu, mai mari dec9t 1;5.'''.
52
+artrile la scara mare redau 0nveliul de sol pe supra!ee restr9nse ca 0ntindere
evideniind di!erenele calitative dintre terenuri sub aspectul condiiilor naturale i al
caracteristicilor lor de calitate.
+artrile pedologice detaliate permit cunoaterea i re!lectarea 0n mod detaliat a
tuturor neuni!ormitilor, vulnerabilitilor i anomaliilor 0nveliului de sol. @e regul aceste
cartri se e.ecut pe supra!ee mici.
8tudiile pedologice sunt abordate di!erit i 0n raport cu gradul de !ragmentare a
relie!ului, apa !reatic, ero)iunea, tipul terenului <industrial, agricol .a.=, acoperirea cu
vegetaie sau construcii.
Reali)area studiilor pedologice comport o etap principal de colectare a datelor
de teren urmat de o a doua etap de interpretare i evaluare a datelor pedologice 0n
scopul urmrit.
="' Cole$tarea datelor
+olectarea in!ormaiilor pedologice implic parcurgerea unor etape 0n reali)area
lucrarilor de teren i laborator;
: documentare i pregtire ba) topogra!icJ
: recunoaterea pedologic a terenuluiJ
: studiul condiiilor naturale ale mediului geologic i a terenuluiJ
: cartogra!ierea solurilor prin reali)area de itinerarii de lucru i pro!ile de sol, i alte
observaii de teren.
6a stabilirea numrului minim de pro!ile principale sau secundare la 1'' (a se are
0n vedere categoria de comple.itate a solului i scara (rii. -st!el, pe un teren de
categoria I:a la scara (rii 1;25.''' se reali)ea) 1:2 pro!ile la 1'' (a timp ce la scar
mare, 1;2''' se reali)ea) 12 pro!ile.
@intr:un pro!il de sol se recomand recoltarea in medie a " :1' probe.
Particularitile 0n recoltarea probelor sunt legate de tipul de anali) urmrit;
: anali)e !i)ico:c(imice de laborator, se selectea) i se reali)ea) in !unctie de
obiectivele urmriteJ
: recoltarea de probe de sol si determinri de teste <anali)e= !i)ico:c(imice 7in situ5 pe
solJ
: delimitarea unitatilor de sol.
8epararea unitatilor de sol are ca ba) principal criteriile de relie!, roc parental
i ap !reatic. Printre elementele necesare 0ncadrrii solului se numr i tipul i gradul
de poluare.
53
=")" Prelu$rarea i interpretarea datelor
Prelucrarea i interpretarea datelor de teren i laborator parcurge urmtoarele
etape;
: sistemati)area, revi)uirea i validarea observaiilor de teren i de laboratorJ
: elaborarea (rilor de soluri, sau a oricror altor tipuri de (ri corelative i
interpretative <(arta ero)iunii, (arta pedo!reatic, (arta litologic, (arta de sol:teren
.a.=. 8istemul rom9n de clasi!icare a solurilor conine1' clase. >rile depin)9nd de
scara, conin tip, subtip, varietate.
: elaborare de alte materiale documentare ajuttoare cum sunt pro!ilele
pedomor!ologice, sc(ie, blocuri diagrame, cartograme, imagini 3@J
: elaborarea (rilor interpretative.
="*" Calitatea mediului geologi$ investigat
+alitatea solului investigat, pre)ena, concentraia si distribuia spaial a poluanilor
0n sol, cile de acces ale acestora, cile de migrare din sol, relaia solului cu celelalte doua
elemente ale mediului geologic, apa subteran i !ormaiunile geologice, aprecieri privind
!unciile solului i !olosinele acestuia sunt elemente obligatoriu de urmrit i evideniat prin
selectarea modului de obinere a datelor de teren i laborator a parametrilor i indicatorilor
utili)ai, prelucrarea i interpretarea acestora.
Pentru toate etapele de reali)are a investigaiei pedologice investigatorul este
obligat s aplice proceduri5msuri de asigurare a calitii care vor !i pre)entate 0n raportul
pedologic.
="-" Elemente de $oninut ale raportului pedologi$
Raportul pedologic va cuprinde printre altele;
: date generale <amplasament, condiii !i)ico:geogra!ice=J
: lucrri e!ectuateJ
: re)ultate obinuteJ
: solurile;
o tipuri si subtipuri de sol
o particulariti 0n raport cu condiiile naturale,
o ta.onomia solurilor,
o caracteri)area unitilor de solJ
: caracteri)area unitilor de teren ;
54
o !actori anomaliJ
: !olosinta terenurilor
: poluarea solului
o poluare actuala
o poluare istorica
o progno)a si evolutie
: interpretarea re)ultatelorJ
: programul de asigurare a calitiiJ
: conclu)ii.
>" #etode geologi$e
>"!" $op i obie$tive
8tudiile geologice se reali)ea) 0n scopul cunoaterii mediului geologic, a calitii i
strii naturale, a pre)enei i e!ectelor poluanilor asupra acestuia.
8tudiile geologice o!er cadrul i elementele de cunoatere a mediului geologic pe
care se grevea)a re)ultatele tuturor celorlalte metode de investigare pedologice,
(idrogeologice, geoc(imice sau geo!i)ice.
>"%" Reali;area lu$rrilor geologi$e
-nsamblul de metode geologice vor !i adaptate la obiectivul de cercetare a polurii
i calitii structurilor geologice la mic ad9ncime sub supra!aa terestr sau p9n la
ad9ncimea dorit de investigatorul geologic.
+ategoriile principale de metode clasice geologice sunt;
/ cercetare geologic prin observare direct,
/ cercetare geologic prin lucrri miniere,
/ cercetare geologic prin !oraje,
/ anali)e de laborator.
>"%"!" Cer$etrile geologi$e prin observare dire$t
+ercetrile geologice prin observare direct se e.ecut 0n;
/ desc(ideri naturale,
/ desc(ideri arti!iciale,
/ pe planuri !otogeologice i imagini de teledetecie,
55
/ pe terenuri cu depo)ite neconsolidate i slab consolidate.
*ercet)ri#e (eo#o(ice 4n desc,ideri natura#e
Reali)area lucrrilor este !uncie de gradul de detaliere al cercetrii, de
comple.itatea structurii geologice, de condiii de accesabilitate <relie!, altitudine, soluri,
acoperire cu cldiri, acoperire cu vegetaie, ape de supra!a, mlatini etc.=.
Gradul de detaliere al lu$rrilor poate !i; de recunoatere, de detaliu, de mare
detaliu.
*ercetarea (eo#o(ica de recunoa5tere identi!ic structura geologic, problemele
geologice precum i pre)ena unor substane poluante 0n mediul geologic al perimetrului
investigat. 2n acelai timp acestea stabilesc necesitatea i oportunitatea programrii i
proiectrii lucrrilor de cercetare la un grad mai ridicat de detaliere 0n unele perimetre mai
restranse ca supra!a sau 0n 0ntreaga supra!a a amplasamentului cercetat.
+ercetarea de recunoatere se e.ecut la scri de la 1;5'.''' p9n la 1; 25.'''.
8e recomand necesitatea unui numr de minimum 5 puncte de observaie 5 OmS pentru a
asigura o e!icien i calitate crescute a lucrrilor.
*ercetarea (eo#o(ica de deta#iu conturea) caracteristicile !undamentale privind
structura geologic i petrogra!ia rocilor din amplasament.
6ucrrile se e.ecut la scri de la 1; 25.''' p9n la 1; 1'.'''. 8e apreci)a) c
este necesar reali)area de observaii 0n 2' : 4' puncte5Om
2
, !uncie de scara (rii.
+ercetarea de detaliu !ace posibil cunoaterea i 0nelegerea problemelor
geologice. -ceasta se programea) pe ba)a unor premise, indicii i in!ormaii privind
posibile poluri ale mediului geologic.
*ercetarea (eo#o(ica de !are deta#iu se e.ecut pentru creterea gradului de
cunoatere geologic a )onei 0n care s:a determinat o poluare semni!icativ sau pentru
clari!icarea la un grad crescut de certitudine a unor probleme de stratigra!ie, petrogra!ie i
tectonice de care este legat poluarea identi!icat. -ceasta se e.ecut, de asemenea, 0n
)onele 0n care problemele geologice, stratigra!ice, petrogra!ice, tectonice, geoc(imice,
geo!i)ice trebuie cunoscute cu preci)ie 0n vederea stabilirii c9t mai e.acte a po)iiei,
dimensiunilor, compo)iiei i caracteristicilor poluanilor 0ntr:o arie poluat semni!icativ.
6ucrrile de cercetare de mare detaliu se e.ecut la scri cupinse 0ntre 1; 5.''' i
1; 2.'''.
8e recomand !uncie de scara (rii, e!ectuarea a minimum 125 B 15' puncte de
observaie5Om
2
.
56
Punctul de observaie se de!inete prin cuprinderea a minimum dou din
urmtoarele elemente de cercetare; direcia i 0nclinarea stratelor, direcia i 0nclinarea
planelor de !oliaii, clivaje, lineaii, !racturi, !alii, direcia i 0nclinarea !iloanelor etc.,
caracterul limitelor geologice, alctuirea litologic, coninut paleontologic, descrierea
petrogra!ico:mineralogic, aprecieri asupra v9rstei geologice, observaii sedimentologice,
microtectonice, petrotectonice, metalogenetice, observaii paleogenetice, oro(idrogra!ice,
observaii pe depo)ite neconsolidate, pre)ena resurselor naturale, geologice, poluri
vi)ibile, surse de poluri, trasarea limitelor geologice 0ntre !ormaiuni 0n )one acoperite,
prelevarea de probe de mediu geologic, !otogra!ii . a.
Comple8itatea geologi$" #radul de comple.itate geologic a unui perimetru este
de!init de comple.itatea geologic a unitii structurale din care !ace parte perimetrul
respectiv. @up gradul de comple.itate geologic o )on poate !i simpl, complicat,
!oarte complicat i de mare comple.itate.
Hona cu structur geologic simpl se caracteri)ea) prin numr mare de
!ormaiuni stratigra!ice sau petrogra!ice, uni!ormitate de !acies litologic <petrogra!ic=
uni!ormitate paleontologic sau mineralogic, strate ori)ontale sau monocline nea!ectate
de !alii, structuri magmatice intrusive sau e!i)ive simple.
Hona cu structur geologic complicat se caracteri)ea) prin constituie litologic
i petrogra!ic variat, coninut paleontologic variat, strate ori)ontale sau monoclinale,
sedimentare sau metamor!ice a!ectate de !alii sau cutate 0n cute normale, corpuri
magmatice intrusive sau structuri vulcanice complicate.
Regiunea cu structur geologic foarte complicat se caracteri)ea) prin numr
mare de !ormaiuni stratigra!ice, sedimentare sau metamor!ice, structuri magmatice
<e.trusive sau intrusive= !oarte complicate, cu !aciesuri litologice sau petrogra!ice:
mineralogice !oarte variate, coninut paleontologic !ie redus, !ie bogat i !oarte variat, cute
deversate i !aliate, raporturi tectonice !oarte complicate, acumulri de resurse naturale
geologice de !orme i dimensiuni di!erite cu variaii mari de !acies.
Regiunea cu structur geologic de mare complexitate este de!init prin; numr
mare de !ormaiuni geologice din cele trei mari grupe de roci, metamor!ice, magmatice i
sedimentare, numr mare de procese i !enomene de trans!ormare a rocilor prin
metamor!ism de contact i (idrotermal, suprapuneri ale )onelor de trans!ormare 0n timp i
spaiu, unele !a)e tectono:magmatice cu cutri i distro!isme suprapuse, mai multe
procese de metalogene), )one cu )cminte de resurse naturale geologice, cu
caracteristici di!erite, structuri geologice de mare comple.itate, sinclinale, anticlinale, cute,
cute sol)i, p9n)e de ariaj, 0nclecri, !alii=.
57
Condiii de a$$esibilitate" Reali)area cercetrilor geologice este dependent i de
condiiile de accesibilitate. @up acest criteriu o )on poate !i uoar, grea, !oarte grea i
de mare di!icultate.
Hona uoar se caracteri)ea) prin di!erene de nivel ce pot ajunge la 2'' m sau
altitudini absolute ale crestelor ce ating 4'' m. 1u intr 0n aceast categorie regiunile cu
alunecri de teren, cele cu vegetaie bogat i cele la care !ormaiunile super!iciale reduc
posibilitatea de cercetare.
Hona grea se caracteri)ea) prin di!erene de nivel de 2'' B "'' m sau altitudini
absolute ale crestelor cuprinse 0ntre 4'' B 1''' m. 8unt considerate regiuni grele i
acelea 0n care relie!ul pre)int pante mari, cuprind pe supra!aa lor alunecri de teren, sunt
acoperite parial cu vegetaie bogat sau !ormaiunile super!iciale reduc simitor
observaiile geologice directe.
Hona foarte grea se caracteri)ea) prin di!erene de nivel de peste "'' m sau
altitudinile absolute ale crestelor sunt de peste 1''' m. 8unt considerate regiuni !oarte
grele i acelea 0n care relie!ul pre)int pante !oarte mari, sunt acoperite 0n mare parte cu
vegetaie bogat, !ormaiunile super!iciale 0mpiedic semni!icativ observaiile geologice
directe.
Hona de mare dificultate se caracteri)ea) prin relie! puternic accidentat, grad
ridicat de i)olare, !r drumuri, sau cu alunecri de teren de amploare, altitudini mari,
clim rece, precipitaii abundente, )one cu pduri, )one mltinoase, inundabile,
anotimpuri rebele.
Cer$etri geologi$e ,n des$7ideri arti/i$iale
6ucrrile de cercetare geologice 0n desc(ideri arti!iciale e.istente sunt grupate dupa
gradul de detaliere al lucrarilor in aceleasi categorii mentionate anterior.
@in punct de vedere al obiectivelor urmrite i al comple.itii geologice, sunt
valabile acelei consideraii pre)entate anterior.
+orespun)tor gradului de di!icultate al e.ecuiei lucrrilor arti!iciale, acestea se
0mpart 0n;
/ lucrri uoare; tranee, anuri, de)veliri, derocri e.ecutate la )i, puuri cu
ad9ncimi de p9n la 5 m, galerii de p9n la 25 mJ
/ lucrri grele; galerii de coast, mai mult de 25 m, puuri 0ntre 5 i 3' m
ad9ncimeJ
/ lucrri !oarte grele i plane 0nclinate, suitori, galerii la dimensiuni mai mari dec9t
cele menionate anterior.
58
Cer$etri geologi$e prin /otogeologie i teledete$ie
6ucrrile de prospeciuni !otogeologice i teledetecie au ca scop evidenierea
deranjamentelor rupturale i plicative, delimitarea !ormaiunilor geologice, stabilirea de
criterii de distribuie i locali)are a acumulrilor de poluani 0n mediul geologic precum i
progno)a )onelor de interes pentru poluri.
6ucrrile se e.ecut prin interpretarea !otogeologic a !otogramelor din avion sau a
di!eritelor tipuri de imagini satelitare la di!erite scri. 8e utili)ea) ec(ipamente speci!ice
prelucrrii i interpretrii acestui tip de in!ormaii.
+ontrolul i completarea datelor geologice se e!ectuea) pe teren prin observare
direct 0n desc(ideri naturale i arti!iciale.
6ucrrile constau din elaborarea documentaiilor te(nice necesare, interpretarea de
laborator i pe teren, pre)entarea re)ultatelor obinute.
Cer$etri geologi$e pe terenuri $u depo;ite ne$onsolidate i slab $onsolidate
-cest gen de lucrri urmresc continuarea i determinarea parametrilor calitativi i
cantitativi ai polurilor 0n depo)ite slab consolidate i neconsolidate <aluviuni, terase,
depo)ite de piemont, sedimente litorale, !ormaiuni vulcanogen:sedimentare=.
+ategoriile de lucrri sunt in!ormative i detaliate. /le se pot e.ecuta separat sau
simultan pe acelai perimetru, !uncie de gradul de cunoatere i obiectivul urmrit.
6ucrrile se reali)ea) !uncie de gradul de detaliere, printre altele identi!icarea de
a!lorimente i descrierea acestora, recoltarea de probe in!ormative lic sau brute,
determinarea parametrilor calitativi i cantitativi pe probe lic.
>"%"%" Cer$etari geologi$e prin lu$rari miniere si /ora0e
6ucrarile miniere si !orajele constituie atat lucrari au.iliare ale altor metode de
cercetare si prospectiune cat si lucrari de sine statatoare.
+a lucrari au.iliare acestea insotesc lucrarile geologice, (idrogeologice, geo!i)ice,
geoc(imice s.a. !iind utili)ate in scopul desci!rarii structurii geologice in adancime, in
scopul recoltarii de probe necesare anali)elor de laborator.
In cel de al doilea ca), acestea continua si adancesc cercetarile in )onele anomale,
indicate de celelalte metode de cercetare, pentru a stabili )onele !avorabile lucrarilor de
e.plorare.
6ucrarile miniere au avantajul ca prin ele se crea)a desc(ideri mari de teren,
permitand e!ectuarea de observatii litologice si tectonice direct asupra !ormatiunii in loc. -u
59
!ost deja amintite la capitolul precedent tipologia acestor lucrari. In toate tipurile de ast!el
de lucrari se reali)ea)a cartarea geologica a acestora si recoltari de probe.
*orajele amplasate pe ba)a datelor geologice, geo!i)ice si geoc(imice se sapa pe
adancimi variabile de la cativa metri pana la mii de metri.
@upa obiectivele urmarite se disting;
: !oraje de cercetare; servesc ca lucrari au.iliare pentru completarea datelor
geologice in )onele acoperite si se e.ecuta in mod obisnuit la adancimi de 5:15m si
numai e.ceptional pana la 5'mJ acestea se utili)ea)a si in cercetarea poluarii
mediului geologicJ
: !oraje structuraleJ
: !oraje de re!erinta.
Punctele de !oraj se amplasea)a !unctie de obiective, particularitatile structurii
geologice sau a gradului de cunoastere preconi)at.
8aparea gaurilor de sonda se !ace vertical, inclinat sau ori)ontal. @in aceiasi locatie se pot
!ora mai multe gauri.
Paralel cu e.ecutarea gauriilor de sonda se !ace si cercetarea acestora in scopul
re)olvarii mai multor obiective intre care mentionam stabilirea pro!ilului litologic, a po)itiei
si grosimii stratelor sau corpurilor minerali)ate, identi!icarea unor acumulari de substante
minerale utile sau identi!icarea poluantilor, corelarea di!eritelor !ormatiuni, identi!icarea
nivelelor (idrostatice si a acvi!erelor s.a.
Ioate observatiile din !oraje care stau la stabilirii conditiilor geologice in care se
gaseste o poluare a mediului geologic se obtin prin intermediul carotajului mecanic si al
masuratorilor geo!i)ice in gaura de sonda <carotaj geo!i)ic=.
+arotajul mecanic se reali)ea)a in scopul e.tragerii probelor <carotelor=. Poate sa aiba
un caracter continuu sau intermitent. 8e urmareste ca pro!ilul stratigra!ic al gaurii de sonda
sa nu pre)inte discontinuitati. 8e recoltea)a probe si din noroiul de !oraj sau de pe sita
vibratoare.
Masuratorile geo!i)ice in gaura de sonda pot indica limite geologice, grosimea stratelor,
repere de corelare, !alii etc, permitand corelari geologice pe distante mari. Mai mult
investigatii geo!i)ice e.perimentale pot conduce in unele ca)uri la intocmirea unor curbe
de variatie etalon pe ba)a carora se poate !ace interpretarea cantitativa a diagra!iilor
geo!i)ice si estimarea continutului intr:un anumit element util sau poluant.
>"%"'" (nali;e de laborator
60
-nali)ele de laborator care se e.ecuta pe probe din mediul geologic de orice natura sau
provenienta sunt in principal de 2 categorii;
anali)e geoc(imice, descrise in detaliu la capitolul metode geoc(imiceJ
anali)e geologice.In acesta categorie pot intra;
o determinari !i)ico:mecanice pentru roci <roci coerente=, materiale de
contructii, materiale re!ractare <argile=, agregate naturale <roci necoerente,
coe)ive si necoe)ive=J
o determinari mineralogice si petrogra!ice, cum sunt microscopie optica,
di!ractie de ra.e R, anali)a termodi!erentiala.
8e mai e.ecuta;
determinari petro!i)iceJ
anali)e geocronologice.
8copul anali)elor geologice este identi!icarea compo)itiei mineralogice si petrogra!ice,
elemente esentiale pentru cunoasterea matricei geologice in care este cantonata o
poluare subterana.
!?" #etode 7idrogeologi$e
!?"!" $op i obie$tive
+ercetarea (idrologica are ca scop general determinarea e.istentei apelor
subterane, a conditiilor de )acamant a acestora, a calitatii lor !i)ice si c(imice, in vederea
!olosirii sau ca mijloc de investigatie pentru urmarirea unor substante in mediul geologic.
Poluarea solului i subsolului are ca agent principal de transport apa, pe 0ntregul circuit
global al acesteia; 0n atmos!er <vapori i precipitaii=, la nivelul supra!eei topogra!ice
<curgerea de supra!a=, 0n ad9ncul (idrostructurilor <curgerea subteran=.
2n condiiile unei cone.iuni permanente a apelor din atmos!er cu cele de la supra!a
i din subteran, investigarea hidrogeologic pentru evaluarea polurii solului i subsolului
vi)ea), 0ntr:o succesiune obligatorie;
Relaia apelor su"terane cu apele de suprafa+
Hona nesaturat a acviferelor freatice+
)cviferele freatice i cele de adncime
Recomandrile i criterii metodologice pentru pachetul minimal o"ligatoriu de
investigare hidrogeologic vor !i structurate pe aceste obiective, urm9nd succesiunea
obligatorie a reali)rii acesteia, succesiune care asigur succesul i e!iciena lucrrilor
e.ecutate.
61
Recomandarea de criterii i indicatori de evaluare a polurii, viznd tipurile de poluani,
pentru investigare hidrogeologic se structurea) 0n !uncie de tipurile de poluani i de
sursele poluate i au ca obiectiv principal adecvarea metodelor de investigare i prelucrare
a datelor 0n !uncie de speci!icul polurii solului i subsolului.
!?"%" Investigarea 7idrogeologi$
Investigarea (idrogeologic reali)at 0n scopul evalurii polurii solului i subsolului
trebuie s in seam de cone.iunile (idrodinamice ale sistemelor 0n care se deplasea)
apa, agent principal al trans!erului poluanilor.
!?"%"!"Relaia apelor subterane $u apele de supra/a
*actorii naturali care controlea) alimentarea i regimul apelor subterane pot !i
grupai 0n trei categorii; !actori climaticiJ !actori (idrologiciJ !actori geologici.
;actorii climatici <temperatura, precipitaiile atmos!erice, evapotranspiraia,
umiditatea aerului etc.= sunt responsabili 0n principal de alimentarea acvi!erelor. In!luena
lor asupra regimului apelor subterane scade cu ad9ncimea acvi!erelor i cu distana !a
de domeniile de alimentare de la supra!a. -ciunea !actorilor climatici asupra scurgerii
subterane este 7intermediatT de vegetaie, sol, scurgerea de supra!a i caracteristicile
(idro:!i)ice ale !ormaiunilor geologice 0n care se de)volt acvi!erele.
*actorii climatici in!luenea) direct i imediat regimul cursurilor de ap de
supra!a. /!ectul !actorilor climatici asupra regimului cursurilor de ap de supra!a se
transmite apelor subterane cu un decalaj, uneori considerabil, determinat de !actorii
geologici <tipul !ormaiunilor, e.tinderea acvi!erelor, structura spaial a acestora=.
;actorii hidrologici <curgerea super!icial pe versani, curgerea total din reeaua
(idrogra!ic, apele stagnate de supra!a etc.= in!luenea) alimentarea i regimul apelor
subterane, at9t prin elementele de bilan ale ba)inului (idrogra!ic asociat acvi!erelor, c9t i
prin tipul legturilor (idraulice dintre acvi!ere i reeaua (idrogra!ic. +one.iunile
(idrodinamice 0ntre apele de supra!a i cele subterane sunt intermediate de !actorii
geologici.
*actorii climatici i cei (idrologici sunt utili)ai pentru progno)a unor elemente
(idrogeologice cum ar !i; bilanul acvi!erelor, debitul scurgerii subterane, perioada de
epui)are a acvi!erelor etc.=.
;actorii geologici sunt repre)entai prin litologia !ormaiunilor 0n care sunt acumulate
acvi!erele, e.tinderea i structura spaial a acestora. Pentru acvi!erele de ad9ncime cu
domenii de alimentare i descrcare subterane, in!luena !actorilor geologici asupra
62
alimentrii i regimului apelor subterane este predominant, contribuia celorlali !actori
!iind nesemni!icativ. 2n ca)ul acvi!erelor !reatice, a!late 0n legtur (idraulic cu reeaua
(idrogra!ic, ponderea tuturor !actorilor naturali este apro.imativ egal.
/valuarea preliminar a relaiei apelor subterane cu apele de supra!a se ba)ea)
pe un numr minim de parametri ai curgerii de supra!a, obinui prin investiii minime 0n
lucrrile de investigare.
Parametrii curgerii totale a reelei (idrogra!ice utili)ai pentru evaluarea relaiei
apelor de supra!a cu cele subterane se determin 0n staiiile (idrometrice i sunt;
a. >idrogra!ul nivelului apelor de supra!at
b. >idrogra!ul debitelor scurgerii totale
c. +ota talvegului
d. +alitatea apei;
i. +oncentraiile !luidelor miscibile
ii. +oncentraiile !luidelor nemiscibile; mai uoare ca apa sau mai grele
ca apa
Msurarea nivelurilor apelor de supra!a i a debitelor trebuie reali)at pe intervale
de timp ce depesc un an (idrologic, pentru etapa de investigare i evaluare preliminar,
iar pentru cea de investigare i evaluare detaliat sunt necesare perioade de minimum 5
ani.
/valuarea calitii apelor de supra!a trebuie reali)at periodic iar probarea trebuie
adaptat tipurilor de poluani posibili <!luide miscibile, imiscibile, mai uoare5grele dec9t
apa=.
Relaiile (idrodinamice 0ntre apele de supra!a i cele subterane se ba)ea) pe
compararea nivelurilor apelor de supra!a cu cota nivelurilor pie)ometrice ale acvi!erelor
iar trans!erul de ap se poate evalua din !orma hidrografului de"itelor scurgerii totale.
!?"%"%" <ona nesaturat i ;ona saturat
Hona nesaturat <de aerare5vadoas= a acvi!erelor !reatice este sediul unor intense
!enomene de trans!er a apei subterane, preponderent pe vertical Uin!iltrare<
r
I
=,
evapotranspiraie<
r
E
=, ilustrate in !igura urmatoare.
+aracteristicile acestei )one determin vite)a de deplasare a poluanilor de la
sursele de supra!a <concentrate5di!u)e= spre acvi!ere unde vite)ele de deplasare cresc
mult.
63
Hona saturat este un !iltru puternic pentru accesul poluanilor 0n subteran i de
aceea este necesar cunoaterea caracteristicilor acesteia;
#rosime
Matricea mineral
i. #ranulo)itate
ii. Poro)itate
iii. Permeabilitate
!luide pre)ente 0n )ona nesaturat
i. #a)eJ
ii. *luide miscibile
iii. *luide nemiscibile; mai uoare ca apa sau mai grele ca apa
interaciune !luide : teren acvi!er
1. 4miditate5grad de saturare
2. Iensiunea inter!acial
3. Presiunea capilar
<ucrrile de investigare si parametri utilizati, neceare pentru determinarea acestor
caracteristici sunt;
64
0
o
n
a

