Revista - Noiembrie - 2014 Ceccar

Revista Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
ISSN 1454 – 9263 Comunicări către
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR) þ Editorul aşteaptă de la cititori articole,
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, opinii şi propuneri privind orice
cod poştal 040296; OP 53, CP 199 problemă de contabilitate, fiscalitate,
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 audit financiar, evaluare, pieţe
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
de capital, expertize contabile, divizări,
Redactor-şef: fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu adiacente.
Colegiul de redacţie:
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR þ Rugăm autorii să ne trimită articolele
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa pe adresa de e-mail a redacţiei.
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea þ Volumul ideal al unui articol este
Britanie
de aproximativ şapte/nouă pagini.
Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de semnătură,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, SUA la subsolul articolului să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova adresa, numărul de telefon, locul
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara de muncă şi calitatea, precum şi codul
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti numeric personal.
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca þ Editorul nu publică articole nesemnate
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, şi nu returnează materialele
Cluj-Napoca nepublicate.
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università Degli Studi di Parma, Italia publicate în revistă, ca şi
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università Degli Studi di Parma, Italia responsabilitatea ştiinţifică şi juridică
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara privind conţinutul acestora le aparţin
Ec. Daniela Vulcan – Director general CECCAR în exclusivitate autorilor.
Conf. univ. dr. Ştefan Bunea – ASE Bucureşti
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Menţionăm că editorul nu este
Lect. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti cauzată vreunei persoane fizice sau
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR juridice care acţionează sau se abţine
de la acţiuni ca urmare a consultării
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu articolelor apărute în această revistă.
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4
þ Toate drepturile acestei ediţii sunt
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
rezervate CECCAR. Nu este permisă
edituraceccar@yahoo.com  www.ceccar.ro
reproducerea integrală sau parţială
Tipar: SC Global Production SRL a articolelor publicate în revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA
Acest produs a fost realizat în unitatea protejată SC Global
ŞI AUDITUL AFACERILOR fără
Production SRL, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. consimţământul scris al editorului.
Costul unui abonament la revista Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL – sediul central, fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul
AFACERILOR pentru anul 2015 este: CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
 anual ---------------------------------------- 180 lei
Copia după documentul de plată împreună cu numele dvs. şi adresa
 semestrial ------------------------------------ 90 lei
unde doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88,
 trimestrial ------------------------------------ 45 lei sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com.
DIN ACTIVITATEA EVALUAREA
CECCAR ÎNTREPRINDERII
05 Congresul Profesiei Contabile 45 Tehnici de ajustare
din România – ediţia a XX-a a multiplilor în evaluarea
relativă – Daniel Manaţe,
Marian Emil Hălmăgean
PRACTICĂ
SUMAR
CONTABILĂ
15 Politici contabile pentru FISCALITATE
o raportare financiară 52 Ghid practic privind
mai relevantă. Tratamente microîntreprinderile
contabile ale costurilor în anul 2014 (I) – Laurenţiu
ulterioare aferente imobi Stanciu, Gheorghe Streşna,
lizărilor corporale (II) –
Cristian Rapcencu
Ştefan Bunea
21 Utilitatea diferitelor tipuri

de bilanţ folosite în analiza ECONOMIE
economico-financiară
şi în evaluare (III) – Corina 61 Conceptele de politică
Graziella Dumitru bugetară şi politică
financiară – Enache Teia
27 Contabilitatea decontărilor
cu terţii. Studii de caz (V) –
Ioan Moroşan
65 LEGISLAŢIE
COMENTATĂ
FINANŢELE
ÎNTREPRINDERII
68 BIBLIOTECA
32 Autofinanţarea – sursă proprie DE SPECIALITATE
de finanţare a agentului
economic – Adela Mădălina
Arsenie
ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ
37 Analiza şi prognoza
cheltuielilor medii efectuate
cu personalul în funcţie
de productivitatea muncii –
modelul econometric (II) –
Nicolae Mihăilescu, Ustinia
Răchită
FROM CECCAR’S ENTERPRISE
CONTENTS ACTIVITY EVALUATION
05 The Congress of the 45 Adjusting Multiples Methods
Romanian Accounting for Relative Valuation –
Profession – 20th Edition Daniel Manaţe, Marian Emil
Hălmăgean
ACCOUNTING
PRACTICE TAXATION
15 Accounting Policies for 52 Practice Guide on
a More Relevant Financial Micro-Entities in 2014 (I) –
Reporting. Accounting Laurenţiu Stanciu, Gheorghe
Treatments for Subsequent Streşna, Cristian Rapcencu
Costs Related to Property,
Plant and Equipment (II) –
Ştefan Bunea
ECONOMY
21 The Usefulness of Different
Types of Balance Sheets 61 Budgetary Policy and
Used for the Economic Financial Policy Concepts –
and Financial Analysis Enache Teia
and for Measurement (III) –
Corina Graziella Dumitru
65 ANALYZED
27 Accounting for Third
Party Settlements. Case LEGISLATION
Studies (V) – Ioan Moroşan
68 SPECIALIZED
ENTERPRISE LIBRARY
FINANCE
32 Self-Financing – Internal
Source for Funding Entities –
Adela Mădălina Arsenie
ECONOMIC AND
FINANCIAL ANALYSIS
37 Analysis and Forecast

of Average Expenditures
on Staff Depending on Labour
Productivity – the Econometric
Model (II) – Nicolae Mihăilescu,
Ustinia Răchită
DE L’ACTIVITE L’EVALUATION
SOMMAIRE 05
DU CECCAR
Le Congrès de la Profession
Comptable Roumaine –
45
DE L’ENTREPRISE
Des méthodes d’ajustement

pour des tests multiples dans
20ème édition la valorisation relative –
Daniel Manaţe, Marian Emil
Hălmăgean
PRATIQUE
COMPTABLE
15 Des stratégies comptables pour FISCALITE

une communication financière 52 Guide pratique des micro-
plus pertinente. Les traitements entreprises en 2014 (I) –
comptables des coûts ultérieurs Laurenţiu Stanciu, Gheorghe
associés aux immobilisations
Streşna, Cristian Rapcencu
corporelles (II) – Ştefan Bunea
21 L’utilité de divers types de
bilans utilisés pour l’analyse ECONOMIE
économique et financière
et pour l’évaluation (III) – 61 Les concepts de politique
Corina Graziella Dumitru budgétaire et politique
financière – Enache Teia
27 La comptabilité des
règlements des tiers. Etudes
de cas (V) – Ioan Moroşan
65 COMMENTAIRE
SUR LA LEGISLATION
FINANCES
DE L’ENTREPRISE
68 BIBLIOTHEQUE
32 L’autofinancement – source DE SPECIALITE
propre pour le financement
des entreprises – Adela
Mădălina Arsenie
ANALYSE ECONOMIQUE
ET FINANCIERE
37 Analyse et estimation
des dépenses moyennes
avec le personnel
en fonction de la productivité
du travail – le modèle
économétrique (II) – Nicolae
Mihăilescu, Ustinia Răchită
Din activitatea CECCAR
Congresul Mondial al Contabililor
10-13 noiembrie 2014, Roma, Italia
Congresul Mondial al Contabililor are loc o dată la patru ani, sub egida IFAC, şi reprezintă cel mai prestigios
eveniment de pe agenda mondială a profesiei contabile, reunind lideri ai profesiei, inclusiv profesionişti din
firme publice de contabilitate, din mediul academic, întreprinderi internaţionale şi naţionale, institute profesionale,
precum şi mii de contabili, reglementatori, normalizatori de standarde şi alte persoane interesate de dezvoltarea
unei profesii contabile globale de înaltă calitate.
Şi pentru că toate drumurile duc la Roma, în acest an, în perioada 10-13 noiembrie, drumurile a peste
4.000 de profesionişti din circa 130 de organizaţii şi instituţii din întreaga lume s-au intersectat în capitala ita
liană. Oportunitate unică pentru profesia contabilă de a folosi experienţele anterioare şi de a identifica o nouă
viziune pentru viitor, Congresul mondial din 2014 a avut ca temă centrală „Viziunea pentru 2020: Să învăţăm
din trecut pentru a construi viitorul”.
În calitate de membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România s-a implicat constant în acţiunile organizate la nivel internaţional în domeniul profesiei
contabile. Astfel, o delegaţie a Corpului a fost prezentă la cele mai importante sesiuni ale Congresului de la
Roma, iar reprezentantul CECCAR în Comitetul pentru Practici Mici şi Mijlocii al IFAC a participat în calitate de
vorbitor în cadrul uneia dintre sesiunile paralele, cu tema „Provocări în implementarea noilor directive contabile
europene din 2013”.
Programul tehnic al Congresului a fost unul ambiţios prin amploare (trei sesiuni plenare şi 30 de sesiuni
paralele), dar şi prin diversitatea temelor abordate (evoluţia raportării financiare, standardele internaţionale de
educaţie, guvernarea corporativă, raportarea integrată, susţinerea IMM-urilor, inovaţia în tehnologie sunt doar o
parte dintre subiectele de dezbatere).
Profitând de participarea atât de numeroasă a profesioniştilor şi de vizibilitatea sporită oferită de o manifes
tare atât de importantă, mai multe organisme regionale şi internaţionale au organizat evenimente în preajma Con
gresului mondial. Astfel, în data de 9 noiembrie au avut loc Adunarea generală şi şedinţa ordinară ale Grupului
Edinburgh, în data de 10 noiembrie, Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA) a organizat la Roma
şedinţa Consiliului şi Adunarea generală, iar în data de 15 noiembrie s-a derulat şedinţa Comitetului PMM al IFAC.
Masa rotundă „Viitorul TVA” şi şedinţa Grupului de lucru

Politici fiscale, organizate de FEE
18-19 noiembrie 2014, Bruxelles, Belgia
Federaţia Experţilor Contabili Europeni a organizat la Bruxelles, în data de 18 noiembrie 2014, o masă
rotundă prin care şi-a propus să examineze oportunitatea unei noi abordări faţă de cooperarea dintre contribuabili
şi autorităţile fiscale, dar şi să dezbată hotărârile luate la nivelul statelor membre în domeniul TVA.
Structurată în jurul temei centrale, „Viitorul TVA”, această reuniune de dezbateri a reprezentat o oportu
nitate unică pentru profesie de a discuta cu comunitatea de afaceri, cu mediul academic şi cu responsabilii de
politici fiscale de la nivel naţional şi european noile iniţiative din domeniul TVA în Uniunea Europeană.
La masa rotundă au participat reprezentanţii în Grupele de lucru ale FEE, printre care şi reprezentantul
CECCAR în Grupa de lucru Politici fiscale, reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai autorităţilor fiscale naţionale
din diverse ţări europene, precum şi ai mediului de afaceri privat european, aceştia din urmă susţinând punctul
de vedere al mediului de afaceri asupra recentelor iniţiative fiscale din Uniunea Europeană.
Acest eveniment a fost urmat, în data de 19 noiembrie, de şedinţa Grupului de lucru Politici fiscale şi a
Grupei operative pentru TVA ale FEE, la care CECCAR a fost prezent prin intermediul specialistului său pe
probleme de fiscalitate.
4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

CONGRESUL PROFESIEI CONTABILE DIN ROMÂNIA
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA
1 2 - 1 3 septembrie 2014
CONGRESUL PROFESIEI CONTABILE

DIN ROMÂNIA
- ediţia a XX-a -
„Noi dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile:
Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”
În zilele de 12-13 septembrie 2014 s-a desfăşurat, în Sala Atlas a Hotelului Radisson Blu din
Bucureşti, a XX-a ediţie a Congresului Profesiei Contabile din România, cu tema „Noi dimen
siuni şi provocări ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”. Importanta
reuniune, cu o largă participare din ţară şi de peste hotare, a dezbătut, în cinci sesiuni, aspecte
fundamentale ale procesului de afirmare mai puternică a contabililor români pe plan intern
şi internaţional.
Mesaje de mulţumire primite din partea invitaţilor la Congres
Ü Prof. univ. dr. Lucian CERNUŞCA, Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Aurel Vlaicu”
din Arad
Stimată doamnă Daniela Vulcan, director general al CECCAR,
Am deosebita plăcere şi onoare de a vă transmite sincere mulţumiri pentru şansa care mi-a fost acordată de
a participa la Congresul Profesiei Contabile din România, ediţie aniversară, a XX-a. Vă transmit aceste rânduri ca
semn de apreciere şi respect faţă de felul în care aţi organizat această importantă manifestare pentru profesia
noastră contabilă.
Temele dezbătute în cadrul sesiunilor au fost deosebit de interesante şi de actualitate. Am avut ocazia să aflu
noutăţi în ceea ce priveşte modalitatea în care va fi asimilată Directiva 34/2013 în mediul contabil românesc,
aspecte legate de noile dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile, de rolul creativ al acesteia în viaţa unei
entităţi, precum şi de importanţa dezvoltării sistemelor informaţionale în perimetrul contabilităţii.
Discuţiile pe marginea subiectelor dezbătute au fost interactive şi la un nivel profesional ridicat. Ne-am putut
bucura de prezenţa multor personalităţi din străinătate, precum şi de cea a numeroşi profesionişti din mediul
guvernamental, universitar şi din cadrul unor importante corporaţii.
Vă rog să primiţi gândurile mele bune, precum şi asigurarea că, împreună cu conducerea filialei CECCAR Arad
şi cu membrii acesteia, voi fi alături de iniţiativele şi proiectele dvs.
Ü Conf. univ. dr. Delia DAVID, director al Departamentului Contabilitate şi Finanţe,

Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
Doamnei director general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan
Am avut deosebita plăcere să particip, la invitaţia conducerii filialei CECCAR Arad, la Congresul Profesiei Con
tabile din România, ediţie aniversară, a XX-a. Am întâlnit aici reprezentanţi de marcă din domeniul contabilităţii
şi nu numai, care au abordat subiecte de interes privind „Noi dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile”, „Rolul
creativ al profesiei contabile în viaţa unei entităţi”, „Inovare şi folosirea tehnologiei informaţionale în furnizarea
serviciilor profesionale de calitate”, precum şi „Contextul european şi naţional al implementării Directivei 34/2013 a
Parlamentului European şi a Consiliului. Soluţii pentru România”. Discuţiile purtate aici m-au făcut să înţeleg că
urmează o perioadă plină de provocări în viaţa profesioniştilor contabili, iar rolul CECCAR şi al facultăţilor de
profil este deosebit de important în ceea ce priveşte procesul de formare, dar şi de facilitare a asimilării şi inter
pretării actelor normative specifice activităţii contabile.
noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

1 2 - 1 3 s e p tembrie 2014
Evenimentul a fost organizat ireproşabil din toate punctele de vedere şi profit de ocazie pentru a felicita echi
pa care s-a ocupat de aceasta şi în mod special pe doamna director general, ec. Daniela Vulcan. Spiritul tânăr a
fost resimţit sub toate aspectele care au privit organizarea.
Momente emoţionante au trăit toţi cei care l-au cunoscut şi l-au apreciat pe cel care a fost ilustrul preşedinte
al CECCAR, prof. univ. dr. Marin Toma, numele acestuia fiind evocat în numeroase rânduri pe tot parcursul des
făşurării Congresului.
Din punctul meu de vedere, mesajul transmis participanţilor a avut la bază următoarele cuvinte-cheie: profe
sionalism, creativitate şi reinventare, în contextul schimbărilor care se produc în întreaga lume. Pentru că, aşa
cum spunea Alvin Toffler, „analfabeţii secolului al XXI-lea nu vor fi cei care nu ştiu să scrie şi să citească, ci aceia care
nu pot învăţa, dezvăţa şi reînvăţa”. Un profesionist contabil modern nu este doar un om care trăieşte aplecat
deasupra unor cifre, ci este o persoană cu o bogată viaţă spirituală.
În încheiere doresc să le mulţumesc dnei director general, ec. Daniela Vulcan, dlui director executiv al filialei
CECCAR Arad, ec. Nicolae Micle, dlui președinte al filialei CECCAR Arad, lect. univ. dr. Petru Horga, pentru că au
făcut posibilă participarea mea la acest eveniment. Sper că vom avea o bună colaborare şi în viitor.
Ü Prof. univ. dr. Camelia VECHIU, decan al Facultăţii de Management Marketing în Afaceri
Economice, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Brăila
A fost o onoare pentru mine şi în egală măsură o plăcere să fac parte, alături de preşedintele, directorul exe
cutiv, consilierul, vicepreşedintele filialei şi de alţi invitaţi, din delegaţia filialei CECCAR Brăila care a reprezentat
judeţul nostru la cel de-al XX-lea Congres al Profesiei Contabile.
Am rămas impresionată de organizarea acestui Congres, de ţinuta deosebită, ştiinţifică şi morală, a acestei
manifestări a dvs., a profesiei contabile.
Vreau să îi felicit pe toţi cei care fac parte din acest organism profesional, care a dovedit încă o dată că îşi
respectă principiile şi valorile.
Am remarcat, de asemenea, şi recunoaşterea pe care CECCAR o are în rândul organismelor internaţionale
care au participat la această manifestare. Cuvintele de mulţumire care s-au adresat la deschiderea Congresului
au dovedit încă o dată acest lucru.
Cei care au organizat evenimentul, directorul general Daniela Vulcan şi preşedintele onorific Ecaterina
Necşulescu, au ţinut să sublinieze că conceptele care compun sloganul sub care s-a desfăşurat această ediţie a
Congresului – Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate – nu au fost alese în mod întâmplător, deoarece profesia
contabilă nu se rezumă în acest moment, datorită evoluţiei informatice la care asistăm cu toţii, doar la înregistrări
contabile. Este o profesie care are rolul de a analiza evenimentele, activităţile economice şi de a propune măsuri
pentru viitor, pentru perspectivă. Este mare lucru şi sper ca toţi cei prezenţi să reţină acest lucru, că profesia
contabilă este o profesie de viitor şi o profesie care se perfecţionează zi de zi, şi să fie mândri de organismul
profesional din care fac parte.
Mă bucur încă o dată că mediul academic este alături de dvs., iar participarea la acest Congres mi-a confirmat
acest lucru. La nivel naţional am constatat că relaţia dintre universităţi şi CECCAR este foarte strânsă. Acelaşi
lucru se întâmplă şi la nivelul judeţului Brăila şi relaţia se va perfecţiona în continuare. În ultimii ani am fost
alături de dvs., precum şi dvs. aţi fost alături de noi, de universitatea noastră. Am organizat foarte multe eveni
mente împreună. Deja l-am pus pe hârtie pe următorul, care va avea loc în data de 2 octombrie 2014.
Să ne revedem cu bine!
Ü Liliana BALMUŞ, inspector-şef adjunct al Departamentului Relaţii de Muncă,

Inspectoratul Teritorial de Muncă Covasna
Vreau să vă mulţumesc pentru evenimentul emoţionant şi de neuitat pe care ni l-aţi oferit. Organizarea a fost
perfectă şi totul splendid. Îmi dau seama că a necesitat o muncă titanică pentru a realiza acest Congres şi pentru
a aduna atât de mulţi participanţi de o mare valoare.
Ü Ing. ec. Dorin MALE, inspector-şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă Harghita

Doamnei director general al CECCAR
Vă mulţumesc pentru invitaţia făcută, pe care am acceptat-o cu plăcere, de a participa la cel de-al XX-lea
Congres al Profesiei Contabile din România.

Legat de activităţile profesionale, nu pot să spun decât că acestea au fost foarte interesante, atât pentru un
profesionist contabil, cât şi pentru cei care nu practică această meserie, unele dintre materialele susţinute putând
fi utilizate şi în viaţa de zi cu zi – sesiunea a IV-a, cu privire la tehnologia informaţiei, de exemplu, şi nu numai.
Programele sociale au fost adevărate bucurii, reale surse de energie sufletească, ce au şters cu buretele „ne
cazurile” de zi cu zi.
Vă mulţumesc încă o dată pentru oportunitatea de a participa la Congres şi vă încredinţez de toată dispo
nibilitatea instituţiei pe care o conduc şi de a mea personal în colaborarea, şi pe viitor, cu filiala CECCAR Harghita.
Ü Kedves EMERIC, şef administraţie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita

Stimate doamne, stimaţi domni,
Felicitări pentru organizarea Congresului şi pentru alegerea temelor!
Cu toate că am calitatea de expert contabil din anul 1978, fiind foarte mulţi ani membru activ – am participat la
crearea Corpului, am făcut parte din comisii de acces la această calitate –, până acum nu am întâlnit atât de mult
pragmatism şi atât de multă anticipare a evenimentelor. De fapt s-a discutat despre viitor prin sarcinile care ne
stau în faţă atât ca liber-profesionişti, cât şi ca funcţionari publici. Punerea în discuţie a Directivei 34/2013 este în
premieră dacă luăm în considerare obligativitatea factorilor de decizie de a adapta legislaţia autohtonă la aceasta.
Felicitări conducerii Corpului pentru că în ceea ce priveşte această directivă i-a pus în gardă atât pe factorii
de decizie din Ministerul Finanţelor Publice, cât şi pe specialiştii membri ai Corpului!
Ü Alexandra PETRE, director Promovare, Comunicare, PR, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova
Sincere felicitări pentru un eveniment de excepţie!
Încă o dată, dacă mai era nevoie, CECCAR a demonstrat, prin ansamblul evenimentelor organizate în zilele
de 11-13 septembrie 2014, că este format din profesionişti veritabili, din toate punctele de vedere.
Pe lângă competenţele profesionale specifice acesteia, cunoscute şi apreciate în mediul economic, echipa
CECCAR a dovedit că are şi calităţi organizaţionale, realizând, împreună cu filialele din teritoriu, în condiţii excep
ţionale, de înalt nivel, cele două evenimente – Forumul Naţional al Practicilor Mici şi Mijlocii şi Congresul Profesiei
Contabile, ediţia 2014. De la locaţia selectă aleasă, la invitaţii de marcă din ţară şi din străinătate prezenţi, la tema
tica abordată şi ilustrată cu prezentări excelente, până la programul artistic şi dineul care au completat lucrările
profesionale, totul a fost minuţios gândit şi exemplar pus în aplicare, iar rezultatul a fost unul de excepţie. Un
complex de evenimente de înalt nivel, de un real profesionalism.
În calitate de parteneri tradiţionali ai CECCAR filiala Prahova, în numele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova,
al dlui preşedinte Aurelian Gogulescu, doresc să exprim şi cu acest prilej aprecierea sinceră pentru colaborarea
excelentă pe care o derulăm cu profesioniştii din cadrul CECCAR pe plan local, colaborare concretizată în nume
roase şi fertile acţiuni pentru reprezentanţii mediului de afaceri local.
Felicitări încă o dată! Păstraţi vie flacăra de entuziasm, de inovare, de creativitate care vă caracterizează mun
ca de zi cu zi – o muncă nu numai utilă, ci şi indispensabilă desfăşurării oricărei activităţi economice!
Ü Gabriela Elena BACIU, vicepreşedinte al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Prahova

În calitate de reprezentant al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Prahova, doresc să vă mulţumesc
pentru invitaţie şi, nu în ultimul rând, să vă felicit pentru excelenta organizare a Congresului, de care am fost
absolut impresionată, pornind de la cele mai mici detalii. Începând cu tema acestuia, „Noi dimensiuni și provocări
ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie și Conformitate”, totul a fost proiectat într-o manieră de excepţie,
pornind de la activitatea ştiinţifică de evaluare a trecutului, care reprezintă evident un mare succes pentru pre
zent şi viitor, şi până la desprinderea unor concluzii foarte utile pentru prezent şi viitor.
Acest Congres mi-a oferit prilejul să cunosc persoane minunate aparţinând acestei profesii atât de importante
din punctul meu de vedere, o profesie-cheie în dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Închei prin a-i mulţumi încă o dată dlui director Ion Iancu, care a făcut ca toţi invitaţii delegaţiei din Prahova
să se simtă ca aparţinând acestei mari familii a CECCAR.
Ü Daniela CULIC, director general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare
Stimate doamne, stimaţi domni,
În mod special adresez mulţumiri filialei CECCAR Satu Mare şi dnei Rodica Grădinar, directorul executiv al
filialei, pentru invitaţia de a participa la Congresul CECCAR, ediţia a XX-a. Mărturisesc că principalul motiv pentru

1 2 - 1 3 s e p tembrie 2014
care am acceptat invitaţia a fost colaborarea strânsă care există între instituţiile noastre, dar lucrările Congresului
mi-au depăşit aşteptările şi mi-au stârnit interesul.
În primul rând, am apreciat tema: competitivitatea şi inovaţia sunt într-adevăr provocări la noi dimensiuni
pentru întreaga economie, iar conformitatea, o necesitate pe care nu o putem ignora, în contextul Strategiei
2020 şi al obiectivelor tuturor programelor de finanţare care ne vor fi accesibile în următorii şapte ani.
În al doilea rând, câţiva dintre speakerii invitaţi au avut prezentări extrem de interesante. Am urmărit cu deo
sebit interes dezbaterile despre raportarea integrată şi consider că va trebui să iniţiem o acţiune comună de infor
mare cu privire la aceasta. Abordarea privind necesitatea evoluţiei PMM-urilor în sensul de a oferi IMM-urilor
servicii complete, utilitatea asocierii între diverşi experţi pentru a acoperi complexitatea serviciilor, importanţa
noilor tehnologii pentru toate aceste provocări au fost foarte pragmatic susţinute, iar speakerii (atât invitaţii
străini, cât şi o mare parte dintre cei români), extrem de convingători.
Îi felicit pe organizatori pentru efortul de a organiza o manifestare atât de grandioasă şi mulţumesc pentru
oportunitatea de a participa la evenimentele sociale de înaltă ţinută, în locaţia deosebită a Muzeului de Artă al
României.
Ü Prof. ec. Violeta BRAN, Colegiul Economic „Gheorghe Dragoş”, Satu Mare
Ediţia jubiliară a Congresului Profesiei Contabile a reprezentat o oportunitate de învăţare şi de cunoaştere în
domeniul problematicii abordate. Lucrările au avut ca tematică „Noi dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile:
Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”, care personal consider că este adecvată schimbărilor ce intervin în dome
niul financiar-contabil şi în concordanţă cu globalizarea afacerilor – fenomene care aduc noi provocări profesiei
experţilor contabili.
Am fost impresionată de elocvenţa discursurilor invitaţilor, de legitimitatea acestora – profesionişti de marcă
din domeniu, cadre didactice universitare, specialişti din ţară, dar şi din străinătate –, de modul de abordare a
temelor, dar şi de deschiderea acestora la opiniile auditoriului.
Am remarcat interesul deosebit şi problematica de actualitate care au scos în evidenţă preocupările profe
sioniştilor contabili în căutarea şi găsirea de soluţii aplicabile pentru consolidarea profesiei contabile, în cadrul
sesiunilor de comunicări „Contextul european şi naţional al implementării Directivei 34/2013 a Parlamentului Eu
ropean şi a Consiliului. Soluţii pentru România”, „Rolul creativ al profesiei contabile în viaţa unei entităţi” şi „Noi
dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”.
Am remarcat cu satisfacţie importanţa acordată educaţiei, specializării pe multiple planuri a profesioniştilor
contabili în scopul oferirii de consiliere şi al stabilirii unor relaţii adecvate cu managementul entităţilor economice.
În cadrul Topului firmelor am avut ocazia să constat importanţa atribuită societăţilor care au obţinut perfor
manţe în domeniul activităţii desfăşurate.
Congresul a fost o reuşită atât sub aspect organizatoric, cât şi al condiţiilor de desfăşurare.
Mă simt onorată şi recunoscătoare pentru ocazia de a cunoaşte persoane remarcabile datorită profesiona
lismului şi calităţii umane, pentru aceste zile încărcate de somptuozitate, rigoare îmbinată cu frumos şi nostalgie.
Ü Dr. ec. Teodor Dumitru BANCIU, şef al Administraţiei Finanţelor Publice Sălişte
Profesionalism şi calitate
Ca invitat din partea Fiscului sibian, alături de conducerea filialei CECCAR Sibiu, am avut privilegiul să particip,
în zilele de 12-13 septembrie 2014, la Bucureşti, la cea de-a XX-a ediţie a Congresului Profesiei Contabile din
România, organizat de CECCAR, la care au fost prezenţi peste 400 de experţi contabili, contabili autorizaţi, invitaţi
din străinătate şi din ţară.
Congresul a avut ca temă principală „Noi dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile: Competitivitate, Ino
vaţie şi Conformitate”, la dezbateri participând reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, conducători de
federaţii patronale, ziarişti în domeniul financiar, precum şi reprezentanţi ai unor firme de profil care dezvoltă
proiecte în colaborare cu profesioniştii contabili.
În cadrul discuţiilor s-a accentuat importanţa atât în societatea noastră, cât şi în spaţiul Uniunii Europene a
profesiei contabile în general, dar cu preponderenţă rolul pe care îl are profesionistul contabil în bunul mers al
activităţii economice la nivelul companiilor, precum şi în cadrul instituţiilor, fiind permanent nevoie de pregătire
profesională şi de dezvoltarea spiritului de competitivitate şi inovaţie în activitate, completate de conformitate.
Sunt concepte care trebuie aprofundate în corelaţie cu noile tehnologii de lucru şi de conducere, acum, când
este necesar ca fiecare profesionist să facă faţă cu o mai mare implicare concurenţei şi să fie eficient în activitate,

concluzii reieşite şi din dezbaterile privind modul de aplicare a Directivei 34/2013 a Parlamentului European şi a
Consiliului Uniunii Europene, urmărindu-se îmbunătăţirea mediului de afaceri şi reducerea sarcinii globale de
reglementare, cu implicaţii pentru IMM-uri atât pe plan naţional, cât şi în cadrul Uniunii Europene.
Am fost impresionat de nivelul înalt al dezbaterilor, precum şi de organizarea impecabilă a reuniunilor de o
asemenea amploare pe parcursul celor două zile, asigurată de conducerea centrală a CECCAR, căreia îi mulţumesc.
Ü Filiala CECCAR Arad

Doamnei director general, ec. Daniela Vulcan
Suntem încă sub puternica impresie lăsată de evenimentele pe care dvs. le-aţi organizat în zilele de 11-13 sep
tembrie 2014 şi la care, ca urmare a invitaţiei dvs., a participat şi delegaţia filialei CECCAR Arad. Ne exprimăm
respectul şi admiraţia faţă de organizarea exemplară şi amploarea deosebită a Forumului Naţional al PMM şi a
Congresului jubiliar, ediţia a XX-a, al Profesiei Contabile din România.
Este remarcabil faptul că prin muncă şi tenacitate aţi reuşit să întineriţi profesia contabilă din România. Teme
le prezentate în cadrul Forumului şi al Congresului au fost de actualitate şi de interes, având în prim-plan evoluţia
viitoare şi provocările care stau în faţa profesioniştilor contabili.
Am trăit împreună cu toţi participanţii emoţii puternice când de la tribuna Congresului vorbitorii au evocat
personalitatea preşedintelui Marin Toma, cel care a pus bazele CECCAR şi l-a dus pe cele mai înalte culmi ale
dezvoltării şi afirmării.
Organizare ireproşabilă, armonie în succesiunea evenimentelor, gestiune perfectă, succes asigurat!
Vă mulţumim pentru şansa pe care ne-aţi oferit-o de a participa la aceste evenimente. Suntem alături de dvs.
în toate acţiunile pe care le întreprindeţi şi le susţinem.
Ü Filiala CECCAR Argeş

Stimată doamnă director general,
Delegaţia filialei CECCAR Argeş a fost onorată să participe la evenimentele organizate de CECCAR în perioada
11-13 septembrie 2014 – Congresul Profesiei Contabile din România, ediţia a XX-a, Forumul Naţional al PMM,
ediţia a V-a, şi Topul naţional al celor mai bune societăţi membre CECCAR, ediţia a IV-a, evenimente deosebite
din viaţa profesiei contabile.
Ediţia aniversară a Congresului Profesiei Contabile din România, prin tema „Noi dimensiuni şi provocări ale
profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”, prin dezbaterile care au avut loc, prin participarea
unor invitaţi selecţi, specialişti de clasă, şi prin locul ales pentru desfăşurarea lucrărilor, va rămâne un reper în
istoria recentă a CECCAR.
Dorim să vă transmitem, doamnă director general Daniela Vulcan, cele mai sincere mulţumiri şi felicitări
pentru organizarea de înaltă ţinută a evenimentelor.
Mulţumiri şi aprecieri tuturor membrilor colectivului de organizare!
Ü Filiala CECCAR Bistriţa-Năsăud

Având în vedere numărul participanţilor din ţară şi de peste hotare la cea de-a XX-a ediţie a Congresului Profe
s iei Contabile din România, am realizat încă o dată importanţa profesiei contabile la nivel naţional şi internaţional,
rezistenţa şi responsabilitatea profesioniştilor contabili într-o economie aflată în mişcare, greu de controlat şi de
stăpânit în anumite situaţii.
Ne aflăm într-un moment de cotitură în reglementarea contabilă: noua Directivă Contabilă 34/2013 trebuie
să fie transpusă în legislaţia naţională până la data de 20 iulie 2015.
În cadrul Congresului s-a vorbit despre raportarea integrată, ţinta de aplicare fiind societăţile mari, aceasta
fiind opţională pentru IMM-uri, despre provocări şi oportunităţi pentru IMM-uri, noi misiuni pentru profesioniştii
contabili, competitivitate, inovaţie şi conformitate, rolul creativ al profesiei contabile în viaţa unei entităţi, soluţii
pentru contextul european şi naţional al implementării Directivei 34/2013 a Parlamentului European şi a Con
siliului, folosirea tehnologiei informaţionale în furnizarea serviciilor de calitate.
Ca o concluzie, profesionistul contabil va avea aceleaşi obligaţii ca în prezent: asigurarea profitului firmelor
pe o piaţă competitivă, conformitatea cu legislaţia fiscală, cu standardele şi normele profesionale. Factorul-cheie
care va influenţa „pasiunea” profesionistului contabil este internetul. Demnitatea, curajul asumării de noi acti
vităţi, a sprijinirii clienţilor pentru a se menţine în piaţă sunt calităţile pe care trebuie să le aibă profesionistul
contabil în continuarea „pasiunii”.

1 2 - 1 3 s e p tembrie 2014
Desfăşurarea lucrărilor Congresului a reprezentat din nou o lecţie de profesionalism, de organizare riguroasă şi
de imaginaţie de neegalat, izvorâtă dintr-o sensibilitate care este poate brandul spiritului profesionistului contabil.
Ü Filiala CECCAR Braşov

Vă mulţumim pentru onoarea pe care a avut-o delegaţia filialei Braşov a CECCAR de a participa la cea de-a
XX-a ediţie a Congresului Profesiei Contabile din România.
Am fost profund impresionaţi de amploarea organizării Congresului, care a reprezentat un eveniment de mare
clasă. Admirăm capacităţile dvs. organizatorice şi manageriale. Organizarea a fost perfectă până în cele mai mici
detalii, fără cusur.
Suntem mândri că suntem membri ai marii familii a CECCAR, pentru că aici am întâlnit nu doar adevăraţi pro
fesionişti, ci şi oameni de suflet care ştiu să aprecieze şi profesia, şi arta, şi cultura, îmbinându-le armonios.
Sincere felicitări atât dvs., cât şi întregii echipe pe care o conduceţi!
Ü Filiala CECCAR Brăila

Stimată doamnă director general, ec. Daniela Vulcan,
Delegaţia filialei CECCAR Brăila participantă la lucrările celei de-a XX-a ediţii a Congresului Profesiei Contabile
din România, organizat la Bucureşti în zilele de 12-13 septembrie 2014, vă transmite pe această cale cele mai
sincere mulţumiri pentru ospitalitate şi felicitări pentru organizarea de excepţie la cel mai înalt nivel a ediţiei
jubiliare a Congresului din acest an.
Putem afirma cu mândrie şi sinceritate că participarea la acest eveniment ne-a făcut să ne simţim mai fru
moşi – pentru că am revenit acasă cu zâmbetul pe buze şi cu linişte în suflet, mai tineri – pentru că am avut pri
vilegiul să ascultăm speakeri de excepţie, cu idei tinere, inovatoare, şi mai bogaţi profesional – datorită calităţii
prezentărilor şi informaţiilor primite în concordanţă cu tema principală a Congresului.
Această ediţie jubiliară a deschis pentru toţi noi orizonturi, noi viziuni în domeniul profesiei contabile.
Vă felicităm pentru creativitatea şi originalitatea cu care ne surprindeţi plăcut de fiecare dată, pentru talentul
organizatoric de înaltă clasă şi pentru valorile transmise prin învăţătură, prin cunoaştere! Pentru că Albert
Einstein spunea: „Imaginaţia este la fel de importantă ca şi cunoaşterea” şi „când ni se oferă învăţătură, aceasta
trebuie percepută ca un cadou valoros, nu ca o sarcină grea; în asta constă diferenţa transcendentului”.
Ü Filiala CECCAR Buzău

Vă mulţumim pentru onoarea pe care a avut-o delegaţia filialei Buzău a Corpului Experţilor Contabili şi Con
tabililor Autorizaţi din România de a participa la evenimentele organizate în perioada 10-13 septembrie 2014.
Vă transmitem felicitări pentru minunata organizare a evenimentelor şi îndeosebi a celei de-a XX-a ediţii a Con
gresului Profesiei Contabile din România, care s-a remarcat printr-o înaltă distincţie, prin rafinament şi profesionalism.
Încă o dată vă mulţumim pentru tot!
Ü Filiala CECCAR Călăraşi

Am rămas profund impresionaţi de organizarea exemplară a celei de-a XX-a ediţii a Congresului Profesiei
Contabile, cel mai bun moment de dezbateri pe tema Directiva 34 – Proiect de ordin al MFP.
Toate cele cinci sesiuni au fost impecabil realizate şi organizate, temele fiind de un real interes. Vorbitorii au
fost de înaltă clasă. Era imposibil să nu fii atent! Am simţit unitatea şi unicitatea profesiei la ea acasă.
Vă felicităm, doamnă director general Daniela Vulcan! Aveţi grijă de dvs. ca de profesie!
Ü Filiala CECCAR Cluj

Stimată doamnă Daniela Vulcan, director general al CECCAR,
În numele filialei CECCAR Cluj, dorim să vă transmitem cele mai calde mulţumiri şi aprecieri pentru eleganţa
şi rafinamentul organizării evenimentelor din 12-13 septembrie 2014.
Tematica Congresului a fost la înălţimea importanţei acţiunii, aducând în atenţie şi dezbatere cele mai actua
le provocări ale profesiei contabile la nivel naţional şi internaţional. Lucrările prezentate au abordat aspecte de
cea mai mare actualitate, la care am salutat intervenţiile de aleasă ţinută profesională ale specialiştilor autohtoni,
reprezentanţi de seamă şi consacraţi în domeniul profesiei noastre.

Apreciem sincer efortul şi implicarea întregului aparat al Corpului pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni
cu rezonanţă internaţională, pe care am receptat-o ca deosebit de valoroasă şi pe deplin reuşită.
Remarcăm în mod deosebit eforturile şi strădania dvs. pentru succesul lucrărilor Congresului, adresându-vă
binemeritatele felicitări şi asigurându-vă de statornica noastră stimă şi consideraţie.
Ü Filiala CECCAR Dâmboviţa

Cea de-a XX-a ediţie a Congresului Profesiei Contabile din România, desfăşurată la Bucureşti în zilele de 12 şi
13 septembrie 2014, constituie cea mai înaltă expresie a nivelului de creaţie pe care CECCAR l-a manifestat de-a
lungul existenţei sale.
Evenimentul, care marchează aspecte majore ale vieţii economice şi sociale la nivel naţional, european şi
internaţional, desfăşurat sub emblema abordărilor de maximă actualitate ce privesc „Noi dimensiuni şi provocări
ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”, a reunit specialişti aparţinând unor domenii vi
tale evoluţiilor prezente şi viitoare, prosperităţii şi bunăstării generale a societăţii.
Exprimăm aprecieri la modul superlativ atât în privinţa manifestărilor, care au implicat specialişti de înaltă clasă,
cât şi în privinţa profesioniştilor care au făcut posibilă realizarea acestora prin perseverenţa de a acţiona cu fermi
tate, mândrie, satisfacţie şi succes în spiritul excelenţei universului indestructibil al comunităţii profesiei contabile.
Ecoul Congresului Profesiei Contabile, ediţia a XX-a, evidenţiază un învingător printre învingători, performan
ţa care a devansat performanţa, rezultatul inteligenţei care îi deschide profesiei contabile posibilităţi infinite.
Felicităm a XX-a ediţie a Congresului pentru temă, pentru prezentările de înalt nivel calitativ, pentru atmosfe
ra distinsă şi prietenoasă!
Felicităm echipa de organizare, participanţii, CECCAR şi profesia contabilă din România!
Îl felicităm pe directorul general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan, care prin capacitatea sa de creaţie, distincţie,
rafinament, profesionalism, competenţă, pasiune, excelenţă în gândire, comunicare şi acţiune se identifică cen
trului de greutate, rezonanţei şi măreţiei evenimentului privit în amplitudinea sa!
Ü Filiala CECCAR Galaţi

Doamnei ec. Daniela Vulcan, directorul general al CECCAR
În numele delegaţiei filialei Galaţi a CECCAR, dorim să vă transmitem în primul rând mulţumiri pentru minuna
tul prilej oferit de a participa la lucrările celui de-al XX-lea Congres al Profesiei Contabile din România, o manifestare
de înaltă ţinută profesională, aşa cum a fost apreciată la unison de membrii delegaţiei noastre şi nu numai.
Ţinem să vă felicităm pentru excelenta organizare a întregii manifestări, partea profesională fiind armonizată
în mod plăcut cu programul social, precum şi cu ambianţa creată de elegantele şi nobilele locaţii în care au avut
loc evenimentele.
Apreciem bogăţia de idei valoroase care au izvorât din dezbaterile profesionale, idei extrem de importante
şi folositoare, care vor contribui cu siguranţă la o dezvoltare mai largă a orizonturilor profesionale pe care ni le
dorim cu toţii.
Am fost onoraţi să participăm la aceste evenimente alături de distinşi oaspeţi de peste hotare, reprezentanţi
de seamă ai profesiei contabile de pe plan internaţional, lucru care certifică nivelul ridicat din punct de vedere
ştiinţific al lucrărilor celui de-al XX-lea Congres al Profesiei Contabile din România.
Ü Filiala CECCAR Giurgiu

Iată, încă un eveniment marca CECCAR a luat sfârşit nu demult, ediţia aniversară, cu numărul XX, a Congresului
Profesiei Contabile. Şi acest eveniment, ca de altfel toate celelalte organizate de organismul nostru, s-a dovedit
a fi unic.
Ne-am bucurat în aceste zile de evenimente extraordinare, organizate impecabil, în ceea ce priveşte atât partea
profesională, cât şi cea de socializare, de locaţii deosebite, iar momentele artistice au fost de o sensibilitate aparte.
Felicitări echipei de organizare, felicitări tuturor celor implicaţi în desfăşurarea acestui eveniment, deoarece
în spatele unei manifestări de o asemenea amploare este foarte multă muncă!
Felicitări doamnei director general! Aţi dovedit din nou că sunteţi sufletul acestei mari familii!
Încă o dată s-au demonstrat unitatea şi puterea Corpului!
Delegaţia filialei CECCAR Giurgiu vă mulţumeşte din suflet pentru tot!

1 2 - 1 3 s e p tembrie 2014
Ü Filiala CECCAR Harghita

Dorim să vă împărtăşim impresiile noastre privind evenimentele din 10-13 septembrie 2014 la care am avut
onoarea de a participa. Congresul a fost unul deosebit şi foarte interesant, deosebit prin subiectele abordate,
prin prezentările de înaltă calitate, iar programele sociale variate şi de înaltă ţinută ne-au făcut să ne simţim
mândri că facem parte din acest colectiv.
Mulţumiri şi aprecieri din inimă doamnei director general Daniela Vulcan şi tuturor celor care au participat la
organizarea acestor evenimente, reuşind să ne ofere clipe de neuitat.
Ü Filiala CECCAR Ialomiţa

Doamnă director general,
Doamnă preşedinte onorific,
Ediţia aniversară, a XX-a, a Congresului Profesiei Contabile din România ne-a adus tuturor în inimi bucuria
participării la un eveniment memorabil, prin tot ceea ce s-a creat în cadrul său.
Pornind de la temă, „Noi dimensiuni şi provocări ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie şi Conformitate”,
extrem de bine poziţionată în viaţa de astăzi și de mâine a profesiei, mergând mai departe la sesiunile Congresu
lui și la vorbitorii care au adus inovaţia în desfășurarea unei astfel de acţiuni, continuând cu modalitatea de abor
dare a problematicilor, totul, dar totul, în cadrul acestui laborator știinţific a arătat rafinament, clasă, stil, performanţă.
Desfășurarea, locaţia, organizarea, programul și tot ceea ce ţine de aspectele știinţifice ale acestei acţiuni au
demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, excelenţa la care se lucrează în CECCAR sub bagheta unui Om –
directorul general Daniela Vulcan – care a știut să înveţe și să cultive, mergând până la desăvârșire, arta de a
pune în valoare profesionistul contabil.
Să fii acolo unde se scrie istorie este un privilegiu pe care nu îl au mulţi oameni într-o viaţă, iar la cel de-al
XX-lea Congres al Profesiei Contabile din România s-a scris o filă de istorie. Este o filă de istorie scrisă cu noi teh
nologii, cu inovaţie și competitivitate, care deschide ușa viitorului în profesia contabilă.
Colectivul de conducere al filialei CECCAR Ialomiţa, care a avut bucuria participării la această acţiune, vă adre
sează sincere felicitări și mulţumiri personal dvs., doamnă director general Daniela Vulcan, Colectivului știinţific
al Congresului, Biroului permanent al Consiliului superior al CECCAR și tuturor celor care au creat acest eveniment.
Ü Filiala CECCAR Mehedinţi

Doamnei director general Daniela Vulcan
Vă mulţumim pentru încă o ediţie de excepţie a Congresului Profesiei Contabile. Vă mulţumim pentru modul
de organizare impecabil, aşa cum de altfel ne-aţi obişnuit.
Vă mulţumim că aţi avut în vedere atât grija pentru dezvoltarea noastră profesională, în mod special, cât şi
grija pentru suflet. Aţi reuşit să ne încărcaţi sufletul cu o bucurie imensă, satisfacţia că facem parte dintr-un orga
nism de elită, condus cu dăruire şi profesionalism de un Om deosebit.
Tema Congresului a fost una de excepţie, iar vorbitorii, de asemenea. Lucrările dezbătute au fost de înaltă
ţinută profesională.
Vă mulţumim pentru tot ce ne-aţi oferit şi ne oferiţi cu fiecare ocazie. Mulţumim tuturor pentru eforturile deosebite!
Ü Filiala CECCAR Mureş

Delegaţia filialei CECCAR Mureş care a participat la manifestările Corpului din perioada 10-13 septembrie
2014 a fost plăcut impresionată de modul în care acestea au fost organizate şi apreciază eforturile depuse de
organizatori, considerând că prin acţiunile derulate s-a făcut o promovare foarte bună a activităţilor CECCAR, atât
pe plan naţional, cât şi internaţional.
Vă felicităm pentru organizarea cu succes a acestor evenimente şi vă asigurăm de tot sprijinul în activităţile
care se vor desfăşura în viitor!
Ü Filiala CECCAR Sălaj

A fost o deosebită onoare şi, de asemenea, o plăcere pentru noi să luăm parte la evenimentele organizate de
CECCAR în perioada 10-13 septembrie 2014 la Bucureşti.

Dorim să vă aducem mulţumiri pentru posibilitatea ca, în cadrul ediţiei a XX-a a Congresului Profesiei Con
tabile din România, să se prezinte opinii şi comentarii cu privire la aspecte care ţin de iniţiativele Uniunii Europene
şi care vor avea un impact deosebit asupra profesiei noastre.
De asemenea, dorim să vă aducem mulţumiri pentru căldura cu care am fost întâmpinaţi şi pentru programul
organizat în mod profesionist de dvs. Şi totuşi, un simplu mulţumesc nu este de ajuns pentru toate momentele
frumoase pe care ni le-aţi oferit, pentru emoţiile pe care ni le-aţi dăruit sau pentru zâmbetul de pe feţele noastre.
Vă mărturisim sincer că foarte rar se întâmplă să întâlneşti oameni faţă de care să nu ai decât admiraţie şi
cuvinte de laudă. Mulţi excelează într-o anumită direcţie şi te uimesc prin cunoştinţele lor în profesie, în artă sau
în diferite domenii. Alţii se evidenţiază prin bunătate sau, din păcate, prin lipsă de omenie. Dar foarte rar ţi-e dat
să întâlneşti o persoană care să întrunească cele mai alese însuşiri care ar trebui să caracterizeze „omul” în ade
văratul sens al acestui cuvânt. Un astfel de exemplu rar, care în mod discret duce pe cont propriu o activitate
deosebită în folosul celor care au nevoie de sprijin şi de educaţie, sunteţi dvs., doamnă director general.
Totodată, dorim să vă felicităm pentru iniţiativa de a organiza un simpozion naţional în memoria celui care a
fost preşedintele nostru, prof. univ. dr. Marin Toma, iniţiativă care ne onorează.
Încheiem prin a ne exprima încă o dată gratitudinea pentru modul în care au fost organizate evenimentele, pentru
oamenii extraordinari din cadrul Aparatului central al CECCAR, care împreună formează o echipă de excepţie. Suc
cesul nostru este rodul unei munci susţinute de o echipă excepţională condusă de omul extraordinar Daniela Vulcan.
Ü Filiala CECCAR Sibiu

Ediţia jubiliară, a XX-a, a Congresului Profesiei Contabile din România a surclasat orice alt eveniment profe
sional la care am avut vreodată ocazia să participăm. Eleganţa, înalta clasă, organizarea de elită au depăşit orice
aşteptări sau exigenţe. Congresul a fost o excepţională reuşită din punctul de vedere al calităţii sale ştiinţifice,
fapt datorat temelor de maximă actualitate şi de interes abordate. Cele cinci sesiuni moderate cu înalt profe
sionalism şi calitatea expunerilor prezentate, profunzimea analizelor ştiinţifice, a cercetărilor ne-au captivat, iar
modul în care conceptele teoretice au fost abordate din perspectivă practică a menţinut vie şi la cote maxime
atenţia publicului pe parcursul celor două zile.
Maniera în care au fost gândite organizarea şi tematica şi au fost selectaţi moderatorii a constituit pentru pu
blic o excelentă oportunitate de cunoaştere a progreselor şi noutăţilor din domeniul temelor abordate, dar şi un
prilej de analiză lucidă a ceea ce trebuie întreprins în viitor.
Pentru toate acestea îi suntem recunoscători doamnei director general Daniela Vulcan, artizanul care, graţie
forţei creatoare cu care este înzestrat, a făcut posibil să trăim şi să ne bucurăm de asemenea momente.
Doamnă director general Daniela Vulcan, în numele delegaţiei filialei CECCAR Sibiu, vă mulţumim şi vă
transmitem recunoştinţa şi respectul nostru. Prin tot ceea ce întreprindeţi faceţi să crească tot mai mult prestigiul
CECCAR, iar noi ne mândrim că sunteţi liderul nostru. Vă mulţumim că existaţi!
Ü Filiala CECCAR Teleorman

Organizarea impecabilă, participanţii de prestigiu din străinătate şi din ţară, subiectele puse în discuţie şi în
tregul program al evenimentelor organizate de CECCAR în perioada 10-13 septembrie 2014 ne-au întărit convin
gerea că aparţinem unui organism profesional unit, corect, în permanentă conexiune cu societatea şi cu viitorul
acesteia. Nimeni şi nimic nu poate să învingă această forţă formată din membri şi numită CECCAR.
În acest an am simţit mai intens decât oricând că CECCAR este organismul profesional cel mai puternic an
corat în realitate, care după perioada de renaştere se dezvoltă şi face faţă cu profesionalism provocărilor actuale,
adoptă soluţiile cele mai potrivite şi se îndreaptă spre noi dimensiuni.
Delegaţia filialei CECCAR Teleorman a plecat acasă cu convingerea clară că CECCAR are un lider care îl con
duce cu dăruire şi abnegaţie pe drumul drept şi solid trasat şi construit de înaintaşii noştri contemporani.
Vă felicităm şi vă mulţumim, doamnă director general, pentru că dvs. aţi fost promotorul care a creat cu pro
fesionalism tot ce am văzut, am trăit şi am simţit în aceste zile!
Maxim este calificativul acordat de delegaţia filialei CECCAR Teleorman!
Ü Filiala CECCAR Timiş

Doamnei director general, ec. Daniela Vulcan
Evenimentele organizate de CECCAR în zilele de 10-13 septembrie 2014 ne îndreptăţesc să tragem încă o
dată concluzia că atunci când suntem uniţi putem realiza multe, prin unitate avem forţa necesară de a rezolva
probleme care par a nu avea soluţie.

1 2 - 1 3 s e p tembrie 2014
Congresul al XX-lea a fost foarte bine organizat în ceea ce priveşte atât materialele prezentate, cât şi persoa
nele care le-au susţinut, acestea conducând la dezbateri profesionale folositoare celor prezenţi.
Suntem mândri că facem parte din CECCAR şi îi felicităm pe organizatorii acestor evenimente.
Ü Filiala CECCAR Tulcea

Felicitări preşedintelui comitetului de organizare a lucrărilor celei de-a XX-a ediţii a Congresului Profesiei Con
tabile din România, doamna director general ec. Daniela Vulcan, felicitări echipei sale din executiv, felicitări
doamnei preşedinte onorific Ecaterina Necşulescu şi, nu în ultimul rând, felicitări vorbitorilor din cadrul sesiunilor
profesionale, ale căror teme de interes deosebit au constituit adevărate provocări care ne îndeamnă la reflecţie!
Această ediţie a Congresului a dat tonul unei altfel de abordări a profesiei contabile, dintr-o perspectivă mai
modernă, mai creativă, bazată pe tehnologia informaţională de ultimă generaţie, în care inovaţia, creativitatea,
competitivitatea şi conformitatea sunt cuvinte-cheie care trebuie să guverneze activitatea fiecărui expert contabil
şi contabil autorizat în contextul economic şi social existent.
Calităţile de lider de excepţie ale doamnei director general au fost dovedite practic prin modul de organizare
ireproşabil, prin locaţia aleasă şi mai ales prin tema Congresului.
Felicitări sincere pentru organizarea impecabilă a acestui eveniment!
Ü Filiala CECCAR Vaslui

Delegaţia filialei CECCAR Vaslui prezentă la manifestările din perioada 10-13 septembrie 2014 organizate de
CECCAR transmite sincere mulţumiri conducerii CECCAR, doamnei director general, ec. Daniela Vulcan, și comi
tetului de organizare pentru modul deosebit de desfășurare a lucrărilor.
Apreciem că tema aleasă pentru Congresul Profesiei Contabile, ediţia a XX-a, „Noi dimensiuni și provocări ale
profesiei contabile: Competitivitate, Inovaţie și Conformitate”, a creat premisele unui nivel înalt al dezbaterilor și al
concluziilor de interes atât pentru profesioniștii contabili, cât și pentru întreaga activitate economică din ţara noastră.
Conducerea CECCAR a dovedit că este capabilă să organizeze și să găzduiască evenimente de o mare im
portanţă și amploare, cu participare internaţională de cea mai înaltă ţinută.
Ü Filiala CECCAR Vâlcea

Stimată şi distinsă doamnă director general al CECCAR, ec. Daniela Vulcan,
Continuând tradiţia, începută la înfiinţarea sa, în anul 1921, de a organiza un congres al profesioniştilor con
tabili la fiecare doi ani, şi în anul 2014 CECCAR a organizat Congresul Profesiei Contabile din România, ajuns la a
XX-a ediţie, la un nivel care a întrecut toate aşteptările, scoţând în evidenţă nivelul maxim de profesionalism şi
competenţă la care a ajuns acest organism, nivel suprem dat de portdrapelul nostru, conducătorul executiv ec.
Daniela Vulcan, recunoscut şi de invitaţii speciali prezenţi în sală. Acest nivel a ieşit în evidenţă chiar din primele
minute ale evenimentului, din filmul privind istoria Congreselor CECCAR, care a rulat pe ecrane în deschiderea
acestuia.
Problemele abordate la acest Congres au menirea de a crea premisele atingerii unor noi dimensiuni ale pro
fesiei contabile, în aşa fel încât provocările actuale, respectiv viitoare ale mediului economic european în care
experţii contabili îşi desfăşoară şi îşi vor desfăşura activitatea să poată fi depăşite cu succes de profesioniştii ro
mâni, demonstrându-se astfel că experţii contabili sunt cei care dau valoare organismului profesional pe care îl
reprezintă.
Întreaga desfăşurare a remarcabilelor evenimente a reconfirmat faptul că în CECCAR există unitate, stabilitate,
profesionalism, competenţă, acestea ducând la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a serviciilor prestate de
membri, la mai multă responsabilitate şi înalt profesionalism din partea acestora, furnizori de servicii de calitate
IMM-urilor şi nu numai.
Cuvinte ar fi multe de spus, dar vom demonstra prin atitudine şi unitate că, împreună cu dvs., doamnă di
rector general, coloana vertebrală, dar şi locomotiva Corpului, urmaşa şi continuatoarea demnă a preşedintelui
nostru Marin Toma, vom duce pe culmile cele mai înalte ale profesionalismului, competenţei şi conformităţii
acest organism profesional, „în slujba interesului public, pentru binele public”.
Putem concluziona că dezbaterile acestui Congres le vor furniza companiilor româneşti ideile necesare pen
tru ca acestea să aibă la dispoziţie toate elementele indispensabile evoluţiei, dezvoltării şi inovării activităţilor
lor, ajutându-le să gestioneze şi să depăşească dificultăţile cu care se vor confrunta în viitor.
Felicitări! Vă mulţumim, distinsă doamnă director general al CECCAR, Daniela Vulcan, pentru eforturile de
puse în organizarea acestui grandios eveniment, pentru ca noi să avem onoarea şi privilegiul de a lua parte la el.

Politici contabile pentru o raportare
Practică contabilă
financiară mai relevantă. Tratamente
contabile ale costurilor ulterioare
aferente imobilizărilor corporale
– partea a II-a –
Ştefan BUNEA, conf. univ. dr.

ASE Bucureşti
ABSTRACT
Accounting Policies for a More Relevant Financial Reporting. Accounting Treatments

for Subsequent Costs Related to Property, Plant and Equipment
Throughout enterprises’ operations, we have identified and we are still identifying significant
differences concerning the treatment of subsequent costs related to property, plant and
equipment. These differences are generated, on one hand, by the interpretable nature of
some regulated texts and, on the other hand, by the fact that regulations does not provide
for rules for particular cases of such expenses. One must appreciate the efforts of the
accounting regulating authority to clarify and to complete these regulations in order to
support a more relevant reporting and, consequently, to obtain a reliable image within
the financial statements. We shall detail on the treatment of subsequent expenses related
to property, plant and equipment since the publication of the Order of the Ministry of
Public Finances no. 3055/2009 up to the current moment, while also integrating the
references to IAS 16 Property, Plant and Equipment that has been and still is a source of
regulation in the Romanian accounting regulation process.
Key terms: property, plant and equipment, subsequent costs, repairs, general inspections,
approach by components
Pentru clarificarea diferenţelor de tratament contabil al costurilor ulterioare aferente imobilizărilor

corporale, redate în partea I a articolului, prezentăm următorul exemplu:
Exemplu
Entitatea Alfa SA achiziţionează la data de 31.12.N-1 un echipament la costul de 1.500.000 lei, TVA
24%. Durata de utilizare este estimată la 15 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară.
Se aprobă un plan al inspecţiilor generale care prevede inspecţii la fiecare 3 ani.
În luna decembrie N+2 are loc prima inspecţie, al cărei cost total este de 50.000 lei. A doua inspecţie
se desfăşoară la sfârşitul anului N+4, deoarece există indicii privind existenţa unor riscuri de exploatare, iar
costul ei este de 60.000 lei.
Să analizăm incidenţa acestor intervenţii programate asupra situaţiilor financiare ale entităţii Alfa SA
în următoarele situaţii:
l Situaţia I: Entitatea aplică OMFP nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv
OMFP nr. 1.898/2013);
l Situaţia II: Entitatea aplică IAS 16 Imobilizări corporale revizuit.

Situaţia I
Anul N-1:
– Achiziţia echipamentului:
1.860.000 lei % = 401 1.860.000 lei
1.500.000 lei 2131 „Furnizori”
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
360.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
Anii N şi N+1:
– Amortizarea activului:
100.000 lei 6811 = 2813 100.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
Anul N+2:
100.000 lei 6811 = 2813 100.000 lei
– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu inspecţia generală la cheltuieli după natură:

50.000 lei Clasa 6 = Clasele 2, 3, 4, 5 50.000 lei
Cheltuieli Imobilizări, Stocuri,
Terţi etc.
– Capitalizarea cheltuielilor cu inspecţia generală:

50.000 lei 2131/analitic = 722 50.000 lei
inspecţie generală „Venituri din producţia
„Echipamente tehnologice de imobilizări
(maşini, utilaje şi corporale”
La data de 31.12.N+2, valoarea contabilă a activului devine 1.500.000 lei – 3 ani x 100.000 lei + 50.000 lei
= 1.250.000 lei.
Anul N+3:
Amortizare = 1.250.000 lei/12 ani = 104.166,67 lei
104.166,67 lei 6811 = 2813 104.166,67 lei

Anul N+4:
104.166,67 lei 6811 = 2813 104.166,67 lei
– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu a doua inspecţie generală la cheltuieli după

natură:
Terţi etc.

60.000 lei 2131/analitic = 722 60.000 lei
La data de 31.12.N+4, valoarea contabilă a activului devine 1.250.000 lei – 2 ani x 104.166,67 lei +
60.000 lei = 1.101.666,66 lei.
Se observă că de fiecare dată costurile acestor intervenţii programate se capitalizează şi majorează

valoarea amortizabilă, ele fiind amortizate pe anii rămaşi.
Situaţia II
În acest caz se aplică abordarea pe componente. Costurile cu intervenţia se vor recunoaşte ca activ
separat de activul fizic şi se vor amortiza pe durata de până la următoarea intervenţie programată, nu pe
durata de utilizare rămasă a activului fizic. Dacă intervenţiile se desfăşoară conform planificării, la data unei
intervenţii ulterioare, valoarea contabilă a intervenţiei anterioare este zero (altfel spus, costul acesteia din urmă
este complet amortizat). Dacă o intervenţie ulterioară se realizează mai devreme decât era planificat, atunci
valoarea contabilă a intervenţiei anterioare este mai mare ca zero (altfel spus, costul acesteia din urmă nu
s-a amortizat integral, existând o valoare rămasă).
IAS 16 revizuit stipulează că mai întâi trebuie să procedăm la derecunoaşterea valorii contabile a inter
venţiei anterioare şi apoi să recunoaştem costul intervenţiei curente.
Să transpunem în înregistrări contabile aceste reguli.
Anul N-1:
– Achiziţia echipamentului:
1.860.000 lei % = 401 1.860.000 lei
1.500.000 lei 2131/analitic „Furnizori”
activ fizic
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
360.000 lei 4426
„TVA deductibilă”

Anii N şi N+1:
100.000 lei 6811/analitic = 2813/analitic 100.000 lei
activ fizic activ fizic
Anul N+2:
– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu inspecţia generală la cheltuieli după natură (pre
supunem că entitatea prezintă cheltuielile după natură în Situaţia rezultatului global, conform IAS 1 Prezen
tarea situaţiilor financiare):
Terţi etc.

50.000 lei 2131/analitic = 722 50.000 lei
La data de 31.12.N+2, entitatea are două componente:

l componenta fizică, a cărei valoare contabilă este de 1.500.000 lei – 3 ani x 100.000 lei = 1.200.000 lei;
l componenta de cheltuieli ulterioare, a cărei valoare contabilă este de 50.000 lei.
Anul N+3:
– Amortizarea activului fizic:
Amortizare = 1.200.000 lei/12 ani = 100.000 lei
– Amortizarea componentei de inspecţie generală:

Valoare amortizabilă = 50.000 lei
Durată = 3 ani
16.666,67 lei 6811/analitic = 2813/analitic 16.666,67 lei
inspecţie generală inspecţie generală

Anul N+4:
– Amortizarea activului fizic:
– Amortizarea componentei de inspecţie generală:

16.666,67 lei 6811/analitic = 2813/analitic 16.666,67 lei
inspecţie generală inspecţie generală
– Derecunoaşterea valorii contabile a inspecţiei anterioare:

Cost inspecţie anterioară = 50.000 lei
Amortizare cumulată = 2 ani x 16.666,67 lei = 33.333,34 lei
Valoare contabilă = 16.666,66 lei
50.000,00 lei % = 2131/analitic 50.000,00 lei
33.333,34 lei 2813/analitic inspecţie generală
inspecţie generală „Echipamente tehnologice
„Amortizarea instalaţiilor, (maşini, utilaje şi
mijloacelor de transport, instalaţii de lucru)”
animalelor şi plantaţiilor”
16.666,66 lei 6583*/analitic
valoare rămasă
inspecţie generală
„Cheltuieli privind
imobilizările necorporale
şi corporale cedate şi
alte operaţiuni de capital”
* Cont prevăzut în OMFP nr. 1.286/2012, utilizat de entităţile care aplică IFRS.
– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu a doua inspecţie generală la cheltuieli după

natură:
Terţi etc.

60.000 lei 2131/analitic = 722 60.000 lei
La data de 31.12.N+4, entitatea are două componente:

l componenta fizică, a cărei valoare contabilă este de 1.500.000 lei – 5 ani x 100.000 lei = 1.000.000 lei;
l componenta de cheltuieli ulterioare, a cărei valoare contabilă este de 60.000 lei.

Se observă că în cazul aplicării IFRS abordarea de o nouă capitalizare se derecunoaşte valoarea con
pe componente nu permite supraevaluarea activului, tabilă a costurilor capitalizate anterior. În practica na
ca în cazul OMFP nr. 3.055/2009, cu modificările şi ţională nu se aplică acest principiu. De fiecare dată,
completările ulterioare. Cheltuielile cu intervenţiile costurile acestor intervenţii vor majora valoarea ac
programate sunt amortizate pe o durată mică repre tivului fizic şi se vor amortiza pe durata de utilizare
zentată de intervalul dintre două intervenţii. Înainte rămasă a acestuia.
BIBLIOGRAFIE
1. CECCAR (2010), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile conforme cu directivele euro
pene aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. IASB (2013), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia
nuarie 2013, Partea A, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
3. Unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte
componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009. Ghid practic, 2010, disponibil la http://discutii.mfinante.
ro/static/10/Mfp/reglementaricontabile/Ghid_27092010.pdf
4. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile con
forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificările
şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.898/2013 pentru modificarea şi completarea Reglementă
rilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 3.055/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 727/26.11.2013.
Abonamente pentru anul 2015

Pentru anul 2015, preţul abonamentelor la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
rămâne acelaşi cu cel din anul în curs, respectiv:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cu ordin de
plată sau mandat poştal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dumneavoastră şi adresa unde doriţi să primiţi
revista expediaţi-le pe adresa Editurii CECCAR, prin fax sau prin e-mail.
Numere diverse ale revistelor din 2014 se pot procura de la casieria CECCAR – sediul central, la preţul
de 15 lei/exemplar.

Utilitatea diferitelor tipuri de bilanţ
folosite în analiza economico-financiară
şi în evaluare
– partea a III-a –
Corina Graziella DUMITRU, prof. univ. dr.
ASE Bucureşti
ABSTRACT
The Usefulness of Different Types of Balance Sheets Used for the Economic
and Financial Analysis and for Measurement
The aim of financial statements is to provide information on the financial position of an

entity, on its returns and on the changes in the financial position. All this information
answers the common needs of most of the users, while omitting a series of non-financial
and predictive information. Depending on the purpose targeted by this analysis and by
the users, having as basis the accounting balance, we have developed several types of
balance sheets such as: financial balance, functional balance, economic balance, etc. The
present article aims at presenting the stages of preparing these types of balance sheets,
starting from the corrections and the restatements made in the accounting balance sheet
until the measurement of the main indicators used in the analysis of the financial balance
and in the measurement process.
Key terms: functional balance, financial balance, economic balance
3. Bilanţul economic
Studiu de caz
Informaţiile privind situaţia patrimonială a societăţii Alfa se prezintă astfel:

- lei -
Terenuri (1.000 m2 x 6 lei/m2) 6.000
Clădiri 130.000
Echipamente 50.000
Maşini luate cu chirie 11.000
Imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire) 7.000
Imobilizări financiare (1.000 de acţiuni deţinute la Beta din totalul de 30.000 de acţiuni) 15.000
Materii prime (60 kg x 1.000 lei/kg) 60.000
Materiale consumabile 25.000
Produse finite (50 kg x 1.500 lei/kg) 75.000
Creanţe – clienţi 45.000
Creanţe – clienţi din facturi externe (20.000 euro x 4,5 lei/euro) 90.000

Conturi la bănci în valută (10.000 euro x 4,3 lei/euro) 43.000
Capital social (format din 10.000 de acţiuni) 180.000
Rezerve 20.000
Prime de emisiune 40.000
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli care vor fi reluate într-o perioadă mai mare de un an 20.000
Datorii financiare 146.000
Datorii nefinanciare 140.000
Alte informaţii:
a) Preţul de vânzare al unui m2 de teren în cadrul unei tranzacţii recente a fost de 9 lei/m2.
b) În cadrul imobilizărilor corporale s-a identificat o locuinţă de protocol în valoare de 20.000 lei.
c) Un echipament în valoare de 5.000 lei nu a mai fost utilizat decât în proporţie de 5% în ultimii 3 ani.
Restul echipamentelor au fost evaluate de un evaluator la valoarea justă de 60.000 lei. Acum 2 ani i-au
fost închiriate altei firme două echipamente în valoare de 5.000 lei.
d) Beta a transmis activul net corectat în valoare de 600.000 lei.
e) Preţul ultimelor achiziţii la materii prime a fost de 1.500 lei/kg.
f) În cadrul materialelor consumabile s-au identificat stocuri fără mişcare în sumă de 5.000 lei.
g) Preţul de vânzare (mai puţin beneficiile estimate) pentru produsele finite a fost de 1.650 lei/kg.
h) Din totalul creanţelor – clienţi, 10.000 lei reprezintă clienţi incerţi.
i) Cursul de schimb valutar la data de 31.12.N a fost de 4,4 lei/euro.
j) Profitul previzional net este de 85.000 lei/an.
k) Rata de remunerare a valorii substanţiale brute este de 15%.
l) Rata de actualizare este de 10%.
Se cere:
(1) Prezentaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic.
(2) Întocmiţi bilanţul economic pe baza datelor de mai sus.
(3) Determinaţi activul net corijat (corectat) prin ambele metode.
(4) Calculaţi valoarea matematică contabilă (intrinsecă) a unei acţiuni Alfa.
(5) Calculaţi valoarea substanţială brută, valoarea substanţială brută redusă şi valoarea substanţială netă.
Rezolvare:
(1) Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic1
Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic pentru evaluare se realizează cu ocazia elaborării
a două lucrări indispensabile oricărei evaluări, respectiv determinarea activului net corijat (corectat) al în
treprinderii (ANC) şi determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii (CB).
Activul net corijat al unei entităţi se determină parcurgându-se succesiv trei etape:
A. separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri
în afara exploatării;
B. reevaluarea bunurilor necesare exploatării;
C. calculul matematic al activului net corijat.
A. Separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri
în afara exploatării:
Activele în afara exploatării sunt cele care aparent nu au o legătură directă cu activitatea de bază a
entităţii (case de vacanţă, locuinţe de serviciu, construcţii cu altă destinaţie decât cele legate de activitatea de
bază, ambarcaţiuni de plăcere etc.) sau cele care din diferite motive au un grad de utilizare redus sau foarte
redus (sub 50%, de exemplu), în această situaţie putându-se găsi terenuri, construcţii, maşini şi utilaje etc.
1
Marin Toma (2011), Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureşti, pp. 74-84.

Bunurile în afara exploatării sunt evidenţiate distinct de evaluator, nefiind supuse operaţiunilor din
etapele B şi C de determinare a activului net corijat. Ele sunt evaluate distinct în funcţie de natura şi de piaţa
fiecărui bun.
B. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării:
a) Imobilizări necorporale:
Imobilizările necorporale (cheltuieli de înfiinţare, mărci, brevete, licenţe, studii, tehnologii etc.) sunt
considerate, de regulă, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al întreprinderii, cu o singură
excepţie: cheltuielile de cercetare şi studiile care se referă la produse noi sau la dezvoltare.
b) Imobilizări corporale:
Imobilizările corporale necesare exploatării sunt evaluate la valoarea de folosinţă a activelor respective
atunci când evaluarea nu se face într-o optică de vânzare sau de lichidare a acestor active.
Această valoare se obţine, de regulă, pe baza costului istoric diminuat de amortismentul economic
(inclusiv deprecierea).
Valoarea de folosinţă ar trebui să fie aproape de valoarea de piaţă, adică de preţul la care întreprinderea
ar putea să procure un bun identic pe o piaţă de ocazie.
Valoarea de folosinţă poate să fie definită ca fiind valoarea actualizată a intrărilor nete de fluxuri de
gajate prin exploatarea unui activ.
c) Imobilizări financiare:
Structura frecvent întâlnită la acest element al bilanţului contabil se referă la titluri de participare la
capitalul altor întreprinderi (acţiuni, părţi sociale etc.) şi la credite acordate sau plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit, după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pa
chet majoritar sau într-un pachet minoritar.
Titlurile care cotează se evaluează prin metodele indicate de organismul de reglementare a pieţei de
capital. Cea mai utilizată metodă constă în estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus
dintre media ponderată a preţurilor la tranzacţiile care au avut loc în ultima zi de la bursă şi preţul ultimei
tranzacţii din aceeaşi zi, cu condiţia să fie un preţ relevant, adică să se refere la cel puţin 0,5% din numărul
de titluri ale emitentului.
Titlurile care nu cotează şi se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitali
zării dividendelor.
Titlurile care nu cotează, dar se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeaşi metodă
a capitalizării dividendelor, dar pot fi utilizate şi alte metode bazate pe evaluarea globală a întreprinderii în
care s-a investit.
Creditele acordate, plasamentele sunt luate în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate,
cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare
celei în care au demarat studiile pentru evaluarea întreprinderii.
d) Stocuri:
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc.)
se evaluează la preţurile de achiziţie practicate în luna anterioară celei în care se face evaluarea, iar dacă
intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă.
Stocurile din interior (producţie neterminată, semifabricate din producţia proprie etc.) se evaluează la
nivelul costurilor efective corectate cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor.
Stocurile la ieşire (produsele finite) se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare, mai puţin beneficiile
estimate în aceste preţuri.
e) Creanţe:
Se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor şi se calculează ajustări pentru deprecieri
pentru creanţele incerte sau cu termenele de încasare depăşite. Creanţele se iau în calculul activului net co
rijat cu valorile din contabilitate, cele în valută fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale
din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea întreprinderii.
f) Disponibilităţi băneşti şi alte valori mobiliare de plasament:
Disponibilităţile băneşti intră în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele în va
lută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei
în care are loc evaluarea.
Valorile mobiliare de plasament se evaluează la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluării.

g) Alte ajustări aduse bilanţului contabil:
Obligaţiile financiare şi nefinanciare în valută se actualizează la raportul de schimb al monedei naţio
nale, diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare ale întreprinderii.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt incluse în categoria creanţelor.
Veniturile înregistrate în avans sunt incluse în categoria datoriilor nefinanciare.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se tratează drept datorii nefinanciare pe termen lung sau scurt.
C. Calculul matematic al activului net corijat:
Activul net corijat se poate stabili prin două metode:
l metoda substractivă, care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor dato
riilor întreprinderii;
l metoda aditivă, care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor
rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii.
(2) Întocmirea bilanţului economic

În vederea întocmirii bilanţului economic vom efectua următoarele corecţii asupra elementelor din
bilanţul contabil:
1. Imobilizări necorporale = -7.000 lei (eliminarea cheltuielilor de constituire)
2. Terenuri:
Valoare contabilă terenuri = 1.000 m2 x 6 lei/m2 = 6.000 lei
Valoare economică terenuri = 1.000 m2 x 9 lei/m2 = 9.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea terenurilor = 9.000 lei – 6.000 lei = +3.000 lei
3. Clădiri = -20.000 lei (locuinţa de protocol, considerată bun în afara exploatării)
4. Echipamente:
a) -5.000 lei (echipamentul care nu a mai fost utilizat decât în proporţie de 5% în ultimii 3 ani, consi
derat activ în afara exploatării);
b) Restul echipamentelor la valoarea contabilă = 50.000 lei – 5.000 lei = 45.000 lei
Echipamente la valoarea reevaluată = 60.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă restului echipamentelor = 60.000 lei – 45.000 lei = 15.000 lei
Total diferenţă pozitivă din reevaluarea echipamentelor = -5.000 lei + 15.000 lei = +10.000 lei
5. Imobilizări financiare:
Valoarea matematică contabilă (VMC) (intrinsecă) a unei acţiuni Beta = Activ net corijat Beta/Număr
de acţiuni
VMC = 600.000 lei/30.000 acţiuni = 20 lei/acţiune
Valoare contabilă acţiuni Beta = 15.000 lei
Valoare economică acţiuni Beta = 1.000 acţiuni Beta x 20 lei/acţiune = 20.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea acţiunilor Beta = 20.000 lei – 15.000 lei = +5.000 lei
6. Materii prime:
Valoare contabilă materii prime = 60 kg x 1.000 lei/kg = 60.000 lei
Valoare economică materii prime = 60 kg x 1.500 lei/kg (preţul ultimelor achiziţii) = 90.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea materiilor prime = 90.000 lei – 60.000 lei = +30.000 lei
7. Materiale consumabile = -5.000 lei (stocuri fără mişcare)
8. Produse finite:
Valoare contabilă produse finite = 50 kg x 1.500 lei/kg = 75.000 lei
Valoare economică produse finite = 50 kg x 1.650 lei/kg (preţul de vânzare, mai puţin beneficiile
estimate) = 82.500 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea produselor finite = 82.500 lei – 75.000 lei = +7.500 lei

9. Creanţe:
a) Creanţe – clienţi = -10.000 lei (clienţi incerţi)
b) Creanţe în valută:
Valoare contabilă creanţe în valută = 20.000 euro x 4,5 lei/euro = 90.000 lei
Valoare economică creanţe în valută = 20.000 euro x 4,4 lei/euro (curs de schimb valutar la 31.12.N)
= 88.000 lei
Diferenţă negativă din reevaluarea creanţelor în valută = 88.000 lei – 90.000 lei = -2.000 lei
Total diferenţă negativă din reevaluarea creanţelor = -10.000 lei – 2.000 lei = -12.000 lei
10. Disponibilităţi în valută:
Valoare contabilă disponibilităţi în valută = 10.000 euro x 4,3 lei/euro = 43.000 lei
Valoare economică disponibilităţi în valută = 10.000 euro x 4,4 lei/euro (curs de schimb valutar la
31.12.N) = 44.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluarea disponibilităţilor în valută = 44.000 lei – 43.000 lei = +1.000 lei
Pe baza datelor din problema noastră, bilanţul contabil în formă tabelară se prezintă astfel:
- lei -
Activ Sume Capitaluri şi datorii Sume

1. Imobilizări necorporale 7.000 1. Capital social 180.000
2. Imobilizări corporale 186.000 2. Prime de capital 40.000
(6.000 (terenuri) + 130.000 (clădiri) +
50.000 (echipamente))
3. Imobilizări financiare 15.000 3. Rezerve 20.000
Active imobilizate total (1 + 2 + 3) 208.000 Capital propriu (1 + 2 + 3) 240.000
Stocuri 160.000 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000
(60.000 (materii prime) + 25.000 (materiale
consumabile) + 75.000 (produse finite))
Creanţe 135.000 Datorii financiare 146.000
(45.000 (clienţi) + 90.000 (clienţi din facturi
externe))
Disponibilităţi 43.000 Datorii nefinanciare 140.000
Total activ 546.000 Total capitaluri şi datorii 546.000
Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic:

- lei -
Valori Valori Capitaluri Valori Valori
Activ Ajustări Ajustări
contabile economice şi datorii contabile economice
Imobilizări 208.000 -7.000 (imobilizări 199.000 Capital social 180.000 - 180.000
necorporale)
+ 3.000 (terenuri)
– 20.000 (clădire)
+ 10.000
(echipamente)
+ 5.000 (imobilizări
financiare) = -9.000
Stocuri 160.000 +30.000 (materii 192.500 Prime 40.000 - 40.000
prime) – 5.000 de capital
(materiale
consumabile)
+ 7.500 (produse
finite) = +32.500
Creanţe 135.000 -12.000 123.000 Rezerve 20.000 - 20.000

Valori Valori Capitaluri Valori Valori
Activ Ajustări Ajustări
contabile economice şi datorii contabile economice
Disponibilităţi 43.000 +1.000 44.000 Rezerve din +12.500 +12.500
reevaluare
Provizioane 20.000 -20.000 0
Datorii 140.000 +20.000 160.000
nefinanciare
Datorii 146.000 - 146.000
financiare
Total 546.000 +12.500 558.500 Total 546.000 +12.500 558.500
(3) Determinarea activului net corectat

ANC (metoda substractivă) = 558.500 lei (total activ reevaluat) – (160.000 lei + 146.000 lei) (total datorii
reevaluate) = 252.500 lei
ANC (metoda aditivă) = 240.000 lei (capital propriu) + 12.500 lei (rezerve din reevaluare) = 252.500 lei
(4) Calculul valorii matematice contabile (intrinseci) a unei acţiuni Alfa

VMC Alfa = ANC Alfa/Număr de acţiuni = 252.500 lei/10.000 acţiuni = 25,25 lei/acţiune
(5) Calculul valorilor substanţiale2

Prin valoare substanţială brută (VSB) se înţelege activul bilanţier reevaluat în ipoteza continuării activi
tăţii, plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
care, deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii, nu sunt utilizate din diverse cauze (închiriate etc.).
Valoarea substanţială brută redusă (VSBr) este valoarea substanţială brută din care s-au dedus obliga
ţiile nefinanciare.
Valoarea substanţială netă (VSN) se identifică cu activul net corijat, fiind egală cu valoarea substanţială
brută din care se deduc toate datoriile.
Valorile substanţiale nu sunt valori de tranzacţie; ele se folosesc în metodele de evaluare bazate pe
combinaţia patrimoniu – rentabilitate.
VSB = 558.500 lei (activ bilanţier reevaluat) + 11.000 lei (maşini luate cu chirie) – 5.000 lei (cele două
echipamente închiriate) = 564.500 lei
VSBr = 564.500 lei (VSB) – 160.000 lei (datorii nefinanciare) = 404.500 lei
VSN = 564.500 lei (VSB) – 160.000 lei (datorii nefinanciare) – 146.000 lei (datorii financiare) = 258.500 lei
sau
VSN = 252.500 lei (ANC) + 11.000 lei (maşini luate cu chirie) – 5.000 lei (cele două echipamente
închiriate) = 258.500 lei
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Silvia (2010), Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a III-a,
Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Robu, Vasile, Anghel, Ion, Şerban, Elena-Claudia (2014), Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, Bucureşti.
3. Toma, Marin (2011), Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2
Marin Toma, op. cit., p. 107.

Contabilitatea decontărilor cu terţii.
Studii de caz
– partea a V-a –
Ioan MOROŞAN, expert contabil
Suceava
ABSTRACT
Accounting for Third Party Settlements. Case Studies

This paper describes, through a number of case studies, the manner in which the accounting
reflects economic operations related to third party settlements. The article comprises
examples on accounting for supplier settlements, accounting for client settlements,
operations related to commercial and financial discount sales, export sales receivables,
accounting for commercial settlements based on notes, accounting for payables and
receivables related to staff, insurances and social security, as well as accounting for payables
and receivables in relation to the state budget and other public bodies.
Key terms: settlements, suppliers, clients, commercial discounts, financial discounts,

receivables, fee, notes, excises, customs duties, regularisation
Studiul de caz 2
O persoană impozabilă a beneficiat de suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele va
male. Aceasta va evidenţia operaţiunile respective astfel:
a) Înregistrarea obligaţiei de plată a TVA evidenţiate în declaraţia vamală de import, pentru care bene
ficiază de suspendarea plăţii la organele vamale:
4428 = 446
„TVA neexigibilă” „Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
b) Înregistrarea stingerii obligaţiei de plată a TVA prin plata efectivă a acesteia:

446 = 5121
„Alte impozite, taxe „Conturi la bănci
şi vărsăminte asimilate” în lei”
4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
c) Înregistrarea stingerii obligaţiei de plată a TVA prin compensarea efectuată:

446 = 4424
„Alte impozite, taxe „TVA de recuperat”
4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

d) În situaţia în care plata sau compensarea TVA se efectuează în termenele prevăzute, se pot face direct
următoarele înregistrări contabile:
1. În cazul plăţii:
4426 = 5121
„TVA deductibilă” „Conturi la bănci
în lei”
2. În cazul compensării:
4426 = 4424
„TVA deductibilă” „TVA de recuperat”
La persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA, operaţiunile de mai sus vor fi evidenţiate
contabil astfel:
635 = 446 – cu TVA datorată
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
446 = 5121 – cu TVA plătită

4.3. Contabilitatea accizelor
a) Evidenţierea în contabilitate a accizelor calculate şi datorate:

635 = 446 – cu sumele calculate
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe conform prevederilor
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate” / legale
vărsăminte asimilate” analitic distinct
b) Reflectarea în contabilitate a accizelor calculate pe baza cotelor procentuale aplicate asupra preţu
rilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate:
635 = 446 – cu sumele
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe reprezentând
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate” / accizele procentuale
c) Evidenţierea în contabilitate a accizelor datorate în cazul agenţilor economici care beneficiază de

exercitarea dreptului de deducere a accizei aferente materiei prime introduse în prelucrare:
635 = 446 – cu sumele
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate” / accizele datorate
d) Reflectarea în contabilitate a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă:

635 = 446 – cu sumele
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate” / impozitul datorat

4.4. Contabilitatea taxelor vamale
Studiu de caz
O entitate specializată în operaţiuni de comerţ exterior importă un produs. Costul de import al acestuia,
transformat în lei la cursul de schimb din ziua în care a fost realizat importul, este de 10.000 lei.
Transportul produsului pe parcurs extern se ridică la 800 lei. Costurile de încărcare, descărcare, mani
pulare etc. aferente transportului mărfii importate, achitate pe parcurs extern, sunt de 200 lei. Costurile cu
asigurarea acesteia pe parcurs extern sunt de 1.000 lei.
Tariful vamal al României prevede pentru acest produs taxe vamale de 20% şi accize de 40%. Comisio
nul pentru serviciile vamale este de 0,5%.
Să se determine preţul de vânzare al produsului pe teritoriul naţional, luând în calcul o cotă de adaos
de 30%, şi TVA de plată la bugetul statului.
Cost de import (Ci) = 10.000 lei
Costuri de transport pe parcurs extern, până la graniţă, în vamă (Ctr) = 800 lei
Costuri conexe de încărcare, descărcare, manipulare, achitate pe parcurs extern (Ccnx) = 200 lei
Costuri cu asigurarea mărfii pe parcurs extern (Cas) = 1.000 lei
Valoare în vamă (Vvm) = Ci + Ctr + Ccnx + Cas = 10.000 + 800 + 200 + 1.000 = 12.000 lei
Taxe vamale (Txv) = Vvm x 20% = 12.000 x 20% = 2.400 lei
Comision pentru servicii vamale (Csv) = Vvm x 0,5% = 12.000 x 0,5% = 60 lei
Accize (Acz) = (Vvm + Txv + Csv) x 40% = (12.000 + 2.400 + 60) x 40% = 5.784 lei
Preţ de cumpărare al importatorului (Pci) = Vvm + Txv + Csv + Acz = 12.000 + 2.400 + 60 + 5.784 =
20.244 lei
TVA deductibilă = Pci x 24% = 20.244 x 24% = 4.859 lei
Notă:
Ca regulă generală, TVA deductibilă se plăteşte integral în vamă (de importator).
Total factură la cumpărare = Pci + TVA deductibilă = 20.244 + 4.859 = 25.103 lei
Adaos comercial (Ac) = Pci x 30% = 20.244 x 30% = 6.073 lei
Preţ de vânzare al importatorului (Pvi) = Pci + Ac = 20.244 + 6.073 = 26.317 lei
TVA colectată = Pvi x 24% = 26.317 x 24% = 6.316 lei
Total factură la vânzare = Pvi + TVA colectată = 26.317 + 6.316 = 32.633 lei
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă = 6.316 – 4.859 = 1.457 lei
4.5. Contabilitatea impozitului pe dividende

a) Dividendele, în valoare de 11.500 lei, datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat:
117 = 457 11.500 lei
„Rezultatul reportat” „Dividende de plată”
b) Impozitul pe dividende datorat (16%):

457 = 446 1.840 lei
„Dividende de plată” „Alte impozite, taxe
c) Virarea impozitului pe dividende:

446 = 5121 1.840 lei
d) Înregistrarea dividendelor achitate acţionarilor:

457 = 5121 9.660 lei
„Dividende de plată” „Conturi la bănci
în lei”

4.6. Contabilitatea impozitelor şi taxelor locale
a) Constituirea obligaţiei de plată, 1.000 lei:
635 = 446 1.000 lei
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
b) Virarea obligaţiei de plată:

446 = 5121 1.000 lei
4.7. Contabilitatea altor datorii şi creanţe faţă de bugetul statului

a) Sumele reprezentând salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului statului, 400 lei:
426 = 4481 400 lei
„Drepturi de personal „Alte datorii faţă
neridicate” de bugetul statului”
b) Sumele virate la buget:

4481 = 5121 400 lei
„Alte datorii faţă „Conturi la bănci
de bugetul statului” în lei”
c) Amenzile şi penalităţile datorate bugetului statului, 1.000 lei:

6581 = 4481 1.000 lei
„Despăgubiri, amenzi „Alte datorii faţă
şi penalităţi” de bugetul statului”
d) Sumele virate la buget:

4481 = 5121 1.000 lei
„Alte datorii faţă „Conturi la bănci
de bugetul statului” în lei”
e) Sumele încasate de la bugetul statului reprezentând vărsăminte efectuate în plus din alte datorii şi cre
anţe, 2.000 lei:
5121 = 4482 2.000 lei
„Conturi la bănci „Alte creanţe privind
în lei” bugetul statului”
f) Sumele cuvenite entităţii, datorate de bugetul statului, altele decât impozite şi taxe, 1.500 lei:
4482 = 7581 1.500 lei
„Alte creanţe privind „Venituri din despăgubiri,
bugetul statului” amenzi şi penalităţi”
5. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi

Studiul de caz 1
SC Lucy SA înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni economico-financiare privind debito
rii şi creditorii diverşi:
a) Emisiunea de obligaţiuni: valoare nominală – 2,5 lei/obligaţiune; valoare de emisiune – 2,5 lei/obli
gaţiune; număr de obligaţiuni – 500 buc.:
461 = 161 1.250 lei
„Debitori diverşi” „Împrumuturi din emisiuni
de obligaţiuni”

b) Încasarea în numerar a contravalorii obligaţiunilor:
5311 = 461 1.250 lei
„Casa în lei” „Debitori diverşi”
c) Emisiunea de obligaţiuni cu prime de rambursare: valoare de emisiune – 7 lei/obligaţiune; valoare

de rambursare – 10 lei/obligaţiune; număr de obligaţiuni – 1.000 buc.; primă de rambursare – 3.000 lei:
% = 161 10.000 lei
461 „Împrumuturi din emisiuni 7.000 lei
„Debitori diverşi” de obligaţiuni”
169 3.000 lei
„Prime privind
rambursarea obligaţiunilor”
d) Încasarea în numerar a contravalorii obligaţiunilor cu prime de rambursare:

5311 = 461 7.000 lei
„Casa în lei” „Debitori diverşi”
e) Împrumutarea de la un creditor a sumei de 500 lei pentru efectuarea unor cheltuieli de constituire:
5311 = 462 500 lei
„Casa în lei” „Creditori diverşi”
f) Vânzarea unui mijloc de transport parţial amortizat, la preţul de 9.000 lei, TVA 24%:
461 = % 11.160 lei
„Debitori diverşi” 7583 9.000 lei
„Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operaţii de capital”
4427 2.160 lei
„TVA colectată”
g) Scăderea din gestiune a mijlocului de transport vândut: valoare mijloc de transport – 7.000 lei; amor
tizare calculată – 1.000 lei:
% = 2131 7.000 lei
6583 „Echipamente tehnologice 6.000 lei
„Cheltuieli privind (maşini, utilaje şi
activele cedate şi alte instalaţii de lucru)”
operaţii de capital”
2813 1.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Moroşan, Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări,
ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile con
forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificările

Autofinanţarea – sursă proprie
, întreprinderii de finanţare a agentului economic
Adela Mădălina ARSENIE, prof. dr.
Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Târgu-Jiu
ABSTRACT
Self-Financing – Internal Source for Funding Entities

Finantele
Self-financing is an original and fundamental method of financing. It is the original form

of financing, since it corresponds to the first historical forms of capital advance. On the
other hand, it is a fundamental form of financing, as other ways of funding (direct financing
or brokering) normally operate as a mere anticipation of a future self-financing. In other
words, a company can have access to external financing, unless it has a real chance of
reaching the next level of self-financing that allows it to reconstruct advances to third
parties.
Key terms: self-financing, self-financing capacity, accounting net income, income, expenses
Autofinanţarea este cel mai răspândit principiu primul plan. În principiu, pentru investitor, autofinan
de finanţare şi presupune că întreprinderea îşi asigură ţarea pare a fi o sursă gratuită, deoarece nu presupune
dezvoltarea cu forţe proprii, folosind drept surse de niciun fel de plăţi. Dar, ca parte a capitalului propriu,
finanţare o parte a profitului obţinut în exerciţiul ex autofinanţarea are şi ea un cost sau mai degrabă un
pirat şi fondul de amortizare, acoperind atât nevoile cost de oportunitate, dat de limita ratei de rentabilita
de înlocuire a activelor imobilizate, cât şi creşterea te cerute de acţionari (de proprietari). Aceasta pentru
activului economic. că ei renunţă la o remunerare suplimentară în scopul
Caracterul fundamental al acestei resurse ţine asigurării de resurse financiare pentru dezvoltarea vii
de faptul că ea constituie elementul pe baza căruia toare a întreprinderii.
finanţarea externă va putea fi solicitată şi atrasă de Autofinanţarea este determinată de creşterea
către întreprindere. Acest statut al autofinanţării este resurselor obţinute din propria activitate care vor
legat de două raţiuni fundamentale. Pe de o parte, rămâne permanent la dispoziţia întreprinderii pentru
mărimea sa (în valoare absolută şi în valoare relati finanţarea activităţii viitoare.
vă) furnizează indicaţii cu privire la performanţele Autofinanţarea globală are două componente:
întreprinderii. O autofinanţare ridicată îi asigură pe autofinanţarea de menţinere şi autofinanţarea netă.
investitorii financiari asupra posibilităţilor de remu þ Autofinanţarea de menţinere include sur
nerare şi de punere în valoare, de către întreprindere, sele din care urmează să se realizeze în viitor chel
a fondurilor pe care ei le vor investi. Pe de altă parte, tuielile pentru menţinerea potenţialului productiv,
autofinanţarea creează capacitatea de rambursare a respectiv pentru reînnoirea mijloacelor de producţie
datoriilor întreprinderii şi dă o măsură riscului pe care şi acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele
furnizorii de fonduri şi-1 asumă. surse de formare a autofinanţării de menţinere sunt
În structura surselor de finanţare a investiţiilor, amortizările normale (ce corespund pierderii reale
efortul propriu (autofinanţarea) rămâne permanent pe din valoarea imobilizărilor) şi provizioanele.

þ Autofinanţarea netă reprezintă partea din þ Permite măsurarea randamentului capitalu
autofinanţarea brută din care se formează sursele pro rilor proprii, respectiv a rentabilităţii financiare (au
prii ale întreprinderii peste necesarul cerut de reface tofinanţarea netă/capitalul propriu).
rea capitalurilor investite având ca efect o creştere þ Reprezintă factorul hotărâtor în asigurarea
a patrimoniului. Autofinanţarea netă se constituie în accesului pe piaţa de capital şi atragerea de noi capi
principal din profitul net repartizat pentru fonduri taluri din afara întreprinderii.
proprii, adică din profitul care rămâne după partici Cu toate aceste avantaje oferite de autofinanţa
parea angajaţilor la profit şi remunerarea asociaţilor re, nu trebuie exagerat în această direcţie, deoarece,
sau acţionarilor. Partea din fondul de amortizare care în situaţia în care rentabilitatea economică a între
depăşeşte deprecierea reală a imobilizărilor poate prinderii este superioară ratei dobânzii practicate pe
constitui, de asemenea, o sursă a autofinanţării nete. piaţa financiară, cu cât raportul dintre capitalul îm
Trebuie precizat că amortizarea are o influenţă neu prumutat şi capitalul propriu este mai mare, cu atât
tră asupra autofinanţării: mărind costurile cu amorti randamentul financiar al întreprinderii creşte. Deci
zarea se micşorează profitul şi invers, astfel încât nu
zia de autofinanţare şi nivelul acesteia sunt influen
se poate conta până la urmă decât pe resursele gene
ţate adesea de factori externi precum fiscalitatea,
rate din exploatare. În schimb, prin politica de amor
restricţiile privind accesul pe piaţa de capital şi di
tizare practicată există posibilitatea întreruperii sau
verse constrângeri juridice.
încetinirii ritmului de amortizare, a constituirii anua
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţia
le a unui fond de amortizare mai mic sau mai mare,
în funcţie de nevoile întreprinderii. lul financiar de creştere economică a întreprinderii,
Principalele avantaje oferite de autofinanţare respectiv sursa internă de finanţare generată de acti
sunt: vitatea industrială şi comercială a acesteia, destinată
þ Constituie un mijloc sigur de finanţare, o sur să asigure:
l finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente;
să independentă şi stabilă de fonduri.
þ Autonomia financiară asigurată prin această l creşterea fondului de rulment;
resursă îi oferă întreprinderii independenţa de gestio l finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii;
nare faţă de organismele financiare şi de credit. l rambursarea împrumuturilor contractate;
þ Îi asigură întreprinderii un grad mare de li l remunerarea capitalurilor investite.
bertate privind dezvoltarea investiţiilor, cu condiţia Capacitatea de autofinanţare se poate determina

realizării unor investiţii utile, profitabile. prin două metode: metoda excedentului brut de ex-
þ Permite frânarea îndatorării şi implicit redu ploatare (metoda deductivă) şi metoda rezultatului
cerea cheltuielilor financiare. net contabil (metoda adiţională).
Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG)
Etapa Indicator de plecare Indicator de dedus Rezultat

1 Vânzări de mărfuri (ct. 707) – Cost de achiziţie al mărfurilor = Marja comercială
(ct. 607) (Adaosul comercial)
2 + Vânzări de produse, lucrări, servicii = Producţia
(ct. 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708) exerciţiului (PE)
± Variaţia stocurilor de produse finite
şi a producţiei în curs de execuţie
(ct. 711)
+ Producţia realizată de unitatea
economică pentru scopurile sale
proprii şi capitalizată (ct. 721, 722)
3 Marja comercială – Consumuri de la terţi = Valoarea adăugată
+ Producţia exerciţiului (ct. 601, 602, 603, 604, 605, 606, (VA)
608, 61, 62)
4 Valoarea adăugată – Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = Excedentul brut
+ Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 635) de exploatare (EBE)
(ct. 741) – Cheltuieli cu personalul
(ct. 641, 642, 645)

Etapa Indicator de plecare Indicator de dedus Rezultat
5 Excedentul brut de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) = Rezultatul
+ Alte venituri din exploatare (ct. 758) – Cheltuieli de exploatare privind din exploatare (RE)
+ Venituri din provizioane (ct. 7812) amortizarea imobilizărilor (ct. 6811)
+ Venituri din ajustări pentru – Cheltuieli de exploatare privind
deprecierea imobilizărilor (ct. 7813) provizioanele (ct. 6812)
+ Venituri din ajustări pentru – Cheltuieli de exploatare privind
deprecierea activelor circulante ajustările pentru deprecierea
(ct. 7814) imobilizărilor (ct. 6813)
+ Venituri din creanţe reactivate – Cheltuieli de exploatare privind
şi debitori diverşi (ct. 754) ajustările pentru deprecierea
activelor circulante (ct. 6814)
– Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
(ct. 654)
6 Rezultatul din exploatare – Cheltuieli financiare monetare (ct. 66) = Rezultatul curent
+ Venituri financiare monetare (ct. 76) – Cheltuieli financiare privind (RC)
+ Venituri financiare din ajustări amortizările şi ajustările pentru
pentru pierdere de valoare (ct. 786) pierdere de valoare (ct. 686)
7 Rezultatul curent – Cheltuieli extraordinare (ct. 671) = Rezultatul brut (RB)
+ Venituri extraordinare (ct. 771)
8 Rezultatul brut – Impozit pe profit (ct. 691) = Rezultatul net
al exerciţiului (RN)
(profit net (PN)
sau pierdere netă)
I. Determinarea capacităţii de autofinanţare (CAF) prin metoda excedentului brut

de exploatare (metoda deductivă)
CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile
CAF = EBE
+ Alte venituri din exploatare
– Alte cheltuieli de exploatare
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
+ Venituri extraordinare
– Cheltuieli extraordinare
– Impozit pe profit
l fără venituri din provizioane (reluări de provizioane)
l fără cheltuieli cu amortizările şi provizioanele calculate
l fără valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate (în categoria Alte cheltuieli
de exploatare)
l fără venituri din cesiunea elementelor de activ (în categoria Alte venituri din exploatare)
Autofinanţarea = CAF – Dividende distribuite – Cota managerului – Participarea salariaţilor la profit
II. Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda rezultatului net contabil

(metoda adiţională)
CAF = PN + Cheltuieli calculate – Venituri calculate
CAF = PN
+ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor (ct. 6811)
+ Cheltuieli de exploatare privind provizioanele (ct. 6812)
+ Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor (ct. 6813)

+ Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante (ct. 6814)
+ Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital (ct. 6583)
+ Pierderi din creanţe şi debitori diverşi (ct. 654)
+ Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare (ct. 686)
– Venituri din provizioane (ct. 7812)
– Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor (ct. 7813)
– Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (ct. 7814)
– Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare (ct. 786)
– Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi (ct. 754)
– Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital (ct. 7583) (venituri din cesiune)
– Venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) (cote-părţi din subvenţii pentru investiţii
virate asupra rezultatului)
Autofinanţarea = CAF – Dividende distribuite – Cota managerului – Participarea salariaţilor la profit
Studiu de caz
Contul de rezultate al unei societăţi comerciale prezintă în exerciţiul N următoarele informaţii:

- lei -
I Cheltuieli de exploatare 13.570
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 950
Cumpărări de mărfuri 5.270
Cheltuieli cu personalul 3.680
Cheltuieli cu amortizarea 1.900
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 850
Alte cheltuieli de exploatare
– valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate 920
II Venituri din exploatare 43.200
Vânzări de mărfuri 18.000
Vânzări de produse finite 12.000
Producţia stocată 4.000
Producţia imobilizată 6.400
Alte venituri din exploatare
– venituri din cesiuni 2.800
III Cheltuieli financiare 2.680
Cheltuieli cu dobânzile 2.680
IV Venituri financiare 2.100
Venituri din dobânzi 2.100
V Cheltuieli extraordinare 0
VI Venituri extraordinare 0
Determinarea capacităţii de autofinanţare prin cele două metode implică parcurgerea următorilor paşi:
Cascada soldurilor intermediare de gestiune
Vânzări de mărfuri 18.000 lei
– Cumpărări de mărfuri 5.270 lei
= Marja comercială 12.730 lei

Vânzări de produse finite 12.000 lei
+ Producţia stocată 4.000 lei
+ Producţia imobilizată 6.400 lei
= Producţia exerciţiului 22.400 lei
+ Marja comercială 12.730 lei
– Consumuri de materii prime şi materiale consumabile 950 lei
= Valoarea adăugată 34.180 lei
+ Subvenţii de exploatare 0 lei
– Cheltuieli cu personalul 3.680 lei
– Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 850 lei
= Excedentul brut de exploatare 29.650 lei
+ Alte venituri din exploatare 2.800 lei
– Alte cheltuieli de exploatare 920 lei
– Cheltuieli cu amortizarea 1.900 lei
= Rezultatul din exploatare 29.630 lei
+ Venituri financiare 2.100 lei
– Cheltuieli financiare 2.680 lei
= Rezultatul curent 29.050 lei
+ Venituri extraordinare 0 lei
– Cheltuieli extraordinare 0 lei
= Rezultatul brut 29.050 lei
– Impozit pe profit (16%) 4.648 lei
= Rezultatul net al exerciţiului 24.402 lei
1. CAF prin metoda deductivă
CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile
CAF = EBE 29.650 lei
+ Alte venituri din exploatare
(nu se iau în calcul veniturile din cesiuni) 0 lei
– Alte cheltuieli de exploatare (nu se ia în calcul
valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate) 0 lei
+ Venituri financiare 2.100 lei
– Cheltuieli financiare 2.680 lei
+ Venituri extraordinare 0 lei
– Cheltuieli extraordinare 0 lei
– Impozit pe profit 4.648 lei
= 24.422 lei
2. CAF prin metoda adiţională
CAF = PN + Cheltuieli calculate – Venituri calculate
CAF = PN 24.402 lei
+ Cheltuieli cu amortizarea 1.900 lei
+ Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate 920 lei
– Venituri din cesiuni 2.800 lei
= 24.422 lei
BIBLIOGRAFIE
1. Gherghina, R., Duca, I. (2012), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti.
2. Hoanţă, N. (2011), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, Bucureşti.
3. Vintilă, G. (2010), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Analiza şi prognoza cheltuielilor medii
Analiză economico-financiară
efectuate cu personalul în funcţie
de productivitatea muncii – modelul
econometric
– partea a II-a –
Nicolae MIHĂILESCU, conf. univ. dr.
Ustinia RĂCHITĂ, conf. univ. dr.
Universitatea „Hyperion” Bucureşti
ABSTRACT
Analysis and Forecast of Average Expenditures on Staff Depending on Labour

Productivity – the Econometric Model
Increasing economic and financial performance as the primary objective of all economic
operators requires the undertaking of rigorous studies for funding decision making, both
on current issues and on strategic ones.
The relevance of management concerns for business enhancement and development implies
a scientific reasoning for funding the best decisions that ensure the growth of financial
performance and, namely, the maintenance and consolidation of economic and financial
conditions. This paramount goal can only be achieved by adopting viable investigative
solutions based on appropriate statistical and mathematical logics. This is the economic
logical context for approaching the analysis and forecast of average expenditures for staff
depending on the labour productivity, taking into account a 12-year period.
The econometric analysis presented in this study has identified a model of dynamic average
expenditures for staff productivity gains in the form of mathematical equations and linear-
factor regression that is also statistically confirmed as a viable model because the conditions
required for the formulation of this assessment are met.
Based on the model viability support, this can be used to forecast the growth of average
expenses with an employee for a predictable increase of annual productivity of a certain
employee.
Key terms: average expenditures for an employee, annual labour productivity, econometric
model, the regression equation, the viability of the model, forecast
e) Se calculează coeficientul de determinare şi, respectiv, raportul de corelaţie care atestă intensitatea
corelaţiei dintre variabilele sistemului studiat:
l Coeficientul de determinare:
S(y – ŷ)2 73,69831
Ry2 x x = 1 – = 1– = 0,985142; 98,5142%
S(y – ȳ)2
4960,25
l Raportul de corelaţie:
S(y – ŷ)2
Ry x x = 1– = √ 0,985142 = 0,99254
S(y – ȳ)2

Sy 441
ȳ = M(y) = = = 36,75 (valoarea medie a variabilei dependente)
n 12
f) Se calculează estimaţia erorii standard a ecuaţiei de regresie:
σy x ŷ = S(y – ŷ)2 = 73,69831 = 2,714743

n–k 12 – 2
în care:
k – numărul parametrilor din ecuaţia de regresie;
n – numărul segmentelor de timp sau numărul observaţiilor.
Tabelul 5. Calcule intermediare necesare pentru a obţine coeficientul de determinare,

raportul de corelaţie, estimaţia erorii standard a ecuaţiei de regresie
şi coeficientul de neregularitate al lui Theil
Valorile reale
Anul
ale variabilei u2 = (y – ŷ)2 y – ȳ (y – ȳ)2 y2 ŷ2
n = 12
dependente (y)
1 3 3,81338878 -33,75 1.139,0625 9 24,53013
2 8 0,09427970 -28,75 826,5625 64 59,18148
3 16 23,83255706 -20,75 430,5625 256 123,61215
4 20 0,43744996 -16,75 280,5625 400 373,98145
5 28 18,96027684 -8,75 76,5625 784 1.046,80073
6 40 0,33039504 3,25 10,5625 1.600 1.646,31439
7 45 0,09920610 8,25 68,0625 2.025 1.996,74923
8 48 4,68869732 11,25 126,5625 2.304 2.516,55732
9 50 2,35751458 13,25 175,5625 2.500 2.655,89745
10 55 1,77073588 18,25 333,0625 3.025 3.173,14776
11 62 5,03607457 25,25 637,5625 3.844 3.570,76759
12 66 12,27780576 29,25 855,5625 4.356 3.905,75002
Total 441 73,69831000 0,00 4.960,2500 21.167 21.093,28970
g) De asemenea, se poate determina şi expresia relativă a estimaţiei erorii standard a ecuaţiei de re
gresie:
σy x ŷ 2,714743
Vy x ŷ = x 100 = = 7,4%
ȳ 36,75
Acest indicator oferă o informaţie complementară cu privire la viabilitatea modelului (ecuaţiei de re
gresie) şi pentru a confirma acest fapt trebuie să înregistreze o mărime mai mică de 10%.
O semnificaţie statistică similară aceleia pe care o oferă estimaţia erorii standard relativă a ecuaţiei de
regresie este obţinută prin calculul şi interpretarea coeficientului de neregularitate al lui Theil (Th), care se
determină astfel:
σy x ŷ 2,47821
Th = x 100 = x 100 =
Sŷ 2
Sy 2
21.093,2897 21.167
+ +
n n 12 12
2,47821 2,47821
= x 100 = x 100 = 2,953%
41,92582 + 41,99901 83,92483
în care:
σy x ŷ = S(y – ŷ)2 = 73,69831 = 2,47821

n 12

Coeficientul de neregularitate al lui Theil poate lua o valoare cuprinsă între zero şi unu sau 100, dacă
este exprimat în procente. Se consideră că este o mărime foarte bună pentru a aprecia viabilitatea modelului
atunci când Th nu depăşeşte limita de 5%.
h) Se calculează coeficientul statistic Durbin-Watson (DW):

n
S(ut – ut – 1)2 105,03945
DW = t=2
n = = 1,42526; ut = (y – ŷ)t
Su 2 73,69831
t
t=1
Notă:
Coeficientul statistic Durbin-Watson măsoară nivelul autocorelaţiei dintre termenii de eroare şi poate
lua o valoare în intervalul 0 ≤ DW ≤ 4.
Valoarea ideală a indicatorului DW pentru a constata absenţa autocorelaţiei dintre termenii de eroare
este 2, dar de regulă această apreciere se poate formula cu suficientă încredere atunci când 1,4 ≤ DW ≤ 2,6
sau atunci când se folosesc valorile distribuţiei Durbin-Watson, prin luarea în consideraţie a inegalităţii
d2 < DW < 4 – d2.
Tabelul 6. Calcule intermediare necesare pentru a obţine coeficientul statistic Durbin-Watson

şi coeficientul de autocorelaţie a variabilei reziduale
Valorile reale Termenul

Anul 2
ale variabilei de eroare ut ut – ut – 1 (ut – ut – 1)2 ut x ut – 1
n = 12
endogene (y) (ut = (y – ŷ)t)
1 3 -1,95279 3,81338878
2 8 0,30705 0,09427970 2,25984 5,106877 -0,59960417
3 16 4,88186 23,83255706 4,57481 20,928887 1,49897511
4 20 0,66140 0,43744996 -4,22046 17,812283 3,22886220
5 28 -4,35434 18,96027684 -5,01574 25,157648 -2,87996048
6 40 -0,57480 0,33039504 3,77954 14,284923 2,50287463
7 45 0,31497 0,09920610 0,88977 0,791691 -0,18104476
8 48 -2,16534 4,68869732 -2,48031 6,151938 -0,68201714
9 50 -1,53542 2,35751458 0,62992 0,396799 3,32470634
10 55 -1,33069 1,77073588 0,20473 0,041914 2,04316804
11 62 2,24412 5,03607457 3,57481 12,779267 -2,98622804
12 66 3,50397 12,27780576 1,25985 1,587222 7,86332916
Total 441 0,00000 73,69831000 105,039449 13,13306089
i) O informaţie similară este obţinută dacă se calculează coeficientul de autocorelaţie a variabilei reziduale:
n
S(ut x ut – 1) 13,13306
rt; t – 1 = t=2
n = = 0,1782
Sut2 73,69831
t=1
Acest indicator poate avea o valoare care se poziţionează în intervalul [-1; +1]. Cu cât mărimea coefi
cientului de autocorelaţie a reziduurilor este mai apropiată de zero, cu atât autocorelaţia este mai redusă
sau nu poate fi identificată.
j) Se calculează F-statistic şi se verifică semnificaţia statistică a raportului de corelaţie cu ajutorul „Cri

teriului F”:
S(ŷ – ȳ)2 4.886,55169
F-statistic = k – 1 = 2–1 = 663,048
S(y – ŷ) 2
73,69831
n–k 12 – 2

Notă:
Este necesar să se verifice următoarea egalitate pentru a constata că dispunem de rezultate corecte pri
vind sumele abaterilor ridicate la pătrat: S(ŷ – ȳ)2 + S(y – ŷ)2 = S(y – ȳ)2.
În cazul corelaţiei studiate, între dinamica cheltuielilor efectuate în medie cu un salariat anual şi dina
mica productivităţii anuale a muncii, F-statistic = 663,048 şi se constată că această mărime depăşeşte într-o
măsură importantă valoarea tabelară, care este de 4,96 (F-tabelar = 4,96).
Din tabela cu valorile funcţiei de distribuţie Fisher se extrage F-tabelar, care corespunde unei probabi
lităţi de 95% şi, respectiv, numărului gradelor de libertate f1 = k – 1 = 2 – 1 = 1 şi f2 = n – k = 12 – 2 = 10.
F-tabelar = FP; f 1= k – 1; f2 = n – k = F0,95; f
1= 2 – 1 = 1; f2 = 12 – 2 = 10 = 4,96
F-statistic = 663,048 > F-tabelar = 4,96
Se confirmă astfel cu suficientă încredere că raportul de corelaţie este semnificativ diferit de zero sau,
cu alte cuvinte, că validează existenţa unei corelaţii reale între variabilele sistemului studiat.
k) Se aplică testul White pentru verificarea ipotezei de heteroscedasticitate a variabilei reziduale în

cazul corelaţiei dintre cheltuielile efectuate în medie cu un salariat şi productivitatea muncii (modelul eco
nometric unifactorial). Acest test se bazează pe caracteristicile statistice ale ecuaţiei de regresie auxiliare a
pătratului variabilei reziduale în funcţie de variabila independentă.
Dacă variabila reziduală este heteroscedastică se constată că termenul de eroare nu prezintă o egală
împrăştiere în raport cu valorile variabilei independente (x).
Tabelul 7. Tabloul sinoptic al White Heteroskedasticity Test
F-statistic 0,098177 Probability 0,907446

„Criteriul F” (q = pragul de semnificaţie)
Obs*R-squared 0,256216 Probability 0,879758
= n x R2 = 12 x 0,021351 (q = pragul de semnificaţie)
„Criteriul χ2”
Test Equation:
Dependent Variable: RESID2 = (y – ŷ)2 = u2; u2 = z = a + b x SER02 + c x SER022
u2 = z = a + b x x + c x x2
Method: Least Squares (Metoda celor mai mici pătrate)
Sample: 2000-2011; Included observations (numărul observaţiilor): 12
Std. Error Probability
Variable Coefficient
(Estimaţia erorii standard t-statistic (q = pragul
(Variabila) (Coeficientul)
a coeficientului) de semnificaţie)
C a 8,384368 6,271647 1,336869 0,214100
SER02 b -0,079766 0,369641 -0,215793 0,834000
SER02
2
c 0,000504 0,004177 0,120676 0,906600
R-squared 0,021351 Mean dependent variable 6,141526
(R2 – Coeficientul de determinare) (Valoarea medie a variabilei dependente
(endogene))
Adjusted R-squared -0,196126 S.D. dependent variable 7,957308
(R2-ajustat – Coeficientul de determinare (Estimaţia abaterii standard a variabilei
corectat) dependente (endogene))
S.E. of regression 8,702713 Akaike info criterion 7,377465
(Estimaţia erorii standard a ecuaţiei (Criteriul de informare statistică Akaike)
de regresie auxiliare)
Sum of squared residuals 681,634800 Schwarz criterion 7,498691
(Suma pătratului reziduurilor) (Criteriul statistic Schwarz)
Log likelihood -41,264790 F-statistic 0,098177
Durbin-Watson statistic 2,795850 Probability 0,907446
(q = pragul de semnificaţie) (F-statistic)

Pe baza rezultatelor prezentate în tabloul sinoptic al White Heteroskedasticity Test, care au fost obţinute
prin utilizarea programului informatic Eviews, se conchide că variabila reziduală nu este heteroscedastică
(se respinge ipoteza de heteroscedasticitate). Variabila reziduală este deci homoscedastică, iar dispersia va
riabilei reziduale este constantă, deoarece:
Conform „Criteriului F”:
S(z
i
i – z)
2
14,8714567
F-statistic = k – 1 2 = 3–1 = 0,098177
S(z
i
i – zi) 681,6348
n–k 12 – 3
F-tabelar = Fq = 0,05; f 1= k – 1 = 3 – 1 = 2; f2 = n – k = 12 – 3 = 9 = 4,26
F-statistic = 0,098177 < F-tabelar = 4,26
Între sumele abaterilor ridicate la pătrat, care fac obiectul aplicării „Criteriului F” , se poate scrie urmă
toarea relaţie de recurenţă:
S(zi – z)2 + S(zi – zi)2 = S(zi – z)2 14,8714567 + 681,6348 = 696,5062567
Conform „Criteriului χ2”:
n x R2 < χ2-tabelar = χq2 = 0,05; f = k – 1 = 3 – 1 = 2 → 12 x 0,021351 = 0,256216 < 5,99
Notă:
Notaţia k reprezintă numărul parametrilor sau al coeficienţilor din ecuaţia de regresie auxiliară, iar cele
două valori tabelare folosite pentru a verifica ipoteza de heteroscedasticitate a variabilei reziduale sunt ex
trase din tabela cu valorile distribuţiei χ2 şi, respectiv, din tabela cu valorile distribuţiei Fisher.
De asemenea, prin verificarea semnificaţiei parametrilor modelului auxiliar construit se obţine informa
ţia de respingere a ipotezei de heteroscedasticitate a erorilor, deoarece niciun coeficient nu este semnificativ
diferit de zero – în baza legii de repartiţie Student, pragurile de semnificaţie depăşesc limita de 5%. Dacă
unul dintre parametrii modelului auxiliar ar fi fost semnificativ diferit de zero, atestat de un prag de semni
ficaţie de maximum 5%, atunci ipoteza de heteroscedasticitate a erorilor ar fi fost acceptată. Rezultatele pe
baza cărora s-a formulat această concluzie sunt expuse în tabloul sinoptic al White Heteroskedasticity Test.
Tabelul 8. Tabloul sinoptic al rezultatelor care definesc calitatea modelului statistic al corelaţiei
dintre dinamica cheltuielilor efectuate în medie cu un salariat şi dinamica productivităţii muncii
Variabila dependentă (endogenă) a modelului (y) este reprezentată de cheltuielile efectuate în medie cu un salariat anual
şi este exprimată prin modificări procentuale calculate cu o bază fixă. Numărul observaţiilor: 12
Forma ecuaţiei de regresie: y = a + bx → ŷ = 3,582714 + 0,685039x
Metoda utilizată pentru a estima parametrii ecuaţiei de regresie este metoda celor mai mici pătrate.
Coeficienţii Probabilitatea
Variabila independentă (exogenă) Estimaţia erorii standard
ecuaţiei t-statistic (q = pragul
(Productivitatea anuală a muncii) a coeficientului
de regresie de semnificaţie)
Coeficientul de regresie: b 0,685039 0,026604 25,749472 0,000000
a 3,582714 1,507734 2,376224 0,038900
2
Coeficientul de determinare (R yxx ) 0,985142 Media variabilei dependente (ȳ) 36,750000
Coeficientul de determinare ajustat 0,983656 Estimaţia abaterii standard a variabilei 21,235160
dependente (σy)
Estimaţia erorii standard a ecuaţiei 2,714743 Criteriul de informare statistică Akaike 4,986284
de regresie (σy x ŷ)
Suma pătratului termenului de eroare 73,698310 Criteriul statistic Schwarz 5,067101
(S(y – ŷ)2)
Raportul de corelaţie (Ry x x = √ R2y x x ) 0,992540 F-statistic 663,048000
Coeficientul statistic Durbin-Watson (DW) 1,425261 Probabilitatea (q = pragul de semnificaţie) 0,000000
pentru F-statistic

Notă:
Indicatorii prezentaţi în tabloul sinoptic al rezultatelor au fost obţinuţi cu ajutorul programului infor
matic Eviews.
3. Interpretarea indicatorilor de reprezentare econometrică şi concluzii privind aprecierea

viabilităţii modelului
Analiza rezultatelor expuse în tabloul sinoptic (Tabelul 8), precum şi pe baza celorlalte testări şi calcule
statistice efectuate oferă posibilitatea formulării următoarelor concluzii:
þ Corelaţia dintre dinamica cheltuielilor efectuate în medie cu un salariat anual şi dinamica producti
vităţii anuale a muncii este exprimată prin ecuaţia de regresie liniară y = a + bx → ŷ = 3,582714 + 0,685039x.
þ Mărimea coeficientului de regresie b ne permite să precizăm că, în perioada celor 12 ani luaţi în
considerare, la o creştere cu 1% a productivităţii anuale a muncii s-a produs o creştere a cheltuielilor efec
tuate în medie cu un salariat anual cu 0,685%.
þ Viabilitatea modelului este confirmată prin faptul că raportul de corelaţie este atestat statistic ca fiind
semnificativ diferit de zero, în sensul „Criteriului F”. Pragul de semnificaţie este în acest caz foarte apropiat
de zero. Între variabilele sistemului de corelaţie studiat există o relaţie de interdependenţă semnificativă din
punct de vedere statistic şi cu o intensitate puternică, deoarece raportul de corelaţie are o mărime foarte
apropiată de 1 (Ry x x = 0,99254).
2
þ Coeficientul de determinare Ry x x atestă că un procent de 98,51 din variaţia variabilei endogene (y)
(cheltuielile efectuate în medie cu un salariat anual) este explicat de variaţia variabilei exogene (x) (produc
tivitatea anuală a muncii). Diferenţa până la un procent de sută la sută este determinată de influenţa altor
factori, neluaţi în considerare la analiza sistemului de corelaţie propus.
þ Productivitatea anuală a muncii este o variabilă semnificativă a sistemului de corelaţie studiat, în
sensul „Criteriului t”, deoarece pragul de semnificaţie al testării statistice a coeficientului de regresie b are
o mărime foarte mică, apropiată de zero.
þ Parametrul a este confirmat, de asemenea, din punct de vedere statistic cu un prag de semnificaţie
de 3,89%, mai mic decât limita critică de 5%.
þ Coeficientul statistic Durbin-Watson are o mărime suficient de mare – acesta tinde să se apropie de
valoarea ideală: 2 (DW = 1,425261) – pentru a putea aprecia că se confirmă ipoteza neexistenţei autocore
laţiei între nivelurile termenului de eroare (rezidual). De asemenea, coeficientul de autocorelaţie a variabilei
reziduale are o dimensiune cifrică suficient de mică (rt; t – 1 = 0,1782) pentru a sprijini convingerea inexistenţei
fenomenului de autocorelare. Informaţia obţinută este atestată şi de modul de dispunere grafică a reziduurilor
care prezintă o anumită alternanţă faţă de origine (plaja reziduurilor). În aceste condiţii se consideră că mo
delul este suficient de viabil şi că parametrii ecuaţiei de regresie asigură o bună eficienţă pentru a fi folosiţi
în calcule de extrapolare sau de prognoză.
þ Expresia relativă a estimaţiei erorii standard a ecuaţiei de regresie are o mărime de 7,4% şi suplimen
tează suportul informaţional necesar în vederea atestării caracterului valid al modelului pentru a fi utilizat
la calculul unor estimaţii ale nivelurilor de prognoză, deoarece este mai mică de 10%, limită considerată
optimă. Este evident că această concluzie este corect formulată deoarece are susţinere statistică şi prin mă
rimea coeficientului de neregularitate al lui Theil, care se situează sub pragul de 5% (Th = 2,953%).
þ Plaja reziduurilor se încadrează în limitele maxime de ±2,228 estimaţii ale erorii medii a ecuaţiei
de regresie (2,228 estimaţii ale erorii standard a ecuaţiei de regresie liniară) în condiţii de dispunere bilaterală
a pragului de semnificaţie: ±tq = 0,05; f = n – k = 12 – 2 = 10 x σy x ŷ = ±2,228 x 2,714743, pe baza legii de repartiţie
Student, fapt ce confirmă o corectă modelare statistică a sistemului de corelaţie studiat prin ecuaţia de regre
sie ŷ = 3,582714 + 0,685039x. Este de remarcat faptul că reprezentarea grafică din Figura 2 oferă imaginea
derulării temporale a valorilor estimate ale variabilei dependente, pe baza ecuaţiei de regresie liniară şi a
limitelor admise pentru o eroare maximă dimensionată la ±2,228 estimaţii ale erorii medii a ecuaţiei de
regresie. Se prefigurează astfel cadrul general al nivelurilor care vor fi estimate, prin extrapolare, ca mărimi
ale prognozei venitului mediu salarial anual în funcţie de modificarea productivităţii anuale a muncii.
þ Rezultatele prezentate în tabloul sinoptic al White Heteroskedasticity Test asigură posibilitatea să
se conchidă că variabila reziduală este homoscedastică şi că în aceste condiţii există premise statistice de a

asigura viabilitatea necesară a modelului pentru a calcula estimaţii ale cheltuielilor efectuate în medie cu
un salariat anual, dacă se produc modificări previzibile ale productivităţii muncii.
þ Programul informatic Eviews expune prin tabloul sinoptic al rezultatelor (Tabelul 8) doi indicatori
specifici de informare statistică: criteriul informativ Akaike şi, respectiv, criteriul statistic Schwarz, care pre
zintă utilitate atunci când urmează să se ia o decizie cu privire la modelul matematic al corelaţiei, tipologia
şi numărul variabilelor exogene, în condiţiile elaborării mai multor variante de modele care sunt supuse
unei decizii opţionale. Cei doi indicatori au mărimi apropiate şi confirmă o decizie corectă sau cu atât mai
bună cu cât înregistrează valori mai mici.
Concluzia sintetică a acestui studiu are la bază rezultatele calculelor efectuate şi atestă viabilitatea ecua
ţiei de regresie de tip liniar ca formă statistică de modelare a corelaţiei dintre dinamica cheltuielilor efectuate
în medie cu un salariat anual şi dinamica productivităţii anuale a muncii.
4. Calculul nivelului estimat al creşterii procentuale a cheltuielilor care pot fi efectuate în medie
cu un salariat în funcţie de creşterea relativă a productivităţii muncii, pentru anul 2014
Modelul econometric reprezentat prin ecuaţia de regresie ŷ = 3,582714 + 0,685039x are confirmarea
statistică de viabilitate pentru a le asigura factorilor de decizie fundamentul ştiinţific de operare a unor creş
teri ale veniturilor salariale.
În aceste condiţii se estimează creşterea procentuală posibilă a cheltuielilor efectuate în medie cu un
salariat în anul 13 (2014) dacă productivitatea muncii va înregistra o creştere procentuală de 88% faţă de
anul de bază (2001).
Estimaţia cerută va fi apreciată prin calculul unui interval de încredere garantat cu o probabilitate de
95% (pragul de semnificaţie, q = 5%, este repartizat bilateral), în baza legii de repartiţie Student, deoarece
numărul observaţiilor (n) este mai mic de 40: valoarea punctuală estimată pentru anul 13: ŷ13 = 3,582714 +
0,685039 x 88 = 63,866%.
Estimaţia erorii limită pe care o vom lua în considerare pentru a estima intervalul de încredere este:
D = ±tq = 0,05; f = n – k = 12 – 2 = 10 x σy x ŷ = ±2,228 x 2,714743 = ±6,0484474%
Notă:
Valoarea critică a lui t-tabelar = ±2,228 se extrage din tabela cu valorile funcţiei de repartiţie Student,
pentru un prag de semnificaţie de 5% dispus bilateral şi 10 grade de libertate.
l Limita inferioară a intervalului de încredere a valorii prognozate:
li = ŷ13 – tq = 0,05; f = n – k = 12 – 2 = 10 x σy x ŷ = 63,866 – 2,228 x 2,714743 = 57,818%
l Limita superioară a intervalului de încredere a valorii prognozate:

ls = ŷ13 + tq = 0,05; f = n – k = 12 – 2 = 10 x σy x ŷ = 63,866 + 2,228 x 2,714743 = 69,914%
Calculele efectuate definesc astfel un interval de creştere posibilă a cheltuielilor care pot fi efectuate în
medie cu un salariat în anul 2014 între 57,8% şi 69,9%, dacă productivitatea muncii va atinge mărimea pre
vizibilă de creştere cu 88% comparativ cu nivelul înregistrat în anul de bază (2001).
Notă:
O previziune foarte probabilă trebuie să se bazeze pe un model confirmat ca valid prin prisma tuturor
ipotezelor fundamentale:
l ipoteza de confirmare a formei ecuaţiei de regresie, precum şi a siguranţei calculului extrapolării în
funcţie de mărimea indicatorilor relativi de eroare;
l ipotezele care vizează semnificaţia coeficienţilor ecuaţiei de regresie şi a raportului de corelaţie;
l ipotezele care se referă la valorile termenului de eroare, în sensul că acestea sunt independente (nu
se autocorelează), sunt distribuite normal şi sunt homoscedastice.
În cazul obţinerii unuia sau mai multor rezultate care nu confirmă respectiva ipoteză impusă se for
mulează aprecierea de invalidare a modelului, totală dacă aceasta este soluţia fundamentată statistic sau, în
anumite condiţii de operare practică, modelul poate fi reţinut cu rezerva de creştere posibilă a riscului de
realizare a estimaţiilor sau de identificare corectă a legităţii statistice.

BIBLIOGRAFIE
1. Baron, T., Biji, E., Tövissi, L., Wagner, P., Isaic-Maniu, Al., Korka, M., Porojan, D. (1996), Statistică
teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
2. Isaic-Maniu, Al., Mitruţ, C-tin, Voineagu, V. (1995), Statistica pentru managementul afacerilor, Editura
Economică, Bucureşti.
3. Mihăilescu, N. (2014), Statistică şi bazele statistice ale econometriei, Editura Transversal, Târgovişte.
4. Mihăilescu, N., Răducan, M. (2008), Analiza activităţii economico-financiare, Editura Victor,
Bucureşti.
5. Răchită, U. (2012), Monografii contabile specifice unor operatori economici din România în condiţiile
noilor prevederi legislative, Editura Sitech, Craiova.
6. Tudorel, A. (2003), Statistică şi econometrie, Editura Economică, Bucureşti.
7. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile
financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de între
prinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abro
gare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată
în Jurnalul Oficial nr. L 182/29.06.2013.
8. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
TALON DE ABONAMENT
la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
– CECCAR –
Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Numărul de abonamente _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Prenumele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Suma virată _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Funcţia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Plătit prin:
Mandat poştal nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Firma _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Ordin de plată nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Adresa: Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384
Localitatea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu
Str. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Nr. _ _ _ _ Bl. _ _ _ _ Sc. _ _ _ _ Et. _ _ _ _ Ap. _ _ _ _ Atenţie! Trimiteţi talonul
Codul poştal _ _ _ _ _ _ _ _ Jud./Sect. _ _ _ _ _ _ _ _ de abonament numai împreună
cu o copie a documentului de plată,
Tel. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ prin fax sau prin e-mail.
( 021 330 88 69 / 70 / 71
Preţuri pentru anul 2015: + 021 330 88 88
Anual (12 ex.) ------------------------------------- 180 lei : edituraceccar@yahoo.com
* Editura CECCAR
Semestrial (6 ex.) ---------------------------------- 90 lei
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4,
Trimestrial (3 ex.) ---------------------------------- 45 lei cod poştal 040296
CIF 7426179

Tehnici de ajustare a multiplilor
Evaluarea întreprinderii
în evaluarea relativă
Daniel MANAŢE, conf. univ. dr.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Marian Emil HĂLMĂGEAN, ec.
Arad
ABSTRACT
Adjusting Multiples Methods for Relative Valuation
Market approach to business valuation has become uttermost important during the last
couple of decades, along with the unparalleled development of the financial markets.
Transactions, all around the world, have more and more taken into consideration market
data, resulting in less deference granted to mark-to-model practices. Still, the relevance
of Guideline Public Company Method (MICC) – classical mark-to-market method – stays
upon the similarity and relevance of guideline companies, which are comparable companies
in terms of risk and return. Since such companies hardly exist or can be identified, a lot
of work in adjusting area has to be performed by the appraiser.
This paper deals with actual corrections performed on a guideline company listed at the
Bucharest Stock Exchange (SC Aerostar SA) in order to properly value an unlisted company
(SC Aeroteh SA) using MICC.
Key terms: multiple/multiplier, similar/comparable, adjustment
Ü Introducere financiare. Peste tot în lume, tranzacţiile cu diverse

firme s-au bazat tot mai mult pe date de piaţă, ceea
Procesul de evaluare a unei întreprinderi constă
ce a slăbit, încet, dar sigur, încrederea pe care inves
în determinarea unui anumit tip de valoare, de exem
titorii o aveau în practicile de evaluare prin marcarea
plu, de piaţă, de investiţie, justă sau specială, selectată
în funcţie de scopul evaluării (SEV 2014). Alegând la model (Matiş et al., 2013).
tipul valorii, evaluatorul nu face decât să precizeze Cu toate acestea, relevanţa Metodei Întreprinde
ipotezele fundamentale pe care le va folosi pentru a rilor Comparabile Cotate (MICC) – metodă clasică
cuantifica acea valoare. de marcare la piaţă – depinde de relevanţa firmelor
Operaţiunea de evaluare este realizată prin in similare, adică de acele afaceri care sunt comparabi
termediul uneia sau mai multor abordări recunoscu le în termeni de risc şi rentabilitate. Dificultatea sau
te de standardele de evaluare adecvate contextului uneori imposibilitatea de a identifica firme similare
evaluării (de exemplu, prin piaţă sau prin venit). Din cu cea evaluată îl obligă pe evaluator la aplicarea
cadrul fiecărei abordări aplicate se alege metoda cea unor corecţii asupra ratelor de evaluare ale firmelor
mai adecvată tipului şi naturii afacerii-subiect, pe de comparabile cotate.
o parte, şi relevanţei, actualităţii şi credibilităţii date Acest articol prezintă câteva tehnici de ajustare
lor şi informaţiilor disponibile, pe de altă parte. aplicate la o întreprindere listată la Bursa de Valori
Abordarea prin piaţă în evaluarea întreprinde Bucureşti, SC Aerostar SA, apreciată ca fiind similară
rilor a câştigat mult în importanţă în ultimii două cu întreprinderea necotată/nelistată SC Aeroteh SA,
zeci de ani, odată cu creşterea remarcabilă a pieţelor subiect al evaluării.

Ü Metoda Întreprinderilor (Trugman, 2012): Metoda Întreprinderilor Compa
Comparabile Cotate rabile Cotate (MICC) şi Metoda Fuziunilor & Achi
ziţiilor (MFA), denumită şi Metoda Tranzacţiilor.
O metodă de evaluare absolută estimează va Dacă în primul caz firmele comparabile sunt
loarea unei afaceri prin calcul direct. Un exemplu cotate pe o piaţă reglementată (de regulă, o bursă de
bun îl constituie folosirea unor tehnici cum sunt cea valori, cum este şi Bursa de Valori Bucureşti), în al
de capitalizare sau de actualizare, aplicate unor ti doilea caz, afacerile similare alese provin de pe piaţa
puri potrivite de beneficiu economic (de exemplu, de Fuziuni & Achiziţii, unde se vând şi se preiau în
flux de numerar/rezultat din exploatare/profit net/di treprinderi, de regulă necotate.
vidend). MICC utilizează astfel rate de evaluare com
Prin contrast, o metodă de evaluare relativă esti puse prin raportarea unui preţ sau a unei valori de
mează un tip de valoare a întreprinderii-subiect prin tranzacţionare la o variabilă financiară adecvată pen
referinţă la firme similare, tranzacţionate recent. Teh tru tipul şi natura afacerii evaluate, precum şi pen
nic, procesul de evaluare relativă parcurge următorii tru relevanţa şi credibilitatea datelor disponibile. În
paşi: MICC, preţul este capitalizarea bursieră (CB), iar va
a) identificarea unui set de firme similare/com- loarea de tranzacţionare este în mod uzual valoarea
parabile cu afacerea subiect al evaluării care au fost întreprinderii (EV), unde:
recent tranzacţionate;
b) identificarea celor mai adecvate rate de evalu Capitalizarea bursieră = Cotaţia x Numărul
are în procesul de estimare a valorii firmei-subiect – de acţiuni ordinare emise şi aflate în circulaţie
logica profesională impune pentru selecţie argumente EV = Capitalizarea bursieră + Datoriile
cum ar fi tipul şi natura afacerii evaluate sau rele financiare (împrumuturi din obligaţiuni şi credite
vanţa şi credibilitatea datelor disponibile; care trebuie plătite într-o perioadă mai mare
c) compunerea ratelor de evaluare selectate la de un an) – Numerarul disponibil pentru plata
întreprinderile similare, denumite în literatura de spe acestor datorii
cialitate multipli (engl., multiples) sau multiplicatori sau
(terminologia ANEVAR 2014);
d) ajustarea ratelor de evaluare obţinute pentru EV = CB + DF>1 an – Cashsurplus
eventualele diferenţe semnificative dintre subiect şi Considerentele în baza cărora este aleasă varia
firmele comparabile privind perspectivele de creşte bila financiară cea mai potrivită (de exemplu, profit
re, riscul, rentabilitatea etc.; net/rezultat din exploatare/capitaluri proprii/veni
e) aplicarea ulterioară a acestor rate, corectate, turi din exploatare etc.) au ca temei raţionamentul
la variabilele financiare ale subiectului, oferindu-ne că aceasta ar fi aleasă de majoritatea participanţilor
o estimare a tipului de valoare dorit pentru întreprin la piaţă pentru a evalua firma-subiect (IFRS 2012).
derea-subiect prin referinţă la firmele considerate Criteriile luate în considerare în mod curent în piaţă
comparabile. în selecţia diferitelor variabile numără, printre altele,
Abordarea prin piaţă în evaluarea afacerilor tipul şi natura afacerii evaluate, precum şi relevanţa,
conţine două metode uzuale de evaluare relativă actualitatea şi credibilitatea datelor disponibile.
Ü Tehnici concrete de ajustare a multiplilor în evaluarea relativă
Studiu de caz
Ilustrarea unor tehnici concrete de ajustare a multiplicatorilor se va face printr-un studiu de caz privind
estimarea unei plaje a valorilor de piaţă pentru SC Aeroteh SA, emitent despre care se cunosc următoarele
date, preluate de pe pagina web a BVB, www.bvb.ro:
l Denumire: SC Aeroteh SA
l Cod fiscal/CUI: RO448560
l Cod CAEN: 353
l Domeniu de activitate: construcţia şi repararea de aeronave şi nave spaţiale
l Simbol: AER
l Categoria: nelistată; Stare: tranzacţionabilă
l Capitaluri proprii: 33.916.467 lei

Analiza companiilor listate la BVB a condus la identificarea unei firme comparabile, SC Aerostar SA,
emitent despre care se cunosc următoarele date, preluate tot de pe pagina web a BVB:
l Denumire: SC Aerostar SA
l Cod fiscal/CUI: RO950531
l Cod CAEN Rev. 2: 3030
l Domeniu de activitate: fabricarea de aeronave şi nave spaţiale
l Simbol: ARS
l Categoria: II; Secţiunea: BVB; Stare: tranzacţionabilă
l Capitalizare bursieră la data evaluării (11.08.2014): 242.273.423 lei
Analiza situaţiilor financiare ale celor două firme la data de 31.12.2013 a condus la informaţiile sinte
tizate în următorul tabel:
Articolul Conturile corespondente SC Aerostar SA SC Aeroteh SA

Informaţii patrimoniale
Numerar 501 – 591 + 505 + 506 + 507 + 508 – 595 36.726.906 lei 5.734.264 lei
– 596
Stocuri Clasa 3 + 4091 34.639.884 lei 14.743.504 lei
Creanţe 4092 + 411 + 413 + 418 – 491 51.082.282 lei 10.279.524 lei
Credite < 1 an 519 + 162 + 166 - -
Datorii comerciale 401 + 404 + 408 + 403 + 419 36.198.802 lei 5.386.294 lei
Alte datorii < 1 an Restul conturilor de datorii 6.371.411 lei 3.889.960 lei
Active necorporale 203 + 205 + 208 – 2803 – 2805 – 2808 1.881.986 lei 56.993 lei
Active corporale 212 + 213 + 214 – 2812 – 2813 – 2814 125.972.167 lei 12.378.436 lei
Active financiare 261 + 267 – 296 + 262 + 263 1.004.673 lei -
Cheltuieli în avans 471 300.584 lei -
Provizioane şi venituri în avans 151 + 472 + 475 76.653.350 lei -
Capitaluri proprii Toate conturile de capitaluri 132.384.919 lei 33.916.467 lei
Datorii > 1 an - -
din care credite - -
Informaţii performanţă
Cifra de afaceri 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 707 212.022.588 lei 46.842.928 lei
+ 708 – 709 + 7411
Venituri din exploatare CA + 711 + 721 + 722 + 725 + 753 + 755 217.844.329 lei 65.206.091 lei
+ 756 + 757 + 7417 + 758 + 7419
Profit din exploatare Venituri din exploatare – Cheltuieli 16.012.121 lei 10.128.208 lei
de exploatare
Profit net Venituri – Cheltuieli 14.863.993 lei 8.638.540 lei
Amortizare anuală 6811 8.878.561 lei 874.487 lei
% Amortizare 6,94% 7,03%
Având în vedere tipul şi natura afacerii evaluate (industrial/productivă), profitabilitatea întreprinderii-su

biect şi a celei comparabile, precum şi similitudinile de amortizare, vom selecta ca variabile financiare adecvate
profitul net (PN), rezultatul din exploatare (EBIT) şi veniturile din exploatare (VE). Rezultă trei multiplicatori
adecvaţi pe care îi vom folosi în evaluarea relativă:
l unul pentru determinarea directă a valorii de piaţă a capitalurilor proprii (VPCP) şi indirectă a valorii
de piaţă a întreprinderii (EV): PER = CB/PN; şi
l doi pentru determinarea directă a EV şi indirectă a VPCP:

m EV/EBIT = (CB – DF>1 an – Cash)/EBIT
m EV/VE = (CB – DF>1 an – Cash)/VE
Relaţia dintre VPCP şi VE este următoarea (SEV 2014):

EV = VPCP + DF>1 an – Cashsurplus respectiv
VPCP = EV – DF>1 an + Cashsurplus
Multipli CP ARS AER

PN 14.863.993 lei 8.638.540 lei
CB ARS 242.273.423 lei Valori de piaţă CP AER
PER = CB/PN 16,30 140.802.586 lei
Multipli EV ARS AER
EBIT 16.012.121 lei 10.128.208 lei
VE 217.844.329 lei 65.206.091 lei
EV ARS = CB + DF>1 an – Cash 205.546.517 lei Plajă valori de piaţă EV AER
EV/VE 0,94 61.525.058 lei
EV/EBIT 12,84 130.015.123 lei
Informaţiile recente de care dispune evaluatorul arată că valoarea de piaţă a activelor financiare ale
ARS este zero, astfel că acestea vor fi ignorate şi nu vor implica nicio corecţie. În mod similar, cum ambele
firme nu au credite pe termen scurt şi au un grad de îndatorare similar, nu vor fi făcute ajustări aferente aces
tor aspecte. Având însă în vedere diferenţele semnificative de capital de lucru şi numerar, prima corecţie
care se va face este cea pentru capitalul de lucru şi cash, prin ajustarea diferenţei de capital de lucru dintre
subiect şi firma comparabilă cu o rată normalizată a capitalului de lucru non-cash faţă de veniturile din ex
ploatare (Bădescu, 2014).
Ajustarea capitalului de lucru
Articolul Relaţia SC Aerostar SA SC Aeroteh SA

Venituri din exploatare CA + 711 + 721 + 722 + 725 + 753 + 755 217.844.329 lei 65.206.091 lei
+ 756 + 757 + 7417 + 758 + 7419
Capital de lucru Stocuri + Creanţe + Numerar – Datorii 79.878.859 lei 21.481.038 lei
comerciale – Alte datorii nefinanciare
Capital de lucru non-cash Stocuri + Creanţe – Datorii comerciale 43.151.953 lei 15.746.774 lei
– Alte datorii nefinanciare
% Capital de lucru non-cash Capital de lucru non-cash/Venituri 19,8% 24,1%
din venituri din exploatare din exploatare
Procent normalizat, ca la subiect % Subiect 24,1%
Procent de ajustare % Subiect – % Firmă comparabilă 4,3%
Ajustare capital de lucru 9.455.792 lei
În continuare se determină impactul asupra EV (EV ajustată):
Capitalizare bursieră ARS 242.273.423 lei

Datorii financiare pe termen lung (credite > 1 an) -
Cash 36.726.906 lei
Ajustare capital de lucru 9.455.792 lei
EV ARS ajustată 215.002.309 lei

În etapa următoare se recalculează multiplii de EV pentru EV ajustată, adică multiplii afectaţi de ajus
tarea EV:
Multipli EV ARS Estimări AER

EBIT 16.012.121 lei 10.128.208 lei
VE 217.844.329 lei 65.206.091 lei
EV ARS ajustată 215.002.309 lei Plajă valori de piaţă EV AER
EV ajustată/EBIT 13,43 135.996.231,03 Iei
EV ajustată/VE 0,99 64.355.405,51 lei
Alte indicii în privinţa unor ajustări necesare sunt: diferenţa de marjă a EBIT între AER şi ARS, diferenţa
dintre ratele de creştere ale perioadei de previziune explicite de 3 ani pentru cele două companii, precum
şi diferenţa dintre costul capitalului celor două firme. Aceste date sunt credibile, fiind preluate de la o agen
ţie de rating prestigioasă. Ambele întreprinderi au însă aceeaşi rată de creştere perpetuă, estimată la 1%.
Folosind una dintre clasificările după mărime disponibile pentru piaţa românească de capital (Fărcaş et al.,
2007), putem încadra AER la clasa de firme mici şi ARS la clasa de firme medii, având drept criterii capitalurile
proprii, respectiv capitalizarea bursieră. Costul capitalului AER = 15,7%, iar costul capitalului ARS = 14,7%.
Diferenţa este corectă economic, având în vedere comportamentul uzual al firmelor mici faţă de cele medii,
care pe pieţele mature de capital au rentabilităţi istorice şi aşteptate mai ridicate decât cele medii sau
mari.
În continuare se cuantifică ajustarea pentru aşteptările diferite de creştere în următorii 3 ani (CRM):
Unitate cash flow (CF) AER 2014 2015 2016 La perpetuitate

Rata previzionată de creştere a CF unitar AER 12% 8% 6% 1%
1 1,12 1,21 1,28 8,81
Costul capitalului AER
15,7%
CF unitar actualizat 0,97 0,90 0,83 5,69
Total CF unitar actualizat AER 8,39
Unitate cash flow ARS 2014 2015 2016 La perpetuitate

Rata previzionată de creştere a CF unitar ARS 20% 15% 5% 1%
1 1,20 1,38 1,45 10,68
Costul capitalului ARS
14,7%
CF unitar actualizat 1,04 1,03 0,94 6,90
Total CF unitar actualizat ARS 9,90
Factor de ajustare CRM 0,85
Ajustarea de diferenţă de cost al capitalului se aplică la toţi multiplicatorii selectaţi, respectiv PER, EV/EBIT
şi EV/VE, şi are la bază următoarea relaţie (Hitchner, 2003; Trugman, 2012):
1
MAdj =
1 + DEqCost
M

unde:
MAdj – multiplul ajustat al companiei comparabile;
M – valoarea iniţială a multiplului companiei comparabile.
În următoarea etapă se recalculează cele trei rate de evaluare folosind relaţia de mai sus, rezultând:
l PERAj = 14,01
l EV/EBIT = 11,84
l EV/VE = 0,98
Ajustarea CRM şi ajustarea de marjă EBIT se aplică la multiplul EV/VE:
ARS AER
Marja EBIT 7,35% 15,53%
Factorul marjei 2,11
Factor de creştere a CF 0,85
EV/VE neajustat pentru marjă şi creştere 0,98
EV/VE ajustat pentru marjă şi creştere 1,75
EV AER 114.080.000 lei
CP AER 119.810.000 lei
Concluzii
Înainte de ajustare exista o plajă de valori care, pe de o parte, era prea mare pentru a fi utilă, iar pe de
altă parte, putea duce la o supraevaluare a întreprinderii-subiect, dacă se luau în considerare doar multi
plicatorii PER şi EV/EBIT, care sunt probabil cei mai adecvaţi, având în vedere profitabilitatea foarte bună a
ambelor firme, tipul şi natura afacerilor, precum şi similitudinile de amortizare (% Active corporale şi ne
corporale).
PERARS = 16,3
VPCPAER = PERARS x PNAER = 140.802.586 lei
EV/EBITARS = 12,84
EVAER = EV/EBITARS x EBITAER = 130.015.123 lei
> VPCPAER = EVAER – DF>1 an AER + Cashsurplus AER = 135.749.387 lei
EV/VEARS = 0,94
EVAER = EV/VEARS x VEAER = 61.525.058 lei
> VPCPAER = EVAER – DF>1 an AER + Cashsurplus AER = 67.259.322 lei
Ajustările realizate ne-au condus la o plajă de valori mult mai îngustă, mult mai utilă astfel pentru des
tinatarii desemnaţi ai evaluării şi având o logică economică incontestabilă. De exemplu, multiplul EV/VE
este reajustat pozitiv, în concordanţă cu diferenţele semnificative de marjă a EBIT.
PERAj ARS = 14,01

VPCPAER = PERAj ARS x PNAER = 121.070.000 lei (rotunjit)
EV/EBITAj ARS = 11,84
EVAER = EV/EBITAj ARS x EBITAER = 119.900.000 lei (rotunjit)
> VPCPAER = EVAER – DF>1 an AER + Cashsurplus AER = 125.890.000 lei (rotunjit)
EV/VEAj ARS = 1,75
EVAER = EV/VEAj ARS x VEAER = 114.080.000 lei (rotunjit)
> VPCPAER = EVAER – DF>1 an AER + Cashsurplus AER = 119.810.000 lei (rotunjit)

BIBLIOGRAFIE
1. Bădescu, G. (2014), Abordarea prin piaţă. Ajustarea multiplicatorilor, Conferinţa ANEVAR-ASE „Eva
luarea pentru piaţa de capital din România”.
2. Fărcaş, P., Manaţe, D., Moleriu, R. (2007), Application of a Fuzzy Model to Classify the Listed Issuers
on the Bucharest Stock Exchange – Proceedings, 2nd IEEE International Workshop on Soft Computing
Applications nr. 1(4), IEEE Computational Intelligence Society, Oradea.
3. Hitchner, J.R. (2003), Financial Valuation. Applications and Models, Editura John Wiley & Sons,
Hoboken, New Jersey.
4. Matiş, D., Manaţe, D., Anghel, I. (coordonatori) (2013), Evaluarea instrumentelor financiare, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca.
5. Trugman, R.G. (2012), Understanding Business Valuation, American Institute of Certified Public Accoun
tants – AICPA, New York.
6. ANEVAR (2014), Standardele de evaluare ANEVAR, Bucureşti.
7. www.bvb.ro
8. www.ifrs.org
9. www.nou.anevar.ro
Ghid pentru pregãtirea candidatilor

, la examenul
de aptitudini pentru ob,tinerea calitãtii
,
de expert contabil si
, de contabil autorizat
Editia
, a II-a, revizuitã si
, adãugitã
C ECCAR, prin Institutul Naţional de Dezvoltare Profesională

Continuă, vine în întâmpinarea candidaţilor la examenul
de aptitudini cu ediţia revizuită şi adăugită a lucrării Ghid pentru pre
gătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii
de expert contabil şi de contabil autorizat. Domeniile de competenţă:
CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII,
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. Spre deosebire de ediţia anterioară, noua
ediţie include studii de caz relevante şi cuprinzătoare necesare pre
gătirii candidaţilor în alte două domenii de competenţă: analiza eco
nomico-financiară şi evaluarea întreprinderii. Pregătirea candidaţilor
în alte domenii de competenţă decât cele acoperite de această lucrare
poate fi asigurată în prezent, fără dificultate, prin utilizarea lucrărilor de
specialitate şi a standardelor profesionale editate de CECCAR şi incluse
în bibliografia aferentă tematicii examenului de aptitudini.
Lucrarea este concepută astfel încât să se poată identifica uşor
cerinţele comune ambelor categorii profesionale şi, respectiv, cerinţele
suplimentare specifice categoriei experţi contabili. Candidaţii se pot
familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe
dintre acestea având cerinţe multiple (o bază de date şi mai multe sarcini de rezolvat). Utilizarea şi justificarea
raţionamentului profesional în realizarea sarcinilor pe care le presupune un subiect de examen sunt elemente
esenţiale ale procesului de evaluare.
Lucrarea poate fi procurată de cei interesaţi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

Ghid practic privind microîntreprinderile
Fiscalitate în anul 2014
– partea I –
Laurenţiu STANCIU, ACCA,
expert contabil S&R Accounting Leader SRL
Gheorghe STREŞNA, ec. masterand ASE Bucureşti,
Cristian RAPCENCU, lect. univ. dr. ASE Bucureşti,
ABSTRACT
Practice Guide on Micro-Entities in 2014
We are delighted to provide you with a practice guide regarding accounting and taxation
issues specific to micro-entities, also considering the latest changes in the related legislation
(Government Emergency Ordinance no. 102/2013 for amending and supplementing Law
no. 571/2003 regarding the Tax Code and the regulation of financial and fiscal measures,
with its subsequent amendments and supplements, applicable from January 1, 2014, and
Government Decision no. 77/2014 for amending and supplementing the Methodological
Pronouncements for the application of Law no. 571/2003 regarding the Tax Code, approved
by Government Decision no. 44/2004, issued on February 12, 2014).
It is important to know the activities that may be performed by a micro-entity and the
income subject to taxation. Misinterpreting the fiscal pronouncements may give rise to
additional costs for the entity, as non-compliance with the conditions in the definition of
a micro-entity leads to a change in the taxpayer’s category. You will find examples for
several situations you may encounter in practice, and we are convinced you will consider
this paper useful to your activity.
Key terms: micro-entity, advice, turnover threshold, taxation basis
Avem plăcerea de a vă oferi un material practic cu privire la aspectele contabile şi fiscale specifice
microîntreprinderilor, ţinând cont şi de ultimele modificări legislative apărute în domeniu (Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabilă
de la 1 ianuarie 2014, şi Hotărârea Guvernului nr. 77/2014 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 44/2004, publicată în data de 12 februarie 2014).
Este important să cunoaştem activităţile care pot fi desfăşurate de o microîntreprindere şi veniturile
supuse impozitării. O interpretare greşită a normelor fiscale poate genera costuri suplimentare pentru
societate, deoarece nerespectarea condiţiilor din definiţia microîntreprinderii conduce la schimbarea regi
mului fiscal. Veţi găsi exemple pentru o serie de situaţii cu care vă puteţi întâlni în practică, astfel încât
suntem convinşi că veţi considera acest material util în activitatea desfăşurată.

Ü Noţiuni generale – activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
l realizează alte venituri decât cele din con
Până la data de 1 februarie 2013, regimul de sultanţă şi management în proporţie de peste 80%
microîntreprindere a fost opţional. Astfel, contribu din veniturile totale (începând cu 1 ianuarie 2014);
abilii puteau alege între un impozit de 16% aplicat l a realizat venituri care nu au depăşit echiva
profitului şi un impozit de 3% aplicat veniturilor lentul în lei al sumei de 65.000 euro;
realizate, bineînţeles, dacă respectau condiţiile pen l capitalul social al acesteia este deţinut de
tru a fi microîntreprinderi. Puteam considera acea alte persoane decât statul şi autorităţile locale;
măsură ca fiind o facilitate fiscală, un instrument l nu se află în dizolvare cu lichidare, înregis
al optimizării fiscale a unei afaceri. trată în registrul comerţului sau la instanţele judecă
Este normal ca, de fiecare dată când avem de toreşti (condiţie introdusă prin Legea nr. 168/2013).
ales dintre mai multe opţiuni, să ne decidem asupra Astfel, începând cu 1 februarie 2013, condiţia
acelor prevederi care ne sunt favorabile. De exem privind numărul de salariaţi (între 1 şi 9) a fost abro
plu, o societate a cărei activitate constă în prestări de gată, iar plafonul veniturilor a fost micşorat de la
servicii poate avea o marjă de profit foarte mare şi 100.000 euro la 65.000 euro.
atunci o avantajează un impozit de 3% aplicat asupra
veniturilor. Pe de altă parte, o entitate care face co Atenţie!
merţ cu amănuntul şi practică o cotă redusă de adaos Începând cu data de 1 ianuarie 2014, o societate
comercial din cauza concurenţei acerbe de pe piaţă încadrată ca microîntreprindere poate desfăşura acti
preferă un impozit de 16% asupra profitului. vităţi de consultanţă şi management, însă ponderea
Însă, odată cu Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 veniturilor din aceste activităţi NU trebuie să depă
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şească 20% din totalul veniturilor realizate.
privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri Anterior anului 2014, o microîntreprindere NU
financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. avea voie să desfăşoare activităţi de consultanţă şi
54/23.01.2013, cu modificările şi completările ulte management. Chiar dacă ar fi prestat astfel de ser
rioare, regimul de microîntreprindere a devenit obli vicii în valoare de 10 lei, societatea respectivă ar fi
gatoriu pentru societăţile care îndeplinesc condiţiile fost obligată să îşi modifice regimul de impozitare
stabilite în actul normativ. De asemenea, în Monito şi să treacă la impozit pe profit.
rul Oficial nr. 310/29.05.2013 a fost publicată Legea
nr. 168/2013 privind aprobarea OG nr. 8/2013, fiind Ü La ce curs de schimb se calculează
aduse o serie de completări, care vor fi prezentate în plafonul de 65.000 euro?
cadrul acestui ghid.
Materialul de faţă este actualizat cu OUG nr. Cursul de schimb pentru determinarea echiva
102/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 703/ lentului în lei al plafonului de 65.000 euro este cel
15.11.2013. Prevederile acestei ordonanţe au intrat de la închiderea exerciţiului financiar precedent (pen
în vigoare la data de 1 ianuarie 2014. De aseme tru anul 2013, cursul utilizat a fost cel valabil în data
nea, am ţinut cont şi de precizările suplimentare in de 31 decembrie 2012, respectiv 4,4287 lei/euro, pla
troduse prin HG nr. 77/2014, publicată în Monitorul fonul fiind de 287.866 lei). Pentru anul 2014, cursul
Oficial nr. 108/12.02.2014. este de 4,4847 lei/euro, plafonul fiind de 291.506 lei.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luăm în
Ü Ce este microîntreprinderea? calcul aceleaşi venituri care constituie baza impoza
bilă. Nu trebuie să confundăm acest plafon cu cifra
O microîntreprindere este o persoană juridi de afaceri a unei societăţi.
că română care îndeplineşte cumulativ următoare
le condiţii la data de 31 decembrie a anului fiscal Atenţie!
precedent: Deşi în Codul fiscal mai este menţionat un
l realizează venituri, altele decât cele obţinute plafon de 65.000 euro, aferent regimului special de
din: scutire din punctul de vedere al TVA pentru între
– activităţi în domeniul bancar; prinderile mici, NU trebuie să le confundăm.
– activităţi în domeniul asigurărilor şi al rea Aşa cum am precizat mai sus, plafonul pentru
sigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia microîntreprinderi se stabileşte în funcţie de cursul
persoanelor juridice care desfăşoară activi de schimb de la sfârşitul anului precedent, în timp ce
tăţi de intermediere în aceste domenii; plafonul pentru TVA se calculează în funcţie de cursul

de schimb valabil la data aderării, reieşind astfel un Ü Ce societăţi devin plătitoare
plafon fix de 220.000 lei, indiferent că ne raportăm de impozit pe venitul
la anul 2013 sau la anul 2014. microîntreprinderilor?
Plafonul pentru microîntreprinderi este consti
tuit din veniturile care intră în baza de impozitare Societăţile plătitoare de impozit pe profit sunt
a microîntreprinderilor, pe când plafonul de scuti obligate la plata impozitului pe venit începând cu
re de la TVA este alcătuit din valoarea totală a livră anul fiscal următor dacă îndeplinesc următoarele
rilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate condiţii la data de 31 decembrie a anului precedent:
l realizează venituri, altele decât cele obţinute
de o persoană impozabilă în cursul anului, taxabile
din:
sau care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o
– activităţi în domeniul bancar;
mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din ac
– activităţi în domeniul asigurărilor şi al rea
tivităţi economice pentru care locul livrării/prestării sigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia
se consideră ca fiind în străinătate etc. (componenţa persoanelor juridice care desfăşoară activi
exactă o găsiţi la art. 152 din Codul fiscal). tăţi de intermediere în aceste domenii;
De exemplu, dacă o societate emite o factură de – activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
avans, aceasta se regăseşte în plafonul de scutire de l realizează alte venituri decât cele din con
la TVA, însă nu se impozitează deoarece nu repre sultanţă şi management în proporţie de peste 80%
zintă venit în contabilitate. din veniturile totale (începând cu 1 ianuarie 2014);
Deşi formularul 010 „Declaraţie de înregistrare l au realizat venituri care nu au depăşit echi
fiscală/declaraţie de menţiuni pentru persoane juri valentul în lei al sumei de 65.000 euro;
dice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juri l capitalul social al acestora este deţinut de
dică” utilizează termenul cifră de afaceri, trebuie să alte persoane decât statul şi autorităţile locale;
ţinem cont că acesta prezintă mai multe semnificaţii l nu se află în dizolvare cu lichidare, înregis
din punct de vedere fiscal. Enumerăm doar câteva trată în registrul comerţului sau la instanţele judecă
dintre ele: toreşti (condiţie introdusă prin Legea nr. 168/2013).
l cifra de afaceri din contabilitate (grupa 70,
Până în momentul modificărilor aduse prin OG
plus subvenţiile aferente cifrei de afaceri, contul nr. 8/2013, dacă o microîntreprindere încălca una
7411); dintre condiţiile prevăzute în definiţie, aceasta trecea
l cifra de afaceri pentru plafonul de scutire; la impozit pe profit şi NU mai avea niciodată dreptul
l cifra de afaceri pentru depăşirea plafonului să revină la regimul de microîntreprindere. Însă din
de 100.000 euro care stabileşte perioada fiscală pen 1 februarie 2013, de când acest sistem este obliga
tru TVA (luna sau trimestrul); toriu pentru cei care îndeplinesc criteriile, trebuie să
l cifra de afaceri pentru sistemul „TVA la în analizaţi la sfârşitul fiecărui an dacă vă încadraţi în
casare”. condiţiile de mai sus.
Exemplu
Dacă o microîntreprindere a depăşit în anul 2013 plafonul de 65.000 euro, aceasta va trece la impozit
pe profit din trimestrul respectiv. Apoi, inclusiv în anul 2014, va rămâne la impozit pe profit, deoarece
la 31 decembrie 2013 nu a îndeplinit criteriile pentru microîntreprinderi. Însă, dacă la 31 decembrie 2014
societatea îndeplineşte toate condiţiile din definiţia microîntreprinderilor, începând cu 1 ianuarie 2015 ea
va aplica din nou acest regim de impozitare, chiar dacă în 2013 depăşise plafonul de 65.000 euro.
Ü Ce societăţi cu venituri a) activităţi în domeniul bancar;

SUB 65.000 euro NU devin b) activităţi în domeniul asigurărilor şi al reasi
plătitoare de impozit pe venitul gurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor
microîntreprinderilor? juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
Nu pot aplica acest sistem de impunere persoa aceste domenii;
nele juridice române care desfăşoară: c) activităţi în domeniul jocurilor de noroc.

Atenţie! impozit pe profit începând cu data înregistrării în
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, cuantumul registrul comerţului dacă intenţionează să desfă
veniturilor din consultanţă şi management trebuie să şoare:
fie de maximum 20% din totalul veniturilor obţinu l activităţi în domeniul bancar;
te. Astfel, spre deosebire de perioadele precedente, o l activităţi în domeniul asigurărilor şi al reasi
microîntreprindere poate obţine şi astfel de venituri, gurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor
însă nu trebuie să depăşească plafonul de 20%. juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
În practică, pot să apară probleme în califica aceste domenii;
l activităţi în domeniul jocurilor de noroc, al
rea veniturilor ca venituri din servicii de consultanţă
şi/sau de management. Trebuie să aveţi în vedere cla consultanţei şi al managementului.
sificarea activităţilor din economia naţională, respec Exprimarea din cadrul legal nu este una chiar
tiv care sunt codurile CAEN pentru activităţile de fericită, având în vedere că „intenţia” poate fi greu
management şi care sunt cele aplicabile pentru ser demonstrată la un moment dat. Dacă o societate do
reşte să fie încadrată la impozit pe profit, aceasta
viciile de consultanţă. În legislaţia care reglementea
declară la înfiinţare că „intenţionează” să desfăşoare
ză clasificarea acestor activităţi, fiecare cod CAEN
activităţi în domeniul jocurilor de noroc, chiar dacă
conţine detalii despre activităţile care sunt incluse.
efectiv nu doreşte să realizeze astfel de activităţi, iar
Astfel, vă puteţi folosi de aceste argumente dacă
ulterior se justifică în faţa organului fiscal prin faptul
trebuie să îi demonstraţi organului fiscal că un servi
că „intenţia” a existat la momentul respectiv.
ciu prestat este de consultanţă/management sau nu. De asemenea, persoanele juridice române nou-
De asemenea, se ţine cont şi de prevederile contractu înfiinţate care la data înregistrării în registrul co
ale şi anexele la facturi (situaţii de lucrări, devize de merţului au un capital social reprezentând cel puţin
lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care se echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro pot opta
poate deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor. să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al
Ü Ce sistem de impunere putem sumei de 25.000 euro este cursul de schimb comuni
aplica la înfiinţarea unei societăţi cat de BNR la data înregistrării persoanei juridice.
comerciale? În cazul în care această condiţie nu este res
pectată, persoanele juridice devin microîntreprin
OG nr. 8/2013 stabileşte că firmele înfiinţate deri începând cu anul fiscal următor celui în care
începând cu data de 1 februarie 2013 sunt obligate capitalul social este redus sub valoarea reprezentând
să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data
începând cu primul an fiscal atunci când capitalul înregistrării.
lor social este deţinut de alte persoane decât statul Societăţile nou-înfiinţate care vor să desfăşoa
şi autorităţile locale. Acestea înscriu menţiunea în re activităţi de consultanţă şi management pot opta
cererea de înregistrare în registrul comerţului. pentru a fi microîntreprinderi, urmând să îndepli
Legea nr. 168/2013 prevede că o persoană juri nească pe parcursul anului condiţia referitoare la
dică română nou-înfiinţată poate opta pentru a plăti încadrarea în plafonul de 20% din totalul veniturilor.
Exemplu
O persoană juridică română s-a înfiinţat în data de 12 ianuarie 2014 şi a declarat ca obiect principal
de activitate comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne. La sfârşitul primului trimestru, aceasta a
înregistrat următoarele venituri şi cheltuieli:
l venituri din vânzarea mărfurilor: 12.000 lei;
l venituri din consultanţă: 8.000 lei;
l cheltuieli cu mărfurile: 10.000 lei;
l cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: 2.000 lei.
Având în vedere că la data înfiinţării societatea nu se încadra în excepţiile prevăzute mai sus, aceasta
va fi microîntreprindere.
La sfârşitul primului trimestru se verifică ponderea veniturilor realizate din consultanţă în totalul ve
niturilor:

8.000 lei
Pondere = x 100 = 40%
12.000 lei + 8.000 lei
Deoarece ponderea este mai mare de 20%, societatea este obligată să îşi modifice sistemul de impunere
de la impozit pe venitul microîntreprinderilor la impozit pe profit şi să depună formularul 010 până la data
de 30 a lunii următoare celei în care nu mai este îndeplinită condiţia respectivă, modificarea în vectorul
fiscal făcându-se cu data de 1 ianuarie 2014.
Astfel, impozitul pe profit datorat pentru primul trimestru din 2014 va fi de 1.280 lei ((20.000 lei –
12.000 lei) x 16%).
Societatea va aplica impozitul pe profit până la sfârşitul anului 2014, urmând ca la sfârşitul anului să
verifice dacă respectă condiţiile pentru aplicarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor începând cu
anul 2015. Este posibil ca pe parcursul anului 2014 societatea să nu mai desfăşoare activităţi de consultanţă
şi astfel la sfârşitul anului ponderea acestor venituri în totalul veniturilor să scadă sub 20%.
Exemplu
La data de 13 ianuarie 2014 se înfiinţează o societate comercială cu obiect de activitate principal activităţi
de consultanţă pentru afaceri şi management. Aceasta va figura de la data înfiinţării ca microîntreprindere.
În primul trimestru, societatea înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
• venituri din consultanţă: 1.000 lei;
• venituri din vânzarea mărfurilor (obiect de activitate secundar): 10.000 lei;
• venituri din dobânzi: 2.000 lei;
• cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 1.000 lei;
• cheltuieli cu mărfurile: 8.000 lei.
În trimestrul al II-lea se cunosc următoarele venituri şi cheltuieli, cumulat de la începutul anului:
• venituri din consultanţă: 40.000 lei;
• venituri din vânzarea mărfurilor (obiect de activitate secundar): 12.000 lei;
• cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 10.000 lei;
• cheltuieli cu mărfurile: 10.000 lei;
• cheltuieli cu dobânzile: 1.000 lei.
Care este impozitul datorat de societate pentru cele două trimestre?
În primul trimestru, societatea îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi încadrată ca microîntreprindere,

deoarece veniturile din consultanţă nu depăşesc 20% din totalul veniturilor.
Impozit pe venit = (1.000 lei + 10.000 lei + 2.000 lei) x 3% = 390 lei
În trimestrul al II-lea, ponderea veniturilor din consultanţă este de 72% din totalul veniturilor (40.000 lei/
(40.000 lei + 12.000 lei + 3.000 lei)). Astfel, societatea va trece de la regimul de impozit pe venit la cel de
impozit pe profit începând cu cel de-al II-lea trimestru.
Dacă presupunem că în luna iunie 2014 societatea a depăşit plafonul de 20%, atunci aceasta are obli
gaţia ca până la 30 iulie 2014 să depună formularul 010 pentru modificarea vectorului fiscal. Luarea în
evidenţă la impozitul pe profit, respectiv scoaterea din evidenţă de la impozitul pe venit se vor face cu data
de 1 aprilie 2014.
Impozitul pe profit se va calcula ţinând cont de toate veniturile şi cheltuielile înregistrate de la începutul
anului.
Impozit pe profit calculat = (Total venituri – Total cheltuieli – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile) x 16% = (55.000 lei – 21.000 lei) x 16% = 5.440 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 2014 = 5.440 lei – 390 lei = 5.050 lei

Menţiuni l veniturile din provizioane şi ajustări pentru
Cota de impozitare a veniturilor microîntreprin depreciere sau pierdere de valoare (conturile din
derilor este de 3%. grupa 78);
Încadrarea în categoria veniturilor din consul l veniturile rezultate din restituirea sau anula
tanţă şi management se efectuează prin analiza con rea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care
tractelor încheiate şi a altor documente care justifică au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
natura veniturilor. impozabil;
Verificarea depăşirii plafonului de 20% refe l veniturile realizate din despăgubiri, de la so
ritor la veniturile din consultanţă şi management, cietăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
în cazul în care contribuabilul aplică impozitul pe produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
venitul microîntreprinderilor, trebuie să se realizeze corporale proprii.
la sfârşitul fiecărui trimestru. Revenirea la impozitul
pe venitul microîntreprinderilor se poate face doar Începând cu data de 1 ianuarie 2014, prin OUG
începând cu anul următor, dacă sunt îndeplinite toate nr. 102/2013, pe lângă cele menţionate mai sus, din
condiţiile din definiţia microîntreprinderii. baza de impozitare se mai elimină o serie de venituri,
şi anume:
Normele metodologice de aplicare a Codului l veniturile din diferenţe de curs valutar (con
fiscal, modificate prin HG nr. 77/2014, prevăd că tul 765);
această condiţie privind ponderea veniturilor (80%), l veniturile financiare înregistrate ca urmare
care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, trebuie a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în func
verificată pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor
ţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
realizate de contribuabil în anul 2013.
înregistrate iniţial (contul 768.analitic);
Astfel, dacă o microîntreprindere a realizat în
l valoarea reducerilor comerciale acordate
anul 2013 venituri din consultanţă şi management
ulterior facturării (contul 709).
(chiar şi 5 lei), aceasta a fost obligată să treacă la
impozit pe profit din trimestrul în care a avut astfel Tot începând cu data de 1 ianuarie 2014, la baza
de activităţi. Dar dacă la 31 decembrie 2013 aceste impozabilă se adaugă următoarele:
venituri s-au situat sub 20% din totalul veniturilor l valoarea reducerilor comerciale primite ul
care alcătuiesc baza de impozitare, începând cu 1 ia terior facturării (contul 609);
nuarie 2014, societatea revine la impozit pe venit şi l în trimestrul al IV-lea, diferenţa favorabilă
trebuie ca până la 31 ianuarie 2014 să depună de dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veni
claraţia de menţiuni în acest sens. turile financiare înregistrate ca urmare a decontării
Ü Ce venituri se includ în baza creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs
valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial
de impozitare?
şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltu
Baza impozabilă a impozitului pe venitul mi ielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la
croîntreprinderilor o constituie veniturile din orice începutul anului (contul 765 + contul 768.analitic –
sursă, din care se scad: contul 665 – contul 668.analitic).
l veniturile aferente costurilor stocurilor de
produse (contul 711); Măsura referitoare la eliminarea veniturilor din
l veniturile aferente costurilor serviciilor în diferenţe de curs valutar şi a veniturilor financiare
curs de execuţie (contul 712); înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi da
l veniturile din producţia de imobilizări necor toriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de
porale şi corporale (conturile 721 şi 722); cel la care au fost înregistrate iniţial vine să repare
l veniturile din subvenţii de exploatare (contul deficienţele prevederilor fiscale anterioare care im
741) (veniturile din subvenţii, începând cu 1 ianuarie pozitau aceste venituri, deşi ele nu reprezentau ve
2014); nituri care să genereze plusvaloare pentru societate.
Exemplu
În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, o microîntreprindere obţine următoarele venituri:

• venituri din servicii în curs de execuţie (la nivelul cheltuielilor aferente acestora): 8.000 lei;
• venituri din prestări de servicii de inginerie: 30.000 lei;
• venituri din vânzarea de softuri: 70.000 lei.

Care este baza impozabilă pentru stabilirea nivelului impozitului pe venitul microîntreprinderilor?
Baza impozabilă este de 100.000 lei (30.000 lei + 70.000 lei), iar impozitul pe venitul microîntreprin
derilor este de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), cumulat pentru tot anul 2014. Conform prevederilor din Codul
fiscal, veniturile din servicii în curs de execuţie, de 8.000 lei, NU sunt incluse în baza de impozitare.
Exemplu
O microîntreprindere obţine următoarele venituri în cursul exerciţiului financiar 2014:

• venituri din prestări de servicii de design: 15.000 lei;
• venituri din producţia în curs de execuţie: 12.000 lei;
• venituri din vânzarea producţiei de rochii realizate: 25.000 lei;
• venituri din despăgubiri în urma unei asigurări CASCO pentru un automobil al firmei utilizat de un
agent de vânzări la livrarea comenzilor: 40.000 lei.
Baza impozabilă este de 40.000 lei (15.000 lei + 25.000 lei), iar impozitul pe venitul microîntreprin
derilor este de 1.200 lei (40.000 lei x 3%).
Atenţie! curs valutar. Dacă rezultă o pierdere din diferenţe de

În trimestrul al IV-lea, la baza de impozitare se curs valutar, aceasta NU va diminua baza de impo
adaugă diferenţa favorabilă aferentă diferenţelor de zitare.
Exemplu
Se cunosc următoarele elemente pentru o microîntreprindere:

• venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707) (obţinute în trimestrul al IV-lea): 20.000 lei;
• venituri din diferenţe de curs valutar (contul 765): 10.000 lei;
• venituri financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing financiar (contul 768):
5.000 lei;
• cheltuieli din diferenţe de curs valutar (contul 665): 14.000 lei;
• cheltuieli financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing financiar (contul 668):
3.000 lei.
Anul 2013:
În anul 2013, din baza de impozitare NU se eliminau veniturile din diferenţe de curs valutar şi nici cele
din decontarea unor creanţe sau datorii în lei în funcţie de cursul unei valute.
Astfel, baza impozabilă este de 35.000 lei (20.000 lei + 10.000 lei + 5.000 lei), iar impozitul pe venitul
microîntreprinderilor, de 1.050 lei (35.000 lei x 3%).
Anul 2014:
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, în primele trei trimestre ale anului NU se mai impozitează veni
turile din diferenţe de curs valutar şi nici cele din decontarea unor creanţe sau datorii în lei în funcţie de
cursul unei valute. În trimestrul al IV-lea, dacă există un câştig din diferenţe de curs valutar, acesta se va
impozita.
În cazul prezentat mai sus, cheltuielile din diferenţe de curs valutar (17.000 lei) sunt mai mari decât
veniturile din diferenţe de curs valutar (15.000 lei), dar pierderea rezultată nu diminuează baza de impozitare.
Astfel, baza impozabilă este de 20.000 lei, iar impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de 600 lei
(20.000 lei x 3%).

Exemplu
O microîntreprindere înregistrează în trimestrul al III-lea din anul 2014 următoarele venituri şi cheltuieli:
• venituri din vânzarea produselor finite (contul 701): 20.000 lei;
• venituri aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711): 5.000 lei;
• venituri din subvenţii pentru investiţii (contul 7584): 2.000 lei;
• cheltuieli din diferenţe de curs valutar (contul 665): 800 lei;
• reduceri comerciale acordate ulterior facturării (contul 709): 400 lei;
• reduceri comerciale primite ulterior facturării (contul 609): 600 lei.
Bază impozabilă (trim. I, II şi III) = Total venituri – Venituri exceptate + Reduceri comerciale primite
Bază impozabilă = (20.000 lei + 5.000 lei + 1.000 lei + 2.000 lei + 400 lei) – (5.000 lei + 1.000 lei +
2.000 lei + 400 lei) + 600 lei = 20.600 lei
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, în calculul bazei de impozitare nu se mai includ subvenţiile
pentru investiţii (se scad toate subvenţiile, nu doar cele din exploatare).
De asemenea, veniturile din diferenţe de curs valutar sunt supuse impozitării doar în ultimul trimestru
al anului şi doar dacă acestea sunt mai mari decât cheltuielile din diferenţe de curs valutar, în baza de impo
zitare intrând câştigul net din diferenţe de curs.
O altă modificare semnificativă este cea referitoare la eliminarea din baza de impozitare a veniturilor
din reducerile comerciale acordate (contul 709), care nu reprezintă un venit efectiv, ci o cheltuială, şi adău
garea reducerilor comerciale primite (contul 609), care sunt asimilate unor venituri.
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 20.600 lei x 3% = 618 lei
Exemplu
O microîntreprindere înregistrează în trimestrul al IV-lea din anul 2014 următoarele venituri şi cheltuieli:
• venituri din vânzarea produselor finite (contul 701): 30.000 lei;
• venituri din prestări de servicii de reparaţii (contul 704): 5.000 lei;
• venituri aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711): 6.000 lei;
• venituri financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de cursul
valutar (contul 768): 1.000 lei;
• venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (contul 7814): 1.200 lei;
• cheltuieli din diferenţe de curs valutar (contul 665): 1.500 lei;
• reduceri comerciale acordate ulterior facturării (contul 709): 1.100 lei;
• reduceri comerciale primite ulterior facturării (contul 609): 1.400 lei.
Bază impozabilă (trim. IV) = Total venituri – Venituri exceptate + Reduceri comerciale primite +
Diferenţă pozitivă din diferenţe de curs valutar
Bază impozabilă = (30.000 lei + 5.000 lei + 6.000 lei + 1.000 lei + 2.000 lei + 1.200 lei + 1.100 lei) –
(6.000 lei + 1.000 lei + 2.000 lei + 1.200 lei + 1.100 lei) + 1.400 lei + (1.000 lei + 2.000 lei – 1.500 lei) =
37.900 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 37.900 lei x 3% = 1.137 lei
Exemplu
O microîntreprindere obţine următoarele venituri la data de 31 martie 2014:

• venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei;

• venituri din subvenţii pentru motorină primite de la APIA: 20.000 lei;
• venituri din vânzarea unui teren: 100.000 lei;
• venituri din producţia de imobilizări corporale: 30.000 lei;
• reduceri comerciale acordate ulterior facturării: 4.000 lei;
• venituri din diferenţe de curs valutar: 6.000 lei;
• venituri din anularea unui provizion pentru garanţii: 5.000 lei;
• venituri din sconturi obţinute: 3.000 lei;
• venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei creanţe la scadenţă: 10.000 lei;
• venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare: 13.000 lei;
• venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un furnizor: 2.000 lei;
• reduceri comerciale primite ulterior facturării: 5.000 lei;
• venituri din dividende primite de la o filială: 15.000 lei.
În februarie 2014, societatea achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat în valoare de 800 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru primul trimestru din 2014.
Baza impozabilă este formată din următoarele componente:
Elemente Suma
¤ Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei
+ Venituri din dobânzi 1.000 lei
+ Venituri din vânzarea unui teren 100.000 lei
+ Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei
+ Venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei creanţe la scadenţă 10.000 lei
+ Venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un furnizor 2.000 lei
+ Reduceri comerciale primite ulterior facturării 5.000 lei
+ Venituri din dividende primite de la o filială 15.000 lei
– Cost de achiziţie casă de marcat 800 lei
= Total 185.200 lei
Astfel, impozitul pe venit datorat pentru primul trimestru este de 5.556 lei (185.200 lei x 3%).
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
2. Hotărârea Guvernului nr. 77/2014 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
publicată în Monitorul Oficial nr. 108/12.02.2014.
3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
4. Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi comple
tarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată
în Monitorul Oficial nr. 310/29.05.2013.
5. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 54/23.01.2013,
cu modificările şi completările ulterioare.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial
nr. 703/15.11.2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Conceptele de politică bugetară
Economie
şi politică financiară
Enache TEIA, drd.
Universitatea Liberă Internaţională
din Moldova, Chişinău
ABSTRACT
Budgetary Policy and Financial Policy Concepts
Budgetary policy represents a state-specific activity that covers the most significant issues
of local communities. It reunites ideas and programmes of certain political parties, it is a
way through which a group of individuals take decisions which have an effect on society,
it puts into practice budgetary expenditures and revenue and it can be identified with the
adjustments made onto public spending and tax revenues in order to influence economic
growth and inflation.
Key terms: budgetary policy, financial policy, public spending, tax revenues
Politica bugetară reprezintă opţiunile bugetare N. Dobrotă [4] consideră că politica bugetară
ale unui centru de decizie publică (autoritate guver desemnează concepţia şi acţiunile statului privind
namentală sau centrală, autoritate locală, autoritate veniturile şi cheltuielile publice, mijloacele de mobi
subnaţională) şi vizează finalităţile economice şi so lizare a încasărilor, tipurile şi dimensiunile chel
ciale ale unei economii. tuielilor prin care se poate interveni direct în caz de
I. Văcărel et al. [18] consideră că politicile bu instabilitate sau pentru relansare economică. P. Leroy-
getare sunt influenţate de modul în care „se exprimă Beaulieu [9] precizează că primul pas în întocmirea
relaţiile economice în formă bănească ce se formea unei politici bugetare este elaborarea unei liste în
ză în procesul de repartiţie a produsului intern brut, care sunt prevăzute veniturile de realizat şi cheltuie
în conformitate cu obiectivele de politică economi lile de efectuat. G. Jèze [8] şi I. Condor [3] abordea
că, socială şi financiară”. C-tin Tulai [17] subliniază ză şi ei conceptul de politică bugetară, în accepţiunea
rolul însemnat pe care politicile şi pârghiile bugetare lor aceasta însemnând „a enumera, a evalua şi a com
îl joacă în economia modernă: „Formele de mobili para periodic, cu anticipaţie şi pentru o perioadă de
zare şi de alocare a veniturilor nu rămân indiferente timp viitoare, cheltuielile de efectuat şi veniturile de
faţă de mersul economiei, ci sunt folosite ca pârghii încasat”.
de orientare şi influenţare”. R. Muzellec [12] susţine că politica bugetară
După T. Moşteanu et al. [11], politicile bugetare „este un act intervenţionist prin acţiunea veniturilor
reprezintă instrumente la dispoziţia statului în vede asupra structurii economice şi productiv prin cea mai
rea implementării diferitelor obiective ale acestuia. mare parte a cheltuielilor”.
I. Talpoş [16] priveşte politica bugetară ca pe o poli După părerea lui A. Wildavsky [19], politicile
tică de bază prin care se realizează rolul de previziona bugetare reprezintă intenţii şi sunt orientate spre
re şi de autorizare a bugetului, ca principala politică viitor şi abia după încheierea anului fiscal vom vedea
a statului cu caracter operativ şi obligatoriu. dacă acele intenţii (politici bugetare) au fost puse în

practică. Pentru I. Rubin [14] politica bugetară este Printre componentele politicii bugetare se nu
un reper important al reflectării gradului în care statul mără politica bugetară a veniturilor, politica bugetară
se implică în economie şi în viaţa socială, al capaci a cheltuielilor şi politica bugetară a echilibrului.
tăţii economiei naţionale de a contribui la constituirea Implementarea politicilor bugetare presupune
resurselor financiare necesare statului, precum şi al în primul rând stabilirea unui cadru juridic adecvat.
modului în care acesta înţelege să le gestioneze. Cadrul juridic general al politicilor bugetare este
P. Zai [20] consideră că politica bugetară trebuie stabilit prin legile elaborate, în cazul României aces
înţeleasă ca un instrument contabil şi financiar, un act tea fiind Legea bugetului de stat şi Legea nr. 500/2002
juridic şi unul politic, deoarece este, în mod esenţial, privind finanţele publice, cu modificările şi comple
un act de autorizare (parlament), precum şi o transpu tările ulterioare.
nere financiară a viziunii politice a executivului. Po Prin legislaţia bugetară se stabilesc resursele
liticile bugetare fac parte din politicile economice, şi cheltuielile şi se autorizează folosirea veniturilor
scopul lor general fiind asemănător cu al celorlalte pentru obiectivele prevăzute.
politici statale (sociale, educaţionale, de sănătate etc.), În concluzie, conceptul de politică bugetară pre
de a duce la progresul societăţii şi de a oferi un cadru supune mai multe abordări:
propice dezvoltării economico-sociale atât la nivel þ Concepţia reformistă presupune că termenii
individual, cât şi la nivel statal, comunitar. politică şi buget sunt antitetici, politica fiind privită
Politica bugetară priveşte totalitatea veniturilor ca un intrus care produce efecte negative asupra pro
şi cheltuielilor incluse în bugetul de stat, cele locale cesului de luare a deciziilor bugetare.
şi cele ale asigurărilor şi protecţiei sociale de stat, þ ��
Concepţia incrementalistă vede politica bu
inclusiv excedentele, deficitele şi modul lor de echi getară ca pe un proces de negociere între grupuri de
librare, sunt de părere R. Aronson şi E. Schwartz [2]. interese. Aceasta este considerată a fi o negociere
P. Zai [20] crede că politica bugetară se reali deschisă la care fiecare grup de interese are acces şi
zează printr-o multitudine de operaţii şi fluxuri fi în care nu apar conflicte deoarece fiecare are ceva de
nanciare specifice şi prin cea mai importantă lege câştigat şi nu există un unic câştigător sau un singur
dezbătută anual de forul legislativ. Pe de altă parte, perdant.
aceasta este o sinteză a diferitelor opţiuni economi þ ��
Una dintre abordări consideră că politica bu
co-sociale şi politice, un mijloc de manifestare a getară este un proces dominat de negocieri mai
constrângerii financiar-bugetare şi un instrument de dure în care doar grupurile puternice de interese care
negociere cu diversele organisme financiare. au acces la negocieri pot influenţa politicile în sensul
Politica bugetară reprezintă o activitate exclu dorit. În acest caz, în urma negocierilor există mari
sivă a statului ce atinge problemele cele mai impor câştigători (poate chiar unul singur) şi mari perdanţi.
tante ale colectivităţilor locale. Aceasta constă în În acest context, procesul bugetar se poate afla la
ideile şi programele unor partide, este o modalitate baza politicii bugetare, fiind subiect de negociere.
prin care un grup de indivizi ia decizii care au efec þ Altă abordare conceptuală este cea în care
te asupra societăţii, realizează o transpunere în prac politica bugetară reprezintă un subiect de dezbateri
tică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi poate fi asupra rolului bugetului şi astfel poate reflecta o ale
identificată cu ajustările aduse cheltuielilor publice gere publică privind rolul său de a susţine anumite
şi veniturilor fiscale în vederea influenţării creşterii politici economice.
economice şi a inflaţiei. Politicile bugetare contribuie la asigurarea pre
N. Popescu [13] consideră că politica bugetară miselor privind creşterea economică, diminuarea
a unui stat se reflectă în primul rând prin „bugetul de inflaţiei şi a altor factori de dezechilibru, realizarea
stat, care reprezintă mijlocul prin care se formează obiectivelor de stimulare a activităţilor economice,
veniturile publice şi se efectuează cheltuielile publi de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi re
ce”. Politica bugetară este dependentă şi de compor ducerea sărăciei.
tamentul instituţiilor politice şi administrative. În Realitatea economică a României din ultimii
acest context, trebuie remarcat faptul că politica bu zece ani a dus la necesitatea perfecţionării continue
getară poate fi privită şi ca un proces care arată unde, a conţinutului şi a rolului politicilor bugetare. Odată
când şi de către cine sunt alocate resursele cât mai cu integrarea României în Uniunea Europeană, una
eficient, este de părere J. Magone [10]. dintre principalele preocupări din punct de vedere

economic trebuie să o constituie şi adaptarea politi Raţionalitatea oricărei politici financiare nu
cilor bugetare şi fiscale la noile cerinţe ale Uniunii poate fi apreciată decât în funcţie de atingerea scopu
Europene. Integrarea europeană aduce după sine atât lui pentru care ea a fost creată. Aceasta influenţează
beneficii, cât şi costuri, deoarece presupune îndepli nemijlocit sfera repartiţiei şi contribuie la creşterea
nirea unor condiţii care au repercusiuni asupra între potenţialului economic al statului, la satisfacerea ne
gii economii. Provocarea constă în a găsi acele po voilor sociale [7]. Politica financiară reprezintă an
litici economice compatibile cu cele comunitare şi samblul principiilor, normelor formulate pe baza
de a formula acele modele de politici macroecono acestora, precum şi procedeelor folosite cu ocazia
mice care sunt determinante pentru realizarea acestui constituirii şi utilizării fondurilor publice. Ea trebuie
proces. Una dintre principalele noutăţi pe care le adu să aibă un obiectiv, un sistem restricţional în care să
ce integrarea în Uniunea Europeană constă în obliga se acţioneze pentru atingerea acestui obiectiv şi me
ţia plăţii contribuţiei la bugetul Uniunii, în condiţiile tode corespunzătoare de realizare.
menţinerii deficitului bugetar în limitele acordului Politica financiară are propriile obiective şi prin
comunitar, de sub 3%. mijloacele ei specifice trebuie să influenţeze politica
România a intrat alături de celelalte ţări nou-ve economică. Obiectivele oricărei politici financiare
nite într-un program de sprijin financiar pentru dez vizează constituirea şi utilizarea fondurilor publice
voltare economică, dar va trebui să îşi asume respon de aşa manieră încât să se asigure îndeplinirea co
sabilităţile ce îi revin de a contribui la bugetul Uniunii respunzătoare a funcţiilor statului. Această politică
cu o anumită sumă stabilită prin negocieri. Este im presupune în acelaşi timp decizii strategice şi tactice
portant de analizat care este nivelul sustenabil al şi chiar decizii operaţionale. Astfel, merită amintită
acestor contribuţii şi implicaţiile lor asupra econo opinia lui C. Iuga cu privire la aceasta: „În cadrul po
miei ţării noastre, dar mai ales asupra celor care vor liticii financiare se cer îmbinate armonios orientările
fi direct afectaţi, contribuabilii, atât persoane fizice, şi măsurile cu caracter strategic – cele ce definesc
cât şi juridice. coordonatele activităţii financiare cu cele de ordin
Politica financiară reprezintă o altă componen tactic – cu actele şi măsurile financiare curente” [7].
tă importantă a politicilor economice. Prin interme O condiţie esenţială pentru ca obiectivele financiare
diul acesteia se acţionează în direcţia stabilită de să fie realizate este ca acestea să fie integrate într-o
politica economică a guvernului. Politica financiară politică financiară coerentă.
trebuie să contribuie la creşterea economică a unei Sistemul restricţional în constituirea şi utiliza
ţări, în vederea satisfacerii necesităţilor societăţii. rea fondurilor este reprezentat, pe de o parte, de ca
Aceasta diferă de la o ţară la alta în funcţie de spe pacitatea economiei de a oferi venituri statului, iar
cificul fiecăreia. pe de altă parte, de nivelul nevoilor reale.
„Politica financiară, ca domeniu specific al po Ca regulă generală, politica financiară se ela
liticii economice, reprezintă o anumită concepţie şi borează de guvern şi se aprobă de puterea supremă
acţiunea nemijlocită privind organizarea, conduce în stat. Desigur, orice politică financiară are şi o
rea şi desfăşurarea activităţii financiare. Înfăptuirea dimensiune subiectivă şi se poate modifica oricând
politicilor financiare folosind o strategie şi o tactică se sesizează neconcordanţe cu dinamica vieţii so
presupune utilizarea unui cadru juridic, a unor prin cial-economice.
cipii şi modele relevante.” [15] Politica financiară este „un ansamblu de meto
Politica financiară reprezintă activitatea prin de, tehnici şi principii ce privesc operaţiile, rapor
care statul asigură, prin totalitatea normelor, meto turile, instituţiile şi reglementările specifice dome
delor şi structurilor organizaţionale create, constitui niului financiar” [5].
rea, repartizarea şi utilizarea fondurilor care îi sunt Se acceptă ideea că toate organele şi instituţii
necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele, funcţiile le specializate în realizarea politicilor financiare
şi sarcinile. Ea trebuie să contribuie la stimularea eco formează aparatul financiar [17]. Realizarea poli
nomisirii şi a investiţiilor [18]. Politica financiară ticilor financiare este transpusă în fapt de aparatul
include „reglementările şi instituţiile prin interme financiar.
diul cărora se derulează resursele financiare publi Politica financiară „operează cu obiective şi
ce” [1]. strategii financiare, schimbă raporturile diferitelor

surse de venituri sau destinaţia cheltuielilor şi dă sociale şi monetare, trebuie să contribuie la realizarea
posibilitatea persoanelor juridice şi fizice să îşi asi unor obiective de interes naţional, cu implicaţii be
gure resurse proprii pentru dezvoltarea activităţi nefice pe plan naţional şi internaţional. Este evident
lor” [11]. că politica financiară se întrepătrunde cu politica
Principalele domenii de manifestare a politicii monetară.
financiare, pe lângă cele ale veniturilor şi cheltuie În concluzie putem afirma că politica financia
lilor publice, sunt domeniile creditului bancar şi asi ră diferă de la o ţară la alta în funcţie de potenţialul
gurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă. economic, de resurse, de dezvoltarea economică. Po
Politica financiară nu este un scop în sine. A litica financiară în sens restrâns, limitată la finanţele
ceasta, împreună cu alte tipuri de politici economice, publice, interferează cu politica monetară.
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache, G., Belean, P. (2003), Finanţele publice ale României, Editura Economică, Bucureşti.
2. Aronson, R., Schwartz, E. (1996), Management Policies in Local Government Finance, Editura ICMA,
Washington.
3. Condor, I. (1994), Drept financiar, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti.
4. Dobrotă, N. (1999), Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti.
5. George, S., Bache, I. (2001), Politics in the European Union, Oxford University Press.
6. Inceu, A.M. (2005), Pârghiile fiscale şi forţa lor de orientare, Editura Accent, Cluj-Napoca.
7. Iuga, C. (1987), Creşterea rolului finanţelor şi pârghiilor financiare în activitatea economică şi socială,
Editura Politică, Bucureşti.
8. Jèze, G. (1910), Eléments du droit public et administratif à l’usage des étudiants en droit (capacité),
Editura V. Giard & E. Brière, Paris.
9. Leroy-Beaulieu, P. (1877), Traité de la science des finances, vol. 2 – Le budget et le crédit public,
Paris.
10. Magone, J. (2003), The Politics of Southern Europe, Editura Praeger, Londra.
11. Moşteanu, T. (coordonator), Câmpeanu, E., Cataramă, D., Stoian, A., György, A. (2002), Politici şi
tehnici bugetare, Editura Universitară, Bucureşti.
12. Muzellec, R. (1993), Finances publiques, ediţia a VIII-a, Editura Dalloz, Paris.
13. Popescu, N. (2002), Finanţe publice: finanţe, bugete, fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti.
14. Rubin, I. (1997), The Politics of Public Budgeting: Getting and Spending, Borrowing and Balancing,
Editura Chatham House, Chatham, New Jersey.
15. Stancu, I. (1996), Finanţe: Teoria pieţelor financiare; Finanţele întreprinderilor; Analiza şi gestiunea
financiară, Editura Economică, Bucureşti.
16. Talpoş, I. (1995), Finanţele României, Editura Sedona, Timişoara.
17. Tulai, C-tin (2007), Finanţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
18. Văcărel, I., Bistriceanu, G., Anghelache, G., Bodnar, M., Bercea, F., Moşteanu, T., Georgescu, F. (2006),
Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
19. Wildavsky, A. (2001), The New Politics of the Budgetary Process, ediţia a III-a, Editura Little, Brown
and Company, Boston.
20. Zai, P. (2007), Aspecte conceptuale legate de politica bugetară şi principalele politici economice,
Transylvanian Review of Administrative Sciences, nr. 20, pp. 153-164.
21. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13.08.2002, cu
modificările şi completările ulterioare.

Legislatie
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.001 din
1 octombrie 2014 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 3.582/2013 privind organizarea activităţii de administrare a con
tribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial nr. 733/07.10.2014
Acest ordin se referă la contribuabilii mijlocii care au sedii secundare în alte localităţi
, comentată
decât cea la care sunt arondaţi fiscal. Se schimbă arondarea fiscală a sediilor secundare de
la administraţia fiscală în raza căreia îşi are sediul secundar contribuabilul la administraţia
pentru contribuabilii mijlocii care administrează şi societatea-mamă.
Competenţa fiscală în administrarea sediilor secundare, indiferent de numărul de salariaţi
ai acestora, va fi în sarcina autorităţii fiscale la care este arondat contribuabilul din categoria
celor mijlocii.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.906 din
25 septembrie 2014 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicat în Mo
nitorul Oficial nr. 736/09.10.2014
Prin acest act normativ au fost aprobate Instrucţiunile pentru aplicarea titlului IX din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, instrucţiuni care au drept obiect soluţionarea contes
taţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale.
Detalii suplimentare pot fi găsite pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.093 din 14 octombrie
2014 pentru aprobarea Procedurii privind certificarea modului de îndeplinire de către contribuabili, per
soane fizice, obligate să se asigure în sistemul public de pensii, potrivit prevederilor cap. II din titlul IX2
al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a obligaţiei fiscale reprezentând contribuţie de asigurări
sociale de stat şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în cadrul acestei proceduri, publicat
în Monitorul Oficial nr. 761/21.10.2014
Prin intermediul acestui ordin a fost stabilită procedura care detaliază modul în care ANAF certifică
faptul că un contribuabil persoană fizică şi-a îndeplinit obligaţia fiscală de a achita contribuţia la pensii.
Potrivit legii, unele categorii de persoane fizice au obligaţia să se asigure individual în sistemul public
de pensii, dacă nu sunt salariaţi sau pensionari, respectiv dacă nu sunt înscrişi într-un sistem public de pensii
din alte considerente. Astfel, conform art. 29621 din Codul fiscal, sunt contribuabili la sistemul public de pensii,
când acestea sunt singurele venituri realizate, următorii:
l întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
l membrii întreprinderii familiale;
l persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;
l persoanele care realizează venituri din profesii libere;
l persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit
se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă;
l persoanele care realizează venituri din activităţile agricole;
l persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
Persoanele de mai sus au obligaţia depunerii formularului 600 „Declaraţie privind venitul asigurat la
sistemul public de pensii” şi achitării contribuţiei la asigurările sociale – pensii.
Prin acest act normativ se aprobă modelul, conţinutul şi caracteristicile de tipărire, modul de difuzare,
utilizare şi de păstrare ale următoarelor formulare:

l adeverinţa prin care se certifică faptul că persoanele fizice au achitat contribuţiile la asigurările sociale,
respectiv eventualele cheltuieli accesorii, dobânzi şi penalităţi;
l cererea de eliberare a adeverinţei, pe care persoana fizică o va depune la Agenţia Naţională de Ad
ministrare Fiscală.
Dacă se constată că există debite neachitate, ANAF îi comunică contribuabilului sumele de plată inclusiv
pentru obligaţiile accesorii, împreună cu foaia de vărsământ. Acestea trebuie plătite în aceeaşi zi la unitatea
Trezoreriei Statului. După efectuarea plăţii, organul fiscal verifică încasarea sumelor şi eliberează adeverinţa
privind plata contribuţiilor sociale. Termenul de eliberare a adeverinţei este de cinci zile de la data depunerii
cererii şi aceasta este valabilă 90 de zile de la data emiterii.
Detalii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.anaf.ro.
Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 906 din 15 octombrie 2014 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a
sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru
motorina utilizată drept combustibil pentru motor, publicată în Monitorul Oficial nr. 779/27.10.2014
Reglementările Codului fiscal prevăd că transportatorii care deţin mijloace de transport rutier cu capa
citatea mai mare de 7,5 tone şi transportatorii de persoane ce deţin autovehicule din categoriile M2 şi M3
care nu efectuează transport public local de persoane beneficiază de o restituire de acciză în valoare de
40 euro/1.000 litri de motorină. Dacă până acum nu se ştia nimic despre procedura care va fi urmată pentru
restituirea accizei, ea a fost adoptată prin acest act normativ.
Astfel, se adoptă un buget de 637,73 milioane euro aferent restituirii de acciză pentru perioada 2014-2019,
numărul mediu anual de operatori economici beneficiari fiind de 20.114. Restituirea accizelor se face de
către Autoritatea Rutieră Română, ca urmare a depunerii de către persoanele eligibile a unei documentaţii.
Conform procedurii, poate solicita restituirea de acciză un transportator care:
l nu este declarat inactiv fiscal conform art. 78 din Codul de procedură fiscală sau nu se află în inac
1
tivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului;

l nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport efectuată cu vehiculele pentru care
solicită restituirea de accize;
l nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat.
Pot fi consideraţi eligibili şi contribuabilii care au obligaţii la bugetul de stat dacă:
l obligaţiile sunt eşalonate la plată conform procedurilor în materie;
l au depuse deconturi de TVA cu opţiune de rambursare, iar valoarea TVA de rambursat este mai mare
sau egală cu obligaţiile de plată;
l figurează cu datorii la bugetul general consolidat, dar în acelaşi timp figurează şi cu creanţe de încasat
de la autorităţi publice mai mari sau egale cu datoriile către buget.
Cererea de restituire va fi însoţită de un borderou centralizator al cantităţilor de motorină alimentate. Tre
buie depuse totodată copii ale facturilor de achiziţie a motorinei, împreună cu anexele la facturi. Mai mult,
dacă alimentările cu combustibil se efectuează direct de la staţiile de distribuţie, pe anexele la facturi trebuie
să se precizeze cel puţin următoarele informaţii: staţia de alimentare, data alimentării, numărul de înmatriculare
al vehiculului alimentat, numărul de identificare al cardului de gestiune a alimentărilor ori, după caz, al ine
lului emiţător/receptor, cantitatea de motorină alimentată exprimată în litri pentru fiecare vehicul şi numărul
de kilometri înregistraţi la bordul vehiculului la momentul alimentării.
Conform acestei hotărâri, restituirea se va efectua într-un termen maxim de 45 de zile de la depunerea
documentaţiei complete.
Sursa: Legea nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pro
duselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial nr. 794/31.10.2014
Legea reglementează activitatea economică de comercializare a produselor agricole proprii pentru pro
ducătorii agricoli persoane fizice.

Conform acestui act normativ, procedura de atestare a calităţii de producător agricol se modifică, astfel
încât atestarea se va dovedi prin obţinerea unui certificat de producător emis de primărie, cu avizul consultativ
al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură.
Structurile asociative profesionale/patronale/sindicale din sectorul agricol depun la primăriile la care
solicită înregistrarea, în vederea emiterii avizului consultativ, următoarele documente: certificatul de iden
tificare fiscală, hotărârea judecătorească definitivă de constituire, statutul, care să prevadă exercitarea de
atribuţii privind furnizarea de servicii de consultanţă, informarea şi certificarea calităţii de producător a fermie
rilor, situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar anterior înregistrării, depuse/transmise la unităţile
teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia structurilor asociative constituite în cursul anului în
care se solicită înregistrarea la primărie, şi documentul care atestă afilierea la o organizaţie/federaţie/confe
deraţie reprezentativă la nivel naţional.
Din această lege aflăm că exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul al
produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane fizice care
deţin atestat de producător se realizează în baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agri
col, care i se eliberează solicitantului la cerere de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află tere
nul/ferma/gospodăria.
Comercializarea propriu-zisă a produselor din sectorul agricol obţinute de producătorii agricoli persoane
fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de producător şi a carnetului de comercializare
a produselor din sectorul agricol.
Conform legii, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă următoarele:
l utilizarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol cu nerespectarea regimului
de utilizare a filelor;
l transportul produselor achiziţionate de la producători agricoli cu nerespectarea obligaţiei deţinerii
filei aferente cumpărătorului;

l transportul de produse agricole efectuat de producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere
la locul de comercializare cu nerespectarea obligaţiei de a deţine o filă completată corespunzător cantităţilor

şi structurii sortimentelor transportate;
l neafişarea etichetei de produs;
l desfăşurarea activităţilor de valorificare a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu
aceste produse de către persoanele fizice care nu deţin un atestat de producător valabil, respectiv un carnet
de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil, şi care nu sunt produse în ferma proprie etc.
Detalii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.anaf.ro.
Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR
Secretar general IFA România
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR

Biblioteca de specialitate Lucrãri publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,
studii de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate de

gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,
ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei
4. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 2, ediþia a IV-a, Colecþia Standarde Internaþionale de Conta
bilitate, 2010 – 35 lei
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate,
2008 – 38 lei
7. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Contabilitate,
2011 – 35 lei
8. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea

situaþiilor financiare, 2007 – 15 lei
9. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei
10. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri, ediþia a II-a,
revizuitã ºi actualizatã, Colecþia Contabilitate, 2013 – 50 lei
11. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitã
ºi actualizatã, 2010 – 35 lei
12. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
13. Cristian Rapcencu – Contabilitatea ºi fiscalitatea imobilizãrilor corporale. De la A la Z. Speþe practice ºi

exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
14. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate ºi conformitate în standardele ºi reglementãrile contabile,
Colecþia Contabilitate, 2012 – 50 lei
15. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fondului
de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 18 lei
16. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzãtorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
17. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
2012 – 35 lei
18. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
19. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei
20. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, Colecþia
Doctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea
situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale,
2011 – 25 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnarea
ºi prezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, Colecþia
Standarde Profesionale, 2011 – 25 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,
revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 20 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privind misiunile
standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 23 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profe
sionale, 2010 – 10 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a VI-a, revizuitã
ºi actualizatã, Colecþia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
27. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghid de
aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 15 lei
28. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecþia
29. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, Colecþia
30. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membre
CECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Standarde de Calitate, 2011 – 25 lei
31. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, Colecþia Ghidul Expertului Contabil, ediþia a II-a, revizuitã ºi
adãugitã, 2014 – 65 lei
32. CECCAR – Ghid pentru pregãtirea candidaþilor la examenul de acces la stagiul pentru obþinerea calitãþii
de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,
2014 – 75 lei
33. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
34. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expert
contabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, ediþia a II-a, 2012 – 16 lei
35. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementãrilor contabile naþionale în domeniul agriculturii, Colecþia Ghiduri
Profesionale, 2012 – 30 lei
36. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã. Suport de curs standard pentru Programul
Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
38. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combatere
a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã –
Deontologie, 2012 – 20 lei

39. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul ºi managementul proiectelor cu
finanþare europeanã, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
40. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia
Doctrinã – Deontologie, 2011 – 25 lei
41. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene aprobate
prin OMFP nr. 3.055/2009, 2010 – 75 lei
42. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate în
cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã
Continuã, 2010 – 20 lei
43. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional de
Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei
44. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºi
Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM),
Colecþia Studii Comparative, 2010 – 18 lei
45. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãri
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei
46. CECCAR – Manualul de Norme Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I ºi II,
2014 – 120 lei
47. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie
2013. Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2013, dar nu cuprinde
IFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2013 – 200 lei
48. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ediþia 3, 2012 –
30 lei
49. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS
pentru IMM-uri) 2009; Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Lista
pentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei
În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarã

CONTABILITATEA, EXPERTIZA SI , AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresati-vã
, la CECCAR, sediul central – Bucuresti, ,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

SALONUL ANUAL DE CARTE SLOBOZIA
- editia
, a XXIII-a -
În perioada 1-31 octombrie 2014,

în Galeriile Arcadia din cadrul
Centrului Cultural UNESCO „Ionel
Perlea” din Slobozia s-a desfăşurat
cea de-a XXIII-a ediţie a Salonului
Anual de Carte, organizat
de Biblioteca Judeţeană „Ştefan
Bănulescu”.
Pentru al şaselea an consecutiv, filiala
Ialomiţa a CECCAR a adus în atenţia
publicului local lucrările pe care
Editura Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România
le scoate de sub tipar. Astfel, filiala
Ialomiţa a participat la eveniment
cu o ofertă de cărţi şi ghiduri
de specialitate în diverse domenii de activitate ale profesiei contabile, aşteptându-şi cititorii în atmosfera
de sărbătoare care a caracterizat aceste zile.
În data de 23 octombrie a fost organizată Ziua Editurii CECCAR. În cadrul acestui eveniment, prezentarea
publicaţiilor editurii a fost făcută de directorul executiv al filialei CECCAR Ialomiţa, dna Mihaela Cosma.
Cu ocazia Zilei Editurii CECCAR, în prezenţa unui public format din membri şi stagiari ai CECCAR, elevi
şi studenţi, a avut loc o masă rotundă cu tema Contabilitatea în cadrul entităţilor care desfăşoară activităţi
în domeniul agriculturii, invitatul special fiind dna Camelia Malama, vicepreşedinte al CECCAR. Participanţii
i-au adresat întrebări invitatului special şi s-au dezbătut situaţii reale din practică.
Referitor la tema aleasă pentru această masă rotundă, dna Malama a precizat următoarele: „Agricultura este
unul dintre domeniile care au resimţit cel mai mult limitele unor reglementări contabile naţionale cu caracter
general (avem în vedere aici Reglementările contabile conforme cu directivele europene, reprezentate de Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare). Diversitatea şi
sezonalitatea activităţilor desfăşurate
de entităţile agricole ridică o serie de
probleme, precum alegerea formei
juridice potrivite, organizarea
activităţilor conform cadrului legal,
alegerea formei de contabilitate
şi adaptarea ei la particularităţile
domeniului, definirea politicilor
contabile pornind de la reglementările
aplicabile, fundamentarea
metodelor de calculaţie a costurilor,
deciziile de gestiune a afacerii,
identificarea incidenţelor
fiscale, gestiunea
fiscală”.

Revista - Noiembrie - 2014 Ceccar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista - Noiembrie - 2014 Ceccar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C

21 Utilitatea diferitelor tipuri

37 Analysis and Forecast

Des méthodes d’ajustement

15 Des stratégies comptables pour FISCALITE

Masa rotundă „Viitorul TVA” şi şedinţa Grupului de lucru

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

CONGRESUL PROFESIEI CONTABILE

Mesaje de mulţumire primite din partea invitaţilor la Congres

Ü Conf. univ. dr. Delia DAVID, director al Departamentului Contabilitate şi Finanţe,

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

Ü Liliana BALMUŞ, inspector-şef adjunct al Departamentului Relaţii de Muncă,

Ü Ing. ec. Dorin MALE, inspector-şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă Harghita

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

Ü Kedves EMERIC, şef administraţie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita

Ü Gabriela Elena BACIU, vicepreşedinte al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Prahova

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7

8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

Ü Filiala CECCAR Arad

Ü Filiala CECCAR Argeş

Ü Filiala CECCAR Bistriţa-Năsăud

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9

Ü Filiala CECCAR Braşov

Ü Filiala CECCAR Brăila

Ü Filiala CECCAR Buzău

Ü Filiala CECCAR Călăraşi

Ü Filiala CECCAR Cluj

10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

Ü Filiala CECCAR Dâmboviţa

Ü Filiala CECCAR Galaţi

Ü Filiala CECCAR Giurgiu

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11

Ü Filiala CECCAR Harghita

Ü Filiala CECCAR Ialomiţa

Ü Filiala CECCAR Mehedinţi

Ü Filiala CECCAR Mureş

Ü Filiala CECCAR Sălaj

12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

Ü Filiala CECCAR Sibiu

Ü Filiala CECCAR Teleorman

Ü Filiala CECCAR Timiş

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13

Ü Filiala CECCAR Tulcea

Ü Filiala CECCAR Vaslui

Ü Filiala CECCAR Vâlcea

14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

Ştefan BUNEA, conf. univ. dr.

Accounting Policies for a More Relevant Financial Reporting. Accounting Treatments

Pentru clarificarea diferenţelor de tratament contabil al costurilor ulterioare aferente imobilizărilor

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15

– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu inspecţia generală la cheltuieli după natură:

– Capitalizarea cheltuielilor cu inspecţia generală:

16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

– Recunoaşterea în luna decembrie a cheltuielilor cu a doua inspecţie generală la cheltuieli după

– Capitalizarea cheltuielilor cu inspecţia generală:

Se observă că de fiecare dată costurile acestor intervenţii programate se capitalizează şi majorează

noiembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17

– Capitalizarea cheltuielilor cu inspecţia generală:

La data de 31.12.N+2, entitatea are două componente:

– Amortizarea componentei de inspecţie generală:

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor noiembrie 2014

– Amortizarea componentei de inspecţie generală:

– Derecunoaşterea valorii contabile a inspecţiei anterioare:

þ Îi asigură întreprinderii un grad mare de li l remunerarea capitalurilor investite.

bertate privind dezvoltarea investiţiilor, cu condiţia Capacitatea de autofinanţare se poate determina