DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.

31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291)
EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 15 iunie 2022

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu- judecător
Varga Attila - judecător
Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2), (1^3)
și (1^4) (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Raul
Adrian Șandru în Dosarul nr. 1.011/62/2019 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios
administrativ și fiscal, de Marian Enache în Dosarul nr. 778/118/2020 al Tribunalului Constanța -
Secția contencios administrativ și fiscal, de Steliana-Maria Moldovan în Dosarul nr. 3.595/117/2019
al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și
asigurări sociale, de Adrian Andrei Atănăsoaie în Dosarul nr. 2.509/86/2019 al Curții de Apel
Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Janina Teodorescu și de Viorel-Laurențiu
Olaru în dosarele nr. 775/118/2020 și nr. 873/118/2020 ale Tribunalului Constanța - Secția contencios
administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.075D/2019, nr.
728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr. 2.337D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, conexate.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 decembrie 2021, în prezența avocatului autoarei
excepției în Dosarul nr. 1.301D/2020, doamna Simona Elena Sferle, din cadrul Baroului Cluj și a
reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea
de ședință de la acea dată, când, pentru lămuriri suplimentare asupra problemelor ce au format
obiectul dezbaterii, în temeiul dispozițiilor art. 57 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) și
ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), Curtea a
amânat pronunțarea pentru data de 19 ianuarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea
constituirii legale a completului de judecată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), Curtea a decis amânarea pronunțării pentru data de
27 ianuarie 2022, când pentru același motiv, Curtea a decis amânarea pronunțării pentru data de 23
februarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii cvorumului legal de
ședință, potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 3 martie
2022, când a decis cele ce urmează.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.011/62/2019, Curtea de Apel
Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^3) și (1^4)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de
Raul Adrian Șandru cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești
pronunțate într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“.
4. Prin Încheierea din 5 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 778/118/2020, Tribunalul Constanța -
Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018
:
 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) pentru modificarea și completarea unor acte
normative. Excepția a fost ridicată de Marian Enache întro cauză având ca obiect „litigiu privind
funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în
cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant
pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv
6.08.2019, până la achitarea integrală a creditului“.
5. Prin Încheierea din 28 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.595/117/2019, Tribunalul Cluj -
Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) teza I din
Legea nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291). Excepția a fost ridicată de
Steliana-Maria Moldovan într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici statutari
(acordarea compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratei/a unei fracțiuni din rata
aferentă unui credit ipotecar/imobiliar).
6. Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.509/86/2019, Curtea de Apel
Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de
Adrian Andrei Atănăsoaie cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești
pronunțate într-o cauză având ca obiect obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie, în
vederea achitării ratei/a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar contractat.
7. Prin Sentința civilă nr. 1.268 din 8 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 775/118/2020,
Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291). Excepția a fost ridicată de Janina Teodorescu într-o
cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea
compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente
creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul
introducerii plângerii prealabile, respectiv 6.08.2019, până la achitarea integrală a creditului“.
8. Prin Sentința civilă nr. 1.225 din 2 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 873/118/2020,
Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507). Excepția a fost ridicată de Viorel-Laurențiu Olaru
într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea
compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente
creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul
introducerii plângerii prealabile, respectiv 13.09.2019, până la achitarea integrală a creditului“.
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile
legale criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie un tratament discriminatoriu, pe criteriul
averii, pentru polițiștii care înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) au achiziționat o locuință, prin credit bancar, cu plata
în rate, în localitatea unde se află sediul unității la care sunt încadrați, față de polițiștii care au
încheiat asemenea contracte ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507).
