Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta A_______ A__ SRL în contradictoriu cu
intimata B__________ B________ B_____ B________ B_____________, având ca obiect
plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție __________ NR.______
dresat de intimată la data de 22.06.2020.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2021 ale căror consemnări au fost
făcute în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta sentință, când
având nevoie de timp pentru a analiza actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea cauzei la
data de 20.05.2021 și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție de fapt;
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2020 sub nr._____________,
petenta A_______ A__ SRL, cu sediul social situat în Călărași,
_________________________________, Nr.2, jud. Călărași , înmatriculata la Registrul
Comerțului sub nr. J___________, CUI: ________, prin avocat B_________ ALEXEI, cu
domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCP B_________ & ASOCIATII, în
București, __________________, ___________________________, sector 4, a formulat
plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție __________
nr.______/22.06.2020 dresat de B__________ B________ B_____ B________ Consumatorilor
solicitând :
În motivare, în esență , se arată că A_______ A__ SRL a fost înființată la sediul secundar din
Călărași, ____________________ ___________________ inițiativa domnului doctor S____
D__-A_____, in anul 2016. La momentul la care a închiriat acest spațiu a investit toate resursele
financiare in ideea ca trebuie sa dețină un loc care sa corespunda din punct de vedere igienica-
sanitar tuturor normelor,
În fapt, la data de 22.06.2020 au fost sancționați contravențional cu amenda de _____ de lei prin
procesul-verbal de constatare __________ Nr. ______ în urma sesizării instituției de către
pacienta domnului doctor S____ D__ A_____, doamna M____ E____, înaintata către ANPC la
data de 23.04.2020.
- La data de 11.02.2019, pacienta a achitat parte din tratamentul ce urma a i se efectua, suma de
1500 lei ( conform bon fiscal ANEXA III), iar la data de 16.09.2019 a achitat sumă de 1960 lei
(bon fiscal ANEXA IV). Aceste sume reprezentau avans pentru procurarea materialelor necesare
în vederea tratării pacientei. Era vorba despre un implant special, adaptat pentru vârsta și osatura
pacientei pe care a trebuit sa îl achite către furnizori pentru acestea neexistând stoc in clinica.
- La data de 23.01.2020, după I I respectiv 5 luni de zile, pacienta M____ E____ a depus la
registratura subscrisei o sesizare (ANEXA V) prin care solicita returnarea acestor sume de bani,
întrucât, între timp, starea sa de sănătate s-a degradat, astfel ca nu mai dorește efectuarea
tratamentului pentru care a contractat.
I s-a comunicat nu i se pot returna banii după atâta timp, că materialele în vederea tratării sale s-
au achiziționat încă de atunci si mai ales pentru ca situația fiscala a subscrisei pentru anul 2019
se încheiase și în raport de prev art. 5 din Contractul de Prestări Servicii nr. 517 ce menționează
ca: ”Condiții financiare: Prestatorul si BENEFICIARUL sunt de acord ca obligația de plată să fie
născuta conform T...] Daca beneficiarul (pacientul) renunță la continuarea tratamentelor, sumele
achitate cu orice titlu, nu mai pot fi restituite)
S-au oferit ca în cuantumul acestei sume să trateze un membru al familiei sale, astfel încât pentru
sumele achitate sa se presteze servicii. Considera ca au dat dovada de bunăvoința, buna credință
si in relația cu pacienta M____ E____, nu și-au dorit nici o secunda sa ne își însușească o suma
de bani fără sa presteze vreun serviciu pentru aceasta.
Întrucât situația nu s-a putut soluționa așa cum dorea pacienta la data de 23.04.2020, adică la mai
mult de 1 an de zile de cand efectuase prima plata către subscrisa, aceasta a depus o sesizare la
ANPC (Sesizarea nr.695 ANEXA VI) prin care anunța autoritatea despre faptul ca
În urma acestei Sesizări, la punctul de lucru al subscrisei, la data de 19.05.2020, orele 14:00, in
afara programului de lucru al subscrisei, la punctul de lucru al subscrisei s-au deplasat agenții
constatatori C_______ M____ si D______ A________, comisari in cadrul ANPC.
Menționează că cei doi comisari au intrat in clinica în afara programului de lucru ,în lipsa
oricărui reprezentant/împuternicit al societății, în clinica aflându-se la acel moment doar
personalul de la curățenie, Domnul Doctor S____ D__ A_____ a fost anunțat telefonic despre
vizita acestora si modalitatea în care aceștia au pătruns in clinica, astfel ca, in mod evident acesta
a solicitat ca agenții constatatori sa părăsească incinta clinicii medicale întrucât protocolul
trebuia respectat de toata lumea fără excepții, riscul contaminării fiind unul evident.
Legea 363/2007:
Art. 5. - Practicile comerciale înșelătoare pot fi acțiuni înșelătoare sau omisiuni înșelătoare
Art. 6. - (1) O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta
conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare
sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie
îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe
care altfel nu ar fi lua-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai
multe dintre următoarele elemente
f) natura, competentele și drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, cum ar fi:
identitatea și patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legăturile sale,
drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense și distincții primite;
”
Cu privire la acest prim punct al amenzii aplicate, în cuantum de _____ de lei se arată că
subscrisa schimbase administratorul cu câteva zile înainte de încheierea contractului de Prestări
Servicii nr. 517 și că nu existase timp si atenție in redactarea altor drafturi de contracte prestări
servicii nu reprezintă o acțiune/omisiune înșelătoare in sensul Legii 363/2007. Domnul Doctor a
fost administrator al subscrisei pana la data de (atasam actul constitutiv prin care s-a modificat
administratorul — ANEXA XI). O acțiune/omisiune înșelătoare ar fi constat in prezentarea unei
persoane ca fiind doctor când în realitate acesta nu ar fi fost calificat, o practica înșelătoare ar fi
constat in semnarea unui contract de catre o persoana care se prezenta fără drept ca medic, însă
nu se pune problema, domnul doctor S____ D__-A_____ a fost cel care a efectuat controlul
medical al pacientei M____ E____, care dorea ca serviciile sa fie prestate de către domnul doctor
S____ D__-A_____, astfel ca nici măcar in cadrul sesizării nu exista nici o mențiune cu privire
la faptul ca aceasta ar fi fost înșelata de calitatea celui cu care ar fi perfectat contractul. Decizia
de tranzacționare a pacientei M____ E____ ar fi fost luată indiferent de semnatarul contractului
de prestări servicii și calitatea domnului doctor S____ în cadrul societății iar acest aspect este
confirmat de însăși sesizările pacientei care nu menționează nimic despre vreo acțiune/omisiune
înșelătoare.
Mai mult decât atât, originea unei practici/acțiuni/omisiuni înșelătoare impune prezenta unei
intenții. In cazul subscrisei, nu exista intenția de a înșela, au respectat întotdeauna regulile
impuse de normative dar și pe cele etice si de moralitate. Nici in cazul pacientei M____ E____
nu am procedat diferit, sub nici o forma nu au avut intenția de a pastra sumele achitate fără a
presta servicii pentru ele, aspect confirmat de însăși pacienta in cadrul sesizării.
In ce privește aceasta sancțiune aplicata subscrisei, consideră ca li s-a imputat o fapta care nu
exista, întrucât nu a avut niciodată intenția de a înșela, condiție esențiala a acestei fapte.
Schimbarea administratorului fusese un demers pe care îl făcuseră cu puțin timp inainte de
semnarea contractului cu pacienta M____ E____, însă intervalul de timp de la modificarea
documentelor interne si pana la semnarea contractului a fost unul extrem de scurt care a condus
la aceasta eroare ce nu are legătura cu sesizările pacientei.
Consideră ca rezulta fără de tăgada că sancțiunea aplicata subscrisei este una injusta caci
subscrisa nu îndeplinește nici o condiție care sa permită imputarea acesteia.
A doua prevedere prin care au fost sancționați este prevăzută de Legea 252/2003, art. 7 lit b) ,
potrivit căreia constituie contravenții neprezentarea registrului unic de control la solicitarea
organelor de control specializate, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1).
Cu privire la aceasta arată că astfel cum au menționat în cuprinsul plângerii, la momentul vizitei
agenților constatatori la punctul de lucru al subscrisei, in clinica se regăsea doar personalul de la
curățenie, astfel ca nu exista nici o persoana reprezentant legal/împuternicit al subscrisei care sa
aiba acces la documentele societatii si care sa poata pună la dispoziția agenților constatatori
registrul unic de control. Întrucât nici protocolul de igiena nu fusese respectat iar domnii
comisari au fost nevoiți sa părăsească incinta clinicii este evident de ce acestora nu li s-a putut
pune la dispoziție registrul unic de control. Acesta se afla si s-a aflat întotdeauna la sediul
secundar al subscrisei fiind achiziționat in termenul legal.
Deși exista obligația legala a agenților constatatori conform art. 3 din Legea 252/2003 ca aceștia
sa consemneze cauza neprezentării; din motive doar de dumnealor știute, aceștia nu au respectat
aceasta prevedere. Art. 3 (5) în situația neprezentării registrului unic de control, verificarea se
efectuează, iar cauzele neprezentării se consemnează in actul de control.
Totodată au fost sancționați pentru încălcarea prevederilor art.26 din Ordonanța nr. 21/1992
Având în vedere dispozițiile art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, agentul
constatator are obligația de a realiza o descriere in concret a contravenției, cu specificarea
acțiunii sau inacțiunii autorului si a tuturor circumstanțelor de natura a imprima faptelor acest
caracter.
Cerinta este imperativa, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței
cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale si verificarea încadrării
juridice pe care acestea au primit-o si justețea sanctiunii aplicate. Prezentarea generala, lipsita de
conținut a faptei, echivalează cu lipsa acesteia si atrage nulitatea procesului - verbal, in condițiile
alt. 17 din OG nr. 2/2001.
Așa cum rezultă din procesul - verbal depus la dosarul cauzei, in speța de fata s-a realizat doar o
descriere pur formala a contravenției, fără a evidenția elementele de fapt de natura a o
individualiza, agenții constatatori procedând la întocmirea unui act care nu întrunește cerințele de
legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin. 1 !din OG nr. 2/2001, iar acest lucru atrage in mod
logic nulitatea acestei dispoziții din procesul - verbal, conform art. 17 din OG nr. 2/2001. Astfel
după cum se poate observa nu se specifica ce anume elemente cauzează încadrarea faptei ca si
contravenție in condițiile in care au fost depuse toate diligentele conform normelor instituții
sancționatoare.
IV. In drept, se invocă revederile: OG nr. 2/2001, Legii nr. 363/2007, Legii nr. 252/2003,
Menționăm faptul că reclamația cu nr. 695/27.04.2020 împotriva A_______ A__ SRL a fost
soluționată de către angajați ai Comisariatului Județean B_____ B________ Consumatorilor
Călărași, aceștia având competență teritorială întrucât operatorul economic are domiciliul pe
teritoriul Județului Călărași.
Astfel, calitatea procesuală este definită ca fiind titlul juridic ce permite unei persoane să invoce
în justiție dreptul a cărei sancționare o solicită și presupune existenta unei identități
_______________________________ cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate
procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel dinspre care se pretinde că este
obligat în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Pentru aceste considerente, solicită a se lua act de faptul că Autorității Naționale B_____
B________ Consumatorilor îi lipsește calitatea procesuală pasivă. In sprijinul acestei solicitări
vine și practica judiciară care a stabilit că în cauzele în care A.N.P.C. este chemată în judecată în
ciuda faptului că nu aceasta a fost emitenta adresei de răspuns ci o entitate subordonată, calitatea
procesuală pasivă îi revine respectivei entități subordonate care are personalitate juridică și care a
emis adresa de răspuns, în cazul de față această calitate revenind Comisariatului Județean
B_____ B________ Consumatorilor Călărași, potrivit celor menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 17 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „Lipsa
mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele
contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei
săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
„ Art. 16. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data
și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul
constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și
locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei
si locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la
aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului
normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări,
în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea
achitării In termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă
acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se
depune plângerea. În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni
români cu domiciliul în străinătate, în procesul verbal vor fi cuprinse și următoarele date:
________ numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data
eliberării acestuia și statul emitent.”
