Cutia Pandorei

Pandora (n limba greac

) a fost n mitologia greac prima femeie de
pe pmnt. Ea a fost creat de zeii care, geloi pe
Zeus care crease brbaii, au hotart s creeze o
femeie perfect. Hefaistos, zeul meteugritului,
folosind ap i pmnt, i-a dat corp i chip. Ceilali
zei au nzestrat-o cu multe talente: Afrodita i-a dat
frumuseea, Atena nelepciunea, Apollo talentul
muzical, Hermes puterea de convingere. De aici i
numele su, Pandora nsemnnd n limba greac cu
toate darurile.

Dup ce Prometeu l-a imitat pe Zeus crend el nsui

oameni perfeci din lut, oameni crora le-a dat via
cu razele soarelui[2] i crora le-a oferit focul furat de
pe Olimp, Zeus s-a simit jignit de ndrzneala
acestuia i a decis s se rzbune. El l-a pus pe
Hefaistos s creeze o cutie n care zeii au depus toate
relele: cruzimea (Ares), arogana (Poseidon),
suferina/durerea (Hefaistos), vanitatea (Hermes),
lcomia i gelozia Herei, pofta trupeasc (Afrodita),
ura (Artemis), lcomia (Atena), bolile (Apollo), lenea
(Dionis), tristeea (Demetra), teama, nelciunea i
subjugarea muritorilor de ctre zei (Zeus) i, nu n
cele din urm, suferina i moartea (Hades). Doar
Hestia (sau poate mai probabil Atena, zeia
nelepciunii) s-a deosebit de ceilali zei depunnd n
aceast cutie Sperana.
ntr-un fals acces de buntate, Zeus i-a oferit-o lui
Prometeu pe Pandora drept soie i cutia (Cutia
Pandorei) drept cadou. Simind c la mijloc este un
iretlic, Prometeu a refuzat cadourile. Zeus s-a
ndreptat apoi ctre Epimeteu, fratele lui Prometeu,
care, subjugat de frumuseea Pandorei, a acceptat-o
de soie. mpins de firea sa curioas, Epimeteu a
deschis cutia i astfel toate relele din interior au
scpat i s-au mprtiat pe pmnt. nfricoat, s-a
grbit s nchid capacul, neobservnd c singurul
lucru care rmsese pe fundul cutiei era Sperana.