ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.

RO/CAUTARE) » 1867/2019

1867/2019
17-04-2019

Litigiu privind functionarii publici (Legea Nr.188/1999)

Curtea de Apel BUCURESTI

 
Cod ECLI    ECLI:RO:CABUC:2019:024.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
 
ROMÂNIA
 
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
V____ - SECȚIA A VIII-A  C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
 
DECIZIE Nr. 1867/2019
Ședința publică din data de 17 .0 4 .2019
Completul c onstituit din:
PREȘEDINTE: P_____  G______ G________
JUDECATOR:  F_____ I____
JUDECATOR: O_____ M____ D_____

GREFIER: T__________ L_______

 
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurent ul – reclamant G______
A________ A_____ și a cererii de recurs incident formulată de recurentul – pârât
M_________ A_________ I______ împotriva Sentinței civile nr 751/08.02.2017 pronunțată
de Tribunalul București – Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal, a vând ca
obiect litigiu privind funcționarii pub lici (Legea Nr.188/1999) ADRESA
NR.xxxxxx/02.12.2015 .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26 .0 3 .201 9
, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, p arte componentă a prezentei
hotărâ ri, când Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 10.04 .201 9 , când în aceeași
compunere, a hotă rât următoarele:
  CURTEA
 
Deliberând asupra prezentelor cereri de recurs, reține următoarele:
Prin Sentința civila nr. 751/08.02.2017 , Tribunalul București – Secția a II a C_________
Administrativ și Fiscal a r espin s acțiunea formulată de reclamantul G______
A________ A_____, în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, ca
neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs reclamantul G______ A________
A_____ iar pârât ul M_________ A_________ I______ a formulat  cerere de recurs
incident.
Prin cererea de recurs , reclamantul G______ A________ A_____ a solicitat  admiterea
recursului,  casarea sentinței recurate în sensul admiterii ca întemeiata a cererii
introductive de instanța, în sensul de a se dispune:
1. Anularea actelor administrative constând în adresele cu nr. xxxxxx/02.12.2015 si
xxxxxx/3/09.02.2016 emise de către paratul-intimat M_________ A_________ I______;
2. Obligarea paratului la plata către recurent a sumelor de 26.956 Euro si 58.600 USD
constând in drepturi bănești datorate de către parat, cu aplicarea normelor legale
învederate in prezenta cerere si care sunt aplicabile ca urmare a participării acestuia la
misiunea MONUSCO (Missions des Nations Unies pour la Stabilisation au Congo)
organizata sub egida Organizației Națiunilor Unite si desfășurata pe teritoriul statului
R.D. Congo, in perioada 29 noiembrie 2012 - 29 noiembrie 2014, sumele urmând a fi
achitate actualizat cu dobânda legala si indicele de inflație calculate de la data de
04.11.2015 si pana la soluționarea definitiva a prezentei cauze;
MOTIVE DE IURE IN SUSȚINEREA RECURSULUI
Recurentul a considerat ca modalitatea in care a răspuns parata intimata la plângerea
prealabi la poate fi circumscrisa unui refuz nejustificat. Instanța de fond avea obligația,
ca si autoritatea publica in cauza, sa soluționeze cererea pe fond, analizând emolumentul
drepturilor recurentului, prin prisma recunoașterii vocației la acordarea drepturilor
bănești clamate.
Cu privire la plângerea prealabila formulata de recurent, paratul M_________
A_________ I______ prin Direcția Generala Juridica a emis actul administrativ cu nr.
xxxxxx/3/09.02.2016, însa este evident ca modalitatea de soluționare a acesteia a depășit
"limita puterii discreționare a autorității publice" devenind "arbitrara si abuziva" prin
soluția acordata substituindu-se "puterii judecătorești" singura in măsura a aprecia
asupra unei situații de inadmisibilitate sau de fine de neprimire a unei cereri adresata
intr-o procedura grațioasa, administrativ-jurisdicțională sau chiar administrativa, când
prin lege aceasta însăși este supusa controlului de legalitate pe care judecătoreasca.
Prin răspunsul oferit de Autoritatea Publica parata, aceasta a menționat ca: "- fata de
obiectul cererii recurentului, paratul apreciază ca nu exista obligația de a parcurge
procedura prealabila instituita de art. 7 alin. 1 coroborat cu art 2 alin. 1 lit.j) din Legea nr.
554/2004; - paratul califica plângerea r ecurentului ca fiind inadmisibila."
Or, instanța de fond avea obligația sa sancționeze aceasta «arogare » sau «prorogare » de
competenta din partea autorității publice si sa procedeze la o judecata deplina, pe fondul
cererii introductive de instanța, si nu sa considere, ca nu ne aflam in fata unui refuz
justificat, când este evident din conținutul răspunsului, ca autoritatea publica nu si-a
motivat in drept si in fapt cererea.
Paratul intimat MAI a respins plângerea prealabila formulata de recurent, fara a motiva
răspunsul sau, limitându-se in a aprecia ca in cauza pendinte nu se impunea a fi
formulata o plângere prealabila si ca aceasta plângere este inadmisibila depășindu și
formulata o plângere prealabila si ca aceasta plângere este inadmisibila, depășindu-și
astfel rolul si atribuțiile sale, limitate la a revoca actul in cauza sau a respi nge insa
motivat cererea/plângerea prealabila. A apreciat ca paratul avea obligația de a răspunde
motivat la aspectele de facto si de jure ale plângerii prealabile, așa cum a fost aceasta
formulata, si nu sa procedeze la o calificare procesuala a naturii c ererii recurentului si a
admisibilității sale a priori, dincolo de competentele sale.
O astfel de soluționare a cererii recurentului echivalează, in opinia recurentului, cu un
refuz nejustificat de a soluționa o cerere, întrucât autoritatea publica in mod expres a
indicat ca nu va soluționa plângerea prealabila a recurentului, pentru ca apreciază ca nu
este admisibila in conformitate cu normele in materie de contencios administrativ.
In mod eronat a considerat judecătorul fondului ca nu-i sunt aplicabile anumite
dispoziții legale, si pe care s-a fundamentat demersul judiciar, apreciind de asemenea
nefondat, ca nu statul roman este obligat, prin instituțiile sale la plata acestor drepturi
bănești, situație in care, cel puțin avea obligația sa indice care sunt acele instituții ale
statului roman cărora nu le incumba aceste obligații sau eventual sa pună in discuție sau
sa antameze o lipsa a calității procesual pasive, din moment ce la nivel substanțial nu le
incumba nicio obligație de plata , nefiind astfel in fata identității obligatorii dintre
subiectul titular pasiv al obligațiilor de drept din raportul de drept substanțial si cel din
raportul juridic procesual de conflict dedus judecații.
In aceste condiții nu se poate explica reținerea din cuprinsul considerentelor conform
cărora « statul roman nu si-a asumat angajamentul de a asigura resursele financiare
participării la misiunea din RD Congo » si ca « acesta a asigurat doar resursa umana », «
cheltuielile au fost asigurate de organizația internaționala », c onsiderând nefondat ca «
in lipsa unor prevederi legale care sa oblige statul roman la acoperirea cheltuielilor
reclamantului, nu poate fi identificata vreo baza legala sau factuală a obligării statului
roman, prin m_________ roman de resort la plata sumel or solicitate de către reclamant».
Câteva precizări importante cu caracter prealabil se impun înaintea combaterii acestui
argument al instanței de fond.
România, în virtutea calității de stat membru al Organizației Națiunilor Unite, a aderat la
Carta O__ care stabilește obiectivele O__ (menținerea păcii și a securității internaționale,
dezvoltarea relațiilor prietenești ____________________________________
internaționale în rezolvarea problemelor cu caracter economic, social, cultural sau
umanitar) și care prevede drepturile și obligațiile statelor membre.
Conform dispozițiilor art. 43 din Carta O__, toți Membrii Națiunilor Unite, spre a contribui
la menținerea păcii si securității internaționale, se obligă să puna la dispoziția
Consiliului de Securitate, la cererea sa si in conformitate cu un acord sau acorduri
speciale, forțele armate, asistenta si înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare
pentru menținerea păcii si securității internaționale. Acordul sau acordurile menționate
mai sus vor stabili efectivele si natura acestor forte, gradul lor de pregătire si amplasarea
lor generală precum si natura înlesnirilor si asistentei care urmează să fie acordate.
Pe plan intern, în România, aceste dispoziții sunt transpuse în :
- Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara
teritoriului statului român, care abrogă Legea nr.42/2004 privind participarea forțelor
armate la misiuni în afara teritoriului statului român,
- Hotărârea de Guvern nr. 1374 din 26.08.2004 privind procedura de încheiere a
înțelegerilor tehnice in domeniul cooperării cu forțele armate străine .
Instanța avea obligația să-și motiveze considerentul pentru care apreciază ca nu statul
roman prin instituțiile sale este obligat, arătând, per a contrario care sunt acele instituții
 p ț g p ț
obligate (chiar internaționale) si datorita cărora demersul judiciar nu poate fi primit, fiind
apreciat ca neîntemeiat.
Instanța de fond nu s-a raportat decât la o hotărâre CSAT, căreia nu i se poate conferi
valența normativa , si anume Hotărârea CSAT nr.69/2008, care in cuprinsul art. 5
precizează ca « Fondurile financiare necesare participării României sunt asigurate de
către Organizația Națiunilor Unite ».
Or, în cauză, Hotărârea CSAT privește participarea in general la misiuni militare O__, si
este adoptata in baza unei Convenții Cadru si in niciun caz nu se face referire la situația
particulara a misiunii Monsuco- in RD Congo, aceasta fiind si rațiunea pentru care,
învederând acest aspect, cu ocazia cercetării judecătorești, instanța a admis cererea de a
obliga paratul la a pune la dispoziția instanței raportul juridic –conventia între România
prin M_________ de Resort si O__ cu privire la aceasta misiune in special.
Pârâta intimata nu s-a subsumat acestei cerințe depunând doar convenția cadru si aceea
in limba engleza, unde se preciza doar ca se instituia obligația identificării sumelor
necesare acoperirii acestor costuri privind serviciile militare prestate de militarii romani
pe teatrele de operațiuni.
Aspectele privind aceste considerente au un caracter contradictoriu si vădit nefondat,
instanța fiind in eroare cu privire la însăși natura indemnizației la care recurentul a făcut
referire si pentru care a considerat ca activitatea prestata cu caracter militar a fost
remunerat a, exonerând astfel paratul de obligațiile legale care ii incumba in virtutea
legislației naționale.
Ceea ce nu a observat instanța de fond si a apreciat eronat ca recurentul nu pot fi
îndrituit la plata acestor drepturi bănești, este faptul ca aceste drepturi nu au legătura cu
acea «indemnizație de subzistenta» care era distincta de drepturile bănești datorate de
statul roman prin instituțiile sale, instanța considerând intr-o reglementare superficiala
si nemotivata ca in aceste condiții apar neîntemeiate pretențiile bănești, si, de asemenea
, dispozițiile legale incidente in materie, le acorda , indiferent de faptul ca sunt sau nu
suportate de către organizația internaționala in cauza.
Or, recurentul a precizat ca pe lângă drepturile salariale care trebuia a fi acordate de
statul roman, exista la nivel general acea «"MSA"-mission subsistance allowance- care
era acordata tuturor participanților indiferent de grad, dar ca aceasta nu substituia si nu

reprezenta sumele datorate pentru participarea la aceste misiuni de menținere a păcii,

aflându-se astfel in fata unei interpretări eronate a propriilor afirmații ale recurentului,
cărora instanța le-a oferit un caracter trunchiat.
Instanța avea obligația de a motiva care este raportul juridic si actul normativ de d rept
intern sau internațional care excludeau drepturile bănești solicitate in condițiile
acordării acestei indemnizații si sa arate totodată, daca exista o prevedere expresa care
stipula clar si fără putința de tăgada ca in condițiile acordării acestei indemnizații sunt
excluse orice alte drepturi bănești.
La dosarul cauzei nu s-a administrat de către parat documentul in cauza pus in vedere in
repetate rânduri prin masurile dispuse in încheierile de ședința de a se face dovada
întinderii si recunoașterii altor drepturi in strânsa legătura cu misiunea Monusco si nu la
nivel general prin Convenția Cadru cu O__, însa paratul nu si-a îndeplinit aceasta
obligație procesuala, deși s-a făcut dovada existentei si recunoașterii unui asemenea
raport juridic, situație in care instanța avea obligația aplicării sancțiunilor procedurale
aferente conform art.292-293 si urm Cod Pr. Civ.
Recurentul a reiterat dispozițiile legale aplicabile opozabile paratei si a căror aplicare nu
Recurentul a reiterat dispozițiile legale aplicabile, opozabile paratei si a căror aplicare nu
a putut fi înlăturată prin apărările si proba toriul administrat la dosarul cauzei de către
paratul MAI: - art. 26 - 27 din Legea nr. 121/2011; ar. 1 și 47 din Legea 218 / 2002 privind
organizarea și funcționarea Poliției Române; art. 1, art. 2 si art. 6 Hotărârea Guvernului nr.
1086/2004, actualizată la data începerii misiunii, respectiv 29.11.2012 (nepublicata in
Monitorul Oficial)
Precizează ca dispozițiile HG nr. 1086 nu au fost aduse la cunoștința recurentului insa au
fost ulterior prezentate la solicitarea instanței de judecata in contextul in care acest act
normativ are un caracter militar si nu este publicat in Monitorul Oficial (neavând, însă,
caracter « Secret de serviciu sau Secret »), ci doar nepublic, dar își găsește aplicabilitate
in situația juridica in privința drepturilor bănești ale recurentului .
Or, analizarea însăși a conținutul acestui act normativ intern demonstrează realitatea
celor susținute de recurent, in sensul ca drepturile invocate sunt recunoscute in
cuprinsul sau ca datorate de paratul-intimat conform legislației i______ , incumbându-i
acestuia obligația de plata, indiferent de existenta unor acorduri internaționale cu privire
la diurna si indemnizația de recreere/odihna/concediu cu familia.
Textele normative au fost indicate pentru a arata reglementarea normativa a drepturilor
bănești solicitate de recurent, ca urmare a participării in cadrul misiunii din Congo,
reglementare ignorata insa de parat, in cuprinsul actelor sale administrative prin care a
respins solicitarea recurentului de decontare, respectiv plângerea sa pre alabila.
In condițiile in care paratul nu a indicat si nu a putut face dovada existentei unui
acord/ințelegere tehnica încheiata _____________________ O__, strict cu privire la
condițiile respective misiuni de pace din Congo-MONUSCO- apreciază ca se naște
prezumția relativa a aplicabilității disp. H.G. nr. 1086/2004 in ceea ce privește acordarea
drepturilor bănești pentru personalul participant la misiuni in străinătate, fiind sarcina
paratului intimat sa facă dovada existentei unui astfel de acord/înțelege re tehnica.
Or, din ansamblul probatoriu administrat in cauza paratul-intimat nu a reușit sa facă
dovada contrara a celor susținute si demonstrate de recurentul, iar instanța de fond nu a
sancționat aceasta atitudine procesuala.
Dimpotrivă, au fost depuse documente, care nu numai ca nu atesta existent decât a unui
Acord Cadru cu O__, in limba engleza si fără a fi tradus autorizat conform dispozițiilor
procedurale civile, si in cuprinsul căreia se stipulează ca "obiectul acestui acord ii

reprezintă identificarea acestor resurse necesare a fi obținute in vederea susținerii

misiunilor de menținere a păcii in parteneriat cu O__ dar mai mult exista si o ________
decizii CSAT care confirma ca obligația de plata incumba statului roman.
Nu a fost depus nici un document care sa stipuleze clar ca obligația de plata a acestor
drepturi si natura drepturilor bănești in cauza ar fi suportata de către O__, mai mult,
însuși conținutul OMAI nr. S/2014/2011 anexa 6 din documentele depuse de către parat
cat si documentul atașat la fila 165 din dosarul de fond stipulează faptul ca "fondurile
sunt puse la dispoziției de Statul R____" in conformitate cu Legea cadru nr.284/2010 si
Legea 121/2011.
Drepturile si obligațiile recurentului, cat si ale statului roman fata de recurent asumate
prin intermediul paratului, sunt drepturi cu caracter intern ce s-au născut in baza unor
norme de drept si reglementari cu caracter normativ/legislativ cu efecte de opozabilitate
inter partes si incumba paratului ca obligații financiare născute si datorate in tara, ca si
contravaloare a activităților prestate de recurent in calitate de participant al statului
roman la misiunile internaționale de menținere a păcii, fiind drepturi câștigate de
recurent si recunoscute de iure la nivel intern legislativ si consacrate in mod expres in
 g p
legislația in vigoare si aplicabila recurentului, cat si celorlalți participanți din cadrul
unor astfel de teatre de operațiuni militare lato sensu.
Nu numai ca recurentul a fost privat de aceste drepturi (pentru care și-a asuma t riscurile
aferente privind integritatea fizica si și-a pus in pericol viața in executarea atribuțiilor
însărcinate in misiunea de menținere a păcii pe teritoriul statului CONGO (MONUSCO)
fiind totodata soț si părinte al unui copil minor, dar nu a fost respectata de autoritatea
publica in cauza, cel puțin obligația de informare si de transparenta necesara
comunicării situației reale a recurentului, ceea ce conferă un caracter discreționar
răspunsului oferit cu privire la cererea adresata, in legătura cu sa tisfacerea drepturilor
bănești la care este îndrituit.
Or, la acest moment, recurentul nu a primit, nici prin actul administrativ emis de către
Direcția Generala Financiara si nici prin alte acte emise de structuri ale MAI, niciun fel
de informație cu privire la existenta unor demersuri din partea MAI, prin structurile
competente, in vederea solicitării decontării acestor drepturi bănești solicitate de
recurentul către O__ sau către alta structura internaționala (in măsura in care in baza
unor eventuale protocoale, O__ sau alta structura s-ar fi obligat la plata respectivelor
drepturi) si nici nu i-au fost satisfăcute in nicio alta modalitate drepturile financiare
datorate conform legislației naționale in vigoare (nici de statul roman si nici de către
orice alta organizație internaționala) obligații care incumba autorităților competente la
nivel intern, național.
In aceste condiții, apreciează ca drepturile bănești solicitate trebuie acordate si calculate
in conformitate cu dispozițiile HG nr. 1086/2004, actualizată precum si a celorlalte acte
normative in vigoare, aplicabile personalului MAI participant la misiuni internaționale
de menținere a păcii in afara teritoriului României.
Paratul-intimat M.A.I. a încercat sa mențină o stare de confuzie si sa arate faptul ca au
existat angajamente ale României încheiate cu Organizația Națiunilor Unite si ca
România si-a asumat angajamente de participare cu forte la O.N.U printr-o ________
hotărâri ale CSAT, aspect prin care a reușit sa creeze premise false pe care s-ar
fundamenta litigiul pendinte, inducând in eroare instanța de judecata.
Instanța însa putea sa observe faptul paratul face referire numai la angajamente de
participare si nu la existenta vreunui acord/înțelegere tehnica in baza căruia sa fi fost
asigurata hrănirea si cazarea de către O.N.U. cu privire strict la misiunea MONUSCO

(CONGO)
Mai mult decât atât, paratul-intimat MAI nu a depus niciun document din care sa reiasă
ca au fost încheiate asemenea memorandumuri, înțelegeri sau acțiuni comune ci doar
face afirmații fără a fi însoțite de probe cu scopul de a menține o stare de confuzie, motiv
pentru care nu înțelege pe ce s-a fundamentat soluția instanței in a aprecia legitimitatea
procesuala a acestuia.
Deși instanța de fond a reținut că hrănirea și cazarea personalului se asigură în
conformitate cu prevederile acordurilor/înțelegerilor tehnice încheiate pentru
participarea la misiune, aceasta isi întemeiază totuși soluția pe faptul existenței unui
memorandum - anexă la hotărârile CSAT care este indicat drept cadru legal și
Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Națiunile Unite prin care
România s-a angajat să participe cu 15 polițiști.
Participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român se face in baza
unui acord sau înțelegere tehnică încheiată ____________________________
internațională sau ___________________ alt stat si O__ in baza unui memorandum de
genul celui menționat de instanța de fond
genul celui menționat de instanța de fond.
Deci, conform HG nr. 1374/2004 privind procedura de încheiere a înțelegerilor tehnice in
domeniul cooperării cu forțele armate străine, în timp ce un memorandum reprezintă
actul prin care autoritatea română interesată inițiază o negociere cu un stat sau
organizație parteneră străină in vederea încheierii unei înțelegeri tehnic e, o înțelegere
tehnică reprezintă documentul oficial, semnat de două sau mai multe state sau de către
un stat si o organizație internațională, in care se menționează concret elementele de
mandat.
Astfel, invocând acest memorandum, instanța apreciază in mod greșit că există un acord
tehnic încheiat cu O__, ca în baza acestuia reclamantul au beneficiat de indemnizație de
subzistență, destinată cheltuielilor personalului misiunii astfel încât nu există vreun
temei pentru ca recurentul să beneficiez din partea statului român de drepturile
prevăzute de HG nr. 1086/2004.
Apreciază că termenii de acord/înțelegere tehnică si memorandum sunt foarte bine
determinați in actele normative menționate anterior, astfel că greșeala de interpretare si
motivarea contradictorie a instanței de fond este evidenta.
Mai mult, deși recurentul, pentru lămurirea acestuia aspect, a solicitat instanței să
dispună obligarea pârâtului la depunerea la dosarul cauzei a acordului în baza căruia am
participat la misiunea internațională de menținere a păcii si conform căruia O__ ar fi
înțeles să se subroge în obligațiile statului român cu privire la plata diurnelor în valută,
alocațiilor valorice de hrană, cazare precum si pentru facilitarea legăturii cu familia,
pârâtul intimat a înțeles să n u le depună ori pentru că acestea nu există, ori pentru că
din motive necunoscute, nu se dorește aflarea conținutului lor.
Recurentul apreciază  că prevederile Hotărârii CSAT nr. 69/2008 (pentru Congo) nu se
aplica situației de fapt dedusa judecații având în vedere prevederile  4 alin. 1 din Legea
nr. 121/2011.
Hotărârea CSAT nr. 69 nu i se aplică, acestea având aplicabilitate doar pentru anul
următor elaborării lor, respectiv 2008, si nu perioadei în care recurentul a participat la
misiunea internațională, respectiv în anii 2012-2014.
Astfel, motivarea instanței de fond care își fundamentează teza inexistentei unei
obligații de plata si lipsa unor costuri pentru statul român făcând referire tot la Hotărârea
CSAT nr. 69 nu este susținută legal, eventual pentru anii 2012-2014 ( perioada misiunii
recurentului) cel mult având aplicabilitate, eventuale Hotărâri CSAT din anul 2011, 2012 si
2013, care evident ca nu au fost administrate în probațiune la dosarul cauzei de către
paratul intimat in susținerea legitimității poziției sale procesuale
De asemenea, Hotărârile CSAT invocate de instanța de fond nu i se aplică deoarece
misiunea la care a participat nu este dintre cele menționate in Hotărârile CSAT la care
face referire instanța de fond, acestea fiind în mod evident alte instituții, diferite atât ca
si denumire cât si ca mandat, obiective si strategii.
Astfel, in Hotărârea CSAT nr. 69 se face referire la participarea României cu 15 polițiști la
misiunea O__ din Republica Democratică Congo - denumită Misiunea Organizației
Națiunilor Unite in Congo (MONUC) ÎNSĂ misiunea la care a participat recurentul se
numește Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru Stabilizare in Republica
Democratica Congo (MONUSCO), aceasta luând flinta prin Rezoluția Consiliului de
Securitate al O__ nr. 1925 din data de 01.07.2010, la un interval de trei ani de la Hotărârile
CSAT nr. 69 si 126!
Aceasta confuzie este elocventa pentru eroarea de fapt si a situațiile juridice deduse
judecații cu privire la însăși identificarea misiunii si chiar a dispozițiilor legale sau a
judecații, cu privire la însăși identificarea misiunii si chiar a dispozițiilor legale sau a
unor Hotărâri CSAT care sa confere caracterul de reglementare la nivel politic, militar si
strategic al participării tarii noastre si implicit a recurentului in misiunea militară
respectiva in RD Congo-Monusco.
F___ de aspectele de facto si de jure învederate mai sus, solicita admiterea recursului
promovat in cauza ca fiind fondat, in sensul schimbării hotărârii recurate in integrum si
admiterii cererii de chemare in judecata ca întemeiata.
Recurentul M_________ A_________ I______ a depus recurs incident solicitând admiterea
recursul ui astfel cum a fost formulat , modificarea în parte a sentinț ei civile atacate , în
sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției și menținerii
celorlalte soluții dispuse de către instanța de fond.
Astfel, prin Decizia nr. 13 din data de 13.06.2016 (recurs în interesul legii), Înalta Curte de
Casație și Justiție a statuat că „M_________ A_________ I______, în calitatea sa de
ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați
și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect
solicitarea unor drepturi de natură salariala". Decizia mai sus menționată, publicată în
MOf nr. 763/28.09.2016, este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, potrivit
dispozițiilor art. 517 alin. 4 din C.pr.civ.
Nu este necesară stabilirea unei garanții privind alocarea fondurilor necesare plății în
favoarea reclamantului printr-o hotărâre judecătorească, întrucât potrivit art. 4 alin. (1)
din O.G. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite
prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, „ordonatorii principali de
credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de
credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale
instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor
stabilite prin titluri executorii", astfel că reclamantul beneficiază de o garanție legală în
favoarea sa.
În concluzie, în sarcina ordonatorilor principali de credite există o obligație legală de a
asigura în bugetele instituțiilor din subordine sumele dispuse de către instanța de
judecată prin titluri executorii a fi plătite terților, ceea ce însă nu înseamnă că ordonatorii
principali de credite sunt obligați să stea în judecată în toate litigiile în care sunt
implicate structurile din cadrul M.A.I. pentru simplul motiv că, față de acestea, își
exercită atribuțiile aferente calității de ordonator principal de credite.
În speța de față, cea care poate fi obligată în raportul juridic dedus judecății este unitatea
cu personalitate juridică, în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamantul - Direcția
Generală Anticorupție, ordonatorul principal de credite având doar obligația legală de a
repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinație.
Intimatul G______ A________ A_____ a depus întâmpinare la cererea de recurs incident
formulata de paratul MAI, în ceea ce privește soluția de respingere a excepției lipsei
calității procesuale pasive a acestei instituții, solicitând respingerea ca nefondata a căii
de atac a recursului paratului intimat M_________ A_________ I______, menținând
parțial ca fiind legala si temeinica sentința recurata, doar sub acest aspect, in sensul
constatării calității procesuale pasive a recurentului intimat parat M_________
A_________ I______ si a respingerii ca întemeiata a excepției lipsei calității procesuale
pasive a paratului intimat recurent M_________ A_________ I______.
R ecurentul – pârât M_________ A_________ I______ nu a depus întâmpinare la
recursul formulat de reclamant.
Reclamantul a depus un memoriu prin care a precizat drepturile MSA de care a beneficiat
pe oarcursul misiunii internaționale la care a atașat înscrisuri vol 1 filele 64 114
pe oarcursul misiunii  internaționale, la care a atașat înscrisuri, vol.1 filele 64-114.
La 4.06.2018, reclamantul a depus alte precizări cu privire la dispozițiile legale incidente
în cauză, la care a atașat un nou set de înscrisuri, vol.1 filele 117-212.
Raportat la conținutul precizărilor menționate, pârâtul recurent MAI a depus note scrise
prin care a invocat tardivitatea motivelor de recurs, iar pe fond a reiterat poziția
exprimată la fond și însușită de prima instanță, vol.2 filele 1-2.
La data 29.10.2018, pârâtul MAI  a depus note scrise în sensul respingerii recursului
formulat de reclamant.
La cererea recurentului reclamant, Curtea a admis proba cu înscrisuri, prin Încheierea
din data de 18.09.2018. S-au depus în acest sens, înscrisuri de către MAI, filele 12-16, MAE,
filele 20-24, precum și memorandumul în formă tradusă de un traducător autorizat, depus
de către reclamant.
Asupra recursurilor formulate, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma
criticilor formulate și a prevederilor legale incidente, reține următoarele:
În ce privește recursul incident , Curtea constată că a fost  formulat de paratul MAI
împotriva sentinței nr.751/2017 pronunțata la data de 08.02. 2017 și a vizat soluția de
respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții.
Din analiza dosarului de fond, Curtea constată că această excepție a fost soluționată prin
Încheierea din data de 07.09.2016, dosar fond, fila 130.
Conform art. 466 alin.4 C__, aplicabil în mod corespunzător și în materia recursului,
împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel, în speță, recurs, decât odată
cu fondul.
Or, în condițiile în care MAI nu a formulat recurs împotriva Încheierii din data de
07.09.2016 , prin care a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a
acestei instituții , Curtea constată că nu poate analiza criticile acestei recurente, motiv
pentru care va respinge recursul incident formulat de recurentul – pârât M_________
A_________ I______, ca nefondat.
În ceea ce privește recursul formulat de reclamantul G______ A________ A_____, reține
că așa cum a precizat în fața instanței criticile au fost subsumate motivelor de casare
prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C__.

  Cu privire la motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de
procedură civilă, conform căruia „(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru
următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura
cauzei. (…)”, Curtea reține următoarele:
Examinând sentința atacată, Curtea constată stabilirea în considerentele hotărârii a
situației de fapt, încadrarea în drept, examinarea argumentelor relevante ale părților,
expunerea raționamentului logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată; în plus,
considerentele dezvoltate de tribunal sunt în legătură cu obiectul cererii de chemare în
judecată și soluția pronunțată.
Art. 425 alin. 1 NCPC prevede că „Hotărârea va cuprinde: a) partea introductivă, (…); b)
considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților,
expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele
de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-
au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se
vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților
 p p ș ș ț p ț
ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare
fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul
persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și
cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.”
Curtea constată că prima instanță a făcut referiri concrete la dispozițiile legale aplicabile
situației de fapt, concluzionând că cererea reclamantului este neîntemeiată, în condițiile
în care acesta a beneficiat de indemnizație de subzistență din partea O__ destinată
cheltuielilor personalului misiunii, neexistând astfel vreun temei pentru ca acesta să
beneficieze din partea statului român de drepturile prevăzute de HG nr. 1086/2004.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că în realitate recurentul –reclamant
nu este de acord cu argumentele reținute de instanța de fond, ceea ce nu echivalează
însă cu nemotivarea hotărârii, neputându-se reține motivul de casare invocat.
Cât privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură civilă ,
conform căruia casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu ,,
încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.”, Curtea reține că, prin
cererea de chemare în judecată, recurentul-reclamant a solicitat obligarea intimatului
pârât la plata unor sume de bani constând în drepturi bănești datorate de către parat, ca
urmare a participării sale la misiunea MONUSCO (Missions des Nations Unies pour la
Stabilisation au Congo) organizata sub egida Organizației Națiunilor Unite si desfășurata
pe teritoriul statului Congo, in perioada 29 noi embrie 2012 - 29 noiembrie 2014.
Conform art. 26 din Legea nr. 121/2011 ( care a abrogat Legea nr. 42/2004): ,, Drepturile de
diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere și transport ale
personalului militar și civil participant la misiunile și operațiile prevăzute la art. 2 alin.
(1), precum și ale celui care execută misiuni în zona de operații, în sprijinul forțelor
armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operație, se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
Aceste drepturi se regăsesc detaliate în  HG nr. 1086/2004, care, deși a fost adoptată în
executarea Legii nr. 42/2004, își păstrează aplicabilitatea, dat fiind că nu s-a adoptat o
altă hotărâre a Guvernului după intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011.
Astfel, prin HG nr. 1086/2004 s-au prevăzut următoarele:

,, Art. 1 alin. (1) Personalul participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) și c) din Legea
nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului
român, în zonele de operații beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de
hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcție, de la data părăsirii teritoriului
național și până la data intrării în țară, după executarea misiunii: a) ofițerii – 40 dolari
SUA/zi/persoană;b) alte categorii de personal – 35 de dolari SUA/zi/persoană „
,, Art. 2 alin. (1) Personalul participant la misiuni în afara teritoriului statului român
prevăzut la art.1, denumit în continuare personal, beneficiază gratuit de drepturi de hrană
și cazare.
(2) Hrănirea și cazarea personalului se asigură în conformitate cu prevederile
acordurilor/înțelegerilor tehnice încheiate pentru participarea la misiune.
(3) În lipsa unor acorduri/înțelegeri tehnice, personalul beneficiază de o alocație valorică
de 20 de dolari SUA/zi/persoană și de cazare potrivit Hotărârii nr. 518/1995 privind unele
drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare.”
,, Art. 3  Pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar SUA/zi persoană pentru
facilitarea legăturii cu familia și recreere.”
În ceea ce privește soluția primei instanțe privind respingerea sumelor solicitate de
recurentul-reclamant cu titlu de alocație valorică de  hrană și cazare, Curtea reține că
aceasta este legală.
În acest sens, Curtea, la fel ca instanța de fond, reține că au fost suportate cheltuielile de
hrănire și cazare a recurentului - reclamant  pentru participarea la misiunea în discuție
de către O__, acesta beneficiind de o indemnizație de subzistență, indemnizație plătită
lunar și destinată să acopere aceste costuri.
Curtea reține că , în cuprinsul Hotărârii CSAT nr. 69/2007  pentru participarea la MONUC,
fila 156 dosar fond, se indică în mod expres că fondurile financiare necesare participării
statului român la misiune sunt asigurate de către Organizația Națiunilor Unite. Așa cum
rezultă din nota intitulată Forțele și mijloacele pe care M_________ Administrației și
Internelor le poate pune la dispoziție în anul 2013, pentru misiuni în afara teritoriului
statului român , emis de Ministrul Administrației și Internelor , NR. xxxxxx/14.05.2012,
filele 161 și urm., dosar fond, Misiunea O__ în Congo, MONUSCO este menționată
împreună cu Misiunea MONUC, fără a se face distincție între acestea. De asemenea, în
cuprinsul memorandum-urilor anexă la hotărârile CSAT adoptate în  acest sens, este
indicat drept cadru legal și Memorandumul de Înțelegere dintre Guvernul României  și
Națiunile Unite privind Aranjamentele de forțe în așteptare.
De altfel, în nota de fundamentare din anul 2012 (f. 74 dosar fond) privind deplasarea în
Republica Democrată Congo a unui număr de 9 ofițeri de poliție  ( inclusiv reclamantul ),
s-a menționat explicit că a fost aprobată participarea României la misiunea O__ în baza
Hotărârii CSAT nr. 69/2007.
Curtea reține că nu există alte hotărâri CSAT care să fi stat la baza participării
reclamantului la misiunea in discuție, participarea acest uia la misiun i făcându-se în
baza Hotărârii CSAT nr. 69 din anul 2007. Astfel , în mod corect atât intimatul-pârât, cât și
instanța de f ond au avut în vedere Hotărârea CSAT nr. 69 din anul 2007.
Prin urmare, Curtea reține că între Guvernul României și O__ a existat un acord pentru
participarea la misiune, prin care s-au stabilit costurile misiunii în sarcina O__.

Totodată, astfel cum recurentul-reclamant a arătat  prin cererile depuse la dosar, acesta a
primit din partea O__ o indemnizație de subzistență (Monthly Subsistance Allowance),
plătită lunar, din care si-a asigurat hrană și cazare.
În atare condiții, Curtea nu poate reține susținerile recurentului în sensul că nu a existat
acord tehnic privind costurile de hrană și cazare, cât timp ceea ce prezintă relevanță în
cauză  este existența unei înțelegeri privind suportarea costurilor de hrană și cazare de
către O__.
Or, cât timp O__ a acordat recurentului reclamant indemnizația de subzistență pentru a fi
acoperite cheltuielile privind hrana și cazarea, aceste cheltuieli nefiind suportate din
resursele proprii ale reclamantului, rezultă că a existat o înțelegere între  Guvernul
României și O__ în acest sens.
În consecință, susținerile recurentului în senul că memorandumul nu este echivalent
acordului tehnic sunt lipsite de relevanță, cât timp, astfel cum s-a arătat,  relevant este că
acesta a primit din partea O__ o indemnizație de subzistență, plătită lunar, destinată a
acoperi cheltuielile de hrană și cazare. La fel ca și tribunalul, Curtea reține că o altă
interpretare ar presupune ca recurentul reclamant să beneficieze de două ori de sume de
interpretare ar presupune ca recurentul-reclamant să beneficieze de două ori de sume de
bani achitate cu același titlu.
Curtea mai reține că în același sens sunt și considerentele deciziei nr. 30/2017
pronunțată de ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr.
XXXXXXXXXXX, prin care s-au stabilit următoarele ,,în cazul în care personalul care
participă  la misiuni de menținere a păcii în afara teritoriului statului român a primit din
partea organizației internaționale sub egida căreia s-a desfășurat misiunea o sumă de
bani în valută destinată cheltuielilor legate de întreținere (cazare și hrană), acesta nu are
dreptul la valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană.” Cu toate că nu există
identitate între problema de drept din prezenta cauză și cea care a făcut obiectul
dosarului aflat pe rolul ÎCCJ mai sus-menționat, chestiunile în discuție sunt similare,
astfel încât considerentele mai –sus menționate sunt relevante și pentru cauza de față.
În concluzie, Curtea, la fel ca tribunalul reține că reclamantul – recurent nu poate
beneficia de contravaloarea alocațiilor valorice de hrană și cazare, reglementate la art. 2
din HG nr. 1086/2004.
În ceea ce privește însă diurna în valuta, reglementată la art. 1 alin. (1) din HG nr.
1086/2004 și costurile pentru facilitarea legăturii cu familia, reglementate la art. 3 din HG
nr. 1086/2004, Curtea reține că nu a rezultat din  probele administrate că acestea au fost
achitate reclamantul ui – recurent nici de către organizația internațională, nici de către
pârât.
În atare condiții, nefiind făcută dovada achitării vreunor sume de bani către reclamantul
– recurent cu  titlu de contravaloare diurnă în valută și  costuri pentru facilitarea
legăturii cu familia, rezultă că revine intimatului –pârât obligația de a achita aceste sume
către reclamantul – recurent , acesta urmând să calculeze sumele datorate în funcție de
cuantumul stabilit prin HG 1086/2004 în forma în vigoare pentru perioada de referință,
respectiv pentru perioada în care reclamantul s-a aflat în misiunea din Congo.
Totodată, fiind necesară repararea prejudiciului cauzat prin lipsirea reclamantului de
sumele de bani ce i se cuveneau, sumele vor fi actualizate cu dobânda legală aferentă,
datorată în temeiul O.G. nr. 13/2011, de la data scadenței până la data plății efective.
Față de cele expuse, Curtea, în temeiul art. 496, art. 498 din Noul cod de procedură civilă,
va admite recursul, va casa în parte sentința recurată și rejudecând, va admite  în parte
cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul să plătească reclamantului

contravaloarea diurnelor în valută și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia

pentru perioadele în care reclamantul s-a aflat în misiune în Congo, actualizată cu
dobânda legală calculată până la data plății efective și va respinge cererea privind
acordarea alocațiilor valorice de hrană și cazare, ca neîntemeiată.
De asemenea, astfel cum s-a arătat mai sus, va r espinge recursul incident formulat de
recurentul – pârât M_________ A_________ I______, ca nefondat.
 
 
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
 
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant G______ A________ A_____ cu sediul
ales la CA T_____ C I____, situat în București, Piața A___ I____, nr. 4, _____________,
______________, sector 3, împotriva Sentinței civile nr 751/08.02.2017 pronunțată de
Tribunalul București – Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal
Casează în parte sentința recurată și rejudecând, dispune: Admite în parte cererea de
chemare în judecată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului contravaloarea diurnelor în valută și a
costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia pentru perioadele în care reclamantul s-a
aflat în misiune în Congo, actualizată cu dobânda legală calculată până la data plății
efective.
Respinge cererea privind acordarea alocațiilor valorice de hrană și cazare, ca
neîntemeiată. Respinge recursul incident formulat de recurentul – pârât M_________
A_________ I______ , cu sediul în sector 1, București, PIAȚA REVOLUȚIEI, nr. 1A, ca
nefondat.
Definitivă.
Pronunțată azi, 17.04.2019, cu aplicarea art. 396 alin. 2 NCPC.
 
 
PREȘEDINTE,                                 JUDECĂTOR,                        JUDECĂTOR,
P_____ G______ G________                                 F_____ I____                       O_____ M____
D_____
 
 
 
GREFIER
T__________ L_______
 
 
 
 
 
 
 
 
RED/TEHN/IF/ 4 EX
2 ______________________________ fond M____ D_________  - Tribunalul București –
Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal
 
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
(http://www.rolii.ro/)