„Locul unde nu s-a întâmplat nimic”

de Mihail Sadoveanu

Locul unde nu s-a întâmplat nimic, ortografiat în prima ediție Locul unde nu s'a întâmplat
nimic și subintitulat uneori Târg moldovenesc din 1890, este un roman scris de Mihail
Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editura Adevĕrul din București.

Acțiunea romanului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Romanul a fost ecranizat în filmul Noiembrie, ultimul bal (1989), regizat de Dan Pița după un
scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul.

Romanul a fost publicat pentru prima oară în 1933 de către Editura Adevĕrul din București,
având titlul ortografiat pe copertă „Locul unde nu s'a întâmplat nimic” și pe prima pagină
„Locul unde nu s'a întîmplat nimic”.

A fost tradus în maghiară și rusă.

Romanul Locul unde nu s-a întâmplat nimic a fost ecranizat de regizorul Dan Pița în filmul
Noiembrie, ultimul bal realizat după un scenariu scris în colaborare cu Șerban Velescu.

Romanul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind
realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în
regia artistică a lui Cristian Munteanu.

Structură: Romanul este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri.

Personaje:

 Lai Cantacuzin (Neculai Cantacuzino) - boier în vârstă de 48 de ani, doctor în drept

la Paris, urmaș al împăraților bizantini cantacuzini. Este fiul vel-vornicului Iordache
Cantacuzino și al vornicesei Smaranda Ruset. A urmat studii la Paris, unde și-a
petrecut tinerețea, apoi s-a întors la locul copilăriei sale, acceptând temporar funcția
de prefect al unui județ din nordul Moldovei în perioada guvernărilor conservatoare.
Își petrece timpul alcătuind o monografie sociologică a târgului moldovenesc, scriind
un jurnal intim, vânând, întreținând o relație amoroasă cu soția generalului Argintar și
ocupându-se de educarea tinerei Daria Mazu.
 Daria Mazu - fiica frumoasă și sensibilă a ajutorului de primar Vasile Mazu,
„descendentă de mahalagii mediocri, cu zestre puțină și orizont hermetic închis”. Este
descoperită de doamna Argintar care o învață să vorbească limba franceză și să cânte
la pian, iar apoi i-o prezintă lui Lai Cantacuzin care îi oferă o educație rafinată proprie
unei lumi civilizate. Are vârsta de 20 de ani.
  Aglae Argintar - soția generalului Argintar, amanta lui Lai Cantacuzin. Persoană
inteligentă și capricioasă, ea se ocupă de educația tinerei Daria Mazu și i-o prezintă
cuconului Lai.
 generalul Argintar - comandantul garnizoanei locale, în vârstă de 68 de ani. Are un
picior bolnav și pleacă să se opereze la Viena.
 Rudolf (Rudi) Barboni - medicul german al lui Lai Cantacuzin și al generalului
Argintar. A urmat studii de medicină la Viena și s-a stabilit de mai mulți ani în
România, unde s-a căsătorit cu cucoana Frosa.
 Frosa Barboni - soția medicului Barboni, femeie autoritară ce se amestecă în
negocierea zestrei Dariei Mazu.
 Vasile (Vasilică) Mazu - ajutorul de primar al orașului, fiul intendentului Gavril
Mazu; un individ avar, escroc și brutal. S-a căsătorit mai întâi cu o fată de răzeși cu
care a avut doi copii (Daria și Emil) și apoi, după ce a rămas văduv, cu o femeie
voluntară și dominatoare pe nume Amalia, cu care are două fete.
 Amalia Mazu - cea de-a doua soție a lui Vasile Mazu, femeie autoritară și
dominatoare. Provine dintr-o familie de soi, fiind sora subprefectului Iancu
Voroneanu.
 Emil Mazu - fratele Dariei Mazu, bolnav de epilepsie. A fost bătut cu brutalitate în
copilărie de către tatăl său și a fugit de acasă cu patru ani în urmă.
 Irimia Ortac - maior în rezervă, erou al Războiului de Independență, proprietarul
moșiei din Țarna Mare; este un individ depravat, brutal și bădăran.
 Agapie Cataramă - căpitan, vânător priceput, tovarăș nedespărțit al maiorului Ortac
 Matei Dumbravă - răzeș bătrân din Adâncata, socrul lui Vasile Mazu. Se judecă cu
ginerele său pentru a salva zestrea nepoatei sale (două rânduri de case).
 Alexandru Mărcuș - tânăr moșier în vârstă de 25 de ani, nepotul cucoanei Frosa
Barboni. Încearcă să o seducă pe Daria Mazu.
 moș Iordache - bătrânul vizitiu al dr. Barboni

O operă literară care transcende şabloanele sadoveniene, cu riscul de a fi nerecunoscută, chiar

blamată de criticii literari este “Locul unde nu s-a întamplat nimic”. Considerat în vremea
apariţiei un roman “telegrafic”, cu o scriere care nu reflectă nici o veleitate artistică a
autorului, poate fi redescoperit în prezent drept un roman cu tente de modernism.

Titlul acestei opere inhibă din start orice interpretare metalogismică, proclamându-şi drept
sigmă plictiseala, monotonia, incapacitatea umană de a-şi sensibiliza latura percepţiilor
exterioare.