Decizie CNSC modificată în calea de atac ÎN INSTANŢĂ

Dosar nr.

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA …. DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE:
JUDECĂTOR:
JUDECĂTOR:
GREFIER:

Pe rol de află soluţionarea plângerii formulate de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU

ACHIZIŢII CENTRALIZATE, împotriva deciziei Consiliului Naţional De Soluţionare A Contestaţiilor nr.
………… de la data de 18.02.2021, în contradictoriu cu intimaţii SC X SA şi MINISTERUL
AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „litigiu privind achiziţiile publice – contestaţie atribuire”.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns petenta Oficiul pentru Achiziţii Centralizate,
prin consilier juridic care depune delegaţie de reprezentare la dosar, SC X, prin avocat Camelia Pătraşcu,
care depune împuternicire avocaţială la dosar, intimatul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, prin
consilier juridic, care depune delegaţie de reprezentare la dosar.
S-a făcut referatul de grefierul de şedinţă, care învederează insatanţei de judecată faptul că, la data de
25.03.2021, MAI-DSU a depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea referitor la stabilirea cadrului procesual respectiv introducerea în cauză a DSU ca intimat în
calitate de beneficiar al contractului, pune în vedere părţilor prezente să-şi exprime punctele de vedere.
IntimataSante, prin apărător ales, consideră că metoda de atragere a DSU în cauză este inadmisibilă,
câtă vreme art. 75 şi art. 78 C.Pr.Civ. nu sunt aplicabile în cauză. Mai mult, actele atacate sunt emise de
ONAC iar prevederile legislației achizițiilor publice raportate la dispozitiile OUG nr. 46/ 2018 nu permit
atragerea în cauză a DSU.
Curtea, după deliberare, față de împrejurarea că prezenta cauză reprezintă, în realitate, o cale de atac,
respectiv plângere împotriva deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestației, aşa
încât cadrul procesual va fi stabilit de părţile care au participat la judecata din faţa Consiliului.
Intimata Sante, prin apărător ales, invocă excepția nulității plângerii, prin raportare la dispozitiile
incidente de la articolul nr. 29 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu articolul nr. 10 și prin raportate la
prevederile art. 68 din Codul de Procedură Civilă, în sensul că prin această plângere nu sunt aduse critici cu
privire la decizia atacată or plângere ar trebui să vizeze nelegalitatea sau netemeinicia acesteia.
Petentul menționează faptul că prin plângerea ONAC a formulat contestație împotriva deciziei CNSC
cât împotriva poziţiei exprimate de intimată în faţa CNSC, în temeiul legii.
Curtea retine soluționare excepția nulității plângerii astfel cum aceasta a fost invocată, urmând ca în
continuare se acorde cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra fondului plângerii formulate.
Petentul, prin consilieri juridic, formulează o concluzie de admitere a plângerii.

1
 ONAC execută, în conformitate cu legea, tot ce se solicită din partea DSU, acesta derulând procedurile
de achiziţie în baza unor specificaţii tehnice.
ONAC nu poate încheia un acord cadru care este practic inaplicabil pentru că nu mai răspunde
situaţiei actuale.
Astfel, concluziile petentului sunte de modificarea deciziei CNSC în sensul menținerii raportului de
anulare a procedurii
Intimata, prin apărător ales, solicita menținerea deciziei CNSC față de motivele pe larg expuse în
cuprinsul întâmpinării.
Consideră faptul că decizia CNSC-ului este legală și temeinică, petenta neindicând veritabile critici
privind temeinica sau legalitatea deciziei atacate ci revine asupra unor aspecte de fond care nu sunt de
natura a încadra decizia de anulare în prevederile articolului nr. 212 din Legea 98/2016.
Susține aceeași parte că, aşa cum în mod riguros a constatat CNSC, nu există niciun temei pentru
anularea procedurii, urmând ca instanţa să aibă în vedere că ne aflăm în fața unui acord cadru/ a unei
promisiuni, iar nu a unei oferte ferme.
Intimata prin apărător ales, solicită instanţei să ia act de faptul că proba a fost depusă după închiderea
dezbaterilor , cu încălcarea prevederilor articolului 31 alineatul 3 C.Pr.CIv., care arată în mod expres că
înscrisurile noi nu pot fi depuse decât odată cu plângerea, pe cale de consecință petenta este decăzută din
dreptul de administrare a probei cu înscrisuri suplimentare la acest moment procesual.
Dincolo de aceste aspecte arată că aceleași poze au fost depuse și de către DSU şi au în vedere un
analizor portabil despre care tinde a se acredita ideea că nu ar fi un analizor portabil, ci unul fix.
Referitor la solicitarea intimatei de respingere a probei solicitate, petenta formulează concluzii de
respingere a excepției de cădere din dreptul de administrare a probei arătând că este vorba despre înscrisul cu
caracter exemplificativ, fiind o poză care ar trebui să convingă instanța de judecată elementul care a fost
definitoriu în anulare, respectiv portabilitatea. Specificaţiile tehnice stabilite prin documentaţia de atribuire,
în privinţa cărora ONAC nu s-a răzgândit, sunt cele optime nevoilor actuale ale societăţii în pandemie.
La interpelarea instanţei de judecată, apărătorul ales al intimatului MINISTERUL AFACERILOR
INTERNE, prin consilier juridic, precizează că nu a fost informat oficial cu privire la modificări, deoarece
ceea ce s-a solicitat când s-a demarat procedura nu mai corespunde realităţii.
Curtea, în temeiul art. 394 alin. 1 C.Pr.Civ., declară dezbaterile încheiate şi reţine cauza spre
soluţionare.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin. 1 C. Pr. Civ., urmează a amâna
pronunţarea.

Pentru aceste motive,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la 01.04.2021.

Pronunţată azi, 25 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei
instanţei.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

2
 Dosar nr.:

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA …………. DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.:

Şedinţa publică de la data de 1 aprilie 2021

Curtea constituită din:

PREŞEDINTE:
JUDECĂTOR:
JUDECĂTOR:
GREFIER:

Pe rol de află soluţionarea plângerii formulate de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU

ACHIZIŢII CENTRALIZATE, împotriva deciziei Consiliului Naţional De Soluţionare A Contestaţiilor nr.
……….. de la data de 18.02.2021, în contradictoriu cu intimaţii SC X SA şi MINISTERUL
AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „litigiu privind achiziţiile publice – contestaţie atribuire”.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 25 martie 2021 cand Curtea, având nevoie de timp pentru a
delibera, a amânat pronunţarea la data de 1 aprilie 2021, când a hotârât următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei, reţine:

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, contestatoarea X
SA, în calitate de lider al asocierii X SA - Y SA, a solicitat, în contradictoriu cu OFICIUL NAŢIONAL
PENTRU ACHIZIŢII CENTRALIZATE în calitate de autoritate contractantă în cadrul procedurii de
atribuire, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, a acordului-cadru având ca
obiect „«Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi» pentru asigurarea stocurilor de urgenţă
medicale", Cod CPV 38434520-7 analizoare de sânge, următoarele:
1. Anularea raportului procedurii nr. ………../13.01.2021 şi a deciziei de anulare a procedurii,
comunicată prin adresa nr. …………./13.01.2021;
2. Obligarea autorităţii contractante la reluarea şi continuarea procedurii de atribuire şi evaluarea
ofertei depusă de asocierea X SA - Y SA, în conformitate cu prevederile legale şi specificaţiile stabilite prin
caietul de sarcini.

Prin Decizia nr. ………… din 18.02.2021, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a
dispus următoarele:
„-Admite în parte contestaţia depusă de X SA, în calitate de lider al asocierii' X SA - Y SA, în
contradictoriu cu OFICIUL NAŢIONAL PENTRU ACHIZIŢII CENTRALIZATE.
-Anulează raportul procedurii nr. 1172 din 13.01.2021, precum şi toate actele autorităţii
contractante privind decizia de anulare a procedurii de atribuire, precum şi adresele de comunicare
a ei.
-Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu
respectarea prevederilor legale şi a celor evocate în motivare, să continue procedura de atribuire.
-Respinge ca inadmisibil capătul de cerere din contestaţie vizând obligarea autorităţii contractante
la evaluarea ofertei depusă de As. X SA - Y SA.”

Împotriva acestei decizii a formulat plângere intimatul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU

ACHIZIŢII CENTRALIZATE, prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, a contestaţiei Sante,
3
respectiv cel privind anularea Raportului de anulare a procedurii de negociere, cel privind obligarea
Autorităţii contractante la reluarea şi continuarea procedurii de atribuire şi evaluarea ofertei depuse de
Asocierea SANTE şi menţinerea Raportului de anulare nr………../C.N./13.01.2021 a procedurii de
negociere fără publicare prealabilă având ca obiect atribuirea acordului-cadru de "Analizoare portabile
pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgentă medicală."
A solicitat citarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor, în calitate de parte si Beneficiar legal al Analizoarelor portabile pentru paze sangvine si electroliţi
pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală, conform lecţii.
În fapt, invitaţia de participare nr. …………23.12.2020 privind procedura de negociere fără publicare prealabilă
având ca obiect atribuirea acordului-cadru de "Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru
asigurarea stocurilor de urgenţă medicală", s-a transmis către 5 (cinci) operatori economici, în temeiul prevederilor:
- Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE;
- Legii nr. 15 / 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
- OUG nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management
al Situaţiilor de Urgenţă,
- Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului
Naţional pentru Achiziţii Centralizate;
- Hotărârii de Guvern nr. 119/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate şi pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 502/2018;
- Legii nr. 20/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 11/2020 privind stocurile de urgenţă
medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei;
- Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârii de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice, cu modificările şi completările ulterioare,
- Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
- Hotărârii nr. 24/21.08.2020 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase
pe teritoriul României;
- Hotărârea nr. 43/27.08.2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru stabilirea unor măsuri în
domeniul sănătăţii publice;
- Hotărârea nr. 1065/11.12.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de
14 decembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea
efectelor pandemiei de COVID-19.
- OUG nr. 194/2020 pentru completarea OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi
unele măsuri aferente instituirii carantinei.
Raportat la criticile formulate prin Contestaţie de către X S.A.:
Potrivit art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri
aferente instituirii carantinei cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 20/2020: ”Se
desemnează Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca instituţie abilitată pentru organizarea şi derularea
procedurilor de atribuire, în vederea încheierii de acorduri-cadru”;
În acelaşi sens, referitor la baza legală în temeiul căreia O.N.A.C. derulează procedurile de achiziţii pentru
acumularea, reîntregirea şi reîmprospătarea stocurilor de urgenţă medicală şi încheie acordurile-cadru aferente, acest
aspect este prevăzut în mod expres la art.4 alin.(2) lit. b) din O.U.G. nr.11/2020, respectiv: "până la atingerea
nivelului maxim, pentru acoperirea necesităţilor de produse stocuri de urgentă medicală, inclusiv a scannerelor
termice, prevăzute în anexă, în regim de urgenţă, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, conform
prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) şi art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu
modificările şi completările ulterioare”;
Totodată, la art. 5 alin.(1), (11), (3) şi (4) din O.U.G. nr.11/2020, se prevede, în mod expres:
“(1) Departamentul pentru Situaţii de Urgentă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgentă, şi Ministerul Sănătăţii pun la dispoziţia Oficiului National pentru Achiziţii
Centralizate necesităţile, valoarea estimată pentru fiecare produs în parte, specificaţiile tehnice si specialiştii care vor
acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare şi derulare a procedurilor de atribuire, precum şi persoanele
care vor face parte din comisiile de evaluare, astfel:

4
 a) pentru achiziţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a) în termen de maximum 3 zile de la aprobarea
Nomenclatorului produselor stocuri de urgenţă medicală, prevăzut la art. 2;
b) pentru achiziţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b) în termen de maximum 3 zile de la publicarea prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(1^1) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile aflate
în subordine/coordonare, şi Ministerul Sănătăţii pun la dispoziţia Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate
necesităţile, valoarea estimată pentru fiecare serviciu de mentenanţă în parte, specificaţiile tehnice, specialiştii care
vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare şi derulare a procedurilor de atribuire, precum şi
persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare, pentru achiziţiile serviciilor de mentenanţă în vederea
verificării şi asigurării funcţionalităţii produselor achiziţionate ca stocuri de urgenţă medicală, în termen de
maximum 3 zile de la identificarea nevoii de efectuare a mentenanţei.
... (3) Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate va pune la dispoziţia Inspectoratului General pentru Situaţii
de Urgenţă acordurile-cadru atribuite în termen de o zi lucrătoare de la semnare.
(4) Monitorizarea acordurilor-cadru şi încheierea contractelor subsecvente pentru achiziţiile prevăzute la art. 4
alin. (2) se realizează de către Departamentul pentru Situaţii de Urgentă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgentă”.
Cu privire la caracterul nefondat al Contestaţiei formulate de către X S.A.
Cu privire la modalitatea de alegere şi justificare a procedurii de atribuire, a arătat următoarele:
Tipul procedurii: Negociere fără Publicare Prealabilă conform prevederilor ordonanţei 194 din 5 noiembrie 2020
pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi
unele măsuri aferente instituirii carantinei si a art. 4 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 11/2020, coroborat cu prevederile
art. 104 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
art. 5 alin. (1) lit. (a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19.
În data de 19.11.2020 ONAC a publicat pe site-ul oficial adresa înregistrată sub nr………./CN/19.11.2020, prin
care a iniţiat un studiu de piaţă premergător demarării procedurilor de achiziţie pentru produsele specificate în
Ordonanţa de Urgenţă nr.194 din 05 noiembrie 2020, pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.11/2020 privind
stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.
În urma studiului de piaţă au fost primite oferte pentru produsele Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi
electroliţi de la un număr de 9 operatori, ulterior recepţionându-se oferte de la încă 4 operatori economici:
1. X S.A., pentru produsul RAPIDPoint 500e,
2. NOVAINTERMED SRL, pentru produsul ABL90 FLEX PLUS,
3. PRIONPOCT, pentru produsele GEM PREMIER 3500 şi GEM PREMIER 5000,
4. PROTON IMPEX 2000, pentru produsele BGA-101 WONDFO şi ABL 90 FLEX PLUS,
5. BPM TEHNOLOGICA, pentru produsul COBAS B123,
6. BIVARIA GRUP, pentru produsul EDAN i15,
7. UNICMED, pentru produsul EDAN i15,
8. HDL UNION SRL, pentru produsul STAT PROFILES PRIME CCS,
9. MEDICAL DIVICES & DIAGNOSTICS, pentru produsul 1-STAT Alinity
10.BLUEBOXMED, pentru produsul ABL 80 FLEX ANALYZER- BASIC VERSION,
11.Y SA, pentru produsele Epoc şi RAPID Point 500e,
12.AVENA MEDICA SRL, pentru produsul BGA 101,
13.PRIMERA MED TECHNOLOGY, pentru produsul EDAN i15
În data de 03.12.2020 şi 16.12.2020 s-au transmis către Dr. …………, expert cooptat desemnat de către DSU,
prin e-mail, numărul şi denumirea ofertanţilor, precum şi produsele ofertate de fiecare în parte urmând ca ulterior să ne
transmită specificaţiile tehnice necesare demarării procesului de atribuire.
Specificaţiile tehnice transmise pentru produsele: „Analizoare portabile pentru gaze sangvine si electroliţi” prin e-
mail, au fost înregistrate la ONAC cu nr. ……../CN/23.12.2020, acestea fiind elaborate de Dr. Silvius NEGOIŢĂ la
solicitarea DSU, în urma desemnării de către comisia ATI a Ministerului Sănătăţii ca expert tehnic pentru achiziţie
echipamente.
Pentru a asigura o concurenţă reală la procedura de negociere fără publicare prealabilă, ONAC a transmis o
invitaţie de participare împreună cu documentaţia de atribuire acelor operatori economici dintre cei care au răspuns
ONAC cu oferte de preţ informative şi care au ofertat produsele selectate de către expertul tehnic, Dr. ……… (prin e-
mail înregistrat cu nr. 1………/MC/23.12.2020), în baza caracteristicilor tehnice primare, si care corespund cel mai
bine necesităţilor actuale şi anume echipamentele RAPIDPoint 500e; ABL90 FLEX PLUS şi GEM PREMIER 3500. ’
Lista operatorilor economici către care s-a transmis invitaţia de participare nr.6275/C.N./23.12.2020, este
următoarea:
(1) X S.A.
5
 (2) NOVAINTERMED SRL
(3) PRIONPOCT
(4) PROTON IMPEX 2000
(5) Y SA
 Justificare:
La art. 4 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 11/2020 se prevede ca atribuirea acordurilor - cadru pentru acoperirea, în
regim de urgenţă, a necesităţilor de produse stocuri de urgenţă medicală, prevăzute în Anexa la ordonanţă coroborat cu
prevederile Legii 55 din 15.05.2020 art. 5 alin. (1) lit. a), să se realizeze prin procedura de negociere fără publicare
prealabilă, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) şi art. 104 alin. (1) lit c) din Legea
nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
În acelaşi sens, la art. 5 alin. (1) lit. (a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 se prevedeOficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate achiziţionarea
bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de
alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă.
De asemenea, la art. 32 alin. (2) lit. c) din Directiva 2004/UE/24 se prevede utilizarea procedurii de negociere fără
publicare prealabilă pentru contractele de achiziţii publice de produse pentru motive de extremă urgenţă determinate
de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă, iar termenele pentru procedurile deschise
sau restrânse sau procedurile competitive cu negociere nu pot fi respectate.
În cadrul Comunicării COM 2020/C 108 1/01, se precizează că în cazuri de extremă urgenţă se poate utiliza
procedura de negociere fără publicare, dreptul Uniunii oferind un instrument suplimentar, care permite o atribuire mai
rapidă a contractelor, pentru a se putea răspunde nevoilor legate de pandemia de COVID-19, putând fi realizată chiar o
atribuire directă de facto, supusă doar constrângerilor fizice/tehnice legate de disponibilitatea efectivă şi rapiditatea
livrării.
Achiziţionarea în regim de urgenţă a produselor a apărut în urma necesităţii acumulării, reîntregirii şi
împrospătării stocurilor de urgenţă medicală pentru gestionarea infecţiilor cu noul Coronavirus.
În plus, a precizat faptul că potrivit Comunicării Comisiei (2020/C 108 1/01) - Orientările Comisiei europene
pentru utilizarea cadrului privind achiziţiile publice în situaţia de urgenţă legată de criza COVID-19, denumită în
continuare Comunicarea COM, aceste evenimente trebuie considerate drept imprevizibile pentru orice autoritate
contractantă. Nevoile specifice ale spitalelor şi ale altor instituţii sanitare pentru a asigura tratamentul [...], inclusiv
toate echipamentele tehnice, nu puteau fi prevăzute şi planificate în prealabil şi constituie, prin urmare, un eveniment
imprevizibil pentru autorităţile contractante.
De asemenea, nu poate fi pus la îndoială faptul că nevoile imediate ale spitalelor şi ale instituţiilor sanitare trebuie
să fie satisfăcute cât mai rapid posibil.
Cu privire la legătura de cauzalitate dintre evenimentul neprevăzut şi extrema urgenţă, COM notează că pentru a
satisface nevoile imediate ale spitalelor şi ale instituţiilor sanitare într-un interval de timp foarte scurt, legătura de
cauzalitate cu pandemia de COVID-19 nu poate fi pusă la îndoială în mod rezonabil.
COM mai notează că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot oferi posibilitatea de a răspunde unor
necesităţi imediate. Ele acoperă lacunele până la găsirea unor soluţii mai stabile, cum ar fi contractele-cadru pentru
bunuri şi servicii, atribuite prin procedurile obişnuite existente (inclusiv procedurile accelerate), în subsidiar
menţionăm faptul că, potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr.
11/2020, Consiliul Concurenţei a precizat prin adresa nr. 1567/04.02.2020, că proiectul ordonanţei de urgentă a
Guvernului, care prevede încheierea acordurilor-cadru pentru produsele din Anexa la O.U.G. nr. 11/2020 prin
procedura de negociere fără publicare prealabilă până la atingerea nivelului maxim, nu conţine aspecte de natură să
contravină prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996 sau reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.
Astfel, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar procedura aplicată pentru achiziţionarea produselor medicale
necesare constituirii Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate stocurilor de urgenţă medicală de strictă necesitate
este negociere fără publicarea prealabilă.
Pentru această achiziţie a fost necesară adaptarea continuă la condiţiile pieţei în domeniul sănătăţii şi ţinând cont
de gradul de volatilitate al pieţei a fost imposibil de anticipat şi de definit toate aspectele înainte de demararea
achiziţiei, astfel a devenit necesar să aplicăm un principiu privind flexibilitatea în luarea deciziilor, care deşi nu au fost
anticipate şi argumentate în prezenta strategie de contractare, să poată fi adoptat în condiţiile respectării principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile negocierii fără
publicarea prealabilă şi achiziţiei de produse care prezintă o urgenţă extremă, cauzate de criza sanitară încă de
actualitate.
În plus, atât în legislaţia naţională privind achiziţiile publice, cât şi în cadrul normativ european nu se prevăd paşi
ori reguli care să genereze constrângeri pentru achiziţiile care prezintă o urgenţă extremă şi imprevizibilă.

6
  Instrumentul specific de atribuire aplicat: acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, fără reluarea
competiţiei.
ONAC a stabilit încheierea unui acord-cadru cu toţi operatorii economici care au prezentat oferte admisibile, fără
reluarea competiţiei între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.
 JUSTIFICAREA ALEGERII ACORDULUI-CADRU:
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 11/2020, ONAC este desemnată ca instituţie
abilitată pentru derularea procedurii de negociere fără publicare prealabilă pentru produsele din Anexă la Ordonanţă în
vederea încheierii de acorduri-cadru.
 TIPUL ACORDULUI CADRU Şl LOCUL DE LIVRARE: furnizare de produse Autoritatea
Contractantă a ales ca modalitate de atribuire încheierea unui acord-cadru de furnizare, având în vedere specificul
achiziţiei, această modalitate răspunzând cel mai bine acoperirii necesităţii beneficiarului şi capacităţii de gestionare a
implementării contractelor subsecvente.
În conformitate cu adresa nr. 1509303/14.02.2020, înregistrată la ONAC cu nr. 1290/ CN/ 14.02.2020, livrarea
produselor se efectua la spaţiul de depozitare al Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă situat în localitatea
Mizil, jud. Prahova. Adresa exactă se punea la dispoziţia ofertantului câştigător la semnarea contractului subsecvent.
 ÎMPĂRŢIREA PE LOTURI - NU
 Justificarea deciziei de a nu utiliza împărţirea pe loturi:
În urma derulării procedurii de negociere fără publicare prealabilă a fost stabilită oferta cea mai avantajoasă din
punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ” întrucât ofertanţii au avut
posibilitatea de a participa la procedura de atribuire prin prezentarea unei oferte pentru cantitatea pe care aceştia o pot
livra cu încadrarea în termenul de livrare ofertat.
Având în vedere riscul răspândirii Coronavirusului la nivel internaţional, cererea de echipamente medicale şi de
consumabile a crescut, ceea ce generează riscul ca această cantitate maximă de produse, să nu poată fi livrată de către
un singur operator economic. Totodată lotizarea pe criterii cantitative putea conduce la riscul ca ofertanţii Oficiul
Naţional pentru Achiziţii Centralizate să nu poată oferta cantitatea care face obiectul lotului respectiv ţinând cont de
vlabilitatea pieţei.
 DURATA ACORDULUI-CADRU
Acordul-cadru valabil până la data declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru ridicarea stării de urgenţă
dar nu mai târziu de data atribuirii de către O.N.A.C. a procedurii de licitaţie deschisă.
Stabilirea acordului-cadru s-a făcut cu respectarea art. 104 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv durata a fost limitată cu scopul de a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat
aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă.
 MODALITATEA DE ATRIBUIRE A ACORDULUI-CADRU:
Procedura de negociere fără publicare prealabilă se derulează în două etape:
(1) etapa depunerii de către operatorii economici a ofertei preliminare compusă din: documentele de calificare,
propunerea tehnică şi propunerea financiară;
(2) etapa de negociere în vederea îmbunătăţirii ofertei preliminare din punct de vedere, al termenului de livrare şi
al preţului ofertat realizată cu fiecare operator care a îndeplinit cerinţele de calificare, tehnice şi financiare în etapa
preliminară, precum şi depunerea ofertei finale şi a evaluării acesteia prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare.
Oferta depusă de ofertanţi trebuia să respecte condiţiile prevăzute în documentaţia de atribuire transmisă şi trebuie
să cuprindă:
(a) Documentele de calificare
(b) Propunerea tehnică
(c) Propunerea financiară
Oferta preliminară semnată şi ştampilată de către reprezentantul legal sau persoana împuternicită în acest sens de
reprezentantul legal scanată şi transmisă la ONAC cu menţiunea Achiziţia de „Analizoare portabile pentru gaze
sangvine şi electroliţi” pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală. în situaţia în care dimensiunea fişierului ataşat
depăşeşte limita admisă, ofertanţii transmit (în termenul limită de depunere a ofertelor) mai multe e-mailuri, fără a
arhiva fişierele (se acceptă doar format pdf).
Calendarul pentru prima etapă:
> Data limită de depunere a ofertelor: 04 Ianuarie 2021 ora 16:00
> Data limită de deschidere a ofertelor: 04 Ianuarie 2021 ora 16:30
Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit prin raportare la contextul pandemic şi urgenţa de a
asigura constituirea stocurilor de urgenţă medicală.
Modalitatea de derulare a şedinţelor:
7
 (1) Şedinţa de deschidere a ofertelor nu este publică. ONAC va transmite procesul - verbal al şedinţei de
deschidere către ofertanţii care au depus oferte.
(2) Şedinţele de evaluare nu sunt publice.
(3) Şedinţa de negociere va fi individuală şi va fi stabilită la o dată ulterioară, doar cu ofertanţii ale căror oferte au
fost declarate admisibile în cadrul primei etape de depunere a ofertelor preliminare de către comisia de evaluare.
Modalitatea de derulare a negocierilor:
(1)Comisia de evaluare se va întruni la sediul ONAC din Bd. Regina Elisabeta nr. 3, etaj 2, Sector 3, Localitatea
Bucureşti;
(2) negocierile vor avea loc individual, cu fiecare ofertant în parte prin oricare din următoarele modalităţi:
telefon, videoconferinţă prin aplicaţii tip WhatsApp, telefon, etc.
(3) Ofertantul va indica în Scrisoarea de înaintare modalitatea în care poate participa la şedinţa de negociere
(telefon, etc.).
(4) Runda de negociere cu ofertanţii va avea ca obiect cei doi factori de evaluare: preţul ofertat şi termenul de
livrare ofertat (precizate în Formularul nr. 10), iar în urma derulării negocierii individuale se va încheia un proces-
verbal de negociere care va fi transmis către ofertantul respectiv.
(5) Comisia de evaluare, pentru a urgenta atribuirea procedurii, îşi rezervă dreptul, ca prin procesul-verbal de
negociere să solicite eventuale clarificări.
În urma derulării etapei de negociere, în termen de max. 1 zi lucrătoare, ofertanţii vor trimite scanat ofertele
îmbunătăţite finale (Formularele nr. 9 şi 10) semnate şi ştampilate de către reprezentantul legal sau persoana
împuternicită prin e-mail la ONAC, în termen de maximum 1 zi lucrătoare de la data încheierii şedinţei de negociere.
(6) Negocierile se vor desfăşura în limba română.
(7) ONAC îşi rezervă dreptul de a atribui acordul-cadru pe baza ofertei iniţiale, fără negociere:
a) în cazul în care un ofertant nu doreşte să depună o ofertă îmbunătăţită şi declară acest aspect odată cu oferta
iniţial depusă; în cadrul etapei de negociere, ofertanţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de
ofertă finală comună, iar ONAC nu are dreptul de a accepta o astfel de ofertă.
În cazul în care în urma şedinţelor de negociere, două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc cu punctaje
egale, departajarea se va face având în vedere punctajul obţinut la factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a
ponderilor acestora. Pentru departajare, se va aplica prioritar factorul „termen de livrare pentru cantitatea ofertată”. în
situaţia în care egalitatea se menţine, ONAC are dreptul să solicite noi propuneri financiare şi oferta câştigătoare va fi
desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică. Termenul de depunere a noii propuneri financiare este de 1 zi
lucrătoare de la data primirii solicitării.
Alte informaţii:
(a) Elementele/ condiţiile care rămân neschimbate pe întreaga durată a acordului - cadru sunt: Obligaţiile pe care
operatorul economic şi le-a asumat prin propunerea tehnică;
Clauzele contractuale, o Preţul.
(b) Eventualele solicitări de clarificări formulate de comisia de evaluare vor fi transmise în format electronic, pe e-
mail, la adresele de contact comunicate de ofertanţi pentru a reduce timpul de evaluare şi pentru a facilita punerea în
aplicare a recomandărilor privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19).
c) Ţinând cont de urgenţa de a asigura constituirea stocurilor de urgenţă medicală, comisia de evaluare îşi rezervă
dreptul de a solicita clarificări cu termen scurt de răspuns (ex. o zi, câteva ore, după caz).
 MODALITATEA DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR SUBSECVENTE - conform art. 118 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
Contractele subsecvente vor fi atribuite fără reluarea competiţiei, iar încheierea, implementarea şi monitorizarea
acestora cade în sarcina Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
(MAI), prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) conform art. 5 alin. (4) din OUG nr. 11/2020.
Condiţiile obiective în funcţie de care se stabileşte care dintre operatorii economici, parte la acordul-cadru, vor
furniza produsele:
- Având în vedere necesitatea constituirii în regim de urgenţă a stocurilor medicale, DSU din cadrul MAI prin
IGSU va încheia contracte subsecvente, cu unul, mai mulţi sau toţi operatorii economici parte din acordul-cadru;
- Condiţii de selecţie a operatorilor economici parte din acordul-cadru pentru încheierea contractelor
subsecvente: în funcţie de poziţia obţinută în cadrul clasamentului realizat în urma aplicării criteriului de atribuire a
acordului-cadru, în ordine descrescătoare, până la atingerea nivelului cantitativ maxim al acordului-cadru sau în
funcţie de cantităţile identificate de achizitor, dar fără depăşirea cantităţii maxime ofertate de fiecare operator
economic, după cum urmează:
(a) Contractul subsecvent se va încheia cu operatorul economic clasat pe locul 1 semnatar al acordului-cadru;
(b) în cazul în care ofertantul clasat pe locul 1 se află în imposibilitatea furnizării integrale/ parţiale sau nu a
ofertat întreaga cantitate a produselor care fac obiectul lotului respectiv, DSU din cadrul MAI prin IGSU va încheia un
8
contract subsecvent cu/şi cu ofertantul clasat pe locul următor pentru diferenţa cantităţii de produse până la concurenţa
cantităţilor maxime prevăzute în Anexa la OUG nr. 11/2020 coroborată cu Caietul de Sarcini.
(c) In mod similar se va proceda la încheierea contractelor subsecvente cu ceilalţi Promitenţi - Furnizori, în
ordinea poziţiei din clasament, până la atingerea nivelului maxim prevăzut în Anexa la OUG nr. 11/2020, după caz.
Astfel, pot exista situaţii în care unii Promitenţi - Furnizori, parte ai acordului - cadru să nu fie nevoie să livreze
întreaga cantitate ofertată în cadrul propunerii tehnico - financiare finale depuse, deoarece prin selectarea Promitenţilor
- Furnizori, în ordinea descrescătoare din clasament, se atinge nivelul maxim cantitativ pentru produsul care se
achiziţionează. Dacă se atinge nivelul maxim în condiţiile de mai sus, pot exista şi situaţii în care unii Promitenţi -
Furnizori, deşi sunt parte din acordul cadru, să nu li se solicite de către DSU din cadrul MAI prin IGSU încheierea de
contracte subsecvente. DSU din cadrul MAI prin IGSU odată cu notificarea fiecărui Promitent - Furnizor în vederea
încheierii contractului subsecvent, va comunica cantitatea care va face obiectul contractului subsecvent, cu respectarea
pragului maxim cantitativ ofertat.
Promitenţii - Furnizori sunt obligaţi ca în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data primirii notificării să se
prezinte la sediul DSU din cadrul MAI prin IGSU pentru semnarea contractului subsecvent. în caz contrar, se va
considera că Promitentul - Furnizor nu are capacitatea de a susţine implementarea contractului subsecvent.
Promitentul - Furnizor se obligă să răspundă solicitării DSU din cadrul MAI prin IGSU de a încheia contractul
subsecvent.
Dacă acesta refuză semnarea contractului subsecvent sau nu mai are capacitatea de a răspunde solicitărilor din
partea DSU din cadrul MAI prin IGSU de a încheia contractul subsecvent în condiţiile asumate prin ofertă,
Promitentul - Furnizor în termen de 1 zi lucrătoare de la constatarea situaţiei informează DSU din cadrul MAI prin
IGSU asupra incapacităţii de a livra produsele şi va suferi consecinţele prevăzute în acordul-cadru pentru
neîndeplinirea obligaţiilor în sarcina lui, după cum urmează:
(1) Promitentul - Furnizor în culpă datorează daune-interese Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă calculate ca urmare a diferenţei
rezultate dintre preţul ofertat de acesta în baza acordului-cadru şi preţul la care Departamentul pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va achiziţiona
efectiv întreaga cantitate a produselor ce fac obiectul contractului subsecvent.
(2) Daunele-interese datorate conform pct. (1) vor fi plătite de către Promitentul - Furnizor în termen de maximum
30 de zile de la data înştiinţării primite din partea DSU din cadrul MAI prin IGSU conform documentaţiei justificative.
(3) Acordul-cadru şi contractul subsecvent se desfiinţează de plin drept, fără punere în întârziere, fără acţiune în
justiţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă cu plata de daune-interese, calculate conform celor de mai sus.
(4) DSU din cadrul MAI prin IGSU va emite document constatator pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale
conform art. 166 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) în acest caz, DSU din cadrul MAI prin I.G.S.U solicită Promitentului - Furnizor situat pe locul următor să
încheie contractul subsecvent.
Contractele subsecvente se vor încheia de IGSU pe perioada de valabilitate a acordului-cadru cu Promitentul -
Furnizor semnatar al acordului-cadru.
Frecvenţa de atribuire a contractelor subsecvente:
Având în vedere necesitatea constituirii în regim de urgenţă a stocurilor medicale, contractul subsecvent sau după
caz, contractele subsecvente se vor încheia în cel mai scurt timp de la data semnării acordului-cadru în baza notificării
transmise de DSU din cadrul MAI prin IGSU.
Pe durata acordului-cadru nu se aplică o frecvenţă de încheiere în mod constant a contractelor subsecvente, în
cazul de faţă achiziţia produselor care fac obiectul acordului cadru se face în regim de urgenţă având drept scop
asigurarea cât mai rapid a stocurilor medicale.
Totodată, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 11/2020, cu modificările şi completările ulterioare,
“(1) Departamentul pentru Situaţii de Urgentă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, şi Ministerul Sănătăţii pun la dispoziţia Oficiului National pentru Achiziţii
Centralizate necesităţile, valoarea estimată pentru fiecare produs în parte, specificaţiile tehnice şi specialiştii care vor
acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare si derulare a procedurilor de atribuire, precum şi persoanele care
vor face parte din comisiile de evaluare, astfel:
a) pentru achiziţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a) în termen de maximum 3 zile de la aprobarea
Nomenclatorului produselor stocuri de urgenţă medicală, prevăzut la art. 2;
b) pentru achiziţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b) în termen de maximum 3 zile de la publicarea prezentei
ordonanţe de urgenţă”.
Raportat la criticile formulate prin Contestaţie de către X S.A., învederăm Onoratei Instanţe următoarele:
Procedura de atribuire
Procedura de atribuire aplicată pentru încheierea acordului-cadru de furnizare Analizoare portabile pentru gaze
sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală este: negociere fără publicare prealabilă
9
conform art. 4 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 11/2020, coroborat cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
98/2016 şi art. 32 alin. 2 lit. c) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014.
Totodată, prin acelaşi Ordin al Preşedintelui ONAC dl. Dr. Silvius Negoiţă - Şef secţie Clinica Anestezie, Terapie
Intensivă, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias - a fost numit expert cooptat pe lângă Comisia de Evaluare, în temeiul
adresei nr. 1520109 din 11.11.2020 emise de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, înregistrată la ONAC cu nr.
5462/CN/13.11.2020.

Răspunsurile la solicitările de clarificări, înregistrate cu nr. 18088/ MC/ 29.12.2020, au fost transmise prin e-mail
în data de 29.12.2020 către toţi operatorii economici invitaţi.
De asemenea, în data de 29.12.2020 a fost emisă Erata nr. 1 la Invitaţia de participare nr. 6275/ CN/ 23.12.2020,
înregistrată la ONAC cu nr. 6326/ CN/ 29.12.2020, prin care, în urma răspunsurilor la solicitările de clarificări, se
modifica parţial documentaţia de atribuire (invitaţia de participare, caietul de sarcini, specificaţiile tehnice, Formularul
nr. 12 - Propunere tehnică) precum şi calendarul estimat al achiziţiei după cum urmează:
(1) Data limită de depunere a ofertelor preliminare: 06.01.2021 ora 12:00;
(2) Data de deschidere a ofertelor: 06.01.2021 ora 12:30.
Aceasta a fost transmisă prin e-mail către toţi operatorii economici invitaţi la procedură.
Şedinţa de deschidere a ofertei
Ca răspuns la invitaţia de participare pentru achiziţia de Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi
pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală, cu codul CPV 38434520-7 - Analizoare de sânge (Rev.2), următorii
ofertanţi au depus ofertă:
în termenul-limită - 06.01.2021, ora 12.00:
1. Asocierea X S.A. si Y S.A. - oferta nr. 7 15068/ MC/ 06.01.2021, ora 10:58, conform e-mailului prin care a
transmis oferta.
2. NOVAINTERMED S.R.L. - oferta nr. 15069/ MC/ 06.01.2021, ora 11:17, conform e - mailului prin care a
transmis oferta.
3. PRION POCT S.R.L. - oferta nr. 15070/ MC/ 06.01.2021, ora 11:17, conform e- mailului prin care a transmis
oferta.
4. PROTON IMPEX 2000 S.R.L. - oferta nr. 15074/ MC/ 06.01.2021, ora 11:53 - 11:58, conform e-mailurilor
prin care a transmis oferta.
- oferte întârziate: Nu este cazul S oferte retrase: Nu este cazul
- oferte depuse de ofertanţi care nu au fost invitaţi la procedură:
1. S.C. Bivaria Grup S.R.L. - plic înregistrat la ONAC cu nr. 1054/CN/06.01.2021, ora 10:15 AM - oferta nu a
fost deschisă întrucât operatorul economic nu a fost invitat la procedura de negociere fără publicare iniţiată prin
Invitaţia de participare nr. 6275/ CN/ 23.12.2020.
Ulterior şedinţei de deschidere a ofertelor, s-a constatat că oferta sus menţionată a fost depusă, aşa cum se
menţionează şi pe plicul în care a fost depusă, pentru Studiul de piaţă referitor la produsul „Analizor portabil pentru
gaze sangvine şi electroliţi, respectiv cel înregistrat cu nr. 5527/CN/19.11.2020, publicat pe site-ul ONAC, şi care a
avut termen limită de transmitere a ofertelor estimative data de 23.11.2020 orele 14:00. 2. Daiopharm Consulting
S.R.L. - email înregistrat la ONAC cu nr. 1076/CN/06.01.2020, ora 13:50 (după termenul limită de depunere) - oferta
nu a fost deschisă întrucât operatorul economic nu a fost invitat la procedura de negociere fără publicare iniţiată prin
Invitaţia de participare nr. 6275/ CN/23.12.2020.
De asemenea, ulterior şedinţei de deschidere a ofertelor, Comisia de evaluare a constatat că oferta Daiopharm
Consulting S.R.L. nu a fost depusă pentru această procedură, ci a fost depusă cu caracter informativ pentru posibile
proceduri viitoare pentru produsul Analizor portabil pentru gaze sangvine şi electroliţi.
Lista documentelor depuse de fiecare operator economic şi datele principale ale fiecărei oferte au fost consemnate
în procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 15081/ MC/ 06.01.2021, care este parte a dosarului achiziţiei.
Procesul de evaluare a ofertelor
Începând cu data de 06 Ianuarie 2021, membrii Comisiei de evaluare au procedat la verificarea individuală a
ofertelor depuse în cadrul procedurii.
De asemenea, în data de 06 Ianuarie 2021, Comisia de evaluare a transmis către expertul tehnic cooptat, prin e-
mail, propunerile tehnice depuse de către ofertanţi în vederea verificării conformităţii propunerilor tehnice depuse de
ofertanţi cu cerinţele stabilite prin caietul de sarcini şi întocmirii raportului de specialitate.

 În subsidiar şi pentru motivarea citării D.S.U. - M.A.I., în calitate de parte si Beneficiar legal al
Analizoarelor portabile pentru gaze sangvine si electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală, conform
legii, învederează următoarele aspecte:

10
 La data de 12 Ianuarie 2021, Departamentul pentru Situaţii de Urgentă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a
transmis adresa nr. 1743140/12.01.2021, înregistrată la O.N.A.C. sub nr. 1160/C.N./12.01.2020, prin care solicită
O.N.A.C. iniţierea „demersurilor necesare încetării procedurii de achiziţie pentru produsul Analizoare portabile pentru
gaze sangvine şi electroliţi, în vederea reanalizării specificaţiilor pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului
respectiv „analizoare portabile atât pentru structurile de primiri urgente cât şi pentru serviciile de urgentă
prespitalicească”.
Fată de cele menţionate în adresa DSU, membri Comisiei de evaluare au constatat că prin reanalizarea
specificaţiilor tehnice ulterior datei limită de depunere a ofertelor s-ar modifica documentaţia de atribuire (Caiet de
sarcini, Specificaţii tehnice etc.), iar analizarea ofertelor depuse în cadrul procedurii ar fi imposibilă, conducând la
declararea acestora ca „neconforme”.
De asemenea, membrii Comisiei de evaluare au constatat că se află în imposibilitatea continuării procedurii de
atribuire, respectiv a încheierii Acordului-cadru şi, la solicitarea expresă a beneficiarului, Departamentul pentru
Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, s-a propus, conform legii, anularea procedurii de atribuire
având ca obiect achiziţia publică de Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor
de urgenţă medicală.
Faţă de solicitarea expresă a M.A.I. - D.S.U., în baza dispoziţiilor art. 127 alin. (1) lit. m) din Normele
metodologice, aprobate prin HG nr. 395/2016 şi a art. 212 alin. (1) lit. c) „(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de
a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: c) dacă
încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului'
coroborat cu art. 127 alin. (2) „ (2) în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se
înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă
se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, membrii comisiei de evaluare au propus anularea procedurii de atribuire
„Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare
Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală”.
Propunerea de anulare, conform solicitării beneficiarului legal, D.S.U., a fost consfinţită, conform legii, prin
Raportul de anulare a procedurii de negociere fără publicare prealabilă având ca obiect atribuirea acordului-cadru de
"Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală", înregistrat
la O.N.A.C. sub nr. 1172/C.N./13.01.2021.
Faţă de criticile aduse prin Contestaţie de către Asocierea X S.A. si Y S.A., a învederat că:
- O.N.A.C. a respectat întrutotul normele legale în vigoare, şi
- Decizia de anulare a procedurii de negociere fără publicare prealabilă având ca obiect atribuirea acordului-
cadru de "Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală" a
fost luată în mod legal şi justificat, conform legii, de către O.N.A.C. la solicitarea directă şi oficială a D.S.U., prin
raportare la evoluţia nevoii reale a cadrelor medicale implicate în mod direct în combaterea efectelor pandemiei,
raportate la dinamica SARS COV 2.
- în acelaşi sens, afirmaţia X S.A., potrivit cu care: "... subscrisa am făcut eforturi extraordinare pentru a asigura
existenţa şi blocarea analizoarelor solicitate în stoc...”, facem precizarea că, O.N.A.C. NU obligă ofertanţii participanţi
la procedurile derulate să “blocheze în stoc produsele ofertate”, această decizie aparţine exclusiv ofertantului şi nu
obligă ONAC la încheierea de acorduri - cadru pentru a îndeplini “dorinţa” operatorului economic de a “scăpa” de
“stocurile de produse blocate”.
Având în vedere toate argumentele invocate mai sus, solicită admiterea plângerii.
În drept: Legea 98/2016, Legea nr. 101/2016, O.U.G. nr.46/2018, precum şi orice alte dispoziţii legale precizate
în cuprinsul prezentei Plângeri.

Intimata X S.A. .. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii
şi, în consecinţă, menţinerea Deciziei CNSC nr. ………./C4/149 din 18.02.2021 ca temeinică şi legală.
Totodată, a solicitat obligarea petentei la suportarea cheltuielilor ocazionate de soluţionarea prezentei
plângeri.
În fapt, în data de 23.12.2020, ONAC a iniţiat procedura de negociere fără publicare prealabilă având ca obiect
achiziţia de "Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi" pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală
prin transmiterea Invitaţiei de participare nr. 6275/CN/23.12.2020 [«Procedura»).
Procedura a fost temeinic pregătită, inclusiv prin iniţierea unei proceduri de consultare a pieţei şi prin implicarea
unor experţi - specialişti de renume în domeniul achiziţiei. Mai mult, aceşti experţi au fost în mod expres desemnaţi de
beneficiarul procedurii, respectiv Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă C'DSU"), reprezentându-1 pe acesta "pe
toată perioada de organizare şi derulare a procedurii de atribuire", după cum rezultă clar, expres şi neechivoc din
Adresa nr. 1520/9/11.11.2020 şi anexele la aceasta.

11
 Potrivit Invitaţiei de participare, Procedura a fost iniţiată în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 11/2020 privind
Stocurile de urgenţă medicală ("OUG nr. 11/2020") şi are ca obiect achiziţionarea de Analizoare portabile pentru gaze
sangvine şi electroliţi - 500 bucăţi prin intermediul unui acord - cadru. Astfel:
• Cantitate maximă acord cadru - 500 buc.
• Cantitate minimă acord cadru - 50 buc.
• Cantitate maximă contract subsecvent - 500 buc.
• Cantitate minimă contract subsecvent - 50 buc.
Valoarea Procedurii a fost estimată la 22.682.595,00 Lei, fără TVA.
4. Anterior, în data de 19.11.2020, ONAC a transmis către subscrisa o Solicitare de cerere de ofertă, informativă
(Studiu de piaţă) ref. Completare prin Ordonanţă de urgenţă nr. 194/05.11.2020 a OUG nr. 11/2020 privind stocurile
de urgenţă medicală [...] punctele 18-26 din Anexa „Categorii de produse stocuri de urgenţă medicală, de strictă
necesitate", inclusiv cu privire la"Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi".
5. Începând cu data de 05.11.2020, Analizoarele portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi fac parte din
categoriile de produse stocuri de urgenţă medicală, de strictă necesitate, prin decizia Guvernului bazată pe studiile şi
referatele de necesitate elaborate de ONAC cu sprijinul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ["DSU").
6. Potrivit Notei de fundamentare a OUG nr. 194/2020 , introducerea de noi repere - aparatură şi echipamente
medicale, inclusiv Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi - relevă necesitatea utilizării acestora în
regim de urgenţă în tratamentul pacienţilor confirmaţi cu Covid-19. Mai mult, "[...] suplimentarea anexei Ia Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 cu noi produse medicale va duce la îmbunătăţirea actului medical prin
accesabilitatea pacienţilor la tratament adecvat, crescând astfel şansele de vindecare ale acestora".
7. Având în vedere importanţa achiziţionării acestor analizoare şi calitatea ridicată a analizorului Rapid Point
500e - confirmată şi de către expertul tehnic DSU, în data de 6 ianuarie 2021, intimata a depus oferta comună pentru
participarea la Procedură, alături de X S.A.
8. Ulterior, în data de 13.01,2021, ONAC ne-a informat prin intermediul Adresei nr. 1175/CN/13.01.2021 că
”urmare a solicitării exprese a beneficiarului - DSU din cadrul Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă - transmisă în
data de 12.01.2021, având ca număr de înregistrare 17443141/12.01.2021 [...] privind iniţierea <demersurilor necesare
încetării procedurii de achiziţie pentru produsul Analizoare portabile pentru gaza sangvine şi electroliţi, în vederea
reanalizării specificaţiilor, pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului^1 a decis anularea Procedurii în baza art.
212 alin. (1) Ut. c) din Legea nr 98/2016 ("Decizia de anulare"].
9. Prin intermediul Adresei nr. 49/14.01.2021, Asocierea X SA – YSA a solicitat ONAC (i) acces la dosarul
achiziţiei publice şi [ii] să precizeze, în concret, care au fost motivele pentru care autoritatea a dispus anularea
Procedurii.
10. La aceeaşi dată, ONAC a transmis Adresa nr. 1200/CN, prin care ne-a invitaţia studiul dosarului de achiziţie
publică începând cu data de 15.01.2021, iar referitor la motivele concrete care au stat la baza deciziei de anulare, a
precizat că:
Motivele pentru cere Autoritatea Contractantă a dispus anularea procedurii în cauza, aşa cum acestea reies şi din
Adresa Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - transmisă în data de 12
Ianuarie 2021, având nr de înregistrare 1743141/12.01.2021. fiind înregistrată la ONAC cu nr. 1160/ CN/12.01.2021,
pe care o puteţi analiza în dosarul procedurii, sunt cele menţionate în Comunicarea nr. 1175/ CN/ 13.01.2021
transmisă către dvs. prin e-mail în data de 13 ianuarie 2021,
Analizând Decizia de anulare şi documentele aflate în dosarul achiziţiei, printre care Raportul de anulare a
procedurii fără publicare prealabilă având ca obiect atribuirea acordului - cadru de furnizare "Analizoare portabile
pentru gaza sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală" nr. 1172/13.01.2021, Strategia de
contractare, Referatul de necesitate, am constatat că acestea încalcă principiile asumării răspunderii, transparenţei şi
tratamentului egal, precum şi prevederile art. 212-216 din Legea nr. 98/2016 şi art. 8-10, art. 146 din H.G. nr.
395/2016, având în vedere că Decizia de anulare a fost emisă fără existenţa unui temei legal.