d
e

a
e
r
a
r
e

&
c
c
v
i
#
e
r

#
r
e
a
t
i
c
s
Q
W
0
X
0
X r
E
r
E
r
I
r
I
r
I
S
e
I
e
I
1+ma2
1+min
Componentele bilanului apei pentru zona vadoas (de aerare) i acvierul reatic!
fora4e de cercetare, cu ad9ncime 0n general redus 0n !uncie de grosimea
)onei de aerare <0n general, sub 1'm=J
pro"area succesiunii litologice traversate pentru determinarea
caracteristicilor matricii minerale i a interaciunii !luide:teren acvi!er.
prelevarea de pro"e de fluide <ga)e, ap i alte !luide asociate
masuratori geoelectrice pentru evalurea grosimii i umiditii )onei
nesaturate.
#rosimea )onei nesaturate, dac este su!icient de mare si alctuit din terenuri cu
granulaie !in i permeabilitate mic, cu un de!icit de umiditate semni!icativ, poate asigura
o reducere a vulnerabilitii la poluare a acvi!erelor.
@eterminarea grosimii )onei nesaturate se !ace 0n !orajele de cercetare i cu
ajutorul investigaiilor geo!i)ice i al determinrilor de laborator pentru umiditate.
+aracteristicile matricei minerale se sinteti)ea) 0n valoarea coeficientului de
permea"ilitate pentru a crui evaluare este necesar parametri)area caracteristicilor
spaiului poros, caracteristici determinate de granulozitatea terenurilor.
&ermea"ilitatea este o caracteristic intrinsec a !ormaiunilor geologice
dependent de dimensiunea i forma golurilor prin care se pot deplasa !luidele. +u c9t
este mai mare diametrul porilor < d = cu at9t re)istena mediului la curgerea !luidelor este
mai mic iar permeabilitatea !ormaiunilor geologice este mai mare.
&ermea"ilitatea se cuanti!ic prin intermediul coeficientului de permea"ilitate <8
p
= .
3edimentele granulare neconsolidate pre)int o larg gam de valori ale
coe!icientului de permeabilitate, de la 10
%A
darcJ pentru argile p9n la 10
?
darcJ pentru
pietriuri bine sortate.
Aaloarea coe!icientului de permeabilitate este 0n !uncie de desc(iderea porilor. +u
c9t granulo)itatea sedimentelor este mai !in i drept consecin dimensiunea porilor mai
redus, crete supra!aa de contact a !luidelor cu particulele solide i re)istena la curgere,
permeabilitatea reduc9ndu:se.
8edimentele bine sortate au coe!icientul de permeabilitate proporional cu
dimensiunea granulelor. Pentru depo)itele nisipoase aluvionare neconsolidate, care intr
0n categoria sedimentelor cu o sortare bun, au !ost observate c9teva caracteristici
generale <Masc( V @ennD, 1&&"=;
coe!icientul de permeabilitate este proporional cu mediana dimensiunii
granulelorJ pentru un diametru median dat, permeabilitatea scade o dat cu
creterea a"aterii standard a dimensiunii particulelor <acest lucru se e.plic prin
creterea neomogenitii i umplerea porilor mari cu granule !ine=J
65
sedimentele grosiere au o mai pronunat reducere a permeabilitii la creterea
a"aterii standard.
8edimentele cu o distri"uie "imodal a diametrelor granulelor au o permeabilitate
mai mic dec9t cele cu o distri"uie unimodal <datorit caracterului neomogen=.
Parametrii statistici cu care este corelat permeabilitatea !iind calculai numai pe ba)a
dimensiunii granulelor <forma granulelor nu este luat 0n considerare=, este puin probabil
ca aceste caracteristici s !ie valabile pentru orice nisipuri aluvionare.
&ermea"ilitatea rocilor este determinat de;
dimensiunea i !orma porilor !ormai o dat cu consolidarea sedimentelor
<poro)itatea primar=J
dimensiunea i !orma porilor !ormai dup consolidarea sedimentelor
<poro)itatea secundar= prin !isurarea rocilor i procesele de di)olvare.
Rocile sedimentare clastice au o permeabilitate primar similar cu cea a
sedimentelor neconsolidate, dar puin redus datorit proceselor de cimentare i
compactare care au loc 0n procesul de diagene). Permeabilitatea primar este
condiionat de structurile de sedimentare cum ar !i stratificaia, care ampli!ic ani)otropia
depo)itelor.
Rocile cristaline, de origin magmatic sau metamor!ic, au o permeabilitate
primar redus. Poro)itatea primar a acestor roci este !oarte redus, ast!el c !luidele au
!oarte puini pori prin care s circule. /.cepie de la aceast regul !ac rocile e!u)ive cu o
poro)itate primara ridicat. Permeabilitatea secundar a rocilor cristaline este datorat
proceselor de !isurare. +reterea permeabilitii secundare este datorat numrului i
dimensiunilor !racturilor dar i proceselor de di)olvare care se declanea) o dat cu
circulaia !luidelor prin !isuri.
Rocile de precipitaie chimic <calcarul, dolomitul, gipsul, sarea gem= au
permeabilitate datorat 0n principal proceselor de di)olvare ce se produc la circulaia
!luidelor pe !isuri.
&rocesele de alterare e.ogen contribuie la creterea permeabilitii tuturor tipurilor
de roci. 1umrul, dimensiunea porilor, desc(iderea !isurilor cresc 0n procesele de alterare
a rocilor conduc9nd la o cretere a permeabilitii acestora.
;luidele din )ona nesaturat sunt de o mare varietate; ga)e, ap i diverse !luide
miscibile cu sau nemiscibile care sunt mai uoare dec9t apa sau mai grele.
Probarea acestor !luide se reali)ea) cu te(nici i aparate speciale, !luidele !iind
recoltate 0n mediu nesaturat, mediu care pune probleme speciale legate de cantiatea de
fluid disponibil i de potenialul de suciune.
66
!?"%"'" ($vi/erele /reati$e i $ele de ad@n$ime
-cvi!erele in cea mai comple.a varianta sunt sisteme tri!a)ice <aerFapaFmatrice minerala=
in care apa este !luidul care 7udaT matricea minerala deoarece aceasta contine apa c(iar
daca numai la o saturatie remanenta inainte de a veni in contact cu !luidele imiscibile de
tipul petrolului. 6a saturatia remanenta, apa se concentrea)a la contactul dintre granulele
minerale !ormand !ine particule care le acopera si care nu participa la curgere.
,idrostructurile sunt constituite dintr:un ansamblu !init de terenuri di!ereniate dup
caracteristicile lor geologice <v9rst, litologie, structur etc.= i comportamentul lor 0n raport
cu apa <permeabile, impermeabile=, conectate printr:o legtur (idraulic permanent.
+omple.itatea structurilor geologice i varietatea condiiilor (idrodinamice este
determinat de;
!ormele de dispo)iie spaial a rocilor <strate ori)ontale sau 0nclinate, domuri,
!iloane etc.= i a !ormelor structurale <cute, sinclinale, anticlinale etc.=J
distribuia spaial a parametrilor (idrogeologici <poro)itate, permeabilitate etc.=J
condiiile de alimentare i drenaj ale !ormaiunilor permeabile.
<ucrri de investigare i parametri utilizati
Investigarea acvi!erelor trebuie s de:a rspuns la o serie comple. de 0ntrebri
care vi)ea);
a. +omponentele (idrostructurii i relaiile 0ntre acvi!ere
i. 1umr de acvi!ere
ii. Iipuri de acvi!ere
1. cu nivel liber
2. sub presiune
iii. #rosimi ecrane semipermeabile
iv. @i!erente de sarcin pie)ometric
b. +aracteristici (idro!i)ice ale terenurilor
v. Matricea mineral
3. #ranulo)itateJ
4. Poro)itate
5. Permeabilitate
vi. interaciune !luide : teren acvi!er
". +onductivitate (idraulic
$. @i!u)ivitate (idraulic
%. @ispersie (idrodinamic
67
&. I)oterme de sorbie
c. @inamica apelor subterane
vii. 8pectru (idrodinamic
viii. Aite)e de curgere
d. +alitatea apei subterane i a !luidelor asociate
i.. !luide pre)ente
1'. #a)eJ
11. *luide miscibile
12. *luide nemiscibile; mai uoare ca apa sau mai
grele ca apa
6ucrrile necesare pentru investigarea (idrogeologic sunt urmatoarele;
;ora4e hidrogeologice de e.plorare <pentru identi!icarea intervalelor acvi!ere i a
cotei nivelurilor pie)ometrice=
-rupuri de pompare constituite dintr:un fora4 hidrogeologic cu diametru mai
mare de 11 inc( i unu <in etapa de e.plorare preliminar= sau dou <0n etapa de
cercetare detaliat=, piezometreJ
>este hidrodinamice <0n regim tran)itoriu i stabili)at= e.ecutate 0n grupurile de
pompare.
&relevri de pro"e de ap din acvi!erele desc(ise
Iestrile (idrodinamice i prelevrile de probe trebuie s !ie reali)ate separat pentru
!iecare acvi!er prin mai multe !oraje sau un singur !oraj care asigur i)olarea per!ect 0n
timpul testelor a acvi!erelor traversate.
!?"%")" 2u$rari 7idrogeologi$e de inventariere
6ucrarile (idrogeologice de inventariere au ca scop inventarierea tuturor ivirilor de ape
subterane intr:o anumita )ona.
#radul de detaliere considerat este;
: de recunoastere; reali)ata la scari mai mici de 1;25.'''J
: detaliata; reali)ata la scara 1;25.'''J presupune minim 3 elemente pentru !iecare
punct de observatie si ma.imum 3 puncte de observatie (idrogeologica 5 OmSJ
: !oarte detaliata; reali)ata la scara 1;1'.''' sau mai mare, acesta presupune
minimum 4 elemente pentru !iecare punct de observatie si cel putin 4 puncte de
observatie 5 OmS.
Reali)area lucrarilor este conditionata de comple.itatea (idrogeologica si conditiile de
accesibilitate si mor!ologice.
68
Pentru punctul de observatie (idrogeologica sunt necesare;
: elemente (idrogeologiceJ
: elemente geologice ale rocii maga)inJ
: elemente mor!ologiceJ
: elemente !i)ico:geologice.
:
!?"'" Prelu$rare i interpretare date 7idrogeologi$e
!?"'"!" Cara$teristi$i ale interaiunii /luide 4 matri$e mineral
Mobilitatea apelor subterane 0n spaiul poros cu con!iguraia structural speci!ic
!iecrui tip de teren permeabil este condiionat de dou caracteristici elementare;
umiditatea terenurilor permeabileJ
tensiunea interfacial la supra!aa de separaie !luid5aer sau !luid5roc.
presiunea capilar
#radul de mobilitate al apei este direct proporional cu umiditatea terenurilor,
mobilitatea ma.im a apei subterane 0ntr:un anumit teren permeabil !iind atins c9nd
spaiul poros este saturat.
>ensiunea interfacial este responsabil de toat gama de fenomene de
capilaritate din vecintatea supra!eei libere a acvi!erelor i din )ona de aerare, i
condiionea) mobilitatea apelor subterane i a !luidelor miscibile i imiscibile pre)ente 0n
acvi!ere.
&resiunea capilar este componenta esenial a potenialului responsabil de
deplasarea !luidelor 0n )ona nesaturat. 2n modelele matematice ale curgerii apei 0n )ona
nesaturat corelaia presiunii capilare cu umiditatea !ormaiunilor permeabile este
esenial.
Ierenurile 0n stare natural sau de drenaj pre)int stri de umiditate !oarte di!erite.
2n )ona de aerare starea de umiditate depinde 0n principal de condiiile meteorologice i de
in!iltrare. 4miditatea ma.im se 0nregistrea) 0n acvi!ere, acolo unde !ormaiunile
permeabile sunt saturate cu ap.
!?"'"%" Componentele 7idrostru$turii i relaiile ,ntre a$vi/ere
In-esti(area ,idro(eo#o(ic) +re#i!inar) trebuie s stabileasc dac sunt unul
sau mai multe acvi!ere 0n )ona cercetatat i dac acestea comunic 0ntre ele sau cu
apele de supra!a prin relaii (idrodinamice directe sau prin drenan.
1eomogenitatea i ani)otropia conductivitii (idraulice precum i di!erenele de
presiune 0ntre acvi!erele (idrostructurilor determin apariia !enomenului de drenan.
69
6renana este trans!erul pe vertical al apei subterane prin strate cu conductivitate
(idraulic redus <semipermeabile= 0ntre ori)onturile acvi!ere ale unei (idrostructuri.
Pentru a da rspuns la aceste 0ntrebri, 0n !orajele (idrogeologice e.ecuate trebuie
s se msoare cotele nivelurilor pie)ometrice ale acvi!erelor, grosimile ecranelor
semipermeabile i s se determine conductivitatea (idraulic a acestora.
!?"'"'" Carateristi$ile 7idro/i;i$e ale terenurilor
+aracteristicile (idro!i)ice ale terenurilor acvi!ere sunt aceleai cu cele ale )onei
nesaturate i se determin 0n laborator sau prin testele (idrodinamice reali)ate 0n grupurile
de pompare. *ormaiunile permeabile 0n care sunt acumulate acvi!erele sunt saturate i 0n
acest situaie parametrii eseniali pentru estimarea migraiei poluanilor sunt cei ai
interaciunii !luide:matrice mineral;
conductivitate (idraulic
di!u)ivitate (idraulic
dispersie (idrodinamic
i)oterme de sorbie
*onducti-itatea ,idrau#ic) <8= este un parametru global al capacitii de circulaie
a apei subterane prin terenurile permeabile. +onductivitatea (idraulic a acvi!erelor
depinde 0n principal de porozitate i de caracteristicile apei <v9sco)itate, greutate volumic
etc.=. +onductivitile (idraulice ale !ormaiunilor geologice saturate pre)entate in tabelul
urmator sunt 0n !uncie de granulo)itatea depo)itelor i au un domeniu de variaie larg, de
la 1 p9n la 1'
:"
cm5sec.
70
Dis+ersia ,idrodina!ic). Procesul de advecie nu poate !i separat de cel de
di!u)ie molecular a contaminantului, motiv pentru care este de!init coe!icientul
dispersiei (idrodinamice < "= care le cuanti!ic pe ambele.
(oeficientul de dispersie hidrodinamic e.prim suprafaa pe care se W0mprtieT
contaminantul 0n unitatea de timp sub e!ectul difuziei i dispersiei
Ealori medii ale conductivitii hidraulice i ale coeficientului de
permea"ilitate
#
r
u
p
a
+aracteri)area rocii
+onductivitatea
(idraulic < # =
pentru ape cu
minerali)aie redus
la C t
0
20 =
+oe!icientul de
permeabilitate < p
#
=
Um5)iX Ucm5secX cm
2
darcD
I $oci cu
+er!ea"i#itate 0oarte
!are <bolovniuri i
pietriuri cu nisipuri
grosiere, calcare
puternic carsti!iate i
roci intens !isurate=
1000 100
i mai
mare
16 " 1 12 " 0 5
6
10 2 " 1
10 2 " 1

1160 116
II $oci cu
+er!ea"i#itate !are
<bolovniuri i
pietriuri colmatate cu
nisip !in, nisipuri
grosiere, roci
carsti!iate i !isurate=
100 10
12 " 0
012 " 0
6
7
10 2 " 1
10 2 " 1

116 6 " 11
III $oci +er!ea"i#e
<bolovniuri i
pietriuri colmatate cu
nisip !in i parial cu
argil, nisipuri mijlocii
i !ine, roci slab
carsti!iate i puin
!isurate=
10 1
2
3
10 2 " 1
10 2 " 1

7
8
10 2 " 1
10 2 " 1

6 " 11 6 " 1
IA $oci s#a" +er!ea"i#e
<nisipuri !inoase,
nisipuri argiloase, roci
cu !isuraie !in,
loessuri etc.=
0 " 1 1 " 0 3
4
10 2 " 1
10 2 " 1

8
9
10 2 " 1
10 2 " 1

16 " 1 12 " 0
A $oci 0oarte s#a"
+er!ea"i#e <argile
nisipoase, pra!uri, roci
!oarte slab !isurate=
1 " 0 001 " 0 4
6
10 2 " 1
10 2 " 1

8
9
10 2 " 1
10 2 " 1

1
3
10 2 " 1
10 2 " 1

AI $oci +ractic
i!+er!ea"i#e <argile,
marne, roci masive=
001 " 0 <
6
10 2 " 1

<
11
10 2 " 1

<
3
10 2 " 1

<
71
Procesul de dispersie hidrodinamic conduce la deplasarea prin advecie a masei
de !luid miscibil i la uni!ormi)area distribuiei concentraiei <pentru reducerea gradientului
de concentraie=, prin 0mprtierea !luidului miscibil 0ntr:un volum mai mare de ap <prin
difuzie=.
Ioter!e de sor"%ie. 8ubstanele di)olvate 0n ap sunt supuse unui mare numr
de procese care au ca e!ect 0ndeprtarea lor din ap. /le pot !i !i.ate prin sor"ie de
granulele minerale ale terenurilor 0n care sunt acumulate acvi!erele, fixate de carbonul
organic din ap, precipitate 0n reacie cu diveri compui din ap, degradate biotic sau
abiotic.
/!ectul proceselor c(imice asupra transportului contaminantului este determinat de
compo)iia c(imic a apelor subterane, de condiiile de presiune i temperatur i au ca
e!ect reducerea concentraiei !luidului miscibil <contaminantului= sau degradarea lui p9n
la dispariie
&rocesele "iochimice sunt de o mare importan 0n degradarea moleculelor
organice di)olvate 0n apele subterane, mecanismele lor !iind condiionate 0n principal de
viteza de filtrare a apelor subterane i de factorul de retardare al contaminailor
Procesele de sor"ie includ adsor"ia, chemosor"ia i a"sor"ia care au ca e!ect;
#ndeprtarea din soluie a !luidului miscibil prin partiionarea lui 0ntre !a)a
solid de care rm9ne !i.at i cea lichid cu care continu deplasareaJ
#ncetinirea <retardarea= deplasrii !luidului miscibil.
Procesele de sorbie pot !i de dou tipuri;
staionare atunci c9nd reacia de !i.are este su!icient de rapid 0n raport cu
vite)a de curgere a apei pentru ca substana !i.at <!luidul miscibil= s intre
0n ec(ilibru cu cea care !i.ea) <sorbantul, adic substratul solid=J
cinetice, atunci c9nd reaciile de !i.are sunt lente 0n raport cu vite)a de
curgere a apei, !a)a !i.at neajung9nd 0n ec(ilibru cu cea sorbant.
3or"ia este determinat e.perimental prin msurarea cantitii din !luid care este
!i.at de un anumit sediment, sol sau roc. +apacitatea de sorbie este determinat i de
concentraia !luidului miscibil. Re)ultatul e.perimentului este repre)entat sub !orma unei
diagrame binare rectangulare <izoterm de sor"ie= 0n care pe o a. este repre)entat
concentraia !luidului iar pe cealalt cantitatea !i.at prin sorbie pe substratul solid.
!?"'")" Dinami$a apelor subterane
@inamica apelor subterane este e.primat prin intermediul spectrului (idrodinamic a
crei reali)are se ba)ea) pe niveluri pie)ometrice msurate 0n;
72
!oraje (idrogeologice de cercetare
pie)ometreJ
puuri utili)ate pentru alimentri cu apJ
!oraje de captare
@ireciile de curgere i vite)ele de curgere care se estimea) pe ba)a gradienilor
(idraulici, conductivitilor (idraulice i poro)itilor e!ective ale !ormaiunilor acvi!er sunt
eseniale pentru evaluarea proceselor de migrare ale poluanilor i proiectare a metodelor
de remediere .
!?")" Calitatea apelor subterane i a /luidelor aso$iate
+aliatea apelor subterane i a !luidelor asociate, poluante sau nu, se determin prin
prelevarea de probe din lucrrile reali)ate <!oraje (idrogeologice, puuri, pie)ometre etc.= i
anali)a lor !i)ico:c(imic 0n laboratoarele atestate.
8tabilirea gradului de poluare se aprecia) prin compararea cu nivelurile
concentraiilor de atenie sau intervenie, dar si cu nivelele de !ond geoc(imic natural al
apelor subterane.
4n model de progno) a polurii apelor subterane trebuie s 0nglobe)e;
: curgerea 0n mediu poros, 0n regim saturatJ
: curgerea 0n mediu poros, 0n regim nesaturatJ
: modelarea matematic a dispersiei agenilor poluani 0n mediu poros.
@atorit interin!luenei dintre !reatic i apele de supra!a e.ist o interdependen
i din punct de vedere al calitii apelor. -pele de supra!a repre)int condiii de !rontier
pentru domeniul !reatic, at9t din punct de vedere (idraulic, c9t i din punct de vedere al
concentraiei poluantului.
3biectivele investigrii polurii apelor subterane sunt;
1= estimarea rapid a probabilitii de curgere accidental a poluantului spre un pu
de pompareJ
2= de!inirea in!luenei unor poluani pre)eni sau inevitabili 0n puuri, 0n special ca o
!uncie de regimurile de pompareJ
3= de!inirea )onelor sensibile la poluare 0n scopul optimi)rii amplasrii de noi
puuriJ
4= obinerea unui model la scar mare ca un suport cantitativ de progno) i
conducereJ
5= in!ormarea prin simple vi)uali)ri privind evoluia polurii.
73
8copul cercetrilor este ca pornind de la studiul e.perimental, pe modele, de la
e.periene e!ectuate Nin situN, pe ba)a re)olvrii matematice a problemei curgerii !luidelor
0n medii poroase i a problemei dispersiei, s se elabore)e modele de progno) pentru
ca)uri reale de poluare.
Poluarea apei subterane poate !i de tip continuu sau accidental i se poate datora
unor poluani industriali, agricoli, sanitari.
Poluarea agricol este datorat apei de irigaie sau din ploaie, care transport
mineralele, sarea, ierbicidele, pesticidele, 0ngrmintele, spre apa subteran. 3
observare atent a poluanilor admisibili arat c cea mai !recvent i cea mai periculoas
!orm a polurii apelor subterane este cea cu substane miscibile cu apa.
Irebuie s se in seama de !aptul c micarea !luidelor este uneori bine descris
prin neglijarea e!ectelor de combinare <este e.emplul studiilor la scar mare i, de
asemenea, al micrii poluantului prin ci pre!ereniale, 0n special c9nd cantitatea de
poluant este !oarte mic dar to.icitatea este mare=.
/.ist ca)uri 0n care !enomenul de dispersie nu poate !i neglijat. -st!el problemele
de poluare a apelor subterane sunt de dou tipuri; convective <advective= i dispersive.
!?")"!" Interpretarea anali;elor $7imi$e i evaluarea $alitii apelor subterane
)naliza srurilor coninute #n apele su"terane" 4n buletin de anali)e a coninutului
de substane c(imice conine, 0n general, concentraia anionilor i cationilor identi!icai, 0n
mg 5 l. /valuarea calitii apei anali)ate const 0n ;
: veri!icarea corectitudinii anali)ei c(imice pe ba)a ec(ilibrului 0ntre anionii i cationii
identi!icaiJ
: calculul duritii apeiJ
: clasi!icarea apei subterane pe ba)a indicilor lui PalmerJ
:comparaii c(imice ba)ate pe !ormula ionic.
Re)ultatele unei anali)e c(imice sunt acceptabile dac di!erena dintre suma
anionilor i cationilor <e.primat 0n mval5l= repre)int mai puin de 2 G din suma tuturor
ionilor <0n mval5l=;
Y 7 :r
)
@ r
(
$ r
)
K r
(
9 L 1'' E 2 G
unde' r
)
este suma coninutului 0n miliec(ivaleni a tuturor anionilor coninuiJ
r
(
: suma coninutului 0n miliec(ivaleni a tuturor cationilor coninui.
6uritatea apei este determinat de concentraia 0n sruri de calciu i magne)iu a
acesteia.
74
8e notea); @I : duritatea total <dat de coninutul total de ioni de calciu i
magne)iu=J @P : duritatea permanent <dat de coninutul de sul!ai i cloruri de calciu i
magne)iu=J @t : duritatea temporar <dat de (idrocarbonaii de calciu i magne)iu=.
@uritatea apei se e.prim 0n grade de duritate;
: grade germane UZ( X 1 mval +a <Mg= 51 litru ? 2,% Z(.
3 ap cu un coninut de 1 miliec(ivalent de +a sau Mg la un litru de ap, are
duritatea de 2, % Z( <grade (idrotimetrice=.
: grade !rance)e 1Z( ? 1, $& grade !rance)eJ
: grade engle)e 1Z( ? 1, 25 grade engle)eJ
: grade americane 1Z( ? 1, '4 grade americane.
8e mai poate de!ini duritatea de 1Z( ca !iind duritatea unei ape cu un coninut de
mg 5l de o.id de calciu <+a3=.
!?")"%" Clasi/i$area apelor subterane pe ba;a indi$ilor lui P(2#ER
3ta"ilirea echili"rului salin. /c(ilibrul salin al substanelor di)olvate 0n ap se
stabilete prin combinarea <0nsumarea= grupelor de reacie, e.primate prin valoarea
capacitii de reacie.
#rupele de reacie se combin numai 0n limitele valorii capacitii de reacie. -st!el,
indicii de delimitare <39 i de alcalinitate <)9 <procent:ec(ivalentul srurilor !ormate=,
denumii indicii Palmer, se calculea) !uncie de valorile capacitilor de reacie ale
grupelor de reacie.
+lasele de ape. +aracteri)area apelor !uncie de indicii P-6M/R
+lasa Indicii *ormula +aracteri)area apelor
I 3
1
, )
1
, )
0
:)
?
9 a M c ape alcaline moi, asociate rocilor cristaline
i )cmintelor petoliere
II 3
1
, )
0
:)
?
9 a 7 c ape de tip intermediar
III 3
1
, 3
0
, )
1
:)
0
9 a N c
a M c K d
ape dure, asociate rocilor sedimentare
IA 3
1
, 3
0
:)
?
9 a 7 c K d ape cu compo)iie apropriat de a apelor
marine sau !reatice din regiuni secetoase
A 3
1
, 3
0
, 3
?
:)
?
9 a N c K d ape acide, asociate )cmintelor de
minereuri, cu concentraii ridicate de ioni de
(idrogen i metale grele
!?"*" Elemente de $ontinut ale raportului 7idrogeologi$
Raportul (idrogeologic va cuprinde printre altele;
75
@ate generale <amplasament, conditii !i)ico:geogra!ice=J
6ucrari e!ectuateJ
Re)ultate obtinute;
o apele subterane;
: )ona nesaturata si )ona saturataJ
: caracteri)area acvi!erelorJ
: caracteri)area !i)ico:c(imice:geologiceJ
: calitatea apelor subterane si a !luidelor asociateJ
: dinamica apelor subteraneJ
: poluarea apelor subteraneJ
: !olosinta apelor subterane.
Interpretarea re)ultatelorJ
Programul de asigurare a calitatiiJ
Prelucrari matematice, modelari (idrodinamiceJ
+onclu)ii.
!!" #etode geo$7imi$e
!!"!" $op i obie$tive
Metodele geoc(imice au ca obiectiv identi!icarea i studierea aureolelor de
dispersie primar i secundar a elementelor ce se !ormea) 0n jurul unor acumulri de
substane minerale <elemente=.
-ureolele geoc(imice de dispersie primar i secundar sunt puse 0n eviden de
valorile anomale <anomalii geoc(imice= ale concentraiei elementelor c(imice sau
compuilor organici din mediul geologic sau unele medii naturale; sol, roci, aluviuni, plante
i ape.
Polurile 0n mediul geologic sunt generatoare de aureole geoc(imice.
!!"%" Reali;area studiilor geo$7imi$e
!!"%"!" (spe$te spe$i/i$e generale
Reali)area studiilor geoc(imice este condiionat de o serie de !actori;
: metoda geoc(imic utili)at i natura probei recoltate, anali)ate i interpretateJ
: gradul de detaliere al cercetrii i gabaritul reelei de probare !olositJ
: comple.itatea geologic, condiiile de accesibilitate ale terenului i di!icultile 0n
e.ecutarea lucrrii.
76
Dup metoda de teren ,n /a;a de a$7i;iie date se individuali)ea) urmtoarele metode;
pedogeoc(imice, litogeoc(imice, (idrogeoc(imice, biogeoc(imice i geobotanice.
Metoda pedogeoc(imic studia) aureolele de dispersie secundar ce repre)int
)one de concentraii ridicate !a de !ondul natural a elementelor din soluri, depo)ite
eluvio:deluviale, coluviale, aluviale, eoliene. Materialul cercetat este solul sau !ormaiunile
secundare re)iduale.
Metoda litogeoc(imic are ca obiect aureolele de dispersie primar a elementelor
indicatoare tipomor!e din rocile din jurul corpurilor de minereu. Materialul cercetat este
roca. Probele se colectea) din a!lorimente, desc(ideri arti!iciale, carote ale !orajelor.
+aracterul prospeciunii litogeoc(imice este numai de detaliu, av9nd ca !inalitate
identi!icarea de acumulri geoc(imice ce nu a!lorea) a!late sub nivelul de ero)iuneJ
urmrirea e.tinderii acumulrilor geoc(imice 0n a!ara limitelor cunoscute prin alte lucrari
sau observaii directeJ inventarierea )onelor de 0mbogire 0n jurul acumulrilorJ
identi!icarea de )one susceptibile de a pre)enta un interes economic.
Metoda (idrogeoc(imic se ba)ea) pe evidenierea 0n apele de supra!a a unor
0mbogiri 0n coninutul unor elemente ca urmare a traversrii unor )one
minerali)ate5poluate, aureole de dispersie primare. Probele se recoltea)a din ape de
supra!a i subterane, densitatea punctelor de colectare variind 0n !uncie de de)voltarea
reelei (idrogra!ice, !recvena i)voarelor, !9nt9ni, .a.
Metoda biogeoc(imic evidenia) acumularea de ctre plante a di!eritelor
elemente c(imice 0ntre care i a microelementelor ce conin indicatori ai acumulrilor
metali!ere. Materialul cercetat este repre)entat de !run)e de !oioase, ace de brad, pin,
molid, ramuri, scoar, rdcini.
Metoda geobotanic studia) plantele indicatoare i sc(imbrile !i)iologice i
mor!ologice provocate 0n vegetaie de pre)ena 0n sol a unor concentraii metali!ere
ridicate.
Dup gradul de detaliere, e.ecuia metodelor geoc(imice este asemntoare cu a celor
geologice. 4rmtoarele categorii de lucrari geoc(imice sunt stabilite;
: cercetare geoc(imic regional se e.ecut la scara 1;5'.''' i are ca obiectiv
studierea caracteristicilor geoc(imice regionale, evidenierea aureolelor de dispersie a
unor c9mpuri metali!ere, evidenierea particularitilor metalogenetice. 8e colectea)
simultan, la ec(idistane variabile <1'':5'' m= probe de ap, sol, roc sau material
coluvial, din depo)ite aluviale pe traseul reelei (idrogra!ice i pe culmi.
: cercetare geoc(imic in!ormativ se e.ecut la scara 1;25.''' B 1;1'.''' i are
ca obiectiv evidenierea )onelor anomale 0n e.tinderea unor )cminte cunoscute 0n )one
77
noi, i stabilirea legilor generale de distribuie a acestora. 8e reali)ea) probarea
pedogeoc(imic, litogeoc(imica i (idrogeoc(imic.
: cercetare geoc(imic de detaliu se e.ecut la scara 1;5''' B 1;2''' i are ca
obiectiv evidenierea i conturarea aureolelor de dispersie primar i secundar generate
de )cminte i corpuri de minereu sau de poluari ale mediului geologic. 8e utili)ea)
toate tipurile de metode geoc(imice. 3bservaiile i probarea se !ac pe trasee orientate,
distana 0ntre pro!ile i distana 0ntre punctele de observaie5probare !iind determinat de
obiectivul urmrit.
: cercetarea geoc(imic de mare detaliu se e.ecut la scare 1;1''' B 1;5'' i are
ca obiectiv investigarea pe direcie si 0n pro!un)ime prin intermediul aureolelor de dispersie
primar a unor corpuri distincte de minereu sau poluari ale mediului geologic. 8e utili)ea)
probarea litogeoc(imic 0n desc(ideri arti!iciale.
#abaritul de lucru, !uncie de metoda geoc(imic utili)at i gradul de detaliere este
pre)entat 0n tabelul urmator;
Iip de
lucrare
Mediu
probat
@etaliu 8cara Reeaua @ensitate
probe5Om
2
6itologic
de
8upra!a
roci din
a!loriment
e
Regional 1;1.'''.''' Pro!ile pe vi,
creste sau pro!ile
orientate
',1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' %:3'
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 15':5''
!oarte mare
detaliu
1;2.''' 2'''
6itologic
8ubteran
roci din
lucrri
miniere
!oarte mare
detaliu
1;1''' *uncie de
accesibilitatea
lucrrilor
3'':1.'''
1;5'' 4'':2.'''
-luviale aluviuni Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''52'':2''51'' 1':5'
Pedologic

sol Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5

Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''52'':2''51'' 1':125
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 1''52':5'51' 5'':2.'''
!oarte mare
detaliu
1;2.''' 2'55 1'.'''
Kiogeoc(i
mic
plante Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''55'':4''51'' 4:25
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 2''54':1''52' 125:5''
>idrogeo
c(imic
de
supra!a
ape de
supra!a
Regional 1;1.'''.''' *uncie de
de)voltarea reelei
(idrogra!ice
','1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',1:',5
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 2:5
78
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 3':125
>idrogeo
c(imic
de
subteran
i5sau
geoterma
le
i)voare
sau ape
din !oraje
Regional 1;1.'''.''' *uncie de
!recvena i)voarelor
sau !orajelor
','1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' %
Dup gradul de $omple8itate geologi$, criteriile de evaluare a condiiilor de lucru au
departajat structur geologic simpl, complicat sau !oarte complicat.
Dupa $onditiile de a$$esibilitate in perimetru lucrarile geoc(imice sunt grupate in trei
categorii; usoare, grele si !oarte grele.
4nitatea de ba)a in evaluarea lucrarilor de teren este punctul de observatie5probare.
!!"%"%" (spe$te spe$i/i$e ale prospe$iunii geo$7imi$e privind probarea
Reeaua de probare se !i.ea) 0n !uncie de metoda de investigare aleas, de tipul
de poluare, de sursa de poluare, de condiiile geologice, (idrogeologice, geote(nice ale
)onei contaminate 5 posibil a !i contaminat cu substanele utili)ate 0n instalaiile de pe
amplasamentul investigat.
Recoltarea probelor 5probarea geoc(imic se reali)ea) di!ereniat 0n !uncie de
natura polurii sau posibilei poluri 5contaminri, ast!el;
a= 0n ariile 5site:urile posibil a !i poluate 5contaminate, probele de sol se iau din
decapri de supra!a sau prin spturi de mic ad9ncime 0n stratul a!lat deasupra
nivelului apei subterane.
b= 0n ariile 5site:urile 0n care poluarea 5contaminarea a !ost con!irmat, se pot
e.ecuta !oraje suplimentare 0n scopul asigurrii unei reele mai dense de probare pentru a
estima 0ntinderea )onei poluate i gradul de poluare.
c= 0n ariile 5 site:urile poluate 5 contaminate cu (idrocarburi, recoltrile de sol se
completea) cu veri!icri asupra (idrocarburilor volatile din stratul superior de sol, !olosind
aparatur de detecie a ga)elor.
d= 0n ariile 5 site:urile acoperite cu vegetaie, pe care urmea) s !ie locali)at un
amplasament, se recoltea) un numr mic de probe de sol din !oraje sau de la ad9ncimi
mici situate deasupra nivelului apelor subterane necesare veri!icrii dac )ona este un site
remediat 0n urma unei poluri a solului. Probele de sol, dup ca), se vor completa cu
probe de ape subterane sau din apele de la supra!a pentru veri!icarea e.istenei unei
eventuale poluri produse 0n urma des!urrii unei activiti 0n amonte, care ar putea
ptrunde 5migra 0n structura geologic a amplasamentului
79
Probele geoc(imice 5 geologice 5 c(imice 5 !i)ice se anali)ea) 0n laboratoare
autori)ate 5 atestate con!orm sistemelor nationale sau europene de autori)are5atestare.
-nali)a probelor se reali)ea) pentru toate substanele utili)ate 0n activitatea
des!urat pe amplasamentul investigat, posibil poluatoare 5 potenial poluatoare.
Re)ultatele anali)elor vor !i ane.ate la raportul de investigare i evaluare care se
0naintea) autoritilor competente de mediu.
@atele i in!ormaiile obinute 0n cadrul investigrii iniiale se evaluea) 0n scopul
identi!icrii pericolelor pe care le comport orice poluare semni!icativ a solului, subsolului,
apelor subterane din amplasament.
3biectivul evalurii datelor este de a identi!ica domeniile de incertitudine, de a
recunoate !orma tendinelor, anomaliilor i omisiunilor din cadrul datelor i 0n !inal
interpretarea acestora. 2n ca)ul incertitudinilor se reali)ea) probri suplimentare pentru
clari!icarea acestora.
/valuarea pericolelor se reali)ea) pe ba)a urmtoarelor criterii;
a= comparare cu valori de prag 5 valori de !ond natural pentru soluri 5 ape subterane,
altele dec9t cele din amplasamentJ
b= migrarea poluanilor 0n a!ara amplasamentuluiJ
c= e.puneri generatoare de pericol pentru sntatea uman <acut, cronic,
necancerigen, cancerigen, mutagen, 0n !uncie de to.icitatea poluantului, ane.=J
d= daune provocate sistemelor subterane <reele de cabluri, conducte, structuri, etc.J
!= cile de e.punere la pericol <surs, traseu, int=J
g= to.icitatea poluantului <do), rspuns=J
Progno)area migrrii poluanilor 0n sol i subsol se reali)ea) pe ba)a dispersiei 0n
timp a poluanilor.
'etodo#o(ia de +ro"are (eoc,i!ic) 3
a= punctele de prelevare vor !i repre)entate prin probe de aluviuni , sol, vegetaie i
ape de supra!aJ
: probele de aluviuni sunt prelevate din !racia aluvionar a cursurilor de ape cu
granulaia mai mic de ',2 mm, !iecare prob repre)ent9nd cumulul !raciei prelevate din 5
: $ puncte de probare dispuse pe un interval de cca. 5' : 1'' m. -cestea se prelevea) 0n
scopul obinerii unui mare numr de in!ormaii cu un numr restr9ns de probe i cu un
grad mare de siguran pe supra!ee 0ntinseJ
:probele de sol sunt prelevate de la ad9ncimi optime cuprinse 0ntre ',25m si ',4'm
0n !uncie de mrimea supra!eei potenial poluate i a surselor de poluare. 1umrul minim
80
al punctelor de prelevare a probelor de sol trebui s !ie de; 4 puncte de probare51''' m
2
, %
puncte de probare55''' m
2
, 15 puncte de probare51'''' m
2
J

