Decizie nr.

27/2020 din 02-iun-2020, Curtea de Apel Bucuresti, actiune in anularea

hotararilor arbitrale (Litigii cu profesionistii)
Decizie
din 2 iunie 2020
27/2020
Text speţă

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2020:051.xxxxxx
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A V-A CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXX (Număr în format vechi XXXXXXXX)
SENTINŢA CIVILĂ NR.27 /F
Şedinţa publică de la 02.06.2020
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: P______ M______
GREFIER: N____ C______
********
Pe rol judecarea acţiunii în anulare formulate de petenta C___ DE A________ DE
SĂNĂTATE N____ împotriva hotărârii arbitrale nr. 68/15.09.2016 pronunţate în dosarul nr.
76/2013 de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de A________ de
Sănătate, în contradictoriu cu ________________.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică părţile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că petenta pârâtă a
depus precizări, precum şi că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, iar Comisia Centrală de
Arbitraj a înaintat dosarul în care s-a pronunţat hotărârea împotriva căreia s-a formulat
acţiunea în anulare după care:
În temeiul art. 610Cod de procedură civilă Curtea constată că e competentă general, material
şi teritorial să soluţioneze litigiul. Estimează durata procesului la un termen de judecată, cel
de astăzi.
Încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisurile depuse în susţinerea acţiunii în anulare şi a
precizărilor respectiv în susţinerea întâmpinării.
Curtea reţine cauza spre soluţionare.
CURTEA,
Deliberând asupra acţiunii în anulare, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 68/15.09.2016 pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj, s-a admis
cererea de arbitrare formulată de ________________ în contradictoriu cu pârâta C___ de
A________ de Sănătate N____ în sensul obligării pârâtei la primirea şi înregistrarea
facturilor ce conţin contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza reţetelor gratuite în
regim compensat şi gratuit şi a medicamentelor care se eliberează în cadrul programelor
naţionale de sănătate, precum şi obligarea pârâtei la plata sumei în valoare de 9056,66 lei
reprezentând contravaloarea medicamentelor compensate şi gratuite eliberate în luna
noiembrie 2010, conform facturii fiscale storno __________ nr. 153/10.12.2010 şi plata
sumei în valoare de 1338,51 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor gratuite şi
compensate eliberate în luna decembrie 2010, conform facturii fiscale storno __________, nr.
168/25.02.2011, urmare a verificării facturilor şi documentelor justificative însoţitoare.
Pentru a pronunţa această soluţie, Comisia Centrală de Arbitraj a reţinut că a fost învestită cu
soluţionarea unei cereri arbitrare având ca obiect acţiunea arbitrală formulată de
________________ în contradictoriu cu pârâta C___ de A________ de Sănătate N____,
dosarul fiind înregistrat pe rolul Comisiei Centrale de Arbitraj sub nr. 76/2013.
După ce a expus cererea de chemare în judecată şi întâmpinarea, Comisia a reţinut că obiectul
cererii arbitrale constă pe de o parte în solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la primirea
şi înregistrarea unor facturi care conţin contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza
reţetelor gratuite în regim compensat şi gratuit şi a medicamentelor care se eliberează în
cadrul programelor naţionale de sănătate, şi pe de altă parte, obligarea pârâtei la plata sumei
în valoare de 9 .056,66 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor compensate şi
gratuite eliberate în luna noiembrie 2010, conform facturii fiscale storno __________ nr.
153/10.12.2010 şi plata sumei în valoare de 1338,51lei reprezentând contravaloarea
medicamentelo r gratuite si compensate eliberate în luna decembrie 2010, conform facturii
fiscale storno __________, nr. 168/25.02.2011 .
Faţă de obiectul cererii arbitrale, Comisia a constatat că litigiul dedus soluţionării se grefează
pe executarea contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în
tratamentul ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru
tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu
scop curativ, în cadrul sistemului de a________ de sănătate, contract încheiat în cursul anului
2010 între reclamantă şi pârâta CAS N____.
Executarea acestui contract este obligatorie pentru părţi, contractul având forţă obligatorie
pentru părţile contractante, care au obligaţia de a asigura executarea lui şi nu au dreptul să
intervină în sensul modificării contractului, acesta urmând a fi interpretat în spiritul voinţei
părţilor şi în acord cu prevederile legale speciale aplicabile în materia asigurărilor sociale de
sănătate.
Prin urmare, Comisia a reţinut că în virtutea principiului forţei obligatorii a contractului
părţile sunt obligate să execute întocmai toate obligaţiile la care s-au îndatorat prin contract,
iar obligaţiile contractuale trebuie să fie executate cu bună-credinţă.
Obiectul acestui contract, astfel cum este stipulat la art. 1 constă în furnizarea
medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi a
materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor
incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, conform reglementărilor
legale în vigoare.
Pornind de la acest raţionament şi analizând prin prisma probatoriului administrat în prezenta
cauză modalitatea în care fiecare dintre părţi a înţeles să îşi îndeplinească obligaţiile
contractuale, Comisia a reţinut că în sarcina atât a reclamantei cât şi a pârâtei a revenit
obligaţia de a respecta toate prevederile reglementate cu titlu general la art. 14-16 din Anexa
1 la HG nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării
asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate pentru anul 2010,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a obligaţiilor reglementate în Anexa 31 la
Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. XXXXXXXXXXXX pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate pentru
anul 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care se regăsesc în contractul liber
încheiat între părţi nr. 119/2013.
În continuare, a reţinut dispoziţiile art. 99 lit. f), g), h), r), v) din Anexa 1 la HG nr. 262/2010,
dispoziţiile articolul 7 pct (6) - (8) şi pct. (18) din actul normativ mai sus invocat, precum şi
din contractul nr. 119/2010 încheiat între părţi care reglementează în sarcina reclamantei mai
multe obligaţii după care a reţinut că din analiza probatoriului depus de către reclamantă,
rezultă că reclamanta a depus la sediul pârâtei doua facturi în vederea decontării contravalorii
medicamentelor eliberate asiguraţilor în regim compensat şi gratuit, precum şi a
medicamentelor eliberate în cadrul programelor naţionale de sănătate, după cum urmează:
factura fiscală __________, nr. 149/10.12.2010 care conţine contravaloarea medicamentelor
eliberate pe baza reţetelor în regim compensat şi gratuit în luna noiembrie 2010, în valoare
totală de 24.595,16 lei (valoare cu TVA), compusă din suma în valoare de 22.564,37 lei
(valoare fără TVA) şi TVA în valoare de 2030,69lei şi factura fiscală __________, nr.