10. Se arată că prevederile de lege criticate reglementează, în mod efectiv, modalitatea de exercitare
a dreptului recunoscut polițistului prin art. 32 din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), de a fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o
singură dată în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are
sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii. Însă, deși acest drept a fost
recunoscut încă din anul 2002, de abia prin Legea nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) a fost reglementată procedura efectivă de ajutorare,
însă doar pentru categoria polițiștilor care, la data intrării în vigoare a legii, locuiau cu chirie și
primeau compensație pentru chirie, rămânând în afara schemei de ajutor polițiștii care au achiziționat
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) o
locuință prin credit bancar, cu plata în rate, în localitatea în care are sediul unitatea la care sunt
încadrați. Acest tratament diferențiat este discriminatoriu și nejustificat, deoarece nu are la bază
condițiile în care se desfășoară munca polițiștilor, ci starea patrimonială a acestora la data intrării în
vigoare a Legii nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507).
11. Astfel, deși toți polițiștii se află în aceeași situație juridică, de salariați cu drept de a primi ajutor
la achiziționarea unei locuințe, totuși aceștia primesc un tratament juridic diferențiat doar pe criteriul
:
 momentului la care a apărut metodologia aplicării dreptului (intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507)). Se arată că nu există nicio diferență semnificativă
patrimonială între cel care a contractat o locuință cu plata în rate cu câteva luni înainte de intrarea în
vigoare a Legii nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) și cel care a contractat
imediat după intrarea în vigoare a acestui act normativ. Cu toate acestea, unul primește ajutor social
financiar de la stat, iar celălalt nu. De asemenea, dacă singurul raționament care duce la neacordarea
acestui sprijin este acela că polițiștii au avut proasta inspirație de a proceda la contractarea unui
credit înaintea intrării în vigoare a textului de lege criticat, reiese fără niciun dubiu că aceștia sunt pur
și simplu excluși de la acordarea acestui drept și sprijinul despre care vorbește legiuitorul, și anume
acela de a construi sau cumpăra o locuință, nu va fi niciodată acordat. Se mai susține, că prin
sintagma „care contractează un credit“, din cuprinsul prevederilor legale criticate, se încalcă
dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), în condițiile
în care acordarea beneficiului în funcție de data contractării creditului, înainte sau ulterior intrării în
vigoare a Legii nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), este discriminatorie și
arbitrară. Sintagma „care contractează un credit“ creează o diferențiere între cei care, din diferite
motive obiective, au contractat un credit pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în
vigoare a legii și cei care au contractat un credit după intrarea în vigoare a legii; or, diferențierea
operată doar pe baza acestui criteriu nu este obiectivă și nu justifică tratamentul juridic diferențiat
aplicat. Deși ambele categorii îndeplinesc cumulativ condițiile de acordare a acestui beneficiu,
respectiv nu dețin în proprietate un alt imobil, nu au deținut vreunul anterior, au un contract de credit
în derulare destinat achiziționării unui imobil și nu au mai beneficiat de acest drept până în momentul
solicitării, în realitate, tratamentul juridic în privința acordării acestui drept este diferit. Pe de altă
parte, sintagma „contractează un credit are tendința de a induce în eroare, existând astfel
probabilitatea ca cei care pun în aplicare legea să îi dea un înțeles greșit, în sensul că vor acorda acest
beneficiu doar celor care contractează un credit după intrarea în vigoare a legii. În aceste condiții, se
limitează sfera de aplicare a beneficiului numai la o anumită categorie de persoane, fără a exista o
justificare obiectivă și rațională în acest sens.
12. Se mai arată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), astfel cum a fost modificată și completată prin Legea
nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), scopul urmărit este unul foarte clar,
acela de a veni în ajutorul polițiștilor care îndeplinesc cumulativ criteriile stabilite de lege, iar dacă
aceste criterii sunt îndeplinite atât de cei care au contractat creditul înaintea intrării în vigoare a legii,
cât și de cei care au contractat creditul ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a legii, dreptul la
compensație poate fi acordat atât actualilor beneficiari ai compensației lunare pentru chirie, cât și
potențialilor beneficiari.
13. Se subliniază că solicitările formulate nu sunt în sensul de a aplica prevederile legale retroactiv,
deoarece nu se pretinde a fi achitată contravaloarea ratelor pe perioada cuprinsă între momentul
contractării creditului și momentul intrării în vigoare a legii, ci de la momentul îndeplinirii tuturor
condițiilor necesare pentru acordarea acestui drept, astfel cum a fost stabilit prin Legea nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507).
14. Distinct, se invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normei criticate, sens în care se arată că
scopul urmărit de legiuitor, astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), a fost acela de a fideliza cadrele din Poliția Română
față de valorile și principiile statului român și ale Uniunii Europene, în spiritul unei deserviri cât mai
competente și adecvate a cetățeanului, sens în care s-a propus ca suma compensatorie acordată cu
titlu de chirie cadrelor vizate să poată fi utilizată de către acestea fie în vederea achitării chiriei, fie în
vederea achitării ratei (fracțiunii de rată) pe care o plătesc pentru achiziția unei locuințe. Cu toate
acestea, textul de lege aprobat de Parlament este lipsit de caracterul clar și previzibil, dând naștere în
practică la soluții diferite. Astfel, neclaritatea legislativă apare în situația în care este îndepărtat de la
aplicarea acestei măsuri de sprijin polițistul care achită ratele unui contract de credit încheiat anterior
intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), respectiv acel
polițist care anterior nu îndeplinea criteriile pentru acordarea măsurii de sprijin a achitării unei părți
din chirie, având deja în derulare un contract de credit cu rate.
15. Se susține că textul art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) este deficitar, deoarece în conținutul acestuia sunt
reglementate două condiții, astfel cum rezultă din sintagmele „care îndeplinește condițiile de
acordare“ și „care contractează un credit ipotecar/imobiliar“. Este evident că, dacă se contractează un
credit ipotecar/imobiliar, se obține dreptul de proprietate asupra acelei locuințe, astfel încât nu pot fi
îndeplinite condițiile de acordare a compensației pentru chirie, deoarece ele impun inexistența unui
drept de proprietate. Astfel, tehnica de redactare este deficitară, deoarece condițiile de acordare a
:
 compensației se exclud reciproc. Astfel, se lasă la latitudinea organelor de aplicare posibilitatea
abuzivă de a decide cine beneficiază de compensația pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată, iar
în majoritatea cazurilor, aceste texte de lege sunt interpretate strict formalist, golind de esență
rațiunea și spiritul reglementării. În practică, organele abilitate au interpretat textele de lege în sensul
că, în ceea ce privește compensația lunară pentru chirie acordată potrivit art. 31 alin. (1^1)-(1^4) din
Legea nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), aceasta nu poate fi acordată decât
polițiștilor care încheie contracte de credit după intrarea în vigoare a legii, atât timp cât sunt
respectate și celelalte condiții prevăzute de lege.
16. În susținerea criticilor de neconstituționalitate privind încălcarea egalității în drepturi sunt
invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor
Omului, precum și dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/228297) privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de
discriminare, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/175187), ale art. 1 din Protocolul nr. 12
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/71155) adițional la Convenție, ale art. 52 alin. (1)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/111500) și (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/111500) și ale art. 23 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/22751).
17. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 31
alin. (1^3) și (1^4) (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) și ale art. 32 din Legea nr.
360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) sunt constituționale și nu încalcă principiul
egalității, consacrat de dispozițiile art. 16 din Constituție
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355). Instanța judecătorească reține că, în ceea ce privește
principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă,
începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/3779),
că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit,
nu sunt diferite. Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în
esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie
să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/42729), Decizia nr. 476
din 8 iunie 2006 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/73403), Decizia nr. 573 din 3 mai 2011
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/128801), Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/161007), paragraful 55, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/165516), paragraful 23). Principiul egalității în drepturi nu
înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se
aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă
există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în
acest sens Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/35163), Decizia
nr. 156 din 15 mai 2001 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/29186), Decizia nr. 310 din 7 mai
2019 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/216902)). Nesocotirea principiului egalității are drept
consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ,
încălcarea principiului. Curtea a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere
de la un drept“ (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/3208), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării
neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se
vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/139535), Decizia nr. 164 din 12 martie 2013
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/148321), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/163623), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/175187)
privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de
tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și
rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva
Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții împotriva Republicii
Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva
Regatului Unit, paragraful 60, Hotărârea din 16 martie 2010, pronunțată în Cauza Carson și alții
:
 împotriva Regatului Unit, paragraful 61) (Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2019
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/219447), pronunțată de Curtea Constituțională).