În ceea ce priveşte nelegalitatea Deciziei de anulare a arătat următoarele:

În primul rând, Decizia de anulare nu este motivată. ONAC înţelege să îşi fundamenteze Decizia de anulare pe
necesitatea "reanalizării specificaţiilor pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului", ulterior depunerii ofertelor,
fără însă a arăta în concret care sunt aceste necesităţi şi/sau specificaţiile ce se impun a fi reanalizate.
În plus, din aceeaşi Decizie reiese că membrii Comisiei de evaluare au constatat că:
> "prin reanalizarea specificaţiilor tehnice ulterior datei limită de depunere a ofertelor s-ar modifica
documentaţia de atribuire, iar analizarea ofertelor depuse în cadrul procedurii ar fi imposibilă, conducând Ia declararea
acestora ca neconforme; şi că
> se află în imposibilitatea continuării procedurii de atribuire, respectiv a încheierii Acordului - cadru”, fără însă
a justifica, în concret, argumentele pentru care consideră că se impune reanalizarea specificaţiilor tehnice sau pentru
care se află în imposibilitatea continuării Procedurii.
12
 Nici Raportul procedurii, pe care l-a obţinut ca urmare a studierii dosarului de achiziţie publică, nu conţine o
justificare efectivă a motivelor de anulare a Procedurii.
La data de 12 Ianuarie 2021, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a
transmis adresa nr. 1743140/12.01 - 2021, înregistrată la ONAC cu nr. 1160/ CN/ 12.01.2020, prin care solicită ONAC
iniţierea „demersurilor necesare încetării procedurii de achiziţie pentru produsul Analizoare portabile pentru gaze
sangvine ţi electroliţi, în vederea reanalizării specificaţiilor, pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului".
respectiv „analizoare portabile atât pentru structurile de primiri urgente cât si pentru serviciile de urgenta
prespitalicească >.
Membrii Comisiei de evaluare constată că prin reanalizarea specificaţiilor tehnice ulterior datei limită de
depunere a ofertelor s-ar modifica documentaţia de atribuire (Caiet de sarcini* Specificaţii tehnice etc.) iar analizarea
ofertelor depuse în cadrul procedurii ar fi imposibilă, conducând la declararea acestora ca „neconforme". De
asemenea, membrii Comisiei de evaluare constată că se află în imposibilitatea continuării procedurii de atribuire,
respectiv a încheierii Acordului-cadru şi, la solicitarea expresa a beneficiarului. Departamentul pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, vor propune conducătorului Autorităţii Contractante anularea
procedurii de atribuire având ca obiect achiziţia publică de Analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi
pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală.
Potrivit art. 213 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, "Autoritatea contractantă are obligaţia de a face publică decizia
de anulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, însoţită de justificarea anulării
procedurii de atribuire, prin intermediul platformei electronice prevăzute la art. 150 alin. (1), în termen de 3 zile de la
adoptarea deciziei de anulare ”, iar
Potrivit art. 216 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 98/2016, raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă inter alia
justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire.
19.Mai mult , în situaţia în care autoritatea contractantă anulează procedura de atribuire, în condiţiile art. 212 din
Legea nr. 98/2016, aceasta are obligaţia de comunica în scris ofertanţilor: (a) motivul care a determinat decizia de
anulare şi (b) încetarea obligaţiilor asumate de ofertanţi prin depunerea ofertelor sau a solicitărilor de participare.
Chiar dacă nici Legea nr. 98/2016 şi nici H.G. nr. 395/2016 nu statuează gradul de detaliere şi/sau conţinutul
justificării motivelor care au stat Ia baza anulării procedurii, este evident că aceste norme legale nu pot fi interpretate
în sensul că simple explicaţii vagi, neînsoţite de niciun motiv concret care să fundamenteze decizia de anulare, pot
valora comunicare a motivelor care au justificat anularea procedurii de atribuire, potrivit prevederilor legale imperative
mai sus expuse.
Importanţa cerinţei imperative privind justificarea şi comunicarea motivelor care stau la baza anulării unei
proceduri de atribuire este dictată de preocuparea de a garanta un nivel minim de transparenţă în procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice, cărora li se aplică normele de drept al Uniunii, şi, prin urmare, respectarea
principiului egalităţii de tratament, care constituie baza acestor norme.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ("CJUE") în decizia pronunţată în cauza C-
92/00 , în care a reţinut că:
“Cu toate acestea, chiar dacă, în afara obligaţiei de notificare a motivelor retragerii invitaţiei de participare Ia
licitaţie, Directiva 92/50 nu conţine nicio dispoziţie specifică privind condiţiile de fond sau formale ale acestei decizii,
rămâne faptul că aceasta din urmă este încă supusă la normele fundamentale ale dreptului comunitar şi, în special, Ia
principiile prevăzute de Tratatul CE privind dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii. [...]
Jurisprudenţa Curţii demonstrează, de asemenea, că principiul egalităţii de tratament, care stă Ia baza directivelor
privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice, implica în special o obligaţie de transparenţă pentru
a permite verificarea respectării acestuia (a se vedea efect, cauza C-275/98, Uni tron Scandinavia şi 3-S / Ministeriet
pentru F0devarer, Landbrug og Fiskeri [1999] Rec. p. 1-8291, punctul 31; Cauza C-324/98 Telaustria şi
Telefonadress / Telekom Austria [2000] ECRI -10745, paragraful 61 ].
În această privinţă, trebuie remarcat faptul că obligaţia de a notifica motivele unei decizii de retragere a unei
invitaţii la licitaţie, prevăzută la articolul 12 alineatul (2) din Directiva 92/50, este dictată tocmai de preocuparea de a
asigura un nivel minim de transparentă în procedurile de atribuire a contractelor la care se aplică directiva respectivă
şi, prin urmare, respectarea principiului egalităţii de tratament."
În sprijinul acestei interpretări este şi practica unitară a CNSC care a stabilit, în numeroase decizii, că, în lipsa
indicării unor motive concrete care să conducă la incidenţa aplicării cazului de anulare prevăzut de lege, decizia de
anulare a procedurii de atribuire este nelegală, având vocaţia de a încălca drepturile participanţilor, dar şi a principiului
asumării răspunderii, prin crearea unor circumstanţe artificiale ca justificare a anulării procedurii.
În scop ilustrativ redă considerentele reţinute de CNSC în:
a) Decizia publicată în Buletinul Oficial nr. 5Z/2015 :
“Relativ Ia informaţiile transmise reclamantei în comunicarea atacată sunt relevante normele art. 210 din
ordonanţă, conform cărora autoritatea contractantă avea obligaţia de a îi comunica atât încetarea obligaţiilor pe care şi
le-a creat prin depunerea ofertei, cât şi motivul concret care a determinat decizia de anulare. în adresa analizată.
13
contrar art. 210. dar si art. 2 alin. (2) lit. d) - principia/ transparentei aceste informaţii nu se regăsesc, viciu care
conduce la anularea comunicării transmise de autoritate. Autoritatea nu a comunicat nici încetarea obligaţiilor pe care
ofertanta şi le-a creat prin depunerea propriei oferte şi nici motivul concret care a determinat decizia de anulare,
eludând în acest fel normele imperative precizate. [..,]
Faţă de explicaţiile imprecise aduse de autoritate în fundamentarea măsurii anulării licitaţiei, departe de a
reprezenta motive concrete care să justifice această măsura, cum impun dispoziţiile ante - menţionate, Consiliul
determina ca anularea nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege [art. 209 alin. (1) Ut. c) teza ultima din ordonanţă]
pentru a putea fi însuşită si validata de acesta."
b) Decizia publicată în Buletinul Oficial nr. 8126/2018
"Prin urmare, în condiţiile în care nu au fost precizate motivele concrete care au condus la anularea procedurii de
atribuire, se constată că maniera de a proceda a autorităţii contractante este de natură a încălca drepturile
participanţilor la procedura de atribuire, si a principiului asumării răspunderii. relevante fiind prevederile art. 146 alin,
(2] din H.G. nr.395/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a
întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de
atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin.
(2) din Lege" Or, având în vedere această ultimă ipoteză legală, aşa cum s-a arătat şi în precedent, prin maniera de
abordare a procedurii în litigiu, se deduce că, în măsura în care nu a prezentat motivele concrete care au stat la baza
deciziei sale, autoritatea contractantă a urmărit să creeze circumstanţe artificiale ca justificare pentru a se anula
procedura, abordare calificată de legiuitor ca fiind o încălcare a principiului asumării răspunderii. Intr-o atare situaţie,
constatând ca decizia autorităţii contractante de a anula prezenta procedură de atribuire este excesivă, nefiind adoptată
în conformitate cu prevederile legale aplicabile în materia achiziţiilor publice, Consiliul admite criticile formulate de
contestatorul
25. Pe cale de consecinţă, având în vedere că:
a) în Decizia de anulare nu a fost menţionat niciun motiv concret pentru care a fost anulată Procedura şi nici nu a
fost comunicată încetarea obligaţiilor asumate prin Ofertă;
b) în Raportul Procedurii nu există o justificare clară a deciziei de anulare a Procedurii;
c) în niciunul din documentele menţionate anterior nu au fost evidenţiate motivele concrete pe care se bazează
Decizia de anulare, din care să reiasă dincolo de orice îndoială imposibilitatea continuării Procedurii şi/sau a încheierii
contractului, rezultă că Decizia de anulare este arbitrară şi nelegală, fiind luată cu încălcarea prevederilor imperative
ale art. 2, art. 212,213 din Legea nr. 98/2016 şi a art. 146 din H.G. nr. 395/2016, motiv pentru care a solicitat
respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În al doilea rând, autoritatea contractantă nu îşi poate invoca propria culpa în pregătirea procedurii de atribuire în
justificarea anulării procedurii.
ONAC şi-a întemeiat Decizia de anulare pe art. 212 alin. [1) lit. c) şi art. 212 alin . (2) din Legea nr. 98/2016,
potrivit cărora:
Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: [...]
c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea
contractului; [...]
(2) în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe
parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de
a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).
Or, aceste texte de lege au fost şi sunt interpretate în mod unitar de către instanţele de judecată şi de către CNSC
în sensul că nu pot fi calificate drept"încălcări ale prevederilor legale [care] afectează procedura de atribuire" erorile
sau omisiunile cauzate de culpa autorităţii contractante şi nici demersurile unei autorităţi contractante pentru crearea
unor circumstanţe artificiale de anulare a procedurii .
În acest sens notăm ca fiind relevante considerentele Deciziei nr. 1/2009 în care Curtea Constituţională a reţinut
că “Autoritatea publică contractantă nu poate invoca propria culpă, ori de câte ori doreşte, pentru a anula procedura de
atribuire a unui contract de achiziţie publică”
Deşi această decizie viza cadrul normativ anterior în materia achiziţiilor publice, interpretarea Curţii
Constituţionale este relevantă şi în contextul legislativ actual, desprinzându-se din aceasta următoarele principii: [a) o
autoritate contractantă trebuie să încadreze orice decizie de anulare în unul din cazurile expres prevăzute de lege, (b] o
decizie de anulare trebuie luată cu respectarea principiilor transparenţei şi al tratamentului egal, (c) motivele concrete
care stau la baza anulării trebuie să fie suficient de grave pentru a justifica imposibilitatea continuării procedurii de
atribuire sau a încheierii contractului.
Aceste principii sunt preluate în mod constant în practica unitară a CNSC şi a instanţelor de judecată.

14
 Consiliul apreciază că autoritatea contractantă nu-şi poate invoca propria culpă, izvorâtă din defectuoasa pregătire
a procedurii de atribuire, impusă participanţilor la licitaţie după o perioadă. înăuntrul căreia s-au consumat toate
etapele importante ale procedurii: [...]
Art. 143 alin. (1) din HG nr. 395/2016 instituie regula conform căreia autoritatea contractantă are obligaţia de a
încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare; pe baza
propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă. De Ia această regulă', actul normativ precizat instituie
mai multe excepţii, însă motivele invocate de autoritatea contractantă care au stat Ia baza deciziei de anulare a
procedurii de atribuire în speţă nu sunt în măsură să justifice decizia adoptată.
Aceasta manieră de a proceda a autorităţii contractante apare nelegală în raport de dispoziţiile art. 212 din lege,
dar şi de natură să încalce drepturile recunoscute de acelaşi act normativ în beneficiul ofertanţilor participanţi. Nefiind
localizată o culpă în sarcina lor, ofertanţii nu pot fi prejudiciaţi printr-o hotărâre care se dovedeşte arbitrară a autorităţii
contractante, mai cu seamă că a fost desemnat un câştigător al procedurii şi, mai mult, acesta a procedat deja la
semnarea contractului.
Din economia dispoziţiilor art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 rezultă, foarte clar, că anularea
procedurii este permisă doar dacă există o imposibilitate obiectivă de a încheia contractul, nu doar neconvenabilă
pentru autoritatea contractantă.
Textul art. 212, aşa cum s-a evidenţiat mai sus, are în vedere cu titlu excepţional ipoteza anulării procedurii de
aceea trebuie interpretat şi aplicat strict în limitele prevăzute de lege şi doar Ia ipoteza ori ipotezele avute în vedere de
legiuitor. De aceea, imposibilitatea încheierii contractului, ca premisă a anulării procedurii, trebuie sa fie obiectivă,
delimitată clar de o posibilă imputabilitate în sarcina autorităţii contractante."
b] Decizia publicată în Buletinul Oficial nr. 52/2015:
"Prin iniţierea-procedurii de atribuire, autoritatea se obligă faţă de operatorii economici să efectueze achiziţia
demarată, fiind exclus refuzul ulterior al atribuirii contractului de achiziţie pe considerente ce ţin de oportunitate. Cu
alte cuvinte, odată demarată licitaţia, ea urmează a se finaliza prin încheierea contractului de achiziţie publică, cu
excepţia cazurilor limitative care atrag anularea ei prevăzute la art. 209 din ordonanţă [art. 93 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 925/2006]. "Răzgândirea" pe parcurs a autorităţii, pe considerentul că "nu se mai impune achiziţionarea
serviciilor'' nu se înscrie în rândul motivelor recunoscute de legiuitor pentru anularea unei achiziţii şi, în plus, îi va
târnă în mod direct pe operatorii economici implicaţi în procedură, care se pot adresa împotriva autorităţii şi a
funcţionarilor săi responsabili pentru obţinerea de daune-interese."
Necesitatea sau oportunitatea unei anumite achiziţii sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în
funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul său. Odată lansată procedura
licitaţiei, necesitatea sau oportunitatea finalizării ei prin atribuirea şi semnarea contractului ies din sfera de decizie a
autorităţii, aceasta fiind obligată să desemneze o ofertă câştigătoare şi să semneze contractul cu cel care a depus-o. în
alte cuvinte, ulterior anunţării demarării licitaţiei, chestiunea dacă se mai impune sau nu achiziţionarea produselor,
serviciilor sau lucrărilor supuse acesteia nu poate fi reconsiderata de autoritate, în sensul răzgândirii ei de la a
achiziţiona respectivele produse, servicii sau lucrări, în detrimentul operatorilor economici implicaţi în licitaţie. în
lumina celor expuse, este evident că oportunitatea achiziţiei nu poate constitui un criteriu care să stea la baza anulării
ei, respectiv care să determine imposibilitatea încheierii contractului.
32. Rezultă astfel din prevederile legale imperative mai sus referite şi din bogata practică prin care acestea au fost
interpretate de CNSC şi instanţele de judecată că "răzgândirea” autorităţii contractante cu privire la oportunitatea
solicitării unor anumite specificaţii tehnice sau culpa acesteia în pregătirea documentaţiei de atribuire, nu se încadrează
în cazurile expres si limitativ prevăzute de lege în care este permisă anularea procedurii de atribuire.
33.O astfel de conduită - bazată în realitate exclusiv pe "răzgândirea" autorităţii contractante - este cu atât mai
abuzivă cu cât prin Documentaţia de atribuire au fost solicitate condiţii stricte cu privire la livrarea echipamentelor si
la penalităţile si daunele-interese incidente în cazul nerespectării termenilor si condiţiilor prevăzute în Caietul de
Sarcini, Documentaţia de atribuire şi modelul de acord-cadru şi contract subsecvent. Mai mult, termenul de livrare a
echipamentelor reprezintă 70% în matricea de evaluare a ofertelor, cu menţiunea că termenul maximum de livrare
putea fi stabilit la 60 de zile.
În condiţiile în care măsurile excepţionale de limitare a răspândirii şi prevenirii îmbolnăvirii cu virusul SARS-
Cov2 luate la nivel global au generat un impact disruptiv în ceea ce priveşte lanţurile de producţie, distribuţie şi/sau
furnizare de produse şi/sau servicii, mai ales în sectorul medical şi farmaceutic, notăm că subscrisa am făcut eforturi
extraordinar de mari pentru a asigura existenta si blocarea analizoarelor solicitate în stoc. în vederea depunerii unei
oferte competitive si a respectării termenelor de livrare. Or, în aceste condiţii, este evident că demersul abuziv,
nejustificat şi nelegal al Autorităţii contractante are ca efect generarea unor prejudicii semnificative subscrisei, fapt ce
ne îndreptăţeşte inclusiv Ia solicitarea de despăgubiri.
În acest context legal, urmează să arătăm în continuare că Decizia de anulare este întemeiată exclusiv pe
declaraţia Autorităţii contractante privind o presupusă necesitate de a „reanaliza" specificaţiile tehnice, respectiv pe

15
„răzgândirea" acesteia în privinţa specificaţiilor tehnice solicitate, fără a fi incidente „încălcări ale prevederilor legale
care afectează procedura de atribuire" sau altă cauză care face „imposibilă încheierea contractului”.
Astfel, raportând condiţiile limitative în care poate fi dispusă anularea unei proceduri de achiziţie publică, potrivit
art. 212 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 212 alin. (2), Ia argumentele şi situaţia de fapt expuse în cuprinsul prezentei,
vom prezenta punctual Instanţei argumentele pentru care aparentul motiv indicat în Decizia de anulare nu se
încadrează în temeiul legal reţinut de Autoritatea contractantă şi nici în alt temei legal:
În cauză nu există "încălcări ale prevederilor legale [care] afectează procedura de atribuire”, respectiv Autoritatea
contractantă nu se află în “situaţia în care; pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar
autoritatea contractori tă se află în im posibilitatea de a adopta măsuri corective ”
Erorile sau omisiunile derivate din culpa autorităţii contractante (inclusiv la întocmirea documentaţiei de
atribuire] nu se încadrează în motivul de anulare prevăzut de art. 212 alin. (1] lit. c) prima teză.
Totodată, este evident, din textele de lege şi bogata practică judiciară şi administrativ-jurisdicţională mai sus
expusă, că Autoritatea contractantă nu are dreptul de a anula procedura de atribuire doar pentru a reanaliza strategia de
achiziţie sau oportunitatea acesteia, ci aceasta trebuie să constate:
(i) incidenţa unui motiv concret, de o gravitate ridicată, precum si
(ii)imposibilitatea de a adopta măsuri corective.
Or, Autoritatea contractantă nici măcar nu invocă o eroare sau omisiune faţă de care nu poate adopta măsuri de
remediere în această etapă a procedurii, ci doar susţine că ar fi intervenit o pretinsă necesitate de a "reanaliza"
specificaţiile tehnice.
Chiar dacă am încerca să "citim printre rânduri" şi să speculăm cu privire la potenţiala eroare care ar putea fi
invocată de Autoritatea contractantă, tot nu vom descoperi un motiv întemeiat pentru a susţine anularea Procedurii de
atribuire.
Astfel, în scop pur argumentativ, am putea încerca să interpretăm declaraţiile beneficiarului (DSU) din Adresa nr,
1743140/12.01.2021 în sensul că pretinsa necesitate de reanalizare a specificaţiilor tehnice s-ar impune deoarece s-ar fi
schimbat necesitatea beneficiarului în sensul în care analizoarele portabile ce fac obiectul procedurii ar urma să fie
utilizate atât pentru structurile de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă prespitalicească.
Nici măcar dacă am ignora (tot în scop argumentativ) cadrul legal şi practica relevantă care statuează că motivele
de oportunitate (cum ar fi schimbarea necesităţii) nu justifică anularea procedurii de atribuire, această pretinsă
schimbare de necesitate nu poate constitui motiv de anulare a procedurii având în vedere cel puţin următoarele motive:
a) In niciunul din documente care au stat la baza Procedurii nu a fost menţionat locul în care se vor utiliza aceste
analizoare (i.e. Strategia de contractare, Referatul de necesitate, Documentaţia de atribuire, Clarificări).
De altfel, având în vedere faptul că, prin documentaţia de atribuire s-au solicitat specificaţii tehnice ale unor
analizoare o performanţă ridicată, prin măsurarea şi calcularea unui număr mai mare de parametri, şi ţinând cont de
faptul că achiziţia este supusă prevederilor OUG nr. 11/2020, este evidentă necesitatea utilizării acestor echipamente în
regim de urgenţă în tratamentul pacienţilor confirmaţi cu Covid-19. Astfel, specificaţiile echipamentelor apar a fi
relevante pentru achiziţie, nu locaţia de utilizare a acestora.
b) Oricum, analizoarele solicitate sunt portabile, prin urmare, în lipsa unei justificări pertinente a Autorităţii
contractante, se impune prezumţia că acestea pot fi folosite în ambele locaţii puse acum în discuţie.
În orice caz, chiar dacă autoritatea contractantă ar aduce, pe parcursul soluţionării contestaţiei, justificări privind
dificultăţi de utilizare a acestor analizoare în ambele locaţii, asemenea justificări nu ar putea privi decât potenţiale
dificultăţi (care, după cum vom arăta, oricum pot fi remediate) şi nu o imposibilitate obiectivă de utilizare. Or, doar o
eroare gravă, imposibil de remediat, ar putea justifica anularea procedurii - iar o asemenea eroare nu este incidenţă în
cauză.
c) Chiar dacă am admite, în scop pur argumentativ, că locaţia folosirii acestor analizoare ar fi relevantă pentru
specificaţiile tehnice ale acestora, după cum anticipam mai sus, Autoritatea contractantă poate achiziţiona cantităţile
necesare pentru utilizarea în locaţia în care consideră că acestea sunt potrivite pentru utilizare, având în vedere că ne
aflăm într-o procedură de atribuire a unui acord-cadru.
Astfel, Autoritatea contractantă nu este obligată să achiziţioneze aceleaşi analizoare atât pentru structurile de
primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă prespitalicească, putând iniţia oricând o procedură de atribuire
pentru analizoare având specificaţii tehnice diferite. în măsura în care ar ajunge la concluzia că analizoarele
achiziţionate prin prezenta procedură nu sunt pretabile folosirii în anumite locaţii.
Beneficiarul achiziţiei - respectiv DSU - a fost implicat în organizarea şi derularea acestei proceduri de atribuire
încă din etapa consultării de piaţă, avizând, prin experţii desemnaţi, documentaţia de atribuire, inclusiv specificaţiile
tehnice ale produselor solicitate. Prin urmare, solicitarea acestuia de "reanalizare" a specificaţiilor tehnice nu poate fi
admisă fără grava încălcare a principiului asumării răspunderii.
Prezenta Procedură de atribuire a fost temeinic pregătită, inclusiv prin iniţierea unei proceduri de consultare a
pieţei şi prin implicarea unor experţi - specialişti de renume în domeniul achiziţiei.

16
 Mai mult, aceşti experţi au fost în mod expres desemnaţi de beneficiarul procedurii, respectiv DSU,
reprezentându-1 pe acesta "pe toată perioada de organizare şi derulare a procedurii de atribuire", după cum rezultă clar,
expres şi neechivoc din Adresa nr. 1520/9/11.11.2020 şi anexele la aceasta.
Or, în acest context, invocarea, fară nicio justificare concretă, şi cu atât mai puţin pertinentă, a unei pretinse
necesităţi de "reanalizare” a specificaţiilor tehnice, reprezintă o gravă încălcare a principiului asumării răspunderii şi
nu poate fi admisă ca motiv de anulare a procedurii de atribuire.
Sintetizând cele mai sus expuse, în cauză nu sunt incidente încălcări ale prevederilor legale [care] afectează
procedura de atribuire“in sensul art. 212 alin.(l) lit. c) teza 1 coroborat cu art. art. 212 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Dimpotrivă, motivele invocate de Autoritatea contractantă pentru anularea procedurii creează suspiciunea
constituirii de circumstanţe artificiale pentru anularea procedurii, conduită expres interzisă de art. 146 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016.
(ii) Nu se află într-un caz de imposibilitate a încheierii contractului
Norma legală face referire la contract, şi nu la acord-cadru, ceea ce face ca acest caz de anulare să nu fie, în nicio
circumstanţă, incident în cazul de faţă.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. i), contractul de achiziţie este "contract de achiziţie publică - contractul cu titlu oneros;
asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori
mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de
servicii", iar potrivit art. 3 alin. (1) lit. c] acordul - cadru este "acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe
autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor
care guvernează contractele de achiziţie publică CE URMEAZĂ a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în
ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere" (N.n. Subl.n).
Cu riscul de a afirma evidenţa, notăm că, din interpretarea acestor norme, susţinută şi de practica unitară a
instanţelor de judecată şi a Consiliului, un acord-cadru reprezintă o promisiune de a contracta care conţine termenii şi
condiţiile care vor guverna contractele de achiziţie publică (i.e., contractele subsecvente] ce urmează a fi atribuite într-
o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere; şi nu un angajament
ferm, fiind ia atitudinea autorităţii contractante oportunitatea încheierii unui (nou) contract subsecvent raportat la
necesităţile sale. Astfel, prin încheierea acordului-cadru ca urmare a prezentei Proceduri, ONAC nu ar fi obligată să
achiziţioneze întreaga cantitate solicitată prin Caietul de sarcini,
Or, nici din Decizia de Anulare sau din Referatul de Anulare a Procedurii, nici din Adresa DSU nr.
1743140/12.01.2021 nu reiese că Autoritatea contractantă/beneficiarul nu ar mai avea nevoie de analizoare care
respectă cerinţele cuprinse în Caietul de sarcini, ci doar că ar fi necesară reanalizarea acestor specificaţii tehnice pentru
ca acestea să poată fi utilizate atât în activitatea structurilor de primiri urgenţe, cât şi a serviciilor de urgenţă
prespitalicească.
Cum este evident că (a) acelaşi analizor nu poate fi utilizat concomitent atât în cadrul structurilor de primiri
urgenţe, cât şi a serviciilor de urgenţă prespitalicească, (b) analizoare care respectă specificaţiile caietului de sarcini
pot fi utilizate atât în cadrul structurilor de primiri urgenţe, cât şi a serviciilor de urgenţă prespitalicească, (c) prin
OUG nr. 194/2020 a fost stabilit că Analizoarele portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi fac parte din categoriile
de produse stocuri de urgenţă medicală', de strictă necesitate, reiese faptul că ONAC poate încheia acest acord-cadru,
urmând să atribuire contractele subsecvente în funcţie de necesităţile sale.
Prin urmare, nici motivul de anulare a procedurii reglementat de art. 212 alin.(l) lit. c) teza 2 nu este întemeiat,
încheierea acordului-cadru fiind, în mod incontestabil, nu numai posibilă, dar şi obligatorie, în temeiul art. 143 alin.
(1) din HG nr. 395/2016.
În consecinţă, Decizia de anulare este arbitrară şi nelegală, fiind luată cu încălcarea prevederilor imperative ale
art. 2, art. 212, 213 din Legea nr. 98/2016 şi a art. 146 din H.G. nr. 395/2016, motiv pentru care solicităm Instanţei să
dispună respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Prin Decizia nr. 353/C4/149 din 18.02.2021 ("Decizia atacată"), Consiliul a admis contestaţia intimatei şi a dispus
anularea Raportului Procedurii nr 1172 din 13.01.2021, precum şi a tuturor actele Autorităţii contractante privind
Decizia de anulare a Procedurii de atribuire, alături de adresele de comunicare a acesteia şi a obligat, în mod temeinic,
Autoritatea contractantă ca în termen de 15 zile de la primirea Deciziei CNSC să continue Procedura de atribuire,
Pentru a dispune în acest sens, Consiliul a constatat, în mod temeinic şi legal, că:
Din construcţia motivării ONAC,"rezultă doar că nevoia de achiziţie constă în analizoare portabile atât pentru
structurile de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă prespitalicească, NU şi erorile şi omisiunile care
afectează actele emise de autoritate în procedura iniţiată şi care nu pot fi remediate in condiţiile depunerii de oferte,
respectiv specificaţiile ce sunt necesar a fi reanalizate şi motivul unei astfel de măsuri."
[ii]ONAC nu a evidenţiat nici remedierile ce s-ar impune asupra specificaţiilor tehnice şi care fac imposibilă
continuarea legală a procedurii, şi nici motivele pentru care actuala concepţie a actelor procedurii nu răspunde
necesităţilor beneficiarului;

17
 iii «reanalizarea specificaţiilor, pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului» nu reprezintă o circumstanţă
de încălcări ale unor prevederi legale neindicate de către autoritatea contractantă în justificarea măsurii luate si nici
evenimente care să facă imposibilă încheierea acordului-cadru" [pag. 20 din Decizia atacată);
[iv] "Nici din demersul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (...) nu rezultă o motivare suplimentară a
situaţiei de fapt care a generat nevoia de anulare a prezentei achiziţii. (...) în a tari condiţii, este evident că. în realitate,
motivul anulării prezentei proceduri de atribuire este reprezentat de invocarea culpei beneficiarului achiziţiei. Este de
notorietate practica judiciară în materia achiziţiilor publice potrivit căreia invocarea propriei culpe a achizitoarei
{beneficiarului, în cazul analizat1 nu poate reprezenta motiv valid al anulării unei proceduri de achiziţie publică (pag.
20-21 din Decizia atacată];
[v] "Măsura anulării procedurii în prezenta cauză vine să ignore amintitul principiu al asumării răspunderii. în
sensul ca documentaţia de atribuire necontestată şi-a consolidate forţa obligatorie atât pentru ofertanţi (conform art.
123 alin. 1 din HG nr. 395/2016), cât şi pentru autoritatea contractantă, ţinută să îşi respecte propriile reguli de
achiziţie. Or, culpa achizitoarei (autoritate contractantă şi beneficiar) în gestionarea condiţiilor achiziţiei mi reprezintă
una dintre circumstanţele în care legea oblige la anularea procedurii de atribuire, f...) «Răzgândirea» beneficiarului
asupra specificaţiilor produselor de achiziţionat, pe parcursul derulării procedurii, nu se înscrie în rândul motivelor
stabilite de legiuitor pentru luarea unei asemenea măsuri."
[vi]"Decizia autorităţii este nelegală si dacă este analizată din perspectiva obiectului atribuirii, care nu este un
contract de achiziţie publică, ci un acord-cadru de furnizare.
Iar acest act juridic presupune, prin definiţie, ajustări ale cantităţilor care se vor livra. (...) Or, în condiţiile în care
autoritatea contractantă nu arată, în justificarea deciziei luate, care sunt considerentele pentru care obiectul achiziţiei,
aşa cum a fost descris la iniţierea procedurii, nu satisface nevoile beneficiarului (nereieşind că nu mai este nevoie de
echipamentele astfel descrise), fiind necesară reanalizarea specificaţiilor, Consiliul stabileşte că nu se pot identifica în
cauză motive care să împiedice autoritatea să încheie acordul-cadru pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală,
cu specificaţiile documentaţiei proprie acestei proceduri." [pag. 24 din Decizia atacată]
60. Astfel, în mod temeinic a reţinut Consiliul, prin Decizia atacată, că "faţă de cele analizare mai înainte,
Consiliul determină că anularea nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege [art. 212 alin. (1) lit. c) din legea achiziţiilor
publice] pentru a putea fi însuşită şi validate de acesta. O astfel de măsură extremă trebuie sa se conformeze tuturor
dispoziţiilor legale care o reglementează."
Cu privire la netemeinicia plângerii, a arătat următoarele:
Prin Plângere, Autoritatea contractantă nu procedează la criticarea Deciziei atacate a CNSC prin invocarea unor
potenţiale critici, aparent de nelegalitate, ci se rezumă la descrierea Procedurii şi a alegerii acesteia şi a situaţiei de
fapt, în încercarea acesteia de a justifica măsura - nelegală - a anulării dispusă în cadrul Procedurii.
Încă din petitul plângerii ONAC se îndreaptă, cu prioritate, împotriva solicitărilor intimatei din cadrul
Contestaţiei, modificarea Deciziei atacate fiind menţionată, spre final, tot prin raportare la pretenţiile intimatei. Astfel,
Autoritatea contractantă vizează doar un eventual caracter nefondat al Contestaţiei subscrisei, fără a critica niciuna
dintre susţinerile Consiliului, reţinute prin Decizia atacată.
Or, în lipsa oricăror critici de nelegalitate ori netemeinicie a Deciziei atacate în cuprinsul Plângerii formulate de
către ONAC. reiese achiesarea indirectă a Autorităţii contractante Ia considerentele expuse pe larg în cadrul Deciziei
ce face obiectul Plângerii, ceea ce confirmă temeinicia criticilor intimatei şi impune respingerea plângerii ca
neîntemeiată:
ONAC prezintă, din nou, modalitatea de alegere şi justificare a Procedurii, deşi intimata nu a contestat alegerea
procedurii de atribuire de către Autoritatea contractantă
Niciunde în cuprinsul Contestaţiei, intimata nu a criticat alegerea procedurii de atribuire de către ONAC,
respectiv negociere fără publicare prealabilă şi nici derularea procesului de atribuire anterior momentului emiterii
Raportului şi Deciziei de anulare a Procedurii.
Motivele de nelegalitate invocate de intimată au avut în vedere următoarele aspecte:
a] Decizia de Anulare şi Raportul de anulare a Procedurii nu au fost motivate/justificate - fiind astfel încălcat art.
2 alin. (2) lit. b) - principiu! tratamentului egal, lit. d) - principiul transparenţei, lit. f] - principiul asumării răspunderii,
art. 212, art. 213 alin. (2), art. 216 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 98/2016 şi art. 146 alin. (2) din HG nr. 395/2016 -
argumente susţinute de practica unitară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ("CJUE"), Consiliului şi a instanţelor
naţionale.
b] Motivul declarat de anulare a Procedurii, respectiv răzgândirea ONAC/DSU cu privire specificaţiile tehnice
ale echipamentului solicitat, relevă în fapt invocarea propriei culpe în planificarea Procedurii şi în elaborarea
Documentaţiei de atribuire, fapt care, în lipsa unor "încălcări ale prevederilor legale care afectează procedura de
atribuire” sau altă cauză care face "imposibilă încheierea contractului” - nu se încadrează în cazul de anulare invocat
de Autoritatea contractantă, respectiv art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
c) în cazul de faţă, nu sunt întrunite condiţiile legale imperative pentru anularea Procedurii având în vedere că (a)
nu există "încălcări ale prevederilor legale [care] afectează procedura de atribuire", respectiv Autoritatea contractantă
18
nu se află în “situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea
contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective” şi nici (b) nu ne aflăm într-un caz de imposibilitate
a încheierii contractului.
2.2. Aspectele de nelegalitate criticate de subscrisa şi reţinute de Consiliu prin Decizia atacată sunt confirmate
prin Plângerea Autorităţii contractante, care încearcă să combată atât Decizia CNSC, cât şi susţinerile subscrisei prin
afirmaţii care nu au nicio legătură cu criticile în sine şi care nu pot, în nicio situaţie, să înlăture vădita nelegalitate a
anulării Procedurii
Prin Plângere, ONAC nu aduce nicio justificare directă sau indirectă, şi cu atât mai puţin pertinentă, cu privire la
motivele concrete pe care se întemeiază decizia de anulare a Procedurii. Astfel, fără a indica niciun argument legal, şi
nici unul tehnic şi/sau logic care să susţină anularea Procedurii, Autoritatea contractantă înţelege să descrie, în tot
cuprinsul Plângerii, motivele privind alegerea procedurii de atribuire, modalitatea de desfăşurare a acestui proces şi să
reitereze, pur declarativ, că s-a impus anularea Procedurii - fără a justifica sub nicio formă această anulare. încercând
astfel, în mod insidios, să inducă în eroare Instanţa cu privire ia motivele de nelegalitate care stau la baza anulării
Procedurii.
Singurul aparent motiv de anulare pe care ONAC îl reiterează prin Plângerea formulată este acela că starea de
urgenţă existentă ar avea vocaţia de a justifica orice"răzgândire" a Autorităţii contractante după iniţierea acesteia.
Pentru a susţine această interpretare, ONAC extrage din contextul recomandărilor emise de Comisia Europeana [a se
vedea Comunicarea Comisiei 'Orientările Comisiei Europene privind utilizarea cadrului privind achiziţiile publice în
situaţia de urgenţă legată de criza Covid-19 2020/C108 l/01f "principiul privind flexibilitatea în luarea deciziilor
principiu care ar permite "adaptarea continua la condiţiile pieţei în domeniul sănătăţii ţinând cont de gradul de
volatilitate al pieţei, care ar face imposibil de anticipat şi de definit toate aspectele înainte de demararea achiziţiei" -
fără respectarea strategiei de contractare, referatului de necesitate, studiului de piaţă, documentelor de atribuire, dar cu
aparenta respectare a principiilor prevăzute în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Or este evident că, pe de o parte, adaptarea la condiţiile pieţei şi/sau la cerinţele DSU, spitalelor etc., poate fi
analizată, din perspectiva urgenţei achiziţiei, în etapa iniţierii acesteia, iar nu pentru a justifica"răzgândirea" ulterioară,
după depunerea ofertelor.
Mai mult, nicăieri în Comunicarea Comisiei - care reprezintă, oricum, un document ce conţine recomandări, fără
valoare de izvor de drept - nu se precizează că flexibilitatea în luarea deciziilor şi/sau în utilizarea cadrului legal
existent are ca premisă sau dă posibilitatea autorităţilor contractante de a nu ţine cont de/respecta dispoziţiile legale
şi/sau principiile fundamentale în materia achiziţiilor publice. în alte cuvinte, prevederile art. 212 din Legea nr.
98/2016 nu au fost completate cu includerea situaţiilor de urgenţă intre situaţiile care dau dreptul autorităţilor
contractante de a anula procedura de atribuire.
În plus, presupunând, în scop pur argumentativ, că o situaţie de extremă urgenţă ar impune autorităţii contractante
să îşi redefinească necesităţile, reamintim că obiectul prezentei proceduri îl reprezintă un acord-cadru. Prin urmare,
autoritatea contractantă nu este obligată să atribuie contracte subsecvente şi nici nu este ţinută de la a iniţia, în paralel,
o nouă procedură de achiziţie publică având drept obiect alt tip de echipamente decât cele ce fac obiectul prezentei
proceduri.
Rezultă astfel că această unică apărare a ONAC nu face decât să reflecte maniera tendenţioasă a Autorităţii
contractante de a combate susţinerile subscrisei prin afirmaţii care nu au nicio legătură cu criticile în sine şi care nu
pot, în nicio situaţie, să înlăture vădita nelegalitate a anulării Procedurii.
În ciuda faptului că în finalul Plângerii (pag. 19), ONAC a menţionat că nu a respectat întru totul normele legale
în vigoare " şi că Decizia de anulare ar fi legală şi justificată "raportat la evoluţia nevoii reale a cadrelor medicale
implicate în mod direct în combaterea pandemiei", conduita ONAC culminată cu anularea Procedurii este vădit
nelegală, având în vedere că are ca justificare exclusiv "răzgândirea” sa cu privire la specificaţiile tehnice ale
analizorului solicitat.
În condiţiile în care:
a) Procedura a fost temeinic pregătită, inclusiv prin iniţierea unei proceduri de consultare a pieţei şi prin
implicarea unor experţi - specialişti de renume în domeniul achiziţiei - desemnaţi în mod expres de beneficiarul
procedurii, respectiv Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă ("DSU");
b) în cadrul Consultării de piaţă, operatorii economici invitaţi au ofertat mai multe tipuri de analizoare
portabile/manevrabile, care s-ar fi pretat atât pentru structurile de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă
prespitalicească - fiind de diferite dimensiuni, dar cu funcţionalităţi similare;
c) expertul tehnic DSU cooptat a transmis în data de 23.12.2020 (a se vedea pag. 31 din Referatul de Necesitate)
că doar anumite echipamente/analizoare respectă cerinţele medicale şi de calitate - respectiv Rapid Point 500e,
ABL910 Flex Plus, GEM Premier 3500;
d) toate analizoarele recomandate de expertul tehnic cooptat DSU sunt de dimensiuni mai mari, utilizate de
obicei staţionar de către Departamentele de urgenţă/spitale;

19
 e) chiar şi în condiţii de urgenţă, Autoritatea contractantă are responsabilitatea întocmirii documentaţiei de
atribuire, strategiei de contractare, referatului de necesitate raportat la nevoia sa obiectivă, având în vedere că ulterior
iniţierii procedurii de achiziţie, chestiunea dacă se mai impune sau nu achiziţionarea produselor, serviciilor sau
lucrărilor supuse acesteia nu poate fi reconsiderată de autoritate, în sensul răzgândirii ei de la a achiziţiona respectivele
produse, servicii sau lucrări, în detrimentul operatorilor economici implicaţi în licitaţie ;
f) prin Documentaţia de atribuire au fost solicitate condiţii stricte cu privire la livrarea echipamentelor şi la
penalităţile şi daunele-interese incidente în cazul nerespectării termenilor şi condiţiilor prevăzute în Caietul de Sarcini,
Documentaţia de atribuire şi modelul de acord-cadru şi contract subsecvent;
g) termenul de livrare a echipamentelor reprezintă 70% în matricea de evaluare a ofertelor, cu menţiunea că
termenul maximum de livrare putea fi stabilit la 60 de zile;
h) orice ofertant diligent în cadrul Procedurii ar fi făcut eforturi extraordinare pentru a asigura existenţa şi
blocarea analizoarelor solicitate în stoc, în vederea depunerii unei oferte competitive şi a respectării termenelor de
livrare;
i] mai mult, în Procedură au fost depuse şi deschise ofertele, fiind dezvăluite ofertele financiare şi termenele de
livrare asumate - respectiv avantajele competitive ale ofertanţilor. Prin urmare, în eventualitatea reluării procedurii de
atribuire, este grav afectat interesul privat al ofertanţilor din cadrul prezentei proceduri, prin divulgarea, către
concurenţii direcţi, a strategiei de ofertare, strategie care se încadrează în categoria secretelor comerciale protejate de
lege , atitudinea ONAC este cu atât mai abuzivă întrucât îşi bazează Decizia de anulare exclusiv pe răzgândirea sa
raportat la oportunitatea solicitării unor anumite specificaţii tehnice, invocându-şi practic propria culpă în pregătirea
documentaţiei de atribuire,
Nici răzgândirea Autorităţii contractante şi nici invocarea propriei culpe în planificarea şi pregătirea achiziţiei
publice nu se încadrează în cazurile expres si limitativ prevăzute de lege în care este permisă anularea procedurii de
atribuire.
Mai mult, chiar şi dacă s-ar ignora (tot în scop argumentativ) cadrul legal şi practica relevantă care statuează că
motivele de oportunitate (cum ar fi schimbarea necesităţii) nu justifică anularea procedurii de atribuire, reamintim că
această pretinsă schimbare de necesitate nu poate constitui motiv de anulare a procedurii având în vedere că
analizoarele solicitate sunt portabile, prin urmare, în lipsa unei justificări pertinente a autorităţii contractante -
justificare pe care nu o identificăm nici măcar în Plângerea ONAC se impune prezumţia că acestea pot fi folosite în
ambele locaţii puse acum în discuţie.
Or, chiar dacă am admite, tot în scop argumentativ, că locaţia folosirii acestor analizoare ar fi relevantă pentru
specificaţiile tehnice ale acestora, după cum anticipam mai sus, Autoritatea contractantă poate achiziţiona cantităţile
necesare pentru utilizarea în locaţia în care consideră că acestea sunt potrivite pentru utilizare, având în vedere că ne
aflăm într-o procedură de atribuire a unui acord-cadru.
Prin urmare, Autoritatea contractantă nu este obligată să achiziţioneze aceleaşi analizoare atât pentru structurile
de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă prespitalicească, putând iniţia oricând o procedură de atribuire
pentru analizoare având specificaţii tehnice diferite, în măsura în care ar ajunge Ia concluzia că analizoarele
achiziţionate prin prezenta procedură nu sunt pretabile folosirii în anumite locaţii.
Astfel, invocarea în acest context, fără nicio justificare concretă, şi cu atât mai puţin pertinentă, a unei pretinse
necesităţi de "reanalizare” a specificaţiilor tehnice, reprezintă o gravă încălcare a principiului asumării răspunderii şi
nu poate fi admisă ca motiv de anulare a procedurii de atribuire.
Sintetizând cele mai sus expuse, în cauză NU sunt incidente încălcări ale prevederilor legale [care] afectează
procedura de atribuire” în sensul art. 212 alin.(l] lit. c) teza 1 coroborat cu art. 212 alin.(2) din Legea nr. 98/2016,
astfel cum, în mod temeinic şi legal, a reţinut şi Consiliul prin Decizia atacată.
Dimpotrivă, motivele invocate de Autoritatea contractantă pentru anularea procedurii creează suspiciunea
constituirii de circumstanţe artificiale pentru anularea procedurii, conduită expres interzisă de art. 146 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr, 98/2016, astfel încât în mod temeinic şi legal a reţinut Consiliul, Decizia atacată,
că:
“Aceste prevederi coroborate cu ansamblul aspectelor evocate mai înainte determină concluzia Consiliului că
anularea procedurii s-a realizat în baza unui motiv artificial, nejustificat de către autoritate, cu încălcarea dispoziţiilor
legale aplicabile.”
Toate aspectele învederate anterior au fost confirmate prin Decizia atacată, Consiliul reţinând în mod temeinic şi
legal că:
a) ONAC nu a menţionat erorile şi omisiunile care afectează actele emise de autoritate în procedura iniţiată şi
care nu pot fi remediate în condiţiile depunerii de oferte, respectiv specificaţiile ce sunt necesar a fi reanalizate şi
motivul unei astfel de măsuri şi nici remedierile ce s-ar impune asupra specificaţiilor tehnice şi care fac imposibilă
continuarea legală a procedurii, şi nici motivele pentru care actuala concepţie a actelor procedurii nu răspunde
necesităţilor beneficiarului;

20
 b) «reanalizarea specificaţiilor, pentru a corespunde cu necesităţile beneficiarului» nu reprezintă o
încălcare/încălcări a/ale unor prevederi legale şi nici evenimente care să facă imposibilă încheierea acordului-cadru;
c) justificarea anulării procedurii de atribuire şi publicarea ei reprezintă obligaţii ale autorităţii contractante,
conform art. 213 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel încât aceasta avea sarcina unei temeinice motivării a măsurii
extreme luate după depunerea ofertelor (i.e., anularea Procedurii);
d) unul din principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică este principiul asumării
răspunderii, înţeles în speţă ca fiind responsabilitatea autorităţii contractante pentru stabiliră necesităţilor de achiziţie,
pentru indicarea regulilor de participare la procedură şi pentru încheierea acordului-cadru; or măsura anulării în
prezenta cauză ignoră acest principiu având în vedere că documentaţia de atribuire şi-a consolidat forţa obligatorie atât
pentru ofertanţi, cât şi pentru autoritatea contractantă care este ţinută să îşi respecte propriile reguli de achiziţie;
e) motivul anulării procedurii este reprezentat de invocarea culpei beneficiarului achiziţiei, or, potrivit legislaţiei
şi practicii unitare în domeniul achiziţiilor publice, invocarea propriei culpe a achizitoarei/beneficiarului nu poate
reprezenta un motiv valid de anulare a unei proceduri de achiziţie publică.
f) Practica instanţelor este în sensul că anularea unei proceduri de achiziţie publică trebuie să aibă la bază motive
care nu se găsesc la discreţia autorităţii contractante, obiective şi independente de orice culpă a acesteia.
g) Decizia ONAC este nelegală şi din perspectiva obiectului atribuirii, care nu este un contract de achiziţie
publică, ci un acord-cadru de furnizare, iar acest act juridic presupune prin definiţie ajustări ale cantităţilor care se vor
livra.
h) Nu există motive care să împiedice ONAC să încheie acordul-cadru având ca obiect analizoare portabile
pentru gaze sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală, cu specificaţiile documentaţiei
proprie acestei proceduri.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, se impune respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea
Deciziei CNSC ca temeinica şi legală.
In ceea ce priveşte cererea ONAC de citare a D.S.U .- M.A.I. a arătat faptul că în prezenta cauză, în calitatea
acesteia de beneficiar al Procedurii, solicităm Instanţei să respingă această solicitare pentru următoarele motive:
D.S.U.-M.A.I. nu are calitate procesuală în prezenta cauză, Autoritatea contractantă, în sensul Legii nr. 101/2016,
fiind, conform documentaţiei de atribuire, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate.
Astfel, Contestaţia intimatei a avut ca obiect atacarea unor acte nelegale emise de ONAC în cadrul Procedurii,
aceasta fiind Autoritatea contractantă din prezenta Procedură; atât Raportul Procedurii, cât şi Decizia de anulare au
fost emise de ONAC - Autoritatea contractantă responsabilă pentru desfăşurarea procedurii de atribuire iniţiate -
indiferent de procesul intern prin care ONAC încearcă să îşi justifice deciziile nelegale ce încalcă flagrant dispoziţiile
legale din materia achiziţiilor publice;
Potrivit art. 3 alin. (3) din OUG nr. 46/2018 ,
"In exercitarea atribuţiilor sale, ONAC acţionează în numele şi pentru utilizatori, exercită drepturile şi
îndeplineşte obligaţiile care revin acestora şi asigură. în calitate de parte, reprezentarea în justiţie a drepturilor si
intereselor utilizatorilor.
Mai mult, potrivit art. 10 alin. (10] din OUG nr. 46/2018:
"Contestaţiile împotriva actelor emise de ONAC în cadrul sau în legătură cu procedurile de atribuire centralizate,
inclusiv cererile de suspendare a procedurilor de atribuire centralizate, se introduc în contradictoriu cu ONAC în
calitate de emitent al actelor autorităţii contractante, ONAC are calitatea de parte în procesele şi cererile privind
acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurilor de atribuire centralizate pentru
încheierea acordurilor-cadru".
Astfel, calitatea procesuală pasivă aparţine exclusiv Autorităţii contractante, adică ONAC, iar nu D.S.U. care are
calitatea de „utilizator" în sensul OUG nr. 46/2018.
Pentru aceste motive, se impune respingerea solicitării petentei de „citare" a DSU în cauză.
În drept, ne întemeiem prezenta pe prevederile art. 31 din Legea nr. 101/2016, precum şi pe toate textele legale
invocate în cuprinsul prezentei.

Curtea, analizând decizia CNSC prin prisma criticilor formulate de petenta, autoritatea
contractantă Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), constată următoarele:
Preliminar, în ceea ce priveşte nulitatea plângerii, Curtea constată că aceasta conţine critici cu privire
la modul de soluţionare de către CNSC, a contestaţiei formulate de Asocierea Sante. Potrivit art.29 din
Legea nr.101/2016, „deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către autoritatea
contractantă şi/sau de către orice persoană vătămată de măsurile dispuse de Consiliu cu plângere la instanţa
de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie”. În cuprinsul plângerii,
petenta a expus, în combaterea soluţiei Consiliului, argumentele sale asupra situaţiei de fapt şi a invocat
prevederile legale care, în opinia sa, justificau respingerea contestaţiei.
21
 În fapt, petenta Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate a organizat o negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „«Analizoare
portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi» pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicale", prin
transmiterea, în data de 23.12.2020, a invitaţiei de participare nr. 6275/CN/23.12.2020 către cinci operatori
economici. Valoarea totală estimată a achiziţiei este de 22.682.595,00 lei
Până la termenul-limită de 6 ianuarie 2021, au depus ofertă următorii operatori economici: ………..
Potrivit raportului procedurii nr. 1172/13.01.2021, „La data de 12 ianuarie 2021, Departamentul pentru Situaţii
de Urgenţă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a transmis adresa nr. 1743140/12.01.2021, înregistrată la ONAC cu nr.
1160/CN/12.01.2020, prin care solicita ONAC iniţierea «demersurilor necesare încetării procedurii de achiziţie pentru produsul
analizoare portabile pentru gaze sangvine şi electroliţi, în vederea reanalizării specificaţiilor, pentru a corespunde cu necesităţile
beneficiarului», respectiv «analizoare portabile, atât pentru structurile de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă
prespitalicească».
Faţă de cele menţionate în adresa rubricata mai sus, membrii comisiei de evaluare constată că, prin reanalizarea
specificaţiilor tehnice, ulterior datei Urnită de depunere a ofertelor s-ar modifica documentaţia de atribuire (caiet de sarcini’,
specificaţii tehnice etc.), iar reanalizarea ofertelor> depuse în cadrul procedurii ar fi imposibilă, conducând ia declararea
acestora ca «neconforme». De asemenea, membrii comisiei de evaluare constată că se află în imposibilitatea continuării
procedurii de atribuire, respectiv a încheierii acordului-cadru şi, la solicitarea expresă a beneficiarului, Departamentul pentru
Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, vor propune conducătorului autorităţii contractante anularea
procedurii de atribuire (…)”
La finalul raportului s-a consemnat că, în baza dispoziţiilor art. 127 alin. (1) lit. m) din H.G. nr.
395/2016 şi a art. 212 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016, membrii comisiei de evaluare propun
anularea procedurii.
Decizia de anulare a procedurii de atribuire a fost contestată de Asocierea Sante, care a solicitat
anularea raportului procedurii şi a deciziei de anulare a procedurii, cu obligarea autorităţii contractante la
reluarea şi continuarea procedurii de atribuire şi evaluarea ofertei depusă de asocierea Sante.
CNSC, admiţând contestaţia, a apreciat insuficientă motivarea autorităţii contractante care a stat la
baza deciziei de anulare a procedurii, reţinând că:
- motivul faptic al luării deciziei atacate constând în pretinsa necesitate a „reanalizării specificaţiilor, pentru a
corespunde cu necesităţile beneficiarului", respectiv „analizoare portabile, atât pentru structurile de primiri urgenţe, cât şi pentru
serviciile de urgenţă prespitalicească" exprimă doar nevoia de reanalizare, iar nu şi nu şi erorile şi omisiunile care afectează actele
emise de autoritate în procedura iniţiată şi care nu pot fi remediate în condiţiile depunerii de oferte, respectiv specificaţiile ce sunt
necesar a fi reanalizate şi motivul unei astfel de măsuri.
- autoritatea contractantă nu evidenţiază nici remedierile care s-ar impune asupra specificaţiilor tehnice şi care fac
imposibilă continuarea legală a acestei proceduri, şi nici motivele pentru care actuala concepţie a actelor procedurii nu răspunde
necesităţilor beneficiarului. Or, justificarea anulării procedurii de atribuire şi publicarea ei reprezintă obligaţii ale autorităţii
contractante, conform art. 213 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel încât aceasta avea sarcina unei temeinice motivări a măsurii
extreme luate după depunerea ofertelor.
-nici din demersul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, înscris în adresa nr. 1743140 din 12.01.2021, care a
determinat anularea procedurii, nu rezultă o motivare suplimentară a situaţiei de fapt care a generat nevoia de anulare a prezentei
achiziţii. O astfel de justificare ar fi trebuit să vizeze cel puţin specificaţiile tehnice a căror oportunitate este depăşită, în ce măsură
ele nu mai răspund nevoii beneficiarului, încălcările prevederilor legale determinate de aceste erori şi/sau omisiuni, scopul precis
indicat al necesităţii reanalizării specificaţiilor, consideraţii privind imposibilitatea încheierii acorduiui-cadru etc. Consideră
Consiliul că „această din urmă menţiune a Consiliului este susţinută şi de dispoziţiile art. 5 alin. (4) din OUG nr. 11/2020 privind
stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, conform cărora „Monitorizarea acordurilor-
cadru şi încheierea contractelor subsecvente pentru achiziţiile prevăzute la art 4 alin. (2) se realizează de către Departamentul
pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
- „este evident că, în realitate, motivul anulării prezentei proceduri de atribuire este reprezentat de invocarea culpei
beneficiarului achiziţiei.” În dezvoltare acestei teze, Consiliul invocă practica judiciară în materia achiziţiilor publice potrivit
căreia invocarea propriei culpe a achizitoarei (beneficiarului, în cazul analizat) nu poate reprezenta motiv valid al anulării unei
proceduri de achiziţie publică, faptul că „necesitatea şi oportunitatea unei achiziţii sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă şi
reprezintă atributul şi responsabilitatea exclusivă a acesteia, însă, odată lansată şi făcută publică procedura, aceste două elemente
ies din sfera de decizie a autorităţii, aceasta fiind obligată la stabilirea unui câştigător şi la semnarea documentului de achiziţie.” şi

22
că „măsura anulării procedurii în prezenta cauză vine să ignore amintitul principiu al asumării răspunderii, în sensul că
documentaţia de atribuire necontestată şi-a consolidat forţa obligatorie atât pentru ofertanţi (conform art. 123 alin. 1 din HG nr.
395/2016), cât şi pentru autoritatea contractantă, ţinută să îşi respecte propriile reguli de achiziţie. Or, culpa achizitoarei (autoritate
contractantă si beneficiar) în gestionarea condiţiilor achiziţiei nu reprezintă una dintre circumstanţele în care legea obligă la
anularea procedurii de atribuire. Astfel, nu pot fi calificate drept „încălcări ale prevederilor legale" erorile sau omisiunile
(neindicate de autoritate, de altfel) cauzate de culpa achizitoarei. „Răzgândirea" beneficiarului asupra specificaţiilor produselor de
achiziţionat, pe parcursul derulării procedurii, nu se înscrie în rândul motivelor stabilite de legiuitor pentru luarea unei asemenea
măsuri.”
- Decizia autorităţii este nelegală şi dacă este analizată din perspectiva obiectului atribuirii, care nu este un contract de
achiziţie publică, ci un acord-cadru de furnizare, iar acest act juridic presupune, prin definiţie, ajustări ale cantităţilor care se vor
livra. Potrivit definiţiei legale, acordul- cadru este acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi
unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute
în vedere. Autoritatea încheie acordul-cadrul pe bază de estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe
durata întregului acord- cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract
subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acorduiui-cadru.
Acordul-cadru, spre deosebire de contractul de achiziţie publică, nu obligă la atingerea întregii valori ofertate şi, cu atât
mai puţin, a celei estimate, autoritatea având libertatea de a contracta ulterior produse într- un volum mai mic (cantitate mai mică).
Din reglementarea acorduiui-cadru rezulta că încheierea lui nu are ca efect prestaţii efective ale părţilor, ci reprezintă,
mai degrabă, o promisiune de contractare viitoare pe baza regulilor stabilite în acord, decizia de încheiere a contractelor
subsecvente aparţinând achizitoarei.
Astfel, potrivit art. 108 alin. (1) lit. b) din HG nr. 395/2016, prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă îşi
asumă faţă de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv şi obligaţia principala de a
atribui contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze
produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acorduiui-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea
acestuia.
Or, în condiţiile în care autoritatea contractantă nu arată, în justificarea deciziei luate, care sunt considerentele pentru
care obiectul achiziţiei, aşa cum a fost descris la iniţierea procedurii, nu satisface nevoile beneficiarului (nereieşind că nu mai este
nevoie de echipamentele astfel descrise), fiind necesară reanalizarea specificaţiilor, Consiliul stabileşte că nu se pot identifica în
cauză motive care să împiedice autoritatea să încheie acordul-cadru având ca obiect analizoarele portabile pentru gaze sangvine şi
electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicală, cu specificaţiile documentaţiei proprie acestei proceduri.

Prin punctul de vedere înaintat la dosarul cauzei de Departamentul pentru Situaţii de urgenţă,
acesta a arătat că motivele care au sta la baza emiterii solicitării de încetare a procedurii de achiziţie sunt
următoarele:
• expertul desemnat a realizat specificaţiile tehnice pentru un tip de echipamente destinate a funcţiona
pe mese de lucru sau pe standuri şi care nu pot să fie instalate şi utilizate în autospeciale de transport
prespitalicesc ( de exemplu ambulanţe) şi nici în unităţi de tratament mobile (de exemplu corturi sau
containere);
• noţiunea de "portabilitate" a echipamentelor a fost înţeleasă ca posibilitatea de a muta aceste
echipamente de un stand pe altul sau dintr-o încăpere în cealaltă şi nu ca posibilitatea de a lua aceste
echipamente în mână de către o persoană şi de a le lua şi utiliza în unităţi mobile de transport (ambulanţe)
sau de îngrijire a pacienţilor;
• expertul a realizat specificaţii pentru o altă clasă de produse decât cele care sunt necesare;
• această eroare a fost sesizată la momentul la care procedura de achiziţie era în curs de evaluare, deci
înainte de a se stabili un câştigător. La acel moment Departamentul pentru Situaţii de Urgenţe a solicitat
Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate anularea procedurii în vederea refacerii documentaţiei.

Aşadar, Curtea reţine că autoritatea contractantă ONAC a organizat procedura de achiziţie pe baza
unei documentaţii tehnice întocmite de beneficiarul bunurilor ce urmau a fi achiziţionate – Departamentul
pentru Situaţii de urgenţă - documentaţie care a fost întocmită pentru „analizoare portabile pentru gaze
sangvine şi electroliţi pentru asigurarea stocurilor de urgenţă medicale". La nivelul beneficiarului – iar nu a
23
achizitorului petent – noţiunea de „portabilitate” a fost înţeleasă greşit, ca implicând (doar) calitatea
analizoarelor de a fi deplasate dintr-o sală în alta, de pe un stand pe altul, iar nu - astfel cum a fost intenţia
beneficiarului - de a putea fi luate în mână şi purtate de personalul medical cu echipamentele specifice, în
ambulanţe sau în orice loc este necesar a fi utilizat. În consecinţă, în specificaţiile tehnice minime pentru
produsul „analizor portabil pentru gaze sangvine şi electroliţi” puse la dispoziţia ONAC de către DSU, este
menţionată, între altele: „greutate analizor: max 25 kg”. Această cerinţă, în mod evident, nu este
compatibilă cu calitatea de „a putea fi transportat cu uşurinţă”, necesară atingerii obiectivului beneficiarului.
Rezultă că eroarea a dus la întocmirea documentaţiei şi demararea procedurii pentru o altă clasă de produse
decât cele dorite de beneficiar.

Curtea reţine ca fiind incidente prevederile art.212 din Legea nr.101/2016 (“legea”), potrivit cărora:
„(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:
c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă
încheierea contractului;
(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în
care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se
află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor
prevăzute la art.2 alin.(2)."

În esenţă, problema care se pune în cauză este aceea de a stabili dacă legea dă posibilitatea anulării
procedurii de achiziţie în situaţia în care este eronată natura, categoria, tipul sau clasa de produse (bunuri,
lucrări, servicii) cu privire la care autoritatea contractantă a iniţiat achiziţia şi prin urmare documentaţia
tehnică este necorespunzătoare în unii dintre parametrii esenţiali.
Din art.212 alin.1 lit.c, rezultă că anularea procedurii de achiziţie este obligatorie când abateri grave
de la prevederile legale afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului.
Potrivit art.212 alin. (2), „În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale
se înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea
contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).”
Aşadar, procedura de atribuire se consideră afectată în cazul în care se îndeplinesc, în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
- în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire, se constată erori
sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute de ordonanţă.
- autoritatea contractantă se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective, fără ca acestea sa conducă, la
rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute de ordonanţă.
Deşi formularea art.212, care expune intr-o enumerare de 5 subpuncte situaţiile in care AC este
obligată să anuleze procedura, creează impresia unei reglementări restrictive a acestei instituţii, din
lecturarea celor 5 situaţii şi din modul în care acestea sunt exprimate, rezultă că, în realitate, AC are
posibilitatea acestui remediu pentru un număr semnificativ de situaţii în care, dintr-un motiv sau altul, a păşit
cu stângul în procedură. Concluzia rezultă chiar şi numai din analiza art.212 alin.1 lit.c, a cărui formulare –
„încălcări ale prevederilor legle” - este una foarte cuprinzătoare, ce permite includerea unei sfere largi de
nelegalităţi şi/sau neconformităţi tehnice, implicând, şi unele şi altele, consecinţa inoportunităţii sau
inadecvării achiziţiei.
Concepţia legiuitorului cu privire la necesitatea de modificare a documentaţiei tehnice iniţiale rezultă
implicit şi din art.55 din Norme (normele de aplicare a legii, aprobate prin HG nr.395/2016). Rezultă din
alin.2 al art.55 că legea impune anularea procedurii de atribuire în situaţia unor modificări ale
specificaţiilor tehnice dacă acestea sunt modificări substanţiale, adică “afectează atât de mult elementele
ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează
rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de
profil la care se adresează;” (lit.a)

24
 Aşadar, legea prevede explicit că modificările substanţiale conduc la anularea procedurii. Or,
modificarea parametrilor tehnici ai produselor ce se vor achizitionate – şi cu atât mai mult modificarea
clasei/categoriei/tipului de bunuri - se înscrie în categoria modificărilor substanţiale care afectează
„elementele ce descriu contextul achiziţiei publice” - obiectul acesteia şi categoria de folosinţă a produselor -
ducând la schimbarea indicatorilor principali şi justifică anularea procedurii. In speţă, modificarea tipului de
analizoare necesar şi a specificaţiilor tehnice, rezultată dintr-o înţelegere greşită a caracteristicii de a fi
„portabile” (adică manuale, accesibile inclusiv în intervenţa prespitalicească, pe ambulanţe, iar nu doar
deplasabile dintr-o încăpere în alta a unei unităţi sanitare), organizate de ONAC in calitate de mandatar al
beneficiarului Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, se încadrează în sfera modificărilor substanţiale
care justifică anularea procedurii.
In orice caz, Curtea consideră că nicio dispoziţie legală - fie la nivel de principiu, fie conţinând
reglementări punctuale şi detaliate – nu susţine ideea obligării autorităţii contractante ca, contrar scopului şi
interesului său legitim, să încheie un contract de achiziţie în a cărei procedură de atribuire ar fi greşit ea
însăşi. Dimpotrivă, fie că legea îi dă posibilitatea modificării documentaţiei de atribuire şi publicarea
modificărilor prin anunţ de tip erată în condiţiile art. 55 alin.1 din norme, fie că îi impune anularea
procedurii în condiţiile alin.2, concluzia nu poate fi decât aceea că o procedura eronat începută sau care pe
parcurs devine afectată de vicii care fac inutilă achiziţia trebuie stopată şi remediată, şi nicidecum
continuată în pofida intereselor legitime ale autorităţii contractante.
Soluţia este firească, deoarece obligarea autorităţii contractante la asumarea unor contracte de achiziţie
de bunuri, servicii sau lucrări care nu sunt conforme cu nevoile sale, cu consecinţa grevării bugetului public
cu cheltuieli inutile, nu poate fi folosită cu titlu de sancţiune faţă de AC; pentru sancţionarea unor greşeli
ivite în cadrul procedurii există mijloace specifice dacă se constată vreo culpă, fără a folosi fonduri publice
pentru aceasta. Pe de altă parte, deoarece achiziţiile publice sunt destinate îndeplinirii, ca scop final, a unui
interes public lato sensu, care nu poate fi atins sub nicio formă prin achiziţionarea unor produse care nu
satisfac nevoile obiective ale beneficiarului, asumarea unor astfel de contracte nu poate reprezenta nici
remediu pentru repararea eventualelor pagube generate operatorilor economici interesaţi sau ofertanţi,
existând, şi pentru aceasta, soluţii legale.
În orice caz, fie că recurgem la o analiza sistemică a legii achiziţiilor prin raportare la principii şi
scop, fie că ne limităm la interpretarea art.212 alin.2, concluzia nu poate fi, în opinia Curţii, decât aceea că,
în cazul constatării unor erori sau omisiuni („premisa”), legea obligă la adoptarea uneia dintre cele două
măsuri (consecinta) expres prevăzute de art.55 din Norme: fie să adopte măsuri corective, fie să anuleze
procedura. Or, este evident că modificarea caracteristicilor tehnice pentru o altă clasă de produse nu s-ar fi
putut face în cadrul aceleiaşi proceduri, ci necesită reluarea, din punctul intervenirii erorii, a etapelor
procedurii.
În ceea ce priveşte cerinţa ca erorile sau omisiunile să aibă ca efect încălcări ale prevederilor legale
care să afecteze procedura de atribuire (art.212 alin.2 din lege), este de observat scopul enunţat al
reglementării achiziţiilor publice, în art.2 alin.1 de a „realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în
condiţii de eficienţă economică şi socială”.
Prin eficienta utilizarii fondurilor publice se înţelege aplicarea procedurilor de atribuire
competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea
obţinerii raportului optim între calitate şi preţ şi supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică
(atât costurile aferente administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului).
Curtea reaminteşte că scopul pentru care achiziţionarea de bunuri şi servicii de către autorităţile
publice se face prin proceduri reglementate de achiziţie este acela ca, prin funcţionarea corespunzătoare a
mecanismelor concurenţiale (prin respectarea tratamentului egal între participanţi, transparenţă,
nediscriminare), să se asigure autorităţii publice premisele pentru obţinerea celor mai bune produse/servicii
(calitativ şi din punct e vedere al potrivirii cu necesităţile sale) la un preţ cât mai mic. Procedura achiziţiilor
publice este destinată în primul rând protejării intereselor autorităţilor publice, acesta fiind scopul final către
care se tinde prin asigurarea mecanismelor concurenţiale (participarea unui număr cât mai mare de operatori
economici), mecanisme care, în raport cu scopul final si cu autoritatea publică, reprezintă un scop mediat, un
mijloc. In acest fel, prin reguli transparente şi previzibile se evită atribuiri preferenţiale, la preţuri ce nu
corespund naturii sau calităţii produselor achiziţionate şi se asigură utilizarea eficientă a fondurilor publice,
25
în conformitate cu principiile care trebuie să guverneaze activitatea de gestionare a fondurilor bugetare,
potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010.
Or, în situaţia în care se constată pe parcursul procedurii că produsele ce fac obiectul achiziţiei nu
(mai) sunt cele necesare autorităţii publice, continuarea procedurii şi achiziţionarea acelor bunuri ar
reprezenta o certă pierdere financiară, o cheltuire nejustificată a fondurilor pentru acea entitate, ceea ce
contravine însuşi scopului iniţial al reglementării şi organizării procedurii de achiziţie: acela de a proteja
entitatea publică şi veniturile publice de practici care, altfel, ar putea plasa preferenţial interesul unor
operatorilor economici, în dauna instituţiei sau autorităţii achizitoare. Finalizarea unei achiziţii prin
încheierea contractului contrar voinţei achizitorului şi care în mod evident nu este utilă entităţii publice
contravine „gestionării eficiente a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung” precum
şi celorlalte principii ale Legii finanţelor publice nr.500/2002 şi Legii responsabilităţii fiscal-bugetare
nr.69/2010.
Prin raportare la legislaţia achiziţiilor publice, Curtea consideră că suntem in mod evident în prezenţa
unei situaţii de constatare pe parcursul procedurii a unor lipsuri sau erori pentru care nu se pot lua măsuri
corective decât prin anularea procedurii, care se încadrează în ipoteza art.212 alin.2 lit. c), teza întâi din
Legea nr.98/2016.
Nici în motivarea Consiliului, nici în întâmpinare nu se menţionează cum ar putea fi justificată, din
perspectiva actelor normative menţionate, încheierea unui contract de achiziţie publică – chiar dacă este
vorba doar despre încheierea unui acord-cadru, căci legea nu distinge - cu o valoare estimată de peste
22.600.000 lei, pentru achiziţia de bunuri despre care achizitorul şi beneficiarul afirmă că nu corespund
necesităţilor reale şi imediate ale sistemului medical.
Apărarea intimatei Sante potrivit căreia autoritatea contractantă nu îşi poate invoca propria culpa în
pregătirea procedurii de atribuire pentru a justifica anularea procedurii urmează a fi înlăturată ca nefondată,
având în vedere că autoritatea contractantă a anulat procedura în temeiul art.212 alin.1 lit c), iar, explicativ,
art.212 alin.2 prevede că „prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe parcursul
procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni...”. Or, este evident că atât erorile, cât şi omisiunile
(ca şi „încălcările prevederilor legale”) sunt datorate, în cvasi-majoritatea cazurilor, unei culpe; prin urmare
legea nu exclude culpa din lanţul de cauze potenţiale ale anulării unei proceduri. Totodată, legea nu face
nicio precizare sau distincţie cu privire la entitatea căreia i-ar putea fi imputabilă culpa. Prin urmare,
susţinerea intimatei conform căreia nu ar putea fi calificate drept încălcări ale prevederilor legale apte să
afectează procedura de atribuire "erorile sau omisiunile cauzate de culpa autorităţii contractante” nu are un
fundament legal explicit, fiind dedus pe cale de interpretare. In opinia Curţii, însă, astfel cum s-a arătat
anterior, legea nu numai că nu împiedică AC să anuleze procedura de achiziţie când există astfel de erori sau
omisiuni, ci chiar o obligă să ia măsuri care să împiedice încheierea contractului în astfel de condiţii,
respectiv fie să remedieze documentaţia de atribuire, fie să anuleze procedura.
De altfel, art.212 alin.1 lit c), în cele două teze ale sale – „încălcarea prevederilor legale” şi „este
imposibilă încheierea contractului” – reglementează două categorii distincte de cauze ce pot sta la baza
anulării procedurii: în primul caz anularea este cauzată de o „încălcare”, deci implicit de o culpă, specific
materiei fiind că aceasta poate aparţine inclusiv autorităţii contractante; în cel de-al doilea caz,
„imposibilitatea încheierii contractului” rezultă din alte motive, obiective, independente de vreo încălcare,
eroare sau omisiune. Prin urmare, Curtea nu îşi însuşeşte teza potrivit căreia anularea procedurii de achiziţie
publică poate interveni exclusiv pentru motive ce exclud culpa achizitorului, textul legal indicând,
dimpotrivă, o reglementare specifică acestei materii, în conformitate cu scopul legii.
Este adevărat că legea nu permite autorităţii contractante crearea unor circumstanţe artificiale de
anulare a procedurii (art.224 alin.1 lit. k din lege; art.145 din Norme: “Autoritatea contractantă nu are
dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a
procedurii.). „Crearea circumstanţelor artificiale” este însă o situaţie diferită de „constatarea erorilor” care
alterează esenţial procedura de achiziţie, şi presupune crearea deliberată – de către AC – a unor împrejurări
pe care tot ea le invocă în scopul anulării procedurii. Or, în speţă, nu suntem într-o astfel de situaţie, care de
altfel nici nu a fost invocată şi probată ca atare. În plus, actuala procedură a fost viciată nu prin
elemente/cauze generate pe parcursul procedurii, ci ab initio, prin obiectul eronat al achiziţiei. De altfel,

26
condiţia circumstanţelor „artificiale” interzis a fi folosite pentru anularea procedurii trebuie înţeleasă în
opoziţie cu cauzele „naturale” (între care erorile şi omisiunile) care permit anularea.
Mai mult, în speţă, nici nu se poate reţine o culpă a autorităţii contractante, care a organizat
procedura astfel cum a fost mandatat de DSU, pentru produsele pentru care chiar acesta întocmise
documentaţia tehnică, neputându-se, deci, reţine vreun demers „artificial” al autorităţii contractante. Se
reţine, ca relevant, faptul că ONAC furnizează activităţi de încheieri de acord-cadru „în numele şi pentru
utilizatori” conform art. 3 alin.1 din OUG nr.46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, iar potrivit art.8 alin.2 din acelaşi act normativ,
responsabilitatea cu privire la necesităţi, precum şi cu privire la datele transmise ONAC privind necesităţile
de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, precum şi orice alte date şi informaţii necesare în
legătură cu acestea revine utilizatorilor.
În ceea ce priveşte apărarea intimatei potrivit căreia decizia de anulare şi raportul de anulare a
procedurii nu au fost motivate, Curtea o va înlătura, apreciind că, deşi succint exprimate, cuprind elementele
decisive – specificaţii tehnice necorespunzătoare pentru analizoarele portabile, care trebuie să servească
necesităţilor beneficiarului (structurilor de primiri urgenţe, cât şi pentru serviciile de urgenţă
prespitalicească) şi necesitatea reanalizării specificaţiilor tehnice în mod corespunzător, la solicitarea
beneficiarului DSU – astfel încât ofertantul să cunoască motivul concret pentru care autoritatea a decis
anularea procedurii. Astfel, Curtea apreciază că justificarea „în concret, a argumentelor pentru care consideră
că se impune reanalizarea specificaţiilor tehnice” este evidentă, şi anume că cele din documentaţie nu
corespund, nu sunt adecvate necesităţilor beneficiarului.
Pentru considerentele expuse, apreciind temeinică şi legală decizia de anulare a procedurii de
achiziţie publică a petentului ONAC, Curtea va admite plângerea şi va modifica Decizia CNSC
nr.353/C4/149 din 18.02.2021, în sensul respingerii contestaţiei formulate de intimata SC X SA, ca
neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Admite plângerea formulată de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU ACHIZIŢII

CENTRALIZATE, cu sediul în București, BD. Regina Elisabeta, nr. 3, sector 3, împotriva deciziei
Consiliului Naţional De Soluţionare A Contestaţiilor nr. 353/C4/149 de la data de 18.02.2021, în
contradictoriu cu intimaţii SC X SA, cu sediul în București, , şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE,
cu sediul în București, sector 1, Piaţa Revoluţiei, nr. 1 A .
Modifică Decizia nr…………/C4/149 din 18.02.2021 în sensul că respinge contestaţia formulată de
intimata SC X SA, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată azi, 1 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

27
CERERE DE SUSPENDARE A PROCEDURII DE ACHIZIŢIE (RESPINSĂ)

ROMÂNIA
DOSAR NR. …………/2020

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA a IX-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2020
Curtea compusă din :
PREŞEDINTE –
JUDECĂTOR –
JUDECĂTOR –
GREFIER -

Pe rol se află soluţionarea cererii de suspendare formulată de petenta Y S.R.L. în contradictoriu

cu intimatul Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate având ca obiect litigiu privind achiziţiile
publice.

28
 La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns petenta, prin avocat cu împuternicire
avocaţială seria B nr.5421724/2020 şi intimatul, prin consilier juridic Preda Ilie, cu delegaţie la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că la data de 15.12.2020
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a transmis documentaţia care a stat la baza emiterii
deciziei contestaţiei.
Petenta, prin avocat, depune la dosar note scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă
cuvântul pe cererea de suspendare.
Petenta, prin avocat, solicită admiterea cererii de suspendare aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli
de judecată pe cale separată.
Apărătorul petentei susţine că faţă de neclarităţile şi încălcările ce decurg din Documentaţia de
Atribuire a acordului-cadru de achiziţie publică privind furnizarea de combustibili pentru parcul auto al
utilizatorilor, autorităţi publice, petenta a formulat contestaţie. Criticile petentei au fost admise în parte prin
decizia CNSC, Consiliul dispunând obligarea autorităţii contractante la remedierea Documentaţiei de
Atribuire.
Împotriva Decizie CNSC, petenta a formulat plângerea care face obiectul dosarului nr. 6938/2/2020,
de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi pentru care s-a fixat un prim termen de judecată pentru data de 28
ianuarie 2021.
In urma unei pseudo-remedieri a Documentaţiei de Atribuire, Autoritatea Contractantă a reluat
Procedura de Atribuire, a fixat data de depunere a ofertelor pentru 07.12.2020 respectiv pe cea de evaluare
a acestora pentru 25.01.2020.
Pentru salvgardarea drepturilor petentei şi pentru salvgardarea interesului public, având în vedere
amploarea achiziţiei publice, consideră că măsura suspendării este una absolut necesară, în măsura în care
nu afectează pe nimeni . Dacă plângerea se va soluţiona prin februarie 2021 contractul va fi deja atribuit şi
nu se va mai putea face nimic împotriva autorităţii contractante .
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a răspuns atât plângerii, invocând constatarea tardivităţii
plângerii formulată pentru diverse aspecte şi s-a apărat şi pe aspecte ce vizează cererea de suspendare, deşi
sunt două cereri diferite şi două dosare diferite.
Cu privire la chestiunea privind tardivitatea, apărătorul petentei susţine că prezentul dosar s-a format
ca urmare a cererii de suspendare formulată în temeiul art. 33 din Legea nr. 101/2016, acest aspect referitor
la tardivitate plângerii nu îşi are locul în acest dosar. Nu se pune problema tardivităţii în ceea ce priveşte
mai ales partea referitoare la comunicarea de către petentă a plângerii sau a cererii de suspendare către o
altă parte care ar fi fost în procedura din faţa C.N.S.C. Nu se pune problema comunicări către SC Almatar
Trans SRL pentru că nu a fost niciodată parte în faţa procedurii C.N.S.C, pentru că nu a constituită
cauţiunea în procedura din faţa C.N.S.C şi nu a fost analizată contestaţia, astfel că nu poate fi parte în
demersul procesual din calea de atac a plângerii, respectiv din cererea de suspendare ce face obiectul
prezentului dosar.
Motivele pentru care a solicitat suspendarea, apărătorul petentei susţine că autoritatea contractantă a
acţionat în această procedură de o manieră total haotică.
După pronunţarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în sensul admiterii în parte a
contestaţiei şi obligării la remedierea documentației, O.N.A.C. a dispus suspendarea procedurii, deşi era
obligată potrivit prevederilor legale să remedieze documentaţia de atribuire într-un anumit termen, nu a
făcut acest lucru, a recurs la o măsură care nici nu este prevăzută de prevederile legale, care impun
acţionarea de îndată în sensul deciziei CNSC şi remedierii documentaţiei de atribuire.
Din înscrisurile depuse la dosar (fila 90 din dosar) rezultă că petenta a făcut demersuri în faţa
ONAC, pentru că termenul de depunere a ofertelor era termenul de 23.11, petenta la 20.11.nu avea
cunoştinţă de ceea ce se întâmplă cu această procedură.
Această procedură de atribuire este una de o amploare extraordinară, faţă de numărul de utilizatori
vizaţi, în jur de 1.400, iar pe de altă parte valoarea acestei proceduri de atribuire estimată de autoritatea
contractantă între 220 şi 800 milioane euro.
Din maniera în care autoritatea a acţionat, atât anterior deciziei CNSC, dar şi ulterior deciziei CNSC
există suspiciuni rezonabile că autoritatea nu a înţeles să dea curs prevederilor legale, încercând să
29
 organizeze această procedură de atribuire de o manieră total netransparentă, aspect care face şi obiectul
plângerii formulată împotriva deciziei CNSC.
Indiciile de nelegalitate a conduitei ONAC în această procedură de atribuire este cea adoptată
ulterior deciziei CNSC.
Cu ignorarea punctului de vedere al ANAP, autoritatea contractantă a reluat procedura de atribuire si
a introdus un criteriu nou de atribuire, care încalcă flagrant prevederile legale în materia achiziţiilor publice.
Procedura de atribuire, astfel cum se desfăşoară la acest moment, nu se ridică la standardele impuse
de o procedură de atribuire de amploare, care presupune aproape 1400 de utilizatori, o valoare cuprinsă între
220 şi 800 milioane euro şi un angajament pe o perioadă de 4 ani, fiind incapabilă să modifice documentaţia
de atribuire conform deciziei CNSC
Orice procedură de atribuire trebuie să se desfăşoare cu respectarea principiului transparentei, care
presupune si ca deciziile autorităţii să de o manieră coerentă, care să faciliteze buna înţelegere a
documentaţiei de atribuire de către participanţii la procedură.
Prin documentaţia de atribuire s-a prevăzut că se vor atribui cel mult trei acorduri cadru, că
acordurile cadru vor fi încheiate pe o perioadă de 48 luni. Nu trebuiau analizate doar din perspectivă
formală, dacă legea permite sau nu încheierea unui acord cadru pentru o perioadă de 48 luni, ci trebuia
analizat de către autoritate dacă încheierea unui acord –cadru pe 48 de luni sau încheierea cu maxim trei
ofertanţi nu ar putea să afecteze o piaţă a combustibililor şi ar putea să ducă la întărirea poziţiei dominante a
unuia dintre actorii din piaţă. O astfel de analiză nu s-a făcut, iar în virtutea atribuțiilor pe care le are în baza
art. 5 din Nomele Metodologice, evidenţiate de autoritate în întâmpinare, ONAC ar fi trebuit să facă o
analiză aprofundată asupra acestui aspect, pentru a vedea dacă organizarea acestei licitaţii ar putea să
perturbe piaţa concurenţială din zona combustibililor. Din analiza făcută de ONAC rezultă că acesta a
efectuat anumite consultări cu utilizatorii, fapt irelevant pentru a vedea în ce măsură este afectată sau nu
concurenţa de o astfel de licitaţie publică şi cu operatorii economici din piaţă, care este o măsură
insuficientă. Deşi se face referire la aceste demersuri nu au fost prezentate documente din care să rezulte
efectuarea acestor demersuri.
Nu este argumentat, sub nicio o formă, care sunt acele argumente pentru care atribuirea unui acord-
cadru, pe o perioadă de 48 de luni, sau atribuirea pentru maxim trei ofertanţi, ar putea sau nu să afecteze
piaţa concurenţială.
Prin procedura de atribuire s-a prevăzut expres, faptul că în primul an, toate contractele subsecvente
cu toţi utilizatorii, se vor încheia cu primul concurent clasat în urma procedurii de atribuire.
Arată că a depus un studiu efectuat de Consiliul Concurenţei cu privire la piaţa de carburanţi din
România şi că se impune suspendarea procedurii de atribuire până când instanţa va soluţia plângerea care
vizează aspecte similare.
Intimatul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de suspendare, ca tardivă, pentru
motivele invocate în întâmpinare.
În susținerea excepţiei tardivităţii cererii de suspendare, reprezentantul intimatei susține că nu s-a
respectat termenul de depunere a cererii de suspendare de 5 zile de la comunicarea deciziei CNSC, în
temeiul art. 23 alin. 2 din Legea nr. 101/2016
Cu privire la fondul cererii de suspendare, reprezentantul intimatului arată că CNSC a soluţionat
temeinic şi legal aspectele invocate. Prin cererea de suspendare se încearcă inducerea în eroare a instanţei cu
privire la numărul utilizatorilor, care sunt 941.
Reprezentantul intimatului invocă excepţia lipsei calităţii procesuală activă a reclamantei şi excepţia
lipsei de interes, deoarece a depus în cadrul procedurii o ofertă conform specificaţiilor din documentaţia de
atribuire. Prejudiciul pe care îl invocă este aparent şi nereal.
S-a precizat în mod greşit că intimata a schimbat factorii de atribuire.
Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate – preţ, ponderea preţului la pompă, care va fi
valabil pe toată perioada de valabilitate, nu este preţul format conform documentaţiei la depunerea ofertei,
este preţul la pompă minus discount, nu se poate vorbi de denaturarea pieţei concurenţiale. Fiecare operator
economic are deplină libertate în a oferi cea mai bună variantă de preţ raportat la numărul de staţii de
distribuţie pe teritoriul României.
Curtea acordă cuvântul pe excepţia tardivităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii
procesuale active şi excepţia lipsei de interes.

30
 Petenta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei tardivităţii cererii de suspendare, arătând că nu
se aplică termenul de 5 zile menţionat de intimat . Acest termen este prevăzut pentru calea de atac împotriva
soluţiei pe cererea de suspendare formulată în faţa C.N.S.C.. Prezenta cerere de suspendare nu reprezintă
acea cale de atac, petenta a formulat cererea de suspendare întemeiată pe art. 33 din Legea nr. 101/2016,
care prevede că o acţiune de sine stătătoare în faţa instanţei de judecată permite formularea unei astfel de
cereri de suspendare. Comunicarea cererii de suspendare sau a oricărui alt act procesual către o societate,
care a fost parte într-un dosar conexat în faţa CNSC, dar a cărui cerere nu s-a soluţionat niciodată, pentru că
nu a depus cauţiune, ar fi absurdă. Art. 31 la care a făcut referire autoritatea contractantă în sensul că
plângerea şi alte acte s-au comunicat tuturor părţilor implicate în faţa procedurii din faţa CNSC se referă la
situaţia în care deşi nu a fost parte cineva în procedura din faţa CNSC, acesta atacă hotărârea CNSC, atunci
se va comunica acea cale de atac către toate părţile implicate, care au calitate procesuală.
Referitor la excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes, apărătorul petentei
susţine că a depus o ofertă în cadrul acestei proceduri pentru că termenul limită de depunere a ofertelor a
fost 7 decembrie, pentru că petenta doreşte să participe la această procedură, fiind o măsură pentru
salvgardarea drepturilor petentei şi pentru a-şi maximiza şansele pentru a putea să câştige procedura de
atribuire.
Petenta arată că nu a susţinut desfiinţarea ONAC, a susţinut că această procedură de atribuire
trebuia organizată, în aşa fel încât să nu conducă la distorsionarea pieţei de combustibili şi are atribuţia
legală de a aduna toate necesităţile de la o serie de autorităţi.
Intimatul, prin consilier juridic, susţine că dacă petenta consideră această cauză distinctă faţă de
cererea de suspendare, respinsă de către C.N.S.C., ar trebui să pună la dispoziţie cauţiunea legală, pentru a
contesta procedura şi nu decizia CNSC.
În conformitate cu dispoziţiile art. 394 alin.1 Cod de procedură civilă, Curtea declară închise
dezbaterile şi reţine cauza în vederea soluţionării cererii de suspendare.

C U R T E A,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …..2020 din 27.11.2020, petenta Y S.R.L. a
solicitat, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, suspendarea
procedurii de atribuire a acordului-cadru având ca obiect „Achiziţia centralizată pentru furnizarea de
combustibili (benzină şi motorină) pentru parcul auto al utilizatorilor pe bază de carduri” - anunţ publicat la
16 octombrie 2020 pe site-ul www.e-licitatie.ro până la soluţionarea plângerii împotriva Deciziei CNSC nr.
………/………… din 12.11.2020.
În motivarea cererii, petenta arată că sunt îndeplinite cerinţele cazului bine justificat şi pagubei
iminente prev. de art. 33 din Legea nr. 101/2016, conform semnificaţiilor date prin Legea nr. 554/2004,
având în vedere următoarele:
În ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat, petenta arată că modalitatea în care Autoritatea
Contractantă a acţionat înainte, dar şi după pronunţarea Deciziei CNSC pune participanţii la Procedura de
Atribuire într-o situaţie delicată, în care aceştia trebuie să mobilizeze resurse financiare şi umane pentru
pregătirea documentaţiei necesare participării la licitaţie, fără a şti cu exactitate care sunt criteriile de
atribuire care vor fi aplicate de Autoritatea Contractantă.
Conform jurisprudenţei, cazul bine justificat poate fi reţinut pe baza unor indicii de răsturnare a
prezumţiei de legalitate, identificate dintr-un probatoriu căruia nu i se poate pretinde amploarea şi
consistenţa dovezilor ce urmează a fi administrate in cadrul acţiunii in anularea actului, pentru că in cadrul
procedurii sumare a suspendării de executare nu poate fi prejudecat fondul litigiului (ICCJ, s. cont. adm. fisc,
Dec. nr. 2749 din 1 iunie 2012).
Prin urmare, fără a aduce în discuţie aspecte care ţin de fondul contestaţiei şi a plângerii împotriva
Deciziei CNSC deja formulate, urmează să puncteze o serie de aspecte care ridică serioase semne de
întrebare cu privire la legala desfăşurare a Procedurii de Atribuire.
1. Autoritatea Contractantă nu a procedat la remedierea Documentaţiei de Atribuire în termenul legal,
cu nesocotirea caracterului obligatoriu al Deciziei CNSC.