155/31.12.2010, care conţine contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza reţetelor
gratuite în regim compensat şi gratuit în luna decembrie 2010, în valoare totală de 17.394,62
lei (valoare cu TVA), compusă din suma în valoare de 15.958,36 lei (valoare fără TVA) şi
TVA în valoare de 1436,26 lei.
Sub aspectul analizei coroborate a îndeplinirii de către ambele părţi a obligaţiilor
contractuale, raportat la motivarea refuzului de plată a facturilor solicitate ca urmare a
insuficienţei fondurilor existente în bugetul CAS N____, în condiţiile în care reclamantei nu
i-a fost adus la cunoştinţă în timp util despre acest fapt, Comisia a apreciat că un astfel de
motiv echivalează cu o recunoaştere a imposibilităţii de plata a medicamentelor eliberate de
către pârâtă conform contractului, sau altfel spus cu o recunoaştere a unei culpe proprii.
Este adevărat faptul că legiuitorul a limitat posibilitatea decontării medicamentelor eliberate
de către furnizorii de medicamente cu şi fără contribuţie personală de existenţa unor fonduri
alocate în acest sens, însă în speţa de faţă reclamanta nu a avut la cunoştinţă
despre acest fapt la dat a la care a emis factura fiscala __________ nr. 149/10.12.2010 si
factura fiscala __________, nr. 155/31.12.2010.
Dispoziţiile art. 23 din Decizia nr. 98/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind
activitatea arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj pentru soluţionarea litigiilor dintre
furnizorii de servicii medicale şi casele de a________ de sănătate prevăd dintre părţi are
sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea”.
Or, astfel cum rezultă din probatoriul administrat în prezenta cauză, pârâta nu a făcut dovada
faptului că a urmărit lunar evoluţia consumului de medicamente cu şi fără contribuţie
personală al reclamantei, comparativ cu fondul alocat cu această destinaţie, luând vreo
măsură în cazul depăşirii acestui consum şi nici că a afişat pe site, zilnic, precum şi pentru
prima, respectiv a doua jumătate a fiecărei luni, la datele de 15 şi 30/31 ale lunii respective,
contravaloarea medicamentelor eliberate de reclamantă.
Prin urmare, în condiţiile unei neinformări a reclamantei în timp util asupra inexistenţei unor
fonduri în bugetul reclamantei, Comisia are în vedere faptul că aceasta a procedat la
îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi a dat curs solicitărilor asiguraţilor de
eliberare a medicamentelor prevăzute în Lista de medicamente, aprobată prin HG nr.
720/2008, în forma în vigoare la data eliberării medicamentelor de către reclamantă.
S-a reţinut în acest sens aplicabilitatea prevederilor art. 1170 din Codul civil potrivit cărora
„părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât
şi pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie”.
Comisia a mai avut în vedere şi faptul că reclamanta nu putea anticipa medicamentele care
urmau să se elibereze, având în vedere specificul materiei asigurărilor sociale neştiind în
concret ce servicii medicale vor fi prestate in viitor, iar în consecinţă, nici sumele care urmau
să fie decontate, nici fondurile care urmau să fie cheltuite în raport cu bugetul aprobat, ori
după caz, sumele necesare de suplimentat pentru decontarea medicamentelor eliberate, în
condiţiile actelor normative aplicabile, aceste aspecte putând fi cunoscute de către reclamantă
, doar în condiţiile unei informări din partea pârâtei.
În acest context, emiterea de către reclamantă a facturilor storno, reprezintă o consecinţă
directă a unui recunoaşteri a posteriori a pârâtei CAS N____ rezultată ca urmare a
imposibilităţii de plată a sumelor solicitate de reclamantă prin facturile iniţiale, factura fiscala
__________ nr. 149/10.12.2010 si factura fiscala __________, nr. 155/31.12.2010.,.
Corolar celor mai sus expuse, opunerea către reclamantă a unui fapt despre care nu a avut la
cunoştinţă în timp util şi care ţine efectiv de împrejurări care derivă din alte cauze decât cele
rezultate din executarea efectivă a obligaţiilor asumate printr-un contract liber încheiat între
părţi al cărui obiect constă în furnizarea către persoanele asigurate în sistemul de a________
sociale de sănătate din România a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în
tratamentul ambulatoriu, precum şi a materialelor sanitare specifice care se acordă pentru
tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu
scop curativ, conform reglementărilor legale în vigoare, justifică în accepţiunea Comisiei
admiterea acţiunii reclamantei astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat acţiune în anulare petenta C___ de A________ de
Sănătate N____ şi a solicitat desfiinţarea hotărârii arbitrale nr. 68/15. 09. 2016 pronunţată de
Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de A________ de Sănătate .
În motivare, după ce a arătat că acţiunea a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor art. 608 lit. h
C.proc.civ., a precizat că între ea şi MEDIMFARM SRL nu este încheiat contractul de
furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, în
cadrul sistemului de a________ de sănătate.
Având în vedere conţinutul acestui contract, a arătat că la ora actuală nu există nici o
prevedere legală şi contractuală care să o oblige să deconteze facturi ce nu au fost înregistrate
în contabilitatea sa care sunt aferente anilor precedenţi şi pentru care nu există prevedere
bugetară în anul 2016 (situaţie ce contravine şi dispoziţiilor referitoare la angajarea
cheltuielilor, conform Legii nr. 500/ 2002 privind finanţele publice) şi care nu fac obiectul
contractului încheiat în prezent între CAS N____ şi reclamantă.
A mai arătat că CAS N____ nu poate fi obligată în anul 2019 să deconteze prescripţii
medicale aferente anilor precedenţi, care la vremea respectivă nu au fost înregistrate deoarece
depăşeau bugetul alocat cu această destinaţie instituţiei, cu atât mai mult cu cât la data
prezentei nu există obligaţii de plată aferente anilor 2010/ 2011, înregistrate şi neonorate/
nedecontate.
A redat dispoziţiile art. 6 (4) din HG nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru
privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________ sociale de
sănătate pentru anul 2010 (act normativ valabil în perioada 01. 04. xxxxxxxxxxxxxxxxx11) şi
a arătat că în temeiul acestuia s-a calculat pentru totalul angajamentelor legale + 5% aferente
serviciilor medicale, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi unele materiale
sanitare în tratamentul ambulatoriu, dispozitivelor medicale destinate recuperării unor
deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, pentru a se înregistra art. 6 (4) numai
pentru domeniile deficitare la nivelul realizat cu încadrarea in total suma stabilita pentru toate
domeniile de activitate, până în luna februarie 2011, când CNAS a precizat, prin adresa
NLD/1399/ 25. 02. 2011, că valoarea serviciilor medicale angajate în anul 2011 pentru luna
decembrie 2010, conform prevederilor art. 6 (4) al HG nr. 262/ 2010 se aplică pe fiecare
domeniu de asistenţă medicală cu încadrarea în fondurile aprobate pe trim. I /2011.