:probele de vegetaie sunt prelevate concomitent cu probele de sol din aceleai
puncteJ
:probele de ape de supra!a vor !i prelevate concomitent cu cele de aluviuni, din
aceleai puncte. Probele de ape vor !i prelevate c! pct. 2.4 din ane.a III a 3rdinului
1%451&&$.
b= amplasarea punctelor de prelevare a probelor se va reali)a ast!el;
:pe toate direciile cardinale, in jurul unor surse de poluani atmos!erici, av9nd grij
ca distanele !a de surse p9n la care se prelevea) probe de sol, s !ie mai mari pe
direcia v9nturilor dominante,
:pe !iecare direcie in jurul surselor de poluare, cel puin c9te un punct de prelevare
a probelor pe !iecare categorie de !olosin a solurilor <arabil, pune, !9nea, vii, live)i,
etc.=J
c= probarea se !ace 0n !uncie de;
:aprecierea posibilitii contribuiei mai multor surse la poluarea potenial a solului
0n )ona de probareJ
:in!luena relie!ului la distribuia poluanilor in solJ
:condiii (idrogeologice, (idrologice i climatice speci!ice )onei de probare
:depo)itarea temporar a materiilor prime conin9nd substane periculoase i 5 sau
a deeurilor periculoaseJ
d= pentru !iecare prob se 0ntocmete o !i 0n care se consemnea) urmtoarele
date;
:numrul probeiJ
:ad9ncimea de prelevareJ
:coordonatele punctelor de probare determinate cu aparate de tip #P8J
:conte.tul geomor!ologicJ
:descrierea macroscopic a probei
:alte date privind amplasarea punctelor de probare <localiti, lucrri miniere,
depo)ite de deeuri municipale sau industriale etc.=J
!ie care se centrali)ea) intr:o ane. i se ataea) la raportul !inal de evaluare.
-tunci c9nd este necesar stabilirea ad9ncimii de ptrundere a poluantului
prelevarea probelor se va reali)a din straturi mai ad9nci prin !oraje i puuri.
Pentru !iecare !oraj sau pu se va 0ntocmi o !i 0n care vor !i consemnate
urmtoarele date;
81
: litologia traversatJ
: ad9ncimea !orajului i ad9ncimea acvi!eruluiJ
: coordonatele punctelor de amplasare a !orajelor i puurilor determinate cu
aparate de tip #P8J
: descrierea macroscopic a probeiJ
: alte date.
8e prelevea)a probe din acvi!erul 0nt9lnit 0n !oraj sau 0n pu.
*unctie de gradul de detaliere al lucrarii si conditiile de accesibilitate a terenului.
lucrarile geoc(imice se e.ecuta pe pro!ile orientate sau reali)ate con!orm cailor de acces
sau prin reali)area unor probari aleatorii.
!!"%"'" (spe$te spe$i/i$e ale prospe$iunii geo$7imi$e privind anali;ele de
laborator
/!iciena practic a oricrei metode de cercetare a !actorilor de mediu depinde 0n
mare msur de e.istena unei metode analitice corespun)toare. Metoda utili)at trebuie
s !ie su!icient de sensibil pentru a do)a elementele e.istente 0n concentraii !oarte mici
<ppm sau ppb=, trebuie s !ie su!icient de e.act pentru ca ansele de a pierde o arie
poluat important s !ie neglijabile i trebuie s !ie economic pentru ca un numr mare
de probe s poat !i anali)ate.
2n toate tipurile metodologie de anali) a elementelor pre)ente sub !orm de urme
sunt implicate patru etape;
/ pregtirea probei pentru transport, depo)itare i anali)areJ
/ descompunerea <de)agregarea= probei pentru ca elementul
determinat s !ie adus sub !orm liber J
/ separarea elementului de determinat de ali constituieni ce pot
inter!era 0n determinrile ulterioareJ
/ estimarea cantitii de element pre)ent 0n prob
Pre()tirea +ro"e#or
Probele din mediile naturale ce a!lorea), 0naintea anali)rii lor, reclam o pregtire
iniial prin care se urmresc urmtoarele aspecte ;
aducerea probei sub !orm uor de transportat i depo)itatJ
omogeni)area probei 0n vederea diminurii variaiilor din interiorul eiJ
eventuala separare preliminar a elementelor constituiente !uncie de ocurena lor
0n di!erite minerale.
82
Iratamentele aplicate trebuie ast!el concepute 0nc9t s se evite contaminarea
probelor. +u c9t etapele de preparare i manipulare a probelor s9nt mai puine, cu at9t
ansele de contaminare i de erori analitice mari, s9nt mai reduse.
3 prim operaie 0naintea transportrii probelor, este eliminarea apei, 0n special din
probele clastice i organice, component care acionea) activ 0n procesele ulterioare
prelevrii probelor. Probele umede deprecia) (9rtia de ambalat, sacii de p9n) i
corodea) cutiile metalice J materialul clastic umed nu poate !i sitat sau pulveri)at, iar
probele ce necesit c9ntriri 0naintea anali)ei, trebuie obligatoriu uscate.
Probele de sol sau plante, sunt uscate de obicei la soare sau usctoare amenajate
0n condiii de teren. Irebuie avut 0n vedere c probele ce urmea) a !i anali)ate pentru
metale uor e.tractibile sau componeni similari, nu necesit uscare, pentru a nu se
modi!ica !orma sub care sunt prinse.
Probele de roci, sunt )drobite iniial 0n concasoare cu !lci care pot introduce mici
coninuturi de *e, Mn, +r i elemente !eroaliate similare, aspect de care trebuie s se in
seama la evaluarea determinrilor e!ectuate. -duse prin concasare la dimensiuni mai mici
de ',1 cm, probele se pulveri)ea)[ p9n[ la \E '.'" mm 0n mori oscilante <pulveri)atoare=
ec(ipate cu mojare <cuve= din di!erite materiale;
: oel, care poate contamina proba cu Mn, Mo, +r,A, 1i sau alte elemente asociate
lor,
: carbur de ]ol!ram care introduce ^, 0n cantiti 0ns neglijabileJ
: !ont care contaminea) cu *e, Mn i +r.
Posibilele contaminri 0n procesul de preparare a probelor de roci pentru anali)
trebuiesc 0nlturate sau, dac nu pot !i evitate, trebuie determinate cu preci)ie pentru a se
ine seama de ele la evaluarea anali)elor.
8olurile i sedimentele de r9u sunt sitate 0naintea anali)ei din urmtoarele motive;
: separarea !ragmentelor de roc, resturi organice sau din alte materiale !r
importan analiticJ
: obinerea unor probe omogene, !in granulate, care pot !i 0mprit convenabil 0n
mai multe probe repre)entative.
@eoarece pentru prelucrarea 0n continuare a probelor pentru di!erite tipuri de
anali) sunt utili)ate poriuni mici, dintr:un volum mare de roc pulveri)at, sol sau
sediment, se cere mult atenie pentru asigurarea repre)entativitii probei. Relaiile dintre
dimensiunea particulelor, coninutul 0n elemente i volumul de material necesar pentru
preci)ia analitic sunt discutate 0n lucrri de specialitate care menionea) obligativitatea
83
s!ertuirii probelor ulterior unei omogeni)ri atente care s elimine separarea gravitaional
a mineralelor ce apare inerent 0n timpul transportului probelor.
Dea(re(area +ro"e#or
#eoc(imistul investigator, trebuie s aleag o metod de de)agregare a probelor
prin care s se obin un contrast optim 0ntre !ondul geoc(imic i valorile anomale ale
setului de date geoc(imice.
2n unele metode de prospeciuni <drenaj, aluvionare, stream:sediments= contrastul
poate !i 0nbuntit prin e.tracia selectiv numai a unor anumite !orme ale elementului
cercetat dar, 0n general, este pre!erat toat cantitatea de prob. . 2n general termenii
5total5 Ouor extracti"il5 O extracti"il la cald5 Oextracti"il la rece5 sunt e.presii larg utili)ate 0n
cercetarea geologic a cror semni!icaie este urmatoarea;
O>otal5 se re!er la descompunerea prin !u)iune sau tratament cu acid !ierbinte
concentrat prin care, de obicei, sunt e.trase %':1''G din metalele grele din majoritatea
probelor. -cest termen poate !i utili)at la anali)ele spectrale 0n emisie, !luorescen 0n
ra)e R , activare cu neutroni si I.+.P. , care determin cantitativ coninutul total de metal
e.istent 0n majoritatea materialelor naturale.
O*xtracti"il la cald5 se re!er la elemente care se e.trag prin tratare cu aci)i <'.1:11=
la cald.
O*xtracti"il la rece5 se re!er 0n general la tratarea cu soluii tampon <p> 4:&=
combinate uneori i cu ageni de comple.are ca diti)ona sau *6>) la temperatura
mediului ambiant.
-v9ndu:se 0n vedere multitudinea tratamentelor posibile, nu poate !i adoptat o
nomenclatur clar i din acest motiv procedura speci!ic de de)agregare utili)at trebuie
menionat de !iecare dat i c9t mai amnunit posibil.
Principalele metode de de)agregare a rocilor sunt urmtoarele;
: volatili)area 0n arc electric <spectogra!ia de emisie=
: !u)iunea cu sare organic <H>83
4
, 1a
2
+3
3
, 1a
2
3
2
boratul sau metaboratul de 6i
i 1a=, atacul cu aci)i <>13
3
, >+l3
4
, >+l, >
2
83
4
, >*=J 0n general, aci)ii o.idai sunt
utili)ai pentru descompunerea sul!urilor i materialelor organice, aci)ii neo.idani sunt
utili)ai pentru descompunerea o.i)ilor de *e i Mn, iar >+l3
4
pare s pun 0n libertatea
cele mai ridicate proporii de elemente urm.
: atacul cu agenii de e.tragere apoi slabiJ
84
Deter!inarea cantit)%ii de e#e!ent
2n tabelul urmtor sunt pre)entate principalele metode de anali) precum i
elementele pentru care s9nt indicate a se aplica 0n practica cercetrilor de mediu;
7#e!ent
*o#ori!etrie
S+ecto!etrie de
e!isie
I*P
.'S, 27S/
A"sor"%ie
ato!ic)
;#ourescen)
4n rae <
Desc)rcare
4n arc
P#as!)
-ur R
-rgint R R R R
-rsen R R
Kariu R R
Keriliu R R R R
Kismut R R R
Kor R R
+admiu R R R R
+rom R R R R
+obalt R R R R
+u R R R R
*ier R R R R
*luor R
6itiu R R R
Mangan R R R R R
Mercur R R
Molibden R R R R
1ic(el R R R R R
1iobiu R R
Platin R R
Plumb R R R
Rubidiu R R
8eleniu R R
8taniu R R R R
8troniu R R R R
8ul! R R
Iantal R R
I(oriu R R
Iitan R R R R R
Iungsten R R
4raniu R
Aanadiu R R R R R
!!"%")" Prelu$rarea si interpretarea datelor
@escrierea detaliat calitativ i cantitativ a )onei contaminate cuprinde
urmtoarele;
1= agenii poluatori 5 contaminani e.isteni pe amplasamentJ
85
2= concentraiile poluanilor i distribuia acestora 0n sol, subsol sau ape
subterane,
3= sursele de contaminani <locali)area=J
4= mobilitatea contaminanilorJ
5= posibile ci de e.tindere viitoare ale poluanilor in!luenate de
condiiile geologice i (idrogeologice ale )onei,
"= impacturi ecologice care au e.istat pe )ona respectiv, cau)e 5 surseJ
$= posibile evoluii ale )onei contaminate 0n condiii e.treme naturale
<inundaii, cutremure etc.=.
-vand in vedere cantitatea mare de date analitice pe care cercetarea geoc(imica le
ac(i)itionea)a prin lucrarile de teren si laborator, prelucrarile matematice cele mai u)ual
utili)ate sunt;
: prelucrari statistice asupra volumului de anali)e de care se dispune
: modelari ale dispersiei geoc(imice si transportului geoc(imic in mediul
geologic
: modelari ale trans!ormarilor geoc(imice intre di!erite componente de mediu;
apa subterana B sol B !ormatiuni geologice B ape de supra!ata B vegetatie.
!!"%"*" Elemente de $ontinut al raportului geo$7imi$
Raportul geoc(imic poate contine printre altele;
: introducere
: cadrul geo:mor!ologic general
: cadrul geologic general
: lucrari de teren si laborator e!ectuate
: re)ultate obtinute
: distributia geoc(imica regionala si locala a elementelor
: surse de poluare a mediului geologic
: caracteristici geoc(imice a poluantilor
: prelucrari de date geoc(imice
: interpretarea datelor
: program de asigurare a calitatii
: conclu)ii.
!%" #etode geo/i;i$e
!%"!" $op i obie$tive
86
+unoscute mai ales pentru succesul lor 0n cercetarea geologic convenional i
descoperirea de )cminte, metodele geo!i)ice sunt utili)ate din ce 0n ce mai mult 0n
strategiile i programele de protecie a mediului. -ceast direcie de activitate a impus
termenul de -eofizic am"iental.
-plicarea comple. i complementar a uneia sau mai multor metode, 0nsoit de
mijloace moderne de anali) numeric a datelor de observaie, permite integrarea
in!ormaiilor directe 0n imagini bi: sau tridimensionale de tipul 7tomogra!iiT ale subsolului,
care vi)uali)ea) structura intern a )onelor investigate, evideniind neomogenitatea
acestora.
4tili)area modelelor de cercetare geo!i)ic 0n cercetarea mediului geologic cu
aspecte de cunoatere a strii !i)ico:c(imice naturale sau antropice i a evalurii i
prevenirii riscului conduce la obinerea de in!ormaii globale la gradul de detaliere dorit.
+u aplicaie direct la cunoaterea i monitori)area calitii mediului geologic,
precum i la prevenirea riscului de accidente 0n mediul geologic sunt identi!icate
urmtoarele posibiliti de utili)are;
: cunoaterea structurii i calitii mediului geologic,
: cunoaterea neomogenitilor care pot deveni elemente generatoare de risc de
accidente de mediu geologic,
: cunoaterea neomogenitilor 0n mediul geologic, generate de pre)ena unor
poluani antropici i5sau naturali.
!%"%" #etode: te7nologii: te7ni$i geo/i;i$e
-eofizica aplicat se constituie #ntr%un ansam"lu de metode de msurare a
parametrilor fizici ai pamntului :cmpuri naturale sau provocate cum sunt' magnetic,
electric, termic, radioactiv, seismic a9 dintre care cele mai importante cu rol de
cunoatere a structurii interne a su"solului #n zona apropiat de suprafa sunt cele
electrometrice, seismice, georadar la care se adauga dup necesiti aplicative,
teledetecia, magnetismul, radiometria, termometria sau gravimetria In fora4e, pentru
cunoaterea variaiilor factorilor fizico%chimici ai rocilor, se utilizeaz carota4ul geofizic
3 serie de caracteristici !ac ca aceste metode s !ie mai avantajoase !a de alte
practici de investigare a mediului geologic <!oraje, lucrari miniere, anali)e pe probe= at9t 0n
!a)a de cercetare regional, in!ormativ, c9t i de detaliu sau mare detaliu; se e.ecut
rapid cu aparatur portabil de 0nalt re)oluieJ sunt repetabileJ investigaiile sunt continue,
acoperind supra!ee i volume mari de roc, ad9ncimile de investigaie variind de la
metod la metod sau de la o te(nologie la alta, acoper intervalul ' : 2''m, interval de
87
impact major al activitilor umaneJ preul de cost este redus 0n comparaie cu alte tipuri de
lucrri de investigaie a mediului geologic.
+aracterul de repetabilitate rapid i uoar a msurtorilor 0nsoit de
reproductibilitatea !oarte bun a acestora con!er ansamblului te(nicilor geo!i)ice
caracterul de instrument adecvat i potrivit pentru monitori)are spaio:temporar a
subsolului i volumelor investigate.
*iecare metod geo!i)ic are avantaje i limitri speci!ice. 4tili)area a doua sau mai
multe metode geo!i)ice 0n vederea reali)rii unei anali)e integrate a datelor reduce gradul
de ambiguitate 0n interpretare.
+unoaterea general a geologiei i a condiiilor locale de aplicare a metodelor
geo!i)ice este absolut necesar pentru o proiectare optim a activitii de ac(i)iie a
datelor de teren i evident la interpretarea datelor geo!i)ice obinute.
-legerea metodelor geo!i)ice 0n general este determinat de distribuia spaial a
)onelor contaminate, tipul contaminantului, caracteristicile pedologice i (idrogeologice ale
)onei studiate.
/.periena acumulat pe plan mondial i naional recomand aplicarea metodelor
electrice i elecromagnetice alturi de cele magnetice i radiometrice 0n investigarea,
evaluarea i monitori)area polurii solului i subsolului.
*ercet)ri#e (eoe#ectrice <electrice i electromagnetice= se ba)ea) pe studierea
distribuiei la supra!a sau 0n ad9ncime a c9mpurilor electromagnetice naturale sau
arti!iciale <provocate= 0n scopul obinerii de in!ormaii privitoare la constituia i structura
subsolului, asupra !enomenelor !i)ico:c(imice care au loc in acestea.
Modi!icarea distribuiei c9mpurilor electromagnetice 0n spaiu i timp este cau)at 0n
principal de di!erenierea din punct de vedere electric a rocilor i obiectelor ce intr 0n
alctuirea subsolului mani!estat 0n re)stivitate <_= sau 0n inversul ei, conductivitate
electric <`=, 0n permitivitate <Y= , permeabilitate <a= i 0n activitatea electroc(imic natural
sau provocat.
Aarietatea !oarte mare a metodelor i te(nicilor de msurare elaborate determinat
de natura c9mpului elecromagnetic studiat, de modul de introducere 0n mediul geologic, de
semni!icaia parametrilor !i)ici i convenionali msurai sau stabilii prin calcul, con!er
acestora un vast domeniu de aplicare i re)olvare a di!eritelor probleme de geologie i
geo!i)ic ambiental.
Principalele metode cunoscute pot !i amintite;
metoda polari)aiei naturaleJ
metoda sondajelor geomagneticeJ
88
metoda curentilor teluriciJ
metoda magnetometrica <sondaje i pro!ilare magnetoteluric=J
metoda -* M-#,
metoda curenilor vagabon)i,
metoda re)istivitiilor <pro!ilare i sondaje electrice=,
metoda corpului 0ncrcat,
metoda raportului cderilor de potenial,
metoda liniilor ec(ipoteniale,
metoda polari)aiei induse,
metoda stabilirii c9mpului,
metoda seismoelectric,
metoda !enomenelor electromagnetice tran)itorii,
metoda sondajului de !recven,
metoda electromagnetic inductiv,
metoda electromagnetic conductiv,
metoda radiotransparenei <umbrei=,
metoda radiopro!ilrii,
metoda georadar.
*ercetari#e !a(netice se ba)ea) pe msurarea variatilor c9mpului geomagnetic
la supra!a pm9ntului in vederea locali)rii anomaliilor magnetice, a eterogenitiilor 0n
distribuia proprietilor magnetice ale diverselor !ormaiuni geologice, cau)ate posibil si de
!enomene de poluare.
*ercetarea (ra-i!etric) repre)int ansamblul procedeelor de investigare a
distribuiei maselor 0n mediul geologic, ba)ate pe studiul anomaliilor c9mpului gravitiiJ
masuratorile gravimetrice ale variatiilor campului gravitational sunt determinate de atracia
graviaional produs de !ormaiunile geologice.
*ercetarea radio!etric) se ba)ea) pe msurarea campului radioactiv natural
generat de coninuturile de elemente radioactive din roci. 6a acesta se adaug 0n pre)ent
e!ectele de lung durat ale contaminrilor produse de acidente nucleare tip +ernob9l. 8e
e!ectuea) 0n principal msurtori de radiaie gamma la care se adaug msurtori beta
sau al!a.
*ercetarea seis!o!etric) cuprinde metodele de cercetare a mediului geologic
ba)ate pe studiul propagrii prin roci a undelor elastice provocate arti!icial. 4ndele elastice
89
generate la supra!aa pamantului, ptrund 0n sol 0nt9lnind inter!ee 0ntre strate cu
impedan acustic <bv= di!erit, se re!elect i 5sau se re!ract dup care se 0ntorc la
supra!a i sunt captate de traductori speciali <geo= conectai la o statie de inregistrare.
#etodele geo/i;i$e de $er$etare a gurilor de sond conin aplicarea pentru
studiul pro!ilului geologic al sondei, a metodelor geo!i)ice ba)ate pe msurarea de:a
lungul gurii de !oraj a unor parametrii !i)ici ai rocilor; re)istivitate electric, radioactivitate,
activitate electroc(imic, susceptibilitate magnetic, vite)a de propagare a undelor elastice
.a.
Principalele metode sunt; carotajul electric, carotajul radioactiv, carotajul acustic,
carotajul magnetic, carotajul gravimetric, carotajul termic, !iecare dintre ele pre)ent9nd
variante metodologice.
!%"'" Gradul de detaliere a lu$rrilor geo/i;i$e
#radul de detaliere al lucrarilor geo!i)ice se reali)ea)a 0n con!ormitate cu
obiectivele urmrite, cu comple.itatea geologica a terenului si cu gradul de accesibilitate al
supra!etei.
Reali)area lucrarilor geo!i)ice este asemanatoare cu cea a lucrarilor pedologice
sau geologice. In majoritatea lucrarilor de cercetare comple.a masuratorilor geo!i)ice se
reali)ea)a pe aceleasi puncte pe care se !ac observatiile geologice sau5si probarea
geoc(imica.
@in punctul de vedere al gradului de detaliere masuratorile geo!i)ice pot !i;
: de recunoastere, reali)ate la scari 1;5'.''' sau 1;25.'''
: de detaliu sau mare detaliu, reali)ate la scari 1;1'.''', 1;2.''', 1;1.''' sau
mai mici, pe supra!ete mici, limitate.
Masuratorile geo!i)ice se e.ecuta de regula pe pro!ile care alcatuiesc retele
rectangulare sau neregulate. Pasul pe pro!ile varia)a !unctie de obiectivul urmarit si
comple.itatea geologica.
Masuratorile geo!i)ice pot !i e.ecutate si in puncte de masurare distribuite neregulat
pe supra!ata investigata cu respectarea insa a numarului de puncte de masura 5 unitatea
de supra!ata, corespun)ator scarii de investigare.
!%")" Elemente spe$i/i$e de $alitate a mediului geologi$ investigat
prin mi0loa$e geo/i;i$e
1eomogenitile !i)ico:c(imice generate de slbirea re)istenei rocilor,
deranjamente i modi!icri tectonice i structurale, pre)ena apei 0n micare <in!iltraii=,
90
tasri neuni!orme, de!ormri ale stratelor, permeabiliti i poro)iti di!erite, litologie
di!erit, component mineralogic di!erit, component c(imic di!erit, pre)ena golurilor
sau cavernelor, pre)ena unor construcii 0ngropate, pre)ena unor poluani de natur
petrolier sau c(imic 0n porii rocilor, 0n soluii interstiiale sau 0n acvi!ere, pot !i identi!icate
0n timp real, evaluate cu preci)ie i interpretate 0n termeni !i)ico:geologici.
-st!el pot !i cunoscute structura intern a unor obiective miniere sau industriale de
tipul (aldelor, ia)urilor de decantare <surse de poluare= i a )onei lor e.terioare de
in!luen <laterale i 0n ad9ncime= e.istena unor caverne, goluri, camere sau tuneluri
0ngropate, )onele de in!iltrare a unor poluri de la supra!a, ci i direcii de migrare,
transport al poluanilor 0n mediul geologic, uneori compo)iia i concentraia poluanilor,
po)iia i e.tinderea planelor de alunecare care produc micri de teren, !racturi geologice,
)one de re)istene di!erite date de componente litologice di!erite, pre)ena apei, poro)itii,
permeabiliti di!erite 0n interiorul (aldelor, pereii i paturile ia)urilor de decantare i
batalurilor, calitatea i structura geologic de detaliu imediat sub supra!a 0n )one de
aciune i inter!eren a activitailor umane, !undaiile, structura i calitatea solului .a.
-nomaliile geo!i)ice care re!lect pre)ena unor neomogeniti 0n mediul subteran sau 0n
volumele de roci investigate indic locurile 0n care specialitii geologi pot interveni 0n !a)e
ulterioare imediate cu mijloace de investigare directe de tip !oraje, lucrri miniere uoare,
probare, pentru cunoaterea i evaluarea direct a surselor anomale.
@inamica i evoluia )onelor cu neomogeniti i !enomenelor subterane <active sau
staionare= sunt urmrite 0n timp real printr:un monitoring geo!i)ic e.ecutat la gradul de
detaliere dorit de investigator, permi9nd cunoaterea rapid i e!icient a distribuiei
spaiale a )onelor de risc 0n mediul geologic, !acilit9nd ast!el luarea unor msuri urgente
de prevenire, stopare sau diminuare a e!ectelor.
Prin investigare i monitoring geo!i)ic pot !i identi!icate, locali)ate i urmrite 0n timp
real evoluiile interne ale unor ast!el de )one periculoase 0n care apar !enomene geolgice
posibil generatoare de accidente, put9ndu:se !ormula inclusiv o apreciere temporar a
vite)ei de)voltrii lor 0n interior i spre e.terior.
Prin aplicarea monitoringului geo!i)ic distribuia spaial i evoluia spaial:
temporar a unei poluri subterane cu produse petroliere sau c(imice, organice sau
anorganice, poate !i cunoscut i supraveg(eat.
Prin investigare i monitoring geo!i)ic, calitatea mediului geologic, i implicit a
apelor subterane poate !i, de asemenea, cunoscut i controlat.
@e)voltrile te(nologice 0n domeniul metodologiilor speci!ice de investigaie geo!i)ic
aplicabile ca te(nici de monitori)are 0n domeniul ac(i)iiei datelor de observaie de teren i
91
0n cel al prelucrrii computeri)ate pot !i anali)ate, adaptate la condiiile speci!ice locale de
aplicare i 0n !inal recomandate ca metode optime de monitori)are pentru !iecare situaie
speci!ic de aplicare.
/.empli!ic9nd condiiile aplicative ale metodelor geo!i)ice amintim;
/ cercetarea gravimetric, care poate !i utili)at la investigarea )onelor cu potenial
(idrogeologic ridicat, 0n care !aliile pot repre)enta principala cale de migrare a poluanilorJ
/ cercetarea electromagnetic, este utili)at la investigarea )onelor !avorabile
acumulrii apelor subteraneJ dac contaminarea a produs modi!icarea conductivitii
electrice sunt locali)ate i preci)ate )onele de poluareJ
/ 0n regiuni aride sau greu accesibile se recomand aeroelectrometria, permi9nd
locali)area penelor de poluare cu dimensiuni mariJ
/ grosimea penelor de poluare poate !i determinat cu metoda electromagnetic A6*
<EerJ <oP ;reguenciJ=J
/ metoda radio:magneto:teluric, permite obinerea unor imagini spaiale ale penelor
de poluare,
/ aplicabilitatea metodelor electrice la studiul contaminrii mediului geologic este
condiionat de corelaia dintre variaiile de re)istivitate electric i caracteristicile c(imice
ale !luidelorJ
/ metoda re)istivitilor aparente conduce la obinerea unui model 3@ al )onelor
contaminate.
!%"*" Elemente de $ontinut al raportului geo/i;i$
Raportul geo!i)ic va cuprinde printre altele;
date generale <amplasament, conditii !i)ico:geogra!ice=
lucrari e.ecutate
prelucrari ale datelor geo!i)ice
re)ultate obtinute;
o date petro!i)ice
o caracteri)area geo!i)ica a structurilor geologice
o caracteri)area geo!i)ica a )onelor poluate
interpretarea re)ultatelor
programul de asigurare a calitatii
conclu)ii.
92
!'" Pa$7etul minimal obligatoriu de metode de investigare
a polurii mediului geologi$
2ntr:o accepiune general investigarea geologic include toate tipurile speci!ice de
investigare corespun)toare domeniilor componente ale studiului Pm9ntului; geologice,
(idrogeologice, paleontologice, geo!i)ice, geoc(imice, pedologice .a.
*iecare din metodele de investigare are propriile posibiliti, inte i obiective,
propriile avantaje dar i limitri speci!ice.
8uccesul metodelor geologice 0n ansamblu pentru investigarea i evaluarea polurii
mediului geologic este determinat de alegerea strategiei optime de aplicare a diverselor
metode 0n acord cu scopul urmrit i condiiile de teren.
4tili)area a dou sau mai multe metode este necesar 0n vederea acoperirii tuturor
domeniilor de cunoatere de interes, a reali)rii unei anali)e integrate a datelor i pentru
reducerea gradului de ambiguitate 0n interpretare. 2n acelai timp 0ntregul sistem al
mediului geologic sol : ape subterane : !ormaiuni geologice, trebuie investigat at9t 0n
ansamblul su, c9t i component cu component.
-ceste considerente au stat la ba)a stabilirii pac(etului minimal obligatoriu de
metode pentru investigarea i evaluarea contaminrii.
'etode#e co!+onente a#e +ac,etu#ui !ini!a# o"#i(atoriu sunt;
/ metode pedologice, pentru cunoaterea structurii i calitii soluluiJ
/ metode geologice, pentru cunoaterea structurii geologiceJ
/ metode hidrogeologice, pentru cunoaterea acvi!erelor i a calitii acestoraJ
/ metode geochimice, pentru cunoaterea distribuiei elementelor c(imice 0n mediul
geologic, a identi!icrii, stabilirii concentraiilor i distribuiei poluanilorJ
/ metode geofizice, pentru cunoaterea i distribuia spaiala a structurii geologice a
)onelor contaminate.
Investigarea polurii mediului geologic se poate reali)a simultan cu toate metodele
prev)ute 0n pac(tul minimal obligatoriu.
2n acelai timp, investigaiile pot !i !cute separat pentru !iecare metod, urmate de
sinte)a i corelarea datelor, 0n raportul geologic. -v9nd 0n vedere posibila pre)en i
evoluie a !enomenelor !i)ice 0n subsol se recomand ca investigaiile separate s nu
depeasc intervalul de 2 ani.
Pac(etul minimal obligatoriu de metode se reali)ea) con!orm gradului de detaliere
dorit, stabilit pentru !iecare etap de investigare.
93
Pac(etul minimal obligatoriu de metode asigur ast!el investigarea comple. i
complet a oricrei poluri a mediului geologic, asigur cunoaterea necesar
!undamentrii deci)iilor autoritilor de mediu.
Art. 8. :19 *valuarea intensitii polurii #ntr%un sit contaminat se efectueaz prin
comparaie cu fondul natural din zonele adiacente i valorile de prag de alert i prag de
intervenie
:09 Ealorile de fond natural se sta"ilesc #n funcie de zon i formaiunea geologic
existent
:?9 Ealorile de prag de alert i prag de intervenie sunt prevzute #n reglementrile
specifice
!)" &ond geo$7imi$ natural
!)"!" &ondul geo$7imi$
;ondul geochimic al unor !ormaiuni geologice, a pturii de sol, a nivelelor de ap
!reatic, a apelor de supra!a sau al altui mediu geologic:geoc(imic <cum este stream:
sedimentul, apa de supra!ata sau vegetatia=, poate !i estimat ca !iind valoarea medie a
unei populaii de date numerice <continuturile de elemente c(imice determinate in probele
de mediu geologic prelevate dintr:un areal oarecare= . a. distribuite normal sau lognormal,
!uncie de modelul de distribuie. -nali)ele privind valoarea de Qfond geochimic5 0ntr:o arie
omogen geologic constau 0n calcularea !recvenei de apariie a di!eritelor coninuturi
elementare semnalate prin anali)e !i)ico:c(imice
94
2n marea lor majoritate, distribuiile naturale sunt normale sau lognormale. Preci)am
0ns !aptul c distribuia normal a coninuturilor elementare sau a logaritmilor lor,
repre)int doar o apro.imare convenabil a regularitilor observate 0n modelul unei
distribuii de date numerice . 1ici una din aceste legi <relaii= nu pot !i con!orme <identice=
cu legile de distribuie a coninuturilor 0n asociaiile naturale J totui se poate admite c, 0n
anumite condiii, valorile de !ond i prag anomal obinute prin calcule statistice pot !i
interpretate ca !iind convenabile pentru scopuri practice de interpretare a modelelor de
distribuie normal sau lognormal.
+urba distribuiei normale are !orma de clopot cu un ma.im 0n punctul R
mediu
i este
simetric !a de verticala R7R
mediu .
Aaloarea R7 R
mediu
, care corespunde celei mai
!recvente valori a variabilei aleatoare R
0
, datorit simetriei distribuiei, coincide cu
mediana. +orespondena dintre medie i median repre)int cea mai important
caracteristic a distribuiei normale deoarece poate e.tinde de!iniia !ondului geoc(imic (
0
ca !iind valoarea medie a clasei cu !recvena cea mai ridicat dintr:o populaie de date
omogene.
!)"%" Praguri geo$7imi$e anomale
4tili)9nd aspectele de variabilitate aleatoare a valorilor de !ond, pot !i selectate
valorile de prag geochimic peste care !luctuaiile !ondului vor avea semni!icaia unei
anomalii geoc(imice, suger9ndu:se ast!el posibilitatea apariiei unor contaminri, poluri,
arii minerali)ate sau aureole geoc(imice.
2n general, 0n geoc(imia aplicat, se utili)ea) ca valori de prag geoc(imic,
semnal9nd procese de 0mbogire elementar <contaminri, poluare, etc.= de di!erite
intensiti, urmtoarele coninuturi; pragul 1 7 R
mediu
K 1 3 :/.,1?S9+ pragul 0 7 R
mediu
K03
:91,10S9 i pragul ? 7 R
mediu
K?3 :99,0S9 #n care R
mediu
7valoarea medie a populaiei
distri"uite normal, 37 a"aterea standard, iar valorile procentuale repre)int numrul de
probe e.primate 0n procente, din 0ntreaga variabilitate a setului de date, care sunt incluse
sau sunt delimitate de cele trei valori de prag anomal.
Menionm c, valoarea de !ond geoc(imic, este caracteristic !iecrei populaii de
date numerice motiv pentru care, 0n toate programele de evaluare a !actorilor de mediu i
separat, pentru !iecare populaie geoc(imic <!actor de mediu probat= vor !i stabilii
parametrii statistici de mediu: 0ondu# (eoc,i!ic 5i +ra(uri#e ano!a#e caracteristici
perimetrului ce urmea) a !i investigat.
95
2n mod practic, pentru determinarea valorilor de !ond geoc(imic i prag anomal,
utili)abili pentru stabilirea gradului de poluare a unuia sau mai muli !actori de mediu dintr:
un perimetru evident poluat ,ce urmea) a !i investigat, se procedea) ast!el; din !actorul
de mediu supus investingrilor de mediu <sol, ap, vegetaie, sedimente= se vor preleva
cca 15 : 2' probe dintr:un areal evident nepoluat, adiacent )onei poluate i constituit
petrogra!ic din !ormaiuni geologice similare cu !ormaiunile perimetrului poluatJ toate
probele vor !i anali)ate cantitativ pentru elementele sau compuii poluani, iar re)ultatele
0nregistrate vor !i prelucrate statistic stabilindu:se valorile de !ond geoc(imic i praguri
anomale, de di!erite intensiti, caracteristice perimetrului nepoluatJ valorile obinute vor !i
utili)ate, prin comparatie, 0n interpretarea aspectelor de distribuie elementar din
perimetrul evident poluat .
!)"'" Aariere geo$7imi$e
6ibertatea de micare a elementelor c(imice antrenate 0n procesul de dispersie
secundar similare proceselor de poluare este condiionat de o serie de obstacole de
natur mecanic, !i)ico:c(imic sau biologic ce !avori)ea) precipitarea, depunerea i
concentrarea elementelor sub !orm de acumulri locale. )ceste o"stacole, denumite
Q"ariere geochimice5, apar de o"icei #n zonele unde se produce o schim"are a vitezei de
deplasare a apelor sau a curenilor de aer, a concentraiei soluiilor, a potenialului de
oxido%reducere i a p,%ului, a condiiilor "iologice locale etc
+oncentrarea masiv de elemente c(imice ce poate avea loc 0n timpul proceselor
de poluare se produce i ca urmare sc(imbrilor brute a condiiilor !i)ico:c(imice ale
mediului pe o distan de timp relativ scurt. +9nd aceast sc(imbare are loc 0n mod
treptat, se reali)ea) o concentrare mai sc)ut i pe )one mai e.tinse.
-spectele de dispersie secundar a elementelor 0n mediul primar i secundar sunt
condiionate de urmtoarele tipuri de bariere ;
:ariere#e !ecanice se !ormea) 0n condiiile sc(imbrii brute a vite)ei de
deplasare a apelor super!iciale, a curenilor de aer sau !uncie de aspectul !ormelor de
relie!. 2n aceste condiii, pot avea loc acumulri aluvionare de metale grele cu de)voltarea
unor aureolelor mecanice 0n !actorii de mediu sol i ape.
:ariere#e 0iico&c,i!ice sunt condiionate 0n special de sc(imbarea rapid a
condiiilor de p>, de o.idare sau de reducere c(imic a !actorilor de mediu 0n care are loc
dispersia. Principalele bariere !i)ico:c(imice sunt urmtoarele;
Carierele de oxigen: care determin acumularea *e, Mn, +o, 8J sunt generate de
sc(imbarea mediilor reductoare 0n contact cu apele o.igenate sau cu aerul.
96
Carierele sulfhidrice care determin acumularea A, *e, +o, 1i, -s, -g, >g, +u, Pb,
Mn, 4J se !ormea) 0n apele subterane caracteri)ate prin condiii de o.idare sc)ut i
printr:un aport important de (idrogen sul!urat provenit din degajri de ga)e de natur
vulcanic sau organic.
Carierele de sulfai i car"onai se !ormea) 0n )onele de 0nt9lnire a apelor bogate
0n sul!ai i carbonai, cu ape ce conin cantiti ridicate de +a, 8r, Ka.
Carierele alcaline, condiionea) concentrarea elementelor +a, Mg, 8r, A, +r, Mn,
*e, +o, 1i, +u, Pb MnJ apar 0n )onele de 0nlocuire rapid a soluiilor acide cu soluii neutre
sau slab alcaline.
Carierele acide sunt mai puin 0nt9lnite i sunt sesi)abile mai ales 0n ca)ul 8i care
este aproape singurul element mai puin solubil 0n ape acide dec9t 0n ape neutre sau
acaline.
Carierele de evaporaie pot asigura anumite concentrri 0n )onele cu !enomene de
evaporare intens, provoc9nd precipitarea unor sruri uor sau greu solubile de 6i, Mg, 8,
+l, H, +a, 8r .
Carierele de adsor"ie se !ormea) la nivelul rocilor bogate 0n adsorbani de tipul
mineralelor secundare argiloase, a suspensiilor coloidale sau a depunerilor aluviale,
datorit puterii de atragere i reinere a diverilor cationi 0n apropierea )cmintelor de
sul!uriJ asemenea bariere pot determina 0mbogiri secundare 0n Mg, P, 8, H, +a, A, +o,
1i, +u, Mn, -s, Mo, >g, Pb, 4.
:ariere#e "io#o(ice sunt repre)entate prin capacitatea vegetaiei terestre i
acvatice, precum i a organismelor, de a asimila, a reine sau de a redistribui 0n cadrul
ciclului geoc(imic o serie de elemente c(imice eliberate 0n urma proceselor de alterare a
rocilor i minereurilor.
2n general, barierele geoc(imice nu acionea) i)olat, 0n cele mai multe situaii !iind
vorba de e!ectul combinat al mai multor tipuri de bariere. -st!el, bariera !ormat de apele
cu p> alcalin poate coincide cu bariera de o.igen, precipit9nd 0n acelai timp at9t
carbonai, c9t i (idro.i)i de *e, +u, Pb, Mn, etc. @e asemenea, 0n ori)onturile de (umus
ale solurilor pot aciona simultan at9t barierele !i)ico:c(imice de adsorbie, c9t i barierele
biologice, reali)9ndu:se concentraii c(imice ridicate de elemente minore.
!)")" Praguri de alert i praguri de intervenie: $on/orm 3rdinului
.*-+!>>. pentru aprobarea $e(#e!ent)rii +ri-ind e-a#uarea +o#u)rii
!ediu#ui
97
Pre)enta reglementare de!inete semni!icaia i stabilete dispo)iiile re!eritoare la
pragurile de alert i la pragurile de intervenie pentru poluanii din aer, ap i sol.
2n 0nelesul respectivului ordin;
: pragul de alert repre)int concentraii de poluani 0n aer, ap, sol sau 0n
emisii5evacuri, care au rolul de a averti)a autoritile competente asupra unui impact
potenial asupra mediului i care determin declanarea unei monitori)ri suplimentare
i5sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii5evacuri.
: pragul de intervenie repre)int concentraii de poluani 0n aer, ap, sol sau 0n
emisii5evacuri, la care autoritile competente vor dispune e.ecutarea studiilor de
evaluare a riscului i reducerea concentraiilor de poluani din emisii5evacuri.
@ispo)iiile re!eritoare la pragurile de alert sunt urmtoarele;
a= pragurile de alert averti)ea) autoritile competente asupra e.istenei, 0ntr:o
anumit situaie, a unei poluri poteniale 0n aer, ap sau solJ
b= c9nd concentraia unuia sau mai multor poluani depete un prag de alert,
autoritile competente pot dispune, dac se consider necesar, o monitori)are
suplimentar asigurat de ctre titularii activitilor potenial responsabile de poluare, !ie
prin sisteme proprii, !ie prin uniti speciali)ate. 2n acelai timp, autoritile competente vor
solicita i vor urmri introducerea unor msuri de reducere a concentraiilor de poluani din
emisii5evacuri.
Pragurile de intervenie sunt pragurile de poluare la care autoritile competente;
a= aprecia) oportunitatea i solicit, dac este necesar, e.ecutarea studiilor de
evaluare a risculuiJ
b= investig(ea) consecinele polurii asupra mediuluiJ
c= impun reducerea polurii, ast!el 0nc9t concentraiile de poluani 0n
emisii5evacuri s scad la valorile prev)ute de reglementrile 0n vigoare.
Pragurile de alert i pragurile de intervenie pentru concentraiile agenilor poluani
0n soluri sunt pre)entate in tabelele urmatoare;
Iabelul nr. 1
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n sol
+ompui anorganici
<mg5Og substan uscat=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alert5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
element normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
98
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. Metale;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-ntimoniu <8b= 5 12,5 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-rgint <-g= 2 1' 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-rsen <-s= 5 15 25 25 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Kariu <Ka= 2'' 4'' 1.''' "25 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Keriliu <Ke= 1 2 $,5 5 15
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Kor solubil <K= 1 2 5 3 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+admiu <+d= 1 3 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+obalt <+o= 15 3' 1'' 5' 25'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+rom <+r=;
+rom total 3' 1'' 3'' 3'' "''
+rom (e.avalent 1 4 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+upru <+u= 2' 1'' 25' 2'' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Mangan <Mn= &'' 1.5'' 2.''' 2.5'' 4.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Mercur <>g= ',1 1 4 2 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Molibden <Mo= 2 5 15 1' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1ic(el <1i= 2' $5 2'' 15' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Plumb <Pb= 2' 5' 25' 1'' 1.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8eleniu <8e= 1 3 1' 5 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8taniu <8n= 2' 35 1'' 5' 3''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ialiu <Il= ',1 ',5 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Aanadiu <A= 5' 1'' 2'' 2'' 4''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Minc <Mn= 1'' 3'' $'' "'' 1.5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. -lte elemente;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+ianuri <libere= E1 5 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+ianuri <comple.e= E5 1'' 2'' 25' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
99
8ul!ocianai E',1 1' 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*luor <*= : 15' 5'' 3'' 1'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Krom <Kr= : 5' 1'' 1'' 3''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul! <elementar= : 4'' 5.''' 1.''' 2'.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul!uri : 2'' 4'' 1.''' 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul!ai : 2.''' 5.''' 1'.''' 5'.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 2
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
>idrocarburi aromatice i poliaromatice, (idrocarburi din petrol
<mg5Og substan uscat=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alert5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1 2 3 4 5 "
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. >idrocarburi aromatice mononucleare;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)en E','1 ',25 ',5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
/tilben)en E','5 5 1' 1' 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ioluen E','5 15 3' 3' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Rilen E','5 $,5 15 15 25
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. >idro.ilben)eni;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*enol E','2 5 1' 1' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+atec(ol E','5 5 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Resorcin E','5 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
>idroc(inon E','5 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+resol E','5 2,5 5 5 1'
100
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal (idrocarburi
aromatice <>-= E',5 25 5' 5' 15'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
III. >idrocarburi
aromatice polinucleare
<>-P=;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-ntracene E','5 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)oantracen E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)o!luoranten E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)operilen E','2 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)opiren E','2 2 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+(risen E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*luoranten E','2 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Indeno <1,2,3= piren E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1a!talin E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*enantren E','5 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Piren E',5 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal >-P; E',1 $,5 25 15 15'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
IA. >idrocarburi din petrol;
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Iotal (idrocarburi
din petrol E1'' 2'' 1.''' 5'' 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 3
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
+ompui organici organoclorurai
<mg5Og substan uscat=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alert5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. +lorben)eni,
101
clor!enoli;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal clorben)eni E',1 5 1' 1' 3'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal clor!enoli E','2 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. Ki!enili
policlorurai;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P#K 2% E','''1 ',''2 ','1 ','1 ','5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 52 E','''1 ',''2 ','1 ','1 ','5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 1'1 E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 11% E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 13% E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 153 E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 1%' E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal bi!enili
policlorurai E','1 ',25 1 1 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
III. Policlordiben)dione
<P+@@=,
policlordiben)!urani
<P+@*=;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal P+@@ E','''1 ','''1 ','''1 ',''1 ',''1
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal P+@* E','''1 ','''1 ','''1 ',''1 ',''1
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 4
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
Pesticide organoclorurate i tria)inice
<mg5Og substan uscat=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alert5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1. Pesticide
organoclorurate;
102
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
84M- @@I E',15 ',5 1,5 1 4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@I E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@/ E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@@ E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
>+> E',''5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
al!a :>+> E',''2 ',1 ',3 ',2 ',%
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
beta :>+> E',''1 ','5 ',15 ',1 ',4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
gama :>+> E','''1 ','2 ','5 ','5 ',2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
delta :>+> E',''1 ','5 ',15 ',1' ',4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal pesticide
organoclorurate; E',2 1 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. Iria)inice;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal tria)in E',1 1 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Importanta poluarii solurilor cu substante c(imice si alti agenti poluanti care nu sunt
inclusi in ane.a reglementarii va !i apreciata de catre autoritatile competente pe ba)a unor
studii e!ectuate de catre unitati speciali)ate.
Reglementarea privind poluarea solurilor se re!er at9t la !olosina sensibil, c9t i
la cea mai puin sensibil a terenurilor, identi!icate dup cum urmea);
a= !olosina sensibil a terenurilor este repre)entat de utili)area acestora pentru
)one re)ideniale i de agrement, 0n scopuri agricole, ca arii protejate sau )one sanitare cu
regim de restricii, precum i supra!eele de terenuri prev)ute pentru ast!el de utili)ri 0n
viitorJ
b= !olosina mai puin sensibil a terenurilor include toate utili)rile industriale i
comerciale e.istente, precum i supra!eele de terenuri prev)ute pentru ast!el de utili)ri
0n viitorJ
c= 0n ca)ul 0n care e.ist incertitudini asupra 0ncadrrii unei !olosine de teren, se
vor considera concentraiile pragurilor de alert i de intervenie pentru !olosinele
sensibile ale terenurilor.
Reglementarea privind evaluarea poluarii apelor de supra!ata si apelor subterane
se re!era la pragurile de alerta si pragurile de interventie care sunt de!inite ast!el;
103
a= depasirile concentratiilor ma.ime admise de poluanti, preva)ute de
reglementarile in vigoare repre)inta pragurile de interventie pentru poluarea
apelor de supra!ata si subterane precum si pentru evacuarile de ape u)ate
b= pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in apele de supra!ata sau
subterane precum si evacuarile de ape u)ate repre)inta $'G din pragurile de
interventie ale acelor poluanti
c= importanta poluarii apelor de supra!ata si subterane precum si a evacuarilor
de ape u)ate cu substante c(imice si alti agenti poluanti, care nu sunt inscrisi
in reglementarile legale e.istente vor !i estimate prin studii e!ectuate de
institutii speciali)ate si costul acestora va !i suportat de catre unitatea
poluatoare.
Art. 5. :19 Investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului reprezint o"ligaia i
responsa"ilitatea operatorului economic sau deintorului de teren care a desfurat sau
desfoar activiti poluatoare sau potenial poluatoare pentru mediul geologic
:09 Investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului se realizeaz #n urmtoarele
cazuri'
a9 la constatarea unei poluri potenial periculoas pentru sntatea oamenilor i pentru
mediu+
"9 la ela"orarea "ilanului de mediu+
c9 la sta"ilirea o"ligaiilor de mediu, #n cazul schim"rii statutului 4uridic al terenurilor pe
care s%a desfurat o activitate cu impact asupra mediului+
d9 la identificarea unei surse potenial poluatoare a solului i su"solului+
e9 periodic, pentru urmrirea evoluiei #n timp a siturilor contaminate a cror remediere se
realizeaz prin atenuare natural, "ioremediere sau metode de remediere de lung
durat+
f9 la monitorizarea siturilor dup #ncheierea programelor sau proiectelor de curire,
remediere i$sau reconstrucie ecologic+
g9 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, dup #ndeprtarea sursei
i poluanilor deversai #n mediul geologic
104
Art. 6. <a #ncetarea activitii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activitii
sau a destinaiei terenului, operatorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s
realizeze investigarea i evaluarea polurii mediului geologic
Art. 7. :19 ;inanarea lucrrilor de investigare i evaluare a polurii mediului geologic este
suportat de operatorul economic sau deintorul de teren, #n cazul polurilor actuale i
istorice
:09 &entru situri contaminate orfane i a"andonate aparinnd domeniului pu"lic al statului,
lucrrile de investigare i evaluare a polurii mediului geologic sunt finanate de la "ugetul
de stat, prin "ugetele autoritilor care le administreaz sau din ;onduri 3tructurale i de
(oeziune, prin proiecte apro"ate spre finanare #n conformitate cu regulile de
implementare a acestor fonduri
!*" Condiii de reali;are i /inanare a investigrii i
evalurii polurii mediului geologi$
Investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic repre)inta obligatia si
responsabilitatea detinatorului de teren, care a des!asurat activitati poluatoare pentru
mediul geologic.
In acelasi timp, repre)inta obligatia si responsabilitatea detinatorului de teren care
des!asoara activitati poluatoare pentru mediul geologic.
@aca terenul potential poluat este inc(iriat, concesionat sau dat spre !olosinta unui
operator economic sub orice !orma, acesta are obligatia si responsabilitatea investigarii si
evaluarii mediului geologic.
In acelasi timp daca pe un teren initial nepoluat operatorul economic a des!asurat
sau des!asoara activitati poluatoare pentru mediul geologic acesta are obligatia si
responsabilitatea de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.
*inantarea lucrarilor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic
repre)inta una dintre obligatiile si responsabilitatile operatorului economic sau detinatorului
de teren care a des!asurat ori des!asoara activitati poluatoare sau potential poluatoare
pentru mediul geologic, in conditiile anali)ate.
8ituatiile in care se reali)ea)a investigarea si evaluarea mediului geologic sunt
urmatoarele;
105
1 la constatarea unei poluari potential periculoase pentru sanatatea oamenilor si
pentru mediu
-ceasta constatare trebuie !acuta sau insusita de catre autoritatea competenta
pentru protectia mediului pe ba)a unor in!ormatii preliminare care sa conduca la ipote)a
sau certitudinea ca poluarea in cau)a este cantonata si in 5 in sol si subsol.
-utoritatea pentru protectia mediului va dispune si conduce o investigare si o
evaluare graduala con!orm etapi)arilor preva)ute.
0 la ela"orarea "ilantului de mediu
6a reali)area bilantului de mediu nivel I, continutul cadru al Raportului cu privire la
bilantul de mediu nivel I, capitolul 5, calitatea solului, va !i adaptat cerintelor din
recomandarile etapei de anali)a documentara a investigarii si evaluarii.
&entru realizarea "ilantului de mediu nivel II prevederile =rdinului nr 1/.$1991 al
B)&B din 01091991, anexa )?, cap 0 recomandari privind prelevarea pro"elor, 01
&ro"e de sol, 00 &relevarea pro"elor din ape su"terane, 0? 3tudiul gazelor si al
vaporilor din sol, 0. colectarea de pro"e din ape de suprafata @ referirile la pro"e de
sedimente, precum si )nexa ) ?1 se a"roga
Investigarea solului si su"solului in cadrul "ilantului de nivel II se realizeaza in
conformitate cu prevederile de continut ale etapei de investigare si evaluare preliminare
&entru evaluarea poluarii mediului, prevederile =rdinului nr 12A$1991 al B)&&B
din ?111991, )nexa 1, cap ?, art 10, art 11, art 10, (ap 2, art 19 se a"roga
Investigarea poluarii solului, subsolului si a apelor subterane se reali)ea)a in
con!ormitate cu prevederile ># 14'%52''$.
Promovarea obiectivelor de re!acere a mediului se reali)ea)a in con!ormitate cu
prevederile ># 14'352''$.
Persoanele !i)ice sau juridice atestate pentru reali)area de bilantului de mediu ca
evaluatori principali in domeniul 7industria e.tractivaT sunt indreptatite sa reali)e)e o ast!el
de investigatie.
Investigarea din bilantul nivel II reali)ata con!orm prevederilor de continut ale etapei
de investigare si evaluare preliminara a poluarii mediului geologic poate !i considerata de
catre autoritatea de mediu in urma anali)ei pe care o va e!ectua asupra cerintelor de
continut si de reali)are a acesteia ca etapa reali)ata de investigare si evaluare preliminara
a unui amplasament con!orm prevederilor ># 14'%52''$.
? la sta"ilirea o"ligatiilor de mediu, in cazul schim"arii statutului 4uridic al terenurilor
pe care s%a desfasurat o activitate cu impact semnificativ asupra mediului
106
6a sc(imbarea statutului juridic al terenurilor care necesita stabilirea obligatiilor de
mediu re!eritoare la sol si subsol se reali)ea)a investigarea si evaluarea poluarii mediului
geologic al amplasamantului con!orm prevederilor etapei preliminare. 3bligatia si
responsabilitatea reali)arii acesteia o are detinatorul initial de teren care are intentia de
sc(imbare juridica.
Reali)area acestei investigatii se !ace !ie la intitativa detinatorului de teren, !ie la
solicitarea autoritatii de mediu care anali)ea)a obligatiile de mediu.
. la identificarea unei surse potential poluatoare a solului si su"solului
-ceasta identi!icare trebuie !acuta sau insusita de catre autoritatea de mediu pe
ba)a in!ormatiilor preliminare care sa conduca la ipote)a sau certitudinea e.istentei
!enomenelor sau5si e!ectelor de poluare in mediul geologic.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului va dispune si conduce o
investigare si evaluare con!orm etapi)arilor preva)ute.
2 periodic pentru urmarirea evolutiei in timp a siturilor contaminate a caror remediere
se realizeaza prin atenuare naturala, "ioremediere sau metode de remediere de
lunga durata
Reali)area acestei investigatii se !ace la solicitarea autoritatii de mediu. /a poate !i
preva)uta in autori)atia de mediu, programe de con!ormare sau acord de mediu sau poate
!i solicitata ori de cate ori este nevoie. -ceasta investigare are un caracter de
monitori)are.8e recomanda reali)area la gradul de detaliere preva)ut de investigare
preliminara. -utoritatea competenta pentru protectia mediului va stabili insa componentele
mediului geologic a caror evolutie se va urmari in timp, precum si )onele din situl
contaminat care vor !i monitori)ate.
A la monitorizarea siturilor dupa incheierea programelor sau proiectelor de curatire,
remediere si$sau reconstructie ecologica
-ceasta investigare va !i preva)uta in etapele de monitori)are ale proiectelor sau
programelor de curatire, remediere si5sau reconstructie ecologica ca o etapa obligatorie si
distincta. 8e va stabili continutul monitori)arii si elementele geologice monitori)ate.
Investigarea ca instrument de monitori)are se va reali)a la gradul de detaliere preva)ut de
etapa preliminara. 3bligatiile si responsabilitatile privind monitori)area vor !i preva)ute in
proiect.
1 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului dupa indepartarea
sursei poluantilor deversati in mediul geologic
Reali)area acestei investigatii se !ace la solicitarea autoritatilor de mediu care
gestionea)a urmarile accidentului.
107
@aca dupa indepartarea sursei si poluantilor deversati la supra!ata, este apreciata
e.tinderea semni!icativa a poluarii in subsol precum si e.istenta unui risc privind populatia
si mediul, autoritatea de mediu dispune o investigare si o evaluare con!orm etapei
preliminare preva)ute si dupa ca) a celei de detaliu, con!orm pre)entei reglementari.
3bligatia si responsabilitatea reali)arii investigatiei si evaluarii mediului geologic in
aceasta situatie revine responsabilului producerii accidentului con!orm principiului
poluatorul plateste.
/ la incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activitatii
sau a destinatiei terenului
-ceasta investigare se reali)ea)a la solicitarea autoritatii de mediu ca o
componenta a documentatiilor te(nice de mediu preva)ute sa !ie reali)ate in aceste
situatii.
Investigarea si evaluarea se va reali)a in con!ormitate cu prevederile stabilite
pentru reali)area bilantului de mediu nivel II.
Art. 9
.1/=peratorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s completeze i s
transmit chestionarele prevzute #n anexele nr 1 i 0, la solicitarea autoritii competente
pentru protecia mediului, #n termen de ? luni de la primirea acestora
.2/Identificarea preliminar a siturilor contaminate se realizeaz de ctre )genia
Daional pentru &rotecia Bediului, prin instituiile #n su"ordine, pe "aza chestionarele
prevzute #n anexele nr 1 i 0, a documentaiei existente pentru actul de reglementare
emis i a rapoartelor anuale efectuate de =ficiul de 3tudii &edologice i )grochimice, #n
termen de 2 luni de la intrarea #n vigoare a prezentei hotrri
Art. 10
.1/3e apro" prin ordin comun al conductorilor autoritii pu"lice centrale pentru protecia
mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale #n domeniile economiei i
finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale, #n
termen de 9 luni de la data intrrii #n vigoare a prezentei hotrri, urmtoarele'
a/lista siturilor contaminate istoric, orfane, a"andonate+
"/lista siturilor contaminate actual
108
.2/<istele prevzute la alin :19 se actualizeaz anual
Identi!icarea preliminara a siturilor contaminate repre)inta etapa intiala de reali)are
a inventarului national si se reali)ea)a de catre -gentia 1aional pentru Protecia
Mediului.
-gentia 1aional pentru Protecia Mediului solicita instututiilor din subordine, -PM:
uri si -RPM:uri di!u)area c(estionarelor 1 si 2.
!-" Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
lo$al: 0udeean
a= -PM stabilete lista agenilor economici destinatari ai c(estionarului nr. 1 lu9nd
0n considerare;
: operatorii economici cu activiti care au posibil impact semni!icativ de mediu i
impact semni!icativ de mediu, con!orm 3rdinului nr.1$&%52''$ pentru aprobarea Procedurii
de emitere a autori)atiei de mediu, -ne.a nr 1 B 6ista activitatilor cu impact semni!icativ
asupra mediului si 34# nr 15252''5 aprobata prin 6egea nr %452''" privind prevenirea si
controlul integrat al poluarii, -ne.a nr 1 B categorii de activitati industriale pentru care este
obligatorie obtinerea autori)atiei integrate de mediu.J
: operatorii economici i tipologia activitilor acestora de pe ra)a judeului, la
momentul anului 1&%&, din toate sectoarele de activitate potenial poluatoare, industrie,
agricultur, )oote(nie, transporturi, servicii, activiti militareJ
: trans!ormrile care au avut loc 0n perioada 1&&':2''% 0n sectoarele economice
posibil poluatoareJ trans!ormri de societi, privati)ri, sc(imbri de proprietate, 0nc(ideri
de activiti, sistri de activiti, abandonri de terenuri, etcJ
: in!ormaii privind posibile contaminri ale unor terenuri, re)ultate 0n urma
activitilor de reglementare de mediu <bilanuri de mediu nivel I i II, autori)aii de mediu,
programe de con!ormare=, sau ale inspeciilor comisariatului judeean al #MJ
b= -PM de!initivea) lista judeean a agenilor economici destinatari ai
c(estionarului nr. 1 0n colaborare cu comisariatul judeean al #MJ
c= -PM di!u)ea) c(estionarul nr. 1 la toi agenii economici din lista judeean
elaboratJ
d= -PM di!u)ea) c(estionarul nr. 2 la toate administraiile locale, primriile
oreneti i comunale de pe ra)a judeuluiJ
e= -PM reali)ea) evidena c(estionarelor di!u)ate i a c(estionarelor primiteJ
109
!= -PM reali)ea) veri!icarea coninutului c(estionarelor i solicit dup ca),
completri ale acestoraJ
g= -PM elaborea) dup ca), pe ba)a in!ormaiilor deinute, completri ale unora
din rubricile c(estionarelor. +ompletrile se vor e!ectua 0n documentul 71ot de
completareW ataat c(estionaruluiJ
(= -PM selectea) c(estionarele i notele de completare considerate complete i
corect 0ntocmite pe ba)a in!ormaiilor e.istente. 8e reali)ea) listele acestora 0n ordine
al!abetic con!orm 0ntrebrii nr. 1, din c(estionarele nr. 1 i 2J
i= 6istele 0mpreun cu c(estionarele i notele de completare se transmit -RPM la
primul termen solicitatJ
j= -PM continu activitile de di!u)are c(estionare, veri!icare, completare
transmi9nd -RPM la termenele solicitate urmtoarele liste de completare i c(estionare
validate, p9n la epui)area listelor de operatori economici i autoriti locale de pe ra)a
judeuluiJ
O= -PM solicit +d al #M e!ectuarea unui control tematic pentru nerespectarea art .
& <1=.
!." Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
regional
-RPM stabilete lista agenilor economici destinatari ai c(estionarului nr. 1 a!lai 0n
jurisdicia sa de reglementare de mediu. Pentru de!initivarea listei colaborea) dup ca),
cu comisariatele judeene ale #MJ
-RPM di!u)ea) c(estionarul nr.1 la agenii economici din lista elaboratJ
-RPM reali)ea) evidena c(estionarelor di!u)ate i a c(estionarelor primiteJ
-RPM elaborea) dup ca), pe ba)a in!ormaiilor deinute completri ale unora din
rubricile c(estionarelor. +ompletrile se vor e!ectua 0n documentul 71ot de completareW
ataat c(estionaruluiJ
-RPM primete de la -PM:urile judeelor din jurisdicia sa listele pentru
c(estionarele nr.1 i nr. 2 0mpreun cu c(estionarele i notele de completare respectiveJ
-RPM veri!ic coninutul listelor, coninutul c(estionarelor i coninutul notelor de
completare primite de la !iecare judeJ
-RPM elimin din listele primite c(estionarele 0mpreun cu notele de completare
care 0n urma anali)ei !cute sunt considerate incomplete, greit 0ntocmite sau conin9nd
in!ormaii greiteJ
110
-RPM include 0n lista validat cu agenii economici pentru !iecare jude, agenii
economici din jurisdicia sa de competen de la care a primit c(estionare i, dup ca), s:
au 0ntocmit i note de completareJ
-RPM reali)ea) 0n continuare urmtoarea anali) a listei !inale reali)ate;
: elimin din list c(estionarele considerate c nu conin in!ormaii re!eritoare la
poluarea solului i subsolului i c nu e.ist suspiciuni privind o asemenea situaieJ
: c(estionarele rmase vor !i 0mprite 0n categorii av9nd ca i criteriu de
departajare tipologia contaminrii con!orm de!iniiilor din art. ";
: contaminare controlatJ
: contaminare nesemni!icativJ
: contaminare semni!icativ potenialJ
: contaminare semni!icativ con!irmatJ
-RPM va trans!era datele din c(estionare i notele de completare a!erente
sistemati)ate con!orm etapei anterioare de anali), 0n !iele de caracteri)are a sitului
contaminat, con!orm modelului ane.at, pe !ormat electronicJ
: vor re)ulta ast!el pentru !iecare jude, separat pentru agenii economici i separat
pentru autoriti administrative locale, 0n ordinea al!abetic con!orm punctului 1 din
c(estionare, urmtoarele liste de situri contaminate, care au !iecare !ise de caracteri)are a
sitului;
6ista nr. 1 : lista siturilor cu contaminare controlatJ
6ista nr. 2 : lista siturilor cu contaminare nesemni!icativJ
6ista nr. 3 : lista siturilor cu contaminare semni!icativ potenialJ
6ista nr. 4 : lista siturilor cu contaminare semni!icativ con!irmatJ
: -RPM reali)ea) 0n continuare o nou anali) a !iselor de caracteri)are a sitului
din listele siturilor cu contaminare semni!icativ potenial i con!irmat evideniind pentru
!iecare sit aspectele de;
: sit contaminat istoric, cu deintorJ
: sit contaminat istoric, or!anJ
: sit contaminat istoric, abandonatJ
: sit contaminat, actualJ
-spectele menionate se 0nscriu pe listele respective care se 0ntocmesc, pentru
!iecare po)iieJ
-RPM transmite cele 4 liste i !iele corespun)toare 0ntocmite la -1PM. 6istele
siturilor cu contaminare semni!icativ potenial i con!irmat vor cuprinde i re!eririle de
contaminare istoric, or!an, abandonat sau actual menionate anteriorJ
111
-RPM 0napoia) -PM:urilor c(estionarele nevalidate solicit9nd completrile i
veri!icrile necesareJ
-RPM solicit -PM:urilor din aria de jurisdicie 0naintarea c(estionarelor noi
0mpreun cu notele de completare dup ca), i a celor necompletate la termenele
restabiliteJ
-RPM continu dup ca) procedura de di!u)are c(estionare, solicitri de
completri, anali)e, validri la c(estionarele nevalidate iniial, de la agenii economici din
jurisdicia proprieJ
: datele noi obinute vor !i anali)ate, validate, prelucrate i transmise -1PM prin
aceeai procedur, la termenele solicitate.
&I(
de $ara$teri;are a sitului $ontaminat
M3@46 - +(estionarul de inventariere si 1ota de completare
M3@46 K Investigarea preliminara
M3@46 + Investigarea detaliata
M3@46 @ /valuarea de risc
M3@46 / Monitori)area
M3@46 * Proiecte de re!acere a mediului geologic
112
M3@46 # *olosinte 5 4tili)ari
M3@46 > Reglementari de mediu
M3@46 I Inc(eierea supraveg(erii, introducerea in circuitul
nerestrictiv de utili)are
!=" Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
$entral
-1PM creea) i gestionea) so!tul necesar reali)rii ba)ei de date a siturilor
contaminate care s cuprind datele naionale con!orm modelului din !ia de caracteri)are
a sitului contaminat, pentru !iecare judet din jurisdicia sa.
-1PM primete de la !iecare -RPM listele 0ntocmite con!orm procedurii 0mpreun
cu !iele a!erenteJ
-1PM veri!ic listele i !iele primite ast!el;
: dac !iele sunt 0ntocmite corectJ
: dac coninutul rubricilor este corect i complet !ormulatJ
: dac listele sunt 0n ordinea al!abetic solicitatJ
: dac sunt !cute adnotrile solicitateJ
: dac 0mpririle pe categorii de contaminri sunt corect !cuteJ
: dac adnotrile solicitate sunt corect !cuteJ
-1PM solicit -PM:urilor, dup ca), completri sau clari!icri a in!ormaiilor primite
pe care le operea) 0n datele primite iniialJ
-1PM accept sau invalidea) dup ca) !iele i5sau po)iii din listele primite de la
-RPMJ
113
-1PM reali)ea) ba)a de date a siturilor contaminate cu in!ormaiile primite de la
toate -RPM:urile, la primul termen solicitatJ
/ pentru !iecare din siturile cuprinse 0n !iele de caracteri)areJ la validarea !inal a
acestora se va stabili un cod numeric de identi!icare a sitului dup !ormatul;
R3 Regiune dude 6ista 1,2,3,4 1r. de ordine din lista respectiv
-1PM reali)ea) 0n ba)a tuturor in!ormaiilor deinute numai din listele nr. 3 si nr.4;
: o propunere de list cu situri contaminate istoric cu deinatorJ
: o propunere de list cu situri contaminate, istoric, or!aneJ
: o propunere de list cu situri contaminate istoric abandonateJ
: o propunere de list cu situri contaminate actualJ
: listele elaborate vor menine structura de coninut i organi)are iniial primit de
la -RPM:uri cu completrile necesareJ
: pentru !iecare po)iie a listei se vor 0nscrie urmtoarele in!ormaii;
: nr. curentJ
: denumire sitJ
: codul numeric de identi!icareJ
: judeulJ
: regiunea de de)voltare.
-1PM va transmite MM@@ propunerile de liste elaborate impreuna cu ba)a de date
coninand !isele de caracteri)are ale acestoraJ
-1PM va solicta anual -PM:urilor i -RPM:urilor completrile de in!ormaii pentru
reactuali)area propunerilor de liste transmise la MM@@.
-1PM va transmite anual catre MM@@ pana la s!arsitul lunii septembrie al !iecarui
an, propunerile de actuali)are anuala a listelor.
MM@@ veri!ica listele si !isele primite si validea)a continutul acetora.
MM@@ intocmeste separat lista siturilor contaminate istoric, or!ane, abandoanate si
lista siturilor contaminate actual.
MM@@ intocmeste ordinul comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si de)voltare durabila, autoritatii publice centrale in domeniile economiei
si !inantelor si autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si de)voltarii rurale, pentru
aprobarea celor doua liste si il pre)inta pentru aprobare.
6istele aprobate se actuali)ea)a anual in ba)a propunerilor primite de la -1PM.
114
-utoritatea publica centrala pentru protectia mediului in ba)a competentelor
detinute reali)ea)a de cate ori este nevoie la nivel local, regional sau national anali)e ale
problematicilor siturilor contaminate sau cone.e acestora, impreuna cu unitatile din
subordine, cu alte structuri implicate in studiul contaminarilor sau al mediului geologic
precum si in gestionarea terenurilor respective, consultanti romani, structuri de specialitate
sau consultanti europeni, orice organisme sau persoane interesate.
Art. 12. :19 <ucrrile de investigare se execut de persoane fizice sau 4uridice, posesoare
ale unui document de calificare care atest calitatea i competena de specialist$firm
specializat #n domeniul tiinelor geologice i pedologice
:09 Rspunderea privind calitatea i corectitudinea informaiilor rezultate #n urma lucrrilor
de investigare revine executanilor acestora
!>" (testarea $alitii i $ompetenei pro/esionale pentru
e8e$utarea lu$rrilor de investigare i evaluare a polurii
mediului geologi$
6ucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic sunt impartite in trei
categorii <etape= in !unctie de comple.itatea de ac(i)itie si continut al in!ormatiilor si
utili)area acestora;
anali)a si interpretarea datelor e.istente
investigarea si evaluarea preliminara
investigarea si evaluarea detaliata
+orespun)ator comple.itatii !iecarei etape este nevoie de un anumit nivel de competenta
pro!esionala care sa permita reali)area cerintelor preva)ute. In acelasi timp corespun)ator
competentei pro!esionale trebuie sa e.iste si sa !ie mani!estata o responsabilitate asupra
115
activitatii, re)ultatelor obtinute, modului de utili)are a acestora precum si asupra
consecintelor pe care le generea)a utili)area re)ultatelor.
6ucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic se e.ecuta de persoane
!i)ice sau juridice posesoare ale unui document de cali!icare care atesta caliatea si
competenta de specialist sau !irma speciali)ata in domeniul stiintelor geologice si
pedologice in urmatoarele conditii;
Etapa de anali;a si interpretare a datelor e8istente poate !i reali)ata de persoane !i)ice
sau juridice.
Persoana !i)ica trebuie sa ateste calitatea de absolvent de studii superioare, cu licenta
<diploma= in domeniul stiintelor geologice sau pedologice sau sa aibe o pregatire
postuniversitara de masterat sau doctorat in unul din aceste domenii, inc(eiata sau in curs
de des!asurare.
Persoana juridica trebuie sa ateste componenta de personal cu studii superioare pregatit
in conditiile mentionate pentru persoane !i)ice.
Persoanele !i)ice si juridice vor pre)enta autoritatii competente pentru protectia mediului
angajamente pe propria raspundere privind competenta de specialist, insotite de copii ale
diplomelor mentionate pentru atestarea calitatii de specialist, impreuna cu documentatia
care va !i elaborata.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului poate reali)a etapa de anali)a si
interpretare a datelor e.istente, pe ba)a in!ormatiilor detinute de autoritatile de mediu
precum si, in ba)a e.istentei unei structuri organi)atorice pentru sol subsol si a unei
personal de specialitate pregatit in conditiile mentionate pentru persoane !i)ice.
Persoanele !i)ice si juridice abilitate pentru e.ecutarea investigatiilor preliminare sau
detaliate pot reali)a si aceasta etapa.
Etapa de investigare si evaluare preliminara poate !i reali)ata de persoane !i)ice si
juridice. Pot e.ecuta aceasta etapa de investigatie urmatoarele categorii;
: persoane !i)ice si juridice atestate ca e.pert principal, elaborator de studii de impact
de mediu sau5si de bilanturi de mediu pentru domeniul nr 2, in conditiile de atestare
preva)ute de ordinul MM#- &$%52''3 modi!icat si completat prin ordinul MM#-
&$52''4.
@omeniul te(nic nr 2 7industria e.tractivaTinclude activitatile de investigare si
evaluare a poluarii mediului geologic
116
: Persoane !i)ice si juridice atestate pentru intocmirea de documentatii si 5sau
e.ecutia de lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are, corespun)ator art 2$ si
31 punctele a, sau a si b, sau b, din ordinul nr 122 din 14 iunie 2''" privind
aprobarea Metodologiei de atestare a competentelor te(nice a persoanelor juridice
care intocmesc documentatiile si 5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica, lucrari
de e.ploatare a petrolului si a resurselor minerale si de e.perti)are, precum si a
persoanelor !i)ice care intocmesc documentatii si sau e.ecuta lucrari de cercetare
geologica si de e.perti)are, emis de -gentia 1ationala pentru Resurse Minerale.
@omeniile te(nice mentionate la art 2$ si art 31, punctele a si b includ activitati de
investigare si evaluare a poluarii mediului geologic.
: Persoane juridice, care sunt inregistrate con!orm legii si sunt speciali)ate in
des!asurarea unor ast!el de activitati sau se organi)ea)a in acest scop <cod +-/1
nr. 3&''=
Persoanele juridice a!late in aceasta categorie vor pre)enta autoritatii de mediu
angajament pe propria raspundere privind competenta de speciali)are si de organi)are
insotite de copii dupa diplomele care atesta calitatea de specialist, impreuna cu
documentatia care va !i elaborata.
Etapa de investigare si evaluare detaliata poate !i reali)ata numai de persoane juridice.
Pentru persoanele juridice care intocmesc documentatiile cu caracter te(nico:
geologic si5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are a contaminarilor in
mediul geologic in etapa de investigare si evaluare detaliata, care intra sub incidenta >#
14'%52''$, atestarea este obligatorie con!orm conditiilor si prevederilor art 31, punctul a,
sau a si b sau b din 3rdinul nr. 122 din 14 iunie 2''" privind aprobarea Metodologiei de
atestare a competentelor te(nice a persoanelor juridice care intocmesc documentatiile
si 5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica, lucrari de e.ploatare a petrolului si a
resurselor minerale si de e.perti)are, precum si a persoanelor !i)ice care intocmesc
documentatii si sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are, emis de
-gentia 1ationala pentru Resurse Minerale.
@omeniile te(nice mentionate la art 2$ si art 31, punctele a si b includ activitati de
investigare si evaluare a poluarii mediului geologic.
Raspunderea privind calitatea si corectiudinea in!ormatiilor re)ultate in urma
lucrarilor de investigare si evaluare revine in totalitate e.ecutantiilor acestora pentru
oricare dintre etapele mentionate.
117
Art. 13
Investigarea i evaluarea polurii mediului geologic pentru amplasament i zonele
adiacente parcurg urmtoarele etape'
a/ analiza i interpretarea datelor existente+
"/ investigarea i evaluarea preliminar+
c/ investigarea i evaluarea detaliat
%?" Etapa de investigare i evaluare prin anali;a i
interpretarea datelor e8istente
/tapa de anali) i interpretare a datelor e.istente este considerat o etap
preliminar 0n investigarea i evaluarea unui sit potenial contaminat.
Realizarea acesteia se "azeaz numai pe colectarea, sinteza i interpretarea
datelor existente despre un amplasament, date de diverse categorii i aflate #n posi"ile
locuri diferite Du sunt colectate informaii noi prin lucrri de teren sau la"orator #n aceast
etap
/tapa de anali) i interpretare a datelor e.istente este considerat orice selectie i
anali) de in!ormaii care conduce la !undamentarea deci)iei de e.ecutare sau ne.ecutare
a unei investigaii i evaluri preliminare sau la includerea unui sit in etapele de anali)
pentru reali)area inventarului national al siturilor contaminate.
/tapa de anali) i interpretare a datelor e.istente poate !i reali)at la;
118
: solicitarea autoritilor de mediu
: la iniiativa operatorului economic sau a deintorului de terenJ
: la iniiativa unui ter interesat de problematica contaminrii respective.
/tapa de anali) i interpretare a datelor e.istente poate !i reali)at de ctre;
: operatorul economic sau deintorul de teren, la iniiativa acestuia sau la
solicitarea autoritilor de mediuJ
: autoritatea competenta pentru protectia mediului
: elaboratorul unor etape ulterioare de investigare i evaluare preliminara sau
detaliataJ
: o entitate ter care dorete s semnale)e o poluareJ
: 0n condiiile de cali!icare si competenta prev)ute la art. 1& al pre)entului #(id
te(nic.
In!ormaiile pre)entate 0n etapa de anali) i interpretare a datelor e.istente pot
avea urmtoarele !orme de pre)entare;
: documentaie te(nicJ
: c(estionar con!orm ane.elor nr. 1 i nr. 2 din ># 14'%52''$ plus not de
completare
: capitol 0n Raportul geologic de investigare i evaluare a polurii mediului
geologic.
+ategoriile de in!ormaii relevante, recomandate, care trebuie colectate pre)entate
si anali)ate pentru amplasament i pentru )onele adiacente sunt urmtoarele;
: istoricul activitilorJ
: activiti 0nc(ise, activiti 0n des!urareJ
: procese industriale 0nc(eiate i 0n curs de des!urareJ
: !lu.uri te(nologice, te(nologii, ec(ipamenteJ
: !lu.uri te(nologice, te(nologii, ec(ipamente po)iionate 0n sol i subsol; stare
te(nic, condiii de po)iionareJ
: in!rastructuri de utiliti po)iionate pe i 0n sol subsol B condiii de po)iionare,
stare te(nicJ
: materii prime, substane c(imice, 0ndeosebi substane c(imice periculoase
utili)ate B mod de gestionare, ecoto.icitate, periculo)itateJ
: deeuri solide i lic(ide B mod de gestionareJ
: gradul de acoperire al supra!eei i tipul de acoperireJ
: studii geote(nice, studii (idrogeologice, studii pedologice sau alte categorii de
studii vec(i e.istenteJ
119
: planuri de sistemati)are, urbanistice, de amplasament, te(nologice, topogra!iceJ
: documente !otogra!ice, date de teledetecieJ
: documentaii te(nice privind starea mediului, evaluri, studii de impact, bilanuri
de mediuJ
: autori)aii de mediu, de gospodrire a apelorJ
: re)ultate ale programelor de monitori)are sol, subsol, ape de supra!aJ
: rapoarte de inspecie ale #r)ii de Mediu sau a altor autoritiJ
: incidente de mediu, accidente de mediu noi sau vec(i, inclusiv in urma
ra)boiului
: sisteme de asigurare a calitii i mediuluiJ
: securitate ecologic, sigurana instalaiilorJ
: accesul i accesul neautori)atJ
: managementul de mediu al unitii.
3 serie de in!ormaii generale asupra amplasamentului vor !i, de asemenea,
anali)ate;
: geomor!ologia )oneiJ
: geologia, (idrogeologia i caracteristicile soluluiJ
: reeaua (idrogra!ic, ape de supra!aJ
: date climaticeJ
: arii protejate, natura 2'''J
: activiti i !olosine actuale 0n )onele adiacente.
3 condiie important i obligatorie 0n procesul de colectare i anali) a in!ormaiilor
este vi)itarea amplasamentului.
-nali)a i interpretarea datelor e.istente are ca scop;
a= identi!icarea unor surse poteniale sau certe de poluare a mediului geologicJ
b= identi!icarea unor substane c(imice, posibile sau certe de a !i deversate 0n mediul
geologicJ
c= identi!icarea de concentraii evideniate 0n mediul geologic de contaminani provenii din
sursele identi!icateJ
d= identi!icarea unor arii ale amplasamentului posibil sau cert poluate cu substane
provenite din sursele de pe amplasamentJ
e= identi!icarea unor e!ecte produse de poteniale sau certe poluri ale mediului geologicJ
!= identi!icarea depirilor condiiilor de calitate prev)ute 0n 3rdinul $5"51&&$J
g= identi!icare de pericol <risc= de contaminare a solului i subsoluluiJ
120
(= identi!icarea de pericole pentru sntatea uman i pentru mediu.
Rspunsurile la problematicile menionate 0n paragra!ul anterior !undamentea)
deci)ia de 0ncadrare a sitului con!orm clasi!icrile menionate la art 1$, 1%.
Rspunsurile po)itive la cel puin 3 dintre problematicile menionate la paragra!ul
anterior !undamentea) deci)ia de cercetare a sitului prin etapa de investigare i evaluare
preliminar.
%!" Etapa de investigarea i evaluare preliminar
/tapa de investigare i evaluare preliminar a polurii mediului geologic este
considerat ca o etap in!ormativ de recunoatere 0n investigarea i evaluarea unui sit
potenial contaminat.
-ceasta este o investigare comple. prin sumul de metode aplicate, care vi)ea)
cunoaterea la gradul de detaliere prev)ut, a elementelor care s permit identi!icarea i
caracteri)area polurii, cunoaterea calitii mediului geologic, evaluarea pericolelor
poteniale 0n !iecare din elementele sistemului mediului geologic, sol, !ormaiuni geologice,
ape subterane.
Reali)area acesteia se ba)ea) pe colectarea de noi in!ormaii asupra
amplasamentului, obinute cu ajutorul metodelor care !ormea) pac(etul minimal
obligatoriu.
Pentru !iecare dintre metodele pedologic, geologic, (idrogeologic, geoc(imic,
sau geo!i)ic, activitile speci!ice se reali)ea) prin adaptare la obiectivul urmrit,
comple.itatea mediului geologic i gradul de di!icultatea al terenului.
Responsabilitatea i modalitatea de reali)are a acestei adaptri revine
investigatorului5e.ecutantului.
3biectivul principal al etapei de investigare i evaluare preliminare este de a o!eri
autoritii competente de mediu toate in!ormaiile necesare !undamentrii deci)iei de
continuare a investigaiei sau de oprire a acesteia.
+ondiiile de reali)are a etapei de investigare i evaluare preliminar au 0n vedere
urmtoarele recomandri;
reali)area unei reele topogra!ice comune de msurtori i probare pe
amplasament. Reeaua trebuie s !ie !le.ibil, s permit acoperirea
amplasamentului dar i a )onelor adiacente, s permit e.tinderea 0n ca) de
necesitate. Reeaua va ine cont de gradul de acoperire al perimetrului.
Reeaua va permite !ie reali)area de msurtori5probare pe pro!ile
121
individuali)ate, !ie reali)area de msurtori5probari sistematice in retele
rectangulare sau dreptung(iulare sau cu distribuii aleatorii.
/ste obligatoriu ca in masura speci!icitii, msurtorile sau probrile sa se
suprapuna pe aceleai puncte topogra!ice. *ace e.cepie de la aceast regul cercetarea
(idrogeologic, dependent de accesul la ap. Punctele de observaie5probare
(idrogeologic vor !i investigate i prin celelalte metode.
Reeaua trebuie s perimit detalieri la scri mai mici utili)abile 0n etapa de
investigare i evaluare detaliat.
Pe aceiai reea topogra!ic trebuie reali)ate toate etapele de lucru 0n teren care se
vor des!ura pe amplasament.
: 2n mod obinuit, observaiile5msurtorile5probrile se reali)ea) pe pro!ile.
@istana 0ntre pro!ile este corespun)toare scrii (rii recomandate 0n etapa
preliminar;
8c 1;5'.''' 5'' m 0ntre pro!ileJ
8c 1;25.''' 25' m 0ntre pro!ile
8c 1;1'.''' 1'' m 0ntre pro!ile
8c 1;5.''' 5' m 0ntre pro!ile
@e:a lungul !iecrui pro!il, densitatea punctelor de observaie poate varia de la
ec(idistana 0ntre pro!ile la o ec(idistan de 2:4 ori mai mica. @eci)ia asupra pasului de
observaie5msurare5probare pe pro!il o are e.ecutantul lucrarii i o stabilete 0n !uncie de
comple.itatea geologic.
Pro!ilele se amplasea) de obicei perpendicular pe structurile geologice..
: corespun)tor dimensiunilor sitului, reelele topogra!ice de lucru
recomandate 0n etapa de investigare i evaluare preliminar sunt;
o pentru megasituri scara 1;5'.''' sau 1;25.'''
o pentru situri medii si mici scara 1;1'.''' sau 1;5.'''
: 0n ca)ul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie5msurare5probare i va
avea 0n vedere respectarea densitii de puncte corespun)tor scrii (rii;
8c 1;5'.''' & puncte5Om
2
J
8c 1;25.''' 25 puncte5Om
2
J
8c 1;1'.''' 1'' puncte5Om
2
J
8c 1;5.''' & puncte51'' m
2
J
: metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu vor urmri
urmtoarele obiective principale;
122
o metoda pedologic; pre)entarea 0nveliului de sol, evidenierea
condiiilor naturale i a caracteristicilor de calitate, semnalarea
vulnerabilitii i anomaliilor 0n sol.
o metoda geologic; identi!ic structura geologic general,
vulnerabiliti ale structurii geologice, particulariti petrogra!ice i
structurale, pre)ena unor substane poluante 0n mediul geologic.
+ercetrile pot !i reali)ate 0n desc(ideri naturale sau arti!iciale.
o metoda (idrogeologic; identi!ic e.istena apelor subterane, a
acvi!erului !reatic, a caracteristicilor acestuia i a depo)itelor care il
cantonea), a calitii !i)ice i c(imice, a e.itenei polurii 0n acvi!er
sau a pericolului polurii acvi!erului.
o metoda geoc(imic; identi!ica principalele elemente c(imice i
coninuturile lor, care caracteri)ea) mediul geologic natural, identi!ic
poluani 0n mediul geologic <sol, ap subteran, !ormaiuni geologice=
i concentraiile acestora, identi!ic )onele cu anomalii geoc(imice.
o metoda geo!i)ic; are rolul de a identi!ica printr:o singur metod de
investigaie, electrometric, pre)ena anomaliilor care pot !i generate
de pre)ena poluanilor 0n mediul geologic precum i aprecieri privind
distribuia spaial a acestora. 2n acelai timp msurtorile
electrometrice o!er in!ormaii care con!irm i completea) datele de
cunoatere privind structura geologic pe amplasament.
: prelucrrile datelor de teren pentru !iecare dintre metodele e.ecutate vor !i 0n
corelaie cu densitatea de in!ormaie reali)at i cu metodele practicate
pentru aceast etap. -cestea vor avea ca obiectiv 0mbuntirea
interpretrii geologice pentru evidenierea c9t mai complet i comple. a
obiectivelor urmrite prin !iecare metodJ
: pre)entare re)ultatelor se !ace prin mijloace speci!ice pre)entrii re)ultatelor
investigaiilor geologice pentru !iecare metod 0n parte <(ri, seciuni,
diagrame, tabele, etc.=. Interpretarea re)ultatelor se !ace pentru !iecare
metod 0n parte c9t i integrat pentru toate metodele aplicate, pe msura
e.ecutrii lor.
: Pentru !iecare metod 0n parte, e.ecutantul lucrrii trebuie s elabore)e sau
s dein, s aplice i s pre)inte 0n raportul geologic, manualul5procedura
de asigurare a calitii pentru msurtorile de teren5prelucrri date5laborator.
123
: Pentru !iecare dintre metode, investigaiile de teren pot !i reali)ate prin studii,
separate !inali)ate cu rapoarte separate, elaborate con!orm coninutului
cadru recomandat.
Rapoartele separate pentru fiecare metod #n parte nu se #nainteaz pentru
analiz autoritii competente de mediu
: 3dat cu reali)area ultimei etape de investigaie, bene!iciarul va avea 0n
vedere elaborarea unei sinte)e a datelor i a unei interpretri integrate
precum i elaborarea raportului geologic 0n con!ormitate cu coninutul cadru
recomandat.
Raportul geologic va trebui s conin at9t pre)entarea complet a
re)ultatelor obinute prin !iecare metod, c9t i pre)entarea suprapus,
complementara a datelor precum i interpretarea integrat a acestora cu
accentuarea obiectivelor evideniate complementar i con!irmate prin mai multe
metode.
: Re)ultatele Raportului geologic de investigare i evaluare preliminar a
polurii mediului geologic trebuie s o!ere autoritii competente pentru
protecia mediului in!ormaiile necesare !undamentarii deci)iei de continuare
sau stopare a investigatiilor. Pot !i mentionate 3 categorii de ast!el de
in!ormatii;
Catgoria I 5$unoatere a polurii69
o @ac e.ist poluareJ
o +ine sunt poluantii
o #ama de concentraii ale poluanilor, valori ma.imeJ
o 4nde este cantonat poluarea, sol, acvi!er !reatic, !ormaiuni
geologiceJ
o /ste aceeai poluare 0n !iecare din elementele sistemului mediului
geologic sau este di!eritJ
o Poluarea migrea) 0n mediul geologice +are sunt vectorii de migraree
Mobilitatea poluanilorJ migrri e.terioareJ
o +are sunt cile prin care poluanii au ajuns 0n mediul geologicJ
o +are sunt cile prin care poluanii pot prsi mediul geologice Pinte
sau receptoriJ
o 8unt e!ecte vi)ibile sau5i presupuse ale pre)enei poluanilor din
mediul geologic asupra omului sau mediuluie
124
o +are sunt sursele de poluare certe sau presupuse pentru mediul
geologic <inclusiv accidente de mediu=J cantitati de poluanti
o +are sunt cile legate de surse, certe sau presupuse, prin care
poluanii au putut sau posibil intra 0n mediul geologice
o Intrarea poluanilor 0n mediul geologic este stopat <vec(e= sau este
active
o 4nde, c9t i care sunt )onele anomale care indic concentrarea
poluanilore
o +are sunt caracteristicile pre)enei poluri 0n mediul geologic <e..
poluare di!u), dispers, concentrat pe elemente geologice cum sunt
paleovile, etc.=J
o +are este ad9ncimea la care a ajuns poluareae +are este ad9ncimea
presupus ca ar !i ajuns poluareae.
Categoria II 5$unoasterea $alitatii mediului geologi$69
o +are este structura mediului geologic; tipuri de roci, !ormaiuni
litologice.
o -d9ncimea nivelului (idrostaticJ
o +aracteristicile rocii maga)inJ
o /lemente (idrogeologiceJ
o /lemente !i)ico:c(imice:geologice ale structurii geologice i ale
!reaticuluiJ
o /lemente de tectonic i stratigra!ieJ
o 8olul; structura i caracteristicile principaleJ
o +aracteristicile geoc(imice ale rocilor, solului, apei !reaticeJ
o *onduri geoc(imice naturale, bariere geoc(imiceJ
o +aracteristicile petrogra!ice, geo!i)ice ale mediului geologicJ
o Posibile evoluii geologice sau posibile evoluii naturale ale )onei
<alunecri de teren, cutremure, inundaii, s.a.=.
Categoria III 5$unoatere a peri$olului e8punerii la poluare69
o /lemente de apreciere a e.tinderii i caracteristicilor )onelor poluateJ
o /lemente de cunoastere a supra!etei B modaliti de locuire, !olosin,
vecinti, vulnerabiliti, s.a.
o /lemente de anali) i comparaie cu standarde de calitate a mediului
geologic 0n vigoareJ
125
o /lemente de apreciere a pericolelor generate de poluareJ
o /lemente de apreciere preliminar a riscului de mediuJ
o /lemente de evaluare a prejudiciilor, daunelor i e!ectelor negative
asupra sntii umane i a mediuluiJ
%%" Etapa de investigare i evaluare detaliat
/tapa de investigare i evaluare detaliat a polurii mediului geologic este
considerat ca o etap de cunoatere complet, comple., la gradul de detaliere
considerat ca optim pentru cunoasterea i 0nelegerea <aprecierea= situaiuei polurii pe un
amplasament.
-ceasta este considerat 0n acelai timp i etapa !inal de investigare care permite
caracteri)area polurii identi!icate 0n etapa de investigare i evaluare preliminar,
cunoaterea detaliat a calitii i elementelor speci!ice mediului geologic, distribuia
spaial a )onelor a!ectate de poluare 0n !iecare dintre elementele sistemului mediului
geologic, identi!icarea i evaluarea elementelor geologice utili)ate 0n proiectarea
programelor de re!acere a mediului, identi!icarea i evaluarea !enomenelor !i)ico:c(imice:
geologice : biologice generate de interaciunea poluanilor cu elementele mediului
geologic, evaluarea pericolelor i elementelor de caracteri)are a riscului produse de
poluarea identi!icat.
Reali)area acestei etape se ba)ea) pe colectarea de in!ormaii noi de o
diversitate, densitate i cantitate mai mare dec9t 0n etapa precedent de investigare i
evaluare preliminar.
Pentru !iecare din metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu,
pedologic, geologic, (idrogeologic, geoc(imic i geo!i)ic, activitile speci!ice se
reali)ea) prin adaptarea metodologiilor clasice la obiectivul urmrit, comple.itatea
mediului geologic si gradul de di!icultate al terenului.
Responsabilitatea i modalitatea de reali)are a acestor adaptri revine
investigatorului geologic5e.ecutantului studiilor.
3biectivul principal al etapei de investigare i evaluare detaliat este de a o!eri
autoritii competente pentru protectia mediului toate in!ormaiile necesare !undamentrii
deci)iei de continuare a procesului de anali) a sitului contaminat prin e!ectuarea evalurii
de risc sau de oprire a acestuia. In acelasi timp in!ormatiile obtinute vor !undamenta
impreuna cu anali)a evaluarii de risc deci)ia de continuare sau de stopare a proiectelor de
re!acere a mediului geologic pe amplasamentul contaminat.
126
+onditiile de reali)are a etapei de investigare si evaluare detaliata se con!ormea)a
urmatoarelor recomandari;
Reteaua topogra!ica de detaliu se reali)ea)a pe reteaua topogra!ica stabilita la
etapa preliminara. Reteaua trebuie sa !ie !le.ibila, sa permita acoperirea )onelor
anomale identi!icate in etapa preliminara la o scara adecvata necesitatii de
cunoastere detaliata, iar a )onelor !ara anomalii dupa ca), la o scara de investigatie
adecvata unei cunoasteri mai bune <suplimentare= decat cea reali)ata in etapa
preliminara.
Reteaua topogra!ica de detaliu se va reali)a prin indesirea punctelor de
observatie5probare5masurare, in retea rectangulara patratica sau dreptung(iulara sau cu
distributie aleatorie.
*ace e.ceptie de la aceasta regula cercetarea (idrogeologica, dependenta de accesul
la apa. Punctele de observatie5probare (idrogeologica vor !i investigate si prin celelalte
metode.
Reteaua de detaliu trebuie sa permita si reali)area dupa ca), !unctie de necesitati si
obiective, a unor indesiri de puncte de observatie5probare5masuratori, pe supra!ete mici,
bine delimitate, necesare in procesul de interpretare si pregatire a unor elemente de
cunoastere sau5si monitori)are, care pot !i componente ale proiectelor de re!acere ale
mediului geologic.
Pe aceiasi retea topogra!ica de detaliu vor !i reali)ate toate etapele de lucru in teren
care se vor des!asura pe amplasament.
In mod obisnuit, observatiile5probarile5masuratorile se reali)ea)a pe pro!ile. @istanta
intre pro!ile este corespun)atoare scarii (artii recomandate in etapa de detaliere;
8c 1;5.''' 5' m 0ntre pro!ileJ
8c 1;2.''' 2' m 0ntre pro!ile
8c 1;1.''' 1' m 0ntre pro!ile
8c 1;5'' 5 m 0ntre pro!ile
@e:a lungul !iecarui pro!il, densitatea punctelor de observatie5probare5masurare, poate
varia de la ec(idistanta intre pro!ile, la o ec(idistanta de 2:4 ori mai mica.
@eci)ia asupra pasului de observatie5probare5masurare pe pro!il o are e.ecutantul lucrarii
care o stabileste in !unctie de comple.itatea geologica si caracterul <tipologia= anomaliilor
care se veri!ica <detalia)a=.
Pro!iele se amplasea)a de obicei perpendicular pe structurile geologice, si paralel cu
pro!iele reali)ate in etapa preliminara.
127
+orespun)ator dimensiunilor sitului si5sau )onelor care se detalia)a, retelele
topogra!ice de lucru recomandate in etapa de investigare si evaluare detaliata sunt;
o pentru megasituri scara 1;5.''' sau 1;2.'''
o pentru situri medii si mici scara 1;2.''', 1;1.''' sau 1;5''
0n ca)ul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie5msurare5probare se va avea
0n vedere respectarea densitii de puncte corespun)tor scrii (rii;
8c 1;5.''' & puncte51'' m
2
J
8c 1;2.''' ... puncte51'' m
2
J
8c 1;1.''' ... puncte51'' m
2
J
8c 1;5'' ... puncte51'' m
2
J
metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu vor urmari urmatoarele
obiective principale;
o metoda pedologica; cunoasterea si re!lectarea in mod detaliat a
neuni!ormitatilor, vulnerabilitatilor si anomaliilor invelisului de solJ
identi!icarea si caracteri)area conditiilor de acumulare, e.istenta, transport,
migrare, trans!er a poluatilor in sol.
o metoda geologica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
problemelor de stratigra!ie, petrogra!ie, tectonica s.a. in )ona in care s:a
identi!icat poluarea semni!icativaJ cunoasterea tuturor vulnerabilitatilor
mediului geologic, a relatiei dintre elementele geologice <e.. matricea rocilor=
si poluantiJ stabilirea cat mai precisa a po)itiei, dimensiunilor, compo)itiei si
caracteristicilor poluantilor in mediul geologic.
o metoda (idrogeologica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
caracteristicilor acvi!erului poluat, a !ormatiunilor care conditionea)a
acumularea apei subterane si a variatiilor caracteristicilor (idrogeologice ale
comple.ului acvi!er cercetat <relatiile cu apele de supra!ata, )ona nesaturata,
)ona saturata, s.a.=.
o metoda geoc(imica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
caracteristicilor geoc(imice ale rocilor <!onduri naturale=, a poluantilor
pre)enti in sol, !ormatiuni geologice, apa subterana, a concentratiilor
acestora, a distributiei lor in mediul geologic, a delimitarii <conturarii=
anomaliilor geoc(imice si a e.tinderii )onei poluate.
o metoda geo!i)ica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine, prin una
sau mai multe metode de investigatie dintre care; metoda electrometrica este
obligatorie, a neomogenitatilor structurii geologice, a neomogenitatilor !i)ico:
128
c(imice generate de pre)enta poluantilor, a )onelor de acumulare a
poluantilor si a distributiei spatiale a poluarii.
Prelucrarea datelor de teren pentru !iecare dintre metodele e.ecutate va !i in
corelatie cu densitatea de in!ormatie reali)ata si cu metodele speci!ice practicate in
aceasta etapa, avand ca obiectiv imbunatatirea interpretarii geologice pentru
evidentierea cat mai completa si comple.a a obiectivelor urmarite prin !iecare
metoda, imbunatatirea interpretarii integrate a tuturor datelor, evaluari asupra
poluarii cercetate.
Pre)entarea re)ultatelor se va !ace prin mijloace speci!ice pre)entarii re)ultatelor
investigatiilor geologice pentru !iecare metoda in parte <(arti, sectiuni 2@, sectiuni
geologice, imagini 3@, diagrame, tabele, s.a.=. Interpretarea re)ultatelor se !ace atat
pentru !iecare metoda in parte cat si integrat pentru toate metodele aplicate, pe
masura e.ecutarii lor.
Pentru !iecare metoda in parte, e.ecutantul lucrarii trebuie sa elabore)e sau sa
detina sa aplice si sa pre)inte in raportul !inal, manualul5procedura de asigurare a
calitatii pentru activitatile des!asurate.
Pentru !iecare dintre metode, investigatiile de teren pot !i reali)ate prin studii
separate, !inali)ate cu rapoarte separate, elaborate con!orm continutului cadru
recomandat.
Rapoartele separate pentru fiecare metoda in parte nu se inainteaza autoritatii
competente de protectia mediului
3data cu reali)area ultimei etape de investigatie, bene!iciarul va avea in vedere
reali)area unei sinte)e a datelor si a unei interpretari integrate precum si elaborarea
raportului geologic in con!ormitate cu continutul cadru recomandat.
-vand in vedere e.istenta si evolutia unor conditii si !enomene !i)ico:c(imice in
mediul geologic, care pot sc(imba conditiile initiale identi!icate pe parcursul catorva
ani, se recomanda reali)area unui program complet de investigare intr:un interval
optim de ma.imum 2 : 4 ani.
In situatia megasiturilor, investigatiile se vor putea reali)a si etapi)at, !unctie de
intentile de !olosinta ale unor supra!ete componente ale sitului.
Raportul geologic !inal trebuie sa contina atat pre)entarea completa a re)ultatelor
obtinute prin !iecare metoda, cat si pre)entarea suprapusa, complementara a
diverselor categorii de in!ormatii, precum si interpretarea integrata acestora, cu
accentuarea obiectivelor evidentiate complementar si con!irmate prin mai multe
metode.
129
Re)ultatele Raportului geologic !inal de investigare si evaluarea a poluarii mediului
geologic trebuie sa o!ere autoritatii competente pentru protectia mediului in!ormatiile
necesare !undamentarii deci)iei de continuare sau stopare a cercetarii
amplasamentului.
Pot !i mentionate 3 categorii de in!ormatii;
Categoria I 5$unoasterea poluarii69
: stabilirea e.istentei poluariiJ
: con!irmarea identi!icarii tuturor poluantilorJ
: con!irmarea gamei de concentratii pentru !iecare poluant, a concentratiilor
medii, a concentratiilor e.tremeJ
: con!irmarea elementelor mediului geologic in care este cantonata poluarea;
sol, !ormatiuni geologice, ape subteraneJ
: con!irmarea di!eritelor tipologii de poluari, daca este ca)ul, in !iecare din
elementele sistemului mediului geologicJ
: con!irmarea posibilitatilor si cailor de migrare a poluantilor in mediul geologicJ
mobilitatea poluantilor <pe verticala si ori)ontala=, ecoto.icitateaJ con!irmarea
migrarilor in e.teriorul amplsamentuluiJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii au ajuns in
mediul geologicJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii pot parasi mediul
geologicJ tinte, receptoriJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor e!ectelor vi)ibile si5sau presupuse ale
pre)entei poluantilor din mediul geologic asupra omului sau mediuluiJ
: identi!icarea si cunoasterea surselor de poluare pentru mediul geologic, certe
sau presupuse, inclusiv accidente de mediuJ estimarea cantitatilor de
poluanti deversati in mediul geologicJ
: identi!icare si cunoasterea cailor certe sau presupuse prin care poluantii din
sursele certe sau presupuse, au putut sau posibil pot intra in mediul
geologicJ
: con!irmarea !aptului ca intrarea poluantilor in mediul geologic este stopata,
este vec(e sau activaJ
: stabilirea si delimitarea tuturor )onelor anomale care indica concentrari
<acumulari= ale poluantilor si limita )onei5)onelor poluate !ata de conditiile
naturaleJ
130
: stabilirea caracteristicilor pre)entei poluarii in mediul geologic <e.. poluarea
di!u)a, dispersata pe unele directii, concentrata pe anumite elemente
geologice cum sunt paleovaile, s.a.=J
: stabilirea adancimilor la care a ajuns poluarea in di!erite )one ale
amplasamentuluiJ
: stabilirea relatiei poluantilor cu matricele minerale ale rocilorJ
Categoria II 5$unoasterea $alitatii mediului geologi$69
: identi!icarea, stabilirea si delimitarea structurii mediului geologic; stratigra!ia,
tectonica si microtectonica, tipuri de roci, caracteristici petrogra!ice si
mineralogice, delimitari spatiale, pe ori)ontala si verticalaJ
: stabilirea adancimii nivelului (idrostatic pe amplasamentJ
: identi!icarea si stabilirea caracteristicilor rocii maga)in a acvi!erului
!reatic5acvi!erelorJ
: identi!icarea, stabilirea si delimitarea tuturor elementelor (idrogeologice si
!i)ico:c(imice:biologice de caracteri)are a calitatii acvi!erului
!reatic5acvi!erelorJ
: identi!icarea si cunoasterea structurii si caracteristicilor soluluiJ
: identi!icarea si stabilirea caracteristicilor geoc(imice ale !ormatiunilor
geologice de pe amplasament, a solului si a apei !reaticeJ
: stabilirea !ondurilor geoc(imice naturale pentru !ormatiunile geologice de pe
amplasamentJ identi!icarea si cunoasterea barierelor geoc(miceJ
: stabilirea caracteristicilor petro!i)ice, geo!i)ice ale rocilorJ
: identi!icare si cunoasterea posibilelor evolutii geologice <e.. transportul
poluantilor in apa subterana, s.a.= sau a posibilelor evolutii naturale ale )onei
<alunecari de teren, inundatii, cutremure s.a.=J
Categoria III 5$unoasterea si evaluarea peri$olului e8punerii la poluare69
: identi!icarea, cunoasterea si stabilirea e.tinderii si caracterisiticilor )onelor
poluate de pe amplasamentJ
: identi!icarea, cunoasterea si stabilirea pericolelor generate de poluareJ
: evaluarea riscului geologic produs de poluareJ
: identi!icarea de elemente de apreciere preliminara a riscului de mediuJ
131
: identi!icare si cunoasterea elementelor de caracteri)are a supra!etei;
constructii, modalitati de locuire, !olosinta, vecinatati, vulnerabilitati,
biodiversitate, arii protejate, s.a.=J
: anali)a con!ormarii la standardele de calitate a mediului geologic in vigoareJ
: identi!icarea, cunoasterea si aprecierea prejudiciilor, daunelor si e!ectelor
negative asupra sanatatii umane si mediului produse de poluare.
Art. 14
.1/=peratorul economic sau deintorul de teren care se #ncadreaz #n unul dintre cazurile
prevzute la art 2 alin :09 este o"ligat s #ntocmeasc, prin compartimente proprii de
specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport
geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care este #naintat
autoritii competente pentru protecia mediului
.2/)utoritatea competent pentru protecia mediului analizeaz raportul geologic de
investigare i evaluare a polurii mediului geologic, decide i notific declararea zonei ca
sit contaminat sau potenial a fi contaminat ori ca zon necontaminat i nici potenial a fi
contaminat, dup caz
Art. 15
Betodologiile i coninutul raportului geologic de investigare i evaluare a polurii solului i
su"solului pe etape, criteriile i indicatorii de evaluare a polurii mediului geologic se
pu"lic su" form de ghid tehnic, apro"at prin ordin comun al conductorilor autoritii
pu"lice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale
#n domeniile economiei i finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i
dezvoltrii rurale, #n termen de A luni de la data intrrii #n vigoare a prezentei hotrri
132
%'" R(P3RTU2 GE323GIC DE INBETIG(RE CI EB(2U(RE (
P32UDRII #EDIU2UI GE323GIC
Raportul geologic de investigare i evaluare preliminar a polurii mediului geologic
precum i Raportul geologic !inal de investigare i evaluare a polurii mediului geologic vor
avea urmtorul cuprins cadru;
1. Introducere
2. @ate generale asupra regiunii
3. Istoricul cercetrilor geologice 0n )ona amplasamentului
4. Istoricul activitilor 0n )ona amplasamentului
5. +onsideraii generale asupra geologiei )onei amplasamentului
". +onsideraii generale asupra polurii )onei amplasamentului
$. Metodologiile de cercetare, descrierea lucrrilor i re)ultate obinute
$.1. +ercetarea pedologic
$.1.1. Metodologiile aplicate
$.1.2. 6ucrri de teren, laborator, prelucrri de date reali)ate
$.1.3. Re)ultate obinute
$.1.4. Interpretarea re)ultatelor
$.2. +ercetarea geologic
$.2.1. Metodologiile aplicate
$.2.2. 6ucrri de teren, laborator, prelucrri de date reali)ate
$.2.3. Re)ultate obinute
$.2.4. Interpretarea re)ultatelor
$.3. +ercetarea (idrogeologic
$.3.1. Metodologiile aplicate
$.3.2. 6ucrri de teren, laborator, prelucrri de date reali)ate
$.3.3. Re)ultate obinute
$.3.4. Interpretarea re)ultatelor
$.4. +ercetarea geoc(imic
$.4.1. Metodologiile aplicate
$.4.2. 6ucrri de teren, laborator, prelucrri de date reali)ate
$.4.3. Re)ultate obinute
$.4.4. Interpretarea re)ultatelor
$.5. +ercetarea geo!i)ic
$.5.1. Metodologiile aplicate
$.5.2. 6ucrri de teren, laborator, prelucrri de date reali)ate
133
$.5.3. Re)ultate obinute
$.5.4. Interpretarea re)ultatelor
%. Interpretarea integrat a datelor
%.1. 8olul
%.2. -pa subteran
%.3. *ormaiuni geologice
%.4. Prelucrri matematice i5sau modelri !i)ico:geologice a structurilor geologice
ale amplasamentului
%.5. 8istemul caracteristic mediului geologic
%.". +alitatea mediului geologic
%.$. #ene)a poluanilor
%.%. Inventarul poluanilor
%.&. +oncentraiile poluanilor
%.1'. @istribuia poluanilor
&. Potenialul de pericol al amplasamentului
&.1. Ivirile de poluani din mediul geologic
&.2. /valuarea de risc geologic produs de poluare
&.3. 7Re)erveleT de poluani 0n mediul geologic
&.4. /lemente de risc de mediu produse de poluare
&.5. Progno)a evoluiei polurii 0n mediul geologic
&.". Raportarea poluarii la standardele de calitate a mediului geologic si la !ondurile
geoc(imice naturale
1'. +onclu)ii
11. Propuneri
12. Kibliogra!ie
13. -ne.e gra!ice
6a elaborarea raportului geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic
vor !i luate 0n considerare urmtoarele;
coninutul cadru al raportului se adaptea) la tipologia de in!ormaii i densitatea de
in!ormaii corespun)toare celor dou etape preliminar i detaliat.
+ontinutul cadru al raportului se adaptea)a la tipologia de in!ormatii si modalitatea
de raportare speci!ica programului de monitori)are, pentru redactarea Raportului
geologic de monitori)are.
134
Art. 11
.1/)utoritatea pu"lic central pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, prin
unitile din su"ordine i #n "aza rapoartelor anuale efectuate de oficiile 4udeene de studii
pedologice i agrochimice, analizeaz siturile contaminate identificate i identific siturile
potenial a fi contaminate, precum i sursele de poluare sau potenial poluatoare
.2/&entru siturile contaminate incluse #n lista prevzut la art 10 alin :19 lit a9, autoritatea
pu"lic central pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il decide efectuarea
investigrii i evalurii polurii mediului geologic #n zonele afectate i sta"ilete condiiile
de investigare
.3/&entru siturile contaminate incluse #n lista prevzut la art 10 alin :19 lit "9 i pentru
siturile potenial a fi contaminate, )genia Daional pentru &rotecia Bediului, prin
instituiile din su"ordine, decide i notific operatorul economic sau deintorul de teren
asupra efecturii investigrii i evalurii polurii mediului geologic #n zonele afectate i
avizeaz programele de investigare
Art. 14
.1/=peratorul economic sau deintorul de teren care se #ncadreaz #n unul dintre cazurile
prevzute la art 2 alin :09 este o"ligat s #ntocmeasc, prin compartimente proprii de
specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport
135
geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care este #naintat
autoritii competente pentru protecia mediului
.2/)utoritatea competent pentru protecia mediului analizeaz raportul geologic de
investigare i evaluare a polurii mediului geologic, decide i notific declararea zonei ca
sit contaminat sau potenial a fi contaminat ori ca zon necontaminat i nici potenial a fi
contaminat, dup caz
%)" (tribuiile autoritilor $ompetente pentru prote$ia
mediului ,n elaborarea i anali;area rapoartelor geologi$e de
investigare i evaluare a polurii mediului geologi$e
%)"!" (tribuiile ##DD re;ultate din e8istena inventarului naional al
siturilor $ontaminate
dup aprobarea listei siturilor contaminate istoric, cu deintor, or!ane i
abandonate, autoritatea public central pentru protecia mediului <MM@@=;
o reali)ea) o anali) ealonat, etapi)at a !iselor de caracteri)are a siturilor,
corespun)toare listei aprobate, con!orm criteriilor de prioriti)are avute 0n
vedere pentru includere 0n strategia naional de gestionare a siturilor
contaminate 0n curs de !inali)areJ
o pentru !iecare dintre situaiile prioriti)ate 0n ba)a anali)ei e!ectuate, stabilete
condiiile de investigare con!orm etapei de investigare i evaluare
preliminarJ
o dup ca), av9nd 0n vedere in!ormaiile anterioare, dimensiunea sitului,
cunoaterea preliminar a unor riscuri sau pericole pentru populatie sau
mediu, disponibilitatea de !onduri pentru investigare5re!acere a mediului
geologic, va putea stabili condiiile de investigare con!orm etapei de
investigare i evaluare detaliatJ
o transmite deci)ia asupra etapei preliminare5detaliate de investigare i
evaluare operatorului economic sau deintorului de teren i il invit la
negociere asupra programului de investigare i termenilor de e.ecuie a
acestoraJ
o 0mpreun cu -1PM, reali)ea) o ec(ip !ormat din minimum 3 persoane,
ec(ip care negocia) cu operatorul economic sau detinatorul de teren
conditiile si termenele de reali)are ale programului de investigaie.
136
+ondiiile principale care se discut sunt;
o supra!aa pe care se va reali)a programulJ
o termenele de reali)areJ
o pac(etul minimal obligatoriu de metode i posibil utili)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutT prin care sunt 0nsuite de
ctre pri condiiile stabilite 0mpreun.
-utoritatea central pentru protecia mediului anali)ea) raportul geologic pre)entat
la 0nc(eierea etapei de investigare solicitate.
Aeri!icare i anali)area raportului semni!ic;
o dac elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prev)uteJ
o dac raportul respect coninutul cadru prev)utJ
o dac pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dac e.ist pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ
o dac activitile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliere prev)ut de
categoria de investigare preliminar sau de detaliu reali)ataJ
o dac coninutul lucrrilor de teren, laborator, prelucrri date, interpretri, este
complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ctor cunoaterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ic este sugestiv, interpretarea este clar
i completJ
o dac raportul o!er toate in!ormaiile prev)ute la art. 22, 23 necesare
autoritii de mediuJ
o dac conclu)iile i propunerile sunt satis!ctoareJ
-utoritatea central pentru protecia mediului poate solicita, dup ca), operatorului
economic sau deintorului de teren completri sau clari!icri asupra in!ormaiilor
coninute 0n raport.
%)"%" (tribuiile (NP# re;ultate din e8istena inventarului naional al
siturilor $ontamiante
@up aprobarea listei siturilor contaminate actual, -1PM;
o reali)ea) o anali) ealonat, etapi)at a !ielor de caracteri)are a siturilor
corespun)toare listei aprobate con!orm criteriilor de prioriti)are avute 0n
137
vedere pentru includerea 0n strategia naionala de gestionare a siturilor
contaminate 0n curs de !inali)areJ
o pentru !iecare dintre siturile prioriti)ate 0n ba)a anali)ei e!ecutate va stabili
prin -RPM condiiile de investigare con!orm etapei de investigare i evaluare
preliminarJ
o dup ca), avand in vedere in!ormaiile anterioare, dimensiunile sitului,
cunoaterea preliminar a unor riscuri sau pericole pentru populaie sau
mediu, disponibilitatea de !onduri pentru investigare5re!acere a mediului
geologic, -RPM va putea stabili condiiile de investigare con!orm etapei de
investigare i evaluare detaliatJ
o -1PM prin -RPM transmite deci)ia asupra etapei preliminare5detaliate de
investigare i evaluare operatorului economic sau detinatorului de teren i 0l
invit la negociere asupra programului de investigare i termenelor de
e.ecuie a acestoraJ
o impreuna cu -RPM i -PM:urile corespon)toare, reali)ea) o ec(ip
!ormat din minimum 3 persoane, ec(ip care negocia) cu operatorul
economic sau detinatorul de teren condiiile i termenele de reali)are ale
programului de investigaii.
+ondiiile principale care se vor discuta sunt;;
o supra!aa pe care se va reali)a programulJ
o termenele de reali)areJ
o pac(etul minimal obligatoriu de metode i posibila uitli)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutT prin care sunt 0nsuite de
ctre pri condiiile stabilite 0mpreun.
-1PM prin -RPM anali)ea) raportul geologic pre)entat la 0nc(eierea etapei de
investigare solicitate.
Aeri!icare i anali)area raportului semni!ic;
o dac elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prev)uteJ
o dac raportul respect coninutul cadru prev)utJ
o dac pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dac e.ist pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ
o dac activitile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliu prev)ut de
categoria de investigare preliminar sau de detaliuJ
138
o dac coninutul lucrrilor de teren, laborator, prelucrri date, interpretri este
complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ctor cunoaterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ic este sugestiv, interpretarea este clar
i completJ
o dac raportul o!er toate in!ormaiile prev)ute la art. 22, 23, necesare
autoritii de mediuJ
o dac conclu)iile i propunerile sunt satis!ctoareJ
-1PM prin -RPM poate solicita dup ca) operatorului economic sau deintorului
de teren completri sau clari!icri asupra in!ormaiilor coninute 0n raport.
%)"'" (tribuiile (P#4urilor re;ultate din obligaiile i responsabilitile
operatorilor e$onomi$i sau deintorilor de teren de a reali;a
investigarea i evaluare polurii solului i subsolului
Pentru !iecare situaiile menionate la art. 5 alin <2=, -PM reali)ea) o anali) a
condiiilor i in!ormaiilor e.istente i stabileste condiiile de investigare i evaluare a
polurii mediului geologic con!orm etapei de investigare i evaluare preliminar.
-PM transmite deci)ia asupra etapei preliminare de investigare si evaluare a
polurii mediului geologic, operatorului economic sau deintorului de teren i 0l
invit la negocieri asupra programului de investigare i termenelor de e.ecuie a
acestuia.
*ace e.cepie de la aceast prevedere reali)area investigaiei preliminare ca i parte
integrat a bilanului de mediu nivel II pentru care nu se negocia).
-PM reali)ea) o ec(ip !ormat i minimum 3 persoane, inclu)9nd un
repre)entant al -RPM, ec(ip care negocia) cu operatorul economic sau
detinatorul de teren condiiile i termenele de reali)are ale programului de
investigaii.
+ondiiile principale care se vor discuta, dup ca), sunt;
o 8upra!aa pe care se va reali)a programulJ
o Iermenele de reali)areJ
o Pac(etul minimal obligatoriu de metode i posibila uitli)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutT prin care sunt 0nsuite de
ctre pri condiiile stabilite 0mpreun.
139
-PM anali)ea) raportul geologic pre)entat la 0nc(eierea etapei de investigare
solicitate.
Aeri!icare i anali)area raportului semni!ic;
o dac elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prev)uteJ
o dac raportul respect coninutul cadru prev)utJ
o dac pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dac e.ist pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ
o dac activitile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliere prev)ut
de categoria de investigare preliminar sau de detaliu reali)ataJ
o dac coninutul lucrrilor de teren, laborator, prelucrri date, interpretri
este complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ctor cunoaterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ic este sugestiv, interpretarea este
clar i completJ
o dac raportul o!er toate in!ormaiile prev)ute la art. 22, 23, necesare
autoritii de mediuJ
o dac conclu)iile i propunerile sunt satis!ctoareJ
-PM poate solicita dup ca) ooperatorului economic sau deintorului de teren
completri sau clari!icri asupra in!ormaiilor coninute 0n raport.
2n ba)a anali)ei raportului geologic de investigare i evaluare preliminar a polurii
mediului geologic, -PM 0ntocmete o *i de caracteri)are a sitului contaminat
con!orm modelului pre)entat la art 1$, pe care o transmite la -RPM 0mpreun cu
o noti!icare privind propunerea de 0ncadrare a sitului con!orm tipologiei
contaminrii, de includere a acestuia 0n completrile pentru lista siturilor
contaminate care urmea) s !ie actuali)ate i de continuare a cercetrilor 0n
etapa de investigare i evaluare detaliat.
@eci)ia de 0ntrerupere a investigaiilor, luat 0n ba)a anali)ei raportului geologic de
investigare i evaluare preminar a polurii mediului geologic, precum i
propunerea de 0ncadrare a sitului con!orm tipologiei contaminrii 0mpreun cu
alte msuri propuse, dup ca), se noti!ic la -RPM.
%*" (tribuiile autoritilor $ompetente pentru prote$ia
mediului privind de$i;ia i noti/i$area ,n$adrrii i de$larrii
;onei $on/orm tipologiei $ontaminrii
140
-PM, 0n urma anali)rii c(estionarelor completate de ctre operatorii economici i
autoritile locale, 0ncadrea) siturile anali)ate 0n categoria de situri potenial
contaminate. 2n aceast categorie intr toate siturile pentru care e.ist in!ormaii
relevante sau certitudine asupra unei poluri, dar nu au !ost reali)ate etapele de
investigaie preliminar sau detaliat.
2ncadrarea siturilor 0n aceast categorie i transmiterea listelor la -RPM, are semni!icaie
de noti!icare.
Mona5situl pentru care e.ist numai in!ormaii relevante privind e.istena unor surse de
poluare a mediului geologic poate !i considerat )on potenial a !i contaminat. Pentru o
ast!el de )on se aplic procedurile prev)ute la art. 24.3.
-PM poate decide 0ncadrarea unei )one presupus a !i poluat ca )on de necontaminat
numai 0n ba)a unor in!ormaii minime care s certi!ice;
o 6ipsa surselor de poluare pentru mediul geologic 0n )on i in arealul
0nconjurtor p9n la 5 Om distanJ
o -nali)e geoc(imice pentru sol i apa !reatic care s demonstre)e condiiile
de calitate ale acestora 0n raport cu !ondurile geoc(imice naturale,
0ncadrarea lor in limitele de variatie cunoscute pentru acesteaJ
-RPM reanali)ea) listele cu deintorii de situri potenial
contaminate, aplic9nd criteriile de selecie i departajare con!orm urmtoarelor
tipologii de contaminare;
+ontaminare controlatJ
+ontaminare nesemni!icativJ
+ontaminare semni!icativ potenalJ
+ontaminare semni!icativ con!irmat.
8emni!icaia acestor categorii se regsete 0n de!iniiile pre)entate la art. " <#losar=.
2ncadrarea siturilor 0n aceste categorii i transmiterea listelor la -1PM are semni!icaia de
noti!icare.
-PM 0n urma reali)rii i anali)rii rapoartelor geologice de investigare i evaluare
preliminar a polurii mediului geologic con!orm art. 24.3., propune -RPM 0ncadrarea
siturilor con!orm acestor criterii de clasi!icare.
-RPM poate valida sau sc(imba propunerile primite de la -PM.
-1PM reanali)ea) listele primite de la -RPM cu contaminare semni!icativ
potenial i contaminare semni!icativ con!irmat aplic9nd criterii de selecie i
departajare con!orm urmtoarei tipologii de contaminare;
o 8it contaminat istoric cu deintorJ
141
o 8it contaminat istoric or!anJ
o 8it contaminat istoric abandonatJ
o 8it contaminat actual.
8emni!icaiile acestor categorii se regsesc 0n de!iniiile pre)entate la art. " <#losar=.
2ncadrarea siturilor 0n aceste categorii i transmiterea listelor la MM@@ are semni!icaia de
noti!icare.
Art. 16
)utoritatea competent pentru protecia mediului, #n urma analizei informaiilor cuprinse #n
chestionarele prevzute #n anexele nr 1 i 0 i a documentaiei pe "aza creia s%a emis
actul de reglementare, decide i notific operatorul economic sau deintorul de teren
asupra trecerii la etapa de investigare i evaluare preliminar, #n cazul #n care exist un
risc potenial pentru sntatea oamenilor i mediu
Art. 17
3copul investigrii i evalurii preliminare este sta"ilirea existenei i intensitii polurii
mediului geologic prin prelevri de pro"e, analize geologice, geochimice i msurtori
geofizice
Art. 18
Raportul geologic de investigare i evaluare preliminar a polurii mediului geologic se
#nainteaz autoritii competente pentru protecia mediului care a sta"ilit necesitatea
realizrii etapei prevzute la art 1? lit "9
Art. 19
.1/In cazul #n care concentraia unuia sau a mai multor poluani se situeaz peste pragul
de alert, dar nu atinge valorile pragului de intervenie, operatorul economic i$sau
deintorul de teren sunt o"ligai s asigure monitorizarea periodic a evoluiei
142
concentraiilor de poluani #n mediul geologic, sta"ilit de ctre autoritatea competent
pentru protecia mediului
.2/In cazul #n care concentraia unuia sau a mai multor poluani depete valorile
pragului de intervenie, operatorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s
realizeze etapa de investigare i evaluare detaliat, la solicitarea i #n condiiile sta"ilite de
autoritatea competent pentru protecia mediului
Art. 20
3copul investigrii i evalurii detaliate este delimitarea spaial a zonei poluate,
clarificarea naturii i intensitii polurii identificate, relaia poluanilor cu matricea mineral
a rocilor i structura mediului geologic, cile de migrare i transport al poluanilor i
evaluarea riscului geologic, date necesare ela"orrii programelor sau proiectelor de
refacere a mediului geologic
Art. 21
Rezultatele investigrii i evalurii detaliate sunt cuprinse #n raportul geologic final de
investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care se depune la autoritatea
competent pentru protecia mediului
%-" (tribuiile autoritilor $ompetente pentru prote$ia
mediului: obligaiile i responsabilitile operatorilor e$onomi$i
sau deintorilor de teren i ale autoritilor administrative
publi$e lo$ale privind reali;area etapelor de investigare i
evaluare a polurii mediului geologi$
%-"!" (tribuiile autoritilor $ompetente pentru prote$ia mediului
privind reali;area etapelor de investigare i evaluare a polurii mediului
geologi$ constau 0n;
-nali)area tuturor in!ormaiilor privind siturile cercetate incluse 0n listele elaborate
ealonat pentru inventarul naional al siturilor contaminate.
-nali)area tuturor in!ormaiilor privind siturile din listele aprobate 0n cadrul
inventarului naional al siturilor contaminate.
-nali)area tuturor in!ormaiilor privind situaiile prev)ute la art. 5 alin <2= i art. "
8tabilirea 0n ba)a anali)elor e!ectuate a condiiilor de reali)are a etapelor de
invetigaie preliminar5 detaliat.
+ondiiile de investigare pot !i;
: condiii ce nu se negocia);
o preci)ri asupra gradului de detaliere solicitat i asupra strii
topogra!ice a lucrrilor de terenJ
143
o preci)ri asupra unor cerine minime privind metodologiile pac(etului
minimal obligatoriu i aspectele metodologice considerate relevante
pentru situaiile dateJ
o preci)ri asupra unor prelucrari5modelri de date, considerate
relevanteJ
o arealul necesar pentru investigareJ
o necesitatea reali)rii investigaieiJ
o condiii de cali!icare a e.ecutantului pentru etapa de detaliere.
: condiii negociabile;
o programarea completa sau etapi)ata metod cu metod a
investigaiilorJ
o programarea etapi)at a investigaiilor pe di!erite supra!ee din arealul
necesar pentru investigareJ
o metodologiile aplicate, cantitile de lucarari minimal obligatorii i
gradului de detaliere propus pentru di!eritele supra!ee din arealul
necesar de investigatJ
invitarea operatorului economic sau a deintorului de teren
pentru negocieri asupra etapei de investigare preliminare5detaliateJ
anali)area eventualelor propuneri ale operatorului economic
sau deintorului de teren i acceptarea celor care se 0ncadrea) i 0mbuntesc
cadrul general de nevoi de in!ormaii al etapei de investigareJ
anali)area posibilitilor de utili)are a unor in!ormaii anterioare
asupra amplasamentului, 0n condiiile integrrii acestora, 0n condiiile generale i
speci!ice stabilite pentru etapa de investigaie respectivJ
anali)area propunerilor operatorului economic sau a
detinatorului de teren privesc si aspectele de !inantare a lucrarii, urmarindu:se
reali)area tuturor categoriilor de activitati, pentru obtinerea tuturor in!ormatiilor
necesare !undamentarii deci)iei asupra amplasamentului cercetat, cu costurile
!inanciare celecele mai mici pentru operatorul economic sau detinatorul de teren.
inc(eierea WminuteiT cu asumarea conditiilor speci!ice de
reali)are a etapei de investigatie preliminare5de detaliu.
In!ormarea operatorului economic sau a detinatorului de teren
asupra oricaror aspecte noi relevante pentru des!ausurarea etapei de investigare
si evaluare, pe parcursul des!asurarii acesteia pana la predarea raportului
geologic.
144
-nali)area raportului geologic de investigare si evaluare a
poluarii mediului geologic si dupa ca) solicitarea de completari sau clari!icari.
%-"%" 3bligatiile si responsabilitatile operatorilor e$onomi$i sau a
detinatorilor de teren privind reali;area etapelor de investigare si
evaluare a poluarii mediului geologi$ constau in;
Investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului se reali)ea)a de catre
operatorul economic sau detinatorul de teren care a des!asurat ori des!asoara
activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic.
/tapele de investigare preva)ute la art. 13 se reali)ea)a in conditiile preva)ute la art. 5
alin <2=, art. ", art. 11 alin <2= si alin <3=.
3peratorul economic sau detinatorul de teren, care a des!asurat ori des!asoara
activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic are obligatia si
responsabilitate de a !inanta lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului
geologic in !iecare dintre etapele de investigare solicitate de catre autoritatea
competenta pentru protectia mediului, pentru oricare dintre categoriile de poluari
istorice sau actuale.
3peratorul economic sau detinatorul de teren are obligatia de a raspunde invitatiei
primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului, pentru negocierea
asupra etapei preliminare5detaliate de investigatie si evaluare decise.
Parcurgerea etapelor de investigatie preliminara5detaliata se ba)ea)a in primul rand pe
nevoia de in!ormatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru
protectia mediului de a cunoaste in totalitate, complet si comple. poluarea mediului
geologic de pe un amplasament.
In al doilea rand, aceasta etapi)are previne o c(eltuiala nejusti!icata de resurse !inanciare
in conditiile in care conclu)iile etapelor reali)ate conduc la deci)iile de stopare a
investigatiilor in etapele urmatoare preva)ute.
In cursul negocierii, operatorul economic sau detinatorul de teren, dupa ca), cu
ajutorul unui consultant de specialitate sau e.ecutantul lucrarii, poate pre)enta
propuneri privind conditiile de reali)are ale programului con!orm prevederilor
speci!ice !iecarei etape, corelat cu e!orturile !inanciare pe care este capabil sa le
!aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin.
Inc(eierea 7minuteiT cu asumarea conditiilor speci!ice de reali)are a etapei de
investigatie preliminara5de detaliu stabilite impreuna cu autoritatea competenta
pentru protectia mediului.
145
In!ormarea autoritatii competente pentru protectia mediului asupra oricaror
aspecte noi relevante pentru des!asurarea etapei de investigare si evaluare, pe
parcursul des!asurarii acesteia pana la predarea raportului geologic de etapa.
Predarea raportului geologic de etapa la termenul stabilit si asumat catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului.
Raspunde in termenul cerut de autoritatea competenta pentru protectia mediului
la completarile sau clari!icarile solicitate la raportul geologic de etapa depus.
%-"'" (tributiile: obligatiile si responsabilitatile autoritatilor
administratiei publi$e lo$ale
-utoritatile administratiei publice locale care au des!asurat sau des!asoara activitati
poluatoare sau potential poluatoare sau care sunt detinatoare de terenuri pe care
s:au des!asurat sau se des!asoara activitati poluatoare si care sunt in una din
situatiile preva)ute la art. 5 alin <2=, art. ", art. 11 alin <2= si <3= au responsabilitatea
si obligatia de a reali)a investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului
con!orm etapelor preva)ute la art. 13.
Pentru siturile contaminate or!ane si abandonate incluse in lista 7aT con!orm art. 1',
apartinand domeniului public al statului, lucrarile de investigare si evaluare a
poluarii mediului geologic sunt !inantate de la bugetul de stat prin bugetele
autoritatilor care le administrea)a sau din !onduri !tructurale si de coe)iune, prin
proiecte aprobate spre !inantare in con!ormitate cu regulile de implementare a
acestor !onduri.
Pentru oricare din celelalte situatii mentionate anterior, situate pe domeniul public sau
privat al administratiei publice locale, lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului
geologic sunt !inantate de la bugetul propriu al adminsitratiei locale sau din !ondurile
structurale si de coe)iune, prin proiecte aprobate spre !inantare in con!ormitate cu regulile
de implementare ale acestor !onduri.
-utoritatile administratiei publice locale au obligatia si responsabilitatea e!ectuarii
demersurilor necesare constituirii acestor surse de !inantare incepand cu anul 2''& pana
la inc(eierea etapelor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului pentru
!iecare amplasament detinut.
-utoritatile administratiei publice locale au obligatia de a raspunde invitatiei
primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru negocieri
asupra etapei preliminare5detaliate de investigare si evaluare decise.
146
Parcurgerea etapelor de investigatie preliminara5detaliata se ba)ea)a in primul rand pe
nevoia de in!ormatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru
protectia mediului de a cunoaste in totalitate, complet si comple. poluarea mediului
geologic de pe un amplasament.
In al doilea rand, aceasta etapi)are previne o c(eltuiala nejusti!icata de resurse !inanciare
in conditiile in care conclu)iile etapelor reali)ate conduc la deci)iile de stopare a
investigatiilor in etapele urmatoare preva)ute.
In cursul negocierii, autoritatile administratiei publice locale, dupa ca), cu
ajutorul unui consultant de specialitate sau e.ecutantul lucrarii, poate pre)enta
propuneri privind conditiile de reali)are ale programului con!orm prevederilor
speci!ice !iecarei etape, corelat cu e!orturile !inanciare pe care este capabil sa le
!aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin.
6a inc(eierea negocierii, autoritatile administratiei publice locale inc(eie o
7minutaT cu autoritatile competente pentru protectia mediului prin care sunt asumate
conditiile speci!ice de reali)area a etapei de investigare preliminara5de detaliu,
stabilite impreuna.
-utoritatile administratiei publice locale vor in!orma autoritatile competente
pentru protectia mediului asupra oricaror aspecte noi relevante pentru des!asurarea
etapei de investigare si evaluare, pe parcursul des!asurarii acesteia pana la
predarea raportului geologic de etapa.
-utoritatile administratiei publice locale vor preda raportul geologic de etapa la
termenul stabilit si asumat catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.
-utoritatile administratiei publice locale raspund in termenul cerut de autoritatea
competenta pentru protectia mediului la completarile sau clari!icarile solicitate la
raportul geologic de etapa depus
%." (tributiile autoritatilor $ompetente pentru prote$tia
mediului: obligatiile si responsabilitatile operatorilor e$onomi$i
sau detinatorilor de teren si ale autoritatilor administratiei
publi$e lo$ale privind reali;area a$tivitatilor de monitori;area a
mediului geologi$
147
Incadrarea unui sit contaminat investigat in una din situatiile preva)ute la art. 5 alin <2=,
pct. e= si !=, art. 1% si art. 1& alin <1= conduce la stabilirea programelor de monitori)are a
mediului geologic.
Autoritati#e co!+etente +entru +rotectia !ediu#ui
o 8tabilesc;
3biectivele monitori)arii; sol, apa subterana sau5si !ormatiuni
geologiceJ
Metodologiile si parametrii5indicatorii de monitori)areJ
6ocatiile5pro!ilele5supra!etele care se monitori)ea)aJ
@ensitatea punctelor de observatie5probare5masurare si scara
topogra!ica la care se !ace monitori)areaJ
*recventa monitori)arii pentru !iecare metoda in parteJ
+onditiile de reproductibilitate pentru punctele de
observatie5probare5masurareJ
Programul si procedurile de asigurare a calitatiiJ
Modalitatile de pre)entare a re)ultatelor monitori)arii si oportunitatea
reali)arii de prelucrari de dateJ
Iermenele de depunere ale Raportului geologic de monitori)areJ
o 8tabilirea programelor de monitori)are se !ace in ba)a anali)ei re)ultatelor
preva)ute in Raportul geologic de investigare si evaluare preliminara a
poluarii mediului geologic, in raport cu prevederile 3rdinului $5"51&&$.
o -nali)a va lua in considerare valorile de !onduri geoc(imice naturale pentru
amplasament si )ona inconjuratoare. @aca valorile de !ond geoc(imic natural
sunt mai mari sau cel putin egale cu pragul de alerta, nu se declansea)a
programul de monitori)are.
o 8tabilirea conditiilor de monitori)are pre)entate mai sus se !ace numai in
ba)a anali)ei re)ultatelor pre)entate in Raportul geologic de investigare si
evaluare preliminara a poluarii mediului geologic.
+onditiile de monitori)are sunt stabilite con!orm conditiilor generale si speci!ice
preva)ute pentru etapa de investigatie si evaluare preliminara.
o Raportul geologic de monitori)are se intocmeste in con!ormitate cu continutul
cadru al Raportului geologic de investigare a poluarii mediului geologic.
Raportul cuprinde obligatoriu toate datele initiale, de ba)a din raportul
geologic preliminar care sunt repetate.
148
o 3bligativitatea programului de monitori)are si conditiile de reali)are ale
acestuia sunt noti!icate operatorului economic, detinatorului de teren sau
autoritatii administratiei publice locale.
o In con!ormitate cu re)ultatele monitori)arii, autoritatea competenta pentru
protectia mediului poate decide;
@aca monitori)area indica depasiri ale valorilor pragului de interventie
pentru unul sau mai multi poluanti monitori)ati se decide reali)area
etapei de investigare si evaluare detaliataJ
@aca monitori)area indica mentinerea intervalului de concentratii
pentru unul sau mai multi poluanti peste pragul de alerta;
dupa perioada de 5 ani de monitori)are se reali)ea)a o anali)a
de sinte)a a re)ultatelor in conte.tul evolutiei !olosintei
terenurilor si se decide;
: continuarea aceluiasi program de monitori)areJ
: sc(imbarea programului de monitori)areJ
: abandonarea programului de monitori)are si reluarea lui
daca si atunci cand va !i nevoie.
@aca monitori)area indica scaderea concentratiilor pentru poluantii
identi!icati si monitori)ati sub limitele pragurilor de alerta, se decide
oprirea programului de monitori)areJ
@aca pe parcursul monitori)arii apar unul sau mai multi poluanti
noi cu concentratii care depasesc valorile pragurilor de interventie, se
decide reali)area etapei de investigare si evaluare detaliataJ
o Programul de monitori)are este considerat ca o
componenta a oricarei dintre etapele de investigare si evaluare a poluarii
mediului geologic.
6a !el ca si pentru etapele mentionate, programul de monitori)are se negocia)a
intre autoritatea competenta pentru protectia mediului si operatorul economic,
detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului invita operatorul economic,
detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale pentru negocieri
asupra programului de monitori)are.
o -utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a eventuale
propuneri primite din partea partenerului de negociere si accepta cele care
149
se incadrea)a si imbunatatesc cadrul general de nevoie de in!ormatii al
programului de monitori)areJ
o Partile la negociere inc(eie o 7minutaT cu asumarea conditiilor speci!ice de
reali)are a programului de monitori)are.
2+eratoru# econo!ic, detinatoru# de teren si1sau autoritatea
ad!inistratiei +u"#ice #oca#e au obligatia si responsabilitatea sa asigure reali)area
programului de monitori)are stabilit si negociat cu autoritatea competenta pentru
protectia mediului.
o 3bligatiile si responsabilitatile mentionate includ asigurarea !inantarilor
necesare pentru intreaga perioada de monitori)areJ
o 3peratorul economic, detinatorul de teren, autoritatea administratiei publice
locale au obligatia de a raspunde invitatiei primite de la autoritiatea
competenta pentru protectia mediului, pentru negocierea asupra programului
de monitori)areJ
o In cursul negocierii, operatorul economic, detinatorul de teren si5sau
autoritatea administratiei publice locale, dupa ca), cu ajutorul unui consultant
sau al e.ecutantului lucrarii poate pre)enta propuneri privind conditiile de
reali)area ale programului de monitori)are corelat cu e!orturile !inanciare pe
care este capabil sa le !aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor
ce ii revinJ
o 1egocierea se inc(eie cu semnarea unei 7minuteT prin care sunt asumate de
catre parti conditiile speci!ice de reali)are a programului de monitori)are
stabilite impreuna cu autoritatea competenta pentru protectia mediului,
o 3peratorul economic, detinatorul de teren, autoritatea administratiei publice
locale au obligatia de a preda Rapoartele geologice de monitori)are la
termenele stabilite si asumate catre autoritatea competenta pentru protectia
mediului.
Monitori)area poate !i e.ecutata de persoane !i)ice sau juridice, certi!icate in
conditiile preva)ute in pre)entul #(id te(nic pentru e.ecutarea etapelor de
investigare si evaluare preliminara si5sau detaliata.
8e recomanda <este obligatoriu= ca programul de monitori)are sa nu !ie reali)at de
aceleasi persoane !i)ice sau juridice care au reali)at lucrarile de ac(i)itie a datelor
considerate ca date de ba)a pentru monitori)are.
150
Art. 22
In urma analizei raportului geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului
geologic, autoritatea competent pentru protecia mediului decide dac poluarea mediului
geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sntii oamenilor i
mediului i solicit operatorului economic sau deintorului de teren ela"orarea studiului
evalurii de risc, conform legislaiei specifice #n vigoare
Art. 23
151
.1/)utoritatea competent pentru protecia mediului negociaz cu operatorul economic
i$sau cu deintorul de teren programele de investigare i evaluare a polurii mediului
geologic, studiul evalurii de risc i termenele de execuie a acestora, pe "aza concluziilor
i recomandrilor rezultate #n urma realizrii etapelor prevzute la art 1?
.2/*ste o"ligatorie pentru operatorul economic sau deintorul de teren respectarea
termenelor sta"ilite
%=" (tributiile autoritatilor pentru prote$tia mediului si
obligatiile operatorilor e$onomi$i: detinatorilor de teren si au
ale autoritatii administratiei publi$e lo$ale privind de$i;ia de
$olaborare a studiului evaluarii de ris$"
%="!" (tributii si obligatii
-utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a Raportul geologic !inal
de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic pentru !undamentarea deci)iei
de elaborare a studiului evaluarii de risc.
-ceasta veri!icare si anali)are a raportului se ba)ea)a pe in!ormatiile pre)entate in
capitolul & al raportului, WPotentialul de pericol al amplasamentuluiT precum si pe
identi!icarea si evaluarea in!ormatiilor preva)ute la art 22 W/tapa de investigare si
evaluare detaliataT categoria III <cunoasterea si evaluarea pericolului e.punerii la
poluare=.
@aca in!ormatiile pre)entate si anali)ate indica o poluare certa si semni!icativa a
sitului precum si aprecierea preliminara sau certa de e.istenta a unor pericole si
riscuri asupra sanatatii umane si mediului, autoritatea competenta pentru protectia
mediului decide elaborarea studiului evaluarii de risc con!orm legislatiei in vigoare.
*undamentarea deci)iei are un caracter general calitativ, insa ea se ba)ea)a atat
pe in!ormatiile cantitative cat si pe cele semicantitative sau calitative continute in
raportul !inal.
-utoritatea competenta pentru protecta mediului declansea)a si parcurge aceeasi
procedura stabilita pentru reali)area etapelor de investigare si evaluare a poluarii
mediului geologic constand din;
: Invitarea la negociere
: -nali)area propunerilor primite
: Inc(eierea WminuteiT asupra conditiilor si termenelor de reali)are
152
: -nali)area studiului evaluarii de risc, solicitarea de completari sau
clari!icari dupa ca)
3peratorii economici, detinatorii de teren si 5sau autoritatile administratiei publice
locale au obligatia si responsabilitatea subanteleasa ca alaturi de celelalte etape de
investigare si evaluare mentionate direct si clar de catre legiuitor sa reali)e)e si sa
!inante)e studiul de evaluare de risc.
8tudiul de evaluare de risc este considerat ca componenta esentiala a pac(etului
de in!ormatii obtinut pentru cunoasterea poluarii unui sit, care sa !undamente)e deci)ia
autoritatii competente pentru protectia mediului de a promova sau nu unul sau mai
multe proiecte de re!acere a mediului geologic.
3peratorii economici, detinatorii de teren si sau autoritatile administratiei publice locale
participa la procedura declansata de autoritatile competente pentru protecta
mediului;
: raspund invitatiei si participa la negociere
: pot pre)enta propuneri privind reali)area studiului
: semnea)a WminutaT asupra conditiilor si termenului de reali)are
: in!ormea)a asupra unor aspecte relevante aparute pe parcursul elaborarii
lucrarii
: predau studiul de evaluare a riscului la termenul stabilit si asumat
: raspund in termen cerut dupa ca) cu completari sau clari!icari solicitate la
studiu
8tudiul de evaluare de risc poate !i reali)at in conditiile de competenta si
cali!icare preva)ute de ># 1%451&&$, numai de catre persoane juridice.
%="%" Evaluarea de ris$ 4 Continut $adru si metode de evaluare
/valuarea de risc se ba)ea) pe urmtoarele criterii <standardul =*D=RB 3 00//
@ partea #nti, din 010A0000, )ustria9;
: potenialul periculos al substanelor poluante <substane cancerigene i substane
necancerigene 5 indicele de risc, individual i cumulativ=+
: condiiile geologice i (idrogeologice ale )onei investigate,
: posibilitile de dispersie 0n sol i apa subteran.
*valuarea de risc se realizeaz de persoane 4uridice posesoare ale certificatului de
atestare emis de BB66, conform =rdinului 91/$000?, modificat i completat prin =rdinul
91$000. privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice i 4uridice care ela"oreaz
153
studii de evaluare a impactului asupra mediului i "ilanuri de mediu, pentru domeniu
tehnic nr 0 Oindustria extractiva5
Rspunderea privind calitatea i corectitudinea informaiilor rezultate #n urma
realizrii evalurii de risc revine #n totalitate executantului $ executanilor acesteia
3bie$tive i $oninut
Riscul repre)int un pericol potenial, previ)ibil.
*valuarea de risc repre)int calculul probabilitii pentru o populaie sau un
ecosistem de a primi o anumit do) de poluant5substan poluant sau de a !i 0n contact
cu poluantul 5e.pus.
Riscul se e.prim !uncie de !recven i gravitate. Poluarea mediului geologic
repre)int un risc major, con!orm 0ncadrrii *armer <curba *armerdin literatura de
specialitate=.
2n ca)ul unui sit contaminat, evaluarea de risc se ba)ea) pe interdependena;
surs de pericol B vectori de trans!er5cale de migrare B int <modelul conceptual al sitului
contaminat=.
="iectivele analizei de risc sunt;
1. estimarea cantitativ a riscului pentru sntatea uman si mediu a unui anumit
sit contaminatJ
2. identi!icarea concentraiilor acceptabile din sol care repre)int obiectivele
remedierii speci!ice sitului 5 concentraii limit de risc.
Sursa de +erico# repre)int poluarea sitului identi!icat. Poluarea poate !i provocat
de unul sau mai muli poluani, poate !i di!u) sau concentrat, organic, mineral, de
origine cronic sau accidental.
8ursa de pericol se caracteri)ea) !uncie de;
/ natura poluanilor, cantitatea de poluant,
/ e.primat 0n uniti de volum sau de mas,
/ caracteristicile !i)ice, c(imice i biologice ale poluanilor, 0n special,
/ to.icitatea pentru om, ecoto.icitae i risc cangerigen,
/ caracterul in!lamabil i e.plo)iv.
=ectorii de trans0er1ca#ea de !i(rare sau ca#ea de trans+ort 5i dis+ersie a
poluanilor, 0nregistrea) !orme multiple, !uncie de mediiile de trans!er; ap, aer, sol.
@ispersia unui poluant 0n di!erite medii este determinat de;
/ caracteristicile mediului, care permit evaluarea vulnerabilitii acestuia, respectiv a
posibilitilor de ptrundere i migrare a poluanilor. 2n ca)ul migrrii pe vertical cei mai
154
importani parametrii sunt; natura solului5tipul de sol, te.tura, poro)itatea, compactitatea,
ad9ncimea la care se a!l acvi!erul, pre)ena unor construcii subterane. Migrarea
poluanilor 0n apele subterane este condiionat de vite)a de curgere a apei subterane,
granulometria, permeabilitatea rocilor acvi!ere, pre)ena unor bariere naturale sau
arti!iciale etc.,
/ procesele care concur la migrarea poluanilor 0n mediu <convecia, dispersia,
di!u)ia, adsorbia=,
>inta +o#u)rii poate !i un mediu !i)ic, biologic sau social:economic asupra cruia
se pot mani!esta e!ecte imediate sau 0nt9r)iate ale polurii. 2n vederea evalurii impactului
potenial al polurii asupra unei inte se au 0n vedere omul i ecosistemul a!erente sitului,
utili)area sitului, activitile care se derulea) pe sit, precum i consecinele negative ale
polurii asupra populaiei i ecosistemelor din )onele adiacente sitului.
/valuarea riscului vi)ea) urmtoarele obiective;
/ ierar(i)area siturilor poluate5contaminate !uncie de risc, 0n vederea aplicrii cu
prioritate a msurilor de depoluare <curire, remediere=,
/ !undamentarea msurilor de curire, remediere, reconstrucie ecologic urmare a
unei evaluri pro!esioniste a riscului,
/ !undamentarea deci)iilor privind pastrarea situatiei e.istente si nepromovarea unor
proiecte de re!acere a mediului geologic.
#etode de evaluare a ris$ului
-v9nd 0n vedere costurile ridicate ale aplicrii msurilor de curire, remediere,
reconstrucie ecologic, s:a impus necesitatea ierar(i)rii siturilor contaminate !uncie de
riscul major pe care 0l pre)int pentru sntatea uman i cea a ecosistemelor. 8unt
cunoscute mai multe metode5criterii de ierar(i)are a siturilor contaminate, dar toate se
ba)ea) pe aceleai principii; studiul pragmatic, comparativ a mai multor situri, stabilitate
0n timp, !actori anali)ai B aer, sol, subsol, ap de supra!a, ap subteran B 0n conte.tul
modelului conceptual al sitului; surs : cale de transport B int. Indi!erent de metoda
utili)at, evaluarea riscului este cantitativ i se e.prim prin atribuirea de puncte, scoruri
sau note pentru !iecare element al mediului, apreciindu:se ast!el, proporional,
pericolulpotenial la surs, vector5cale de transport, int.
*uncie de speci!icul !iecrei metode, nota !inal care aprecia) riscul pe ansamblu
repre)int, de obicei, media notele pariale.
@e obicei, se iau 0n considerare trei clase de risc; moderat, important i major. 2n
urma anali)ei cantitative i calitative a sursei, vectorului5cii de transport 5 intei, se
155
determin apartenena sitului la una din cele trei clase. @ac situl se 0ncadrea) 0n clasa
de risc important sau 0n clasa de risc major atunci se recomand aplicarea msurilor de
curire, remediere, dup ca).
+ele mai cunoscute metode de evaluare a riscului sunt;
/ metoda >R8 <,azard RanTing 3Jstem=, elaborat i aplicat 0n 84-J
/ metoda Kaden:^urttemberg, elaborat i aplicat 0n #ermaniaJ
/ metoda bavare), elaborat i aplicat 0n #ermaniaJ
/ metoda KR#M B M/, elaborat i aplicat 0n *ranaJ
/ metoda RK+- <Risc Cased (orrective )ction=, elaborat i aplicat 0n Italia.
#atri$ea de evaluare a ris$ului i interpretare ei se !ace standardul =*D=RB 3
00// @ partea a doua din 010A0000, )ustria
Art. 24
Raportul geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului geologic #mpreun cu
evaluarea de risc se analizeaz de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului
%>" (tributiile autoritatilor $ompetente pentru prote$tia
mediului privind anali;a raportului /inal de investigare si
evaluare a poluarii: pre$um si a studiului evaluarii de ris$
156
-utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a complementar
ambele documentatii te(nice detinute; Raportul geologic !inal de investigare si evaluare
a poluarii mediului geologic si 8tudiul de evaluare de risc, pentru amplasamentul
investigat si evaluat.
-nali)a complementara a in!ormatiilor ia in considerare;
/ in!ormatiile care au !undamentat deci)ia de reali)are a studiului evaluarii de risc.
-cestea sunt in!ormatiile pre)entate in capitolul & al raportului 7Potentialul de pericol al
amplasamentuluiTJ
/ in!ormatiile continute in studiul de evaluare de risc privind sursele de pericol,
vectorii de trans!er si tintele poluarii, precum si pre)entarea si carcteri)area obiectivelor
urmarite, de estimare cantitativa a riscului si concentratii tinta acceptabile pentru actiuni
de re!acere a mediului.
-nali)area celor doua categorii principale de in!ormatii semni!ica;
/ daca este cunoscuta comple. si complet structura si calitatea mediului geologic pe
amplasamentJ
/ daca sunt identi!icate, cunoscute si stabilite e.tinderile si carcteristicile )onelor
poluate de pe amplasamentJ
/ daca este cunoscuta evaluarea de risc geologic produsa de poluare, inclusiv
progno)a evolutiei poluarii in mediul geologicJ
/ daca sunt identi!icate si cunoscute elementele de caracteri)are a supra!etei
amplasamentului si vecinatatilorJ
/ daca este cunoscuta con!ormarea poluarii la standardele de calitate a mediului
geologic in vigoare si !ondurile geoc(imice naturaleJ
/ daca este cunoscut si evaluat pericolul sau potentialul de pericol al poluantilor si al
poluarii de pe amplasamentJ
/ daca sunt cunoscuti si evaluati vectorii de trans!er, cai de migrare, cai de transport
ai poluantilor spre receptoriJ
/ daca sunt cunoscuti si anali)ati receptoriiJ
/ daca sunt identi!icate, cunoscute, apreciate prejudicii, e!ecte negative, daune
asupra sanatatii umane si mediului pe amplasament si in vecinatateJ
/ daca sunt cunoscute progno)ele asupra evolutiei riscului produs de poluare asupra
receptorilor.
Raspunsurile la problematicile enumerate pot !i;
157
de con!irmare a e.istentei acestora inclusiv o carcteri)are calitativa, cantitativa sau
semicantitativa, dupa ca)J
de in!ormare, necon!irmare, in urma anali)ei, a problematicilor enumerate.
Art. 25
In urma analizei, autoritatea competent pentru protecia mediului decide, dac este
cazul, refacerea mediului geologic i notific operatorul economic sau deintorul de teren
asupra condiiilor generale de realizare a acesteia
'?" (tribuiile autoritilor $ompetente pentru prote$tia
mediului privind /undamentarea: elaborarea i emiterea
de$i;iei asupra mediului geologi$
158
'?"!" &undamentarea de$i;iei de re/a$ere a mediului geologi$
*undamentarea deci)iei de re!acere a mediului geologic <curatire, remediere sau
reconstructie ecologica= se ba)ea) pe stabilirea prioritilor !unctie de;
E riscu# de ex+unere u!ana +rin3
: apa subterana !olosita ca apa de bautJ
: apa de supra!ata !olosita ca apa de bautJ
: intermediul plantelor contaminateJ
: intermediul animalelor contaminateJ
: contactul cutanat cu solul contaminatJ
: in(alare de particule de sol contaminat J
: ingestie de particule de sol contaminat.
? riscu# de ex+unere u!ana #a (ae din de+oite de deseuri, terenuri
conta!inate +rin3
: in(alareJ
: e.plo)ie.
? riscu# de a0ectare a resurse#or de3
: apa subteranaJ
: apa de supra!ataJ
: solJ
: bioceno)a.
? riscu# de reducere sau dis+aritie a "iodi-ersitatii natura#e.
'ana(e!entu# riscu#ui repre)inta abordarea cea mai raspandita pentru
!undamentarea unei deci)ii privind re!acerea mediului geologic contaminat i implic
parcurgerea urmtoarelor etape;
: evaluarea de riscJ
: selectarea optiunilor de remediereJ
: implementarea strategiei de remediere : e.ecutarea remedierii.
8pre deosebire de evaluarea de risc pentru care e.ista cadrul legal si s:a acumulat
e.perienta, selectarea te(nologiilor de remediere se ba)ea)a pe practici curente.
-cestea se inscriu in doua categorii;
: a"ordarea co!una; unica obligatie5cerinta este ca prin aplicarea te(nologiei sa
se asigure atingerea pentru contaminatii identi!icati a valorilor de re!erinta, acceptabile
pentru di!erite !olosinte. In acest conte.t nu este necesara argumentarea si justi!icarea
mijloacelor te(nice care asigura atingerea obiectivelor. 3 ast!el de abordare este utila si
potrivita pentru situri contaminate cu supra!ete mici, !ara importanta strategica <e.. locatia
unor ben)inarii, sonde de e.tractie petrol, re)ervoare= J
159
: a"ordarea a-ansata .siste!ica6; aceasta abordare cere o evaluare a mai multor
te(nologii care asigura atingerea concentratiilor acceptabile de poluanti si o selectare
!acuta in raport de anumite criterii, in lumina K-I1/+ : cea mai buna te(nologie
disponibila, care presupune costul cel mai sca)ut, inclu)and si o anali)a cost:bene!iciu.
In ultimii ani s:au !acut e!orturi substantiale pentru de)voltarea de noi te(nologii de
re!acere a solului si subsolului. +u toate acestea, doar putine te(nologii se bucura de
recunoastere si acceptare pe piata. In practica inca mai domina te(nologia conventionala
de curatire : decopertare5eliminare si inlocuire a straturilor de sol contaminat.
In principal in selectarea te(nologiei de re!acere pot !i luati in considerare;
f 0actori +rinci+a#i9 a= managementul risculuiJ
b= !e)abilitatea si gradul de adecvareJ
c= motivatia !actorilor interesati.
f 0actori secundari3 d= satis!acerea intereselor di!eritilor parti implicateJ
e= de)voltarea durabilaJ
!= e!icienta economica.
'?"!"!" &a$tori prin$ipali in sele$tarea te7nologiei de re/a$ere a mediului
geologi$
'ana(e!entu# riscu#ui. /valuarea si managementul riscului implica cele 3
componente; sursa de contaminare, calea de transmisie si receptorii de risc. In general,
managementul riscului se ba)ea)a pe ruperea legaturii dintre aceste componente prin una
din urmatoarele metode;
: indepartarea, reducerea sau modi!icarea sursei <prin e.cavare, o.idare c(imica,
bioremediere=J
: intreruperea caii de transmisie <pompare si tratarea apei contaminate, bariere
!i)ice, imobili)areapoluantilor=J
: eliminarea e.punerii la risc a receptorilor <e..prin restrictii de acces in )ona
contaminata=.
;ea"i#itatea si (radu# de adec-are. Proiectarea unui proces de re!acere a
mediului geologic implica considerarea unui numar mare de parametrii care trebuie
adaptati la caracteristicile sitului. -st!el trebuie avute in vedere;
: obiectivele de re!acere <valorile:limita acceptabile ale poluantilor=J
: caracteristicile poluantilor <tipul, concantratia, stabilitatea etc.=J
: conditiile geologice si (idrogeologiceJ
: disponibilitatea anumitor !acilitati si resurse in terenJ
160
: posibile no.e generate de procesul de re!acere <)gomot, pra!, mirosuri=J
: solutiile de eliminare a deseurilorJ
: costul tratarii.
3 te(nologie este adecvata atunci cand poate satis!ace cu succes toate cerintele
speci!ice )onei de interes. /valuarea gradului de adecvare va lua in considerare;
: daca te(nologia are capacitatea de a elimina sau a reduce concentratia
contaminantilor pana la atingerea obiectivelor de remediere si mentinerea in timp a acestui
re)ultatJ
: daca te(nologia va !unctiona in conditiile speci!ice ale terenului <posibilitati de
acces, pre)enta unor structuri subterane, nivelul apei subterane=J
: daca re!acerea se va putea reali)a in perioada de timp disponibilaJ !actorul timp
este !oarte important in selectarea te(nologiei !iind deseori legat de constrangeri
economice precum; presiunea datorata lipsei de teren pentru o de)voltare, va !avori)a
re!acereaJ strategiile legate de timp ale !inantatorilor pot !avori)a !ie o te(nologie ie!tina !ie
una scumpaJ
: daca te(nologia este compatibila cu cerintele din reglementari in ca)ul !olosirii in%
situ a unor substante c(imice, preparatelor bacteriene, substratelor de stimulare a
activitatii microorganismelor din solJ
: daca te(nologia este usor disponibila pe piata.
4neori o solutie propusa poate parea adecvata, dar nu este considerata !e)abila din
di!erite motive precum;
: !acilitati si servicii indisponibile in )ona <electricitate, apa=J
: indisponibilitatea unor date validate privind per!ormantele proiectuluiJ
: per!ormantele anterioare ale te(nologiei in re)olvarea unui anumit tip de risc nu
sunt incurajatoareJ
: posibilitati reduse de veri!icare a e!icientei solutiei in timpul aplicariiJ
: lipsa de incredere si acceptare a te(nologiei de catre toti !actorii interesati.
8trategia de re!acere trebuie sa ia in considerare nu numai modul de management
a riscului ci si materialul de tratat, modul si tipul de tratare5eliminare, !a)ele de
implementare si re)ultatele asteptate. /lemente de reali)are a managementului riscului
sunt pre)etnatre in !igura si tabelul urmator;
161
prin3 prin3 prin3
Distrugere Stabilizare Restrictii de
Extractie Imobilizare utilizare a terenului
Managementul
riscului
Materialul de
tratat
Tehnologia Fazele de
implementare
Rezultate
asteptate
&ctiune asupra
sursei
4locarea caii de
e2punere
+rotectia
receptorului
5ip de
contaminanti
1ivele de
concentratii
6ec!imea
contaminarii
(ndepartare
.etinere/i$olare
.eabilitare
5ratare biologica"
c!imica" #i$ica
,olidi#icare
,tabili$are
5ratare termica
+lani#icare
72ecutie
6alidare
+ost monitoring
8istrugere
(ndepartare
,tabili$are
'oti-atia 0actori#or interesati i!+#icati in +roces. In domeniul terenurilor
contaminate pot e.ista numerosi !actori interesati ale caror motivatii si prioritati pot !i
di!erite. /i vor in!luenta procesul de deci)ie privind selectarea solutiei de remediere de pe
po)itia intereselor proprii. Intre acestia pot !i;
: detinatorii de terenuri sau agentii economici poluatoriJ
: !inantatoriiJ
: !irmele care o!era servicii de depoluareJ
: autoritatile de reglementare.
'?"!"%" &a$tori se$undari in sele$tarea te7nologiei de re/a$ere
Satis0acerea 0actori#or interesati care nu sunt direct i!+#icati in +roces. /.ista
si alti !actori interesati care nu sunt direct implicati, dar pe care ii poate preocupa proiectul
de re!acere si printre acestia se numara; utili)atorii terenului, vecinii, e.pertii in re!aceri si
cercetatorii, grupurile locale de presa si 1#3:urile.
Sursa de
Contaminare Receptorul
Calea de expunere
refacere refacere refacere
162
*iecare din !actorii interesati priveste proiectul din perspectiva proprie, avand
perceptii si prioritati individuali)ate <constrangeri te(nice, limitari !inanciare, cerinte
legislative, cerinte de mediu etc.=.
@esi nu sunt direct implicati, acesti !actorii pot uneori in!luenta proiectul si de aceea
nu trebuie neglijata importanta lor.
De-o#tarea dura"i#a. @e)voltarea durabila, respectiv bene!iciile de lunga durata
pentru mediu, tind sa !ie ignorate de cele mai multe ori. Mentionam cele 3 elemente
componente ale acestui concept; cresterea economicaJ protectia mediuluiJ de)voltarea
societatii.
Re!acerea terenurilor contaminate sustine de)voltarea durabila prin conservarea
resurselor;
: previne raspandirea poluarii in aer, apa, solJ
: reduce presiunea asupra consumului de terenuri virgine, a!late inca in stare
naturala, pentru construirea de locuinte sau centre comercialeJ
: asigura continuarea de)voltarii si progresul in societate.
+u toate acestea si activitatile de re!acere au un impact asupra mediului
inconjurator <emisii in atmos!era, apa, consum de energie=, ca si asupra mediului
economic si social.
3biectivele care se pot atinge prin proiecte de curatire, remediere, reconstructie
ecologica repre)inta un compromis intre obiectivele de calitate a mediului si limitarile
impuse de caracteristicile sitului, respectiv aspectele natuarale <de e.emplu, geologia=,
natura contaminantilor, durata procesului de re!acere si costul acesteia.
70icienta costuri#or. 2n procesul de deci)ie trebuie sa se considere costurile si
bene!iciile ce se pot atribui !iecarei optiuni de re!acere selectabile. Pentru a !ace procesul
transparent si reproductilbil s:au de)voltat di!erite proceduri de evaluare a costurilor si
bene!iciilor, dar de!icienta lor majora ramane modul de atribuire a unei valori monetare B
valori cantitative : !iecarei !orme de impact care se indepartea)a si, respectiv, !iecarei
!orme de bene!iciu care se obtine prin re!acere.
'?"%" Elaborarea i emiterea de$i;iei de re/a$ere a mediului
geologi$
/laborarea i emiterea deci)iei de re!acere se reali)ea) dup de!inirea obiectivelor
de re!acere a mediului geologic speci!ice sitului investigat. 3biectivele de re!acere sunt
identi!icate prin anali)a de risc, e!ectuat 0n ba)a re)ultatelor5caracteristicilor sitului
163
contaminat determinate prin investigarea i evaluarea detaliat a polurii solului i
subsolului. 3biectivele pot !i e.primate 0n mai multe !orme;
/ atingerea concentraiei ma.im admisibile pentru una sau mai multe substane
poluanteJ
/ reducerea p9n la o anumit limit a 0ncrcrii solului cu substane poluante,
!uncie de !olosina ulterioar decontaminrii situluiJ
/ reducerea cu un anumit procent a polurii.
+riteriile, respectiv parametrii c(eie, in luarea deci)iilor trebuie sa includa;
: motivatiile pentru re!acere si scopurile urmarite prin obiectivele propuse,
: managementul riscului,
: de)voltarea durabila,
: punctele de vedere ale !actorilor interesati,
: !e)abilitatea te(nica,
: e!icienta costurilor.
Prin deci)ia de re!acere se stabilesc condiiile de imbunatatire a calitatii mediului
geologic dintr:un amplasament identi!icat ca sit contaminat, care vor vi)a msuri de
restricionare, de i)olare5de punere 0n siguran, de curare, de decontaminare, de
reconstrucie ecologic, 0n ba)a obiectivelor de!inite5identi!icate i vor constitui obiectul
unui studiu de !e)abilitate, respectiv proiect te(nic de curare, remediere i5sau
reconstrucie ecologic .
Procesul de luarea deci)iei implica 3 etape;
: pre:evaluare
: evaluare detaliata a unor optiuni preselectate in !a)a anterioara
: evaluare a e!icientei costurilor.
Pe parcursul intregului proces sunt necesare materiale suport. -cestea includ o
matrice de preevaluare a te(nologiilor, elemente privind reproductibilitatea per!omantelor
te(nologiei, elemente de sustinere a deci)iei, valoarea costurilor9
Pentru a lua cea mai bun deci)ie este necesar o evaluare at9t te(nic, c9t i
economic a di!eritelor scenarii de re!acere a mediului geologic.
/valuarea te(nic se !ace !uncie de; impactul asupra mediului, sustenabilitatea i
durata procesului.
/valuarea economic se !ace prin anali)a costurilor aplicrii msurilor de curire,
remediere i5sau reconstrucie ecologic divi)ate pe aciuni.
Re)ultatele celor dou evaluri vor constitui obiectul anali)ei cost:bene!iciu, anali)
care se va e!ectua numai de ctre e.perii speciali)ai 0n domeniu, iar deci)ia !inal se va
164
lua, av9nd la ba) opiunea pentru obinerea celor mai bune re)ultate la cele mai mici
costuri.
@ac 0n urma anali)ei cost bene!iciu se constat c varianta anali)at nu este
!e)abil se rede!inesc5reconsider obiectivele remedierii i se reia procesul de deci)ie.
Procesul de deci)ie se 0nc(eie cu elaborare de catre autoritatea competenta pentru
protectia mediului a deci)iei privind re!acerea mediului geologic si noti!icarea operatorului
economic sau detinatorului de teren asupra intocmirii de catre acesta a propunerii de
re!acere a mediului geologic, a recomandarii privind acesteia, condiiile generale de
reali)are a re!acerii i termenul de depunere la autoritatea de mediu.
Procesul de deci)ie pentru selectarea te(nologiei5msurilor de re!acere a mediului
geologic trebuie;
: sa ia in considerare !olosinta viitoare a terenurilor si a vacinatatilor lorJ
: sa ia in considerare de)voltarea durabila si managementul riscului intr:o maniera
(olistica, integrataJ
: sa !ie robust, consistent, transparent si reproductibilJ
: sa permita participarea tuturor !actorilor interesati J
: sa !ie pragmatic.
-legerea te(nologiei de remediere trebuie integrata in procesul general de
remediere !iind dependenta si strict legata de;
: plani!icarea si de)voltarea procesului
: participarea !actorilor interesati in proces.
8electarea te(nologiei trebuie integrata 5 corelata cu plani!icarea si de)voltarea
sitului tinand cont de cadrul si scopul in care se !ace remedierea si care poate !i;
regenerarea unui teren contaminat abandonat, e.tinderea )onei locuite pe o !osta )ona
industriala, moderni)area suburbiilor, etc.
8electarea te(nologiei trebuie integrata 5 corelata cu participarea !actorilor
interesatiJ ceea ce inseamna ca trebuie sa se tina cont de opinia utili)atorilor terenului, a
vecinilor acestuia si a grupurilor de presiune locale.
*igura urmatoare pre)inta sc(ematic procesul de deci)ie privind selectarea
te(nologiei ca urmare a !a)elor de investigare si evaluare a riscului, precum si corelatia
stransa cu participarea !actorilor interesati si plani!icarea procesului de de)voltare a sitului
si imprejurimilor sale.
165
Propunerea de re!acere a mediului geologic va cuprinde, 0n general, urmtoarele;
/ pre)entarea re)ultatelor investigrii detaliate5caracteri)area sitului,
/ modelul conceptual al situlu, elaborat !uncie de evaluarea de riscJ
/ nominali)area avi)elor i5sau acordurilor necesare,
/ aciunile5activitile5lucrrile prin care se vor reali)a5atinge condiiile generale
impuse, etapi)area acestoraJ
/ msurile privind veri!icarea, control calitii e.ecuiei lucrrilor de re!acere cuprinse
0ntr:un plan,
/ msurile 5 metodologia de monitori)are a calitii !actorilor5elementelor de mediu B
plan de monitori)are post:remediere,
/ plani!icarea 0n timp i organi)area lucrrilorJ
/ costul total al proiectului i de!alcarea acestuia pe etape i lucrri.
@up acceptarea de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului a propunerii
de re!acere a mediului geologic !ormulat de operatorul economic sau deintorul de teren,
acesta 0ntocmete proiectul de re!acere a mediului geologic care implic trei etape;
&a$tori interesati
Pro$es de$i;ie Plani/i$are
Investigarea preliminara a terenului,
Evaluarea prealabila a riscului
Obiective stabilite Proiectarea planului
Cercetarea terenului in profunzime,
Evaluarea detaliata a riscului,
Defirea oviectivelor remedierilor
Alegere preliminara
Analiza integrata a
oportunitatii
proiectelor si
restrictiilor
Solutii
simple
e
Evaluarea detaliata a optiunilor
Eficacitatea cheltuielilor
Propunere remedieri
NU
Planificarea
structurii
proiectlui
(utilizarea
terenului, finante,
timp!"
Conceptul spatial
integrat
Analizarea optiunilor
Comunicarea riscului
D(
Decizia competenta sa fie
#ustificata corespunzator
166
/ elaborarea studiului de !e)abilitateJ
/ elaborarea documentaiilor pentru obinerea avi)elor i acordurilor necesare
des!surrii activitilor de re!acere a mediului geologic i obinerea acestora,
/ elaborarea proiectului te(nic de curare, remediere i5sau reconstrucie ecologic.
+oninutul i metodologia de elaborare a acestora sunt aceleai cu ale oricrui tip
de proiect i sunt reglementate prin legislaia 0n vigoare. @e menionat !aptul c 0n ca)ul
unui ast!el de proiect, o atenie deosebit trebuie acordat planului de asigurare, veri!icare
i control a calitii lucrrilor e.ecutate i a planului de monitori)are a calitii
!actorilor5elementelor de mediu, iar dup ca) i a construciilor , instalaiilor, bariere de
i)olare etc.
FFFFFF e va $ompleta
'?"'" &undamentarea de$i;iei de a nu re/a$e mediul geologi$
'?")" Elaborarea si emiterea de$i;iei de a nu promova proie$te+masuri
de re/a$ere a mediului geologi$"
Art. 26
167
In "aza deciziei prevzute la art 02, operatorul economic sau deintorul de teren
ela"oreaz studiul de feza"ilitate i proiectul tehnic pentru curare, remediere i$sau
reconstrucie ecologic sau de minimizare a riscurilor existente #n zona afectat, #n
termenul sta"ilit de autoritatea competent pentru protecia mediului
'!" Condiii generale de elaborare a studiului de /e;abilitate i a
proie$tului te7ni$ pentru re/a$erea mediului geologi$
'!"!" Coninutul4$adru al studiului de /e;abilitate
8tudiul de !e)abilitate repre)int documentaia care cuprinde caracteristicile
principale i indicatorii te(nico:economici ai investiiei, prin care se asigur utili)area
raional i e!icient a c(eltuielilor de capital i a c(eltuielilor materiale, pentru satis!acerea
cerinelor economice i sociale 0n domeniul respectiv.
A/ &rile scrise
1. Date (enera#e
!"!"@enumirea investiiei
!"%"/laborator
!"'"3rdonatorul principal de credite
!")"-utoritatea contractant
!"*"-mplasamentul <judeul, localitatea, strada, numrul=
!"-"Iema, cu !undamentarea necesitii i oportunitii avute 0n vedere la aprobarea
studiului de pre!e)abilitate
!"."@escrierea !uncional i te(nologic, inclusiv memorii te(nice, pe specialiti
2. Date te,nice a#e #ucr)rii
%"!"8upra!aa i situaia juridic ale terenului care urmea) s !ie ocupat <de!initiv
i5sau temporar= de lucrare
%"%"+aracteristicile geo!i)ice ale terenului din amplasament <)ona seismic de
calcul i perioada de colJ natura terenului de !undare i presiunea convenional, nivelul
ma.im al apelor !reatice=
%"'"+aracteristicile principale ale construciilor
%"'"!"Pentru cldiri; desc(ideri, travei, aria construit, aria des!urat, numrul de
niveluri i 0nlimea acestora, volumul construit
%"'"%"Pentru reele; lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de po)are etc.
%")"8tructura constructiv
168
Pentru cldiri i reele se va !ace o descriere a soluiilor te(nice avute 0n vedere, cu
recomandri privind te(nologia de reali)are i condiiile de e.ploatare ale !iecrui obiect.
%"*"Principalele utilaje de dotare a construciilor <ca)ane de abur sau ap !ierbinte,
(idro!oare, ascensoare etc.=
%"-"Instalaii a!erente construciilor
8e vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, !or, cureni slabi,
ap, canali)are etc.
%"."4tiliti
8e vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile te(nice adoptate.
3. Date +ri-ind 0or%a de !unc) ocu+at) du+) rea#iarea in-esti%iei
3.1. Iotal personal, din care; : personal de e.ecuie
3.2. 6ocuri de munc nou:create
4. De-iu# (enera# esti!ati- a# in-esti%iei
Aaloarea total a investiiei, cu detalierea pe structura devi)ului general, con!orm
prevederilor legale
5. Princi+a#ii indicatori te,nico&econo!ici ai in-esti%iei
*"!"Aaloarea total <0n preuri : luna, anul=, din care; : construcii:montaj
*"%"/alonarea <I1A5+ F M=
: -nul I
: -nul II
:..........
:..........
5.3.6urata de realizare <luni=
*")"+apaciti <0n uniti !i)ice=
Principalii indicatori se vor completa, dup ca), cu date privind;
: condiiile !inanciare de reali)are a obiectivului <anali)a cas(:!lo], inclusiv cu rata
de actuali)are, rata intern de rentabilitate, anali)a raportului cost:pro!it, rata impo)itului
pe pro!it, perioada de scutire de impo)it pe pro!it, in!luena variaiei 0n timp a preurilor, rata
dob9n)ii la credite bancare, rata de sc(imb valutar etc.=J
: maini i utilaje necesare 0n procesul te(nologic <lista cuprin)9nd principalele
utilaje, ec(ipamente i dotri, cu indicarea capacitii te(nice a acestora=J
169
: producia i des!acerea <lista cuprin)9nd produsele, capacitatea teoretic anual,
pe produse, durata proiectat pentru !uncionarea capacitii, pentru !iecare produs, preul
unitar pe !iecare produs, preul de v9n)are al produselor similare !abricate 0n ar sau
procurate din import=J
: materiile prime, materialele, combustibilii i energia consumate pentru !iecare
produs i preurile de procurare a acestoraJ
: manopera <cu detalierea pe structura de personal=J
: c(eltuieli generale ale unitii <ta.e, comisioane, impo)ite, instruire personal, c(irii
i5sau amortismente, c(eltuieli de administraie i marOeting etc.=.
6. ;inan%area in-esti%iei
@in valoarea total a investiiei;
.................. mii lei din surse proprii,.................... mii lei din credite bancare,................. mii
lei din !ondurile bugetului de stat sau ale bugetului local,.................. mii lei din !ondurile
speciale constituite prin lege 0n a!ara acestor bugete,................. mii lei din credite e.terne
garantate sau contractate direct de stat etc.
7. A-ie 5i acorduri
-vi)ele i acordurile emise de organele 0n drept, potrivit legislaiei 0n vigoare,
privind;
: avi)ul ordonatorului principal de credite privind necesitatea i oportunitatea
reali)rii investiieiJ
: certi!icatul de urbanism, cu 0ncadrarea amplasamentului 0n planul urbanistic,
avi)at i aprobat potrivit legiiJ
: avi)ele privind asigurarea utilitilor <energie termic i electric, ga) metan, ap,
canal, telecomunicaii etc.=J
: avi)ele pentru consumul de combustibilJ
: acordurile i avi)ele pentru protecia mediului i a apelorJ
: alte avi)e de specialitate, stabilite potrivit dispo)iiilor legale.
:/ &rile desenate
1.P#an de a!+#asare 4n on) .1325.000 & 135.000/
2. P#an (enera# .135.000 & 13500/
3.P#anuri de ar,itectur) : planurile nivelurilor, !aade, vederi, seciuni pentru
principalele obiecte de construcii
170
'%" %" Coninutul4$adru al proie$tului te7ni$
A/&rile scrise
1. Descrierea (enera#) a #ucr)ri#or
!"!"/lemente generale;
Proiectul te(nic veri!icat, avi)at i aprobat potrivit prevederilor legale repre)int
documentaia scris i desenat pe ba)a creia se e.ecut lucrarea.
Proiectul te(nic trebuie s !ie elaborat 0n mod clar i s asigure in!ormaii complete,
ast!el 0nc9t autoritatea contractant s obin date te(nice i economice complete privind
viitoarea lucrare care va rspunde cerinelor sale te(nice, economice i te(nologice.
@e asemenea, este necesar ca proiectul te(nic s !ie complet i su!icient de clar,
ast!el 0nc9t s se poat elabora pe ba)a lui detaliile de e.ecuie 0n con!ormitate cu
materialele i te(nologia de e.ecuie propus, dar cu respectarea strict a prevederilor
proiectului te(nic, !r s !ie necesar suplimentarea cantitilor de lucrri respective i
!r a se depi costul lucrrii, stabilit 0n !a)a de o!ert pentru e.ecuia lucrrilor.
!"%"@escrierea lucrrilor
2n cadrul descrierii lucrrilor care !ac obiectul proiectului te(nic se vor !ace re!eriri
asupra urmtoarelor elemente;
: amplasamentulJ
: topogra!iaJ
: clima i !enomenele naturale speci!ice )oneiJ
: geologia, seismicitateaJ
: pre)entarea proiectului pe volume, brouri, capitoleJ
: organi)area de antier, descriere sumar, demolri, devieri de reele etc.J
: cile de acces provi)oriiJ
: sursele de ap, energie electric, ga)e, tele!on etc., pentru organi)area de antier
i de!initiveJ
: cile de acces, cile de comunicaii etc.J
: programul de e.ecuie a lucrrilor, gra!icele de lucru, programul de recepieJ
: trasarea lucrrilorJ
: protejarea lucrrilor e.ecutate i a materialelor din antierJ
: msurarea lucrrilorJ
: laboratoarele contractantului <o!ertantului= i testele care cad 0n sarcina saJ
: curenia 0n antierJ
: serviciile sanitareJ
171
: relaiile dintre contractant <o!ertant=, consultant i persoana juridic ac(i)itoare
<investitor=J
: memoriile te(nice, pe specialiti.
2. *aiete#e de sarcini +e s+ecia#it)%i
+aietele de sarcini de)volt 0n scris elementele te(nice menionate 0n plane i
pre)int in!ormaii, preci)ri i prescripii complementare planelor.
-ceste caiete de sarcini se elaborea) de ctre proiectant pe ba)a planelor deja
terminate i se organi)ea), de regul, 0n brouri distincte, pe specialiti.
%"!"Rolul i scopul caietelor de sarcini
: Repre)int descrierea scris a lucrrilor a cror e.ecuie va !ace obiect al
ac(i)iieiJ 0n plane se !ace pre)entarea lor gra!ic, iar 0n breviarele de calcul se justi!ic
dimensionarea elementelor constituente.
: Planele, breviarele de calcul i caietele de sarcini sunt complementare. 1otele
e.plicative 0nscrise 0n plane sunt scurte i cu caracter general, vi)9nd 0n special
e.plicitarea desenelor.
: +onin nivelul de per!orman al lucrrilor, descrierea soluiilor te(nice i
te(nologice !olosite, care s asigure e.igenele de per!orman calitative.
: @etalia) aceste note i cuprind caracteristicile i calitile materialelor !olosite,
testele i probele acestora, descriu lucrrile care se e.ecut, calitatea, modul de reali)are,
testele, veri!icrile i probele acestor lucrri, ordinea de e.ecuie i de montaj i aspectul
!inal.
: 2mpreun cu planele, trebuie s !ie ast!el concepute 0nc9t pe ba)a lor s se poat
determina cantitile de lucrri, costurile lucrrilor i utilajelor, !ora de munc i dotarea
necesar 0n vederea e.ecuiei lucrrilor.
: /laborarea acestora se !ace pe ba)a breviarelor de calcul i a planelor de ctre
ingineri specialiti, pentru !iecare categorie de lucrare.
: *orma de pre)entare trebuie s !ie ampl, clar, s conin i s clari!ice
preci)rile din plane, s de!ineasc calitile materialelor, cu trimitere la standarde, s
de!ineasc calitatea e.ecuiei, normativele i prescripiile te(nice 0n vigoare.
: 8tabilesc responsabilitile pentru calitile materialelor i ale lucrrilor i
responsabilitile pentru teste, veri!icri i probe.
: 3rice neclaritate 0n e.ecuia lucrrilor trebuie s 0i gseasc preci)ri 0n caietele
de sarcini. : 1u trebuie s !ie restrictive.
172
: Redactarea acestora trebuie s !ie concis, sistemati)at i e.primarea se va !ace
cu minimum de cuvinte.
: 8 prevad modul de urmrire a comportrii 0n timp a lucrrii.
: 8 prevad msurile i aciunile de demontare, de demolare <inclusiv reintegrarea
0n mediul natural al deeurilor=, dup e.pirarea perioadei de via <postutili)area=.
%"%"Iipuri i !orme de caiete de sarcini
2n !uncie de destinaie caietele de sarcini pot !i;
: caiete de sarcini pentru e.ecuia lucrrilorJ
: caiete de sarcini pentru recepii, teste, probe, veri!icri i puneri 0n !unciune,
urmrirea comportrii 0n timp a construciilor i coninutul crii te(nice a construcieiJ
: caiete de sarcini pentru !urni)ori de materiale, utilaje, ec(ipamente i con!ecii
diverse.
2n !uncie de domeniul la care se re!er caietele de sarcini pot !i;
: caiete de sarcini generale care se re!er la lucrri curente 0n domeniul
construciilor i care acoper majoritatea categoriilor de lucrriJ acestea se pot sistemati)a
pe categorii i capitole de lucrri, pot deveni repetitive i pot !i introduse 0n memoria
calculatoarelorJ
: caiete de sarcini speciale care se re!er la lucrri speci!ice i care sunt elaborate
independent pentru !iecare lucrare.
%"'"+oninutul caietelor de sarcini
@at !iind c !iecare lucrare 0n construcii are un anumit speci!ic, caietele de sarcini
sunt elaborate pentru !iecare lucrare, !olosindu:se, dac este posibil, pri, seciuni,
capitole etc., elaborate anterior, veri!icate i adaptate la noile condiii te(nice ale lucrrii i
puse de accord cu prescripiile te(nice 0n vigoare.
-st!el, coninutul unui capitol de lucrri din caietul de sarcini trebuie s cuprind;
: breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcii i de
instalaiiJ
: nominali)area planelor care guvernea) lucrareaJ
: proprietile !i)ice, c(imice, de aspect, de calitate, tolerane, probe, teste etc.
pentru materialele componente ale lucrrii, cu indicarea standardelorJ
: dimensiunea, !orma, aspectul i descrierea e.ecuiei lucrriiJ
: ordinea de e.ecuie, probe, teste i veri!icri ale lucrriiJ
: standardele, normativele i alte prescripii care trebuie respectate la materiale,
utilaje, con!ecii, e.ecuie, montaj, probe, teste i veri!icriJ
: condiiile de recepie, msurtori, aspect, culori, tolerane etc.
173
3.@iste#e cantit)%i#or de #ucr)ri
-cest capitol va cuprinde toate elementele necesare 0n vederea cuanti!icrii
valorice i a duratei de e.ecuie a lucrrilor, i anume;
: centrali)atorul obiectelor, pe obiectivJ
: centrali)atorul categoriilor de lucrri, pe obiecteJ
: listele cuprin)9nd cantitile de lucrri pe capitole de lucrri, a!erente categoriilor
de lucrri, cu descrierea 0n detaliu a acestoraJ
: listele cuprin)9nd cantitile de utilaje i ec(ipamente te(nologice, inclusiv dotrile
<dup ca)=J
: speci!icaiile te(nice.
4. 6ra0icu# (enera# de rea#iare a #ucr)rii
:/&rile desenate
8unt documentele principale ale proiectului te(nic pe ba)a crora se elaborea)
prile scrise ale proiectului i care, de regul, se compun din;
1.P#anuri#e (enera#e3
: planurile de amplasare a reperelor de nivelment i planimetriceJ
: planurile topogra!ice principaleJ
: planurile de amplasare a !orajelor, pro!ilurilor geote(nice, inclusiv cu 0nscrierea 0n
acestea a condiiilor i a recomandrilor privind lucrrile de pm9nt i de !undareJ
: planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distane de
amplasare, orientri, coordonate, a.e, repere de nivelment i planimetrice, cotele F5:','',
cotele trotuarelor, cotele i distanele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor,
aleilor pietonale, plat!ormelor etc.J
: planurile principale privind sistemati)area pe vertical a terenului, inclusiv
0nscrierea 0n acestea a volumelor de terasamente, spturi:umpluturi, depo)ite de pm9nt,
volumul pm9ntului transportat <e.cedent i de!icit=, lucrrile privind stratul vegetal,
precum i preci)ri privind utilajele i ec(ipamentele de lucru, completri i alte date i
elemente te(nice i te(nologiceJ
: planurile principale privind construciile subterane : amplasarea lor, seciuni,
pro!iluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, co!raj i armare, ariile i marca seciunilor
din oel, marca betoanelor, protecii i i)olaii (idro!uge, protecii 0mpotriva agresivitii
solului, a coro)iunii etc.J
: planurile de amplasare a reperelor !i.e i mobile de trasare.
174
2. P#an5e#e +rinci+a#e a#e o"iecte#or
8e recomand ca !iecare obiect subteran sau suprateran s aib un numr sau un
cod i o denumire proprii, iar planele s !ie organi)ate 0ntr:un volum propriu, independent
pentru !iecare obiect.
2n ca)ul 0n care proiectul este voluminos planele se vor organi)a 0n volume i5sau
brouri pentru !iecare specialitate, distinct.
3. Ar,itectura
Aa cuprinde plane principale privind ar(itectura !iecrui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, tolerane, dintre care;
: planul individual de amplasareJ
: planurile de ar(itectur ale nivelurilor subterane i supraterane, ale teraselor,
acoperiurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, supra!ee, !unciuni te(nologice, cu preci)ri
privind materialele, con!eciile etc.J
: seciuni, !aade, detalii importante, cotate etc.J
: tablouri de pre!abricate, con!eciiJ
: tablouri de t9mplrii i tablouri de !inisaje interioare i e.terioare.
Planele vor conine cote, dimensiuni, distane, !unciuni, arii, preci)ri privind
!inisajele i calitatea acestora etc.
4. Structura
Aa cuprinde planele principale privind alctuirea i e.ecuia structurii de re)isten,
pentru !iecare obiect, i anume;
: planurile in!rastructurii i seciunile caracteristice cotateJ
: planurile suprastructurii i seciunile caracteristice cotateJ
: descrierea soluiilor constructive, descrierea ordinii te(nologice de e.ecuie i
montaj, recomandri privind transportul, manipularea, depo)itarea i montajul, care se vor
0nscrie pe planele principale.
5. Insta#a%ii#e
Aor cuprinde planele principale privind e.ecuia instalaiilor !iecrui obiect, inclusiv
cote, dimensiuni, tolerane etc., i anume;
: planurile principale de amplasare a utilajelorJ
: sc(eme principale ale instalaiilorJ
175
: seciuni, vederi, detalii principale.
Planele vor conine cote, dimensiuni, calitile materialelor, veri!icrile i probele
necesare, i)olaii termice, acustice, protecii anticorosive i parametrii principali ai
instalaiilor.
6. Dot)ri 5i insta#a%ii te,no#o(ice
Aor cuprinde planurile principale de te(nologie i montaj, seciuni, vederi, detalii,
inclusiv cote, dimensiuni, tolerane, detalii montaj etc., i anume;
: desenele de ansambluJ
: sc(emele te(nologice ale !lu.ului te(nologicJ
: sc(emele cinematice, cu indicarea principalilor parametriJ
: sc(emele instalaiilor (idraulice, pneumatice, electrice, de automati)are,
comunicaii, reele de combustibil, ap, iluminat etc., ale instalaiilor te(nologiceJ
: planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaii, sarcini etc.,
inclusiv sc(emele te(nologice de montajJ
: diagramele, nomogramele, calculele inginereti, te(nologice i de montaj, inclusiv
materialul gra!ic necesar punerii 0n !unciune i e.ploatriiJ
: listele cu utilajele i ec(ipamentele din componena planurilor te(nologice, inclusiv
parametrii, per!ormanele i caracteristicile.
7. Dot)ri de !o"i#ier, in-entar (os+od)resc, +a) contra incendii#or, +rotec%ia
!uncii etc.3
: planurile principale de amplasare i montaj, inclusiv cote, dimensiuni, seciuni,
vederi, tablouri de dotri etc.J
: listele cu dotri, inclusiv parametrii, per!ormanele i caracteristicile acestora.
176
Art. 27
.1/!rmtoarele fapte constituie contravenii i se sancioneaz dup cum urmeaz'
a/ nerespectarea prevederilor art 2 alin :19, art 10 alin :09 i ale art 19 alin :19, cu
amend de la 0000 lei la 2000 lei, pentru persoane fizice, i de la 00000 lei la .0000 lei,
pentru persoane 4uridice+
"/ nerespectarea prevederilor art A, art 9 alin :19, art 1. alin :19, art 0? alin :09 i ale
art 0A, cu amend de la 2000 lei la 10000 lei, pentru persoane fizice, i de la ?0000 lei
la 20000 lei, pentru persoane 4uridice
.2/ (onstatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de comisarii -rzii
Daionale de Bediu
.3/ (ontravenientul poate achita, pe loc sau #n termen de ./ ore de la data #ncheierii
procesului%ver"al ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia, 4umtate din minimul
amenzii, agentul constatator fcnd meniune despre aceasta #n procesul ver"al
'%" (tributiile Gar;ii Nationale de #ediu
8emni!icatia prevederilor articolelor a caror nerespectare constituie contraventii si se
sanctionea)a de catre #1M este urmatoarea;
-rt 5. alin 1;
: 1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile preva)ute la
art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de reali)are a
lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in WminuteleT semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
-rt 12, alin 2;
: 4tili)area, preluarea si pre)entarea de in!ormatii gresite, !alse, incomplete
: In!ormatii de teren !ara e.istenta unui program de asigurare a calitatii
: -cceptarea de lucrari de teren incorect sau incomplet reali)ate
: Introducerea de in!ormatii !alse, arti!iciale in situatii unde acestea nu e.ista
177
: Modi!icarea cu buna stiinta de date, in!ormatii
: 3misiunea cu buna stiinta de date sau in!ormatii relevante
: Pre)entarea de categorii de date si lucrari de teren care nu s:au reali)at
: Pre)entarea de re)ultate ale lucrarile de teren si laborator, modi!icate, trunc(iate
: Pre)entarea prelucrarilor de date5modelari, cu date !alse sau nereali)ate in !apt
: Aicierea intentionata a raportului geologic elaborat
-rt. 1&, alin 1
: 1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile preva)ute la
art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de reali)are a
lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in minutele semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
: -rt "; W1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile
preva)ute la art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma minuta negocierilor si conditiilor de reali)are a lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in minutele semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
-rt &, alin 1;
: Iransmiterea c(estionarelor peste termenul de 3 luni
: 1etransmiterea c(estionarelor la nici un interval de timp dupa primirea solicitarii
: +ompletarea c(estionarelor cu in!ormatii incorecte si transmiterea acestora
: /ludarea de in!ormatii e.istente la completarea c(estionarelor
178
: +ompletarea intentionata a in!ormatiilor cu date nerelevante sau !als.
-rt 14, alin 1
: 1u respecta termenele stabilite si asumate pentru predarea raportului
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari pentru raport in termenul
cerut
-rt 23, alin 2
: 1u respecta termenele stabilite la negocieri si asumate prin WminutaT semnata
pentru reali)area esalonata sau totala a lucrarilor si predare a rapoartelor
geologice, pentru etapa de investigare si evaluare preliminara si de detaliu,
programul de monitori)are si evaluarea de risc
: 1u respecta termenele stabilite pentru transmiterea completarilor sau clari!icarilor la
rapoartele geologice de etapa, de monitori)are si la sediul de evaluare de risc
-rt 2"
: 1u reali)ea)a studiul de !e)abilitate si proiectul te(nic in termenul stabilit de catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului si noti!icat operatorului economic
sau detinatorului de teren.
179