31
 Prin Decizia CNSC, Consiliul a constatat ca fiind întemeiate o serie de critici formulate de petentă
prin contestaţia formulată, între acestea numărându-se şi critica privitoare la componenta tehnică a criteriilor
de evaluare, având o pondere de 10% din punctajul total acordat participanţilor la Procedura de Atribuire.
Tot prin Decizia CNSC s-a dispus măsuri de remediere a Documentaţiei de Atribuire, Consiliul
indicând următoarele:
Admite, în parte, contestaţia formulată de către SC Y SRL, în contradictoriu cu autoritatea
contractantă OFICIUL NAŢIONAL PENTRU ACHIZIŢJI CENTRALIZATE, şi obligă autoritatea
contractantă la remedierea documentaţiei de atribuire, cu respectarea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din HG nr.
395/2016, astfel: (...).
În acest context arată că art. 55 alin. 1 din HG nr. 395/2016, la care face trimitere Decizia CNSC,
prevede următoarele: „în cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de
informaţiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un
anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de
data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare”.
Prin urmare, faţă de caracterul obligatoriu al Deciziei CNSC (aspect care reiese din lectura
prevederilor art. 28 alin. 1 din Legea nr. 101/2016) şi având în vedere faptul că data stabilită pentru
depunerea ofertelor în cadrul Procedurii de Atribuire a fost stabilită pentru 23 noiembrie 2020, Autoritatea
Contractantă trebuia să procedeze la modificarea Documentaţiei de Atribuire până cel târziu la data de 18
noiembrie 2020.
În schimb, Autoritatea Contractantă a acţionat de o manieră haotică, încercând să mascheze
nerespectarea dispoziţiilor legale.
În acest context arată că, faţă de faptul că pe site-ul www.e-licitaţie.ro, Procedura de Atribuire apărea
ca fiind suspendată, fără a fi afişată o decizie oficială a autorităţii în acest sens, petenta s-a adresat ONAC şi
a solicitat o confirmare cu privire la suspendarea Procedurii de Atribuire respectiv comunicarea actului prin
care s-a dispus această suspendare.
Astfel cum rezultă din răspunsul ONAC, autoritatea nu a luat măsurile de remediere în termenul legal
şi, văzându-se în imposibilitatea de a mai continua Procedura de Atribuire, a recurs la o măsură sui generis
respectiv aceea de suspendare a Procedurii de Atribuire.
Dincolo de faptul că măsura de suspendare a Procedurii de Atribuire nu a fost fundamentată pe nicio
prevedere legală, ea chiar vine în contradicţie cu prevederile art. 55 alin. 2 din Normele Metodologice ale
Legii Nr. 98/2016 care dispun după cum urmează:
„în condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul- limită
de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale
specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia
modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:
a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect
schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit fapt ce
afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează;
b)conduc la modificări substanţiale a criteriilor de calificare şi selecţie, în sensul extinderii nivelului
acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiţiei sau favorizarea unor anumiţi
operatori economici"
Astfel, în spiritul prevederilor sus-citate, în măsura în care Autoritatea Contractantă nu a reuşit să
modifice Documentaţia de Atribuire corespunzător Deciziei CNSC, aspect care afectează continuitatea
achiziţiei publice, autoritatea trebuia să recurgă la anularea Procedurii de Atribuire, iar nu la măsura
suspendării acesteia, care avea niciun fundament legal, nefiind permisă perse de legislaţia incidenţă în
materia achiziţiilor publice.
În plus, nu doar că Autoritatea Contractantă nu a procedat la remedierea Documentaţiei de Atribuire
în termenul legal, însă aceasta a dovedit iremediabil că nu are nici intenţia reală de a proceda la o asemenea
remediere.
Astfel, în ceea ce priveşte refacerea componentei tehnice a documentaţiei de atribuire impusă prin
Decizia CNSC, face trimitere la clarificarea din oficiu a anunţului de participare emisă de ONAC la data de
20.11.2020 prin care autoritatea a avut o tentativă de remediere a componentei tehnice, raportând această

32
componentă la numărul de staţii de distribuţie al participanţilor la procedură şi eliminând criteriul iniţial care
presupunea realizarea unui proiect social sau de mediu.
Cu privire la această tentativă de remediere a componentei tehnice, ANAP a indicat căi propunerea
ONAC „nu aduce avantaje concrete autoritatii, tinand cont de faptul ca cerinţa minima a caietului de sarcini
este reprezentata de deţinerea unei reţele de distributie la nivel naţional, iar distributia geografica a
beneficiarilor (autoritatilor) acordului cadru ar putea conduce la situatia in care doar unele autoritati sa fie
posibil avantajate de un număr mai mare de statii. Factorii de evaluare trebuie sa fie, să fie relevanţi şi să
reflecte avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate
sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractul".
Cu ignorarea punctului de vedere al ANAP, se pare că Autoritatea Contractantă intenţionează să reia
Procedura de Atribuire prin introducerea unui criteriu de atribuire care încalcă flagrant prevederile legale.
Prin urmare, este evident că Procedura de Atribuire, astfel cum se desfăşoară la acest moment, nu se
ridică la standardele impuse de o procedură de atribuire de amploare, care presupune aproape 1400 de
utilizatori, o valoare cuprinsă între 220 şi 800 milioane euro şi un angajament pe o perioadă de 4 ani, fiind
incapabilă să modifice Documentaţia de Atribuire conform Deciziei CNSC.
Orice procedură de atribuire trebuie să se desfăşoare cu respectarea principiului transparentei, care
presupune si ca deciziile autorităţii să iau de o manieră coerentă, care să faciliteze buna înţelegere a
documentaţiei de atribuire de către participanţii la procedură.
În acest sens, în jurisprudenţa sa (Cauza T-50/05), CJUE a arătat că:
Acest principiu al transparenţei are ca scop, în esenţă, să garanteze că este înlăturat riscul de
favoritism şi de comportament arbitrar din partea autorităţii contractante. Acesta presupune ca toate
condiţiile şi modalităţile procedurii de atribuire să fie formulate clar\ precis şi univoc în anunţul de
participare sau în caietul de sarcini.
Prin urmare, principiul transparenţei presupune ca toate informaţiile tehnice relevante pentru buna
înţelegere a anunţului de participare sau a caietului de sarcini să fie puse, de îndată ce este posibil, la
dispoziţia tuturor întreprinderilor participante la o procedură de achiziţii publice, astfel încât, pe de o parte,
să permită tuturor ofertanţilor mediu informaţi şi care dau dovadă de o diligenţă normală să înţeleagă
conţinutul exact al acestora şi să le interpreteze în acelaşi fel şi, pe de altă parte, să dea posibilitatea
autorităţii contractante să verifice dacă ofertele ofertanţilor corespund efectiv criteriilor care guvernează
contractul în cauză
După cum bine s-a arătat, prin Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice importanţa asigurării
transparenţei decizionale este deosebit de importantă tocmai pentru evitarea unor situaţii care se află la limita
legii, întrucât:
„Trasabilitatea şi transparenţa procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziţie sunt
esenţiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupţiei şi a fraudei."
Câtă vreme deciziile Autorităţii Contractante sunt lipsite de coerenţă, încalcă termenele legale
respectiv nu au niciun temei legal, se impune suspendarea Procedurii de Atribuire.
2. Autoritatea Contractantă trebuia să procedeze la anularea Procedurii de Atribuire.
Reaminteşte că, prin Decizia CNSC, Consiliul a dispus obligarea Autorităţii Contractante la
remedierea Documentaţiei de Atribuire, după cum urmează:
„- remedierea factorului de evaluare tehnic, în forma actuală, în sensul înlocuirii lui, astfel încât să fie
respectate normele legale anterior citate pe acest aspect;
- revizuirea termenelor aferente: emiterii cardurilor de alimentare, încărcării noilor oferte pe SEAP de
la data notificării, prezentării la sediul utilizatorilor de la data notificării ONAC, semnării contractului cu
fiecare utilizator;
- eliminarea sintagmei „utilizând doar factorul de evaluare stabilit la punctul 3.6.6.2.1. Componenta
financiară — Preţul ofertei în cadrul procedurii la secţiunea componenta financiaro alcătuit din Preţul la
pompă (Pqm/b) - Discount acordat (Pd)" şi menţinerea aceluiaşi criteriu de atribuire stabilit în fişa de date a
achiziţiei şi pentru contractele subsecvente."
Astfel, prin Decizia CNSC s-a dispus obligarea Autorităţii Contractante inclusiv la refacerea
criteriilor de atribuire a acordului-cadru, unul dintre aspectele esenţiale în orice procedură de atribuire.
Având in vedere amploarea remedierilor dispuse de CNSC, devin aplicabile prevederile art. 55 alin. 2
din Normele Metodologice ale Legii Nr. 98/2016.
33
 Conform acestor prevederi se impune prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor în
măsura în care modificarea documentaţiei de atribuire presupune un timp suplimentare pentru reacţia
potenţialilor ofertanţi, după cum urmează:
În condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul- limită de
depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale
specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia
modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:
a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect
schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce
afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează;
b) conduc la modificări substanţiale a criteriilor de calificare si selecţie, în sensul extinderii nivelului
acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiţiei sau favorizarea unor anumiţi
operatori economici"
Prin excepţie, aceleaşi prevederi ale art. 55 alin. 2 din Normele Metodologice ale Legii Nr. 98/2016
impun Autorităţii Contractante anularea procedurii de atribuire în situaţia în care modificarea Documentaţiei
de Atribuire presupune o modificare substanţială criteriilor de calificare şi selecţie cu posibile consecinţe
asupra competiţiei dintre ofertanţii la procedură.
Astfel, în virtutea prevederilor-sus citate şi având în vedere faptul că Autoritatea Contractantă este
nevoită să schimbe întreaga arhitectură a criteriilor de atribuire a acordului-cadru, aceasta trebuia să
procedeze la anularea Procedurii de Atribuire, iar nu la o continuare a acesteia.
Cu toate acestea, Autoritatea Contractantă a procedat la suspendarea Procedurii de Atribuire, pe un
termen nedeterminat, punând procedura sub semnul incertitudinii pentru ca ulterior să modifice criterii de
atribuire fără a tine cont de punct de vedere exprimat de ANAP.
În contextul în care Procedura de Atribuire este una de mare amploare, atât prin raportare la valoarea
sa cât şi prin raportare la numărul de utilizatori implicaţi, soluţia anulării procedurii şi reluării acesteia este
una evidentă şi singura care este în măsură să asigure atribuirea acordului-cadru cu respectarea principiilor
transparenţei, proporţionalităţii şi a tratamentului egal respectiv să asigure că operatorii economici sunt,
indiferent de talia lor, în măsură să pregătească oferte competitive şi conforme cu Documentaţia de
Atribuire.
Câtă vreme Procedura de Atribuire nu a fost anulată, desi Autoritatea Contractantă trebuia să ia
această măsură conform prevederilor aplicabile, se impune măsura suspendării procedurii, singura aptă să
pună capăt stării de ilegalitate evidentă în care se află Autoritatea Contractantă.
3. Derularea în continuare a Procedurii de Atribuire afectează mediul concurenţial din piaţa
distribuţiei de carburanţi
a) Precizări privitoare la piaţa de combustibil din România
La sfârşitul anului 2019, Consiliul Concurenţei a realizat un raport privind sectorul comercializării cu
amănuntul a carburanţilor auto din România, accesibil publicului larg.
Concluziile acestui raport pot fi rezumate la următoarele:
Piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi este una concentrata (caracter oligopolist) din cauza
prezentei pe piaţă a 4 jucători de dimensiuni importante, care acoperă circa 90% din totalul pieţei.
Caracterul oligopolist determină necesitatea continuării monitorizării pieţei de către Consiliul
Concurenţei.
Cea mai mare pondere in preţul final al carburanţilor este deţinuta de componenta fiscala, respectiv
TVA si acciza (48%-58%). Următoarea componenta este costul de achiziţie (30/40%-40/50%). Marja medie
neta (benzina standard si motorina) a fost intre 0 si 5%.
S-a constatat o anumită asimetrie in transmisia modificărilor cotaţiilor internaţionale pentru benzina
în preţul produsului din Romania, diferenţa de ajustare fiind însă foarte mică (1%), nefiind excluse şi limitări
impuse de setul de date.
Evoluţia marjelor din Romania s-a situat în eşalonul inferior al valorilor analizate, faţă de marjele
realizate de companii din Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria si Germania.
Nivelul corelaţiilor dintre preturile concurenţilor este foarte ridicat.
OMV Petrom acţionează, in general, ca un lider de preţ. Ca urmare a modificărilor de preţ iniţiate de
OMV Petrom ceilalţi competitori reacţionează într-un interval de maxim 24 de ore.
34
 Companiile concurente par sa evite un război al preturilor, preferând sa adopte un comportament
paralel cu privire la politica de preturi, indiferent daca este vorba de creşteri sau scăderi ale acestor preturi.
Astfel, pe baza informaţiilor disponibile pentru anul 2019, se poate concluziona că:
- din totalul vânzărilor în cadrul sectorului comercializării cu amănuntul de carburanţi (benzină şi
motorină), un procent semnificativ, respectiv aproximativ 7%, este reprezentat de vânzările către autorităţi
contractante in urma derulării de acestea de proceduri de achiziţie publică şi atribuirea de contracte. Acest
calcul se bazează pe volumul pieţei cu amănuntul (5 mii tone pe an, conform estimărilor Y SRL), raportat la
volumul estimat ce face obiectul Procedurii de Atribuire;
- din totalul vânzărilor în cadrul pieţei naţionale de carburanţi (benzină şi motorină), un procent
semnificativ, respectiv aproximativ 6%, este reprezentat de vânzările către autorităţi contractante in urma
derulării de acestea de proceduri de achiziţie publică şi atribuirea de contracte. Acest calcul se bazează pe
volumul pieţei naţionale (7 mii tone pe an, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică)
raportat la volumul estimat ce face obiectul Procedurii de Atribuire.
Având în vedere impactul pe care continuarea Procedurii de Atribuire respectiv încheierea unui
acord- cadru le-ar putea avea asupra pieţei de combustibil din România, astfel cum rezultă din cele de mai
sus, continuarea Procedurii de Atribuire respectiv încheierea unui eventual acord-cadru ar putea avea un
impact semnificativ iremediabil asupra pieţei de combustibil din România.
b) Indicii privitoare la încălcarea principiului concurenţei prin continuarea Procedurii de Atribuire
Jurisprudenţa constantă CJUE statuează în mod clar asupra obligaţiei autorităţilor de a evita
discriminarea ofertanţilor şi a asigura o poziţie de egalitate a acestora în cadrul procedurilor de achiziţie
publică, în cauza C-213/07, Michaniki AE, reţinându-se următoarele:
„45. Principiile menţionate, care au drept semnificaţie în special faptul ca ofertanţii trebuie să se afle
pe o poziţie de egalitate atât in momentul în care îşi pregătesc ofertele cât şi in momentul în care acestea sunt
evaluate de către autoritatea contractantă (a se vedea in acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2001, SIAC
Construction, C-19/00, Rec., p. 1-7725, punctul 34, si Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN si Wienstrom,
C-448/01, Rec., p. 1-14527, punctul 47), constituie într-adevăr, temeiul directivelor privind procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice (a se vedea, printre altele, Hotararea Universale -Bau si alţii,
citata anterior, punctul 91, si Hotararea din 19 iunie 2003, GAT, C-315/01, Rec., p. 1-6351, punctul 73), iar
obligaţia autorităţilor contractante de a asigura respectarea acestora corespunde chiar esenţei acestor
directive (a se vedea in acest sens Hotararea din 17 septembrie 2002, Concordia Bus Finland, C-513/99,
Rec., p. 1-7213, punctul 81, si Hotararea din 3 martie 2005, Fabricom, C- 21/03 si C-34/03, Rec., P. 1-1559,
punctul 26)."
Cu privire la acest aspect, tot în jurisprudenţa CJUE s-a reţinut necesitatea asigurării unei concurenţe
reale între participanţii la procedurile de atribuire, reţinându-se în Cauza Varec C-450/06 faptul că:
„Obiectivul principal al normelor comunitare in materie de contracte de achiziţii publice consta in
deschiderea spre o concurenţă nedenaturată in toate statele membre (a se vedea in acest sens Hotarârea din
11 ianuarie 2005, Stadt Halle si RPL Lochau, C 26/03, Rec., p. 1 1, punctul 44)."
De altfel, potrivit prevederilor art. 8 din Legea concurentei, instituţiile publice implicate în proceduri
de achiziţii publice, în mod direct sau indirect, prin organisme sau întreprinderi asupra cărora îşi exercită
controlul, sunt obligate să respecte principiile unei concurente efective, fiind interzisă intervenţia lor în
operaţiunile de piaţă de natură a afecta mediul concurenţial.
Prin urmare este limpede că (i) autorităţile contractante au obligaţia să asigure respectarea principiilor
achiziţiilor publice, in toate etapele procedurii de atribuire, obligaţia acestora corespunzând chiar esenţei
directivelor privind achiziţiile publice, (ii) autorităţile contractante au obligaţia sa nu adopte nicio măsură
care ar putea să denatureze concurenţa.
Acest ultim aspect aspect rezultă cu claritate din chiar preambulul Directivei 2014/24/UE în care se
precizează că procedurile de achiziţie publică nu trebuie să aibă drept efect distorsionarea concurenţei:
(31) (...) Ar trebui garantat faptul că situaţiile de cooperare public-public scutite nu au ca rezultat o
denaturare a concurenţei în raport cu operatorii economici privaţi în măsura în care situează un furnizor
privat de servicii într-o poziţie de avantaj faţă de concurenţii săi
Vizate de regulile enunţate mai sus, sunt în special acordurile-cadru care, în mod obişnuit, tind să
aibă o valoare considerabilă şi o durată de executare prelungită, aspect subliniat în preambulul Directivei

35
2014/24/UE, care arată să recurgerea la acorduri-cadru, în procedurile de achiziţie, trebuie limitată în aşa fel
încât să nu se denatureze concurenţa în piaţă, după cum urmează:
(61) (...) Nu ar trebui să se recurgă la acorduri-cadru în mod abuziv sau în aşa fel încât să împiedice,
să restrângă sau să denatureze concurenta.
În acest context şi faţă de amploarea Procedurii de Atribuire este limpede că anumite aspecte legate
de modul în care este organizată Procedura de Atribuire şi derularea contractelor subsecvente vor genera
distorsionarea concurenţei în piaţă prin: (i) limitarea numărului de furnizori selectaţi; (ii) criteriile de
atribuire referitoare la preţ şi discount şi (iii) durata acordului-cadru.
Astfel, din Documentaţia de Atribuire rezultă că, în urma procedurilor organizate de ONAC, vor fi
selectaţi cel mult trei furnizori cu care utilizatorii vor încheia ulterior contractele subsecvente, fără a fi
prezentată vreo justificare obiectivă pentru această limitare a numărului de furnizori selectaţi.
O astfel de limitare a numărului de furnizori reprezintă în mod implicit o restrângere a opţiunilor de
produse / preţ disponibile ulterior pentru utilizatori.
Totodată, această limitare a numărului de furnizori are un efect de închidere a pieţei, efect ce este de
nedorit pentru orice piaţă, cu atât mai mult pentru piaţa comercializării carburanţilor, cunoscută fiind ca o
piaţă de oligopol, cu un grad semnificativ de concentrare, şi cu privire la care autorităţile, dimpotrivă, ar
trebui să întreprindă măsuri de stimulare a concurenţei şi de eliminare a barierelor la intrare, facilitând
intrarea unor jucători noi sau a unor jucători de dimensiuni mai mici.
În acest sens, sunt şi prevederile din preambulul Directivei 2014/24/UE care prevăd în mod clar că
autorităţile contractante trebuie să ţină cont de efectele produse în piaţă prin derularea anumitor proceduri de
atribuire a unor acorduri-cadru, să ia în considerare opţiunea împărţirii pe loturi şi astfel să implice unui
număr cât mai mare de jucători din piaţă, după cum urmează
(78) În acest scop şi pentru a stimula concurenţa, autorităţile contractante ar trebui să fie în special
încurajate să împartă în loturi contractele mari (...). Autoritatea contractantă ar trebui să aibă obligaţia de a
lua în considerare oportunitatea împărţirii contractelor în loturi, păstrând în acelaşi timp libertatea de a
decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant, fără a fi supusă supravegherii
administrative sau judiciare. în cazul în care autoritatea contractantă hotărăşte că nu ar fi oportun să împartă
contractul în loturi, raportul individual sau documentele achiziţiei ar trebui să conţină o prezentare a
principalelor motive care să susţină alegerea autorităţii contractante. Astfel de motive ar putea fi, de
exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărţire ar putea restrânge concurenţa sau ar
risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că
necesitatea de a coordona diferiţii contractanţi pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a
contractului.
În ceea ce priveşte durata de 48 de luni a acordului-cadru, aceasta ar putea reprezenta, prin întinderea
ei mare, o barieră la intrarea pe piaţă, efectul nedorit fiind acela de închidere a pieţei pentru jucătorii ce nu au
fost selectaţi în vederea încheierii acordului cadru.
Astfel, ar putea fi excluşi, pentru o perioadă de 48 de luni, furnizori de carburanţi cu o putere de piaţă
mai redusă şi/sau care s-ar putea dovedi în timp mai eficienţi din punct de vedere economic (de ex. ar fi mai
bine plasaţi geografic).
Este bine-cunoscut faptul că încheierea unor contracte pe termen lung are un efect negativ avut
asupra concurenţei şi, ca atare, ar fi fost de preferat ca atribuirea acordului-cadru să se realizeze pentru
perioade de timp mai scurte şi cu participarea cât mai multor potenţiali furnizori.
Prin urmare, centralizarea la o asemenea amploare si volume a achiziţiilor publice de carburant va
avea ca rezultat o consolidare a poziţiei dominante a anumitor jucători deja bine poziţionaţi în piaţă.
Astfel, dacă până acum sectorul de clienţi, persoane juridice publice, a constituit o piaţă pentru toţi
vânzătorii de carburant din Romania, într-o concurenta loiala, principalul factor care ducea la câştigarea unei
licitaţii publice fiind preţul, alături de dimensiunea si omogenitatea reţelei de distribuţie, sistemul de
gestionare a cârdurilor pus la dispoziţia beneficiarului, precum si calitatea carburanţilor, ca si componenta
tehnica, prin atribuirea unui acord-cadru de dimensiunea financiară a celui preconizat de Autoritatea
Contractantă, în piaţa de carburant se va resimţi imediat un efect de restrictionare şi de limitatare a
concurentei respectiv de împărţire a pieţei de carburant, ceea ce nu poate fi permis.

36
 Prin urmare, pentru evitarea efectului de distorsionare a pieţei care ar putea fi cauzat prin derularea în
continuare a Procedurii de Atribuire, respectiv prin încheierea unui eventual acord-cadru, se impune
suspendarea acestei proceduri până la momentul soluţionării plângerii de către instanta.
În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, petenta susţine că, dincolo de faptul că Procedura de
Atribuire este lipsită de claritate şi previzibilitate, continuarea Procedurii de Atribuire este aptă să producă
pagube în patrimoniul său.
În primul rând, deoarece contestaţia formulată de petentă şi, subsecvent, plângerea împotriva Deciziei
CNSC vizează întreaga documentaţie de atribuire, in eventualitatea pronunţării unei decizii de admitere a
plângerii, dacă va fi aplicată măsura anulării procedurii de atribuire sau chiar măsuri suplimentare de
remediere în sarcina Autorităţii Contractante, acestea nu ar mai putea fi aplicate dacă, Autoritatea
Contractantă va fi continuat Procedura de Atribuire şi va fi atribuit şi încheiat eventual Acordul - Cadru
pentru furnizarea de carburanţi.
Altfel spus, în măsura în care Procedura de Atribuire nu este suspendată, iar plângerea este admisă,
există riscul ca între timp Autoritatea Contractantă să încheie Acordul-Cadru, cu consecinţa imediată a
păgubirii petentei.
În acest sens, în practica din domeniul achiziţiilor publice s-a reţinut în speţe similare că:
„(...) se impune măsura suspendării procedurii de atribuire, deoarece fiind vorba despre o contestaţie
formulată împotriva conţinutului documentaţiei de atribuire, în eventualitatea pronunţării unei decizii de
admitere a contestaţiei, dacă motivele invocate de contestator se vor dovedi întemeiate şi vor fi dispuse
măsuri de remediere în sarcina autorităţii contractante, acestea nu ar mai putea fi aplicate dacă autoritatea
contractantă ar continua procedura de atribuire."
În acest sens, face trimitere la datele indicate în Anexa 5 din care reiese volumul pe care societatea
petentă l-a comercializat către persoane juridice de stat şi care reprezintă un procent important al vânzărilor
petentei.
Presupunând că ar putea derula aceleaşi cantităţi, fie anual, fie în timpul celor 4 ani cât durează
acordul-cadrul care face obiectul Procedurii de Atribuire, volumul de combustibil este unul impresionant, iar
pierderea şansei de a comercializa acest volum se traduce în mod evident într-o pierdere majoră pentru
petentă.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2016 precum şi cu practica din
domeniul achiziţiilor publice, consideră că prin suspendarea Procedurii de Atribuire sunt protejate şi
interesele autorităţii contractante prin promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea
tratamentului egal şi nediscriminarea acestora şi asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.
În concluzie, este limpede că continuarea Procedurii de Atribuire, este păguboasă în orice situaţie,
atât pentru petentă (şi ceilalţi ofertanţi) cât şi pentru Autoritatea Contractantă, fiind necesară suspendarea
acesteia până la soluţionarea contestaţiei.
În drept, petenta a invocat Legea 98/2016, Legea nr. 101/2016, precum şi orice alte dispoziţii legale
precizate în cuprinsul prezentei cereri.
La termenul din 16.12.2020, intimatul Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate a invocat
excepţiile tardivităţii, lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes.
Analizând cu prioritate aceste excepţii, Curtea le apreciază ca fiind neîntemeiate, având în
vedere următoarele:
Obiectul cauzei este reprezentat de o cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la
soluţionarea unei plângeri formulată împotriva unei decizii pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor întemeiată pe prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 101/2016.
Potrivit acestei prevederi „În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,
instanţa poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere dată cu citarea părţilor, suspendarea
procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului până la soluţionarea cauzei. Încheierea este definitivă”.
Rezultă, din prevederile de mai sus, că cererea de suspendare se poate face până la soluţionarea
cauzei, adică până la soluţionarea plângerii.
În cazul de faţă, plângerea formulată de petenta Y SRL împotriva Deciziei CNSC nr. 2082/C6/2366,
2378 din 12.11.2020 face obiectul dosarului nr. 6938/2/2020 în care a fost stabilit termen de judecată la data
de 28.01.2021.

37
 Prin urmare, nefiind soluţionat dosarul ce are ca obiect plângerea petentei împotriva Deciziei CNSC
nr. 2082/C6/2366, 2378 din 12.11.2020, Curtea constată că cererea de suspendare este formulată în termenul
prev. de art. 33 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, astfel că va respinge excepţia tardivităţii.
De asemenea, Curtea constată că persoana care a formulat cererea de suspendare a procedurii de
atribuire este chiar operatorul economic care a formulat plângerea din dosarul nr. 6938/2/2020 şi care a
contestat documentaţia de atribuire a achiziţiei publice la care dorea să participe, astfel că are atât calitate
procesuală activă, cât şi interes să formuleze cererea de suspendare. Faptul că a depus şi ofertă în cadrul
procedurii, nu înseamnă că nu mai are interes de a solicita suspendarea procedurii de atribuire, atâta timp cât
procedura nu a fost finalizată, iar evaluarea ofertei urmează a se realiza conform documentaţiei contestată de
petentă.
Faţă de cele arătate mai sus, Curtea va respinge şi excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei
de interes, ca neîntemeiate.
În ceea ce priveşte aspectele de fond ale cererii de suspendare, Curtea constată şi reţine
următoarele:
Din prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, al căror conţinut a fost redat mai sus, rezultă
că trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, două condiţii pentru a se putea dispune suspendarea executării
procedurii de atribuire până la soluţionarea plângerii formulate împotriva deciziei CNSC şi anume:
- să existe un caz bine justificat;
- măsura să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente.
Prima cerinţă a cazului bine justificat presupune, conform definiţiei art. 2 alin. 1 lit. t din Legea
554/2004, „împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă
în privinţa legalităţii actului administrativ”.
Pentru a stabili îndeplinirea acestei condiţii, instanţa de contencios administrativ nu trebuie să
prejudece fondul litigiului, ci efectuează doar o cercetare sumară a aparenţei dreptului.
Curtea mai reţine că, în cazul de faţă, în care se solicită suspendarea procedurii de atribuire până la
soluţionarea plângerii formulate împotriva Deciziei Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr.
2082/C6/2366, 2378 din 12.11.2020, aspectele de nelegalitate invocate în susţinerea cererii de suspendare
trebuie să se refere la actul contestat prin plângere, adică la Decizia CNSC, şi, în mod implicit, la actul
autorităţii contractante ce a făcut obiectul contestaţiei soluţionate prin Decizia CNSC.
Verificând argumentele invocate de petentă prin cererea de suspendare, Curtea constată că primele
două aspecte invocate de petentă se referă la modalitatea în care autoritatea contractantă a pus în aplicare
Decizia CNSC contestată de petentă şi la faptul că autoritatea contractantă nu a anulat procedura în urma
Deciziei CNSC prin care fusese admisă, în parte, contestaţia petentei.
Aceste argumente nu vizează legalitatea Deciziei CNSC contestată de petentă prin plângere, astfel că
ele nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa acestei decizii, care să justifice suspendarea
procedurii de atribuire în temeiul art. 33 alin. 1 din Legea nr. 101/2016.
În ceea ce priveşte argumentele petentei privind afectarea mediului concurenţial pe piaţa distribuţiei
de carburanţi, Curtea reţine că sunt chestiuni de fond, a căror aparenţă de temeinicie nu se poate stabili în
urma unei cercetări sumare a cauzei, ci necesită o analiză aprofundată a argumentelor părţilor, a prevederilor
legale aplicabile şi a probelor administrate.
Prin urmare, Curtea apreciază că motivele invocate de petentă nu creează o îndoială serioasă în ceea
ce priveşte legalitatea Deciziei CNSC ce formează obiectul plângerii, şi implicit în ceea ce priveşte actul
autorităţii contractante ce a făcut obiectul contestaţiei soluţionate prin Decizia CNSC, astfel că nu este
îndeplinită cerinţa cazului bine justificat.
Referitor la cea de-a doua cerinţă a pagubei iminente, Curtea reţine că potrivit art. 2 alin. 1 lit. ş din
Legea 554/2004 paguba iminentă este reprezentată de „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz,
perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”.
Petenta susţine că prin continuarea procedurii de atribuire lipsită de claritate şi previzibilitate se pot
produce pagube în patrimoniul său, iar, în ipoteza admiterii plângerii, dacă va fi anulată procedura sau se vor
lua măsuri suplimentare de remediere, acestea nu ar mai putea fi aplicate dacă autoritatea contractantă va
continua procedura, va atribui şi va încheia Acordul-cadru de furnizare carburanţi.
Curtea reţine că o viitoare încheiere a contractului cu un alt ofertant poate produce pierderi petentei,
însă, la acest moment, având în vedere că ofertele nu au fost încă evaluate şi că petenta are posibilitatea de a
38
contesta rezultatul procedurii de atribuire, nu este previzibilă încheierea contractului anterior soluţionării
plângerii.
Prin urmare, Curtea apreciază că prejudiciul viitor invocat de petentă nu îndeplineşte cerinţa de a fi
previzibil, astfel că nu este îndeplinită nici cerinţa pagubei iminente.
Faţă de toate considerentele de mai sus, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite cerinţele cumulative
prev. de art. 33 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, astfel că va respinge cererea de suspendare a procedurii de
atribuire formulată de petenta Y S.R.L., ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge excepţiile tardivităţii, lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes.

Respinge cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată de petenta Y S.R.L. cu sediul
ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul……….., Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul
Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, sediul în Bd. Regina Elisabeta nr. 3, Sector 3, Bucureşti, ca
nefondată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 16.12.2020.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

4ex/………

39
 Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2020:178.001414
DOSAR NR. 3140/2/2020

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de 25.08.2020
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: Carmen Elena Iliescu
JUDECĂTOR: Cristina Maria Irimia
JUDECĂTOR: Roxana Chiuariu
GREFIER: Petronela Marcu-Cotici

Pe rol se află soluţionarea plângerii formulate de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU

ACHIZIŢII CENTRALIZATE împotriva Deciziei nr. 23880/916/C9/17.06.2020 pronunţate de Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în contradictoriu cu intimata Y SRL şi intervenienta SC X, având ca
obiect „litigiu privind achiziţiile publice – contestaţie atribuire”.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, se prezintă petentul, prin consilier juridic cu
delegaţie de reprezentare la dosar, intimata, prin apărător ales Iacob Sorin Bogdan cu împuternicire
avocaţială la dosar fila 30, şi intervenienta SC X SRL, prin apărător ales cu împuternicire avocaţială la dosar
–fila 157.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Curtea ia act de conexarea dosarului nr. 3193//2/2020 la prezenta cauză motiv pentru care cadrul
procesual din punct de vedere al obiectului şi al părţilor este format din plângerile conexate formulate X, pe
de o parte, şi de autoritatea contractantă, pe de alta.
Curtea acordă cuvântul părţilor prezente pe admisibilitatea cererii de intervenţie formulată de X, în
condiţiile conexării.
Reprezentantul X Fashion menţionează că susţine cererea de intervenţie în temeiul art. 61 alin. 1
C.Pr.Civ.. Apreciază că prezenta cerere de intervenţie este o intervenţie accesorie, formulată în cadrul
dosarului având ca obiect plângerea împotriva deciziei CONSILIULUI NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A
CONTESTAŢIILOR. Susţine că există legitimitate în formularea cererii de intervenţie, fiind formulată în
interesul autorităţii contractante, precum şi interes în promovarea acesteia. Pentru toate aceste considerente,
reprezentantul X solicită admiterea în principiu a cererii de intervenţie.
Autoritatea contractantă, prin reprezentant, formulează concluzii de admitere în principiu a cererii de
intervenţie.
Intimata, prin apărător ales, consideră cererea de intervenţie accesorie inadmisibilă, solicitând
instanţei să observe faptul că X întruneşte 2 calităţi, intervenient accesoriu şi petentă, şi nu poate fi admis un
atare statut juridic. Faţă de incidenţa conexării cauzei nr. 3193//2/2020 la prezenta cauză, apare ca lipsită de
interes cererea de intervenţie accesorie.
Intervenienta X, prin apărător ales, solicită instanţei, în condiţiile în care va aprecia că cererea de
intervenţie ar fi neîntemeiată, să califice această cerere ca fiind întâmpinare la dosar.
Curtea, prin raportare la disp. art. 61 şi urm. C.Pr.Civ, apreciază că cererea de intervenţie este
inadmisibilă, fiind formulată de o parte care nu este străină de proces sens în care va califica respectivul
înscris ca fiind întâmpinare la dosar.
La interpelarea instanţei, părţile prezente susţin că nu mai au alte cereri de formulat, excepţii de
invocat sau alte probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau alte probe de administrat, instanţa acordă
cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei.

40
 Petenta autoritatea contractantă, prin consilier juridic, depune la dosar Decizia Consiliului Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor prin care s-a respins contestaţia iniţială a Y, respectiv cea de la data de
18.05.2020.
Intimata Y, prin apărător, susţine că reprezentantul autorităţii se află în eroare deoarece decizia nr.
994 are în vedere contestaţia formulată şi completată.
La interpelarea instanţei de judecată, toate celelalte părţi susţin că au cunoştinţă de documentul depus
la dosar de autoritatea contractantă.
Cu titlu preliminar, intimata Y solicită instanţei să pronunţe o soluţie asupra cererii de probatoriu
formulată de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU ACHIZIŢII CENTRALIZATE.
Petentul, prin consilier juridic, susţine că a formulat respectiva solicitare ca urmare a faptului că
instituţia nu avea expertiza tehnică necesară privind evaluarea produselor ofertate.
Curtea interpelează partea petentă dacă mai insistă în administrarea probei, cum a fost aceasta
solicitată.
Petentul, prin consilier juridic, precizează că nu mai insistă în administrarea probei cu expertiză.
Având cuvântul, în cadrul dezbaterilor, concluziile petentului sunt de admitere a plângerii, astfel
cum a fost aceasta formulată, anularea deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 994
şi menţinerea raportului de evaluare emis în cadrul procedurii. Totodată, la interpelarea instanţei de
judecată, precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru X, apărătorul ales, formulând concluzii asupra plângerii autorităţii contractante, solicită
admiterea acesteia, cu modificarea deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, iar pe fond,
cu respingerea contestaţiei formulate de intimata Y.
Pe propria plângere, reprezentantul X, arată că a invocat 3 excepţii în faţa Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor, care au fost respinse.
Mai precizează că procedura de achiziţie a avut ca finalitate încheierea acordului – cadru.
Referitor la inadmisibilitatea contestaţiei pe motiv că nu a fost constituită corespunzător cauţiunea,
arată că, în temeiul art. 61 1 alin.1 lit.d din Legea nr. 101/2016, cuantumul cauţiunii trebuia să fie de 2% din
valoarea ofertei declarate câştigătoare(calculând, cuantumul cauţiunii era de 2% din 28mil, respectiv
560.000lei). Susţine că a depus cu titlu de cauţiune jumătate din valoarea de 560.000, respectiv suma de
280.000, pentru plângerea formulată.
Referitor la tardivitatea formulării contestaţiei, precizează faptul că în contestaţia iniţială s-a criticat
faptul că obiectul de activitate al societăţii nu s-ar încadra în cerinţele prevăzute în documentația de
atribuire. Arată că, în urma verificărilor, autoritatea contractantă a considerat oferta X ca fiind conformă,
îndeplinind toate condiţiile din caietul de sarcini.
Contestatoarea – intimată a formulat o completare la contestaţia anterior menţionată, mult peste
termenul prevăzut de lege, prin care a indicat un alt motiv de respingere a ofertei X.
În ceea ce priveşte inadmisibilitatea contestaţiei, aceasta transpare prin raportare la decizia
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prin care i s-a dispus autorităţii contractante să
reevalueze oferta X. Procedura de achiziţie publică se finalizează prin anularea acesteia sau prin încheierea
contractului/acordului cadru, potrivit art. 211 din Legea nr. 98/2016.
Susţine faptul că CNSC a adăugat la cerinţele înscrise în documentaţia de atribuire.
Menţionează că în documentaţie există o cerinţă generică care se referă la faptul că produsul ofertat
trebuie să aibă o rezistenţă la impactul cu energie medie cf. standard SRN167.
CNSC a adăugat la condiţia impusă de autoritatea contractantă şi a interpretat caietul de sarcini în
sensul că specificaţiile acestuia s-ar referi la clauza nr. 722 standard care înseamnă rezistenţa produsului–
vizieră la particule trase cu viteză foarte mare (puşca cu alice). Apreciază că solicitarea autorităţii
contractante este de a-i fi livrat un produs rezistent, care să nu fie casant. Susţine că viziera ofertată în cauză
a fost livrată şi în derularea altui contract în număr de 1.350.000 unităţi, cu menţiunea că sunt rezistente,
anticeaţă, uşoare şi din materiale care nu se zgârie.
În concluzie, solicită admiterea plângerii X, cu modificarea deciziei Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor şi respingerea contestaţia formulată de intimată; precizează că nu solicită
cheltuieli de judecată.
Având cuvântul, intimata Y, prin apărător ales, solicită respingerea plângerilor ca neîntemeiate, cu
menţinerea deciziei atacate pentru motivele dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar.
41
 Punctual, asupra cuantumului cauţiunii, instanţa să aibă în vedere faptul că CNSC a considerat
aplicabile în cauză disp. art. 61 1 alin. 1 lit. C, care face vorbire de valoarea estimată a procedurii şi care
prevede limita maximă a cauţiunii la suma de 220.000lei.
Astfel, ca urmare a caracterului incert ca realizare a acordului – cadru, fiind vorba de o promisiune,
raportarea nu se poate face decât la o valoare estimată a acestuia.
Teza avansată de X nu poate fi primită în lipsa oricărui contract subsecvent sau reper care să
concretizeze o valoare, sens în care apreciază cauţiunea depusă de intimată ca fiind în deplină legalitate.
Asupra excepţiei tardivităţii, precizează că CNSC a oferit o soluție legală şi temeinică, având în
vedere că primul rezultat al procedurii a fost anulat la data de 13.05.2020 iar comunicarea acestuia s-a făcut
la data de 15.05.2020.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, arată faptul că Consiliul a apreciat corect, în temeiul
disp. art.9 alin.5 şi art.26 alin.101 din Legea nr. 101/2016.
În susţinerea punctului său de vedere, reprezentantul Y invocă temeiul juridic de la art. 34 coroborat
cu art. 58 şi urm. din Legea nr. 101/2016.
Asupra fondului plângerii, solicită instanţei să aibă in vedere, în primul rând, specificaţiile cuprinse
în caietul de sarcini definitivat.
Astfel, în Anexa I, la pct.4.1.2 se prevăd 2 cerinţe tehnice esenţiale, respectiv rezistenţa la
împroşcare cu lichide şi la impact cu energie medie, prin raportare la standardul nr. 166/2003. Apreciază că
această raportare este efectuată în spiritul disp. art. 160 din Legea nr. 98/2016. Este de reţinut că prin caietul
de sarcini nu se induc obligaţii generice, ci se face trimitere foarte clar la un standard comun, care prevede la
pct. 7.2.2 rezistenţa la impact cu energie medie iar la 7.2.4 rezistenţa la stropi.
Apreciază că este fondată opinia CNSC care a statuat că nu există niciun echivoc care să rezulte din
caietul de sarcini, referirea la standard a fost făcută doar pentru a oferi un reper pentru anumite chestiuni care
erau tranşate în mod clar prin specificaţiile conţinute de caietul amintit.
Este de acord cu ceea ce în mod temeinic a reţinut CNSC - cu precizarea că pentru aceeaşi lipsă a
rezistenţei la impact cu energie medie au fost şi alţi ofertanţi descalificaţi.
Solicită instanţei să mai observe faptul că, contrar afirmaţiilor petentei, nu se poate pune semnul
egalităţii între soliditatea mărită, cum încearcă aceasta din urmă să acrediteze, şi rezistenţa la impact cu
energie medie.
Soliditatea mărită este o condiţie preliminară pentru rezistenţa la impact cu energie medie, însă
testele care se fac pentru a verifica dacă produsul corespunde sau nu sunt total diferite.
Pentru toate aceste considerente, solicitarea intimatei Y este de respingere a plângerilor formulate, cu
menţinerea deciziei CNSC atacate.
Petenta, prin apărător ales, susţine că la dosarul administrativ există o adresă de la Centrul de
Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale cu nr. A2711/14.05.2020 şi
solicită instanţei să o ia în considerare la pronunţarea soluţiei în cauză.
Arată că pct.7.2.2 de care a făcut vorbire intimata privind protecţia împotriva particulelor lansate cu
viteză mare şi 7.2.4 care are în vedere impactul, nu sunt relevante în contextul pandemiei de Covid-19,
acestea fiind teste de protecţie împotriva acţiunilor mecanice.
În replică, intimata, roagă instanţa să observe că adresa la care s-a raportat petenta a survenit la data
de 14.05.2020, la aproximativ o lună de la data depunerii ofertelor.
La interpelarea instanţei, apărătorul ales al intimatei precizează că solicită cheltuieli de judecată în
cuantum de 3631 lei potrivit facturii pe care o ataşează la dosarul cauzei.
Curtea, în temeiul art. 394 alin. 1 NCPC, declară dezbaterile încheiate şi urmează a reţine cauza spre
soluţionare.

C U R T E A,

Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C. Pr. Civ., urmează a
amâna pronunţarea.
Pentru aceste motive,

D I S P U N E:
42
 Amână pronunţarea la 1 septembrie 2020.
Pronunţată azi, 25 august 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei
instanţei.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Carmen Elena Iliescu Cristina Maria Irimia Roxana Chiuariu

GREFIER,
Petronela Marcu – Cotici

ÎNCHEIERE
Şedinţa publică de la data de 01.09.2020

CURTEA,
În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive,

DISPUNE:
Amână pronunţarea la 9 septembrie 2020.
Pronunţată azi, 1 septembrie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Carmen Elena Iliescu Cristina Maria Irimia Roxana Chiuariu

GREFIER,
Petronela Marcu – Cotici

43
 Plângere respinsă

DOSAR NR. /2/2020

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA ……. DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.:
Şedinţa publică de la data de 9 septembrie 2020
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE:
JUDECĂTOR:
JUDECĂTOR:
GREFIER:

Pe rol se află soluţionarea plângerilor formulate de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU

ACHIZIŢII CENTRALIZATE şi de petenta - intervenienta SC X, împotriva Deciziei nr. …/C9/17.06.2020,
pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în contradictoriu cu intimata Y SRL, având
ca obiect „litigiu privind achiziţiile publice – contestaţie atribuire”.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 25.08.2020 când Curtea, având nevoie de timp pentru a
delibera, a amânat pronunţarea la data de 01.09.2020 şi respectiv la data de 09.09.2020, când a hotărât
următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra prezentei plângeri, constată următoarele:

Prin contestația depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, Y SRL a solicitat
anularea rezultatului procedurii de atribuire și a actelor subsecvente; obligarea autorității contractante la
adoptarea măsurilor ce se impun, reevaluarea ofertei depuse de X SRL, căreia i s-a atribuit cel mai mare
punctaj și primul loc și declararea acesteia ca inacceptabilă, întrucât nu îndeplinește condițiile de calificare
prevăzute în cadrul documentației, și ca neconformă, întrucât nu îndeplinește cerințele tehnice prevăzute în
cadrul documentației de atribuire; obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire și
stabilirea clasamentului ofertanților ținând cont de declararea ca inacceptabilă și neconformă a ofertei X
Fashion International SRL; suspendarea procedurii până la soluționarea pe fond a contestației;
X a formulat cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, solicitând admiterea
în principiu a cererii şi respingerea contestației formulate de Y SRL, în principal pe cale de excepție și, în
subsidiar ca nefondată.
Prin Decizia nr. ………./C9/916 pronunţată la data de 16.06.2020 Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor:
- a admis, în parte, contestația formulată de Y SRL, în contradictoriu cu Oficiul Național pentru
Achiziții Centralizate, și a anulat raportul/procesul-verbal de reevaluare nr. ……../CN/
15.05.2020 și comunicările privind rezultatul reevaluării subsecvente acestora. Obligă autoritatea
contractantă la reevaluarea ofertei X Fashion International SRL și stabilirea rezultatului
procedurii, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu respectarea celor din motivare, a
documentației achiziției și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice. Rezultatul
procedurii va fi comunicat operatorilor economici în termenul legal.
- a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere privind declararea inacceptabilă și neconformă a
ofertei X Fashion International SRL.
- a încuviinţat în principiu cererea de intervenție formulată de X Fashion International SRL și a
admis-o în parte.
Împotriva acestei decizii a formulat plângere Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate
solicitând anularea Deciziei nr. …../916/C9/17.06.2020 emisă de Consiliul Naţional de Soluţionare a
44
Contestaţiilor, menţinerea Raportului/Procesului - Verbal de reevaluare nr. …../CN/15.05.2020 şi
comunicările privind rezultatul reevaluării subsecvente acestora şi respingerea cererii contestatoarei privind
obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor efectuate în cursul soluţionării contestaţiei precum şi a
plăţii în cuantum de 4500 lei către societatea Y SRL, reprezentând onorariu avocat.
În motivare, a arătat următoarele:
La data de 02.04.2020 Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, în calitate de autoritate
contractantă conform prevederilor OUG 11/2020, a publicat în SEAP cu nr. ADV …../02.04.2020 si pe site-
ul oficial al instituţiei la secţiunea “ Comunicare” Invitaţia de participare cu nr. 2274/CN/02.04.2020 privind
procedura de negociere fără publicare prealabilă aplicată pentru atribuirea acordului cadru “Achiziţia de
echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie”, cod CPV 33100000-1 cuprinzând şi Caietul de Sarcini cu
specificaţiile tehnice (elaborate şi aprobate de specialişti din cadrul Departamentului pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, în
conformitate cu prevederile Art.5 alin.1 din OUG11/2020 reiterate şi la pct. 4.1 din Caietul de Sarcini)
aferente produsului ce urmează a fi achiziţionat.
Urmare publicării anunţului de participare, au fost depuse în termenul limită 17 oferte din partea
agenţilor economici interesaţi precum şi 3 oferte în afara termenului limită de depunere (aspect cuprins în
Raportul Procedurii cu nr. 3058/CN/07.05.2020)
La data de 02.04.2020 a fost constituită prin Ordin al Preşedintelui ONAC nr. 53/02.04.2020 (Anexa 3
a prezentei) - Comisia de Evaluare având în componenţa sa atât angajaţi ai ONAC (specializaţi în achiziţii
publice ) cât şi specialişti desemnaţi de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Institutul Naţional pentru Boli Infecţioase “
Matei Balş” (pentru evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic, responsabilitate atribuită acestora prin
OUG 11/2020, ONAC neavând competenţe în acest domeniu).
În cadrul procedurii de evaluare a ofertelor, experţii tehnici desemnaţi din cadrul comisiei au analizat
specificaţiile tehnice ale produselor ofertate de către participanţi, în corelare cu elementele solicitate la
punctele 2,3,4 din Anexa 1 a caietului de sarcini.
Conform prevederilor din Specificaţiile Tehnice (pct. 2.2.1) produsul trebuie să deţină certificare SR
EN 166 - Protecţie individual a ochilor, aspect contestat şi de către ..Y SRL în raport cu oferta depusă de SC
VIGGÓ Fashion Internaţional SRL, ori din studiul specificaţiilor tehnice depuse de ofertantul SC X SRL,
comisia a constatat faptul că acesta a trecut testul conform standardului 7.1.4.2 din oferta tehnică a
produsului depusă de SC X SRL.
Având în vedere destinaţia produsului şi faptul că până la momentul actual nu a fost stabilit în mod
expres un standard pentru rezistenţa la impact cu energie medie" pentru produsele de uz medical, iar cele
doua clase 7.1.4.2 cat şi 7.2.2 fac parte din standardul SR EN 166- privind echipamentele de protecţie, au
condus la aprecierea produsului de către comisie ca fiind unul conform din punct de vedere al destinaţiei.
Acest aspect a fost confirmat şi de intervenienta X FASHION INTERNATIONAL SRL, prin
depunerea la dosarul cauzei a adresei nr. A2711/14.05.2020 emisă de Ministerul Apărării Naţionale, Centrul
de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie, care învederează faptul că “ Testele din SR EN
166:2003 menţionate de dumneavoastră, pct. 7.2.2 (protecţie împotriva particulelor lansate cu viteză mare) şi
7.1.4.2 (impact cu bila de oţel de 45 de grame) nu le-am considerat relevante în contextul pandemiei de
COVID (ambele fiind teste de protecţie împotriva acţiunilor mecanice), relevant în cazul de faţă fiind testul
7.2.4 din SR EN 166:2003- Protecţia împotriva picăturilor şi împroşcărilor cu lichide”.
Ţinând cont de faptul că la momentul prezentei părerile şi opiniile atât ale părţilor implicate în speţa
dedusă judecăţii pentru o viziune clară asupra normelor şi standardelor aplicabile în materie consideră
necesară desemnarea din partea instanţei a unui expert autorizat pentru clarificarea aplicabilităţii celor două
norme aduse în atenţia onoratei instanţe faţă de produsul ce a stat la baza procedurii de negociere fără
publicare având ca obiect “Achiziţia de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie”, cod CPV
33100000-1.
În urma analizei Contestaţiei nr.19055/18.05.2020 depusă iniţial de societatea Y SRL, Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a emis încheierea cu nr. 869/C9/916 din 20.05.2020 prin care
respinge ca nefondată cererea contestatoarei de suspendare a procedurii de negociere fără publicare în
contradictoriu cu petenta, decizie just aplicată având în vedere faptul că după depunerea contestaţiei
(18.05.2020) societatea Y SRL, prin reprezentantul său legal, s-a prezentat la sediul ONAC pentru semnarea
45
Acordului Cadru cu nr. 3222/CN/18.05.2020 aferent procedurii de negociere fără publicare prealabilă având
ca obiect Achiziţia publică de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie, cod CPV 33100000-1
Echipamente medicale(Rev. 2) acesta fiind declarat câştigător clasat pe locul al 2 lea.
Intimata Y SRL a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de către
petenta Oficiul Naţional pentru Achiziţii şi menţinerea ca temeinică şi legală a soluţiei pronunţate de către
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în Dosarul nr. 916/C9/2020 prin Decizia nr.
994/16.06.2020, cu obligarea petentei ONAC, în calitate de autoritate contractantă, la adoptarea tuturor
măsurilor şi operaţiunilor necesare restabilirii legalităţii.
A solicitat, de asemenea, obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta
cauză.
În motivare a arătat următoarele:
Situaţia de fapt
1. Rezultatele procedurii de negociere fără publicare prealabilă aplicată pentru atribuirea
acordului cadru de “Achiziţia de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie”, cod CPV 33100000-1
publicată în SEAP cu nr. ADV1139367/02.04.2020, Invitaţia de participare 2274/CN/02.04.2020.
Prin Adresa de comunicare nr. 3080/CN/08.05.2020, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate
(O.N.A.C), în calitate de autoritate contractantă, a comunicat rezultatul procedurii de atribuire în cadrul
Procedurii de negociere fără publicare prealabilă aplicată pentru atribuirea acordului cadru de “Achiziţia de
echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie”, cod CPV 33100000-1 publicată în SEAP cu nr.
ADV1139367/02.04.2020 şi pe site-ul O.N.A.C la Secţiunea “Comunicate”, Invitaţia de participare
2274/CN/02.04.2020.
Conform Adresei de comunicare anterior menţionate, intimata a fost înştiinţată că oferta sa a fost
declarată admisibilă, iar după aplicarea criteriilor de atribuire şi algoritmului de calcul asociat, astfel cum a
fost prezentat în cadrul invitaţiei de participare, a obţinut 88,51 puncte, fiind clasată pe locul II.
Prin aceeaşi adresă, intimata a fost înştiinţată că au fost declarate admisibile de către comisia de
evaluare şi ofertele depuse de către următorii operatori economici:
• X Fashion International SRL -care a obţinut 97,50 puncte, fiind clasată pe Locul I;
• BD Lemntech SRL - care aobţinut 53,58 puncte, fiind clasată pe Locul III.
Prin Adresa de comunicare nr. 3150/CN/13.05.2020, în urma contestaţiilor, şi sesizărilor înaintate,
precum şi a notei Preşedintelui ONAC privind reevaluarea ofertelor, Oficiul Naţional pentru Achiziţii
Centralizate a comunicat anularea comunicării nr. 3080/CN/08.05.2020 privind rezultatul procedurii de
atribuire în cadrul Procedurii de negociere fără publicare prealabilă aplicată pentru atribuirea acordului cadru
de “Achiziţia de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie", cod CPV 33100000-1 publicată în SEAP
cu nr. ADV1139367/02.04.2020, urmând ca autoritatea contractantă să procedeze la reevaluarea ofertelor şi
să comunice rezultatul reevaluării în momentul finalizării acesteia.
Prin Adresa de comunicare nr. 3189/CN/15.05.2020. Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate
(O.N.A.C), în calitate de autoritate contractantă, a comunicat rezultatul procedurii de atribuire în cadrul
Procedurii de negociere fără publicare prealabilă aplicată în urma reevaluării ofertelor pentru atribuirea
acordului cadru de “Achiziţia de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie", cod CPV 33100000-1
publicată în SEAP cu nr. ADV1139367/02.04.2020 şi pe site-ul O.N.A.C la Secţiunea “Comunicate",
Invitaţia de participare 2274/CN/02.04.2020.
Intimata a fost informată că, în urma reevaluării, au fost menţinute în mod identic rezultatele
anterioare, oferta sa a fiind declarată admisibilă, obţinând 88,51 puncte, fiind clasată tot pe locul II,
clasamentul anterior rămânând neschimbat.
2. Contestaţia formulată de către Y Srl împotriva rezultatului Procedurii de atribuire, încheierea
Acordului Cadru de către ONAC fără a aştepta comunicarea Deciziei CNSC de soluţionare a contestaţiei
formulate de către Y Srl, deşi ONAC avea cunoştinţă asupra formulării acestei contestaţii.
Prin Adresa de comunicare nr. 3189/CN/15.05.2020, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate
(O.N.A.C), în calitate de autoritate contractantă, a comunicat rezultatul procedurii de atribuire în cadrul
Procedurii.
Prin aceeaşi adresă, intimata a fost invitată pentru data de 18.05.2020 orele 10.00, să semneze,
împreună cu ceilalţi ofertanţi declaraţi câştigători în cadrul procedurii, Acordul cadru prin care se finaliza
procedura de atribuire.
46
 Având în vedere convocarea primită, la data de 18.05.2020, anterior prezentării la ONAC conform
convocării primite, reprezentantul legal al Y SRL a depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor contestaţie împotriva rezultatului procedurii de atribuire, ulterior completată în termen legal,
prin care a solicitat:
• "anularea rezultatului procedurii de atribuire comunicat prin adresa nr. 3189/CN/15.05.2020 şi a
actelor subsecvente;
• obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor ce se impun, reevaluarea ofertei depuse de
către ofertantul X Fashion International SRL, căreia i s-a atribuit cel mai mare punctaj şi primul loc şi
declararea acesteia ca inacceptabilă întrucât nu îndeplineşte condiţiile de calificare prevăzute în cadrul
documentaţiei de atribuire, precum si ca neconformă, întrucât nu îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în
cadrul documentaţiei de atribuire;
• obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire şi stabilirea clasamentului
ofertanţilor, ţinând cont de declararea ca inacceptabilă si neconformă a ofertei X Fashion International SRL;
• suspendarea procedurii până la soluţionarea pe fond a contestaţiei”,
Contestaţia intimatei a fost înregistrată prin serviciul Registratură al CNSC sub nr. 19055/18.05.2020,
constituind obiectul Dosarului nr. 916/C9/2020.
Tot la data de 18.05.2020, de asemenea anterior prezentării la convocarea ONAC în vederea semnării
Acordului cadru, reprezentantul legal al Y SRL a depus la registratura Oficiului National pentru Achiziţii
Centralizate (O.N.A.C) contestaţia anterior înregistrată laa CNSC, aceasta fiind înregistrată de ONAC sub
nr. 3212/CN/18.05.2020.
În aceeaşi zi, ulterior primirii si înregistrării contestaţiei intimatei, autoritatea contractantă O.N.A.C a
procedat la semnarea Acordului cadru de furnizare de produse nr. 3222/CN/18.05.2020 cu ofertanţii
declaraţi câştigători ai procedurii conform clasamentului contestat, deşi avea deplină cunoştinţă asupra
existentei unei contestaţii formulate împotriva rezultatului procedurii de atribuire.
Succesiunea documentelor arătată anterior este absolut evidentă, fiind susţinută de succesiunea
numerelor de înregistrare primite de documentele invocate de la serviciul Registratură al petentei ONAC,
numărul de înregistrare al Contestaţiei intimatei fiind anterior numărului de înregistrare al Acordului cadru
încheiat ulterior în aceeaşi zi (nr. 3212/CN/18.05.2020 - Contestaţia, respectiv nr. 3222/CN/18.05.2020 -
Acordul Cadrul.
Astfel, semnarea Acordului cadru s-a făcut ulterior formulării si depunerii contestaţiei intimatei la
Consiliul National pentru Soluţionarea Contestaţiilor si comunicării sale prealabile către Autoritatea
contractantă.
Or, dispoziţiile art. 9 alin. 4 din Legea nr. 101/2016 stabilesc cu maximă claritate şi în mod neechivoc
"(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului
privind soluţionarea contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea lui.”, iar
dispoziţiile alin. 5 ale aceluiaşi articol dispun "Contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (4) este
lovit de nulitate absolută. încheierea contractului anterior/ulterior formulării contestaţiei nu împiedică
soluţionarea acesteia de către Consiliu.
Astfel cum se poate observa cu uşurinţă din conţinutul înscrisurilor invocate, anexate prezentei,
Autoritatea contractantă a înţeles să ignore complet dispoziţiile imperative ale legii, procedând la semnarea
Acordului cadru fără a avea acest drept, fără a aştepta soluţionarea contestaţiei ce face obiectul Dosarului nr.
916/C9/2020 aflat pe rolul CNSC.
Astfel, comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea contestaţiei este o condiţie obligatorie,
Autoritatea contractantă neavând dreptul de a încheia Acordul cadru înaintea comunicării deciziei CNSC cu
privire la contestaţia formulată de către intimata Y Srl.
Dispoziţiile anterior menţionate se coroborează cu cele ale art. 58 şi urm. ale aceluiaşi act normativ,
putând fi chiar atributul Instanţei investite cu soluţionarea plângerii, conform art. 34 alin. 3 din Legea nr.
101/2016, chiar în situaţia de faţă, a face aplicarea acestor dispoziţii, în situaţia în care “...constată că actul
autorităţii contractante a fost emis cu încălcarea prevederilor legislaţiei în materia achiziţiilor publice, iar
contractul a fost încheiat înainte de comunicarea deciziei de către Consiliu...”
3. Soluţia CNSC privind contestaţia formulată de Y.
Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor a soluţionat contestaţia Y Srl ce a făcut obiectul
Dosarului nr. 916/C9/2020 prin Decizia nr. 994/16.06.2020.
47
 CNSC, prin Decizia pronunţată, a admis în parte contestaţia intimatei Y Srl, anulând raportul/procesul
verbal de reevaluare nr. 3180/CN/15.05.2020 şi comunicările privind rezultatul reevaluării subsecvente
acestora şi a obligat autoritatea contractantă ONAC la reevaluarea ofertei X Srl şi stabilirea rezultatului
procedurii, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu respectarea celor din motivare şi a dispoziţiilor
legale în materia achiziţiilor publice şi cu comunicarea rezultatului procedurii în termenul legal.
Până la acest moment, petenta ONAC nu a înţeles a se conforma obligaţiilor dispuse în sarcina sa de
către CNSC prin Decizia nr. 994, fără a comunica dacă a înţeles să suspende ducerea la îndeplinire a acesteia
până la comunicarea soluţiei Instanţei privitoare la prezenta plângere.
II. Temeinicia Deciziei CNSC.
Decizia nr. 994/2020 privind neconformitatea produselor conţinute de oferta X Fashion International
Srl cu Cerinţele tehnice ale procedurii este pe deplin temeinică, legală şi argumentată.
Consiliul a analizat în mod complet şi judicios toate argumentele prezentate şi toate documentele
propuse de către părţi în cadrul Dosarului nr. 916/C9/2020.
Premiza esenţială şi corectă de la care porneşte raţionamentul şi motivarea Consiliului este aceea că
rezistenta la impactul cu energie medie conform SR EN166 2003 este o cerinţă expresă a caietului de sarcini,
ce trebuia respectată întocmai atât de către operatorii economici la elaborarea ofertei, cât si în perioada de
evaluare a ofertei de către comisia de evaluare.
Mai reţine Consiliul cu deplin temei, tot cu titlu prealabil, faptul că, în situaţia în care condiţia nu a fost
contestată şi eliminată ori modificată în termenele procedurale, cerinţa rezistentei la impactul cu energie
medie conform SR EN 166:2003 a rămas obligatorie în forma prevăzută în documentaţia procedurii, astfel
încât nu mai poate fi pusă în discuţie legalitatea ori oportunitatea condiţiei la momentul soluţionării
contestaţiei.
Consiliul a verificat, astfel, legalitatea evaluării ofertelor prin raportare la cerinţele impuse în caietul de
sarcini în forma în care acesta exista la data evaluării ofertelor, considerând cu deplin temei că aceste cerinţe
tehnice sunt cumulative, obligatorii, inderogabile si nesusceptibile de interpretări ori analogii.
1.Specificaţiile tehnice minime ale produselor, stabilite prin Anexa nr. 1 la Caietul de sarcini al
prezentei proceduri de atribuire (Specificaţie tehnică pentru produsul vizieră de protecţie).
Conform Anexei nr. 1 la Caietul de sarcini - ”Specificaţie tehnică pentru produsul vizieră de protecţie
”autoritatea contractantă solicită în mod clar şi neechivoc prin punctul 4.1.2: „Materialul vizierei să fie
transparent şl să fie rezistent la stropiri şi picături lichide, precum şi la impact cu energie medie, conform SR
EN 166."
Această ultimă cerinţă este descrisa exclusiv la punctul 7.2.2 din SR EN 166, presupunând testări
specifice care exclud orice aplicare prin analogie ori similitudine cu alte teste efectuate pentru alt tip de
caracteristici.
Prin urmare, specificaţiile tehnice arătate anterior sunt specificaţii tehnice minime solicitate de către
autoritatea contractantă, iar produsele ofertate de către orice ofertant trebuie să îndeplinească în mod
obligatoriu aceste specificaţii tehnice minime, sub sancţiunea prevăzută la pct. 2 - Propunerea tehnică din
cadrul Condiţiilor de participare, respectiv "Ofertele care nu satisfac corespunzător specificaţiile tehnice
minime solicitate în Caietul de Sarcini vor fi considerate NECONFORME.
Cu alte cuvinte, produsul ofertat poate avea caracteristici mai bune faţă de cele solicitate în
documentaţia de atribuire, însă în niciun caz inferioare acestora.
2. Obligativitatea cerinţelor tehnice şi criteriilor stabilite prin documentaţia de atribuire. Încălcarea
principiului transparenţei
Conform dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din HG nr. 395/2016, "Documentaţia de atribuire conţine orice
cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare
completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”, iar alin. 10 al
aceluiaşi articol statuează “Caietul de sarcini conţine in mod obligatoriu specificaţii tehnice care reprezintă
cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie
descris, in mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante".
Cu privire la aprecierile asupra domeniilor în care s-ar folosi produsele, o atare diferenţiere nu poate fi
efectuată peste conţinutul prevederilor Caietului de sarcini, contrar alegaţiilor petentei ONAC.

48
 Nu se poate “atenua" în mod discreţionar rigoarea aplicării unei cerinţe obligatorii, stabilite de însăşi
autoritatea contractantă, pentru a justifica acceptarea unui produs care nu răspunde tuturor cerinţelor stabilite
prin Caietul de sarcini.
Nu poate fi primită, astfel,afirmaţia Autorităţii Contractante conform căreia “având în vedere că nu a
fost stabilit în mod expres un standard pentru rezistenţa la impact cu energie medie pentru produsele de uz
medical...a condus la aprecierea produsului (aparţinând X Fashion International SRL - n.n) de către comisie
ca şi conform din punct de vedere al destinaţiei”.
Standardul SR EN166 este unic şi este aplicabil tuturor produselor supuse exigentelor acestuia, iar
testarea, rezultatele si interpretarea NU au legătură cu domeniul in care este utilizat produsul.
Rezistenta unui produs de protecţie la impactul de energie medie in sensul SR EN 166:2003 se testează
doar prin 7.2.2 indiferent de domeniul in care este utilizat produsul.
În acest sens, a făcut trimitere la Punctul de vedere al Expertului tehnic judiciar Prof. Univ. Dr. Irina
SEVERIN. care confirmă si argumentează afirmaţiile învederate.
În condiţiile în care Caietul de sarcini nu distinge, cerinţele impuse de către însăşi Autoritatea
contractantă pentru produsele ofertate sunt obligatorii integral, indiferent de domeniul în care acest produs
este utilizat.
De altfel, o atare afirmaţie este contrazisă chiar de Caietul de sarcini, specificaţiile tehnice fiind
elaborate de personalul de specialitate al DSU respectiv specialiştii Ministerului Sănătăţii în concordanta cu
necesităţile reale si specifice ale acestora.

În conformitate cu punctul 4.1 din caietul de sarcini: “Conform art. 5 alin. 1 din OUG nr. 11/2020,
Departamentul pentru Situaţii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenta si Ministerul Sanatatii pun la dispoziţia ONAC [...] specificaţiile tehnice
si specialista care vor acorda suport pe toata perioada de organizare si derulare a procedurilor de atribuire".
Solicitările tehnice ale caietului de sarcini au fost elaborate de specialişti in domeniu care au avut in
vedere ca produsul sa acopere o gama cat mai mare de riscuri. Particulele de mare viteza (de energie medie)
pot fi si accidentale in munca depusa de cadrele medicale (de exemplu un soc mecanic neprevăzut sau
neuzual). Astfel, având experienţa in multiple situaţii reale, specialiştii care au elaborat caietul de sarcini au
impus si rezistenta la un impact de energie medie in sensul SR EN166.
Îndeplinirea specificaţiilor tehnice minime stabilite prin Anexa 1 la Caietul de sarcini trebuie analizată
prin prisma prevederilor Standardului SR EN 166 sub aspectul testării la impact cu energie medie.
Prin urmare, atâta vreme cât specificaţiile tehnice elaborate de către specialişti în cadrul prezentei
proceduri au solicitat rezistenta la impact cu energie medie conform SR EN 166:2003 în condiţiile
Standardului, fără alte specificaţii ori derogări, produsele ofertate trebuie să îndeplinească această
caracteristică, prevăzută în mod expres si unic la pct. 7.2.2 al Standardului.
Principiul transparentei. Introducerea în documentaţia de atribuire a unor cerinţe tehnice clare,
neechivoce, precum şi explicitarea completă, corectă şi neechivocă a modului de aplicare a acestor cerinţe în
cadrul procedurii de atribuire sunt obligatorii pentru autoritatea contractantă, în sensul respectării
principiului transparentei, ca şi principiu fundamental al atribuirii contractelor de achiziţie publică.
Respectarea acestui principiu impune autorităţilor contractante să includă toate criteriile de evaluare,
cerinţele şi condiţiile de participare la procedură în cadrul documentaţiei de atribuire, nefiind permisă
evaluarea ofertelor după criterii diferite decât cele aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi,
anterior datei de depunere a ofertelor.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care a statuat, într-o bogată şi
constantă practică, următoarele repere de aplicare a principiului transparenţei:
■ ”(...) principiile transparenţei şi egalităţii de tratament care guvernează toate procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice impun definirea clară în prealabil a condiţiilor de fond şi de
procedură referitoare la participarea la un contract şi ca acestea să fie făcute publice, în special a obligaţiilor
care incumbă ofertanţilor, pentru ca aceştia să poată cunoaşte exact obligaţiile procedurale şi să aibă garanţia
faptului că aceleaşi cerinţe sunt aplicabile tuturor concurenţilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9
februarie 2006, La Cascina şi alţii, C-226/04 şi C-228/04, EU:C:2006:94, punctul 32). - Cauza C27/15
paragraf 37

49
 ■ "Astfel, conform unei jurisprudenţe constante a Curţii, in temeiul articolului 2 din Directiva
2004/18, unei autorităţi contractante îi revine sarcina de a respecta cu stricteţe criteriile pe care ea însăsi le-a
stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul
40, şi Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 şi 43)” -
Cauza C27/15 paragraf 39.
Astfel, toate cerinţele tehnice specificate punctual si expres prin documentaţia de atribuire sunt
obligatorii deopotrivă atât pentru fiecare ofertant, cât si pentru autoritatea contractantă în forma în care
acestea au fost prevăzute, nefiind susceptibile de evaluări după criterii diferite.
3.Îndeplinirea specificaţiilor tehnice minime stabilite prin Anexa 1 la Caietul de sarcini trebuie
analizată prin prisma prevederilor pct. 7.2.2 al Standardului SR EN 166:2003, ce prevede în mod unic
testarea materialelor/produselor la impact cu energie medie.
Consiliul reţine în mod absolut corect şi temeinic faptul că cerinţa din caietul de sarcini de la pct.4.1.2
„Materialul vizierei trebuie să fie rezistent la stropiri şi picături lichide, precum şi la impact cu energie
medie, conform SR EN 166:2003 (inclusiv sub formă de aerosoli)” impune respectarea pct. 7.2.2 din
Standardul SR EN 166:2003.
Conform Standardului SR EN 166, impactul cu energie medie este detaliat la punctul 7.2.2 al acestui
standard. Energia medie este definita în cadrul SR EN 166 la punctul 7.2.2 si este un test la impact. în esenţă,
în funcţie de viteza cu care este proiectată bila de test, impactul poate fi clasificat in energie mică, energie
medie sau mare.
Îndeplinirea cerinţelor acestui punct al standardului presupune si îndeplinirea cerinţelor de soliditate
mărită conform pct. 7.1.4.2 din Standard „Protectorii ochilor destinaţi protecţiei împotriva particulelor
lansate cu viteză mare trebuie de asemenea să fie conforme cu cerinţele de soliditate mărită indicate în
7.1.4.2” care, însă, este un test inferior.
Produsele conforme cu cerinţele de soliditate mărită in acord cu 7.1.4.2 nu sunt conforme cu cerinţa de
impact la energie medie.
Conform standardului SR EN 166:2003, toţi protectorii ochilor trebuie să răspundă cerinţelor de bază
descrise în 7.1.
În plus, dacă se indică în mod particular, specific, o anumită cerinţă - cum s-a solicitat în prezenta
speţă - protectorii pentru ochi trebuie să răspundă la una sau mai multe dintre cerinţele particulare,
suplimentare, indicate în 7.2.
Astfel, pentru a testa rezistenţa unui produs la impactul cu energie medie trebuie ca acest produs să fie
în primul rând testat prealabil la soliditate mărită conform 7.1.4.2.
Numai după ce produsul îndeplineşte cerinţele de soliditate mărită se face testul de impact cu energie
medie, conform pct. 7.2.2 din Standard, care defineşte strict si distinct impactul si condiţiile de testare la
impactul cu energie medie, care presupune un test superior, cu solicitări mult superioare celui pentru
soliditate mărită.
Testele de la punctele 7.1.4.2 şi 7.2.2 ale SR EN 166 sunt diferite şi testează proprietăţi diferite ale
produsului.
In urma testărilor graduale, conforme cerinţelor, dacă o cerinţă particulară nu este verificată prin
încercarea efectuată în condiţiile indicate, în laborator acreditat şi demonstrată printr-un rezultat de tipul
„admis”, nu este posibilă asimilarea conformităţii încercării cu rezultatul unei alte încercări. În acest sens,
solicită instanţei a avea în vedere Punctul de vedere al Expertului tehnic judiciar Prof. Univ. Dr. Irina
SEVERIN, care confirmă si argumentează afirmaţiile învederate.
Atunci când un standard include specificaţii la capitole diferite, metode de încercare diferite, marcaje
diferite, nu există echivalentă între ele. Dacă ar exista, standardul ar indica echivalenţa, acolo unde este
cazul.
Astfel, soliditatea mărită (7.1.4.2) nu este nicicum un substitut pentru rezistenta la impact cu energie
medie (7.2.2).
Prin urmare, testările efectuate in baza punctului 7.1.4.2 NU sunt echivalente cu testările făcute in baza
punctului 7.2.2. respectiv un produs testat cu succes pentru „Soliditate mărită” NU este nicicum prezumat a
rezista la „Impact cu energie medie” conform oct. 7.2.2 din SR EN 166.
Având în vedere Specificaţiile tehnice conţinute în Anexa nr. 1 la Caietul de sarcini, acestea trebuie
interpretate în sensul în care, pentru a îndeplini cerinţele tehnice minime de "rezistenta....la impact cu
50
energie medie, conform SR EN 166\ produsele ofertate trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu cerinţa
de rezistentă la impact cu energie medie, prevăzută la oct. 7.2.2 din SR EN 166.
Întrucât cerinţele Caietului de sarcini sunt minim obligatorii, prin acceptarea unui produs testat numai
pentru cerinţa preliminară a solidităţii mărite, aferent pct. 7.1.4.2. dar netestat pentru impactul cu energie
medie cf. pct. 7.2.2, reprezintă o încălcare a documentaţiei de atribuire prin care se acceptă şi validează în
mod nelegal un produs având caracteristici tehnice inferioare fată de cele anunţate prin documentaţia de
atribuire.
Consiliul retine cu deplin temei faptul că acesta este chemat să verifice legalitatea evaluării ofertelor
prin raportare la cerinţele impuse prin Caietul de sarcini, iar alegerea petentei ONAC de a considera că
cerinţa în discuţie este acoperită printr-o altă cerinţă (care nu a fost prevăzută în caietul de sarcini si care nu
demonstrează echivalenta din punct de vedere al impactului cu energie mediei nu poate fi acceptată.
Produsele ofertate de către X Fashion International Srl nu îndeplinesc cerinţa tehnică minimă
obligatorie a „rezistenţei la impact cu energie medie, conform SR EN 166", astfel cum este expres prevăzută
în cadrul pct. 4.1.2 al Anexei nr. 1 la Caietul de sarcini - ”Specificaţie tehnică pentru produsul vizieră de
protecţie”
4. Produsele ofertate de către X Fashion International Srl nu îndeplinesc cerinţa imperativă a
rezistenţei la impact cu energie medie conform Caietului de sarcini.
De altfel, lipsa conformităţii produselor ofertate cu cerinţele pct. 7.2.2 al SR EN 166:2003 nu a fost
contestată de către X Fashion International Srl. aceasta încercând doar ca, prin punctul de vedere formulat în
cadrul clarificărilor solicitate în cadrul procedurii, să încerce în mod neîntemeiat să asimileze testarea la
soliditate mărită (7.1.4.2) cu testarea la impact cu energie medie (7.2.2), încercând a determina o derogare
nelegală de la cerinţele imperative ale Caietului de sarcini.
Produsele ofertate nu au fost nici măcar testate pentru rezistenţă la impact cu energie medie, conform
pct. 7.2.2 din SR EN 166 (conform Raportului de testare a produselor ofertate - Fila nr. 52, respectiv 65).
Un produs care, conform documentelor ofertei, nu a fost testat sau nu îndeplineşte cerinţa de impact de
energie medie in sensul SR EN 166 (si nu interpretării proprii a ofertantului) NU ÎNDEPLINEŞTE
CERINŢELE MINIM OBLIGATORII ALE DOCUMENTAŢIEI DE ATRIBUIRE, FIIND NECONFORM.
În acest sens, a solicitat să fie avut în vedere Punctul de vedere al Expertului tehnic judiciar Prof. Univ.
Dr. Irina SEVERIN, care confirmă si argumentează afirmaţiile învederate.
Apare, aşadar, inexplicabilă modalitatea în care Autoritatea contractantă a declarat conformă oferta X
Fashion International Srl în condiţiile în care chiar aceasta recunoaşte că produsele sale nu sunt testate pentru
îndeplinirea cerinţelor obligatorii.
Încercările petentei ONAC de a justifica conformitatea produselor ofertate X Fashion International Srl
sale sunt complet nefondate, contradictorii si nesustinute de documentele prezentei proceduri.
Explicaţiile X Fashion International Srl, preluate de către petenta ONAC, nu pot fi nicicum primite,
câtă vreme Autoritatea contractantă a solicitat explicit cerinţe particulare ale standardului atât in
documentaţia de atribuire, cât si în solicitările de clarificări ulterioare, cu indicarea explicita a punctului
standardului care trebuie îndeplinită.
Prin urmare. Consiliul a apreciat în mod corect faptul că. în cadrul procedurii. X Fashion International
Srl nu a demonstrat prin niciun document îndeplinirea cerinţei rezistentei la impact cu energie medie
(conform SR EN 166:2003). prevăzută ca atare în documentaţia procedurii de atribuire.
5.Neîndeplinirea specificaţiilor tehnice conţinute de cerinţa 4.1.2 privind rezistenta la “impact cu
energie medie” a condus la declararea ca neconforme a mai multor oferte în cadrul procedurii.
Aceste cerinţe au fost obligatorii, atât prin precizările caietului de sarcini (punctul 4.1.2) cat si din
concluziile procesului verbal de evaluare al ofertelor nr. 16118/MC/29.04.2020.
Conform acestui proces verbal de evaluare al ofertelor, ofertele depuse de următorii candidaţi, fiind
declarate neconforme exclusiv pentru motivul ca ofertele lor nu îndeplineau in totalitate cerinţa 4.1.2 din
specificaţiile tehnice, respectiv impact cu energie medie:
• RODOTEX Srl;
• SCHWARZ Gruppe Srl;
• BEST Plate Srl
• TRADECO Engineering Srl,

51
 În plus, va trebui avut în vedere faptul că ofertanţilor BEST Achiziţii Srl si BEST Plate Srl li s-a
reţinut printre alte aspecte si neîndeplinirea cerinţelor cu privire la impactul cu energie medie.
Cu privire la punctul de vedere format de Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN si
Ecologie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale nr. A2711/14.05.2020 cu privire la relevanta testelor din
SR EN 166:2003 pct. 7.2.2 (Protecţie împotriva particulelor lansate cu viteză mare) şi 7.1.4.2 (Soliditate
mărită) se impune a fi reţinut faptul că acesta nu are cum să conducă la o modificare a condiţiilor Caietului
de sarcini.
Astfel cum în mod corect retine Consiliul, evaluarea ofertelor, respectiv conformitatea vizierelor nu se
va putea efectua decât prin raportare la cerinţele caietului de sarcini, astfel cum acesta a fost PUS la
dispoziţia operatorilor economici.
Petenta nu poate invoca la momentul soluţionării contestaţiei alte necesităţi obiective, diferite, în
condiţiile în care documentaţia procedurii face trimitere neechivocă şi la impactul cu energie medie.
Orice altă interpretare conduce la o modificare a documentaţiei achiziţiei mult peste orice termen
prevăzut de lege în acest sens.
Astfel, indiferent de punctul de vedere CBRN nr. A2711/14.05.2020, verificarea propunerilor tehnice
nu se mai putea efectua decât conform cerinţelor tehnice impuse prin Caietul de sarcini.
Nu poate fi primit un astfel de punct de vedere, prin care se incearca atenuarea cerinţelor tehnice, in
condiţiile in care, au existat mai multe oferte declarate neconforme EXCLUSIV PENTRU
NEINDEPLINIREA CERINŢEI SPECIFICE DE REZISTENTA LA IMPACT CU ENERGIE MEDIE
IMPUSE DE AUTORITATEA CONTRACTANTA.
6. Prin nedeclararea ofertei X SRL ca neconformă a fost viciat rezultatul procedurii de atribuire.
Încălcarea de către Petenta ONAC a principiului tratamentului egal
Este absolut evident faptul că, în condiţiile expuse anterior, oferta depusă de către X Fashion
International SRL nu îndeplinea Specificaţiile tehnice minimale şi obligatorii stabilite prin Caietul de sarcini
şi ar fi trebuit respinsă ca neconformă.
Autoritatea contractantă nu a aplicat însă dispoziţiile prevăzute prin documentele procedurii şi prin
lege, procedând în mod netemeinic la evaluarea unei oferte ce nu îndeplinea Specificaţiile tehnice şi
acordând în mod nejustificat punctaj (chiar punctaj maxim) unei oferte neconforme, plasând această ofertă
pe Locul I.
Or, prin declararea drept conformă a unei oferte care nu îndeplineşte toate cerinţele obligatorii ale
caietului de sarcini, Autoritatea contractantă a aplicat criterii de evaluare diferite ofertantului X Fashion
International SRL fată de cele aplicate ofertei intimatei care, cu bună credinţă şi prin raportare la prevederile
documentaţiei de atribuire, am respectat toate cerinţele impuse de Autoritatea contractantă.
Rezultatul evaluării ofertei X Fashion International SRL este nelegal deoarece se întemeiază pe alte
cerinţe decât cele existente în cuprinsul documentaţiei de atribuire, oferta X Fashion International SRL fiind
astfel evaluată cu grava încălcare a principiilor transparentei si tratamentului egal.
O asemenea modalitate de evaluare conduce la încălcarea principiului tratamentului egal, practicarea
de criterii de evaluare duble, neaduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi în cuprinsul
documentaţiei de atribuire, fiind incompatibilă cu acest principiu care guvernează atribuirea contractelor de
achiziţie publică.
În cauza T-50/05 au fost reţinute considerente de referinţă pentru jurisprudenţa Curţii:
„55.Astfel, potrivit unei jurisprudente constante, autoritatea contractantă este obligată să asigure, în
fiecare fază a unei proceduri de cerere de ofertă, respectarea principiului egalităţii de tratament şi, în
consecinţă, egalitatea de şanse a tuturor ofertanţilor (Hotărârea Curţii din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS
Succhi di Frutta, C496/99 P, Rec., p. 13801, punctul 108, Hotărârea Tribunalului din 17 decembrie 1998,
Embassy Limousines & Services/Parlamentul European, T203/96, Rec., p. 114239, punctul 85, şi Hotărârea
Tribunalului din 17 martie 2005, AFCon Management Consultants şi alţii/Comisia, T160/03, Rec., p. II 981,
punctul 75).
56.Principiul egalităţii de tratament între ofertând, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei
concurenţe corecte şi efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziţii publice, impune
ca toţi ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în elaborarea ofertelor lor şi presupune, prin urmare, ca
acestea să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toti ofertanţii (a se vedea în acest sens Hotărârea Curţii din

52
18 octombrie 2001, SIAC Construction, C19/00, Rec., p. 17725, punctul 34, şi Hotărârea din 12 decembrie
2002, Universale Bau şi alţii, C470/99, Rec., p. 111617, punctul 93)."
În aceste condiţii, consideră că rezultatul procedurii este evident viciat, fiind absolut necesar ca situaţia
astfel creată să fie remediată în sensul dispoziţiilor legale.
În drept: dispoziţiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016, HG 359/2016, Legea nr. 31/1990, Legea
nr. 26/1990, Legea nr. 359/2004, Cod Procedură Civilă, precum şi toate dispoziţiile la care se face referire în
cuprinsul contestaţiei.

Împotriva aceleiaşi decizii a formulat plângere X FASHION INTERNATIONAL SRL, plângere

ce a făcut obiectul dosarului nr. 3193/2/2020, dosar care, prin încheierea din data de 22.07.2020 a fost
conexat la prezenta cauză.
Prin plângerea formulată, petenta a solicitat modificarea în parte a Deciziei CNSC nr. 994/c9/916 din
data de 16.06.2020, prin respingerea integrală a contestaţiei formulate de Y Techonologies SRL şi
menţinerea rezultatului procedurii de atribuire.
În motivare, a arătat următoarele:
1. Respingând excepţia tardivităţii/inadmisibilităţii completării la contestaţie, Consiliul a încălcat
jurisprudenţa CJUE care statuează obligaţia operatorilor economici de a formula cu celeritate căile de atac;
au fost ignorate şi considerentele obligatorii ale Deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 66/2018
conform cărora nu mai pot fi reevaluate şi, implicit, nici contestate, aspecte analizate anterior de către
autoritatea contractantă;
2. Dispoziţiile legale privind constituirea cauţiunii au fost eronat aplicate în cauză, contestaţia fiind
inadmisibilă;
3. CNSC trebuia să intepreteze cerinţele documentaţiei de atribuire prin raportare la specificul
achiziţiei, respectiv cu luarea în considerare a destinaţiei produselor ce urmează a fi livrate;
4. S-a nesocotit practica CJUE conform căreia este interzisă respingerea unei oferte pentru
nerespectarea unei cerinţe care nu este expres prevăzută de documentaţia de atribuire.
Situaţia de fapt: Prin publicarea Invitaţiei de participare în SEAP cu nr. ADV1139367/ 02.04.2020 şi
pe site-ul ONAC sub nr. 2274/CN/02.04.2020, autoritatea contractantă a demarat procedura de negociere
fără publicare prealabilă pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie - viziere de protecţie. Achiziţia se
efectuează în baza dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 11/2020, aprobată prin Legea nr. 20/2020, cu
modificările ulterioare.
În cadrul procedurii de atribuire, petenta a depus oferta preliminară individuală, la data de 06.04.2020.
Ulterior depunerii ofertei preliminare, autoritatea contractantă i-a solicitat mai multe clarificări, iar în data de
29.04.2020, prin adresa nr. 16121/MC, a invitat-o la şedinţa de negociere a ofertei, dată la care a depus
oferta finală îmbunătăţită şi i-a fost comunicat procesul-verbal al şedinţei de negociere nr. 16129/MC.
În data de 08.05.2020, autoritatea contractantă a comunicat, prin adresa nr. 3079/CN, rezultatul
procedurii de atribuire, comisia de evaluare declarând oferta depusă de noi ca fiind admisibilă şi, după
aplicarea criteriului de atribuire şi a algoritmului de calcul oferta petentei a fost declarată câştigătoare, cu un
punctaj de 97,50 puncte din 100, fiind invitaţi la încheierea acordului-cadru.
Ulterior, prin adresa nr. 3150/CN din 13.05.2020, autoritatea contractantă a informat-o că, având în
vedere faptul că au fost formulate şi transmise două contestaţii, o notificare şi o sesizare cu privire la
comunicările privind rezultatul procedurii, a decis anularea acestor comunicări şi reevaluarea ofertelor.
Urmare a reevaluării ofertelor, autoritatea contractantă a transmis adresa de comunicare a rezultatului
procedurii nr. 3188 din 15.05.2020, prin care petenta a fost informată că a fost menţinută decizia de
declarare a ofertei X ca fiind câştigătoare şi situată pe locul I.
La data de 18.05.2020 a luat cunoştinţă despre contestaţia formulată de către Y SRL prin care aceasta
critică decizia autorităţii privind rezultatul procedurii de atribuire din perspectiva admisibilităţii ofertei
petentei.
Având în vedere calitatea de ofertant declarat câştigător al procedurii de atribuire, potrivit dispoziţiilor
art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, a formulat cerere de intervenţie accesorie faţă de contestaţia depusă.
Prin Decizia nr. 994/C9/916 din data de 16.06.2020, Consiliul a admis în parte contestaţia şi a anulat
raportul/procesul-verbal de reevaluare nr. 3180/CN/ / 15.05.2020 şi comunicările privind rezultatul

53
reevaluării, obligând autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei X FASHION INTERNATIONAL SRL şi
la stabilirea rezultatului procedurii în termen de 15 zile de la primirea deciziei.
În motivarea soluţiei pronunţate, Consiliul a reţinut ca fiind nefondate excepţiile invocate de către X,
precum şi critica din contestaţia iniţială privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. CNSC a
admis însă critica formulată prin cererea de completare a contestaţiei şi a apreciat ca nefiind îndeplinită
cerinţa de natură tehnică vizând rezistenţa la impact cu energie medie a produselor ofertate.
Având în vedere că această soluţie este de natură să îi determine vătămarea drepturilor şi intereselor de
ofertant câştigător al procedurii de atribuire, înţelege să iniţieze prezentul demers judiciar prin care solicită
modificarea deciziei CNSC în sensul respingerii în integralitate a contestaţiei formulate, în principal pe cale
de excepţie şi, în subsidiar ca nefondată.
Dezvoltarea argumentelor de admitere a plângerii. Decizia atacată se întemeiază pe o eronată
interpretare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, a prevederilor din documentaţia de atribuire şi a
conţinutului ofertei petentei care este conformă cu specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini.
Preliminar analizei pe fond a criticilor formulate de către intimata contestatoare împotriva ofertei
societăţii X, Consiliul trebuia să admită excepţiile invocate prin cererea de intervenţie şi concluziile la
aceasta.
● În ceea ce priveşte modalitatea de constituire şi cuantumul cauţiunii, Consiliul a adăugat la lege şi a
favorizat în mod evident societatea contestatoare.
În conformitate cu prevederile art. 61 1 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „pentru soluţionarea
contestaţiei formulate în condiţiile art. 8 sub sancţiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră
vătămată trebuie să constituie, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data sesizării Consiliului, o
cauţiune...", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol: „în cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru,
prevederile alin. (1) se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se
intenţionează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.“
Fără a lua în considerare faptul că societatea contestatoare, reprezentată de avocat, trebuia să cunoască
obligaţia de constituire, termenul legal şi cuantumul cauţiunii, Consiliul a transmis din oficiu către Y o
solicitare de prezentare a dovezii depunerii unei cauţiuni în sumă de 220.000 lei.
Procedând în acest mod, CNSC a nesocotit dispoziţiile specifice anterior menţionate care derogă de la
prevederile Codului de procedură civilă. Astfel, spre deosebire de cauţiunea judiciară care este stabilită de
către instanţă şi care poate fi depusă inclusiv în timpul judecăţii cauzei, cauţiunea care se constituie pentru
formularea unei contestaţii administrativ – jurisdicţionale în domeniul achiziţiilor publice are un caracter
derogatoriu, termenul de depunere si cuantumul fiind stabilite de către legea specială nr. 101/2016. Astfel,
fără a fi necesară o solicitare expresă din partea Consiliului, emisă cu încălcarea atribuţiilor strict
reglementate de lege, contestatoarea trebuia să se conformeze obligaţiei legale şi să constituie cauţiunea în
mod voluntar, cu respectarea cuantumului legal care, în speţă, a depăşit valoarea de 220.000, eronat
comunicată de către Consiliu.
În lipsa indicării exprese în documentaţia de atribuire a valorii celui mai mare contract subsecvent,
modalitatea de calcul a cauţiunii trebuia să fie realizată prin aplicarea regulii de interpretare a legii civile
care prevede că, în absenţa unei prevederi legale exprese care să reglementeze o normă specială, aceasta se
va interpreta prin norma generală.
Norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme, afară de cazurile
expres prevăzute de lege. Această concluzie este impusă de regula specialia generalibus derogant, în sensul
că, fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare şi aplicare, deci nu poate
fi aplicată, prin analogie, la situaţiile ce nu se încadrează în prevederile sale, aceste situaţii urmând a fi
guvernate de normele generale.
În concret, în absenţa unei prevederi care să reglementeze cuantumul cauţiunii pentru o contestaţie
depusă într-o procedură de atribuire a unui acord-cadru care nu estimează valoarea celui mai mare contract
subsecvent, ar fi trebuit aplicate dispoziţiile art. 611alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016, respectiv:
d) 2% din valoarea ofertei declarate câştigătoare în cadrul raportului procedurii, dacă aceasta este egală
sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şl
completările ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art.
11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 880.000
lei.
54
 În prezenta procedură de atribuire, valoarea ofertei declarată câştigătoare pe locul I, este de 28.000.000
lei fără TVA, situaţie în care, pentru a putea proceda la soluţionarea contestaţiei, Consiliul trebuia să se
asigure ca autoarea acesteia a constituit o cauţiune în cuantum de 560.000 lei, sub sancţiunea respingerii
contestaţiei ca inadmisibilă.
În mod eronat a apreciat Consiliul ca fiind legal cuantumul de 220.000 lei pentru constituirea cauţiunii,
pe motiv că, în cazul unui acord-cadru, modalitatea de calcul nu se raportează la oferta declarată
câştigătoare, ci la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent, valoare care nu este indicată
în speţă.
Mai mult, CNSC a considerat că nu se poate discuta de o ofertă câştigătoare în cazul atribuirii unui
acord-cadru ci doar în situaţia atribuirii unui contract. O astfel de concluzie este în evidentă contradicţie cu
dispoziţiile coroborate ale art. 207 şi 211 din Legea nr. 98/2016 care fac referire la finalizarea unei proceduri
de achiziţie publică prin încheierea acordului-cadru/contractului cu ofertantul declarat câştigător. În speţă,
conform comunicării rezultatului procedurii, oferta X a fost declarată admisibilă şi câştigătoare, fiind clasată
pe locul I. Iar potrivit documentaţiei de atribuire, deşi acordul-cadru poate fi semnat cu mai mulţi operatori
economici, contractele subsecvente se atribuie ofertantului clasat pe primul loc, respectiv societăţii petente.
Prin urmare, contrar aprecierii Consiliului, elementul de referinţă pentru stabilirea cuantumului
cauţiunii exista, fiind valoarea ofertei X, declarată câştigătoare şi clasată pe locul I, astfel că trebuia respinsă
ca inadmisibilă contestaţia pentru care s-a constituit o cauţiune de 220.000 lei în loc de 560.000 lei, valoare
la care ne-am raportat şi noi atunci când am constituit cauţiunea în cuantum de 280.000 lei pentru
soluţionarea prezentei plângeri, conform art. 61A1 alin. (4) din Legea nr. 101/2016.
● Inadmisibiltatea/tardivitatea completării contestaţiei. Consiliul a interpretat vădit nelegal dispoziţiile
art. 21 alin. (3) din Legea 101/2016 conform cărora „(3) Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de
contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a
precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia”.
Motivarea respingerii excepţiei invocate este netemeinică în condiţiile în care decizia de declarare ca
fiind conformă a ofertei X a fost cunoscută intimatei - contestatoare cu mai mult de 10 zile înainte de a fi
sesizat Consiliul cu o presupusă neîndeplinire a specificaţiilor tehnice din documentaţia de atribuire.
În speţă, societatea contestatoare Y a luat cunoştinţă de decizia de declarare ca fiind admisibilă a
ofertei X la data de 08.05.2020 când i-a fost comunicat rezultatul iniţial al procedurii de atribuire şi a fost
invitată la semnarea acordului - cadru. Această decizie a fost menţinută ca urmare a măsurii de reevaluare a
ofertelor dispusă de autoritatea contractantă, fiind recomunicată în data de 15.05.2020.
În analiza acestor împrejurări de fapt, Consiliul omite faptul că aşa-zisa reevaluare a ofertei X a vizat
exclusiv analiza respectării cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale din perspectiva
obiectului de activitate şi nu conformitatea ofertei tehnice cu specificaţiile caietului de sarcini. Astfel,
autoritatea contractantă ONAC nu a modificat actele de evaluare prin care s-a constatat, încă din data de
8.05.2020, respectarea de către societatea petentă a cerinţei privind rezistenta la impact a produselor care fac
obiectul acordului - cadru. Prin urmare, nu poate fi primită motivarea CNSC conform căreia decizia iniţială
din 08.05.2020 privind conformitatea ofertei X ar fi fost anulată, aceasta fiind menţinută şi în documentul
intitulat Raport/Proces verbal de reevaluare nr. 3180 din data de 15.05.2020.
Consiliul a interpretat nelegal prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016 care stabilesc momentul de la
care se calculează termenul de contestaţie prin raportare la comunicarea actului considerat nelegal. Or, în
cauză, actul considerat nelegal îl reprezintă decizia de declarare ca fiind conformă a ofertei X, act de care
intimata Y a luat cunoştinţă din 08.05.2020.
De altfel, s-a ignorat de către Consiliu inclusiv faptul că autoritatea contractantă avea dreptul de a
dispune măsuri de remediere exclusiv ca urmare a formulării unei/unor contestaţii în condiţiile legii privind
remediile şi căile de atac iar nu în temeiul unor simple sesizări/notificări care nu au fost adresate Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţei de judecată competente. De asemenea, eventualele
măsuri de remediere adoptate de către autoritatea contractantă nu pot viza decât aspecte care au fost criticate
de către operatorii economici prin notificările transmise.
CNSC a încălcat inclusiv considerentele obligatorii ale Deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.
66/2018, conform nu mai există posibilitatea verificării aspectelor privind admisibilitatea unei oferte „care
nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le
confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv şi executoriu sub acest aspect" .
55
 În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii de Apel Bucureşti care, aplicând decizia de îndrumare a
instanţei supreme şi jurisprudenţa CJUE, a reţinut următoarele:
„în lumina celor expuse anterior, rezultă că aspectele privind admisibilitatea ofertei [...] care au fost
analizate în cadrul primei evaluări, concretizate prin raportul de evaluare a procedurii nr. [...] (denumit în
continuare „primul raport al procedurii") şi care nu au făcut obiectul niciunei solicitări de remediere sau
contestări, nu pot fi reanalizate în cadrul unei a doua evaluări sau în cadrul procedurii judiciare de
contestare a rezultatului reevaluării. Aceeaşi concluzie se impune şi în legătură cu aspectele analizate în
cadrul primei evaluări, contestate pe cale judiciară şi tranşate în mod definitiv în dosarul [...]. Fiind deja
verificată într-o etapă anterioară a procedurii de atribuire îndeplinirea cerinţelor de calificare şi/sau
selecţie, măsura reverificării acestora este contrară atât celerităţii specifice procedurilor de achiziţie
publică, cât şi principiului securităţii juridice la care face referire înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
Decizia nr. 66/2018 şi care este statuat inclusiv în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a
Curţii Europene privind Drepturile Omului. Potrivit acestor din urmă instanţe europene, principiul
securităţii juridice trebuie să acţioneze ca un garant al unei anumite previzibilităţi în aplicarea dreptului şi
trebuie să aibă ca scop protejarea încrederii pe care destinatarii regulilor şi deciziilor sunt îndreptăţiţi să o
aibă, cel puţin pentru un anumit timp, în stabilirea situaţiilor reglementate de aceste reguli sau decizii"
(Decizia nr.1200/27.11.2019 a Curţii de Apel Bucureşti) .
Apreciind ca fiind depusă în termen completarea contestaţiei, Consiliul a nesocotit în mod nepermis
jurisprudenţa obligatorie a CJUE prin care instanţa europeană invocată de petentă prin care se reţine
indubitabil că exercitarea dreptului de a contesta actele autorităţii contractante este condiţionată de
încadrarea în anumite termene, astfel:
Hotărârea din 12 decembrie 2002, Universale - Bau şi alţii, C-470/99, Rec., p. 1-11617, par. (75) -
(79):
„Directiva 89/665 nu exclude o legislaţie naţională care prevede că orice cerere de revizuire a deciziei
unei autorităţi contractante trebuie să fie iniţiată într-un termen stabilit în acest sens şi că orice neregularitate
în procedura de atribuire în sprijinul unei astfel de cereri trebuie invocată în aceeaşi perioadă, dacă termenul
nu a fost depăşit, cu rezultatul că, după împlinirea termenului, nu mai este posibilă contestarea unei astfel de
decizii sau invocarea unei astfel de neregularităţi, cu condiţia ca termenul în cauză să fie rezonabil.
Implementarea integrală a scopului urmărit de Directiva 89/665 ar fi compromisă dacă candidaţilor şi
ofertanţilor li s-ar permite invocarea, în orice etapă a procedurii de atribuire, a încălcării normelor privind
achiziţiile publice, obligând astfel autoritatea contractantă la reluarea întregii proceduri pentru a corecta
astfel de încălcări.
În plus, stabilirea unor termene de decădere rezonabile pentru introducerea căilor de atac trebuie să fie
considerată că, în principiu, îndeplineşte cerinţa de eficacitate din Directiva 89/665, întrucât este o aplicare a
principiului fundamental al securităţii juridice (a se vedea, prin analogie, în relaţie la principiul eficacităţii
dreptului comunitar, Hotărârea C-261/95 Palmisani [1997], Rec. p. 1-4025, paragraful 28 şi C-78/98, Preston
şi alţii [2000], Rec. p. 1-3201, paragraful 33)
Trebuie reţinut că, în primul rând, condiţiile care reglementează termene, cum ar fi cele în discuţie în
acţiunea principală, par a fi rezonabile atât cu privire la obiectivele Directivei 89/665, astfel cum a fost
stabilit la paragraful 74 din prezenta hotărâre, cât şi cu privire la principiul securităţii juridice.
În al doilea rând, nu poate exista nicio îndoială că sancţiuni precum decăderea sunt de natură să asigure
că deciziile ilegale ale autorităţilor contractante, din momentul în care acestea sunt cunoscute de persoanele
interesate, sunt contestate şi corectate cât mai curând posibil, ceea ce este, de asemenea, în concordanţă atât
cu obiectivele Directivei 89/665 cât şi cu principiul securităţii juridice." (subl. ns)
• Hotărârea Curţii din 27 februarie 2003 pronunţată în cauza C-327/00, Santex SpA împotriva Unita
Socio Sanitaria Locale n. 42 di Pavia:
„Directiva 89/665 trebuie interpretată ca impunând instanţelor naţionale competente, în cazul în care se
stabileşte că, prin conduita sa, o autoritate contractantă a făcut imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea
drepturilor conferite de dreptul comunitar unui resortisant al Uniunii vătămat de o decizie a respectivei
autorităţi contractante, o obligaţie de a considera admisibilă prezentarea motivelor de drept prin care se
demonstrează că anunţul de participare este incompatibil cu dreptul comunitar, motive formulate în vederea
susţinerii unei cereri de revizuire a deciziei respective, prin utilizarea, în cazuri în care este permis, a
posibilităţii prevăzută de legislaţia naţională de a nu aplica normele naţionale privind termenele de decădere,
56
conform cărora, dacă termenul prevăzut pentru contestarea anunţului de participare a expirat, nu mai poate fi
invocată o astfel de incompatibilitate."
• Hotărârea Curţii din 28 ianuarie 2010, pronunţată în cauza C-406/08, Uniplex (UK) Ltd împotriva
NHS Business Services Authority:
„în consecinţă, obiectivul stabilit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, de a garanta existenţa
unor căi de atac eficiente împotriva încălcărilor dispoziţiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de
achiziţii publice, nu poate fi atins decât dacă termenele impuse pentru a introduce aceste acţiuni încep să
curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit să ia cunoştinţă de pretinsa
încălcare a dispoziţiilor menţionate." (subl. ns)
• Hotărârea Curţii din 8 mai 2014, pronunţată în cauza C-161/13, Idrodinamica Spurgo Veloxsrl,
Giovanni Putignano efigii sri, Cogeirsrl, Splendor Sud sri, Sceap srl împotriva Acquedotto Pugliese SpA.:
„în aceste condiţii', este necesar să se constate că ofertantul, pe baza informaţiilor care i-au fost
comunicate în temeiul articolului 2a din Directiva 92/13 şi a articolului 49 din Directiva 2004/17 şi pe baza
celor pe care ar fi putut să le obţină dând dovadă de o diligenţă normală, era în măsură să introducă o acţiune
împotriva încălcărilor eventuale ale dreptului Uniunii în materie de achiziţii publice şi că, în consecinţă, nu
se impune redeschiderea termenului de introducere a acţiunii prevăzut de reglementarea naţională." (subl. ns)
• Hotărârea Curţii din 12 martie 2015, pronunţată în cauza C-538/13, eVigilo Ltd împotriva
Priesgaisrines apsaugos ir gelbejimo departamentas prie Vidaus reikalg min¡sterijos:
„îndeplinirea completă a obiectivului urmărit de Directiva 89/665 ar fi compromisă în cazul în care
candidaţii şi ofertanţii ar putea să invoce în orice moment al procedurii de atribuire încălcări ale normelor de
atribuire a contractelor, obligând astfel autoritatea contractantă să reia întreaga procedură pentru a îndrepta
aceste încălcări", (subl. ns)
• Ordonanţa Curţii din 14 februarie 2019 pronunţată în cauza C-54/18, Cooperativa Animazione
Valdocco Soc. coop. soc. Impresa Sociale Onlus împotriva Consorzio Intercomunale Servizi Sociali di
Pinerolo, Azienda Sanitaria Locale To3 di Collegno e Pinerolo:
„Or, astfel cum Curtea a avut ocazia să sublinieze, stabilirea unor termene de introducere a unei cai de
atac sub sancţiunea decăderii permite realizarea obiectivului de celeritate avut în vedere de Directiva 89/665,
obligând operatorii să conteste în termene scurte măsurile pregătitoare sau deciziile intermediare luate în
cadrul procedurii de atribuire a unui contract (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 ianuarie 2010,
Comisia/lrlanda, C-456/08, EU:C:2010:46, punctul 60 şi jurisprudenţa citată)." (subl. ns)
„În plus, trebuie subliniat, astfel cum s-a amintit la punctul 31 din prezenta ordonanţă, că Curtea a
statuat de asemenea că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispoziţiilor aplicabile în
materia atribuirii contractelor de achiziţii publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor
acţiuni încep să curgă de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit să ia cunoştinţă despre
pretinsa încălcare a dispoziţiilor menţionate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 martie 2015, eVigilo,
C-538/13, EU:C:2015:166, punctul 52 şi jurisprudenţa citată)." (subl. ns) I,
Aplicând în speţă această jurisprudenţă relevantă a GUE, implementată în mod I constant şi la nivelul
practicii administrativ-jurisdicţionale şi judiciare naţionale, 1 Consiliul trebuia să reţină că Y avea dreptul şi,
implicit, obligaţia de a 1 acţiona în mod diligent pentru apărarea propriilor interese prin formularea în mod \
prompt şi rapid a unei eventuale contestaţii împotriva deciziei de declarare ca fiind admisibilă a ofertei X,
decizie de care a luat cunoştinţă în 08.05.2020.
În acest context, raportat la dispoziţiile legale coroborate ale art. 21 alin. (3) şi art. 8 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 101/2016, criticile care vizează o potenţială neconformitate a ofertei tehnice depuse de subscrisa
trebuia a fi respinse de S către Consiliu ca tardive, respectiv inadmisibile.
Inadmisibilitatea măsurii de reevaluare a ofertei
Prin concluziile scrise la cererea de intervenţie a arătat că nu mai poate fi dispusă reevaluarea ofertei X
şi stabilirea unui nou clasament al ofertelor raportat la stadiul procedurii de atribuire - finalizată prin
încheierea Acordul-cadru nr. 3222/18.05.2020.
Pentru a asigura securitatea juridică şi stabilitatea relaţiilor juridice născute cu ocazia atribuirii
contractelor de achiziţiilor publice, Directivele europene privind remediile şi căile de atac pun accentul pe
prevenirea încălcării principiilor din transparenţă şi concurenţă într-un moment în care acestea pot fi
corectate, respectiv înainte de a produce efecte ireversibile sau dificil de reparat.

