Garda Elvețiană Pontificală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Garda Elvețienă Pontificală este un corp militar aflat în
serviciul papei din 1506. În data de 22 ianuarie a acelui an, un
grup de 150 de elvețieni din Cantonul Uri, aflați în serviciul papei
Iulius al II-lea, au defilat pentru prima oară prin Roma, intrând
prin Porta del Popolo sub comanda căpitanului Kaspar von
Silenen. Un acord ce prevedea recrutarea de mercenari elvețieni
pentru acest serviciu fusese încheiat încă din anul 1479 între
confederația elvețiană și Papa Sixt al IV-lea.

Cuprins
Rolul Gărzii Elvețiene Pontificale
Uniforma
Motto-ul Gărzii Elvețiene Pontificale
Cazul Estermann Garda Elveţiană Pontificală
Soldatul din stânga este înarmat cu o
Note halebardă, iar cel din dreapta, cu o
Legături externe spadă

Rolul Gărzii Elvețiene Pontificale

Garda Elvețiană a fost angajată în principal pentru serviciul de
pază al papei, participând însă și la numeroase lupte. Dintre
acestea merită amintită, în primul rând, confruntarea armată din 6
mai 1527 din timpul jefuirii Romei (așa numitul „Sacco di
Roma”, 1527) de către trupele contestatarului duce de Bourbon,
sacrificiul Gărzilor Elvețiene permițând papei Clement al VII-lea Garda Elveţiană Pontificală (detaliu)
să-și salveze viața. Din 189 elvețieni au scăpat atunci cu viață
numai 42, mai precis cei care, în ultimul moment, l-au însoțit pe pontif în fuga sa de-a lungul Pasajului
Borgo (Borgo, cartier al Romei), pasaj ce leagă Vaticanul de Castelul Sant'Angelo. O lună mai târziu, pe
5 iunie, Clement al VII-lea s-a predat.

După cucerirea Romei de către trupele Regatului Italiei în 1870, gărzile elvețiene au fost însărcinate doar
cu protecția personală a Papei. În 1914, Papa Pius al X-lea a stabilit numărul de soldați care alcătuiesc
acest corp special la 100, plus 6 ofițeri (inclusiv comandantul gărzii).

În prezent, Garda Elvețiană se ocupă de siguranța papei și a Statului Vatican, supraveghind apartamentele
palatului papal și menținând ordinea pe timpul ceremoniilor religioase.

Apartenența la Garda Elvețiană cere:

 sex masculin;
cetățenie elvețiană;
religie catolică;
satisfacerea stagiului militar în armata elvețiană, încheiat cu obținerea unui „certificat de
bună purtare”;
vârsta între 19 și 30 de ani;
înălțimea peste 174 centimetri;
celibatar (căsătoria este admisă numai de la gradul de caporal în sus).

Uniforma
Uniforma oficială a Gărzii Elvețiene, în stilul epocii
Renascentiste, asociază culorile albastru, roșu și portocaliu. Se
spune că această uniformă ar fi fost creată după un desen-proiect
al lui Michelangelo; bineînțeles, această origine este legendară,
știindu-se precis că actuala uniformă a fost concepută de
Comandantul Jules Repond în 1914, care s-a inspirat, pe câte se
pare, din picturile lui Rafael.

Acest corp de armată dispune și de o uniformă de lucru, mai

comodă decât cea oficială de protocol: această uniformă de lucru
constă din pantaloni și bluză de culoare albastră precum și dintr-o
beretă de culoare neagră (cum se poate vedea în imaginea
alăturată).

Motto-ul Gărzii Elvețiene Pontificale

Acriter et fideliter - în limba latină „curajos și fidel” (sau „cu
bărbăție și fidelitate”).

Cazul Estermann Un membru al Gărzii în uniforma de

lucru
Pe data de 4 mai 1998, comandantul Gărzii Elvețiene, colonelul
Alois Estermann, soția sa Gladys Meza Romero și vice-caporalul
Cédric Tornay au fost găsiți morți în apartamentul colonelului. Ancheta oficială a Vaticanului a stabilit că
Cédric Tornay era responsabil de moartea colonelului și a soției sale, Tornay fiind nemulțumit pentru că
colonelul îi imputase faptul că nu se întorsese în cazarmă la ora stabilită de regulament și pentru că nu
fusese ales să facă parte din garda de onoare a Papei. O anchetă paralelă condusă de mama lui Tornay și
de către avocații francezi Jacques Vergès și Luc Brossolet a contestat concluziile la care au ajuns
autoritățile papale.

Zece ore înaintea descoperirii corpului fără viață, colonelul Estermann fusese numit de Ioan Paul al II-lea
comandant al Gărzii Elvețiene. „Este o onoare”, declarase Estermann ziarului elvețian Le Matin. „Este o
mare responsabilitate - continua ofițerul în interviul său - dar în spatele acestei alegeri, văd voința lui
Dumnezeu, care mă va ajuta.”
Esterman făcea parte din Garda Elvețiană din anul 1980 și se făcuse remarcat în 1981 când, cu ocazia
atentatului împotriva Papei, se urcase pe autovehiculul în care se afla Papa pentru a-l proteja pe acesta cu
corpul său.

Acest incident a determinat modificarea regulamentului Gărzii Elvețiene, fiind schimbate procedurile de
evaluare a recruților, de formare și promovare în funcție, fiind inițiate, de asemenea, noi campanii de
recrutare.

Note

Legături externe
it Situl oficial al Gărzii Elvețiene Pontificale (http://www.vatican.va/roman_curia/swiss_gu
ard/index_it.htm)
Garda elvetiana de la Vatican a implinit 500 de ani (http://www.crestinortodox.ro/reportaj/gar
da-elvetiana-la-vatican-implinit-500-72307.html), 23 ianuarie 2006, CrestinOrtodox.ro

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Garda_Elvețiană_Pontificală&oldid=12612329

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 ianuarie 2019, ora 20:04.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.