Potrivit anexei nr. 31 „Contractul de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie
personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se
acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de
sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de a________ de sănătate” la Ordinul comun
MS/ CNAS nr. 265/ 408/ 2010, cap. V “Obligaţiile părţilor”, lit. A “Obligaţiile casei de
a________ de sănătate”, art.6, lit.c, că CAS N____ era obligată „să deconteze furnizorilor de
medicamente cu care au încheiat contracte, în limita fondurilor aprobate la nivelul casei de
a________ de sănătate cu destinaţie consum de medicamente cu si fără contribuţie personală
în tratamentul ambulatoriu. contravaloarea medicamentelor eliberate cu şi fără contribuţie
personală, precum şi a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor aferente unor programe
naţionale de sănătate a căror eliberare se face prin farmaciile cu circuit deschis, la termenele
prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate pentru
anul 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 262/2010” (act normativ valabil până la
data de 01 iunie 2011).
Acelaşi act normativ, la anexa nr. 31, lit. B „Obligaţiile furnizorilor de medicamente”, art.
7(18) prevedea că furnizorii de medicamente erau obligaţi „să depună, în luna următoare celei
pentru care s-au eliberat medicamentele cu şi fără contribuţie personală în tratamentul
ambulatoriu, precum şi materialele sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în
ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ,
documentele necesare în vederea decontării pentru luna respectivă, până la termenul prevăzut
în prezentul contract. Pentru medicamentele eliberate decontarea se face cu încadrarea în
fondul aprobat la nivelul casei de a________ de sănătate. ”
A arătat că din aceste prevederi legale rezultă că era obligată să deconteze doar cu încadrarea
în limita fondurilor aprobate la nivelul instituţiei.
În continuare, a arătat că în luna februarie 2011, CNAS a precizat, prin adresa NLD/1399/ 25.
02. 2011, că valoarea serviciilor medicale angajate în anul 2011 pentru luna decembrie 2010,
conform prevederilor art. 6 (4) al HG nr. 262/ 2010 se aplică pe domenii de asistentă
medicală cu încadrarea în fondurile aprobate pe trim. 1/2011.
Sumele astfel calculate şi facturate au fost înregistrate în cadrul contabilităţii CAS N____.
Diferenţele au fost stornate de către furnizor, ca urmare a adresei nr. P 3564/4580/28. 02.
2011 emisă de CAS N____ şi aduse la cunoştinţa partenerilor contractuali - furnizorii de
medicamente cu şi fără contribuţie personală prin comunicare şi afişare pe site-ul CAS
N____, la fel ca si adresa CNAS nr. NLD 1399/25.02.2011.
________________ a fost de acord cu stornarea sumelor calculate şi, în consecinţă, a emis
facturile de storno care se găsesc înregistrate în contabilitatea sa.
Contrar afirmaţiilor Comisiei Centrale de Arbitraj, petenta a arătat că în tot cursul anului
2010 (la fel ca şi în anii următori), CAS N____ a afişat zilnic pe site situaţia consumului de
medicamente raportat de farmaciile cu care a încheiat contract.
Decontarea facturilor înregistrate în contabilitate s-a făcut în ordine cronologică, conform
legii contabilităţii, în limita deschiderilor lunare de credite de către ordonatorului principal de
credite (CNAS).
CAS N____ a informat CNAS despre situaţia creată prin înregistrarea facturilor de storno în
speranţa alocării în buget a sumei stornate pentru a se putea primi facturi de la farmacii dar
acest lucru nu s-a întâmplat.
Petenta a mai arătat că facturile stornate nu au fost înregistrate în SIUI, care este un program
informatic şi nu un raport contractual între părţi.
În continuare, a arătat că Anexa nr. 31 „Contractul de furnizare de medicamente cu şi fără
contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice
care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe
naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de a________ de sănătate” la
Ordinul comun MS/ CNAS nr. 265/ 408/ 2010, prevedea foarte clar, la cap. V „Obligaţiile
părţilor”, lit. A “Obligaţiile casei de a________ de sănătate”, art.6, lit.c, că CAS N____ era
obligată „să deconteze furnizorilor de medicamente cu care au încheiat contracte, în limita
fondurilor aprobate la nivelul casei de a________ de sănătate cu destinaţie consum de
medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, contravaloarea
medicamentelor eliberate cu şi fără contribuţie personală, precum şi a medicamentelor
corespunzătoare DCI- urilor aferente unor programe naţionale de sănătate a căror eliberare se
face prin farmaciile cu circuit deschis, la termenele prevăzute în Normele metodologice de
aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul
sistemului de a________ sociale de sănătate ________________ a fost de acord cu stornarea
sumelor calculate, care depăşeau limita fondurilor aprobate la nivelul CAS N____ şi, în
consecinţă, a emis facturile de storno care se săsesc înregistrate în contabilitatea sa, cu atât
mai mult cu cât avea şi obligaţia contractuală de a depune documentele necesare în vederea
decontării pentru luna respectivă, până la termenul prevăzut în contract, decontarea făcându-
se cu încadrarea în fondul aprobat la nivelul casei de a________ de sănătate.
Conchizând, a arătat că facturile ,,de storno” întocmite de ________________ au fost
asumate de către aceasta astfel că ea nu poate fi obligată în anul 2019 să deconteze prescripţii
medicale aferente anilor precedente care la vremea respectivă nu au fost înregistrate în
contabilitatea sa deoarece depăşeau bugetul alocat cu această destinaţie instituţiei, cu atât mai
mult cu cât la data prezentei nu există obligaţii de plată aferente anilor 2010/ 2011,
înregistrate si neonorate/ nedecontate.
Având în vedere această situaţie de fapt, a conchis că nu poate fi obligată la plata unei sume
ce reprezintă despăgubiri pentru o obligaţie care a fost îndeplinită, potrivit obligaţiilor
contractuale şi legale în vigoare.
Faţă de toate aspectele precizate a solicitat admiterea prezentei acţiuni în anulare şi
desfiinţarea hotărârii arbitrale nr. 59/15.09.2016 pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj
din cadrul Casei Naţionale de A________ de Sănătate.
Intimata ________________ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii
în anulare ca neîntemeiată; a solicitat obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că hotărârea este legală şi temeinică, în mod corect fiind reţinută de
instanţa arbitrală reaua credinţă a CAS N____, recunoaşterea imposibilităţii de plată a CAS
N____ la momentul la care a forţat-o să storneze facturile, neinformarea farmaciei cu privire
la depăşirea plafonului financiar sau a sumelor din buget.