18. Or, față de aceste statuări jurisprudențiale, instanța judecătorească reține că dispozițiile art. 31
alin. (1^3) și (1^4) (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) și ale art. 32 din Legea nr.
360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) instituie un drept de natură salarială
începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) unei categorii expres determinate de polițiști, ceea ce
echivalează cu exercitarea prerogativei Parlamentului, reglementată de Constituție. Neincluderea în
categoria beneficiarilor acestui drept și a polițiștilor care sunt deja titularii unui drept de proprietate
nu încalcă principiul egalității, deoarece nu are la bază un criteriu subiectiv sau aleatoriu, ci este
justificată de existența unui criteriu obiectiv și rațional de diferențiere, respectiv situația materială a
acestora, opțiunea legiuitorului fiind determinată de nevoia de susținere prioritară a polițiștilor care
nu sunt titularii unui drept de proprietate și pentru care se suportă din bugetul de stat o sumă cu titlu
de compensație pentru chirie. Pentru aceste motive, instanța apreciază că, prin dispozițiile legale
menționate, nu se aduce atingere principiului consacrat de art. 16 din Constituție
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a
autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
19. Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că sintagma „care
contractează un credit“ din cuprinsul prevederilor de lege criticate este susceptibilă a fi
neconstituțională în modalitatea încălcării în mod substanțial a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din
Constituție (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), sens în care conținutul normativ criticat ca
fiind neconstituțional are aptitudinea, ca în anumite condiții particulare, să genereze o discriminare
efectivă în cadrul categoriei beneficiarilor actului normativ, discriminare, cel puțin aparent,
nejustificată din perspectiva scopului legiuitorului (ratio legis) care a fundamentat adoptarea
dispoziției normative în modalitatea expusă anterior.
20. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și
asigurări sociale opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, reținând că ceea ce s-
a urmărit prin modificarea legislativă din anul 2018 a fost, în esență, încurajarea polițiștilor de a-și
achiziționa o locuință, beneficiind de sprijin în acest sens cu suma care altminteri era plătită cu titlu
de compensație lunară pentru chirie. Însă, prin modul de formulare a art. 31 alin. (1^2) teza I din
Legea nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), care face referire la polițiștii care
îndeplinesc (la data cererii de acordare a acestui beneficiu) condițiile de acordare a compensației
lunare pentru chirie, se ajunge la excluderea polițiștilor care aveau deja achiziționată o locuință, chiar
cu credit ipotecar, respectiv ca aceștia să nu poată beneficia de acest sprijin, deoarece, deținând
proprietatea asupra unei locuințe, nu mai îndeplinesc condiția de a avea dreptul la compensație
lunară pentru chirie. Se creează astfel un tratament discriminatoriu pentru aceste persoane, fără a
exista un motiv obiectiv suficient, respectiv tratamentul inegal nu poate fi justificat doar de
momentul în timp al achiziționării locuinței. În situația particulară a reclamantei, discriminarea este
cu atât mai evidentă, cu cât aceasta a beneficiat de compensația lunară cu titlu de chirie, până la
momentul achiziționării imobilului. Chiar dacă la data dobândirii dreptului de proprietate reclamanta
nu avea reprezentarea faptului că va primi un sprijin financiar pentru achitarea creditului imobiliar,
acest drept trebuie recunoscut de la data cererii formulate către angajator, altfel aceasta se află într-o
situație inegală față de un alt coleg care achiziționează, ulterior, imobilul.
21. De altfel, în practică este dificil a se aprecia cum se poate aplica acest text în forma actuală,
având în vedere dispozițiile art. 31 alin. (1^4) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), potrivit căruia „sumele pot fi justificate cu un
contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe“. Prin urmare, este necesar a se încheia
un contract de vânzare-cumpărare; or, potrivit art. 1.674 din Codul civil, „Cu excepția cazurilor
prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept
cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a
fost plătit încă.“ Altfel spus, odată încheiat contractul de vânzare, în lipsa unei clauze contrare,
cumpărătorul este deja proprietar, ceea ce din perspectiva art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr.
360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) se interpretează prin aceea că solicitantul nu
mai îndeplinește condițiile de a beneficia de compensație lunară pentru chirie, prin urmare, nici nu ar
mai prezenta importanță dacă contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat anterior adoptării Legii
nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), cum este cazul reclamantei.
22. Or, intenția legiuitorului a fost aceea de a încuraja achiziționarea de locuințe, însă prin modul de
formulare a textului de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate se ajunge la refuzul
recunoașterii acestui drept. În forma actuală a textului, singura posibilitate de recunoaștere a
dreptului financiar lunar este, în opinia instanței, aceea a prevederii, în contractul de vânzare, a unui
:
 termen ulterior pentru transferul dreptului de proprietate, clauză ce s-ar impune a fi inclusă în
contract doar cu scopul de a acorda cumpărătorului ce deține funcția de polițist beneficiul prevăzut
de lege, ceea ce, în opinia instanței, reprezintă însă un remediu excesiv.
23. Având în vedere art. 31 alin. (1^3) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), potrivit căruia acest beneficiu se poate solicita pentru
o singură locuință achiziționată pe timpul carierei (care reprezintă un criteriu suficient și obiectiv
pentru aplicarea unor tratamente diferențiate), instanța apreciază că, prin declararea ca
neconstituțională a art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), se asigură un tratament egal tuturor polițiștilor la
dreptul de a beneficia de o compensație lunară pentru plata unui credit imobiliar, pentru o singură
locuință, pe durata carierei.
24. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii
excepției. Dispozițiile legale criticate au introdus reglementarea dreptului de a beneficia de
compensația lunară pentru chirie, pentru polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a
compensației lunare pentru chirie și contractează un credit imobiliar, dispoziții care pot pune
probleme de deosebire nejustificată după cum textul legal se adresează exclusiv categoriei polițiștilor
ce contractează aceste credite doar după data intervenirii acestei legi, cu excluderea celor cu credite
contractate anterior.
25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), actele de sesizare au fost comunicate președinților
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului
autoarei excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.301D/2020, notele scrise depuse de autorii
excepției în dosarele nr. 728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, concluziile
procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), precum și Legea nr. 47/1992
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), reține următoarele:
27. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d)
din Constituție (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), precum și ale art. 1 alin. (2),
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) ale art. 2, 3,
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) 10 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) și
29 din Legea nr. 47/1992 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), să soluționeze excepția de
neconstituționalitate.
28. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actelor de sesizare,
îl constituie prevederile art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. Curtea observă că prevederile art. 31 alin.
(1^2), (1^3) și (1^4) (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) au fost introduse în cuprinsul
Legii nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/252150) prin art. I din
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) Legea nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) pentru modificarea și completarea unor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018. De
asemenea, Curtea observă că prevederile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) au fost abrogate prin art. 10 din Legea nr. 562/2004
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/113196) privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de
apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de
serviciu pe care acestea le au în administrare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 764 din 10 noiembrie 2009.
29. Însă, din examinarea considerentelor actelor de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției
de neconstituționalitate formulate în dosarele nr. 3.075D/2019, nr. 728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr.
2.337D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, Curtea observă că, în realitate, criticile de
neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), urmând a fi reținute ca obiect al excepției aceste
prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a
:
 compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit
ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru
chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei
sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie
se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul
ipotecar/imobiliar.“
30. Prevederile art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), la care art. 31 alin. (1^2)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) din aceeași lege face trimitere, au următorul cuprins:
(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în
care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici
soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul
la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(1^1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are
domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici
soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate
beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza
rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației
și internelor, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea
acestuia
31. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin
dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355)
privind obligativitatea respectării Constituției (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), a
supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și art. 16
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355) privind egalitatea în drepturi.
32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată de polițiști
în cauze având ca obiect obligarea unor inspectorate județene de poliție la plata compensației lunare
pentru chirie, în vederea achitării ratelor aferente creditelor ipotecare/imobiliare contractate pentru
achiziționarea unor locuințe, credite contractate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507). Curtea reține că, în esență, criticile de
neconstituționalitate vizează pretinsa discriminare a polițiștilor care au încheiat contracte de credit
ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), precum și presupusa neclaritate a sintagmei „care
contractează un credit ipotecar/imobiliar“ care ar conduce la neaplicarea dispozițiilor legale privind
acordarea compensației lunare pentru chirie celor care au un contract de credit ipotecar/imobiliar
încheiat anterior intrării în vigoare a legii menționate.
33. Curtea observă că prevederile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ
prin Legea nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), care a intrat în vigoare la 9
decembrie 2018 și instituie condiții privind dreptul polițistului la compensația lunară pentru chirie, în
situația contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Astfel,
polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit art. 31
alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291), constând, în
esență, în a nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de
poliție la care este încadrat, nici el și nici soția/soțul acestuia, și care contractează un credit
ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru
chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei
sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului.
34. Raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea nu relevă un fine
de neconstituționalitate, de vreme ce textele de lege criticate, astfel cum sunt redactate, nu instituie
ca destinatari ai normei doar polițiștii care contractează un contract de credit ipotecar/imobiliar
destinat achiziționării unei locuințe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507) și nici nu îi exclud de la acordarea compensației
lunare pentru chirie pe polițiștii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii
menționate.
35. În aceste condiții, Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de
constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), republicată, nu poate face obiectul unui
control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să
aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de
:
 litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a
verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie.
36. Faptul că unele instanțe judecătorești recunosc dreptul la compensația lunară pentru chirie
polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii
nr. 288/2018 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/208507), în timp ce alte instanțe judecătorești
pronunță o soluție diferită, reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii, care pot fi
eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.
37. În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată,
apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/47355), al art. 1-3,
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) al art. 11 alin. (1) lit. A.d)
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
(~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/202369), cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din
Legea nr. 360/2002 (~/../../../Public/DetaliiDocumentAfis/207291) privind Statutul polițistului,
excepție ridicată de Raul Adrian Șandru în Dosarul nr. 1.011/62/2019 al Curții de Apel Brașov -
Secția contencios administrativ și fiscal, de Marian Enache în Dosarul nr. 778/118/2020 al
Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, de Steliana-Maria Moldovan în
Dosarul nr. 3.595/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal,
de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Andrei Atănăsoaie în Dosarul nr. 2.509/86/2019
al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Janina Teodorescu și de
Viorel-Laurențiu Olaru în dosarele nr. 775/118/2020 și nr. 873/118/2020 ale Tribunalului Constanța -
Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului
Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios
administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Suceava - Secția de
contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
-----

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați
www.fonduri-ue.ro (http://www.fonduri-ue.ro).
:
 Copyright © 2023 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții (/Public/Termeni)

| Acasă (/Public/Acasa) | Despre Proiect (/Public/NLEX) | Facilități Oferite (/Public/Functionalitati)

| Legături Utile (/Public/LegaturiUtile)

: