Cuprins

Introducere_____________________________________________________________1

Implementarea IFRS ____________________________________________3

Conţinutul normelor internaţionale de contabilitate (IAS/IFRS)_________5

Principalii utilizatori ai rapoartelor financiare şi specificul informaţiei

solicitate________________________________________________________8

Obiectivul raportării financiare cu scop general şi caracteristicile calitative

ale informaţiilor financiare
utile_____________________________________________________________9

Concluzii_____________________________________________________11

Bibliografie___________________________________________________12

1
 Introducere

Implementarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

(International Financial Reporting Standards – IFRS) reprezintă nu altceva decât o
soluție, un răspuns al organelor competente în acest sens, privind necesitatea și
cererea din partea actorilor economici. Procesul de globalizare, caracterizat prin
aparența businessului internațional, prin dezvoltarea relațiilor interstatale și crearea
entitățiilor economice cu profil transnațional determină necesitatea trecerii la o
standardizare comună și adaptarea fenomenelor economice la ea.

Materia contabilă, definită ca cel mai important factor de furnizare a informației

economico-financiare, trebuie să fie adaptată cerințelor tuturor participanților în
acest proces de schimb economic. Pe lângă un fenomen natural de aliniere la IFRS,
întâlnit în multe ţări datorită nevoii de menţinere a competitivităţii pe pieţele
internationale, în ţările emergente s-a manifestat şi nevoia de îmbunătăţire a
sistemului contabil, iar IFRS au fost considerate un model.

În Republica Moldova, ca şi în alte ţări emergente, atât Banca Mondială, cât şi

Fondul Monetar Internațional (FMI), au avut o puternică influenţă în procesul de
implementare a Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS/IFRS), prin
promovarea acestora ca modele de urmat. Astfel, reforma autohtonă privind
modificarea și îmbunătățirea Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) a fost
executată în baza IFRS și a directivelor europene. Deci, armonizarea contabilă a
devenit o necesitate ce reiese și din cerințele utilizatorilor de situații financiare.
Investitorii și analiștii financiari trebuie să perceapă complexitatea situațiilor

2
financiare ale entităților economice cu capital străin ale căror acțiuni ar dori să le
cumpere. Aceștia ar dori, de asemenea, ca informațiile ce se conțin în situațiile
financiare ale unor entități localizate în țări diferite să fie comparabile, relevante și
autentificate prin auditare, astfel asigurându-se unicitatea sensului economico-
financiar .

Având în vedere că IFRS se bazează în primul rând pe tradiţiile anglo-saxone,

aplicarea lor în ţări cu tradiţii diferite poate duce la rezultate variate. Cu atât mai
mult că ţările emergente nu sunt pregătite suficient pentru, arată că problema
implementării IFRS este una destul de complexă şi trebuie luate în considerare
numeroase aspecte atunci când se evaluează implementarea .

Implementarea IFRS

 caracteristicile sistemului contabil;

 perspectiva istorică;
 caracteristicile şi atitudinile companiilor;
 utilizatorii situaţiilor financiare şi aşteptările lor;
 specificul profesiei contabile.

Procesul de armonizare a legislaţiei contabile întâmpină o serie de dificultăţi

legate în principal de: deficienţele reglementărilor internaţionale în stabilirea unor
norme precise privind anumite aspecte ale activităţii contabile; posibilităţile de
interpretare a legislaţiei internaţionale în concordanţă cu legislația tradiţională în
domeniu a fiecărei ţări; imposibilitatea companiilor de a se conforma
reglementărilor internaţionale

În acest sens, deşi există o bază metodologică în creştere în ceea ce priveşte

aplicarea IFRS, complexitatea procesului de implementare conduce la nevoia de
cercetări fundamentale, realizate din diverse perspective teoretice şi metodologice.
Motivația și importanța cercetării Studiul se bazează pe cercetare fundamentală și
este menit să conducă la descoperirea unor noi aspecte ale esenței necesității, dar
și ale eficienței implementării IFRS.
3
 La nivel național, problemele privind armonizarea contabilității din R. Moldova
au fost discutate și în cadrul conferințelor științifice internaționale (2013, 2014,
2015, 2016, 2017), de către profesorii A.Nederița, de către Ministerul Finanțelor,
fiind elaborate proiecte ce țin de reforma contabilității. Problemele ce țin de
aplicarea IFRS în Republica Moldova sunt vaste și importante, deoarece suntem la
o etapă de tranziție, când interpretarea fiecărui standard trebuie executată minuțios
ca mai apoi să fie înțeles de către practicieni și aplicat corect.

Aceste probleme vizează: implicarea și rolul puternic al statului, ceea ce nu este

specific pentru ţările cu economie de piaţă dezvoltată; lipsa sistemului eficient de
recalificare şi de dezvoltare continuă a cadrelor în domeniu; cadrul metodologic
slab dezvoltat; lipsa literaturii metodice şi ştiinţifice în domeniul practicilor
internaționale; lipsa mecanismului eficient de control şi supraveghere a activităţii
de evaluare; birocrația etc.

Multe dintre aceste probleme rămân insuficient dezbătute, necesitând

aprofundări, precizări, argumente, completări și actualizări prin adaptare la
conjunctura actuală. Cercetarea noastră se rezumă la plus-valoarea pe care ar
genera-o implementarea IFRS, reprezentând o investigare destul de complexă, care
nu poate elucida, într-un singur articol, toate aspectele privind domeniul abordat.
Dimpotrivă, valoarea acesteia este dată de capacitatea de a genera noi întrebări în
căutare de răspunsuri. Analizând literatura de specialitate (atât străină, cât și
autohtonă), am constatat că aria de abordare a tematicii date este vastă, ceea ce ne
permite să facem aprecieri și interpretări care pot aprofunda investigațiile în
domeniul de cercetare selectat. Rezultatele cercetării Implementarea IFRS trebuie
privită ca o reformă deosebit de importantă pentru dezvoltarea ţării, ca un pas în
contextul integrării europene. Aceasta se adresează în primul rând profesioniştilor
financiar-contabili care ar trebui să acorde sprijin Guvernului întru realizarea
acestui deziderat de o importanţă strategică pentru Moldova. Sistemul de
contabilitate este un element foarte important al infrastructurii economiei de piaţă
ce leagă împreună atât organizaţiile private, cât şi cele de stat. Activitatea
economică externă a ţărilor, crearea entităților mixte şi a companiilor
transnaţionale, atragerea investiţiilor străine în economie scot în prim-plan
cerinţele faţă de perfecţionarea sistemului de informaţie economică a
întreprinderilor şi formarea sistemului de evidenţă construit pe principiile
4
prevăzute de standardele internaţionale. Internaţionalizarea businessului presupune
informarea participanţilor la toate etapele – de la studierea sferei de aplicare a
surselor financiare până la obţinerea rezultatelor dorite. Activitatea economică a
companiilor transnaţionale cuprinde interesele investitorilor din multe ţări, din care
cauză rapoartele financiare sunt orientate spre cerinţele standardelor internaţionale
privitor la întocmirea şi prezentarea acestora. Cele mai importante avantaje ale
implementării IFRS în Republica Moldova sunt prezentate în figura ce urmează.

Conţinutul normelor internaţionale de contabilitate (IAS/IFRS)

Fiecare standard este centrat pe un set de principii generale, pe o temă contabilă

sau pe un anumit sector de activitate. De exemplu: contabilitatea stocurilor,
contabilitatea imobilizărilor, politici contabile, contracte de construcţie, contracte
de asigurări etc. Actualmente există 30 de IAS (numerotate de la IAS 1 la IAS 41,
cu unele înlocuiri şi cuplări), 8 IFRS (IFRS 1 la IFRS 8) şi 16 interpretări ale
acestora emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară sau de către fostul Comitet Permanent pentru Interpretarea
Standardelor (IFRIC/SIC) şi adoptate de IASB. Aşadar, IFRS sunt considerate a fi
un set de standarde „bazate pe principii”, deoarece stabilesc, în principiu, reguli
generale. În anumite cazuri impun, totuşi, şi tratamente contabile specifice.
Concret, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară cuprind:

Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) — standarde emise

după 2001;

Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) — standarde emise înainte de

2001;

Interpretări ale Comitetului Internaţional pentru Interpretări privind Raportarea

Financiară (IFRIC) — emise după 2001;

Interpretări ale Comitetului Permanent pentru Interpretări (SIC) — emise înainte

de 2001.

În plus, există, după cum ştim, şi un Cadru General pentru Întocmirea şi

Prezentarea Situaţiilor Financiare, care descrie unele dintre principiile care stau la
baza IFRS, asupra căruia vom reveni ulterior.
5
 În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:

IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare

Financiară

IFRS 2 Plata pe bază de acţiuni

IFRS 3 Combinări de întreprinderi

IFRS 4 Contracte de asigurare

IFRS 5 Active imobilizate deţinute pentru vânzare şi activităţi întrerupte

IFRS 6 Explorarea şi evaluarea resurselor minerale

IFRS 7 Instrumente financiare: informaţii de furnizat

IFRS 8 Segmente operaţionale

IAS 1: Prezentarea situaţiilor financiare

IAS 2: Stocuri

IAS 7: Situaţia fluxurilor de trezorerie

IAS 8: Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori

IAS 10: Evenimente ulterioare perioadei de raportare

IAS 11: Contracte de construcţii

IAS 12: Impozitul pe profit

IAS 16: Imobilizări corporale

IAS 17: Contracte de leasing

IAS 18: Venituri

IAS 19: Beneficiile angajaţilor

6
 IAS 20: Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor
legate de asistenţa guvernamentală

 IAS 21: Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar

 IAS 23: Costurile îndatorării
 IAS 24: Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate
 IAS 26: Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii
 IAS 27: Situaţii financiare consolidate şi individuale
 IAS 28: Investiţii în entităţile asociate
 IAS 29: Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste
 IAS 31: Interese în asocierile în participaţie
 IAS 32: Instrumente financiare: prezentare
 IAS 33: Rezultatul pe acţiune
 IAS 34: Raportarea financiară interimară
 IAS 36: Deprecierea activelor
 IAS 37: Provizioane, datorii contingente şi active contingente
 IAS 38: Imobilizări necorporale
 IAS 39: Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare
 IAS 40: Investiţii imobiliare
 IAS 41: Agricultură

  Cadrul general conceptual - acesta

stabileşte conceptele care stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare
pentru utilizatorii externi şi a fost emis de Consiliul Standardelor Internaţionale de
Contabilitate (IASB) în septembrie 2010. Acesta a înlocuit Cadrul general pentru
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare din anul 1989.
Scopul Cadrului general conceptual este:
(a) să asiste Consiliul în elaborarea de noi IFRS-uri şi revizuirea IFRS-urilor
existente;
(b) să asiste Consiliul în promovarea armonizării reglementărilor, a
standardelor de contabilitate şi a procedurilor de prezentare a situaţiilor
financiare prin furnizarea unei baze pentru reducerea numărului
alternativelor de tratamente contabile permise de IFRS-uri;
(c) să asiste organismele de normalizare în procesul de elaborare a standardelor
naţionale;

7
(d) să îi asiste pe cei care întocmesc situaţii financiare în aplicarea IFRS-urilor
şi în abordarea temelor care nu fac încă obiectul unui IFRS;
(e) să asiste auditorii în formarea unei opinii referitoare la conformitatea
situaţiilor financiare cu IFRS-urile;
(f) să asiste utilizatorii situaţiilor financiare în interpretarea informaţiilor
cuprinse în situaţiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS-urile; și
(g) să furnizeze celor interesaţi de activitatea IASB informaţii privind
abordarea formulării IFRS-urilor.

Cadru general conceptual nu este un IFRS şi nu defineşte standarde privind

evaluarea sau prezentarea informaţiilor într-o anumită situaţie.
Cadrul general conceptual tratează:
 obiectivul raportării financiare;
 caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile;
 definirea, recunoaşterea şi evaluarea structurilor pe baza cărora sunt
întocmite situaţiile financiare; şi
 conceptele de capital şi de menţinere a capitalului.

    Cadrul general conceptual se aplică situaţiilor financiare ale tuturor

entităţilor fie din sectorul public, fie din cel privat şi se referă la situaţiile
financiare de interes general, inclusiv şi cele consolidate ale entităților raportoare
(întreprinderea raportoare este entitatea pentru care există utilizatori de informaţii
pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursă de informaţii
financiare).

Tabelul 1. Principalii utilizatori ai rapoartelor financiare şi specificul

informaţiei solicitate

Utilizatori ai Informaţia necesară conform intereselor utilizatorilor în

rapoartelor domeniul activităţii de întreprinzător
financiare

Investitorii-  au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să

furnizori de capital cumpere, să păstreze sau să vîndă acţiunile pe care le
şi riscuri afiliate deţin sau cota parte aferentă investiţiei depuse. Acţionarii
capitalului sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să aprecieze
capacitatea entităţii de a plăti dividende;

Angajaţii  sînt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi

rentabilitatea întreprinderii lor, de asemenea şi de
8
 informaţii care le permite să evalueze capacitatea entităţii
de a oferi salarii înalte, pensii şi alte beneficii, precum şi
posibilitatea acordării de lucru în viitor;

Creditorii-furnizori  determină informaţiile care le permit să determine dacă

de împrumuturi şi împrumuturile acordate şi dobînzile aferente vor fi
garanţii bancare rambursate la termen;

Furnizorii  utilizează informaţiile care le permite să determine dacă

sumele datorate vor fi plătite în termen. Furnizorii şi alţi
creditori comerciali sînt, interesaţi de întreprindere pe o
perioadă mai scurtă decît creditorii, cu excepţia cazului în
care întreprinderea poate să fie cumpărătorul de bază în
decursul unei perioade îndelungate;

Clienţii  sînt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii

entităţii, mai ales atunci cînd au un contract de colaborare
pe termen lung cu entitatea respectivă sau sînt într-o
măsură sau alta dependentă de aceasta;

Statul şi instituţiile  sînt interesate de alocarea resurselor şi de eficienţa

acestora activităţii întreprinderilor, ce permite a ţine sub control
situaţia în domeniul repartizării resurselor, a regla
activitatea întreprinderilor, a determina politica fiscală,
venitul naţional şi alţi indicatori nu mai puţin importanţi;

Publicul  este interesat de evoluţiile recente şi tendinţele legate de

prosperitatea entităţii şi a sferei de activitate a acesteia.
De exemplu, întreprinderea poate să aducă o contribuţie
esenţială în economia locală prin plasarea şomerilor în
cîmpul muncii sau prin stabilirea patronajului asupra
furnizorilor locali. Rapoartele financiare pot se asigure
diverse grupe sociale cu informaţii privind direcţiile de
dezvoltare a întreprinderilor şi realizările reale obţinute în
sfera de producţie.

1. Obiectivul raportării financiare cu scop general şi caracteristicile

calitative ale informaţiilor financiare utile

9
Situaţiile financiare asigură o prezentare structurată a poziţiei financiare şi a
performanţei financiare ale unei entităţi.

     Obiectivul situaţiilor financiare constă în furnizarea informaţiilor privind:

 poziţia financiară,
 rezultatele activităţii şi
 modificările în poziţia financiară a entităţii. Astfel de informații sînt utile
pentru un spectru larg de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Pentru a atinge obiectivul menționat, situaţiile financiare conțin informaţii despre:

(a) activele;
(b) datoriile;
(c) capitalurile proprii;
(d) veniturile şi cheltuielile, inclusiv câştigurile şi pierderile;
(e) distribuirile către proprietari şi contribuţiile acestora în calitatea lor
de proprietari; şi
(f) fluxurile de trezorerie ale unei entităţi.
Un set complet de situaţii financiare cuprinde:
(a) situaţia poziţiei financiare la finele perioadei;
(b) situația profitului sau pierderii și altor elemente ale rezultatului
global pe perioadă;
(c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii pe perioadă;
(d) situaţia fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
(e) note cuprinzând politicile contabile semnificative şi alte informaţii
explicative.

Aceste informaţii, împreună cu informaţiile din notele la situaţiile financiare

sunt utile pentru:

 anticiparea capacităţii entității de a genera numerar

 anticiparea nevoilor de creditare, a şanselor de a primi finanţări
în viitor
 evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care
entitatea le va controla în viitor
 posibilitatea de a genera fluxuri de trezorerie.

10
 De exemplu, informaţii privind modificările poziţiei financiare a entității
sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare, finanţare şi investiţie în
perioada de raportare.

Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ, şi

performanţa pe baza situației de profit şi pierdere.

Caracteristici generale privind întocmirea situaţiilor financiare

 contabilitatea de angajamente. Entitatea trebuie să-şi întocmească situaţiile

financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu excepţia informaţiilor
privind fluxurile de trezorerie. Potrivit acestei convenţii, efectele
tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile
şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce sumele aferente acestora sunt
încasate sau plătite

Concluzii

În articol am argumentat necesitatea implementării IFRS în Republica

Moldova, luând în calcul condițiile actuale ale economiei de piață autohtone.
Avantajele aplicării standardelor menționate au fost demonstrate prin studierea
anumitor situații în parte, care reflectă diferențe între practicile naționale și
internaționale, astfel fiind evidențiat punctele forte. Este cert faptul că orice
îmbunătățire, modernizare presupune efort major și investiție consistentă, care
trebuie să înceapă atât de la actorii economici, individual, cât și cu susținerea din
partea statului. Evident este faptul că entitățile economice din Republica Moldova
au nevoie de această schimbare, care va deschide alte orizonturi și oportunități.
Printre măsurile de îmbunătățire a procesului de armonizare a contabilității sunt de
menționat: simplificarea procesului de raportare financiară și statistică prin
elaborarea și lansarea unei platforme unice de raportare la IFS, CNAS, CNAM și la
Biroul Național de Statistică; implementarea programelor de formare profesională
şi dezvoltare a competenţelor și cunoștințelor reprezentanților profesiei contabile
întru facilitarea aplicării prevederilor legislației europene; sistematizarea și
armonizarea legislației fiscale şi vamale, prin elaborarea și adoptarea unei legislații

11
noi (Codul fiscal şi Codul vamal), care să asigure transparența, siguranța și
claritatea politicilor fiscale şi vamale.

Bibliografie:

1. MIHAILA, S., GROSU, V. Repere privind procesul de armonizare financiar -

contabilă a Republicii Moldova în contextul integrării la Uniunea Europeană. În:
EUREM 2016 Conference, Modern issues of EU’s development and relations
between EU and Moldova, 24-25 November 2016, Jean monnet publication
conference proceedings, p.159-166. ISBN 978-9975-3005-4-4 2. ALBU, C.,
ALBU, N., BUNEA, Ş., CALU, D., GÎRBINĂ, M. A story about IAS/IFRS
implementation in Romania - an institutional and structuration theory perspective.
In: Journal of Accounting in Emerging Economies, 2011(a), vol.1, no.1, p.76-100.
3. GHIŢĂ-MITRESCU, S. Convergenţa în domeniul contabilităţii în contextul
globalizării economiei mondiale: http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-
01/22_Ghita-Mitrescu%20Silvia.pdf. 4. NEDERIŢA, A. Aspecte metodologico-
aplicative ale contabilității rezultatului din tranziția la noile SNC. În : Conferinţa
ştiinţifică internaţională „Contabilitatea, auditul şi analiza economică între conformitate,
schimbare şi performanţă”, 02 aprilie 2015, Chişinău, ASEM. 5. GRIGOROI, L. Dezbateri
privind progresul contabilității în contextul integrării europene. În: Conferinţa ştiinţifică
internaţională „Contabilitatea, auditul şi analiza economică între conformitate, schimbare şi
performanţă”, 02 aprilie 2015, Chişinău, ASEM.

12