A arătat că a depus la CAS N____ facturile fiscale care au fost înregistrate în SIUI,că a fost
obligată de CAS N____ sa storneze parţial factura 149/2010 cu valoare 9056,66 lei din care
TVA 747, 79 lei eliberata in luna Noiembrie 2010 şi a stornat prin factura nr 153/10.12.2010
cu valoarea de 9056.66 lei reprezentând contravaloarea medicamente eliberate compensat şi
gratuit;a fost obligată să storneze parţial factura 155/2011 ce are valoarea de 1338,51 lei şi a
stornat prin factura nr 168/25.02.2011 cu valoarea de 1338,51 lei, reprezentând
contravaloarea medicamente eliberate compensat şi gratuit în luna Decembrie 2010, pe motiv
că disponibilităţile financiare pentru anul 2010 erau insuficiente.
Toate reţetele şi borderourile aferente facturilor sus menţionate sunt depuse la CAS N____ si
înregistrate in SIUI, fapt dovedit cu tabelul anexat.
În continuare, a prezentat detaliat factura fiscala nr 149/10.12.2010 cu valoarea de 24.595,16
lei, pentru luna Noiembrie 2010 şi a arătat că întrucât a fost determinată să storneze facturile
a solicitat iniţial să se medieze conflictul în sensul ca CAS N____ să primească, sa
înregistreze facturile cu aceste diferenţe descrise mai sus pentru Noiembrie 2010 - Decembrie
2010 şi să plătească contravaloarea acestora. A arătat că a transmis zilnic consumul de
medicamente la CAS N____, dar CAS afişa pe site a treia zi, ca s-a depăşit plafonul pentr u o
zi anterioara (afişarea se făcea la doua zile).
Prin adresa CAS N____ nr P9199/02.06.2010 i s-a comunicat ca a fost autorizata sa încheie
angajamente legale suplimentare în anul 2010 pentru medicamente cu şi fără contribuţie
personala în tratamentul şi că CNAS a comunicat prin adresa NLD nr 4298/31.05.2010
alocarea creditelor de angajament suplimentare pentru anul 2010 în suma de 8387000 lei. Cu
bună credinţă a apreciat că exista fonduri suficiente şi a eliberat medicamente compensate sau
gratuite, tocmai din cauza faptului că nu s-a afişat şi nu a fost informată că s-ar fi depăşit
plafonul.
Faţă ce cele arătate, a conchis că au fost încălcate de către CAS N____ dispoziţiile art.6 alin.
3 şi alin.4 din HG 262/2010; că ea a respectat dispoziţiile art.7 alin.6 în sensul că a transmis
prin SIUI toate datele, şi acestea corespundeau întrutotul cu documentele justificative pentru
sumele prevăzute în factură în vederea decontării acestora, drept pentru care CAS a primit
facturile şi reţetele în baza borderourilor şi sumelor raportate în SIUI, le-a înregistrat şi le-a
luat în calcul pentru anul 2010. Aceasta înseamnă că era buget aferent anului 2010.
A mai arătat că în mod ilegal şi retroactiv i s-a impus ca farmaciile din tabelul anexat să emită
facturi storno pentru sumele prevăzute în tabel aferente fiecărei farmacii promiţând ca la
prima suplimentare de buget sa fie luate în consideraţie si reprimite prin refacturare la CAS
N____
Neexistând în baza de date la sfârşitul anului 2010 ca debite de decontat, în opinia intimatei,
aceste sume din tabelul anexă nu au fost raportate la CNAS ca fiind creanţe neachitate.
Conform dispoziţiilor art.7 alin. 13 din contractul cadru pe 2010, a eliberat medicamentele
din prescripţiile medicale asiguraţilor; onorând şi obligaţia de a depune la CAS documentele
necesare în vederea decontării în termenul prevăzut de contract; nu a fost notificată cu privire
la depăşirea plafonului financiar de către CAS N____.
În opinia intimatei, CAS avea obligaţia conform dispoziţiilor art.11 alin 1 din contractul
cadru pe 2010 să deconteze contravaloarea medicamentelor în ordine cronologică până la 180
zile calendaristice de la data validării facturilor.
Petenta a formulat o precizare a acţiunii în anulare (f.39-26 dosar C__ Secţia a IX-a ) şi a
arătat că data primirii la sediul CAS N____ a hotărârii arbitrale nr.68/15.09.2016 pronunţată
de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de A________ de Sănătate a fost
08.08.2019.
În continuare, în ceea ce priveşte motive le de drept pentru care poate fi desfiinţată o
hotărârea arbitrală, a arătat că acţiunea în anulare formulată de către CAS N____ împotriva
Hotărârii arbitrare nr. 68/15.09.2016 a fost întocmită cu respectarea dispoziţiilor art. 608 lit.
h) C.proc.civ., având în vedere faptul că prin hotărârea atacată au fost încălcate norme de
drept imperative în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate, norme reglementate
de Contractul Cadru şi Normele de aplicare ale acestuia.
În motivare, a arătat că prin definiţie, norma imperativă este norma care impune subiectelor
de drept civil o acţiune, sub sancţiune în caz de nerespectare, care nu permite să se deroge de
la ea sau să nu se aplice. Între casele de a________ de sănătate şi furnizorii de medicamente
cu şi fără contribuţie personală (cum este cazul reclamantei din acţiunea arbitrală) au fost şi
sunt încheiate contracte civile întocmite cu respectarea dispoziţiilor Contractului cadru,
aprobat de regulă anual prin hotărâri de guvern (HG nr. 262/2010, HG nr. 180/ 2018) şi a
Normelor de aplicare a Contractului cadru, aprobate prin ordin comun al Ministrului Sănătăţii
şi al Casei Naţionale de A________ de Sănătate.
Contractul-cadru aprobat prin Hotărâre de Guvern reprezintă norma legală prin care se
reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________
sociale de sănătate. C___ Naţională de A________ de Sănătate elaborează, în temeiul art. 217
alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, norme care se
aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de A________ de
Sănătate.
Condiţiile acordării asistenţei medicale şi criteriile privind calitatea acestora se aplică în mod
unitar atât furnizorilor publici, cât şi celor privaţi, nici casele de a________ de sănătate
judeţene, nici furnizorii de servicii medicale (publici sau privaţi) neputând deroga de la
prevederile legale şi contractuale stipulate prin Contractul cadru şi Normele de aplicare ale
acestuia
A mai arătat că atât Contractul cadru cât şi Normele de aplicare ale acestuia au caracterul unei
norme imperative în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate, întrucât
reglementează, în mod neechivoc, conduita părţilor contractante, casele de a________ sociale
de sănătate judeţene şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente în beneficul interesului
public al asiguraţilor sistemului.