57
 În acest sens este şi practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) (spre ex., decizia pronunţată
în 12 decembrie 2002 în Cauaz C-470/99 Universale Bau AG) care a subliniat importanţa principiului
securităţii juridice în domeniul achiziţiilor publice. Astfel, dispoziţiile directivelor privind remediile sunt
destinate să consolideze prezumţia de legalitate a actelor emise de către autorităţile contractante şi să permită
respectarea principiului celerităţii specific procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Din
această perspectivă, prin Directiva 2007/66/CE s-a instituit, suplimentar remediilor precontractuale (care
vizează atribuire contractului), calea de atac distinctă care vizează validitatea contractul de achiziţie publică.
În acest context legislativ european (valabil şi în dreptul intern al achiziţiilor publice) care distinge
între remediile precontractuale şi cele postcontractuale, este evidentă Inadmisibilitatea unei căi de atac care
vizează o reevaluare a ofertelor după finalizarea procedurii de atribuire prin semnarea acordului-cadru.
Prin urmare, este lipsită de relevanţă raportarea Consiliului la dispoziţiile art. 12, respectiv 26 din
Legea nr. 101/2016 care reglementează competenţa CNSC şi măsurile pe care le poate dispune acest
organism administrativ-jurisdicţionale. Astfel, deşi este permis de lege Consiliului să soluţioneze contestaţii
inclusiv ulterior semnării acordului-cadru/contractului, măsurile de remediere pe care le pronunţă trebuie să
fie realizabile şi adaptate la stadiul procedurii de atribuire. Astfel, în lipsa anulării prealabile a acordului-
cadru (valabil încheiat potrivit deciziei CNSC atacate), este imposibilă revenirea în etapa anterioară
semnării acordului-cadru şi reevaluarea ofertei X.
Oricum, astfel cum vom demonstra in continuare, măsura de reevaluare a ofertei noastre nu se impune,
fiind respectate cerinţele documentaţiei de atribuire.
III. 4. Conformitatea ofertei X În ceea ce priveşte admiterea în parte a contestaţiei formulate de Y
SRL referitoare la neconformitatea produsului ofertat de către X, în sensul neîndeplinirii cerinţei vizând
„impactul la energie medie", consideră decizia CNSC ca fiind netemeinică şi nelegală, fiind bazată pe o
greşită interpretare a dispoziţiilor documentaţiei de atribuire raportat la scopul achiziţiei publice.
Autoritatea a prevăzut în Anexa nr. 1 la Caietul de sarcini, pct. 4.1.2, „Specificaţie tehnică pentru
produsul vizieră de protecţie", respectiv „rezistenţa la impact cu energie medie, conform SR EN166".
Această cerinţă nu s-a raportat în mod expres la niciuna din specificaţiile tehnice indicate în Standardul
SR EN 166:2001. Prin urmare, este o chestiune de interpretare pentru a stabili ce anume a avut în vedere
autoritatea contractantă atunci când a stipulat respectiva cerinţă în documentaţia de atribuire.
Raportat la comportamentul unui operator economic diligent şi rezonabil avizat, a considerat şi
consideră că respectiva cerinţă trebuie interpretată prin prisma destinaţiei produsului si anume asigurarea
protecţiei personalului de specialitate (din sistemul sanitar) împotriva pătrunderilor agenţilor înalţi patogeni
si substanţe chimice, decontaminate.
Standardul SR EN 166:2001 reglementează caracteristicile tehnice ale unui echipament de protecţie
individuală, denumit generic „protectori individuali ai ochilor".
Standardul este aplicabil tuturor tipurilor de protectori individuali ai ochilor utilizaţi de persoane în
desfăşurarea unor game largi de activităţi (industrii prelucrătoare, laboratoare, etc.) pentru a proteja
respectivele persoane împotriva unor potenţiale pericole, susceptibile de a afecta ochii sau de a altera
vederea.
Cerinţele Standardului sunt clasificate în cerinţe de bază (aplicabile tuturor tipurilor de protectori ai
ochilor), cerinţe particulare (aplicabile în funcţie de utilizarea pentru care sunt destinaţi) sau cerinţe
opţionale (caracteristici suplimentare).
Dintre toate cerinţele particulare indicate în Standard, respectiv:
7.2.1. Protecţie împotriva radiaţiilor optice - filtre pentru: sudură, ultraviolet, infraroşu, protecţie
solară pentru uz industrial, pentru sudură;
7.2.2. Protecţie împotriva particulelor lansate cu viteză mare;
7.2.3. Protecţie împotriva metalului topit şi solidelor fierbinţi;
7.2.4. Protecţie împotriva picăturilor şi împroşcărilor de lichide;
7.2.5. Protecţie împotriva particulelor mari de praf;
7.2.6. Protecţie împotriva gazelor şi a particulelor fine de praf;
7.2.7. Protecţie împotriva arcului electric de scurt-circuit,
autoritatea contractantă a solicitat expres doar cerinţa particulară „7.2.4. Protecţie împotriva picăturilor si
împroşcărilor de lichide".

58
 Chiar împotriva susţinerilor autorităţii contractante (pe care le apreciază ca fiind extrem de relevante şi
pe care le vom relata mai jos), CNSC interpretează cerinţa „Specificaţie tehnică pentru produsul vizieră de
protecţie", respectiv „rezistenţa la impact cu energie medie, conform SR EN 166", ca fiind identică cu
cerinţa de la pct. 7.2.2. din Standard, respectiv „Protecţie împotriva particulelor lansate cu viteză mare".

„Raportat la destinaţia produselor pentru care s-a efectuat procedura de achiziţie, respectiv utilizarea
lor de către personalul de specialitate din domeniul medical şi al situaţiilor de urgenţă, în documentaţia de
atribuire nu a fost solicitat expres îndeplinirea unor cerinţe particulare de rezistentă la impact, conform
prevederilor de la pct. 7.2.2. din Standard - Protecţie împotriva particulelor lansate cu viteza mare. Acest gen
de cerinţe sunt solicitate pentru produse utilizate in alte domenii de activitate, de exemplu in industria de
construcţii, militară etc.
Ţinând cont de faptul că produsul "Viziera de protecţie" este un echipament individual de protecţie
(E.I.P.) de categoria I de risc (nivel minim), conform Anexei nr. 1 din Regulamentul (CE/UE) nr. 2016/425,
a fost ceruta in specificaţia tehnica o condiţie generica "de rezistenţă la energie medie" şi nu s-a insistat strict
pentru îndeplinirea condiţiei 7.2.2. din Standardul SR EN166 [...].
Aceasta cerinţă generică a fost cerută şi prin prisma destinaţiei finale a produsului, respectiv domeniul
medical/echipamente de protecţie şi nicidecum un domeniu in care ar fi fost necesar o rezistenţă mărită din
care cauza acest E.I.P ar fi fost clasificat in categoria a III-a de risc.
O protecţie împotriva particulelor lansate cu viteza mare (v. cap. 7.2.2. din Standard) presupune
realizarea unor ecrane faciale din materiale rigide cu o greutate".
Trebuie astfel constatat că, prin modul în care interpretează cerinţa, CNSC se substituie, în mod
nelegal, autorităţii contractante (respectiv prerogativelor comisiei de evaluare statuate prin art. 127 alin. (1),
literele j) şi k) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016), apreciind cerinţa „rezistenţa la
impact cu energie medie, conform SR EN 166", ca fiind similară cu cea indicată la pct. 7.2.2. din Standard.
Cerinţa indicată la pct. 7.2.2. din Standard presupune că protectorii ochilor destinaţi protecţiei
împotriva particulelor lansate cu viteză mare trebuie să reziste la şocul unei bile de oţel cu diametru nominal
de 6 mm şi cu masă de minimum 0,86 g ce loveşte ocularul şi elementul de protecţie laterală cu una dintre
vitezele indicate în tabelul 7 (45 m/s, 120 m/s, 190 m/s). Acest gen de pericole nu numai că sunt relevante în
contextul pandemiei de COVID, ele de fapt nu există în mediul în care vor fi utilizaţi aceşti protectori ai
ochilor, respectiv instituţii din domeniul sanitar sau medical.
Foarte relevantă, în acest context, este şi corespondenţa purtată de către autoritatea contractantă cu
Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale
(Adresa nr. A 2711/14.05.2020), din care citează:
„Testele din SR EN 166:2003 menţionate de dumneavoastră (ONAC- s.n.L pct. 7.2.2 (Protecţie
împotriva particulelor lansate cu viteză mare) si 7.1.4.2 (impact cu bilă de otel de 43 grame) nu le-am
considerat relevante în contextul pandemiei de COVID19 (sunt teste de protecţie împotriva acţiunilor
mecanice), mult mai relevant fiind testul de protecţie împotriva picăturilor si împroşcărilor cu lichide."
Superficială şi nelegală este şi aserţiunea CNSC, referitoare respingerea ofertelor altor participanţi la
procedura de achiziţie (pag. 28 din decizie), pe aceleaşi considerente pentru care oferta noastră ar fi
neconformă. Astfel cum se constată din actele de evaluare ale autorităţii contractante, respectivele oferte au
fost respinse întrucât din rapoartele de testare aferente acestora nu rezultă îndeplinirea nici uneia din
cerinţele de soliditate (nici 7.I.4.2., nici 7.2.2 din Standard).
Produsul ofertat de X are parametrii tehnici superior cerinţei din cadrul Specificaţiei tehnice, pct. 4.1.2
privind „impactul cu energie medie", răspunzând unor cerinţe de soliditate mărită (teste trecute, a se vedea
pct. 7.1.4.2 din Raportul de testare depus în cadrul ofertei), rezistând la şocul lateral şi frontal produs de o
bilă de oţel cu diametru nominal de 22 mm şi masa minimă de 43 g cu o viteză de circa 5,1 m/s.
Autoritatea contractantă a respectat principiul tratamentului egal, astfel încât, în absenţa unei cerinţe
exprese în genul celei prevăzute la pct. 7.2.2. din Standard), a considerat că toate ofertele care respectă cel
puţin una din cele două cerinţe de soliditate sunt admisibile, respingându-le pe toate celelalte.
Nu în ultimul rând, criticăm şi abordarea diferită a CNSC, în privinţa interpretării motivului
contestaţiei şi pe cel al completării acesteia.

59
 Astfel, în ceea ce priveşte critica contestatoarei referitoare la absenţa din obiectul nostru de activitate a
unui cod CAEN specific furnizării de produse farmaceutice, CNSC o respinge întrucât autoritatea
contractantă nu a solicitat expres în documentaţia de atribuire un cod CAEN specific.
În schimb, abordarea este diferită cu privire la specificaţia tehnică 7.2.2. din Standard SR EN
166:2003. Astfel, deşi o astfel de cerinţă nu este prevăzută expres în documentaţia de atribuire, o apreciază
ca fiind obligatorie de îndeplinit de către ofertanţi.
Faţă de aceste aspecte, a invocat şi reiterat mai multe hotărâri care reţin încălcarea principiului
transparenţei prin invocarea unei cerinţe inexistente:
Sugestivă este Decizia CNSC nr. 2410 / C2 / 2611/04.09.2018 în care, reţinând încălcarea principiului
transparenţei prin invocarea unei cerinţe inexistente, Consiliul a citat în motivare atât jurisprudenţa relevantă
a instanţelor naţionale cât şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (GUE) din 16 aprilie 2015 emisă
în Cauza C-278/14, SC Enterprise Focused Solutions SRL împotriva Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba
lulia: „[...] autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplineşte cerinţele anunţului de
participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunţul menţionat
Deosebit de relevantă este şi Hotărârea GUE pronunţată în Cauza C-6/05, MedipacKazantzidis,
punctul 54 conform căreia principiul egalităţii de tratament şi obligaţia de transparenţă interzic autorităţii
contractante să respingă o ofertă care îndeplineşte cerinţele prevăzute în cererea de ofertă pe baza unor
motive care nu au fost prevăzute în cererea de ofertă menţionata. Aceste hotărâri GUE au fost invocate chiar
de către CNSC într-o cauză similară în care s-a reţinut în mod clar:
„Criteriile de calificare nu trebuie să depindă de modul în care sunt înţelese la un moment dat de către
o societate ofertantă, dincolo de exprimarea din documentaţia de atribuire, fiind imperativ ca
autoritatea/entitatea să asigure încă de la iniţiere operatorilor economici o înţelegere/interpretare unitară,
decurgând din informarea lor completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de
atribuire". De asemenea, a apreciat în mod just Consiliul, „suplimentarea cerinţelor de calificare în timpul
evaluării trece dincolo de domeniul protecţiei încrederii legitime şi este de natură să surprindă chiar şi un
«operator economic prudent şi avizat»".
Exemplară sub aspectul necesităţii respectării principiului transparenţei este şi decizia pronunţată în
Cauza Pippo Pizzo (C-27/15) conform căreia „obligaţia de transparenţă, care constituie corolarul
principiului egalităţii de tratament, are ca scop să garanteze absenţa riscului de favoritism şi de arbitrar din
partea autorităţii contractante. Această obligaţie implică formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor
procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini,
astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi
să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită
autorităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care
guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera
dell'Adda, C 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 şi jurisprudenţa citată). [...] ".
Relevante din perspectiva necesităţii respectării principiului transparenţei sunt şi deciziile CJUE
pronunţate în cauzele Universale Bau sau Succhi di Frutta/Comisia conform cărora toţi potenţialii ofertanţi
trebuie să beneficieze de şanse egale pentru elaborarea ofertelor: condiţiile de participare trebuie să fie
formulate clar, precis şi univoc astfel încât să permită oricăror operatori economici rezonabil informaţi şi
diligenţi să le înţeleagă şi să le interpreteze la fel.
Această jurisprudenţă obligatorie este aplicabilă şi în speţă în condiţiile în care, contrar deciziei CNSC,
nu a existat o cerinţă expresă în sensul respectării specificaţiilor tehnice de la pct. 7.2.2 din Standardul SR
EN 166:2003. în acest context, solicitarea ca produsele ofertate să îndeplinească specificaţia privind
„impactul cu energie medie" este necesar a fi interpretată în corelare cu destinaţia vizierelor, respectiv
protecţia personalului medical împotriva contaminării cu noul virus SARS - COV 2, destinaţie care exclude
testarea rezistenţei la lovituri cu proiectile lansate cu mare viteză.
În concluzie, raportat la argumentele de nelegalitate şi netemeinicie sus-invocate, rugăm Onorata
Instanţă a admite plângerea formulată prin modificarea în parte a deciziei CNSC în sensul respingerii în tot a
contestaţiei formulate de Y SRL fie pe cale de excepţie, fie ca nefondată, urmând a constata legalitatea
rezultatului procedurii de atribuire.
În drept: prevederile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016 precum şi celelalte acte normative
indicate.
60
 Intimata Y SRL a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de către
petenta X Fashion International Srl atât sub aspectul excepţiilor invocate cât si cu privire la fondul cauzei şi
menţinerea ca temeinică şi legală a soluţiei pronunţate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor în Dosarul nr. 916/C9/2020 prin Decizia nr. 994/16.06.2020, cu obligarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate, în calitate de autoritate contractantă, la adoptarea tuturor măsurilor şi
operaţiunilor necesare restabilirii legalităţii în cadrul procedurii.
A solicitat, de asemenea, obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta
cauză.
În motivare a arătat următoarele:
Premise: CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR (în continuare
”CNSC”) a analizat în mod complet şi judicios toate argumentele prezentate şi toate documentele propuse de
către părţi în cadrul Dosarului nr. 916/C9/2020, soluţionând cauza în mod temeinic, legal şi argumentat prin
Decizia nr. 994/2020.
În mod temeinic si argumentat. CNSC a respins excepţiile formulate de către petenta X Fashion
International Srl ca nefondate, procedând la soluţionarea pe fond a cauzei ce a făcut obiectul Dosarului nr.
916/C9/2020.
Cât priveşte soluţia pronunţată de către Consiliu pe fondul contestaţiei, premiza esenţială şi corectă de
la care porneşte raţionamentul şi motivarea Consiliului este aceea că rezistenta la impactul cu energie medie
conform SR EN 166 2003 este o cerinţă expresă a caietului de sarcini, ce trebuia respectată întocmai atât de
către operatorii economici la elaborarea ofertei, cât si de către comisia de evaluare în perioada de evaluare a
ofertei.
Mai reţine Consiliul cu deplin temei, tot cu titlu prealabil, faptul că, în situaţia în care condiţia nu a fost
contestată şi eliminată ori modificată în termenele procedurale, cerinţa rezistentei la impactul cu energie
medie conform SR EN 166:2003 a rămas obligatorie în forma prevăzută în documentaţia procedurii, astfel
încât nu mai poate fi pusă în discuţie legalitatea ori oportunitatea condiţiei la momentul soluţionării
contestaţiei.
Consiliul a verificat, astfel, legalitatea evaluării ofertelor prin raportare la cerinţele impuse în caietul de
sarcini în forma în care acesta exista la data evaluării ofertelor, considerând cu deplin temei că aceste cerinţe
tehnice sunt cumulative, obligatorii, inderogabile si nesusceptibile de interpretări ori analogii.
Cu privire la aprecierile asupra domeniilor în care s-ar folosi produsele, o atare diferenţiere nu poate fi
efectuată peste conţinutul prevederilor Caietului de sarcini.
Standardul SR EN166 este unic si este aplicabil tuturor produselor supuse exigentelor acestuia, iar
testarea, rezultatele si interpretarea NU au legătură cu domeniul in care este utilizat produsul.
Nu se poate “atenua” în mod discreţionar rigoarea aplicării unei cerinţe obligatorii, stabilite de însăşi
autoritatea contractantă, pentru a justifica acceptarea unui produs care nu răspunde tuturor cerinţelor stabilite
prin Caietul de sarcini.
A reţinut, de asemenea, Consiliul, faptul că nu pot fi primite derogări ori interpretări ale cerinţelor
Standardului în funcţie de destinaţia produselor, câtă vreme acestea nu au fost prevăzute prin documentaţia
de atribuire.
Consiliul a reţinut în mod corect faptul că ONAC era obligată să respecte condiţiile şi cerinţele
obligatorii stabilite prin documentele procedurii, care prevedeau în mod expres, obligatoriu şi neechivoc
îndeplinirea cerinţei tehnice a rezistenţei la impact cu energie medie, în conformitate cu Standardul SR EN
166 2003 al cărui punct 7.2.2 este singurul care conţine descrierea si specificaţiile acestei condiţii.
Situaţia de fapt – „rezultatele procedurii de negociere”, „Contestaţia formulată de către Y Srl” şi
„Soluţia CNSC privind contestaţia” – expuse ca şi în întâmpinarea formulată faţă de plângerea autorităţii
contractante.
Temeinicia Deciziei nr.994. Neîndeplinirea cerinţelor tehnice prevăzute în DA de către oferta X.
Necesitatea respingerii plângerii.
Decizia CNSC nr. 994/2020 privind neconformitatea produselor conţinute de oferta X Fashion
International Srl cu Cerinţele tehnice ale procedurii este pe deplin temeinică, legală si argumentată.
Consiliul a analizat în mod complet şi judicios toate argumentele prezentate şi toate documentele
propuse de către părţi în cadrul Dosarului nr. 916/C9/2020.

61
 În mod temeinic si argumentat, CNSC a respins excepţiile formulate de către petenta X Fashion
International Srl ca nefondate, procedând la soluţionarea pe fond a cauzei ce a făcut obiectul Dosarului nr.
916/C9/2020.
Cât priveşte soluţia pronunţată de către Consiliu pe fondul contestaţiei, premiza esenţială şi corectă de
la care porneşte raţionamentul şi motivarea Consiliului este aceea că rezistenta la impactul cu energie medie
conform SR EN 166 2003 este o cerinţă expresă a caietului de sarcini, ce trebuia respectată întocmai atât de
către operatorii economici la elaborarea ofertei, cât si de către comisia de evaluare în perioada de evaluare a
ofertei.
Mai reţine Consiliul cu deplin temei, tot cu titlu prealabil, faptul că, în situaţia în care condiţia nu a fost
contestată şi eliminată ori modificată în termenele procedurale, cerinţa rezistentei la impactul cu energie
medie conform SR EN 166:2003 a rămas obligatorie în forma prevăzută în documentaţia procedurii, astfel
încât nu mai poate fi pusă în discuţie legalitatea ori oportunitatea condiţiei la momentul soluţionării
contestaţiei.
Consiliul a verificat, astfel, legalitatea evaluării ofertelor prin raportare la cerinţele impuse în caietul de
sarcini în forma în care acesta exista la data evaluării ofertelor, considerând cu deplin temei că aceste cerinţe
tehnice sunt cumulative, obligatorii, inderogabile si nesusceptibile de interpretări ori analogii.
A reţinut, de asemenea, Consiliul, faptul că nu pot fi primite derogări ori interpretări ale cerinţelor
Standardului în funcţie de destinaţia produselor, câtă vreme acestea nu au fost prevăzute prin documentaţia
de atribuire.
Consiliul a reţinut în mod corect faptul că ONAC era obligată să respecte condiţiile şi cerinţele
obligatorii stabilite prin documentele procedurii, care prevedeau în mod expres, obligatoriu şi neechivoc
îndeplinirea cerinţei tehnice a rezistenţei la impact cu energie medie, în conformitate cu Standardul SR EN
166 2003 al cărui punct 7.2.2 este singurul care conţine descrierea şi specificaţiile acestei condiţii.
Netemeinicia excepţiilor invocate de X prin plângere.
1. Respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de inadmisbilitate a contestaţiei pentru pretinsa
constituire necorespunzătoare a cauţiunii.
a. Cauţiunea a fost consemnată si depusă la dosarul cauzei în interiorul termenului de 3 zile
lucrătoare prevăzut de dispoziţiile legale.
La data de 21.05.2020 contestatoarea a depus la dosarul prezentei contestaţii Recipisa de consemnare
nr. 206282633/1 din aceeaşi dată, prin care se certifică depunerea în contul de cauţiuni deschis la CEC Bank
SA suma de 220.000 lei, pe seama şi la dispoziţia CNSC.
La aceeaşi dată a fost înaintată recipisa către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Or, astfel cum însăşi intervenienta confirmă, cauţiunea trebuia depusă până cel mai târziu la data de
21.05.2020, raportat la data depunerii contestaţiei, respectiv 18.05.2020.
Prin urmare. Contestatoarea a consemnat si depus cauţiunea în interiorul termenului prevăzut de lege,
motivul de inadmisibilitate invocat de către intervenientă sub acest aspect fiind complet nefondat, fiind
necesar a fi înlăturat ca atare.
b. Cuantumul cauţiunii a fost stabilit temeinic si legal, la valoarea de 220.000 lei si a fost
confirmat de către Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor atât prin Adresa nr..05.2020 cât si prin
soluţia pronunţată prin Decizia nr.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins In mod temeinic aceeaşi excepţie invocată
de către petentă în cadrul judecării contestaţiei ce a făcut obiectul Dosarului nr. /C9/2020.
Cuantumul cauţiunii a fost determinat prin aplicarea în mod judicios a dispoziţiilor art. 611 din Legea
nr. 101/2016.
Determinarea sumei de 220.000 lei ce a fost achitată cu titlu de cauţiune de către Y Sri s-a efectuat prin
raportare la dispoziţiile alin. 1 lit. c ale art. 611 din Legea nr. 101/2016, care stabileşte un plafon maxim de
220.000 lei, raportat la valoarea estimată a acordului cadru (valoarea estimată a procedurii).
Dispoziţia aplicată este aceea care reglementează în mod corect cauţiunea aplicabilă în prezenta cauză,
plafonul maxim de 220.000 lei al cauţiunii, prevăzut de legiuitor pentru această ipoteză, fiind singurul cu
incidenţă în aprecierea cuantumului cauţiunii pe care intimata Y Sri a consemnat-o integral.
În plus, astfel cum reţine în mod corect şi CNSC prin Decizia pronunţată, ipoteza prevăzută la alin. 1
lit. d a art. 611 nu este aplicabilă, aceasta vizând în mod explicit procedurile în care este desemnat un unic
câştigător, şi nu situaţiei încheierii unui acord-cadru cu trei operatori economici.
62
 Prin Adresa CNSC cu nr. 19892/21.05.2020, Consiliul a stabilit în mod expres în sarcina intimatei
consemnarea unei cauţiuni în valoare de 220.000 lei, sumă ce a fost integral consemnată la dispoziţia
Consiliului la aceeaşi dată (de 21.05.2020) conform Recipisei de consemnare nr. /1/21.05.2020 emise de
către CEC Bank SA.
Nu în ultimul rând, faptul că petenta X a înţeles ca, în mod nefondat, să depună o cauţiune altfel
determinată nu poate constitui argument pentru susţinerea excepţiei invocate.
A solicitat să se constate îndeplinirea integrală de către intimata Y Srl a obligaţiei de consemnare a
cauţiunii, astfel cum i-a fost pus în vedere de către Consiliu si să respingă ca nefondată inadmisibilitatea
invocată de către intervenientă sub aspectul neîntemeiat al insuficientei cauţiuni.
2. Respingerea ca neîntemeiată a excepţiei inadmisibilităţii/tardivităţii completării contestaţiei.
Calcul termenului de depunere a contestaţiei se efectuează începând cu data comunicării Adresei nr.
/CN/15.05.2020 (actul contestat). Raportat la această dată, contestaţia formulată de către subscrisa este
depusă în termenul de contestaţie prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 101/2016.
Reamintim faptul că, prin Adresa de comunicare nr. /CN/13.05.2020. în urma contestaţiilor, şi
sesizărilor înaintate, precum şi a notei Preşedintelui ONAC privind reevaluarea ofertelor, Oficiul Naţional
pentru Achiziţii Centralizate a comunicat anularea comunicării nr. /CN/08.05.2020 privind rezultatul
procedurii de atribuire în cadrul Procedurii de negociere fără publicare prealabilă aplicată pentru atribuirea
acordului cadru de “Achiziţia de echipamente de protecţie - Vizieră de protecţie”, cod CPV 33100000-1
publicată în SEAP cu nr..04.2020, urmând ca autoritatea contractantă să procedeze la reevaluarea ofertelor si
să comunice rezultatul reevaluării în momentul finalizării acesteia.
Este evident, astfel, faptul că raportul procedurii din data de 07.05.2020 si comunicările efectuate în
baza acestuia au fost ANULATE INTEGRAL, efectul evident si incontestabil al anulării fiind acela al
lipsirii actelor anulate de orice efecte pentru viitor. în integralitatea acestora, de la momentul anulării.
Astfel, nu pot fi luate în considerare afirmaţiile nefondate ale petentei privind rezultatele comunicate în
data de 08.05.2020, acestea fiind anulate în mod expres de către Autoritatea contractantă prin Adresa de
comunicare nr. 3150/CN/13.05.2020.
Este evident, astfel, că adresa anterioară de comunicare nu mai poate produce efecte juridice, indiferent
de rezultatele reevaluării efectuate după anulare.
Astfel, singura dată de la care se poate calcula curgerea termenului de formulare a contestaţiei este data
comunicării Adresei nr. 3189/CN/15.05.2020, respectiv data de 15.05.2020. dată la care a fost comunicat
rezultatul evaluării.
Raportat la această dată, termenul de depunere a contestaţiei se împlinea la data de 25.05.2020, dată la
care contestatoarea. prin reprezentantul său legal, a depus la Consiliu cererea completatoare a contestaţiei
formulate.
Pe de altă parte, prin motivarea învederată, petenta încearcă în mod tardiv, în fata Instanţei de control
judiciar, să conteste anularea Rezultatului iniţial al procedurii, comunicat prin Adresa de comunicare nr.
3150/CN/13.05.2020. contestaţie ce nu poate fi nicicum primită.
ÎN SITUAŢIA ÎN CARE X CONSIDERA CRITICABIL ACTUL DE ANULARE A
REZULTATELOR INIŢIALE ALE PROCEDURII. ACESTA TREBUIA CONTESTAT. LA RÂNDUL
SĂU. ÎN CADRUL PROCEDURII. ÎN TERMENUL ARĂTAT DE ART. 8 ALIN. 1 UT. A DIN LEGEA
NR. 101/2016.
Or, petenta X Fashion International Srl a înţeles a rămâne în pasivitate fată de acest act al procedurii,
acceptându-i efectele si fiind obligată, prin urmare, a se raporta la actele finale asumate de către autoritatea
contractantă ONAC, comunicate la data de 15.05.2020.
Prin urmare, X a acceptat anularea integrală a rezultatului iniţial al procedurii, fapt ce înlătură orice
posibilitate a acesteia de a critica la acest moment faptul şi efectele anulării, acestea fiindu-i pe deplin şi
integral opozabile.
Nu în ultimul rând. învederăm inaplicabilitatea în speţă a Deciziei ICCJ nr. 66/2018 invocată de către
petentă, a cărei premiză esenţială este existenta unui control anterior de legalitate efectuat de către CNSC
si/sau de Instanţa de judecată, situaţie ce nu se verifică în prezenta cauză.
3. Respingerea excepţiei inadmisibilitătii măsurii de reevaluare a ofertei X Fashion International srl
A solicitat înlăturarea, ca nefondată, inadmisibilitatea invocată de către petenta X Fashion International
Srl şi să menţină soluţia dată excepţiei de către CNSC, având în vedere următoarele considerente.
63
 Conform dispoziţiilor art. 26 alin. 101 din Legea nr. 101/2016, în situaţia in care contestaţia vizează
rezultatul procedurii de atribuire şi se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica in mod clar şi precis
limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de
atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă in
cadrul reevaluării.
Or, contestaţia formulată de către intimată se subsumează tezei statornicite de textul de lege anterior
invocat, vizând în mod neechivoc rezultatul evaluării ofertelor, solicitările formulate având în vedere exact a
se dispune reevaluarea ofertei X Srl.
Norma anterior invocată indică inclusiv modalitatea şi condiţiile în care Consiliul, admiţând o
contestaţie astfel formulată, va dispune reevaluarea ofertei/ofertelor ce fac obiectul reevaluării.
Mai mult decât atât, dispoziţiile legale nu disting sub aspectul momentului procedurii până la care
Consiliul poate aplica remediile arătate la art. 26 alin. 101, astfel încât faptul semnării Acordului cadru
anterior soluţionării contestaţiei (însă ulterior depunerii acesteia la Consiliu si comunicării către Autoritatea
contractantă) nu poate constitui un fine de neprimire a prezentei contestaţii.
Prin urmare, consideră că măsurile dispuse de către Consiliu prin Decizia nr. 994/22020 pot fi adoptate
în stadiul actual al procedurii, solicitările formulate fiind pe deplin admisibile.
Pe de altă parte, a solicitat să se aibă în vedere faptul că Y Srl a formulat si depus contestaţia sa atât la
CNSC. cât si la Autoritatea contractantă ONAC anterior încheierii Acordului cadru.
În acest context, invocarea semnării Acordului cadru în mod abuziv si neleaal dună luarea la cunoştinţă
de către Autoritatea contractantă asupra depunerii contestaţiei reprezintă o invocare a propriei culpe ca si
motiv de inadmisibilitate. ce nu poate fi primit nicicum (”nemo auditur propriam turpitudinem allegans”).
Semnarea Acordului cadru s-a făcut ulterior înregistrării contestaţiei intimatei la Consiliu şi
comunicării sale către Autoritatea contractantă.
Încheierea Acordului cadru a fost forţată în mod evident abuziv, nelegal si de rea credinţă de către
Autoritatea Contractantă ONAC. cu ignorarea completă atât a contestaţiei depuse la Consiliu, ce îi fusese
deja adusă la cunoştinţă prin depunerea acesteia la registratura Autorităţii de către reprezentantul
contestatoarei anterior semnării, cât şi a dispoziţiilor art. 9 alin. 4 din Legea nr. 101/2016, „Autoritatea
contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind
soluţionarea contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea lui."
Astfel, dreptul Autorităţii contractante de a încheia Acordul cadru se năştea în mod valabil numai după
comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea contestaţiei.
Prin plângerea formulată, X Srl se raliază conduitei abuzive, nelegale şi de rea credinţă, invocând în
mod evident culpa Autorităţii contractante (asumate în cadrul judecării contestaţiei ca şi accesoriu al
acesteia) ca şi temei de inadmisibilitate a contestaţiei.
Nu în ultimul rând, Y Srl a fost nevoită să semneze Acordul cadru în forma în care acesta a fost semnat
în urma abuzului Autorităţii contractante, care, deşi avea deja cunoştinţă asupra formulării contestaţiei, a
înţeles să ignore semnificaţia şi efectele legale a acestui fapt, forţând semnarea Acordului cadru.
Este evident faptul că interesele contestatoarei, deja periclitate prin ignorarea contestaţiei de către
Autoritatea contractantă, ar fi fost cu atât mai mult prejudiciate în condiţiile în care nu ar fi semnat Acordul
cadru.
În acest context, contestatoarea a fost nevoită să semneze Acordul cadru, fără însă ca acest fapt să
poată fi interpretat în vreun fel ca renunţare la vreunul dintre drepturile sale, ori ca validare a conduitei
Autorităţii contractante.
Dispoziţiile anterior menţionate se coroborează cu cele ale art. 58 şi urm. ale aceluiaşi act normativ,
putând fi chiar atributul Instanţei investite cu soluţionarea plângerii, conform art. 34 alin. 3 din Legea nr.
101/2016, chiar în situaţia de faţă, a face aplicarea acestor dispoziţii, în situaţia în care “...constată că actul
autorităţii contractante a fost emis cu încălcarea prevederilor legislaţiei în materia achiziţiilor publice...iar
contractul a fost încheiat înainte de comunicarea deciziei de către Consiliu...”
Astfel, pentru motivele arătate anterior, solicită a respinge excepţia de inadmisibilitate astfel cum
aceasta a fost invocată.
PE FONDUL CAUZEI. „Netemeinicia plângerii formulate de către X Fashion International Srl.
Neîndeplinirea cerinţelor tehnice prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire de către oferta X Fashion

64
International Srl necesitatea respingerii plângerii si menţinerii deciziei CNSC” - expuse ca în întâmpinarea
formulată împotriva plângerii AC.

Curtea, analizând plângerile, asupra situaţiei de fapt reţine, în rezumat, următoarele:

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat
procedura de negociere fără publicare prealabilă pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect Achiziția
publică de echipamente de protecție – Vizieră de protecție, cod CPV 33100000-1 – Echipamente medicale
(Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțului nr. ADV1139367/02.04.2020.
În urma analizării ofertelor depuse, au fost declarate admisibile ofertele:
•X SRL - care a obţinut 97,50 puncte, fiind clasată pe Locul I;
•Y Srl, cu 88,51 puncte, fiind clasată pe locul II.
• BD Lemntech SRL - care aobţinut 53,58 puncte, fiind clasată pe Locul III.
Rezultatul a fost comunicat ofertanţilor la data de 8.05.2020.
Ulterior, în urma contestaţiilor primite, ONAC a anulat rezultatul procedurii, a reevaluat ofertele şi a
comunicat un nou rezultat al procedurii în data de 15.05.2020, cu acelaşi rezultat (şi aceaşi clasament l
ofertanţilor) ca la evaluarea iniţială.
Împotriva rezultatului procedurii a formulat plângere ofertantul clasat pe locul II, contestând decizia
de desemnare a ofertei X drept admisibilă şi câştigătoare, fiind aduse critici atât sub aspectul acceptabilităţii,
cât şi al conformităţii.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis, în parte, contestația formulată de Y SRL, a
anulat raportul/procesul-verbal de reevaluare nr. 3180/CN/ 15.05.2020 și comunicările privind rezultatul
reevaluării şi a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei X Fashion International SRL și
stabilirea rezultatului procedurii, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu respectarea celor din
motivare, a documentației achiziției și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice.
CNSC a reţinut în motivarea sa că oferta X nu satisface în mod corespunzător caietul de sarcini în
ceea ce priveşte cerinţa de la pct.4.1.2 Materialul vizierei să fie transparent și să fie rezistent la stropiri și
picături lichide, precum și la impact cu energie medie, conform SR EN 166 (inclusiv sub forma de aerosoli)
Asupra plângerii formulate de petenta X, analizând mai întâi criticile privind modul de soluţionare a
excepţiilor invocate în faţa CNSC, Curtea constată următoarele:
A susţinut petenta că dispoziţiile legale privind constituirea şi depunerea cauţiunii au fost eronat
aplicate în cauză, contestaţia fiind inadmisibilă. Curtea va analiza doar aspectele procesuale privind
depunerea cauţiunii.
Critica este nefondată.
În ceea ce priveşte data depunerii cauţiunii, se reţine că contestatoarea Y a depus contestaţia la data de
18.05.2020, iar cauţiunea a fost consemnată la CEC Bank, Sucursala Victoria la data de 21.05.2020, fiind
depusă la dosar copie a recipisei la data de 21.05.2020.
Or, potrivit art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „pentru soluţionarea contestaţiei formulate în
condiţiile art. 8 sub sancţiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră vătămată trebuie să constituie,
în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data sesizării Consiliului, o cauţiune..."
După cum rezultă explicit, textul de lege are în vedere termenul pentru constituirea cauţiunii. Aceasta
înseamnă, pe de o parte, că depunerea sumei de bani cu titlu de cauţiune trebuie să se realizeze în cele 3 zile
de la înregistrarea contestaţiei, iar, pe de altă parte, că la momentul soluţionării contestaţiei dovada
consemnării trebuie să se afle la dosarul Consiliului.
Or, în cauză, depunerea cauţiunii este deplin valabilă, înscrisul constatator (recipisa de consemnare)
atestând că depunerea (în sens de consemnare a sumei) s-a făcut în termenul de 3 zile prevăzut de lege. Este
nerelevantă împrejurarea că originalul recipisei a fost transmis la dosar pe data de 22.05 (la o zi după
împlinirea termenului), împrejurarea că contestatoarea a depus doar o copie a recipisei neafectând
valabilitatea cauţiunii din perspectiva termenului de depunere, deoarece pe de o parte, data consemnării
cauţiunii nu se confundă cu depunerea înscrisului constatator la dosar, iar pe de altă parte la dosar a fost
transmisă, în termen, o copie a înscrisului. Mai mult, atâta vreme cât constituirea cauţiunii s-a realizat în
termenul legal, existenţa încrisului doveditor la dosarul cauzei la momentul la care Consiliul soluţionează
cauza este suficientă, din perspectiva Curţii, pentru a concluziona asupra depunerii în termen a cauţiunii.

65
 Nici solicitarea Consiliului adresată contestatoarei, de a depune la dosar originalul chitanţei, nu este
contrară legii – făcând parte din rolul activ al Consiliului, care nu trebuie să se rezume la o atitudine
formalistă şi rigidă. Totodată, caracterul derogatoriu al cauţiunii in materia achiziţiilor publice în raport cu
Codul de procedură civilă (invocat de petenta X) priveşte doar anumite aspecte, fără a exclude completarea
reglementării speciale cu aceea generală pe celelalte aspecte (restituirea cauţiunii fiind doar un exemplu) şi
nu este incompatibil cu posibilitatea Consiliului de a formula din oficiu solicitări sau întrebări care să
lămurească aspecte procedurale au de fond. În fine, solicitarea Consiliului nu ar putea, în orice caz, să
afecteze valabilitatea cauţiunii înseşi.
În ceea ce priveşte reiterarea criticii cu privire la cuantumul cauţiunii, având în vedere că, din art.61 1
alin.5 şi 6, dar şi din art.1057-1064 Cod procedură civilă, rezultă că o cauţiune se constituie în interesul
beneficiarului, pentru a-i garanta eventuala despăgubire, iar calitatea de beneficiar în litigii de achiziţii
publice o are autoritatea contractantă, având în vedere că petenta X a avut în faţa Consiliului calitatea de
intervenient accesoriu în sprijinul autorităţii contractante, că potrivit art.61 Cpc intervenţia accesorie
„sprijină numai apărarea uneia dintre părţi”, iar ONAC, partea în favoarea căreia X a intervenit, nu a
formulat nicio apărare privind insuficientul cuantum al cauţiunii, Curtea nu o va mai analiza, considerând-o
neavenită.

O altă critică a petentei X priveşte modul în care Consiliul a răspuns excepţiei sale privind tardivitatea
completării contestaţiei şi inadmisibilitatea, în consecinţă, a acesteia. Arată că, respingând excepţia
tardivităţii/inadmisibilităţii completării la contestaţie, Consiliul a încălcat jurisprudenţa CJUE care statuează
obligaţia operatorilor economici de a formula cu celeritate căile de atac; au fost ignorate şi considerentele
obligatorii ale Deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 66/2018 conform cărora nu mai pot fi reevaluate
şi, implicit, nici contestate, aspecte analizate anterior de către autoritatea contractantă.
Critica este nefondată, întrucât se bazează pe argumentul că decizia de declarare admisibilă a ofertei
X SRL i-ar fi fost cunoscută contestatoarei Y încă din data de 08.05.2020, dată în raport cu care completarea
motivelor de contestaţie apare ca tardivă. Petenta ignoră nejustificat succesiunea actelor în cadrul procedurii
de atribuire şi anume împrejurarea că au existat două rezultate succesive, primul fiind anulat la iniţiativa
autorităţii contractante, urmat de reevaluarea ofertelor şi stabilirea unui nou rezultat. Astfel, în data de
08.05.2020, autoritatea contractantă a comunicat contestatoarei raportul inițial al procedurii din data de
7.05.2020 (comunicat cu adresa nr. 3080/CN/ 08.05.2020); ulterior, autoritatea contractantă a anulat
rezultatul procedurii, informație transmisă ofertanților în data de 13.05.2020, a reevaluat ofertele și a
comunicat un nou rezultat al procedurii în data de 15.05.2020, cu adresa nr. 3189/CN/15.05.2020, act atacat
în cauză.
Or, în raport cu această succesiune a actelor, nu s-ar putea susţine cu temei că termenul pentru
contestarea celui de-al doilea rezultat al procedurii (al reevaluării) să curgă de la momentul comunicării celui
dintâi rezultat, cel anulat. Mai întâi, pentru că o astfel de construcţie nu este sprijinită pe nicio prevedere
legală. Apoi, faptul că cele două rezultate au fost similare, menţinând aceeaşi clasificare a ofertanţilor ca şi
evaluarea iniţială este o chestiune fără relevanţă în a stabili obiectul contestaţiei şi, mai departe, în funcţie de
obiect, termenul de contestare şi momentul de la care acest termen curge. Potrivit art.8 din Legea
nr.101/2016, „persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza
Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante”. Actul vătămător pentru contestatoare a fost în
mod evident rezultatul reevaluării (comunicat în 15.05.2020), iar nu cel al evaluării iniţiale (din 7.05,
comunicat în 8.05), care de altfel şi-a produs efecte numai până când autoritatea contractantă a decis
anularea sa. Prin urmare, nu există niciun argument ca, atâta vreme cât actul contestat este rezultatul
reevaluării, termenul de contestare să se calculeze de la data celei dintâi evaluări.
În plus, este de observat că prin contestaţia iniţială, din data de 18.05.2020, contestatoarea Y a
solicitat accesul la dosarul achiziţiei; ulterior, prin cererea completatoare a contestaţiei din data de
25.05.2020 (adresa Consiliu nr. 20283/25.05.2020), aceasta a arătat că autoritatea contractantă i-a permis
accesul la dosarul achiziției publice. Prin urmare, nu s-ar putea respinge ca tardiv formulate criticile aduse
unei oferte concurente atâta timp cât contestatorul nu a avut acces la dosarul achiziţiei şi nu a cunoscut
elemente ale ofertelor celorlalţi operatori economici participanţi. Contestaţia administrativ-jurisdicţională
trebuie să fie un remediu efectiv şi o procedură eficientă care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale
privind atribuirea contractelor, iar pentru a putea formula o cale de atac efectivă şi eficientă persoana
66
vătămată de decizia autorităţii contractante trebuie să aibă toate elementele necesare exercitării acestui drept.
Şi jurisprudenţa CJUE este în acest sens, Curtea statuând că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva
încălcărilor dispoziţiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziţii publice decât dacă termenele
prevăzute pentru introducerea acestor acţiuni încep să curgă de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă
sau ar fi trebuit să ia cunoştinţă despre pretinsa încălcare a dispoziţiilor menţionate (ex. Hotărârea din 12
martie 2015, eVigilo, C-538/13, EU:C:2015:166, punctul 52).

Nu este fondată nici susţinerea petentei potrivit căreia autoritatea contractantă putea dispune doar
măsuri de remediere în limita stabilită prin notificările operatorilor economici sau doar în măsura în care
sunt formulate contestaţii adresate Consiliului sau instanţei judecătoreşti. De altfel, Curtea observă că
această susţinere echivalează practic cu o contestare a măsurii autorităţii contractante de anulare a
rezultatului procedurii din 13 mai 2020, contestare inadmisibilă în acest cadru procesual, o atare contestaţie
nefiind formulată în condiţiile art.8 din Legea 101/2016. În situaţia în care X considera criticabil actul de
anulare a rezultatelor iniţiale ale procedurii, acesta trebuia contestat, la rândul său, în cadrul procedurii, în
termenul prevăzut de art. 8 alin. 1 din legea nr. 101/2016.
Prin urmare, formularea direct în plângere este inadmisibilă şi, în acelaşi timp tardivă prin raportare la
termenul legal.
Cu toate acestea, Curtea subliniază, cu titlu general, că Autoritatea contractantă poate să procedeze la
o reevaluare a ofertelor sau a ofertanţilor, chiar în afara aspectelor semnalate de contracandidaţi sau care să fi
făcut, eventual, obiectul une căi de atac (contestaţie/plângere). Mai întâi, pentru că legislaţia în domeniul
achiziţiilor publice nu instituie excepţii de la regula irevocabilităţii actelor administrative individuale,
reglementată de dreptul comun, respectiv de Legea nr. 554/2004, deoarece raportul procedurii intră în
circuitul civil şi produce efecte juridice definitive (imposibil de corectat) abia după expirarea termenului de
aşteptare în vederea atacării lui şi semnarea, subsecventă, a contractului de achiziţie publică. Până la
semnarea contractului, raportul procedurii de atribuire, presupunând că a intrat în circuitul civil, nu a produs
efecte juridice de natură a împiedica autoritatea emitentă de la revocarea lui, dacă este afectat de o cauză de
nelegalitate/netemeinicie. Scopul declarat textual al Legii nr. 101/2016 îl constituie asigurarea a unor
mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze
respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor, iar o asemenea garantare nu înseamnă, în
niciun caz, a ignora încălcări ale legii sub pretextul că autoritatea nu a fost sesizat să verifice decât anumite
aspecte.
Apoi, din dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. d) din lege (măsurile de remediere sunt acele măsuri adoptate
de autoritate, în urma primirii unei contestaţii, cu scopul de a corecta o decizie adoptată în cadrul procedurii
de atribuire) s-ar putea concluziona în sensul opţiunii autorităţii contractante de a-şi corecta propriile acte
dacă este sesizată în privinţa netemeiniciei/nelegalităţii lor fie printr-o notificare, fie direct printr-o
contestaţie, fie în cadrul unui control ex-ante sau de alt tip. Mai mult, autoritatea contractantă are opţiunea de
a-şi anula un act, sau chiar întreaga procedură, şi din oficiu, în absenţa notificării sau contestaţiei vreunei
persoane vătămate, în ipoteza în care, în derularea procedurii, constată că a încălcat prevederi legale a căror
nerespectare este sancţionată cu invalidarea actelor/procedurii de atribuire (dovadă în acest sens fiind
dispoziţiile art. 212 din legea achiziţiilor publice), primând principiul legalităţii derulării procedurii (cu
riscul de a parcurge din nou etapele viciate). Este evident că cine îşi poate anula întreaga procedură
competiţională îşi poate anula şi un singur act al acesteia, cum este actul de evaluare a ofertelor - qui potest
plus potest minus.
În plus, în materia achiziţiilor publice, cu o componentă importantă de drept administrativ, în care
primează interesul public şi imperativul legalităţii, opţiunea autorităţii de a-şi revizui şi remedia propriile
acte, chiar şi din oficiu, există oricând până la momentul finalizării achiziţiei prin semnarea contractului.
Aşadar, şi din această perspectivă, autoritatea este în drept să îşi revizuiască actele atacate sau nu şi să
procedeze la reexaminarea legalităţii situaţiei consemnate în acestea.
Decizia nr.66/2018 pronunţată de ICCJ şi invocată de petentă nu este incidentă în cauză. Potrivit
acesteia, „autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat
de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a
verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă
din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară.” Or, în speţă discuţia nu poartă
67
asupra unei reevaluări dispuse de Consiliu sau instanţă, ci efectuată de comisia de evaluare din oficiu,
înaintea oricărui control de legalitate/temeinicie. În ceea ce priveşte reevaluarea dispusă printr-o decizie a
Consiliului sau instanţei, este de observat că, ulterior hotărârii prealabile a ICCJ, legiuitorul a intervenit
asupra textelor legale ce făcuseră obiectul acesteia, modificând (prin art.26 alin.10 1) soluţia cu privire la
limitele reevaluării şi obligaţia stabilirii acestora.

Nu este inadmisibilă, astfel cum susţine petenta X, nici soluţia de reevaluare a ofertei sale, dispusă de
Consiliu. Argumentaţia petentei este aceea că, deşi este permis de lege Consiliului să soluţioneze contestaţii
inclusiv ulterior semnării acordului-cadru/contractului, măsurile de remediere pe care le pronunţă trebuie
să fie realizabile şi adaptate la stadiul procedurii de atribuire. Astfel, în lipsa anulării prealabile a
acordului-cadru (valabil încheiat potrivit deciziei CNSC atacate), este imposibilă revenirea în etapa
anterioară semnării acordului-cadru şi reevaluarea ofertei X.
Această argumentare nu poate fi primită. În primul rând, art.26 care reglementează soluţiile pe care le
poate pronunţa Consiliul, nu oferă soluţii distincte în raport cu încheierea sau nu a contractului-cadru. Astfel,
potrivit art.26, cu respectarea principiului disponibilităţii, Consiliul a examinat din punctul de vedere al
legalităţii şi temeiniciei actul atacat – raportul procedurii - şi a pronunţat o decizie prin care l-a anulat şi, pe
cale de consecinţă a obligat autoritatea contractantă să adopte măsurile necesare restabilirii legalităţii
(reevaluarea şi stabilirea unui nou rezultat a procedurii), cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care
urmează a fi realizate de autoritatea contractantă.
În al doilea rând, petenta nu poate invoca în mod valabil încheierea acordului-cadru pentru a împiedica
o soluţie de reevaluare a propriei oferte, atâta vreme cât, în cazul formulării unei contestaţii, conform art.9 “
(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului
privind soluţionarea contestaţiei…”, iar potrivit alin.5, “încheierea contractului anterior/ulterior formulării
contestaţiei nu împiedică soluţionarea acesteia de către Consiliu.” Petenta nu se poate folosi de o situaţie
creată prin ignorarea de către AC a unor prevederi legale şi la care petenta a contribuit, deoarece “nemo
auditur propriam turpitudinem allegans”.
Este adevărat argumentul Consiliului în sensul că, potrivit art.59 alin.3 lit.a, respectarea termenului de
aşteptare (prevăzut de alin.1) este obligatorie doar în cazul achiziţiilor pentru care este obligatorie publicarea
unui anunţ de participare, prezenta procedură fiind una de negociere fără publicare prealabilă. Însă
caracterul facultativ aplicabil situaţiei de faţă priveşte numai această categorie de termene „de aşteptare”
(astfel cum este definită de art.59 alin.1), iar nu şi obligaţia de a aştepta soluţionarea contestaţiei de către
CNSC, în privinţa acesteia neexistând derogări în lege.

Trecând la analiza criticilor pe care petenta le formulează în ce priveşte soluţionarea fondului

contestaţiei, Curtea va analiza împreună cu plângerea petentei X şi pe cea a autorităţii contractante , în
ambele invocându-se conformitatea ofertei X pentru argumente asemănătoare.
Astfel, autoritatea contractantă susţine că având în vedere destinaţia produsului şi faptul că până la
momentul actual nu a fost stabilit în mod expres un standard pentru rezistenţa la impact cu energie medie"
pentru produsele de uz medical, iar cele doua clase 7.1.4.2 cat şi 7.2.2 fac parte din standardul SR EN 166-
privind echipamentele de protecţie, au condus la aprecierea produsului de către comisie ca fiind unul
conform din punct de vedere al destinaţiei.
Petenta X arată că autoritatea a prevăzut în Caietul de sarcini, pct. 4.1.2, „Specificaţie tehnică pentru
produsul vizieră de protecţie", cerinţa „rezistenţa la impact cu energie medie, conform SR EN166". Întrucât
această cerinţă nu s-a raportat în mod expres la niciuna din specificaţiile tehnice indicate în Standardul SR
EN 166:2001, rezultă că este o chestiune de interpretare pentru a stabili ce anume a avut în vedere
autoritatea contractantă atunci când a stipulat respectiva cerinţă în documentaţia de atribuire, iar
raportat la comportamentul unui operator economic diligent şi rezonabil avizat, a considerat că respectiva
cerinţă trebuie interpretată prin prisma destinaţiei produsului si anume asigurarea protecţiei personalului
de specialitate (din sistemul sanitar) împotriva pătrunderilor agenţilor înalţi patogeni si substanţe chimice,
decontaminate.
Susţinerile părţilor ridică aşadar o primă problemă legată de claritatea sau chiar existenţa cerinţei în
speţă (X considerând că este o cerinţă neprevăzută expres în documetaţia de atribuire) şi o a doua
chestiune, de principiu - dacă, prin raportare la obiectul achiziţiei şi la destinaţia produselor achiziţionate,
68
este posibilă, în procesul de evaluare a ofertelor, o adaptare a cerinţelor documentaţiei de atribuire şi
renunţarea de către AC la unele dintre exigenţele stabilite prin caietul de sarcini.
Analiza cu privire la prima problemă conduce la concluzia că cerinţa rezultă cu suficientă claritate
din documentaţia de atribuire.
Astfel, specificația tehnică prevăzută la pct. 4.1.2 din caietul de sarcini este: ”Materialul vizierei să fie
transparent și să fie rezistent la stropiri și picături lichide, precum și la impact cu energie medie, conform SR
EN 166 (inclusiv sub forma de aerosoli)”.
Aspectul în dispută este dacă respectarea acestei cerinţe impunea respectarea pct. 7.2.2 din Standard
sau a altui punct, dacă această cerinţă putea fi suplinită prin dovedirea îndeplinirii altor caracteristici ale
produsului (descrise la alte capitole/puncte/subpuncte din Standard)
Petenta X a considerat că poate dovedi îndeplinirea cerinţei de „rezistenţă la impact cu energie
medie” prin dovedirea unei solidităţi măritea produsului ofertat, caracteristică prevăzută la pct.7.1.4; de
menţionat că în capitolul 7.1 al Standardului sunt prevăzute „Cerinţe de bază”, cărora toţi protectorii ochilor
trebuie să le răspundă. În plus, în funcţie de utilizarea pentru care sunt destinaţi, ei trebuie, dacă este cazul,
să răspundă la una sau mai multe dintre cerinţele particulare indicate în 7.2.
Curtea, analizând Standardul SR EN 166, constată corectă observaţia Consiliului în sensul că
referirea la rezistenţa la impactul cu energie (mică/medie/mare)” se regăsește în standard numai la pct. 7.2.2.
Interpretarea ofertantului X potrivit căreia ofertarea un produs cu soliditate mărită este suficientă
pentru a acoperi şi cerinţa privind rezistenţa la impactul cu energie medie a fost însuşit de autoritatea
contractantă, care a evaluat conformitatea ofertei luând în considerare punctul de vedere al persoanelor
desemnate în cadrul comisiei de evaluare a propunerilor și documentelor tehnice (adresa nr. 16253/MC/
21.05.2020), punct de vedere care preia poziţia exprimată de ofertantul X în răspunsul său din data de
28.04.2020 la solicitarea de clarificare a autorităţii contractante. Potrivit persoanelor desemnate din comisia
de evaluare, „... prin trecerea testelor indicate la punctul 7.1.4.2 din standardul EN 166 este demonstrat
faptul că produsul are parametrii tehnici superiori caracteristicilor tehnico - operaționale solicitate în
Specificația tehnică de la pct. 4.1.2 deoarece produsul ofertat răspunde cerințelor de soliditate mărită,
rezistând la șocul lateral și frontal produs de o bilă de oțel (...)
Raportat la destinația produselor pentru care s-a efectuat procedura de achiziție, respectiv utilizarea
lor de către personalul de specialitate din domeniul medical și al situațiilor de urgență, în documentația de
atribuire nu a fost solicitat expres îndeplinirea unor cerințe particulare de rezistență la impact, conform
prevederilor de la pct. 7.2.2. din Standard - Protecție împotriva particulelor lansate cu viteza mare. Acest
gen de cerințe sunt solicitate pentru produse utilizate în alte domenii de activitate, de exemplu în industria de
construcții, militară etc.
Ținând cont de faptul că produsul "Viziera de protectie" este un echipament individual de protecție
(E.I.P.) de categoria I de risc (nivel minim), conform Anexei nr. 1 din Regulamentul (CE/UE) nr. 2016/425,
a fost cerută in specificația tehnică o condiție generică "de rezistență la energie medie" și nu s-a insistat
strict pentru îndeplinirea condiției 7.2.2. din Standardul SR EN 166. Dacă nu ar fi fost cerută aceasta
cerință minimă generică exista riscul să fie admise la procedura de achiziție și produse cu ecrane care nu
au nici un grad de soliditate, de exemplu din polietilena din care sunt fabricate pungile de plastic sau folia
de celofan (fără nicio soliditate). Această cerință generică a fost cerută și prin prisma destinației finale a
produsului, respectiv domeniul medical/echipamente de protecție și nicidecum un domeniu în care ar fi fost
necesar o rezistență mărită și din care cauza acest E.I.P ar fi fost clasificat în categoria a III-a de risc.”
Din acest punct de vedere, pe baza căruia achizitorul a declarat oferta X ca fiind conformă, rezultă că
autoritatea contractantă acceptă o asimilare între cerinţa pe care ea însăşi a stabilit-o în caietul de sarcini -
rezistenţa la impactul cu energie medie şi o alta specificaţie tehnică – soliditatea. Or, dacă scopul autorităţii
era obţinerea unui produs care, în afară de material transparent și rezistent la stropiri și picături lichide, să
aibă şi o anumită soliditate (medie, mare, etc.), acest lucru trebuia exprimat ca atare, acestei specificaţii
tehnice corespunzându-i alt punct din Standard (7.1.4) decât cel corespunzător impactului cu energie (7.2.2).
Or, atâta vreme cât cerinţa caietului de sarcini a vizat impactul cu energie, aceasta nu se putea considera
îndeplinită prin echivalarea cu cerinţa solidităţii, fiecare caracteristică tehnică exprimând calităţi diferite şi
necesitând metode de măsurare/încercare diferite.
Menţiunea Standardului de la pct. 7.2.2 - Protecţie împotriva particulelor lansate cu viteză mare, în
sensul că „Protectorii ochilor destinați protecției împotriva particulelor lansate cu viteză mare trebuie de
69
asemenea să fie conformi cu cerințele de soliditate mărită indicate în 7.1.4.2” presupune că soliditatea mărită
este o condiţie necesară pentru produsele cu protecție împotriva particulelor lansate cu viteză, fără însă a fi şi
o condiţie suficientă: nu orice produs cu soliditate mărită este rezistent la impact cu energie medie, prin
urmare nu sunt parametri echivalenţi şi nu se pot dovedi unul prin altul.
Concluzia este susţinută şi de punctul de vedere al expertului tehnic în domeniul merceologie și
managementul calității, prof. univ. dr. ing. Irina Severin, depus la dosar de contestatoarea intimată Y şi
menţionat şi în decizia Consiliului, cu privire la evaluarea conformității produselor conform standardului SR
EN 166:2003, în care se arată că încercarea la impact cu particule cu energie medie se efctuează în
condițiile enunțate de cerința 7.2.2 Protecția împotriva particulelor lansate cu viteză mare și nu în condițiile
cerinței 7.1.4.2 Soliditate mărită, încercări care, așa cum s-a enunțat mai sus, nu sunt echivalente. În
înțelesul standardului SR EN 166:2003, încercarea la impact cu energie medie nu este prevăzută în alt
capitol sau cerință cu excepția 7.2.2. Dacă o cerință particulară (i.e. cerința 7.2.2) nu este verificată prin
încercarea efectuată în condițiile indicate, în laborator acreditat și demonstrată printr-un rezultat de tip
admis, nu este posibilă asimilarea conformității încercării cu rezultatul unei alte încercări (i.e. cerința
7.1.4.2).
Prin urmare, deşi observă că stabilirea conţinutului cerinţei de calificare de la pct. 4.1.2 din caietul de
sarcini în ce priveşte rezistenţa la impacul cu energie medie prin raportare la standardul SR EN 166 implică
un anumit efort de identificare şi interpretare, Curtea nu poate reţine greşita respingere a ofertei X pentru
nerespectarea unei „cerinţe care nu este expres prevăzută de documentaţia de atribuire”, deoarece pe de o
parte cerinţa este prevăzută cu claritate în caietul de sarcini, ca o condiţie distinctă alături de cea a
transparenţei și a rezistenţei la stropiri și picături lichide, dificultatea vizând de fapt conţinutul Standardului
însuşi, ceea ce nu echivalează însă cu lipsa cerinţei din documentaţia de atribuire; pe de altă parte, pentru
profesionişti, înţelegerea standardelor aplicabile în domeniul propriu de activitate nu ar trebui să constituie
un impediment în depunerea unei documentaţii complete şi conforme. De altfel, deşi se invocă de petentă a
fi o cerinţă neprevăzută expres sau cu suficientă claritate, este evident că petenta a înţeles exact care este
conţinutul cerinţei, discuţia cu achizitorul purtându-se pe aspect de oportunitate a unui anumit nivel de
exigenţă a cerinţelor şi pe caracterul suficient al demonstrării altor caracterstici tehnice apropiate rezistenţei
la impactul cu energie medie. Astfel, în scrisoarea de răspuns din 28.04.0202 la solicitarea de clarificare,
petenta X menţionează:
„Raportat la destinatia produselor, respectiv utilizarea lor de catre personalul sanitar din unitatile
medicale, nu au fost solicitate expres in documentatia de atribuire indeplinirea unor cerinte particulare de
rezistenta la impact de genul celor prevazute la pct. 7.2 din Standard - Protectie impotriva particulelor
lansate cu viteza mare, respectiv rezistenta la socul lansarii unei bile de otel cu diametru nominal de 6 mm cu
masa de minim 0.86 g ce loveste ocularul elementul de protecție laterala cu viteze mai mari de 45 m/s sau
120, 190 m/s).
Acest gen de cerinte este solicitat pentru produse similare, dar utilizate in alte domenii de activitale,
cum ar fi, cu titlu exemplificativ, in industria prelucratoare prin aschiere, construct, protectie civila/ militara.
De altfel, in Tabelul 9 din Standard - Atribuirea specificatiilor si incercarilor pentru monturi si
protectori completi ai ochilor, se precizeaza ca pentru domeniul de utilizare „Stropi si improscare de lichide"
specificatia ”Particule lansate cu viteza mare" este optionala.
Avand in vedere argumentele mentionate anterior, precum si documentele depuse in cadrul ofertei,
consideram ca produsul ofertat de noi indeplineste cerinta privind impactul cu energie medie prin raportare
la domeniul medical in care va fi utilizat.
Cu toate acestea, ne-am adresat laboratorului de testare pentru a verifica daca produsul ofertat
indeplineste suplimentar si cerintele particulare de rezistenta la impact de genul celor prevazute la pct. 7.2
din Standard - Protectie impotriva particulelor lansate cu viteza mare.”
Aşadar, rezultă pe de o parte că ofertantul cunoştea distincţia între specificaţiile diferite ale
standardului, dar a considerat că cerinţa rezistenţei la energie medie nu se justifică în raport cu obiectul şi
scopul achiziţiei şi că este suficientă soliditatea mărită. Pe de altă parte, rezultă că la momentul depunerii
ofertei şi al răspunsului la solicitarea de clarificare (28.04.2020) ofertantul X nu deţinea un raport de testare
pentru caracteristica tehnică a rezistenţei la energie medie.
În orice caz, pentru eventualele nelămuririle cu privire la cerinţele impusă prin caietul de sarcini,
ofertanţii au posibilitatea de a solicita clarificări autorităţii contractante ori, în cazul în care considera ca o
70
anumită cerinţă este excesivă, pot să solicite modificarea sau completarea documentaţiei de atribuire.
Contestarea conţinutului sau sensului cerinţei din caietul de sarcini cu ocazia evaluării ofertelor sau ulterior
este tardivă.

Cu privire la a doua problemă, Curtea reţine ca fiind valabile şi conforme unei practici constante
atât a Consiliului cât şi a instanţelor de judecată consideraţiile expuse în decizia CNSC cu privire la
caracterul obligatoriu al documentaţiei de atribuire, potrivit cărora
„necontestată și neeliminată sau modificată în termenul legal cerința a rămas obligatorie în forma
prevăzută în documentație, astfel că, la momentul soluționării contestației, nu mai poate fi pusă în discuție
oportunitatea sau legalitatea ei”. Relevanța cerinței, prin raportare la scopul achiziției, a fost stabilită la
momentul elaborării documentației de atribuire, câtă vreme aceasta a fost prevăzută ca cerință minimă
obligatorie pentru conformitatea ofertei.
O modificare a documentației achiziției nu se poate dispune, fiind tardive orice critici în referire la
aceasta, astfel că verificarea propunerii tehnice nu se poate efectua decât în acord cu cerințele impuse. Nici
chiar achizitoarea nu poate invoca faptul că necesitatea sa obiectivă este legată doar de protecția împotriva
picăturilor și împroșcărilor cu lichide şi că nu s-ar impune condiţia de rezistenţă la impact cu energie medie,
în condițiile în care formularea din documentație face trimitere la aceasta.
Curtea reaminteşte că legislaţia în materia achiziţiilor publice, destinată să răspundă unor scopuri
economice ale autorităţilor şi instituţiilor publice, trebuie să asigure un echilibru uneori dificil de realizat la
nivel de reguli şi principii, între, pe de o parte, interesul şi utilitatea publică ale bunurilor, serviciilor şi
lucrărilor a căror achiziţie este reglementată şi, pe de altă parte, necesitatea asigurării unei pieţe
concurenţiale. Acest echilibru este asigurat prin obligativitatea respectării principiilor achiziţiilor publice şi a
unor reguli ce dau şi un pronunţat caracter juridic acestei legislaţii. Premisele unor proceduri de achiziţie
transparente în care participanţii să aibă şanse egale de a accede la fonduri publice se traduce, între altele,
într-un anumit formalism, o anumită rigoare şi o anumită rigiditate a procedurii (în dauna pragmatismului şi
adaptabilităţii ce caracterizează raporturile economice pur private) trăsături ce fac ca, odată anunţate şi
cunoscute regulile de participare la o procedură de achiziţie, acestea să fie obligatoriu respectate cu stricteţe,
în acea formă, fără a permite modificarea condiţiilor şi criteriilor după ce documentaţia de atribuire a
dobândit caracter definitiv şi fără a permite adaptări ale acestora pe parcursul evaluării ofertelor, chiar dacă,
uneori astfel de modificări ar duce la economie de timp sau bani pentru autoritatea contractantă.
Impunerea respectării unor standarde, a prezentării unor certificări, avize sau autorizări este o
modalitate prin care autorităţile contractante se asigură de îndeplinirea anumitor condiţii tehnice, a unor
parametri pentru a căror măsurare, stabilire sau cuantificare nu are ea însăşi capacitatea tehnică şi/sau
profesională. Rapoartele de verificare sau testare au la bază sisteme de reguli, metode, procedee tehnice şi
proceduri, menite să asigure eficienţa şi realitatea măsurătorilor şi să confere utilizatorilor încrederea
adecvate că un produs, identificat corespunzător, este conform anumitor cerinţe tehnice minimale.
Prin urmare, într-o anumită măsură, este la latitudinea autorităţii contractante dacă impune prin
documentaţiile de atribuire anumite standarde pentru verificarea sau atestarea parametrilor tehnici.
Autoritatea contractantă însăşi, dacă ar fi considerat suficientă cerinţa tehnică privind soliditatea, ar fi trebuit
să elaboreze în mod corespunzător caietul de sarcini, astfel încât să nu stabilească cerinţe care să-i
îngrădească opţiunile şi posibilitatea de alegere a unor produse echivalente sub aspectul utilităţii şi eficienţei.
Odată impusă prin documetaţie, nu doar ofertanţii, ci şi AC este obligată să o respecte şi să verifice
pentru fiecare operator economic ofertant respectarea condiţiilor, atât în substanţa lor cât şi ca modalităţi de
probare. Aceasta nu se poate răzgândi pe parcursul evaluării ofertelor cu privire la condiţiile impuse,
constatând că acestea sunt prea restrictive, neadaptate sau nu-i mai sunt necesare, responsabilitatea cu
privire la elaborarea documentaţiei de atribuire în conformitate cu scopurile urmărite, dar şi cu obligaţia
asigurării unui raport corespunzător calitate/preţ, al încurajării unor soluţii inovative, economice, ecologice,
etc., aparţinându-i în totalitate. Autorităţile contractante, în elaborarea documentaţiei de atribuire trebuie să
urmărească păstrarea echilibrului în impunerea cerinţelor şi standardelor tehnice şi o atenţie sporită în
redactarea acestora, pentru a nu ajunge în situaţia de-şi limita, prin condiţii excesive şi ne-necesare,
posibilitatea unor achiziţii care să corespundă scopurilor sale, la un preţ corespunzător. Nimic nu a
împiedicat-o pe petenta autoritate contractantă să impună cerinţa solidităţii, iar nu a rezistenţei la impact cu
energie medie sau să impună această cerinţă alternativ cu criteriul solidităţii.
71
 La rândul său, dacă operatorul economic (petenta în cauză) considera că cerinţa caietului de sarcini
era prea restrictivă sau nejustificată, de natură să ducă la o îngrădire a concurenţei, avea posibilitatea de a
solicita ca măsură de remediere eliminarea/înlocuirea acestei cerinţă din caietul de sarcini.
Altfel, documentaţia de atribuire necontestată este obligatoriu a fi respectată, deci atât în ceea ce
priveşte condiţiile şi parametrii tehnici, cât şi în ceea ce priveşte modalităţile de atestare a acestora.
Revenind la principiile achiziţiilor publice şi la obligaţia asigurării egalităţii de tratament, în cauza C
396/14, CJUE s-a pronunțat astfel:
„37 În această privință, trebuie amintit că principiul egalității de tratament și obligația de
transparență au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate
atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către
autoritatea contractantă și constituie temeiul normelor Uniunii privind procedurile de atribuire a
contractelor de achiziții publice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 2008, Michaniki, C
213/07, EU:C:2008:731, punctul 45 și jurisprudența citată).
38 Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei
concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune
ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea termenilor ofertelor lor și implică, așadar, ca
acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți concurenții (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS
Succhi di Frutta, C 496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110, și Hotărârea din 12 martie 2015, eVigilo, C
538/13, EU:C:2015:166, punctul 33)”.
În cauză de faţă, autoritatea contractantă nu a respectat în etapa de evaluare a propunerilor tehnice
principiile tratamentului egal și nediscriminării, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016
deoarece a declarat admisibile ambele oferte depuse, deși societatea petentă X nu a depus dovada îndeplinirii
cerinţei de rezistenţă la energie medie conform Standardului solicitat.
Astfel cum în mod corect a reţinut şi Consiliul în decizia contestată, atâta vreme cât au existat
operatori economici care au fost respinşi din procedură tocmai pentru neîndeplinirea aceleiaşi cerinţe (sau
alţii care au renunţat să se prezinte ştiind că nu o îndeplinesc), o soluţie de „adaptare” a exigenţelor AC pe
parcursul evaluării, astfel cum solicită petentele, de restrângere sau eliminare a unor condiţii asupra cărora
însăşi autoritatea achizitoare îşi pune (prea târziu) problema oportunităţii - în mod cert nu coresponde unui
tratatament egal şi nu poate fi considerat acceptabil în cadrul procedurii de achiziţie publică. Aşadar, după
cum a rezumat intimata contestatoare, „nu se poate «atenua» în mod discreţionar rigoarea aplicării unei
cerinţe obligatorii, stabilite de însăşi autoritatea contractantă, pentru a justifica acceptarea unui produs care
nu răspunde tuturor cerinţelor stabilite prin Caietul de sarcini”.
Prin urmare, nici CNSC nu „trebuia să intepreteze cerinţele documentaţiei de atribuire prin raportare
la specificul achiziţiei, respectiv cu luarea în considerare a destinaţiei produselor ce urmează a fi livrate”
astfel cum susţine petenta X, deoarece procedura de achiziţie nu este o chestiune între achizitor şi unul/unii
dintre ofertanţi, ci are un caracter „public”, fiind exclusă aşadar negocierea condiţiilor în orice etapă a sa.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge ca nefondate atât plângerea autorităţii contractante
Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, cât şi plângerea petentei-interveniente SC X.
Potrivit art.453 Cpc, va obliga pe cele două petente să plătească intimatei contestatoare Y Srl cheltuieli
de judecată constând în onorariu avocat în sumă totală de 7262 lei, conform facturilor şi chitanţelor (filele
181-186 dosar), revenind fiecărei petente obligaţia de plată a câte 3631 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE;

ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Respinge plângerile formulate de petentul OFICIUL NAŢIONAL PENTRU ACHIZIŢII

CENTRALIZATE, cu sediul în Bucureşti, bd. Regina Elisabeta, nr. 3, sector 3, şi de petenta -
intervenienta SC X, cu sediul……….., sector 2, împotriva Deciziei nr. …………./C9/17.06.2020,
pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în contradictoriu cu intimata Y SRL, cu
sediul în Bucureşti, str., ca nefondate.
Obligă fiecare petentă să plătească petentei câte 3631 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu
de avocat.
72
 Definitivă.
Pronunţată azi, 9.09.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./Tehnored. 30.10.2020
Comunicate 3 ex.

Plangeri respinse

73
Dosar nr. /2/2019
ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIE Nr. /2019

Şedinţa publică de la 07 Noiembrie 2019
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier

Pe rol se află judecarea plângerii formulată de petenta X S.R.L. împotriva Deciziei nr. .../C6/1836
din data de 04.10.2019, pronunţată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în
contradictoriu cu intimaţii ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE
BUCUREŞTI DIRECŢIA ACHIZIŢII şi X S.R.L, având ca obiect litigiu privind achiziţiile publice -
contestaţie atribuire
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petenta prin avocat Penciu Mădălin Adrian cu
împuternicire avocaţială la dosar şi prin administrator, intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI
SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI DIRECŢIA ACHIZIŢII prin consilier juridic cu delegaţie la
dosar şi intimata X S.R.L prin avocat Vatamaniuc Dan care depune împuternicire avocaţială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimaţii au depus la dosar întâmpinare,
după care,
Petenta X S.R.L. prin avocat depune dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 450 lei şi invocă
excepţia conexităţii.
Curtea dispune apelarea dosarului nr.6141/2/2019 aflat pe lista de şedinţă la poziţia 11.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă petenta X S.R.L prin avocat Vatamaniuc Dan
cu împuternicire avocaţială la dosar, intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR
MEDICALE BUCUREŞTI DIRECŢIA ACHIZIŢII prin consilier juridic Constantin Camelia care depune
delegaţie la dosar şi intimata X S.R.L. prin avocat cu împuternicire avocaţială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că intimata ADMINISTRAŢIA
SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI DIRECŢIA ACHIZIŢII a depus
întâmpinare, după care,
Curtea pune în discuţie conexarea dosarului nr.6141/2/2019 la dosarul de faţă.
Toate părţile prezente prin reprezentanţi arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea admite cererea de conexare şi dispune conexarea dosarului nr.6141/2/2019 la dosarul
nr.5891/2/2019 acestea urmând a se judeca împreună având în vedere că există o strânsă legătură între ele.
Petenta X S.R.L prin avocat depune dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 450 lei. Arată că
comunicat întâmpinarea depusă la dosar către părţile adverse şi în ambele dosare a depus dovada
cheltuielilor de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat constatând cauza în stare de judecată Curtea acordă cuvântul pe
fond.
Petenta X S.R.L. prin avocat solicită admiterea plângerii aşa cum a fost formulată aşa cum a arătat şi
prin concluziile scrise depuse în faţa CNSC consideră necesară admiterea contestaţiei în ceea ce priveşte
constatarea nelegalităţii raportului de procedură. Aşa cum a arătat în principal prin contestaţie, a invocat, în
cererea introductivă nelegalitatea raportului procedurii din perspectiva nedepunerea fişelor tehnice.
Având în vedere că prin plângerea formulată petenta a invocat doar neîndeplinirea condiţiilor privind
experienţa similară Curtea întreabă petenta dacă aduce motive suplimentare orale astăzi în faţa instanţei.
74
 Petenta prin avocat arată că sunt aceleaşi motive din faţa CNSC aduse în contestaţie.
La interpelarea instanţei cu privire la criticile formulate prin plângere în faţa instanţei, petenta X
SRL prin avocat arată că în plângere a vorbit doar de experienţa similară nemaifăcând vorbire de fişele
tehnice şi solicită admiterea plângerii din această perspectivă întrucât aşa cum a arătat în mod greşit a reţinut
autoritatea contractantă că în mod corect ar fi îndeplinit condiţiile de experienţă similară X S.R.L aşa cum
expus pe larg. Procesul verbal nr.23014/2019 prin care s-a reţinut că ar fi fost complinite condiţiile stabilite
de documentaţia de atribuire în ceea ce priveşte experienţa similară. Într-adevăr sunt solicitări ce
suplimentează practic motivele din contestaţie însă a arătat că nu putea formula de asemenea şi o contestaţie
şi în faţa Tribunalului Bucureşti în ceea ce priveşte procesul verbal respectiv întrucât doar la acel moment a
putut lua la cunoştinţă de necomplinirea condiţiilor şi lipsa experienţei respective arătate de către Office
Mex.
Mai arată că în documentaţia de atribuire se stabilea cât se poate de vădit necesitatea dovedirii
experienţei similare pentru un anumit cuantum şi pentru o perioadă de trei ani de zile anterior publicării
anunţului cu toate acestea Office Mex a venit şi a arătat că îndeplineşte condiţiile depunând dovezi respectiv
în primă fază a depus un contract din 2015 cu termen de definitivare în acelaşi an în noiembrie 2018 ca atare
depunerea acelui contract şi afişelor, a dovezilor aferente depăşeşte orice posibilitate de reţinere a acestora
raportat strict la perioada invocată în documentaţia de atribuire.
Învederează că a arătat că nu puteau fi depuse şi mai mult au fost depuse nişte dovezi neclare şi
ilizibile. A avut loc un schimb de cereri şi adrese între autoritatea contractantă şi câştigătoarea procedurii,
într-un final admiţând nişte fişe care nu corespundeau în conformitate cu documentaţia.
În subsidiar solicită în principal admiterea plângerii şi anularea raportului procedurii cu consecinţa
desemnării câştigătoarei pe X S.R.L. însă în subsidiar dacă se impune totuşi reluarea procedurii este de acord
întrucât procedura a fost practic încheiată în luna mai 2019 fiind câştigătoare x fiind apoi admisă apoi o
contestaţie în faţa CNSC, menţinută în faţa instanţei Curţii de Apel, fiind menţinută această solicitarea de
anulare a raportului procedurii unde X era câştigătoare însă prin soluţia dată nu s-a specificat că ar fi trebuit
constatată ca fiind câştigătoare x ci doar depunerea fişelor. Autoritatea contractantă avea posibilitatea să
facă aceste adrese de lămuriri către OFFICE MEX primea fişele şi apoi putea să constate fără doar şi poate
că nu poate să fie desemnată câştigătoare raportat la lipsa egalităţii de tratament.
Arată că există o durată de timp stabilită de autoritate în care se pot depune fişele şi toate
documentaţia de atribuire tocmai pentru că în acest mod se poate stabili în concret cine îndeplineşte
condiţiile iar termenul până la care trebuie depuse este unul de decădere, nu se mai poate depune peste acest
termen. ASSMB a primit fişele la trei luni distanţă de termenul de depunere.
În concluzie solicită admiterea plângerii aşa cum a fost formulată şi anularea deciziei CNBSC cu
consecinţă anularea raportului de procedură şi desemnarea câştigătoarei pe X S.R.L. sau anularea întregii
proceduri.
Intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI
DIRECŢIA ACHIZIŢII prin consilier juridic solicită respingerea plângerii ca nefondată, menţinerea deciziei
CNSC ca legală şi temeinică. Solicită să se constate că petenta X S.R.L. a invocat motive suplimentare faţă
de motivele invocate iniţial în faţa CNSC încălcând prevederile exprese ale art.31 alin.2 din Legea 101/2016.
În opinia sa cauza a mai fost soluţionată la CNSC şi la CAB. A fost obligată la clarificări în urma cărora a
fost desemnată câştigătoare X S.R.L
Petenta X S.R.L prin avocat solicită respingerea plângerii ca nefondată. În plângerea nu se mai fac
referiri la cele susţinute în contestaţia iniţială. Din punctul său de vedere toate susţinerile care vizează
experienţa similară şi anularea procesului verbal sunt inadmisibile în condiţiile în care ele nu au fost invocate
prin contestaţia formulată în faţa CNSC. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la plângerea formulată petenta X S.R.L prin avocat solicită admiterea plângerii aşa cum a
fost formulată, modificarea deciziei CNSC şi admiterea cererii de cheltuieli de judecată având în vedere că şi
X S.R.L justifică un interes în această procedură chiar dacă nu a formulat o intervenţie principală justifica un
interes în această procedură fiind declarată câştigătoarea a acestei proceduri şi evident a intervenit pentru a-şi
apăra un drept al său propriu.
Intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI
DIRECŢIA ACHIZIŢII prin consilier juridic solicită respingerea plângerii ca nefondată, decizia este
temeinică şi legală.
75
 Intimata X S.R.L. prin avocat solicită respingerea plângerii şi arată că îşi rezervă dreptul de a solicita
cheltuielii de judecată pe cale separată.
Curtea reţine cauza în pronunţare asupra plângerilor formulate.

C U R T E A,

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.10.2019 pe rolul acestei instanţe sub nr. 5891/2/2019
petenta X S.R.L. în contradictoriu cu intimaţii Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale
Bucureşti — Direcţia Achiziţii, şi Y S.R.L., a formulat plângere împotriva Deciziei nr. .../C6/1836 din data
de 04.10.2019, pronunţată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor solicitând modificarea,
admiterea contestaţiei formulată împotriva rezultatului procedurii nr. …./29.08.2019 şi să se dispună
obligarea Autorităţii la emiterea unui nou rezultat, având petenta drept câştigătoare.
A menţionat că, în urma studierii dosarului depus de Autoritate pentru instrumentarea şi soluţionarea
cauzei prezente, se impune o analiză extinsă a raportului de procedură, dar şi a documentelor depuse de
operatorul economic ce a fost declarat câştigător, în dovedirea complinirii condiţiilor referitoare la
experienţa similară conform DUAE.
Astfel, faţă de momentul luării la cunoştinţă de actele vătămătoare, cererile şi răspunsurile de
clarificare, dintre Autoritate şi Y S.R.L., a înţeles să solicite ca, pentru soluţionarea efectivă a contestaţiei
formulate, este necesar a fi analizată neîndeplinirea condiţiilor stabilite de documentaţia tehnică în ceea ce
priveşte experienţa similară a ofertantei câştigătoare, aşa cum a fost menţionată prin DUAE.
În principal, se impune implicit constatarea caracterului nelegal al procesului - verbal privind
verificarea documentelor-suport/dovezilor pentru demonstrarea informaţiilor DUAE, cu nr. 23014 din
27.08.2019, prin care s-a constatat conformitatea ofertei, trecându-se peste evidenţa lipsei elementelor de
verificare şi, implicit, a validităţii documentelor depuse de câştigătoare, documente ce sunt în nenumărate
rânduri ilizibile, nu poartă dată certă sau semnătura ce atestă conformitatea cu originalul. Documentul a fost
vizualizat pentru prima dată de petentă prin reprezentantul convenţional, astăzi, 03.10.2019, când a putut
studia documentele procedurii.
Este dificil de înţeles de ce autoritatea contractantă a conchis că oferta câştigătoare este conformă,
din moment ce, chiar prin solicitarea de clarificări transmisă la data de 19.08.2019, Autoritatea
transmite operatorului că nu a justificat experienţa şi, mai mult, nu poate să constate veridicitatea afirmaţiilor
acesteia, raportat la lipsa elementelor de identificare şi atestare a documentelor depuse.
Răspunsul ulterior primit de Autoritate, prin email, denotă din nou probabilitatea de fabricare a
dovezilor de experienţă, întrucât operatorul a solicitat o prelungire a termenului de răspuns la solicitarea de
clarificări, deşi nu trebuia decât să expliciteze documentele deja transmise sau, cel mult, să încarce
documentele aferente tabelului : „LISTA PRINCIPALELOR LIVRĂRI DE PRODUSE ÎN ULTIMII 3
ANI”. De altfel, chiar din respectiva listă reiese lipsa elementelor ce dovedesc complinirea cerinţei de
experienţă, întrucât tabelul conţine un contract ce avea termenul de finalizare în luna Martie 2015, iar
ofertanta încearcă să convingă Autoritatea că a primit o prelungire şi livrarea produselor ar fi avut loc la data
de 16.02.2016. Solicităm constatarea inadvertenţelor, prin raportare implicită la dovezile de încasări depuse,
ce denotă plăţi efectuate cel mai târziu în luna Septembrie a anului 2015, deci fără dubiu acestea nu pot fi
avute în vedere la calculul experienţei.
A observat că, prin modul agresiv prin care operatorul a răspuns solicitărilor de clarificări , acesta a
fost privilegiat şi i-a fost acordat un termen extrem de lung pentru a dovedi experienţa conform DUAE, iar,
într-un final, a fost constatată conformitatea în mod nelegal, probabil pentru a finaliza procedura chiar şi în
acea formă nelegală.
Articolul 26 din Legea 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi
concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor menţionează modul în care se poate soluţiona prezenta cauză, dar arată totodată şi necesitatea
sesizării organelor de control în situaţia în care sunt observate abateri, altele decât cele contestate de
subscrisa.

76
 Actul atacat, reprezentat de raportul procedurii, nu conţinea toate datele necesare constatărilor pe care
le-am redat în prezenta, motiv pentru care considerăm necesară o evaluare extinsă a procedurii, prin
analizarea documentelor depuse de Y SRL alăturat cererilor de înaintare, atât anterior desfiinţării iniţiale a
raportului (emis în 22.04. 2019), dar mai ales ulterior, când au fost încărcate nelegal fişele tehnice, cu
depăşirea termenelor, dar şi la depunerea dovezilor de experienţă similară conform DUAE.
Faţă de aceste menţiuni, a solicitat admiterea prezentei plângeri, anularea raportului procedurii,
declararea ofertei depuse de Y SRL ca neconformă şi declararea ofertei petentei ca fiind oferta câştigătoare.
Intimata Y S.R.L., a formulat întâmpinare prin care a solicitat :
Respingerea plângerii formulate împotriva deciziei Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor nr. .../C6/1836 din 04.10.2019 ca nefondată; Obligarea petentei la plata
cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu pentru următoarele motive:.
Prin contestaţia transmisă prin email în data de 09.09.2019 către Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor (denumit în continuare „CNSC") şi înregistrată la Administraţia Spitalelor Şi Serviciilor
Medicale Bucureşti sub nr. 24375 din 10.09.2019, petenta MOBIMEX a solicitat:
i. în principal, să se constate că oferta depusă de intimata OFFICE MEX, declarată câştigătoare,
este neconformă, întrucât nu a îndeplinit cerinţele obligatorii şi minimale stabilite de pct. 7 din Caietul de
sarcini, coroborat cu pct. IV.4.1. din Fişa de date;
ii. în subsidiar, să se dispună anularea procedurii, având în vedere încălcarea principiilor
egalităţii de tratament, al transparenţei şi al proporţionalităţii.
În acest context, a precizat că în cadrul procedurii de achiziţie, CNSC a mai fost învestit cu
soluţionarea unei alte contestaţii, formulate de către intimata OFFICE MEX. Contestaţia în cauză a fost
formulată împotriva deciziei de respingere a ofertei sale comunicată prin adresa nr. 12318 din 23.04.2019 şi
a tuturor actelor prin care s-a finalizat procedura.
Prin decizia nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 CNSC a dispus admiterea contestaţiei formulate de Y
S.R.L. şi a anulat raportul procedurii nr. 12206/ 22.04.2019, precum şi actele subsecvente acestuia, pentru
lotul 1, în partea ce priveşte evaluarea ofertei depuse de Y S.R.L..
De asemenea CNSC a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Y S.R.L, cu solicitarea de
clarificări, conform celor precizate în motivare, pentru lotul 1, în termen de 15 zile de la comunicarea
deciziei.
Împotriva acestei decizii a formulat plângere autoritatea contractantă ASSMB, plângere respinsă de
către Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia civilă nr. 386 din 01.07.2019, pronunţată în dosarul nr.
3394/2/2019.
Ulterior finalizării procedurilor judiciare, autoritatea contractantă s-a conformat deciziei nr.
806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC, a solicitat clarificări de la OFFICE MEX şi, în urma reevaluării ofertei
acesteia din urmă, a declarat-o câştigătoare. în consecinţă, autoritatea contractantă ASSMB a emis şi
comunicat ofertanţilor rezultatul procedurii, împotriva căruia a formulat contestaţie MOBIMEX.
Împotriva rezultatului procedurii MOBIMEX a formulat contestaţie la CNSC, formându-se dosarul
nr. 1836/C6/2019. în cadrul acestui dosar, OFFICE MEX a formulat cerere de intervenţie voluntară în litigiu,
în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016.
Prin decizia nr. .../C6/1836 din 04.10.2019 CNSC a respins parte din criticile petentei MOBIMEX ca
fiind inadmisibile, având în vedere faptul că aceasta ataca o decizie a CNSC, confirmată de Curtea de Apel
Bucureşti şi faptul că unele critici au fost formulate ulterior expirării termenului legal de contestare (prin
concluziile scrise). Celelalte critici, ce vizau acceptarea depunerii fişelor tehnice în urma solicitării de
clarificări, au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva acestei decizii a formulat plângere petenta MOBIMEX, susţinând, în esenţă, următoarele
aspecte:
i. neîndeplinirea condiţiilor stabilite de documentaţia tehnică în ceea ce priveşte experienţa
similară a intimatei OFFICE MEX;
ii. caracterul nelegal al procesului verbal privind verificarea documentelor
suport/dovezilor pentru demonstrarea informaţiilor DUAE.
Inadmisibilitatea criticilor formulate ulterior expirării termenului legal de formulare a contestaţiei
Petenta MOBIMEX a înţeles să formuleze prin concluziile scrise, în procedura administrativ-
jurisdicţională, o serie de critici ce au vizat cu totul alte aspecte decât cele invocate prin contestaţia iniţială.
77
Ulterior, criticând decizia Consiliului, petenta a reiterat aceleaşi critici cu privire la care CNSC a reţinut că
sunt inadmisibile.
Astfel, după cum în mod corect a stabilit şi CNSC, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (3)
din Legea nr. 101/2016, care prevăd că: este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau
formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor ia contestaţie
ulterior termenului legal de formulare a acesteia. Suplimentar faţă de cele reţinute de Consiliu, având în
vedere şi cadrul procesual în care ne aflăm, considerăm că sunt incidente şi dispoziţiile art. 30 alin. (2) din
Legea nr. 101/2016 care prevăd că: în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor
autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului.
Unul dintre elementele impuse de art. 10 din Legea nr. 101/2016 pentru conţinutul contestaţiei şi
similar, plângerii, este motivarea în fapt şi în drept a acestor cereri (lit. f). în
cazul în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile prevăzute la art. 10,
trebuie să ceară contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă
această situaţie, acesta să completeze contestaţia, neconformarea contestatorului obligaţiei impuse de
Consiliu, fiind sancţionată cu anularea contestaţiei.
In continuare, art. 16 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 impune autorităţii contractante obligaţia de a
publica în SEAP contestaţia, astfel încât operatorii economici participanţi la procedură să poată formula
cerere de intervenţie voluntară în litigiu.
Art. 21 alin. (2) reglementează posibilitatea părţilor din contestaţie de a depune concluzii scrise, dar
fără ca prin aceasta să fie afectate termenele prescrise de art. 24 pentru soluţionarea contestaţiei.
Din caracterul imperativ al dispoziţiilor menţionate anterior rezultă obligativitatea motivării în fapt şi
în drept a contestaţiei în termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016, această contestaţie fiind cea
care se comunică prin publicarea în SEAP, tuturor participanţilor încă implicaţi în procedură, asigurând
astfel respectarea principiilor transparenţei şi contradictorialităţii.
Aşadar, pentru motivarea contestaţiei nu se poate reţine un alt termen decât cel prevăzut de art 8
pentru formularea contestaţiei. Sub acest aspect este de reţinut Hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a
Uniunii Europene la data de 12.12.2002, în cauza C-470/99
având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Vergabekontrollsenat des
Landes Wien (Austria). Curtea a statuat (paragraful 79) că „Directiva 89/665 nu exclude legislaţia naţională
care prevede că orice contestaţie de revizuire a deciziei unei autorităţi contractante să fie iniţiată într-un
termen limită prestabilit până într-acolo încât orice încălcare din procedura de atribuire pe care se bazează
contestaţia trebuie invocată în aceeaşi perioadă, dacă nu depăşeşte termenul, cu rezultatul că, la expirarea
acelei perioade nu mai este posibilă contestarea deciziei sau invocarea neregularităţii respective, cât timp
termenul în discuţie este rezonabil". în acelaşi sens este şi Hotărârea pronunţată de Curte la data de
îi.10.2007, în cauza C-241/06, Lămmerzahl (paragraful 50): „Directiva 89/665 nu se opune unei
reglementări naţionale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorităţii contractante
trebuie formulată într-un termen prevăzut în acest scop şi că orice neregularitatea procedurii invocată în
sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în acelaşi termen, sub sancţiunea decăderii, astfel încât, după
împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o astfel de decizie sau să se invoce o astfel de
neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil".
Posibilitatea părţilor de a depune concluzii scrise (prevăzută de art. 21 alin. 2) - concluzii care nu se
comunică autorităţii contractante şi, pe cale de consecinţă, nici celorlalţi participanţi implicaţi în procedura
administrativ-jurisdicţională - nu se identifică cu posibilitatea de a completa motivele de fapt şi de drept ale
contestaţiei, element esenţial al acesteia. Similar procedurii judiciare, concluziile scrise reprezintă expunerea
sistematizată a motivelor de fapt şi de drept invocate în termenul de formulare a contestaţiei, iar nu o nouă
motivare a acesteia.
Completarea contestaţiei cu noi motive de fapt şi de drept este incompatibilă cu celeritatea care
guvernează întreaga procedură de contestare a actelor emise de autoritatea contractantă.
Nu poate fi primită nici susţinerea petentei cu privire la justificarea completării contestaţiei şi implicit
a plângerii, ca urmare a vizualizării unui document - procesul verbal nr. 23014 din 27.08.2019 - pentru prima
oară în data de 03.10.2019, cu ocazia studierii dosarului la CNSC
Caracterul de document public al dosarului achiziţiei publice este consacrat expres de art. 217 alin.
(5) din Legea nr. 98/2016. Potrivit aceluiaşi text accesul „accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice
78
potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale
privind liberul acces la informaţii/e de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste
informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii".
Mai mult, potrivit alin. 6 al aceluiaşi articol, „prin excepţie de la prevederile alin. (5), după
comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să
permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul
neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile din cadrul
documentelor de calificare, precum şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau financiare care nu
au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate
intelectuală.
Aşadar, calea de urmat pentru accesul la dosarul achiziţiei este cea reglementată de Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sau, alternativ, cea reglementată de art. 217
din Legea nr. 98/2016, iar nu calea contestării unui act emis de autoritatea contractantă la Consiliul Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor.
Chiar dacă, în fapt, este posibil ca, la data formulării contestaţiei, petenta să nu fi avut cunoştinţă
despre toate neregularităţile procedurii de atribuire, caracterul de document public al dosarului achiziţiei
publice i-ar fi permis să invoce aceste neregularităţi în termenul de exercitare a căii de atac a contestaţiei.
Dispoziţiile art. 217 alin. (5) şi mai ales, alin. (6) din Legea nr. 98/2016, îi garantau petentei accesul la
documentele aflate la dosarul achiziţiei publice.
Faptul că art. 19 din Legea nr. 101/2016 prevede dreptul părţilor de acces la documentele dosarului
constituit la Consiliu nu reprezintă un motiv de derogare de la caracterul imperativ al termenului în care
trebuie invocate neregularităţile procedurii de atribuire.
Nu este vorba de a alege între două modalităţi de acces la dosarul achiziţiei publice -dintre care, mai
la îndemână, se dovedeşte a fi cea oferită de art. 19 din Legea nr. 101/2016, ci de a recurge la modalitatea de
natură a garanta respectarea termenelor imperativ prevăzute de Legea nr. 101/2016 şi, în acest fel, în măsură
a asigura celeritatea procedurii şi respectarea principiului contradictorialităţii, a dreptului la apărare şi a
egalităţii de arme.
Având în vedere cele expuse anterior, a solicitat să fie respinse ca inadmisibile toate criticile
formulate ulterior expirării termenului legal de formulare a contestaţiei, prin documentul intitulat Concluzii
scrise şi ulterior, prin plângerea formulată împotriva deciziei CNSC.
În măsura în care se va considera că şi aceste critici (considerate inadmisibile de CNSC) pot face
obiectul analizei instanţei de contencios administrativ, a solicitat a se avea în vedere argumentele sale atât cu
privire la contestaţia iniţială, cât şi cu privire Ia motivele invocate suplimentar, care conduc la respingerea
plângerii ca neîntemeiată.
Netemeinicia plângerii formulate împotriva deciziei CNSC NR. .../C6/l886 DIN 04.10.2019
În ceea ce priveşte contestaţia iniţială formulată de MOBIMEX, a solicitat să se observe încă de la
început un aspect deosebit de important: în afara unor referiri generice la încălcarea principiilor egalităţii de
tratament, transparenţei şi proporţionalităţii, toate criticile aduse de contestatoare se referă la chestiuni deja
soluţionate prin decizia nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC şi Decizia civilă nr. 386 din 01.07.2019,
pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 3394/2/2019.
Practic, contestaţia formulată de MOBIMEX este o preluare, aproape identică, a plângerii formulate
de autoritatea contractantă ASSMB împotriva deciziei nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC.
A învederat pe această cale, că decizia nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 a fost pronunţată de CNSC în
dosarul 793/2019, ca urmare a formulării unei contestaţii de către OFFICE MEX împotriva rezultatului
iniţial al acestei proceduri de achiziţie.
CNSC a dispus admiterea contestaţiei formulate de OFFICE MEX, a anulat raportul procedurii nr.
12206/ 22.04.2019, precum şi actele subsecvente acestuia, pentru lotul 1, în partea ce priveşte evaluarea
ofertei depuse de Y S.R.L.
De asemenea, CNSC a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Y S.R.L., cu solicitarea
de clarificări, conform celor precizate în motivare, pentru lotul 1, în termen de 15 zile de la comunicarea
deciziei.

79
 Împotriva acestei decizii a formulat plângere autoritatea contractantă ASSMB, plângere respinsă de
către Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia civilă nr. 386 din Oî.07.2019, pronunţată în dosarul nr.
3394/2/2019.
Fără a intra, la acest moment, în detaliile care ţin de fondul susţinerilor autorităţii contractante
(preluate în acest moment de petenta MOBIMEX) din dosarul nr. 793/2019 al CNSC, a înţeles să invoce
puterea de lucru judecat a celor două decizii - Decizia 806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC şi Decizia civilă
nr. 386/01.07.2019 a Curţii de Apel Bucureşti.
a. Puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC şi a Deciziei civile nr.
386/01.07.2019 a Curţii de Apel Bucureşti
Ca şi chestiune prealabilă, a arătat faptul că CNSC s-a pronunţat pe excepţia autorităţii de lucru
judecat, invocată de autoritatea contractantă, fără a face referiri Ia puterea de lucru judecat invocată de
intimata OFFICE MEX. Cu toate acestea, în motivarea deciziei, şi CNSC a reţinut că sunt inadmisibile
criticile aduse modului de soluţionare, de către CNSC, a contestaţiei nr. 16195 din 03.05.2019 - finalizată
prin pronunţarea deciziei nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC, menţinută prin Decizia civilă nr. 386 din
01.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 3394/2/2019
Astfel, art. 431 alin. (2) C.proc.civ. reglementează prezumţia de lucru judecat, care reprezintă
manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat. Aceasta prezumţie legală este Ia îndemâna oricăreia
dintre părţile unui litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat,
într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.
Aşa cum s-a subliniat în mod judicios, în acest caz, nu este necesar a fi întrunită tripla identitate
(părţi, obiect, cauză), ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă
în legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior fie prin dispozitiv,fie prin considerente, fie prin dispozitiv şi
considerente. Această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.
Chestiunile referitoare la obligaţia sau dreptul autorităţii contractante de a solicita clarificări, noţiunea
de vicii de formă, eventualele avantaje incorecte pe care le-ar fi obţinut OFFICE MEX prin depunerea
ulterioară a fişelor tehnice, modificarea sau nu a ofertei tehnice prin depunerea fişelor tehnice, incidenţa
controlul ex-ante al ANAP au fost analizate atât în procedura administrativ-jurisidicţională în faţa
Consiliului, cât şi în procedura jurisdicţională, în faţa Curţii de Apel Bucureşti.
Absolut toate criticile formulate de petenta MOBIMEX au fost analizate pe larg, atât de Consiliu cât
şi de Curtea de Apel Bucureşti. O repunere în discuţie a acestor chestiuni nu ar putea să conducă la o altă
soluţie juridică, fără a se încălca în mod flagrant prezumţia legală a puterii de lucru judecat.
După cum în mod judicios observă şi CNSC în decizia atacată, petenta MOBIMEX avea posibilitatea
de a utiliza instituţia intervenţiei prevăzută de art. 17 din Legea nr. 101/2016, pentru a susţine poziţia părţii
din procesul iniţial care iar fi fost favorabilă, respectiv a autorităţii contractante.
Cu toate acestea, petenta MOBIMEX a rămas în pasivitate, deşi fusese declarată câştigătoare în
prima fază şi astfel avea toate motivele să susţină respingerea contestaţiei formulate de OFFICE MEX
împotriva rezultatului procedurii.
Prin contestaţia iniţială MOBIMEX săvârşeşte un veritabil abuz de drept, eludând toate dispoziţiile
procedurale care i-ar fi permis să intervină în cadrul primei contestaţii şi să îşi exprime criticile cu privire
aspectele supuse controlului administrativ-jurisdicţional şi, ulterior, controlului jurisdicţional.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 386/01.07.2019, a stabilit în mod definitiv că „pot fi
încadrate în noţiunea de vicii de formă nu numai erorile cuprinse într-un document, astfel cum susţine în
mod eronat petenta, ci şi lipsa unor documente din oferta tehnică a intimatei" (par. 5 pag. 9 din Decizia nr.
386/01.07.2019).
În continuare, instanţa reţine că prevederea cuprinsă în art. 209 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 face
referire expresă la „cazul în care lipsesc anumite documente", iar prevederea cuprinsă în art. 135 alin. 3 din
HG nr. 395/2016 foloseşte atât noţiunea de corectare, cât şi cea de completare, din aceasta din urmă
deducându-se implicit că pot fi încadrate în noţiunea de vicii de formă şi lipsa unor documente (par. 6 pag. 9
din Decizia nr. 386/01.07.2019).
Cu privire la depunerea fişelor tehnice, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că acordarea de către
autoritatea contractantă a posibilităţii de a depune fişele tehnice ale produselor ofertate, are doar un rol de
confirmare a ofertei, fără ca intimata (Y SRL) să poată modifica caracteristicile tehnice ale produselor
ofertate sau să propună alte produse decât cele ofertate (par. 7 pag. 9 din Decizia nr. 386/01.07.2019).
80
 Conchizând cu privire Ia posibilitatea intimatei (Y SRL) de a depune fişele tehnice, Curtea de Apel
Bucureşti a apreciat că „ în urma îndeplinirii obligaţiei impusă de CNSC de a solicita clarificări, intimata nu
va putea să-şi modifice oferta, ci doar să depună fişele tehnice ale produselor ofertate şi pe care a omis să le
depună Împreună cu formularul de ofertă tehnică, Curtea apreciază că nu i se creează intimatei un avantaj
evident în raport cu ceilalţi ofertanţi participanţi la procedură şi nu se încalcă principiul tratamentului egal
prevăzut de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016" (par. 3 pag. 10 din Decizia nr. 386/01.07.2019).
În ce priveşte faptul că nedepunerea fişelor tehnice ar echivala cu lipsa însăşi a propunerii tehnice,
Curtea a reţinut că propunerea tehnică a Y SRL este formulată prin completarea formularului de ofertă
tehnică, iar fişele tehnice au rolul de a confirma că produsele ofertate respectă cerinţele tehnice de calitate
prevăzute în documentaţia de a atribuire.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi criticile referitoare la răspunsul ANAP din avizul
nr. 2666/3320/05.03.2019 ca fiind nerelevante întrucât se refereau la aspecte diferite decât cele analizate în
cazul de faţă (par. 9 pag. 10 din Decizia nr. 386/01.07.2019). Tot ca nerelevante au fost respinse şi referirile
la Cauza CJUE C-223/16, care se refereau la modificarea unei oferte şi nu la completarea acesteia (par. 8
pag. 10 din Decizia nr. 386/01.07.2019).
În consecinţă a solicitat să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 431 alin. (2) Cproc.civ., să constataţi că
toate chestiunile litigioase invocate de petenta MOBIMEX au fost deja analizate de către CNSC şi Curtea de
Apel Bucureşti şi, pe cale de consecinţă, să respingeţi ca nefondată contestaţia.
Netemeinicia plângerii formulate de MOBIMEX
În subsidiar, a solicitat a se avea în vedere următoarele:
Potrivit art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care
sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită
neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.
În continuare, potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016: (1) în cazul în care informaţiile sau
documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc
anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen
ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul
ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei. (2)
Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui
avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.
În fişa de date a achiziţiei, mai precis în cap. IV.4.1. - Modul de prezentare al propunerii tehnice - se
precizează în mod expres că se va completa formularul propunere tehnică din secţiunea formulare. Iar la pct.
13 din caietul de sarcini sunt enumerate, sub forma unui tabel, specificaţiile tehnice atât pentru fiecare
produs, cât şi pentru componentele sale.
Iniţial, OFFICE MEX a completat şi depus formularul propunere tehnică şi a precizat inclusiv faptul
că produsele sunt conforme cu fişele tehnice, fără însă a şi depune aceste documente.
Petenta MOBIMEX susţine că depunerea fişelor tehnice ale unor produse despre care s-a făcut
vorbire în formularul propunere tehnică are semnificaţia unor modificări sau completări a ofertei. Din contră,
depunerea fişelor tehnice reprezintă completări ale documentelor în sensul art. 209 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, necesare pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.
Iar potrivit 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, citat anterior, Comisia de evaluare are obligaţia de a
stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei
solicitări de participare/oferte. Or în cauză, depunerea fişelor tehnice a reprezentat o completare formală şi
de confirmare a ofertei deja existente.
iii. Din interpretarea coroborată a art. 134, art. 135 din H.G. 395/2016 şi art. 209 din Legea 98/2016
rezultă că obligaţia (şi nu posibilitatea) de a solicita clarificări şi completări este stabilită în interesul
procedurii, pentru a garanta respectarea prevederilor legale în cursul acesteia, şi nu în favoarea
participanţilor la procedură. Interesul procedurii este oferirea posibilităţii comisiei de evaluare a ofertelor de
a cunoaşte toate detaliile ofertelor depuse, de a înţelege propunerea tehnică şi de a alege în condiţii legale
oferta cea mai adecvată.
În acest context, completările cu privire la fişele tehnice nu au reprezentat o modificare a ofertei.
Produsele din ofertă respectă cerinţa din punct de vedere al tipului şi a caracteristicilor materialelor, astfel
81
cum rezultă deja din formularul propunere tehnică din dosarul de achiziţii. Conţinutul fişelor tehnice nu face
altceva decât să reia în detaliu conţinutul informaţiilor prezentate în formularul propunere tehnică.
Susţinerile petentei MOBIMEX în sensul că în ipoteza unei solicitări de clarificări, OFFICE MEX ar
fi putut, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, să îşi modifice propunerea tehnică şi astfel să se ajungă la
o negociere a ofertei sunt lipsite de orice fundament.
În cazul în care în care OFFICE MEX ar fi modificat prin răspunsurile pe care le-a prezentat comisiei
de evaluare conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa ar fi fost considerată ca
inacceptabilă, potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, nu se poate vorbi de
o modificare a propunerii tehnice prin răspunsul la clarificări, deoarece acest fapt ar fi condus automat la
declararea ofertei ca inacceptabilă.
În continuare, similar cu susţinerile autorităţii contractante din prima contestaţie, şi petenta
MOBIMEX interpretează în mod eronat o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Se susţine că, dacă ar proceda la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă ar contribui în mod
activ la operaţiunea de modificare a ofertei participantului la procedură, după depunerea acesteia.
Dacă ar accepta această interpretare nicio autoritatea contractantă nu ar putea vreodată să solicite
clarificări, pentru a nu contribui la modificarea ofertei participantului la procedura de achiziţie publică.
Evident că rolul instituţiei clarificărilor nu este acela de a crea avantaje incorecte în raport cu ceilalţi
participanţi la procedura de atribuire.
Însă, în cazul de faţă, prin solicitarea de clarificări transmisă de către ASSMB către OFFICE MEX,
cu privire la fişele tehnice, nu s-a creat niciun avantaj acesteia din urmă în raport cu ceilalţi participanţi.
Acest aspect reiese cu şi mai multă evidenţă în condiţiile în care OFFICE MEX a detaliat deja în cadrul
formularului propunere tehnică denumirea produselor şi caracteristicile tehnice ale acestora. Prin urmare, în
această fază, OFFICE MEX nici nu putea face modificări cu privire la specificaţiile tehnice ale produselor,
în caz contrar oferta sa fiind considerată inacceptabilă, potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. (6) din H.G. nr.
395/2016.
Încadrarea acestei situaţii de către CNSC în noţiunea de vicii de formă a fost corectă şi a fost
confirmată şi de către Curtea de Apel Bucureşti.
Chiar dacă s-a discutat de un număr de 101 fişe tehnice, nu cantitatea a avut relevanţă în cadrul
procedurii de achiziţie publică, ci conţinutul acestor documente.
Petenta susţine că nu poate fi considerat ca viciu de formă omisiunea de a depune un număr de 101
documente. Dar relevant nu este numărul documentelor, ci faptul că acestea conţineau informaţii deja
prezente în cadrul altui document al ofertei, respectiv formularul propunere tehnică, pe care îl confirmau.
Prin urmare, se verifică în cauză definiţia viciului de formă - omisiune a cărei completare este
susţinută de sensul şi conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente (formularul propunere
tehnică) prezentate de ofertant şi a cărei completare are rol de confirmare (confirmarea informaţiilor iniţiale
din formularul propunere tehnică), nefiind susceptibilă de a produce un avantaj incorect in raport cu ceilalţi
participanţi la procedura de atribuire.
În acelaşi timp, în cauză nici nu a fost individualizat un avantaj incorect în raport cu ceilalţi
participanţi la procedură, ci doar a fost afirmat de către petenta MOBIMEX ca şi chestiune abstractă.
De altfel, nici nu se întrevede care ar putea fi avantajul incorect, în condiţiile în care fişele tehnice
aveau strict rolul de a confirma informaţiile deja prezentate în formularul propunere tehnică. Odată depus
acest document, nu s-ar putea veni cu modificări prin fişele tehnice, fără a contrazice detaliile tehnice deja
stabilite prin documentul iniţial.
În motivarea contestaţiei iniţiale s-a susţinut de către petenta MOBIMEX şi faptul că toţi ceilalţi
ofertanţi au încărcat în SEAP, în secţiunea Documente de ofertă tehnică formularul propunere tehnică la care
au anexat fişele tehnice pentru produsele aferente lotului respectiv.
În primul rând, faptul că unii dintre operatori au depus aceste fişe tehnice nu prezintă relevanţă prin
prisma considerentelor expuse în decizia CNSC nr. 806/C6/793 a CNSC şi în Decizia civilă nr.
386/01.07.2019 a Curţii de Apel Bucureşti
În al doilea rând, în dosarul de achiziţie există 3 seturi de fişe tehnice, depuse de C&A PHOENIX
ART S.R.L., OVO DESIGN FURNITURE GROUP S.R.L. şi X S.R.L Dintre acestea, singurele care pot fi
considerate că respectă într-adevăr cerinţele din fişa de date sunt cele depuse de ofertantul C&A PHOENIX

82
ART S.R.L. Restul fişelor tehnice depuse nu reprezintă altceva decât o fotocopiere a fişelor tehnice (anexe
ale caietului de sarcini) ale autorităţii contractante şi ştampilarea acestora de către ceilalţi doi ofertanţi.
De asemenea, a subliniat faptul că nici măcar contestatoarea X S.R.L. nu a respectat cu exactitate
cerinţa referitoare la anexarea fişelor tehnice. Prin urmare, cu atât mai puţin această situaţie poate fi utilizată
ca argument pentru a susţine că toţi ceilalţi participanţi au respectat cerinţele din fişa de date, doar OFFICE
MEX fiind în culpă.
Mai mult, în această fază a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă oricum nu avea nicio altă
opţiune, având în vedere dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora „decizia
Consiliului este obligatorie pentru părţile cauzei".
Nu în ultimul rând, cu privire la procesul de control ex-ante, materializat în Avizul conform
condiţionat nr. 2666/3320/05.03.2019, petenta generalizează concluziile controlului respectiv şi le aplică
întregii proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
În cazul Avizul conform condiţionat nr. 2666/3320/05.03.2019, Direcţia Generală Control Ex-Ante a
constatat o abatere de Ia legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, constând în faptul că a fost acceptată
completarea propunerii tehnice prin: indicarea unei valori a garanţiei produselor de mobilier (iniţial garanţia
nu fusese indicată) de către un participant şi precizarea unei valori a garanţiei produselor (dintre mai multe
valori iniţiale) de către un alt participant.
În cazul Avizului conform condiţionat nr. 2666/3320/05.03.2019, avantajul este unul neechivoc şi
este reprezentat de o modificare evidentă a propunerii tehnice iniţiale.
Prin comparaţie cu situaţia analizată în prezenta plângere, ar exista un avantaj dacă OFFICE MEX nu
ar fi precizat indicatorii tehnici ai produselor, sau ar fi prezentat mai mulţi indicatori tehnici şi fie i-ar fi
indicat (prima ipoteză), fie ar fi ales dintre aceştia (a doua ipoteză). Niciuna dintre aceste variante nu se
verifică, astfel încât analogia realizată de către petenta MOBIMEX nu îşi are sensul.
În cuprinsul plângerii petenta MOBIMEX aduce în discuţie şi o serie de chestiuni cu caracter general,
care nu au o finalitate concretă. Astfel, se susţine că în urma studierii dosarului depus de autoritate, se
impune o analiză extinsă a raportului procedurii, dar şi a documentelor depuse de operatorul ce a fost
declarat câştigător. Mai susţine petenta şi faptul că este necesar a fi analizată neîndeplinirea condiţiilor
stabilite de documentaţia tehnică In ceea ce priveşte experienţa similară a ofertantei câştigătoare.
În primul rând, nu raportul procedurii a fost actul contestat de către MOBIMEX iniţial. Prin urmare,
orice modificare a obiectului contestaţiei este tardivă la acest moment. Mai mult, la solicitările adresate de
CNSC petentei, aceasta a indicat In mod expres comunicarea rezultatului procedurii ca fiind actul atacat în
prezentul litigiu.
În al doilea rând, conform art. 249 C.proc.civ. cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să
o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Petenta nu a făcut altceva decât să solicite, probabil instanţei de contencios, să efectueze o analiză
extinsă a raportului procedurii şi a condiţiilor stabilite de documentaţia tehnică în ceea ce priveşte experienţa
similară a ofertantei câştigătoare. Or, în lipsa oricăror critici concrete cu privire la aceste chestiuni, nicio
instanţă nu se poate substitui părţii unui proces şi să analizeze, din oficiu, respectarea tuturor prevederilor
legale în desfăşurarea acestei proceduri de atribuire.
Cu privire la nelegalitatea procesului verbal nr. 23014 din 27.08.2019 privind verificarea
documentelor suport/dovezilor pentru demonstrarea informaţiilor DUAE, petenta formulează critici
generice, de genul documentele sunt ilizibile, nu au data certă sau semnătură, fără a indica în concret despre
care documente este vorba. în aceste condiţii, nici intimata nu poate formula apărări şi nici instanţa de
judecată nu poate verifica susţinerile petentei.
Conchizând cu privire la cele expuse anterior, a considerat că întreaga argumentaţie cuprinsă în
plângerea MOBIMEX are în vedere chestiuni dezbătute anterior, precum şi alte critici formulate în mod
tardiv (inadmisibile), astfel încât a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.
Intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI
DIRECŢIA ACHIZIŢII a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi
menţinerea deciziei nr..../C6/1836 din data de 04.10.2019 ca fiind temeinică şi legală.
Pe cale de excepţie, respingerea Plângerii, având în vedere excepţia efectelor lucrului judecat, în
conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2) Cod Procedura Civilă care precizează faptul că „oricare dintre
părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".
83
 Astfel, a învederat faptul că, prin Decizia nr. 19229/793/24.05.2019, prin care s-a soluţionat
contestaţia înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 16195/03.05.2019, formulată de un alt operator economic,
respectiv Office Mex S.R.L., în cadrul aceleaşi proceduri de licitaţie deschisă, desfăşurată online, pe loturi,
în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect „Furnizare Mobilier medical pentru
Extindere - Modernizare şi Echiparea Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu", s-a constatat că „(...)
autoritatea contractantă a respins, în mod eronat, oferta contestatoarei (n.n. Office Mex S.R.L.) ca
neconformă pentru lotul 1, pentru motivul invocat în adresa de comunicare nr. 12318/23.04.2019, deoarece
nu a efectuat demersurile necesare cu privire Ia fişele tehnice aferente produselor descrise de formularul
propunere tehnică" (primul paragraf pag. 10 din antemenţionata Decizie C.N.S.C). Per a contrario, oferta Y
S.R.L. este conformă, astfel cum a statuat însuşi Consiliul Naţional de Soluţionare a Constestaţiilor.
A precizat că A.S.S.M.B. a formulat plângere împotriva Deciziei C.N.S.C. de mai sus, formându-se
dosarul nr. 3394/2/2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, care prin Hotărârea Civilă nr. 386/2019 din data
de 01.07.2019, a decis respingerea plângerii astfel cum a fost formulată, stabilindu-se că Decizia C.N.S.C.
este legală şi temeinică.
Prin urmare, faţă de cele precizate mai sus, consideră că problematica dedusă judecăţii a fost deja
dezlegată, cele două acte judiciare general obligatorii, invocate anterior, constatând, în mod indubitabil, că
oferta depusă de operatorul economic Y SRL este conformă şi, în consecinţă, să admiteţi excepţia efectelor
lucrului judecat.
Pe fond, a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi în consecinţă de cauză, menţinerea Deciziei
nr. .../C6/1836 din data de 04.10.2019 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor,
decizie pronunţată în cadrul Contestaţiei nr. 35517/11.09.2019, ca fiind temeinică şi legală, pentru
următoarele motive:
La data de 03.05.2019, Y SRL, intervenient în prezenta cauză, a formulat contestaţie împotriva
deciziei de respingere a ofertei sale ca neconformă, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale
Bucureşti comunicată prin Adresa nr. 12318/23.04.2019 şi a tuturor actelor prin care s-a finalizat procedura
pentru lotul 1, emise de ASSMB, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, desfăşurată online, pe loturi, în
vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect „Furnizare Mobilier medical pentru
Extindere - Modernizare şi Echipare Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu", cod CPV 33192000 - 2
Mobilier medical (Rev.2), (anunţ de participare CNJ008133/08.0I.2019) către C.N.S.C.
Prin contestaţie s-a solicitat „anularea comunicării nr. 12318/23.04.2019 şi a tuturor actelor emise de
autoritatea contractantă prin care a finalizai procedura de achiziţie publică în cauză şi obligarea autorităţii
contractante la reluarea procedurii de atribuire pentru lotul 1 - „Mobilier şi Articole sanitare"- prin
introducerea ofertei acesteia în procesul de reevaluare a propunerii tehnice prezentate de Y SRL ", iar CNSC
a admis, la data de 23.05.2019, contestaţia formulată de antemenţionatul operator economic. Prin Decizia nr.
19229/793/C6/24.05.2019, C.N.S.C. anulează raportul procedurii nr. 12206/22.04.2019, precum şi actele
subsecvente acesteia, pentru lotul 1, în partea ce priveşte evaluarea ofertei contestatoarei, obligând
autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Y SRL, cu solicitarea de clarificări, soluţie menţinută şi de
Curtea de Apel, în dosar nr. 3394/2/2019 prin Hotărârea Civilă nr. 386/01.07.2019.
În concluzie, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti nu a făcut altceva decât să
pună în executare o hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, şi, în urma solicitărilor de clarificări,
astfel cum a dispus instanţa, oferta declarată câştigătoare, în urma aplicării criteriului de atribuire şi a
algoritmului de calcul asociat, aşa cum a fost publicat în anunţul de participare, a fost oferta prezentată de
Societatea Y SRL, care s-a clasat pe primul Ioc şi a obţinut un punctaj de 100 de puncte, cu o valoare de
840.110,00 lei fără TVA.
Motivul pentru care oferta depusă de contestatoarea din prezenta cauză nu a fost declarată
câştigătoare este că, după aplicarea criteriului de atribuire publicat în anunţul de participare şi în fişa de date
a achiziţiei, oferta declarată câştigătoare a obţinut un punctaj mai mare (100 puncte), în comparaţie cu oferta
prezentată de contestatoarea MOB1MEX 94 S.R.L. (98,95 puncte).
Preliminar combaterii pe fond a motivelor invocate în prezenta cauză, a solicitat onoratei să se
constate că petenta a invocat motive suplimentare faţă de motivele invocate iniţial în faţa Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, încălcând prevederile exprese ale art. 31 alin. 2 din Legea nr.
101/2016, respectiv precizarea că „în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor
autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului".
84
 Astfel, a considerat că petenta, în mod inadmisibil, a solicitat instanţei de recurs să constate
caracterul nelegal al Procesului Verbal nr. 23014/27.08.2019 privind verificarea documentelor - suport /
dovezilor pentru demonstrarea informaţiilor DUAE, prin care s-a constat conformitatea ofertei, petit care
excede motivelor invocate iniţial, nerespectându-se dispoziţiile legale anterior menţionate.
Procesul Verbal, sus menţionat, este parte integrantă din documentaţia care a stat la baza emiterii
Raportului Procedurii nr. 23303/29.08.2019, fapt analizat şi confirmat ca fiind legal de către Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor la pg. 23 din Decizia nr. .../C6/1839/04.10.2019.
În acest sens, solicită a se avea în vedere faptul că petenta a dezvoltat o cutumă în a invoca, în
propriile apărări, motive de fapt şi de drept cu care instanţa administrativ jurisdicţională şi instanţa judiciară
nu fuseseră învestite iniţial.
Astfel, în antepenultimul alineat de la pg. 23 din Decizia nr. .../C6/1839/04.10.2019 se precizează
„nicăieri în cuprinsul Cap. UI si IV din Legea nr. 101/2016 nu se aminteşte că persoana vătămată poate
sesiza Consiliul cu o contestaţie ce conţine critici care se bazează doar pe ipoteze, iar ulterior, după studierea
dosarului ia sediul CNSC, să prezinte voluntar alte motive, analize, afirmaţii etc, faţă de cele conţinute de
contestaţia prin care s-a delimitat cadrul soluţionării ei, astfel încât Consiliul să analizeze alte motive decât
cele cu care a fost investit în termenul legal de contestare ".
Însuşi petentul recunoaşte că a vizualizat „pentru prima dată prin reprezentantul convenţional, astăzi
03.10.2019" Procesul Verbal invocat în cauză, chiar în cadrul Plângerii formulate de acesta, pe calea
recursului.
A menţionatcă petitul privind stabilirea caracterului nelegal al Procesului Verbal nr.
23014/27.08.2019 privind verificarea documentelor - suport /dovezilor pentru demonstrarea informaţiilor
DUAE, prin care s-a constat conformitatea ofertei, face obiectul Dosarului nr. 30901/3/2019 aflat pe rolul
Tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, având termen de
judecată la data de 08.11.2019, unde intimată a invocat excepţia litispendcnţei.
Petenta Mobimex a susţinut în cadrul contestaţiei formulate în Dosarul nr. 1836/C6/2019 CNSC
faptul că depunerea fişelor tehnice ale unor produse despre care s-a făcut vorbire în formularul propunere
tehnică ar avea semnificaţia unor modificări sau completări a ofertei. în realitate, depunerea fişelor tehnice
reprezintă completări ale documentelor în sensul art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, fiind necesare
pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.
Din interpretarea art. 134 şi art. 135 din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu art. 209 din Legea nr.
98/2016 rezultă obligativitatea comisiei de evaluare (şi nu posibilitatea) de a solicita clarificări şi completări,
in interesul procedurii, pentru a garanta respectarea prevederilor legale în cursul acesteia, şi nu în favoarea
participanţilor la procedură. Prin cunoaşterea tuturor detaliilor ofertelor depuse se conferă comisiei de
evaluare posibilitatea de a înţelege propunerea tehnică şi de a alege, în condiţii legale, cea mai adecvată
ofertă.
Totodată a menţionat şi faptul că în cadrul contestaţiei depusă de Y S.R.L., Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor, prin Decizia nr. 19229/793/C6/24.05.20I9, a admis contestaţia formulată de
societatea Y SRL, şi drept consecinţă, a anulat raportul procedurii nr.12206/22.04.2019 şi actele subsecvente
acestuia, pentru lotul 1, în partea ce priveşte evaluarea ofertei contestatoarei, sus numite, obligând
Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti la reevaluarea ofertei Y SRL, cu solicitarea de
clarificări.
Aşadar, în dosarul anterior menţionat, cu putere de lucru judecat, conform Hotărârii Civile nr.
386/2019 pronunţată în data de 01.07.2019 de Curtea de Apel Bucureşti, a fost anulat raportul procedurii
pentru faptul că nu s-au solicitat clarificări, pe când în actuala plângere, ca şi în contestaţia depusă de X
S.R.L., subscrisa este criticată de către petentă pentru faptul că am procedat la solicitarea prea multor
clarificări.
În concluzie, a solicitat să se reţină că, CNSC, prin Decizia nr. .../C6/1836/04.10.2019, a constatat, în
mod corect că intimata a pus în aplicare Decizia CNSC nr. 19229/793/C6/24.05.2019, rămasă definitivă prin
Hotărâre Curţii de Apel Bucureşti, mai sus menţionată, astfel că, prin adresa nr. 19534/11.07.2019, a
solicitat societăţii OF11CE MEX CONCEPT SRL, fişele tehnice pentru produsele ofertate, aceasta din urmă
conformându-se celor solicitate. Astfel, Consiliul, a respins ca neîntemeiate, acuzaţiile contestatoarei, din
prezentul dosar (X SRL), referitoare la modul în care A.S.S.M.B. a solicitat şi a acceptat fişele tehnice în
discuţie, deoarece, pe de o parte, respectivele aspecte au fost tratate prin Decizia CNSC nr.
85
806/C6/793/23.05.2019, rămasă definitivă ca urmare a Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti nr, 386/2019, iar
pe de altă parte, s-a reţinut că intimata era obligată dispoziţiile art. 28 alin. (10 din Legea nr. 101/2016.
Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2019 sub nr.6141/2/2019 petenta Y S.R.L. a formulat
în contradictoriu cu intimaţii X S.R.L. şi cu ADMINISTRAŢIA SPITALELOR Şl SERVICIILOR
MEDICALE BUCUREŞTI plângere împotriva Deciziei nr. .../C6/1836 din 04.10.2019, pronunţată de
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în dosarul nr. 1836/C6/2019 solicitând modificarea
deciziei nr. .../C6/1836 din 04.10.2019 în sensul admiterii cererii având ca obiect acordarea cheltuielilor de
judecată şi obligarea intimatei X S.R.L. la plata sumei de 3.570 lei, reprezentând onorariu de avocat;
obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, potrivit dovezilor care
vor fi depuse la dosarul cauzei.
În motivarea cererii a arătat următoarele:
Prin contestaţia transmisă prin email în data de 09.09.2019 - orele 20.00 către Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor (denumit în continuare „CNSC") şi înregistrată la Administraţia Spitalelor Şi
Serviciilor Medicale Bucureşti sub nr. 24375 din 10.09.2019, contestatoarea MOBIMEX a solicitat:
i. în principal, să se constate că oferta depusă de subscrisa OFFICE MEX, declarată
câştigătoare, este neconformă, întrucât nu a îndeplinit cerinţele obligatorii şi minimale stabilite de pct. 7 din
Caietul de sarcini, coroborat cu pct. IV.4,1. din Fişa de date;
ii. în subsidiar, să se dispună anularea procedurii, având în vedere încălcarea principiilor
egalităţii de tratament, al transparenţei şi al proporţionalităţii.
În acest context, a precizat că în cadrul procedurii de achiziţie, CNSC a mai fost învestit cu
soluţionarea unei alte contestaţii, formulate de către subscrisa OFFICE MEX. Contestaţia în cauză a fost
formulată împotriva deciziei de respingere a ofertei sale comunicată prin adresa nr. 12318 din 23.04.2019 şi
a tuturor actelor prin care s-a finalizat procedura.
Prin decizia nr. 806/C6/793 din 23.05.2019 CNSC a dispus admiterea contestaţiei formulate de Y
S.R.L. şi a anulat raportul procedurii nr. 12206/ 22.04.2019, precum şi actele subsecvente acestuia, pentru
lotul 1, în partea ce priveşte evaluarea ofertei depuse de Y S.R.L..
De asemenea CNSC a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Y S.R.L., cu solicitarea
de clarificări, conform celor precizate în motivare, pentru lotul 1, în termen de 15 zile de la comunicarea
deciziei.
Împotriva acestei decizii a formulat plângere autoritatea contractantă AS5MB, plângere respinsă de
către Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia civilă nr. 386 din 01.07.2019, pronunţată în dosarul nr.
3394/2/2019.
Ulterior finalizării procedurilor judiciare, autoritatea contractantă s-a conformat deciziei nr.
806/C6/793 din 23.05.2019 a CNSC, a solicitat clarificări de la OFFICE MEX şi, în urma reevaluării ofertei
acesteia din urmă, a declarat-o câştigătoare. în consecinţă, autoritatea contractantă ASSMB a emis şi
comunicat ofertanţilor rezultatul procedurii, împotriva căruia a formulat contestaţie MOBIMEX.
Împotriva rezultatului procedurii MOBIMEX a formulat contestaţie la CNSC, formându-se dosarul
nr. 1836/C6/2019. în cadrul acestui dosar, OFFICE MEX a formulat cerere de intervenţie voluntară în litigiu,
în temeiul art, 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016
Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr, 101/2016 „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu,
operatorii economici interesaţi să participe ia procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii
economici participanţi ia procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie voluntară în litigiu, [...] în
termen de 10 ziie de fa data publicării în SEAP a contestaţiei"
În acelaşi timp, art. 61 alin. (1) C.proc.civ, are în vedere existenţa unui interes al persoanei care
doreşte să intervină într-un proces care se judecă între părţile originare.
Din aceste dispoziţii rezultă că interesul OFFICE MEX în formularea cererii de intervenţie era unul
evident - menţinerea rezultatului procedurii de achiziţie, oferta OFFICE MEX fiind declarată câştigătoare în
urma reevaluării ofertelor de către autoritatea contractantă.
CNSC a admis cererea de intervenţie formulată de OFFICE MEX, însă a respins solicitarea de
acordare a cheltuielilor de judecată, pe considerentul că doar partea în favoarea căreia a intervenit ar putea
solicita cheltuielile de judecată.
NETEMEINICIA DECIZIEI NR. ……..C6/l8?6 DIN 04.IO.2019

86
 În motivarea deciziei nr. .../C6/1836 din 04.10.2019, cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată,
CNSC reţine că nu se poate stabili o culpă procesuală a contestatoarei MOBIMEX în raport cu intervenienta
accesorie, întrucât acesta sprijină doar apărarea uneia dintre părţi.
În continuare, CNSC consideră că doar partea în favoarea căreia OFFICE MEX a intervenit,
respectiv ASSMB, ar putea solicita obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată,
Argumentaţia CNSC este greşită din următoarele considerente: art. 17 alin. (3) din Legea nr. iot/2016
stabileşte în mod expres, în completare dispoziţiilor din Codul de procedură civilă referitoare la instituţia
intervenţiei, faptul că operatori/ economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după
caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie voluntară în
litigiu.
Din această prevedere rezultă că în cadrul litigiilor din materia atribuirii contractelor de achiziţie
publică se pune un mai mare accent pe participarea tuturor celor implicaţi într-o procedură de achiziţie
publică.
Prin prisma acestor considerente, a considerat că interesul OFFICE MEX nu a fost strict determinat
de menţinerea unui act emis de autoritatea contractantă. Chiar dacă, în aparenţă, apărările au fost formulate
în sprijinul ASSMB, rezultatul urmărit de OFFICE MEX a fost ca rezultatul procedurii de achiziţie să fie
menţinut, oferta OFFICE MEX fiind declarată câştigătoare în urma reevaluării ofertelor de către autoritatea
contractantă.
Este cât se poate de evident că OFFICE MEX avea şi un interes propriu în a interveni în acest litigiu.
Tocmai aceasta este şi raţiunea textului de la art. 17 din Legea nr. 101/2016 - de a permite şi chiar de a
încuraja intervenţia în litigii a tuturor participanţilor la procedura de achiziţie publică care ar putea fi afectaţi
de o decizie a CNSC sau a instanţei de contencios-administrativ,
Nu se poate exclude, de plano, orice interes propriu al OFFICE MEX în participarea la judecata din
dosarul 1836/C6/2019 ai CNSC.
Mai mult, în ipoteza în care nu ar fi intervenit în acest dosar, exista posibilitatea, ca în lipsa unei
apărări şi din partea acestui ofertant, să se pronunţe o decizie care ar fi anulat rezultatul procedurii şi Implicit
ar fi afectat dreptul viitor al OFFICE MEX de a încheia contractul cu autoritatea contractantă.
În acelaşi sens, al admiterii cheltuielilor de judecată solicitate de intervenienţi, s-au pronunţat şi
instanţele de judecată, care au reţinut că în ceea ce priveşte cererea de intervenţie accesorie constatând că
apărarea făcuta de terţul intervenient in interesul autorităţii contractante a profitat acesteia şi a dus ta
pronunţarea unei soluţii favorabile Iar soluţia ce se va da cu privire la cererea de intervenţie voluntară
accesorie depinde de soluţia ce se va pronunţa asupra cererii de chemare în judecată.
Nu în ultimul rând, în ce priveşte culpa procesuală a contestatoarei MOBIMEX în raport cu
intervenientă OFFICE MEX, a considerat că aceasta există, atât timp cât MOBIMEX, contestând un act ce îi
profita în mod direct Intervenientei putea să prevadă, în mod rezonabil, că aceasta din urmă va Interveni în
proces, atât pentru apărarea actului emis de autoritatea contractantă, dar şi pentru apărarea propriului său
interes.
A solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie şi:
Modificarea deciziei nr. .../C6/1836 din 04.10.2019 în sensul admiterii cererii având ca obiect
acordarea cheltuielilor de judecată şl obligarea intimatei X S.R.L. la plata sumei de 3.570 lei, reprezentând
onorariu de avocat;
Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, potrivit dovezilor
care vor fi depuse la dosarul cauzei.
Intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI
DIRECŢIA ACHIZIŢII a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi
menţinerea deciziei nr..../C6/1836 din data de 04.10.2019 ca fiind temeinică şi legală.
Analizând plângerea formulată de petenta X S.R.L., Curtea reţine următoarele:
Intimata ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI, în
calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, desfășurată online,
pe loturi, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Furnizare, Mobilier medical
pt. Extinderea – Modernizarea și Echiparea Spitalului Clinic de Copii «Dr. Victor Gomoiu»”, cod CPV
33192000-2 Mobilier medical (Rev. 2), prin publicarea, în SEAP, a anunțului de participare nr.
CN1008133/11.01.2019.
87
 Potrivit anunțului de participare și a documentației de atribuire, valoarea estimată a contractului este
de 1.976.309,72 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire utilizat este „cel mai bun raport calitate - preț”, având
următorii factori de evaluare:
- prețul ofertei (componenta financiară), pondere 90%;
- garanție (componenta calitate), pondere 10%.
Acest contract a fost împărțit pe patru loturi, respectiv:
- Lot 1 – Mobilier și Articole sanitare, cu o valoare estimată de 1.159.447,52 lei, fără TVA;
- Lot 2 - Mobilier medical și echipamente frigorifice medicale, cu o valoare estimată de 84.207,20
lei, fără TVA;
- Lot 3 - Canapele și scaune medicale, cu o valoare estimată de 588.504,00 lei, fără TVA;
- Lot 4 - Mobilier metalic, cu o valoare estimată de 144.151,00 lei, fără TVA.
Într-un prim ciclu procesual, în cadrul acestei proceduri de atribuire, în ceea ce privește lotul nr. 1,
SC Y SRL a formulat contestația nr. 069/03.05.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 16195/03.05.2019,
aceasta fiind soluționată prin decizia C.N.S.C. nr. 806/C6/793 din 23.05.2019, după cum urmează:
„Respinge excepția tardivității contestației, invocată de către autoritatea contractantă.
Admite contestația formulată de SC Y SRL, cu sediul în (…), în contradictoriu cu autoritatea
contractantă ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI, cu sediul (…) și
anulează raportul procedurii nr. 12206/ 22.04.2019, precum și actele subsecvente acesteia, pentru lotul 1, în
partea ce privește evaluarea ofertei contestatoarei.
Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei SC Y SRL cu solicitarea de clarificări,
conform celor precizate în motivare, pentru lotul 1, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei.
Obligatorie”.
Intimata ADMINISTRAȚIA SPITALELOR ȘI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREȘTI a
formulat plângere împotriva acestei decizii, care a fost respinsă, ca nefondată, de către Curtea de Apei
București, prin Decizia civilă nr. 386/2019 din 01.07.2019, pronunțată în dosarul nr. 3394/2/2019.
Ca urmare a executării dispozitivului deciziei C.N.S.C., hotărâre rămasă definitivă prin menținerea ei
de către Curtea de Apel București, autoritatea contractantă a continuat procedura de atribuire, iar în raportul
procedurii nr. 23303/29.08.2019 a consemnat faptul că, pentru lotul 1, au participat 4 operatori economici,
dintre aceștia, numai 3 au îndeplinit condițiile de participare, respectiv: SC X SRL, SC OVO DESIGN
FURNITURE GROUP SRL și SC Y SRL.
În același document, după aplicarea criteriului de atribuire, pentru lotul 1, se regăsește următorul
clasament:
- locul 1: SC Y SRL, cu o propunere financiară de 840.110,00 lei, fără TVA, și un punctaj de
100,00;
- locul 2: SC X SRL, cu o propunere financiară de 849.987,71 lei, fără TVA, și un punctaj de 98,95;
- locul 3: SC OVO DESIGN FURNITURE GROUP SRL, având o propunere financiară de
978.573,00 lei, fără TVA, și un punctaj de 82,27.
Criticile petentei X S.R.L din cuprinsul plângerii formulate împotriva Deciziei CNSC nr .../C6/1836
privesc doar neîndeplinirea condițiilor stabilite de documentaţia tehnică în ceea ce priveşte experienţa
similară a ofertei câştigătoare, critici respinse ca inadmisibile de către CNSC.
Referitor la criticile formulate de către asocierea contestatoare faţă de oferta depusă de Y S.R.L.
Consiliul le-a respins ca inadmisibile având că prin concluziile scrise s-au formulat critici noi cu privire la
oferta depusă de Y S.R.L. motive exterioare contestaţiei;
Potrivit art 21 alin (3) din Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile şi căile de atac în
materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor: Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau
formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie
