ELABORAREA UNEI NOI METODOLOGII DE CALCUL A NOTELOR DE
BONITATE ACORDATE FACTORILOR DE MEDIU (APA)
Dr.ing. Florin G. FAUR
Abstract: lucrarea de faţă propune elaborarea unei
metodologii noi de calcul a notelor de bonitate
acordate factorilor de mediu (utilizate în cadrul
metodei de evaluare a impactului de mediu prin
intermediul indicelui global) care să ţină cont de
aspecte precum toxicitatea poluanţilor,
probabilitatea ca aceştia să atingă concentraţii
periculoase în compartimentul de mediu respectiv
etc. Lucrarea trebuie privită ca o propunere şi
trebuie menţionat faptul că se referă doar la calculul
notei de bonitate pentru factorul de mediu apă.
Cuvinte cheie: evaluarea impactului, note de
bonitate, parametrii indicatori, factori de ponderare
Introducere
Una din cele mai importante activităţi legată de
protecţia mediului constă în evaluarea impactului
activităţilor antropice asupra mediului. Această
activitate deosebit de importantă este reglementată
în România în prezent prin Hotărârea de Guvern
1213 din 06.09.2006 (cu modificările şi
complectările ulterioare, înlocuieşte HG 918 din
2002 care la rândul ei a înlocuit Ordinul 125 din
1996) şi stabileşte procedura cadru de evaluare a
impactului de mediu.
Cu toate că evaluarea impactului de mediu este
o activitate reglementată legal de 15 ani, o
caracteristică comună a actelor normative amintite
mai sus este lipsa stabilirii unei (unor) metode prin
care se efectuează această evaluare.
În lipsa publicării unor astfel de metode, în
România, sunt utilizate în prezent o serie de metode
preluate din Europa de Vest şi SUA (matrici de
impact, reţele de impact, hărţi tematice, liste de
control etc.) care însă se pot dovedi uneori greu de
înţeles (în special dacă avem în vedere participarea
publică la procedura de evaluare a impactului de
mediu) sau pot fi utilizate în mod eronat.
Există totuşi şi o metodă, destul de des utilizată
pe plan naţional de evaluare a impactului, care este
mult mai accesibilă şi uşor de înţeles de către
publicul larg şi anume metoda de evaluare a
indicelui global de poluare (impact).
1. Prezentarea metodei indicelui global de
poluare
Astfel această metodă consideră că în scopul
aprecierii impactului unor activităţi umane asupra
mediului înconjurător cât şi pentru evoluţia în timp
a fenomenului de poluare, este nevoie de o evaluare
globală a gradului de poluare a mediului la un
moment dat.
O astfel de evaluare ar permite şi o cartare la
nivel regional sau macro – regional din punct de
vedere al stării de calitate a mediului.
În general, se consideră că este posibilă
aprecierea mediului dintr-o zonă şi la un moment
dat, prin:
Calitatea aerului;
Calitatea apei;
Calitatea solului;
Starea faunei şi florei din zonă;
Starea de sănătate a populaţiei din zonă;
Peisajul.
Fiecare dintre aceşti factori se caracterizează
prin indicatori de calitate reprezentativi pentru
aprecierea gradului de poluare şi pentru care există
stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea
în limitele normate se acordă note de bonitate.
Starea ideală este reprezentată de o figură
geometrică regulată în care raza cercului
circumscris care trece prin vârfurile poligonului, se
împarte în zece unităţi de bonitate, numărătoarea
începând de la centrul cercului.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor exprimând starea reală, se obţine o figură
geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică
înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.
Indicele de poluare globală a unui ecosistem
(IPG ) rezultă din raportul dintre suprafaţa
reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa
reprezentând starea reală (Sr ):
IPG = Si / Sr
Când nu există modificări ale calităţii factorilor
de mediu, deci când nu există poluare, acest indice
este egal cu 1.
Convenţional s-a stabilit o scară de la 1 la 6
pentru indicele poluării globale după cum urmează
IPG =1 – mediu natural neafectat de
activitatea umană;
1<IPG<2 – mediu supus efectului
activităţii umane în limite admisibile;
2<IPG<3 – mediu supus efectului
activităţii umane provocând stare de disconfort
formelor de viată;
3<IPG<4 - mediu afectat de activitatea
umană provocând tulburări formelor de viaţă;
4<IPG<6 – mediu grav afectat de
activitatea umană, periculos formelor de viaţă;
 IPG>6 – mediu degradat, impropriu
formelor de viaţă.[1]
Metoda poate fi utilizata în oricare din fazele
de realizare a unui proiect, respectiv evaluarea
calităţii mediului înconjurător înainte de demararea
unui proiect antropic, evaluarea calităţii mediului
înconjurător pe parcursul realizării unui proiect
antropic, evaluarea calităţii mediului înconjurător
după intrarea în exploatare a unui proiect antropic,
evaluarea calităţii mediului înconjurător la
dezafectarea unui proiect antropic, evaluarea
calităţii mediului înconjurător după reabilitarea
ariei de interes cât şi pentru evaluarea calităţii
mediului la un moment dat şi identificarea şi
cuantificarea surselor de poluare (într-o arie de
interes) şi evaluarea calităţii mediului în situaţii de
criză (cutremure, alunecări de teren, uragane,
tornade, cicloane, secetă etc.).[2]
2. Necesitatea ponderării notelor de bonitate
Unul dintre dezavantajele metodei este
reprezentat de faptul că la stabilirea notei de
bonitate pentru factorii de mediu consideraţi este
utilizată ca metodă de calcul media aritmetică a
notelor de bonitate acordate pentru fiecare
parametru de calitate ce descrie factorul de mediu
respectiv. Altfel spus se consideră că fiecare
parametru participă la stabilirea notei finale de
bonitate, din punct de vedere al importanţei în mod
egal.
Analizând această procedură, în special prin
prisma relaţiei dintre parametrii de calitate ai
factorilor de mediu (apa) cu sănătatea umană este
uşor de înţeles de ce este considerat ca fiind un
dezavantaj al metodei. Este clar faptul că, din punct
de vedere al acţiunii poluanţilor asupra sănătăţii
umane al florei şi faunei, al toxicităţii acestora, al
posibilităţii ca un poluant să fie prezent într-un
compartiment de mediu într-o concentraţie
considerată a fi periculoasă pentru sănătate, al
regimului de curgere şi posibilităţilor de
autoepurare, lucrurile stau diferit şi din aceste
considerente se impune o ponderare a notelor de
bonitate ţinând cont de aspectele menţionate
anterior.
În cele ce urmează este prezentată o modalitate
de realizare a acestei ponderări pentru factorul de
mediu apă (de suprafaţă) , cu menţiunea că la
stabilirea valorilor factorilor de ponderare s-a avut
în vedere în special mediul urban ca tipologie
areală.
3. Stabilirea factorilor de ponderare pentru
parametrii de calitate ai apelor de suprafaţă
Valorile atribuite factorilor de ponderare
(ţinând cont de criteriile prezentate anterior) sunt
redate în tabelele 1, 2 şi 3.
Referitor la radioactivitate normele în vigoare
stabilesc următoarele valori de referinţă: pentru apa
potabilă doza efectivă anuală maximă 0,1 mSv/an,
activitate alfa 0,1 Bq/dm3, activitate beta 1,0
Bq/dm3; iar pentru apele naturale activitatea beta
are trei valori de referinţă 2,0 Bq/dm3 – prag de
atenţie, 5,0 Bq/dm3 – prag de avertizare, 20,0
Bq/dm3 – prag de alarmare. Indiferent de tipul de
apă (potabilă, curgătoare, lac natural sau de
acumulare) valoarea factorului de ponderare
atribuită este 10.

Tabelul 1. Indicatori pentru procesul de eutrofizare

Categorie lac natural sau de acumulare (CMA cf. Ord.
Nr. 1146/2002)
Parametru UM
crt.
Ultraoligotrof Oligotrof Mezotrof Eutrof Hipertrof

P total mg/dm3/N 0,005- 0,01- 0,03-

1 Nutrienţi mineral total 0,005/0,200 0,01/0,2- 0,03/0,4 0,1/0,65- >0,1/1,5
mg/dm3 0,4 -0,65 1,5
Biomasa
2 mg/dm3 0-1 1-3 3-5 5 - 10 peste 10
fitoplanctonică
mg/dm3 (media
2,5-8/8- 8-25/25- 27-
3 Clorofila „a” anuală/media <1/<2,5 <2,5/<8
25 75 75/>75
maximă anuală)
Saturaţia in
4 oxigen % peste 70 peste 70 10 - 70 sub 10 sub 10
dizolvat
 Se consideră că toţi parametrii indicatori ai
gradului de eutrofizare au aceeaşi valoare a NB f 
 NB i
; i  1,4 ;
factorilor de ponderare şi deci nota de bonitate
i
finală se calculează cu ajutorul mediei aritmetice a
notelor de bonitate acordate fiecărui parametru în Unde: NBF – notă de bonitate finală, NBi – nota de
parte, adică: bonitate acordată fiecărui parametru în parte

Tabelul 2. Sedimente (fracţie <63 μm)

Factor de ponderare (indiferent
Nr.
Parametru UM CMA cf. Ord. 1146/2002 de regimul de curgere sau tipul
crt.
de lac)
1 Arsen mg/kg 17 7
2 Cadmiu mg/kg 3,5 8
3 Crom mg/kg 90 6
4 Cupru mg/kg 200 5
5 Plumb mg/kg 90 6
6 Mercur mg/kg 0,5 10
7 Zinc mg/kg 300 3
8 Benz(a)piren mg/kg 750 2
9 Lindan mg/kg 1,4 8
10 PCB - uri mg/kg 280 4
PCB – Bifenili policloruraţi

Calculul notei de bonitate:

NBF 
  NB  f  ;
G G

  NB  f  ;
i i
f G
NBF 
f i
Unde: NBF – notă de bonitate finală pentru
factorul de mediu apă, NBG – nota de determinată
Unde: NBF – notă de bonitate finală, NBi – nota
pentru fiecare grupă de parametri în parte, fG –
de bonitate acordată fiecărui parametru în parte, fi –
factorul de ponderare al fiecărei grupe.
factorul de ponderare al fiecărui parametru.
La stabilirea factorilor de ponderare s-a ţinut
cont de efectele fiecărui poluant (respectiv grupă de
Pentru indicatori fizico-chimici (tabelul 3)
poluanţi) asupra ecosistemelor acvatice (floră şi
calculul notei de bonitate finale presupune
faună indiferent de nivelul trofic), asupra
parcurgerea a două etape:
posibilităţilor de utilizare a apei (în special ca apă
potabilă, pentru industria alimentară şi alte utilizări
I. Se calculează nota de bonitate pentru fiecare
sensibile ce reclamă condiţii de calitate stricte)
dintre grupele de parametrii indicatori ai calităţii
precum şi de datele toxicologice (influenţa directă
apelor după formula:
şi indirectă asupra sănătăţii umane).
Dacă pentru determinarea calităţii apei se
NBG 
  NB  f  ;
i i efectuează analize asupra parametrilor conţinuţi
f i
într-o singură grupă atunci nota finală de bonitate
pentru factorul de mediu apă va fi egală cu nota de
bonitate obţinută pentru grupa respectivă.
Unde: NBG – notă de bonitate determinată
Dacă se determină un singur parametru dintr-o
pentru fiecare grupă de indicatori, NBi – nota de
grupă, atunci factorul de ponderare atribuit acestuia
bonitate acordată fiecărui parametru în parte, fi –
factorul de ponderare al fiecărui parametru. este cel al grupei respective.
Factorii de ponderare au valori cuprinse între 1
II. Calculul notei finale de bonitate pentru factorul şi 10 (1 importanţă foarte scăzută respectiv 10
de mediu apă se efectuează cu formula: importanţă maximă).
Tabelul 3. Indicatori fizico-chimici ai calităţii apelor de suprafaţă
CMA Factor de
Factor de
Ape uzate cf. H.G. ponderare
Categoria de calitate cf. Ord. 1146/2002 ponderare Factor de
Nr. 352/2005 (regim de
Grupa Parametru UM (regim de ponderare
crt. curgere
curgere grupă
I II III IV V NTPA 001 NTPA 002 laminar şi
turbulent)
lacuri)
1 Temperatura ºC nn nn nn nn nn 35 40 3 5
Indicatori
2 pH unit pH 6,5-8,5 6,5-8,5 (9) 6,5-8,5 6 6 4
fizici
3 Suspensii mg/dm3 nn nn nn nn nn 35 (60) 350 3 3
4 OD mgO2/dm3 7 6 5 4 <4 nn nn 8 9
5 Regimul CBO5 mgO2/dm3 3 5 10 25 >25 25 300 6 8
8
6 oxigenului CCO - Mn mgO2/dm3 5 10 20 50 >50 nn nn 6 8
7 CCO - Cr mgO2/dm3 10 25 50 125 >125 125 500 6 8
8 NH4- mg/dm3 <0,2 0,2 0,3 0,6 >1,5 2 (3) 30 6 8
9 NO2- mg/dm3 0,01 0,06 0,12 0,3 >0,3 1 (2) nn 9 9
10 NO3- mg/dm3 1 3 6 15 >15 25 (37) nn 4 6
11 Nutrienţi N total mg/dm3 1,5 4 8 20 >20 10 (15) nn 4 6 6
12 PO4-3 mg/dm3 0,05 0,1 0,2 0,5 >0,5 nn nn 7 8
13 P total mg/dm3 0,1 0,2 0,4 1 >1 1 (2) 5 6 8
14 Clorofilă „a” mg/dm3 0,025 0,05 0,1 0,25 >0,25 nn nn 7 8
Reziduu filtrat
15 mg/dm3 fond 500 1000 1300 >1300 2000 nn 6 6
la 105ºC
16 Na+ mg/dm3 fond 50 100 200 >300 nn nn 4 5
17 Ca+2 mg/dm3 75 150 200 300 >300 300 nn 3 4
Ioni generali,
18 Mg+2 mg/dm3 fond 25 50 100 >100 100 nn 3 4 5
salinitate
19 Fe total mg/dm3 fond 0,1 0,3 1 >1 5 nn 5 7
20 Mn total mg/dm3 fond 0,05 0,1 0,3 >0,3 1 2 6 7
21 Cl- (cloruri) mg/dm3 fond 100 250 300 >300 500 nn 5 6
22 SO4-2 mg/dm3 80 150 250 300 >300 600 600 4 5
23 Zn+2 μg/dm3 fond 5 10 25 >25 nn nn 4 5
24 Cu+2 μg/dm3 fond 2 4 8 >8 nn nn 6 6
Fracţie dizolvată

25 Cr total μg/dm3 fond 2 4 10 >10 nn nn 6 6

26 Pb+2 μg/dm3 fond 1 2 5 >5 nn nn 5 6
Metale 7
27 Cd+2 μg/dm3 fond 0,1 0,2 0,5 >0,5 nn nn 8 9
28 Hg+2 μg/dm3 fond 0,1 0,15 0,3 >0,3 nn nn 9 9
29 Ni+2 μg/dm3 fond 1 2 5 >5 nn nn 4 5
30 As μg/dm3 fond 1 2 5 >5 nn nn 5 6
 Continuare
31 Zn+2 μg/dm3 fond 100 200 500 >500 500 1000 4 6

Concentraţie totală
32 Cu+2 μg/dm3 fond 20 40 100 >100 100 200 5 6
33 Cr total μg/dm3 fond 50 100 250 >250 1000 1500 5 6
34 Pb+2 μg/dm3 fond 5 10 25 >25 200 500 6 7
Metale 8
35 Cd+2 μg/dm3 fond 1 2 5 >5 200 300 7 8
36 Hg+2 μg/dm3 fond 0,1 0,2 0,5 >0,5 50 nn 8 9
37 Ni+2 μg/dm3 fond 50 100 250 >250 500 1000 5 6
38 As μg/dm3 fond 5 10 25 >25 100 nn 6 7
39 Fenoli μg/dm3 fond 1 20 50 250 300 30000 7 8
40 Detergenţi μg/dm3 fond 500 750 1000 >1000 500 25000 5 7
41 AOX μg/dm3 10 50 100 250 >250 nn nn 6 8
Hidrocarburi
42 μg/dm3 fond 100 200 500 >500 5000 nn 6 8
petroliere
3
43 Substanţe Lindan μg/dm 0,05 0,1 0,2 0,5 >0,5 nn nn 9 9
10
44 organice DDT μg/dm3 0,001 0,01 0,02 0,05 >0,05 nn nn 10 10
45 Atrazin μg/dm3 0,02 0,1 0,2 0,05 >0,05 nn nn 9 9
46 Triclormetan μg/dm3 0,02 0,6 1,2 1,8 >1,8 nn nn 9 9
47 Tetraclormetan μg/dm3 0,02 1 2 5 >5 nn nn 8 9
48 Tricloretan μg/dm3 0,02 1 2 5 >5 nn nn 8 9
49 Tetracloretan μg/dm3 0,02 1 2 5 >5 nn nn 8 9
Indice 1,81- 2,31- 2,71-
50 <1,8 >3,2 nn nn 5 6
saprodic MZB 2,3 2,7 3,2
Indicatori
Coliformi
51 biologici şi colonii/100ml 500 10000 nn nn nn nn nn 6 6 8
totali
microbiologici
Coliformi
52 colonii/100ml 100 2000 nn nn nn nn nn 8 10
fecali
3
53 CN μg/dm nn nn nn nn nn 100 1000 8 10
54 S-2, HS- μg/dm3 nn nn nn nn nn 500 1000 6 8
55 SO3-2 μg/dm3 nn nn nn nn nn 1100 2000 7 8
56 Cl2 (rezidual) μg/dm3 nn nn nn nn nn 200 500 4 6
57 Cr+6 μg/dm3 nn nn nn nn nn 100 200 6 7
Alţi indicatori 7
58 Co+2 μg/dm3 nn nn nn nn nn 1000 nn 5 6
59 Se+2 μg/dm3 nn nn nn nn nn 100 nn 6 7
60 Mo+2 μg/dm3 nn nn nn nn nn 100 nn 6 7
61 Ag+2 μg/dm3 nn nn nn nn nn 100 nn 5 6
62 Al+3 μg/dm3 nn nn nn nn nn 5000 nn 5 7
() - valori valabile pentru fluviul Dunărea, nn - nenormat, OD – oxigen dizolvat, AOX – substanţe organoclorurate
4. Exemplificare în scopul evidenţierii adică mediu supus efectului activităţii umane
importanţei studiului provocând stare de disconfort formelor de viată).
Această metodă poate fi privită şi ca una de
Pentru a arata modul în care este influenţată fineţe, fiind capabilă să identifice mai în detaliu
nota de bonitate pentru factorul de mediu apă atunci tocmai acele valori ale indicelui global de poluare
când este aplicată metoda de calcul prin ponderare situate la limita dintre două categorii de mediu (aşa
a fost considerat următorul exemplu (datele din cum au fost ele delimitate în mod convenţional)
tabelul 4 reprezintă un caz real):
Bibliografie:
Tabelul 4. Analize privind calitatea apei
1. Dumitrescu Ioan, Lazăr Maria – Impactul antropic
Nr. Valori medii asupra mediului, Ed. Universitas, Petroşani, 2006.
Parametru UM NB 2. Florea Adrian – Monitorizarea mediului, Petroşani,
crt. determinate
suport de curs, 2005.
1 pH unit pH 6,71 10 3. *** - Ordinul 1146/2002, din 10.12.2002, publicat în
2 O2 diz. mg/dm3 8,61 8 Monitorul Oficial Nr. 197 din 27.03.2003.
4. *** - HG 352/2005, din 21.04.2005, publicat în
3 NH4+ mg/dm3 0,34 9 Monitorul Oficial Nr. 398 din 11.05.2005.
4 NO2- mg/dm3 0,04 7
5 HS- mg/dm3 0,02 9
6 Fe mg/dm3 0,11 9
7 CCO-Mn mg/dm3 38,14 4
8 Cl- mg/dm3 14,29 9
9 Ca mg/dm3 25,83 9
10 Mg mg/dm3 6,03 9

Dacă se calculează nota de bonitate pentru

acest caz pe baza mediei aritmetice se obţine o
valoare de 8,3.
Dacă aplicăm metodologia de calcul
prezentată, pentru regimul de curgere turbulent se
obţine o valoare a notei de bonitate de 8,17 iar
pentru regimul de curgere laminar respectiv pentru
lacuri se obţine 8,03

5. Concluzii

Scăderea notei de bonitate pentru grupele din

care au fost analizaţi mai mulţi parametrii conduce
şi la o sensibilă scădere a notei de bonitate finale.
Putem spune deci că pentru a caracteriza calitatea
apei în funcţie de importanţa parametrilor analizaţi
este nevoie de analize cât mai complexe, care să
determine concentraţia cât mai multor elemente şi
substanţe prezente în apă.
Cu toate că scăderea notei de bonitate este de
doar 0,13 respectiv 0,27 în cazul în care s-ar analiza
mai mulţi parametrii aceasta ar putea fi una mult
mai semnificativă, iar dacă se aplică metodologii
asemănătoare şi pentru ceilalţi factori de mediu
(sol, aer, floră şi faună, peisaj), ţinând cont de
modul de calcul al indicelui global de poluare
(raportul dintre suprafaţa stării ideale şi suprafaţa
stării reale – care în acest caz ar scădea), valoarea
acestuia ar putea fi modificată în mod semnificativ
(de exemplu trecerea de la o valoare cuprinsă între
1 şi 2 adică mediu supus efectului activităţii umane
în limite admisibile la o valoare cuprinsă între 2 şi 3