A mai arătat că a încheiat cu contracte succesive de furnizare de medicamente cu şi fără
contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, în cadrul sistemului de a________ de
sănătate şi că deşi este un contract juridic civil, clauzele acestuia au o natură juridică
imperativă, obligând părţile la o conduită care vizează un interes superior intereselor celor
două părţi, şi anume interesul persoanelor asigurate în sistemul public de a________ sociale
de sănătate.
Pentru motivele arătate a solicitat să se constate că acţiune în anulare formulată de CAS
N____ împotriva Hotărârii arbitrate nr. 64/2016 este întocmită cu respectarea dispoziţiilor art.
608 lit. h) C.proc.civ.
Petenta a mai formulat o precizare a acţiunii în anulare (f. 46-47 dosar C__ Secţia a IX-a ) în
cuprinsul căreia a reluat susţinerile din acţiunea în anulare.
Acţiunea în anulare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VII-a
C_________ Administrativ şi Fiscal sub nr. dosar XXXXXXXXXXX iar prin sentinţa civilă
nr.120/27.02.2020 cauza a fost înaintată către o secţie specializată în litigii cu profesionişti a
Curţii de Apel Bucureşti ca urmare a admiterii excepţiei de necompetenţă materială.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a V-a Civilă dosarul a fost înregistrat sub nr.
XXXXXXXXXXX.
Analizând hotărârea arbitrală prin prisma motivelor invocate şi prin prisma apărărilor, Curtea
reţine următoarele:
În ceea ce priveşte temeiul juridic al acţiunii în anulare pe care C___ de A________ de
Sănătate N____ a promovat-o împotriva hotărârii nr. 68/15.09.2016 pronunţate de Comisia
Centrală de Arbitraj, se observă că singura menţiune cu privire la motivele prevăzute de
dispoziţiile legale pentru care o hotărâre arbitrală poate fi desfiinţată constă în aceea că
petenta a arătat în cuprinsul cererii şi al primei precizări că a formulat acţiunea în anulare cu
respectarea dispoziţiilor art. 608 lit. h C.proc.civ. , în tot cuprinsul acţiunii regăsindu-se
expuse argumentele pentru care, în opinia sa, în esenţă, nu poate fi obligată în anul 2019 să
deconteze prescripţii medicale aferente anilor precedenţi, care la vremea respectivă nu au fost
înregistrate deoarece depăşeau bugetul alocat cu această destinaţie instituţiei, cu atât mai mult
cu cât la data prezentei nu există obligaţii de plată aferente anilor 2010/2011, înregistrate şi
neonorate/nedecontate .( f.2 dosar C__ Secţia a IX-a C_________ Administrativ şi Fiscal)
În acest context, rezultă că acţiunea în anulare nu este întemeiată în drept, menţiunea petentei
că acţiunea în anulare a fost formulată cu respectarea dispoziţiilor art. 608 lit. h C.proc.civ.,
nefiind în opinia instanţei, de natură să ducă la concluzia că temeiul de drept al acţiunii îl
reprezintă aceste dispoziţii.
În sprijinul acestei concluzii se reţine că folosirea în cuprinsul unui act procedural a sintagmei
„cu respectarea dispoziţiilor art....” duce mai degrabă cu gândul că un act juridic îndeplineşte
condiţiile pe care legea le prevede pentru valabilitatea sa (în ipoteza unor dispoziţii de drept
material, cum ar fi condiţiile esenţiale ale unui act juridic, condiţii care trebuie îndeplinite în
mod obligatoriu, lipsa unei dintre ele atrăgând nevalabilitatea actului) sau că un act de
procedură are conţinutul prevăzut de dispoziţiile legale (spre exemplu, dispoziţiile art.
194C.proc.civ. stabilesc elementele obligatorii ale unei cererii de chemare în judecată, unele
dintre acestea fiind prevăzute de art. 196 alin.1 C.proc.civ. sub sancţiunea nulităţii).
Însă, nu o astfel de ipoteză se identifică în speţă dat fiind că dispoziţiile art. 608 lit. h. C. proc.
civ., invocate de petentă în acţiunea în anulare, în mod cert nu sunt dispoziţii de drept
material ci de drept procesual care însă nu conţin nicio dispoziţie referitoare la cuprinsul pe
care ar trebui să îl aibă o acţiune în anulare sau cu privire la o eventuală procedură prealabilă
pe care legea ar impune-o pentru ca acţiunea în anulare să poată fi exercitată.
Dimpotrivă, art. 608 lit. h. C. proc. civ. reglementează un caz în care hotărârea arbitrală poate
fi desfiinţată dacă încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii,
astfel că, pentru a se putea analiza incidenţa în cauză a uneia dintre cele trei ipoteze prevăzute
de aceste dispoziţii nu este suficientă manifestarea de voinţă a părţii în sensul de a formula
acţiunea în anulare ci este necesar ca partea să arate în ce fel hotărârea pronunţată încalcă
unul dintre aspectele menţionate de textul legal pentru că numai în acest fel se poate realiza
de către instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii controlul de legalitate pe care are
competenţa să îl realizeze.
Tot în acest sens, trebuie observat că dispoziţiile art. 397 alin.1 C.proc.civ.(care reflectă
principiul disponibilităţii consacrat de art. 9C.proc.civ. şi reia dispoziţiile art. 22 alin.6
C.proc.civ.) stabilesc că instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cererilor deduse
judecăţii şi nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
Faţă de aceste dispoziţii se reţine că principiul disponibilităţii cuprinde, printre altele, şi
dreptul persoanei care a pornit procesul de a determina obiectul şi limitele procesului; că
obiectul procesului este determinat de pretenţiile exprimate prin acţiunea formulată aşa cum
rezultă din dispoziţiile art. 29 alin.1 C.proc.civ. iar în respectarea acestui principiu instanţa nu
poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
De asemenea, principiul disponibilităţii presupune că obiectul procesului este determinat de
pretenţiile exprimate prin cererea de chemare în judecată însă, acest principiu presupune şi
posibilitatea părţilor de a formula apărări în proces, respectiv dreptul intimatei din acţiunea în
anulare de a-şi vedea analizate susţinerile şi apărările pe care le-a făcut contra pretenţiilor
petentei.
Că este aşa rezultă fără dubiu din faptul că principiului disponibilităţii care i-a permis
reclamantei să afirme limitele în care se va desfăşura litigiul (situaţia de fapt şi de drept
expusă) îi corespunde principiul contradictorialităţii şi principiul dreptului la apărare în
temeiul cărora cererea a fost comunicată pârâtei tocmai cu scopul ca aceasta din urmă să
cunoască clar pretenţiile care se formulează şi să fie în măsură să aprecieze asupra lor, să
poată propune probe în combaterea susţinerilor petentei.
Simpla formulare a acţiunii în anulare nu asigură părţii mijlocul procedural prin care să
obţină o examinare completă a legalităţii hotărârii pronunţate de instanţa arbitrală deoarece,
pe de o parte, o astfel de opinie ar încălca principiul disponibilităţii (în limitele care asigură
posibilitatea intimatei de a formula apărări în proces, ceea ce înseamnă că aceasta are dreptul
să cunoască clar pretenţiile petentei, mai exact motivul de nelegalitate al hotărârii arbitrale),
iar pe de altă parte, o acţiune în anulare a unei hotărâri arbitrale, nu oferă instanţei sesizate
dreptul să se comporte ca o instanţă de control judiciar de drept comun (nici în ipoteza
formulării unor critici de netemeinicie a soluţiei pronunţate) deoarece, soluţionând acţiunea în
anulare, instanţa nu are posibilitatea să devolueze cauza ci este obligată să se rezume la
verificarea desfăşurării procedurii arbitrale prin prisma motivelor limitativ prevăzute de
dispoziţiile art. 608C.proc.civ.
În condiţiile în care dispoziţiile art. 608 lit h C.proc.civ. reglementează trei ipoteze în care o
acţiune în anulare poate fi desfiinţată, respectiv pentru că încalcă ordinea publică, bunele
moravuri ori dispoziţii imperative ale legii, iar în cuprinsul motivării acţiunii în anulare nu se
regăseşte nicio susţinere efectivă prin care partea să fi susţinut că hotărârea contravine
bunelor moravuri sau ordinii publice sau încalcă dispoziţii imperative ale legii, instanţa
apreciază că menţiunea petentei că acţiunea în anulare este formulată cu respectarea
dispoziţiilor art.608 lit. h C.proc.civ. , este insuficientă pentru a duce la concluzia că temeiul
juridic al acesteia îl reprezintă aceste dispoziţii.
În ceea ce priveşte prima precizare, se constată că aceasta este de fapt o completare a acţiunii
în anulare care însă a fost formulată în data de 06.02.2020 (f. 45 dosar C__ Secţia a IX-a) ,
după expirarea termenului de o lună de la comunicarea hotărârii arbitrale (08.08.2019),
termen prevăzut de dispoziţiile procedurale ca fiind termenul în care poate fi exercitată
acţiunea în anulare a unei hotărâri arbitrale.
Însă, chiar şi dacă s-ar admite că temeiul juridic al acţiunii în anulare îl reprezintă dispoziţiile
art. 608 lit. h C.proc.civ. şi că prima precizare a acţiunii a fost formulată în termen,
examinând susţinerile efective ale petentei din acţiunea în anulare şi din prima precizare a
acţiunii în anulare, prin prisma celor trei ipoteze menţionate de acestea, Curtea apreciază că
acţiunea este lipsită de suportul temeiniciei pentru următoarele considerente:
În motivarea acţiunii în anulare (expusă în întregime în cuprinsul prezentei decizii) pententa a
susţinut, în esenţă, că nu există nici o prevedere legală şi contractuală care să o oblige să
deconteze facturi ce nu au fost înregistrate în contabilitatea sa, care sunt aferente anilor
precedenţi şi pentru care nu există prevedere bugetară în anul 2016 (situaţie ce contravine şi
dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor, conform Legii nr. 500/2002 privind
finanţele publice) şi care nu fac obiectul contractului încheiat în prezent între CAS N____ şi
reclamantă.
În dezvoltarea acestei idei aceasta a redat dispoziţiile art. 6 (4) din HG nr. 262/2010 pentru
aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul
sistemului de a________ sociale de sănătate pentru anul 2010 iar în continuare s-a raportat la
dispoziţiile anexei 31, „Contractul de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie
personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se
acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de
sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de a________ de sănătate” la Ordinul comun
MS/ CNAS nr. 265/ 408/ 2010, cap. V „ Obligaţiile părţilor”, lit. A “Obligaţiile casei de
a________ de sănătate”- art.6, lit.c şi lit. B „Obligaţiile furnizorilor de medicamente”- art.
7(18) pentru ca în final să conchidă că din aceste prevederi legale rezultă că era obligată să
deconteze doar cu încadrarea în limita fondurilor aprobate la nivelul instituţiei.
În continuare, a mai arătat că în luna februarie 2011, CNAS a precizat, prin adresa
NLD/1399/ 25.02.2011, că valoarea serviciilor medicale angajate în anul 2011 pentru luna
decembrie 2010, conform prevederilor art. 6 (4) al HG nr. 262/2010 se aplică pe domenii de
asistentă medicală cu încadrarea în fondurile aprobate pe trim. 1/2011; smele astfel calculate
şi facturate au fost înregistrate în cadrul contabilităţii CAS N____. Diferenţele au fost
stornate de către furnizor, ca urmare a adresei nr. P 3564/4580/28. 02. 2011 emisă de CAS
N____ şi aduse la cunoştinţa partenerilor contractuali - furnizorii de medicamente cu şi fără
contribuţie personală prin comunicare şi afişare pe site-ul CAS N____, la fel ca si adresa
CNAS nr. NLD 1399/25.02.2011; ____________________ a fost de acord cu stornarea
sumelor calculate şi, în consecinţă, a emis facturile de storno care se găsesc înregistrate în
contabilitatea sa, context în care, contrar afirmaţiilor Comisiei Centrale de Arbitraj, în tot
cursul anului 2010 (la fel ca şi în anii următori), CAS N____ a afişat zilnic pe site situaţia
consumului de medicamente raportat de farmaciile cu care a încheiat contract iar decontarea
facturilor înregistrate în contabilitate s-a făcut în ordine cronologică, conform legii
contabilităţii, în limita deschiderilor lunare de credite de către ordonatorului principal de
credite (CNAS).
A mai precizat că CAS N____ a informat CNAS despre situaţia creată prin înregistrarea
facturilor de storno în speranţa alocării în buget a sumei stornate pentru a se putea primi
facturi de la farmacii dar acest lucru nu s-a întâmplat; facturile stornate nu au fost înregistrate
în SIUI, care este un program informatic şi nu un raport contractual între părţi.
În raport de aceste susţineri, având în vedere că „ ordinea publică ” reprezintă ordinea
politică, economică şi socială dintr-un stat, care se asigură printr-un ansamblu de norme şi
măsuri deosebite de la o orânduire socială la alta şi care se concretizează în funcţionarea
normală a aparatului de stat, menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora
iar „ bunele moravuri ” vizează ocrotirea unui interes general şi semnifică, un ansamblu de
reguli impuse de o anumită morală socială, existentă la un moment dat şi într-un anumit loc
care, în paralel cu ordinea publică, reprezintă o „normă”, un „standard” în raport de care sunt
apreciate comportamentele umane, se poate conchide că, fără niciun dubiu, în cuprinsul
acţiunii în anulare (şi al precizărilor) nu se regăsesc susţineri care să contureze ideea că în
cauză s-ar fi încălcat ordinea publică sau bunele moravuri.
În ceea ce priveşte încălcarea unor „dispoziţii imperative ale legii”, pornind de la definiţia
normei dispozitive şi a celei imperative în raport de caracterul conduitei prescrise, după cum
părţile pot sau nu să deroge de la ele, se reţine că normele dispozitive sunt acelea a căror
aplicare este lăsată la aprecierea subiectelor de drept civil îngăduind, prin chiar conţinutul lor,
să se deroge de la dispoziţiile pe care le cuprind iar normele de drept civil imperative sunt
cele impun părţilor o anumită conduită de la care ele nu pot deroga.
Prin urmare, încălcarea acestora din urmă ar atrage incidenţa în cauză a cazului prevăzut de
art. 608 lit. h teza ultimă C.proc.civ.
Însă, în cauză nu se poate reţine că hotărârea ar fi încălcat dispoziţii legale imperative faţă de
argumentele pentru care partea a contestat soluţia instanţei arbitrale (anterior expuse), care
vizează, fără niciun dubiu, soluţia pronunţată.
Astfel, din motivarea acţiunii în anulare, rezultă că petenta urmăreşte ca prin intermediul
prezentului demers să schimbe soluţia pronunţată de tribunalul arbitral, imputând acestuia din
urmă că printr-o interpretare eronată a dispoziţiilor legale şi contractuale a pronunţat o soluţie
greşită.
Însă, aşa cum s-a reţinut anterior, din dispoziţiile care reglementează acţiunea în anulare a
hotărârii arbitrale, rezultă că aceasta poate fi exercitată doar pentru motivele expres şi
limitativ prevăzute de lege (care au natura unor motive de nelegalitate) şi nu ar putea fi
extinsă şi la alte situaţii care privesc în realitate temeinicia hotărârii, modul cum au fost
interpretate probele sau cum s-a procedat la interpretarea contractului.
Curtea arată că instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare nu este chemată să
reanalizeze modul în care instanţa arbitrală a stabilit situaţia de fapt şi a apreciat probatoriul
administrat în cauză deoarece, a dispune astfel, ar însemna să se transforme acţiunea în
anulare într-o cale ordinară de atac de reformare, precum apelul dar o asemenea opinie
excede raţiunii şi modului în care este reglementată acţiunea în anulare.
Curtea nu poate reţine încălcarea de către tribunalul arbitral a vreunei norme imperative,
deoarece valorificarea probatoriului, interpretarea contractelor supuse judecăţii şi stabilirea
normelor aplicabile acestora sunt aspecte care ţin de aprecierea drepturilor şi obligaţiilor
părţilor în proces, şi, implicit, a temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor formulate, aspecte
ce nu atrag anularea sentinţei pronunţate, prin prisma dispoziţiilor art.608 alin.1 lit.h
C.proc.civ.
În ceea ce priveşte susţinerea petentei din cuprinsul primei precizări a acţiunii în anulare, că
atât Contractul cadru cât şi Normele de aplicare ale acestuia au caracterul unei norme
imperative în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate, întrucât reglementează, în
mod neechivoc, conduita părţilor contractante, casele de a________ sociale de sănătate
judeţene şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente în beneficul interesului public al
asiguraţilor sistemului , aceasta nu poate fi reţinută deoarece opinia petentei exprimată în
sensul că un contract încheiat de părţi valorează lege nu poate fi validată dat fiind că între
contract şi lege există deosebiri de necontestat.
Astfel, spre deosebire de contract care este acordul între două sau mai multe persoane cu
intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, legea este un act normativ care
emană de la autoritatea publică; este o regulă ce conţine prescripţii general obligatorii cu
caracter impersonal care este impusă subiecţilor de drept de către autorităţi şi este menită a
reglementa raporturile între cetăţeni; are un caracter permanent şi general în sensul că orice
act normativ se va aplica în mod repetat, până la abrogare. Caracterul general al legii rezultă
din împrejurarea că aceasta se aplică tuturor, iar nu în mod discreţionar; respectarea legii este
asigurată la nevoie prin forţa de coerciţie a statului.
Împrejurarea că, într-adevăr, conform art. 969 alin.1 C.proc.civ. (în vigoare la data încheierii
contractului părţilor, 2010) „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile
contractante” nu transformă contractul părţilor în lege, în sensul de act normativ.
Nici împrejurarea susţinută de petentă că a încheiat cu ________________ contracte
succesive de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul
ambulatoriu, în cadrul sistemului de a________ de sănătate şi că deşi este un contract juridic
civil, clauzele acestuia au o natură juridică imperativă, obligând părţile la o conduită care
vizează un interes superior intereselor celor două părţi, şi anume interesul persoanelor
asigurate în sistemul public de a________ sociale de sănătate, nu duce la o altă concluzie
deoarece împrejurarea că prin încheierea contractelor ca cel din litigiu se urmăreşte a se
asigura şi respectarea drepturilor unor terţi (persoanele asigurate) nu transformă contractul
într-un act cu putere de lege în sensul de act normativ.
În ceea ce priveşte susţinerea petentei din acţiunea în anulare şi precizări că deşi ea a încheiat
contracte civile întocmite cu respectarea dispoziţiilor Contractului cadru, aprobat de regulă
anual prin hotărâri de guvern (HG nr. 262/ 2010, HG nr. 180/ 2018) şi a Normelor de aplicare
a Contractului cadru, aprobate prin ordin comun al Ministrului Sănătăţii şi al Casei Naţionale
de A________ de Sănătate, instanţa arbitrală, admiţând acţiunea, ar fi încălcat atât Contractul
cadru cât şi Normele de aplicare a Contractului cadru , instanţa apreciază că aceasta nu poate
fi reţinută deoarece aceste dispoziţii nu au fost ignorate de Comisia de Arbitraj ci au
fundamentat soluţia pronunţată.
În acest sens, se constată că instanţa arbitrală a reţinut drept premisă a relaţiilor dintre părţi,
obligaţiile părţilor de a respecta toate prevederile reglementate cu titlu general la art. 99-101
din Anexa 1 la HG nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de a________ sociale de sănătate pentru
anul 2010, cu modificările şi completările ulterioare (furnizorul de servicii medicale), precum
şi obligaţiilor reglementate în Anexa 31 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui
CNAS nr. XXXXXXXXXXXX pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de
a________ sociale de sănătate pentru anul 2010, cu modificările şi completările ulterioare,
care se regăsesc în contractul liber încheiat între părţi nr. 150/2010( pârâta).
În acest sens, Comisia a reţinut dispoziţiile art. 99 lit. f), g), h), r), v) din Anexa 1 la HG nr.
262/2010, iar corelativ acestor obligaţii generale reglementate de legiuitor în sarcina
furnizorilor de servicii medicale, a reţinut că potrivit prevederilor art. 100 lit. a) din acelaşi
act normativ, acestor furnizori le este recunoscut dreptul de a primi de la c___ de a________
de sănătate, la termenele prevăzute în contract, contravaloarea medicamentelor cu şi fără
contribuţie personală eliberate, conform facturilor emise şi documentelor însoţitoare, în limita
fondurilor aprobate la nivelul casei de a________ de sănătate cu această destinaţie, atât
pentru medicamentele eliberate cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu,
cât şi pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor aferente unor programe naţionale de
sănătate a căror eliberare se face prin farmaciile cu circuit deschis.
A reţinut şi obligaţiile caselor de a________ de sănătate de la art. 101 lit. d) şi f) din actul
normativ mai sus invocat iar sub aspectul îndeplinirii obligaţiilor reglementate la 6 şi 7 din
Anexa nr. 31 la Ordinul nr. XXXXXXXXXXXX, cu modificările şi completările ulterioare,
Comisia a reţinut că în sarcina pârâtei incumbă respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 6 din
acest act normativ, iar în sarcina reclamantei incumbă îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la
art.7, aceste dispoziţii regăsindu-se în mod similar în contractul de furnizare de medicamente
cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu încheiat între părţile din litigiu.
Instanţa arbitrală a mai reţinut că, în conformitate cu art. 6 lit. c), d) şi g) din Anexa nr. 31 la
Ordinul nr. XXXXXXXXXXXX, cu modificările şi completările ulterioare şi din contractul
nr. 150/2010 încheiat între reclamantă şi pârâta CAS N____, obligaţiile pe care le are pârâta
precum şi faptul că dispoziţiile articolul 7 alin. (6) - (8) şi alin. (18) din actul normativ mai
sus invocat, precum şi din contractul nr. 150/2010, încheiat între părţi, reglementează în
sarcina reclamantei mai multe obligaţii.
Cum în raport de aceste dispoziţii, Comisia de Arbitraj a analizat probatoriul administrat în
cauză, nu se poate admite că la pronunţarea soluţiei nu le-a avut în vedere.
Împrejurarea că prin soluţia pronunţată nu a fost validată opinia pârâtei din acţiunea arbitrală
(petenta din cauză) ci, dimpotrivă, Comisia de Arbitraj a conchis că pârâta este partea
culpabilă contractual (aspect care ţine de temeinicia cererii în arbitrare şi care nu poate fi
supus controlului instanţei de judecată), nu o îndreptăţeşte pe aceasta din urmă să susţină că
instanţa arbitrală a încălcat dispoziţii imperative ale legii.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 608 alin.1
lit. h C.proc.civ. este lipsit de suportul temeiniciei, Curtea constată că acţiunea în anulare este
neîntemeiată şi o va respinge ca atare.
Nici susţinerile din cuprinsul celei de a doua precizări a acţiunii în anulare (aflată la f. 46-47
dosar C__ Secţia a IX-a) nu pot fi reţinute pentru a se ajunge la concluzia că acţiunea a fost
întemeiată în drept dat fiind că, în conţinutul acesteia, petenta a reluat susţinerile din acţiunea
în anulare în cuprinsul cărora, în esenţă, a susţinut că, prin prisma probatoriului administrat,
soluţia pronunţată de Comisia de Arbitraj este greşită, în opinia sa, solicitarea reclamantei din
acţiunea arbitrală de a i se deconta reţetele emise în anii precedenţi care au depăşit bugetul
alocat de CAS N____ fiind neîntemeiată. Or, astfel, cum s-a arătat, prin intermediul acţiunii
în anulare nu se poate reaprecia probatoriul administrat în cauză.
În ceea ce priveşte cererea intimatei de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecată,
Curtea reţine următoarele:
Potrivit art. 453„(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat,
să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată iar conform art. 451C.proc.civ. „(1) Cheltuielile
de judecată constau în onorariile avocaţilor, (…)”
Reţinând că fundamentul acordării cheltuielilor de judecată avansate de partea care a câştigat
procesul, în care este inclusă şi suma reprezentantă de onorariul de avocat (art. 451 alin.1
C.proc.civ.), îl reprezintă culpa procesuală (art. 453 alin.1 C.proc.civ.), Curtea constată că
aceasta aparţine petentei având în vedere că s-a apreciat că acţiunea în anulare promovată de
aceasta este neîntemeiată.
În acest context, petenta datorează intimatei suma plătită de aceasta din urmă cu titlu de
onorariu de avocat, respectiv suma de 400 lei aşa cum rezultă din chitanţa nr.
xxxxx/29.11.2019 aflată la f. 36 bis dosar C__ Secţia a IX-a.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 453C.proc.civ. şi art. 451C.proc.civ., Curtea va
obliga petenta să plătească intimatei suma de 400 lei cheltuieli de judecată (onorariu de
avocat achitat pentru redactarea întâmpinării).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge acţiunea în anulare formulată de pârâta C___ DE A________ DE SĂNĂTATE
N____ , cu sediul în Piatra N____, _____________________. 4B, judeţ N____, împotriva
hotărârii arbitrale nr. 68/15.09.2016 pronunţate în dosarul nr. 76/2013 de Comisia Centrală de
Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de A________ de Sănătate, în contradictoriu cu intimata
reclamantă ________________ – JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx, cu sediul în Piatra
N____, Piaţa M_____ Kog ă lniceanu, nr. 1. _______________________ N____ şi
domiciliul procedural ales în Piatra N____, _________________________ . 53,
____________, ____________. A________ A__ ca neîntemeiată.
Obligă petenta să plătească intimatei suma de 400 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a V-a Civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.06.2020.
Preşedinte,
P______ M______
Grefier,
N____ C______
Red. Dact. PM/CN
4 ex./02.06.2020
____________________>
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro