Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

BILEŢCHI ANA-IOANA

Lucru individual
La disciplina: Metodologia cercetărilor economice

PROIECT

Conducător ştiinţific: Capsîzu V., dr., connf., univ.

Autorul: Bileţchi Ana-Ioana

Chişinău-2017
1.1 Identificaţi o problemă de cercetare

Care sunt modalităţile de analiză a riscurilor bancare?

1.2 Formulaţi scopul principal al lucrării

Scopul principal al lucrării constă în identificarea modalităţilor de analiză a riscurilor


bancare. Identificarea, analiza, monitorizarea şi controlul riscului în instituţiile de credit în
condiţiile în care băncile sunt supuse unor riscuri diversificate sunt indicii principali în
identificarea metodelor de analiză. A fost acordată o atenţie deosebită organelor de supraveghere
şi reglementare bancară, precum şi metodelor şi instrumentelor utilizate în gestionarea crizelor
bancare. În stabilirea şi analiza modalităţilor de analiză bancară câteva elemente sunt importante
şi anume modelele şi tehnicile care abordează riscul de credit, riscul de piaţă, riscul operaţional
şi riscul de lichiditate, o atenţie deosebită acordându-se comportamentului acestora în perioadă
de criză economică.

1.3 Determinaţi obiectul cercetării

Obiectul de studiu al cercetării îl reprezintă totalitatea informaţiei şi cunoştinţelor acumulate.


Aici fac referire în primul rînd la partea teoretică a obiectului de cercetare care o constituie toată
literatura de specialitate în domeniu, articole, monografii etc., dar şi la partea practică a
obiectului care constă în însăşi cunoştinţele acumulate pe parcursul anilor de studii, dar şi
cunoştinţele practice acumulate în urma desfăşurării activităţii de angajat în sfera
corespunzătoare.

1.4 Formulaţi tema de cercetare

“Modalităţile de analiză a ricurilor bancare”

1.5 În baza scopului principal al cercetării determinaţi obiectivele cercetării

 Analiza evoluţiei noţiunii de risc şi abordarea contemporană a noţiunii de risc;


 Evaluarea riscului sistemic şi a efectelor de contagiune;
 Analiza reglementărilor în domeniul supravegherii prudenţiale privind riscul;
 Prezentarea dezvoltării managementului riscului bancar;
 Cercetarea şi comparaţia metodelor de management a riscului de credit, a riscului
operaţional, a riscului de piaţă şi a celui de lichiditate;
 Analiza riscurilor în contextul dezvoltării financiare durabile;
1.6 În baza obiectivelor cercetării formulaţi denumirea a 3 capitole şi a subcapitolelor tezei

Capitolul 1. Abordări actuale privind riscurile bancare şi reglementarea acestora

1.1 Riscul în activitatea bancară- concept şi tipologie


1.2 Reglementări prudenţiale în domeniul supravegherii bancare
1.3 Tendinţe în managementul riscului bancar

Capitolul 2. Politici şi practici privind managementul riscului bancar

2.1 Managementul riscului de credit


2.2 Managementul riscului operaţional
2.3 Managementul riscului de piaţă în bănci
2.4 Mangementul riscului de lichiditate

Capitolul 3. Managementul riscului în contextul dezvoltării financiare durabile

3.1 Implementarea principiilor banking-ului durabil în managementul riscului bancar


3.2 Sisteme de evaluare şi standarde internaţionale ale managementului bancar durabil
3.3 Studiu de caz. Implementarea managementului bancar durabil la BNM

2.1 Cum alegem o temă de cercetare?

La alegerea temei de cercetare trebuie mai întîi să răspundem la două întrebări: ce cunosc şi
ce vreau să aflu? Adică selecţia domeniului (ex.audit, contabilitate, expretiză financiară etc.) şi
ariei tematice. Voi alege un domeniu cu care deja sunt familiarizată sau pentru care deja am un
interes (ex. sunt angajat în domeniul bancar şi dispun de cunoştinţe practice necesare pentru
alegerea şi lucrarea asupra unei cercetări).
După alegerea domeniului voi formula tema de cercetare, adică să aleg un subiect anume
despre care la fel am deja cunoştinţe, şi la final, stabilirea titlului cercetării astfel că cei care vor
citi lucrarea să înţeleagă care este tema centrală a lucrării.

2.2 Planificarea procesului de cercetare

În procesul de planificare primul pas va fi selectarea direcţiei şi temei de cercetare ( cum am


spus mai sus) şi stabilirea obiectivelor cercetării. Un alt pas va fi familiarizarea cu sursele
bibliografice, şi studierea acestora. În urma efectuării sintezei bibliografice voi alege metodele de
cercetare care mă vor ajuta să stabilesc sursa exactă de colectare a datelor primare şi analiza
acestora.
Următoarea etapă va fi scrierea propriu zisă a lucrării prin formularea capitolelor şi scrierea
acestora cu posibilitatea consultării suplimentare a literaturii de specialitate. Iar la final, după
redactarea finală, voi transmite lucrarea coordonatorului ştiinţific şi prezentarea lucrării pentru
susţinere.
2.3 Documentarea ştiinţifică

La această etapă voi efectua următoarele activităţi:

 Consultarea unor cărţi/capitole din cărţi- privire de ansamblu asupra lucrării


 Consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
 Vizitarea unor site-uri de profil.

La această etapă importantă alegerea sursei de informaţie, adică unde pot fi găsite
referinţe bibliografice pentru un anumit subiect, la ce cel de surse sa apelez: documente
primare, secundare, terţiare. Voi stabili principiile de căutare şi voi efectua analiza
documentară prin lectura completă a articolelor alese, compararea informaţiilor şi
acumularea cunoştinţelor.

2.4 Cercetarea propriu-zisă

Cercetarea propriu-zisă va consta în mai multe etape:

1. Voi efectua studiu asupra tuturor surselor de informare necesare, pentru a selecta
ulterior informaţia necesară. Voi studia mediul de desfăşurare a activităţii cercetate
(ex. sistemul bancar, contabil), prin documentarea cu documente interne de
funcţionare, prin elaborarea chestionarelor, graficelor etc. Care m-ar ajuta să elaborez
o observare stiinţifică asupra problemei de cercetare.
2. O altă etapă va fi elaborarea ipotezelor ştiinţifice. Astfel, în urma documentării şi
efectuării observării ştiinţifice, voi propune propriile concluzii asupra subiectului, la
care mă voi strădui ca acestea să fie coerente şi veridice, în urma verificării acestora
prin utilizarea procedeelor de verificare.
3. Ultima etapă va fi fundamentarea concluziilor făcute.

2.5 Redactarea tezei de master

La această etapă voi relaţiona toate ideile şi concluziile cu scopul şi tipul lucrării, voi
identifica necesitatea sau mai bine spus lipsurile documentare/de informaţie şi adăugarea
acestora, voi aplica propriu zis toate cunoştinţele acumulate pe hîrtie/calculator prin:

1. Expunerea conţinutului cercetării


2. Formarea concluziilor
3. Selectarea anexelor
4. Scrierea introducerii
5. Formarea abrevierilor şi simbolurilor
6. Alcătuirea cuprinsului
7. Scrierea adnotării
8. Perfectarea foii de titlu

S-ar putea să vă placă și