Potrivit art. 17 din O.G. 2/2001 este sancționată cu nulitatea absolută, necondiționată de existenta
unei vătămări, lipsa faptei. Or, în speță de față nu lipsesc mențiunile referitoare la faptele
săvârșite.
Faptul că patentă nu este ținută să-și dovedească nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca
aceasta să conteste procesul-verbal de contravenție pentru a fi exonerată de răspundere. Instanța
nu poate admite o plângere contravențională dacă petenta nu prezintă nicio probă, fată de
împrejurarea că probele dosarului indică culpabilitatea acesteia".
Așa cum este menționată și cauza A_____ contra României prin care trebuie să se ia în
considerare prezumția de nevinovăție, facem precizarea faptul că patenta nu a prezentat probe
concludente și pertinente cauzei, astfel atâta timp cât nu se poate face vorbire de o condiție de
admisibilitate a oricărei dovezi care constă în cerința ca proba să tindă la stabilirea sau
clarificarea unor împrejurări de natură să ajute instanta la soluționarea pricinii, indiciile furnizate
de petentă.
La data de 27.04.2020, a fost înregistrată petiția cu nr. 695 Ia Comisariatul Județean B_____
B________ Consumatorilor Călărași, aparținând doamnei M____ E____.
În urma reclamației s-a efectuat control la operatorul economic, conform delegației nr.
285/19.05.2020.
În data de 19.05.2020, s-a înaintat Invitația __________, nr. _______, operatorului economic
pentru data de 21-22.05.2020, în vederea clarificării aspectelor privind controlul efectuat la data
de 19.05.2020.
La data de , agenții constatatori au comunicat o altă invitație __________ nr. _______, pentru
finalizarea acțiunii de control și clarificarea aspectelor sesizate.
De asemenea, s-a constatat faptul că, operatorul economic nu a prezentat Registrul Unic de
control, contrat prevederilor Legii 252/2003 art. 7 lit . b).
Potrivit Art. 6 din Legea 363/2007 alin 1 lit f)„ (1) O practică comercială este considerată ca
fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în
prezentarea genera/5, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul/
mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-/ determina pe
consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile
sunt, în fapt, corecte în raport cu unu/ sau mai mute dintre următoare/e elemente: f) natura,
competentele și drepturile comerciantului sau a/e reprezentantul/u/ său, cum ar fi: identitatea și
patrimoniu/, calificări/e sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legături/e sale, drepturi/e de
proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense și distincții primite;'
Probe: înscrisuri, cât și orice mijloace de probă ce se vor dovedi că fiind utile, pertinente și
concludente justei soluționări a prezentei cauze.
În cauză petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care solicită să se respingă excepția
lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale B_____ B________ Consumatorilor ca
neîntemeiată și să se constate neîntemeiate apărările formulate de aceasta pe fondul cauzei.
Raportul juridic litigios dedus judecății în prezenta cauză este raportul de drept contravențional
de constatare a contravenției, ce are ca subiect activ instituția cu atribuții de constatare a
contravențiilor în domeniu, (din care face parte agentul constatator) și ca subiect pasiv
contravenientul.
Potrivit din HG nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale B_____
B________ Consumatorilor,
Art. 1 alin. (1) „ (l) B__________ B________ B_____ B________ Consumatorilor, denumită în
continuare Autoritate, este instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al
administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în
coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri.
Art. 6 alin. (9) „Personalul din cadrul Autorității are atribuții de supraveghere, inspecție și
control, precum și de constatare Și sancționare a contravențiilor în domeniul de activitate, pe
întreg teritoriul țării.
Art. 7. alin. (1): „Autoritatea are în subordine, ca entități cu personalitate juridică, comisariate
regionale B_____ B________ consumatorilor. Entitățile cu personalitate juridică din subordinea
Autorității sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Din textele legale citate rezultă că ANPC este o instituție publică și are atribuția constării de
contravenții. Pe de altă parte, entitățile din subordinea acesteia au doar personalitate juridică, însă
calitățile menționate mai sus nu decurg din personalitatea juridică ci din lege. Or, niciun act
normativ nu prevede că acestea sunt instituții publice sau că au atribuția constatării
contravențiilor.
Prin urmare, ANPC are calitatea de subiect în raportul juridic dedus judecății și numai ANPC o
poate avea.
Totodată, comisarii care au întocmit procesul verbal au calitatea de agenți constatatori nu pentru
că sunt angajați ai comisariatului regional (așa cum se indică în întâmpinare), ci pentru că au
calitatea de personal al ANPC, conform art. 6 alin. (9) din HG 70/2012 (citat n-łai sus). Mai mult
decât atât, Procesul-Verbal de constatare a contravenției din data de 22.06.2020 prin care am fost
sancționați poarta __________ NR. ______, deci este indubitabil instituția emitenta a
documentului, ceea ce denota faptul ca apărarea paratei cu privire la invocarea excepției lipsei
calității procesuale pasive nu este întemeiata.
2. Apărările de fond referitoare la nulitatea procesului-verbal
În ceea ce privește apărările pârâtei referitoare la nulitatea procesului verbal pentru lipsa
descrierii faptei, vă rugăm să constatați că, în ceea ce privește fapta de neprezentare a registrului
de control, legea nr. 252/2003 prevede un element al descrierii faptei obligatoriu pentru agentul
constatator, respectiv,
, Art. 3 (5) In. situația neprezentării registrului unic de control, verificarea se efectuează, iar
cauzele neprezentării se consemnează in actul de control.
Lipsa din cuprinsul descrierii a respectivului element de fapt, obligatoriu de consemnat potrivit
legii, ne-a cauzat o vătămare, întrucât cauza neprezentării Registrului a fost tomnai caracterul
intempestiv al controlului, efectuat într-un interval temporal în care reprezentanții societății nu
erau Ia sediu și nici nu erau obligați să fie acolo și fără respectarea protocolului de igienă al
clinicii. Astfel, în clinică se afla numai personalul de curățenie, care nu avea acces la registrul
unic de control.
De altfel, și celelalte fapte reținute sunt descrise în mod superficial, cu singurul scop de a le face
să pară similare cu textele de lege ce sancționează contravențiile, omițând intenționat elementele
de fapt care înlătură caracterul contravențional al faptei.
Atasează prezentei copii ale paginilor din registrul unic de control care probează faptul ca
subscrisa deține si deținea registrul de unic de control, intrucat se regasesc datele controalelor
efectuate dea lungul timpului de instituțiile abilitate.
De la data schimbării administrației și până la data încheierii contractului au trecut exact 7 zile,
adică 5 zile lucrătoare. Raportat la numărul mic de clienți care frecventează un cabinet
stomatologic, chiar dacă toți ar fi semnat contracte în care domnul S____ D__-A_____ figura ca
administrator, 5 zile nu sunt suficiente pentru statornicirea unei practici.
Pacienta care a semnat respectivul contract a vrut să fie tratată tocmai de medicul stomatolog
S____ D__-A_____, care apare în contract. Prin urmare, prezența numelui lui în contract, în
calitate de administrator, iar nu de împuternicit să semneze, nu a influențat în niciun fel decizia
acesteia de a încheia contractul.
În cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de părți la
dosarul cauzei și proba testimonială cu un martor , sub aspectul dovedirii afișării la sediul
petentei a informațiilor , declarația acestuia regăsindu-se atașată la dosarul cauzei.
La data de 22.06.2020 a fost întocmit de către agenți constatatori din cadrul ANPC -Crpc
REGIUNEA Sud Muntenia-CPCMB Călărași procesul verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor __________ nr. ______ prin care s-a reținut în sarcina petentei A_______ A__
SRL săvârșirea contravențiilor prev de art.6 alin.1lit f din Legea nr.363/2007 pentru care s-a
aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de _____ de lei, de art.7 lit.b din Legea
nr. 252/2003 pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 de
lei și de art.26 alin.2 din OG 21/1992, pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii
contravenționale în cuantum de 1000 de lei.
În fapt s-a reținut că la data controlului s-a constatat că agentul economic reclamant a încheiat la
data de 12.02.2019, contractul nr.517 , contract de prestări servicii stomatologie.
La rt.1 din contract operatorul economic este reprezentat de administrator S____ D__ A_____,
iar conform informațiilor de la ONRC la acea dată administratori cu puteri depline este M____
A________ G_______
Încheierea contractului de către operatorul economic prin administrator S____ D__ A_____ care
în realitate nu este administrator este o practică comercială înșelătoare, conform Legii
nr.363/2007, art.6 alin.1 lit. f având în vedere competențele și identitatea semnatarului acestui
contract din partea agentului economic.
Pentru a decide astfel s-a avut în vedere că raportul juridic litigios dedus judecății în prezenta
cauză este raportul de drept contravențional de constatare a contravenției, ce are ca subiect activ
instituția cu atribuții de constatare a contravențiilor în domeniu, (din care face parte agentul
constatator) și ca subiect pasiv contravenientul.
Potrivit art. 1 alin. (1) și 3 lit. j din HG nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea
Autorității Naționale B_____ B________ Consumatorilor, „ (l) B__________ B________
B_____ B________ Consumatorilor, denumită în continuare Autoritate, este instituție publică și
funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,
în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de
afaceri și are ca atribuții principale constatarea contravențiilor și dispune măsuri de limitare a
consecințelor producerii, prestării, importului, comercializării sau oferirii gratuite a unor produse
alimentare ori nealimentare și servicii, inclusiv servicii financiare, care nu sunt în concordanță cu
dispozițiile legale din domeniile de activitate ale Autorității, prin aplicarea sancțiunilor
contravenționale prevăzute de lege, sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată
încălcări ale legii penale;
Potrivit Art. 7. alin. (1): „Autoritatea are în subordine, ca entități cu personalitate juridică,
comisariate regionale B_____ B________ consumatorilor. Entitățile cu personalitate juridică din
subordinea Autorității sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Din textele legale citate rezultă că ANPC este o instituție publică și are atribuția constării de
contravenții. Pe de altă parte, entitățile din subordinea acesteia au doar personalitate juridică, însă
calitățile menționate mai sus nu decurg din personalitatea juridică ci din lege. Or, niciun act
normativ nu prevede că acestea sunt instituții publice sau că au atribuția constatării
contravențiilor.
Totodată, comisarii care au întocmit procesul verbal au calitatea de agenți constatatori nu pentru
că sunt angajați ai comisariatului regional (așa cum se indică în întâmpinare), ci pentru că au
calitatea de personal al ANPC, conform art. 6 alin. (9) din HG 70/2012 (citat n-łai sus). Mai mult
decât atât, în procesul-verbal de constatare a contravenției din data de 22.06.2020 este
menționată la rubrica date de identificare ale instituției de control B__________ B________
B_____ B________ B_____________, deci este indubitabil instituția emitentă a documentului,
ceea ce denota faptul ca apărarea paratei cu privire la invocarea excepției lipsei calității
procesuale pasive nu este întemeiată.
În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A_____ contra României, în care Curtea a
sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul
constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza
I___ P__ contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față, Curtea a arătat că
existența prezumției de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu
Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea
nevinovăției sale.
În drept, instanța reține că potrivit prevederilor art.6 lit. f din legea nr. 363/2007:” O practică
comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau,
în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă
în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este
susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi
luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre
următoarele elemente: f) natura, competențele și drepturile comerciantului sau ale
reprezentantului său, cum ar fi: identitatea și patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea,
afilierea sau legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori
recompense și distincții primite;
Având în vedere prevederile legale anterior enunțate și situația de fapt constatată de agenții
constatatori și necontestată de petentă, respectiv faptul că în contractul ce face obiectul sesizării
ANPC este menționat eronat S____ D__ A_____ ca fiind administrator al societății prestatoare
de servicii, deși acestuia îi încetase această calitate anterior, instanța reține că se poate reține că
informațiile eronate cu privire la reprezentantul societății petente se încadrează în noțiunea de
practică înșelătoare și este susceptibilă a-l fi determinat pe consumator să ia o decizie de
tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.
Astfel în privința registrului unic de control, afirmă că acesta nu a fost prezentat întrucât la sediul
societății nu se aflau reprezentanții societății iar agenții constatatori nu și-au anunțat controlul și
nu au respectat procedurile de triere impuse de măsurile anti COVID 19 , aceștia părăsind incinta
când li s-a solicitat acest lucru, iar în ceea ce privește neafișarea mențiunilor impuse de OG
21/1992, martorul audiat a relatat faptul că el știe că pe o tabletă de la recepție era afișat
certificatul de înmatriculare al societății, fără însă a putea oferi informații dacă pe aceasta erau
afișate și alte informații cu privire la orarul de funcționare
Pe de altă parte, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că procesul verbal
contestat este legal și temeinic, va analiza proporționalitatea sancțiunii.
Având în vedere dispozițiile art. 21alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se
aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol
social al faptei săvârșite și ale art. 7 din același act normativ ce prevede posibilitatea aplicării
sancțiunii avertismentului pentru fapte de gravitate redusă, chiar și atunci când în actul de
stabilire și sancționare a contravenției nu se prevede această sancțiune, instanța, reține că fapta
pentru care a fost sancționată petenta nu se evidențiază printr-un pericol social concret ridicat, iar
aplicarea sancțiunii avertismentului este o măsură suficientă atât pentru restabilirea ordinii de
drept, cât și pentru atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare.
Î n consecință, având în vedere în concret situația de fapt, respectiv faptul că modificarea datelor
privind administratorul societății intervenise de puțin timp, că în fapt consumatorul nu a reclamat
acest aspect, și că nu s-a dovedit vreun prejudiciu produs consumatorului prin cele reținute în
sarcina petentei, instanța reține că sancțiunea "avertismentului" apare ca fiind suficientă în raport
cu gradul de pericol social al faptei, sancțiune, din care petenta va trage pe viitor învățăminte, și
nu o va mai repeta.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța va admite în
parte plângerea contravențională și va înlocui amenda contravențională aplicată cu sancțiunea
«avertismentului».
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Autorității B________ B_____ B________
Consumatorilor invocată de aceasta prin întâmpinare
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta A_______ A__ SRL , cu sediul
social situat în Călărași, _________________________________, Nr.2, jud. Călărași ,
înmatriculata la Registrul Comerțului sub nr. J___________, CUI: ________, prin avocat
B_________ ALEXEI, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCP
B_________ & ASOCIATII, în București, __________________, ____________,
_____________, sector 4, în contradictoriu cu intimata Autorității B________ B_____
B________ Consumatorilor. Modifică procesul verbal __________ nr. ______/22.06.2020
întocmit de B__________ B________ B_____ B________ Consumatorilor în sensul că se
dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate prin aceasta cu sancțiunea
AVERTISMENT
PREȘEDINTE GREFIER
Red.I.O.
Tehnored.S.l.
Ex.5/15.06.2014
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
ANPC
Copyright © 2021 ROLII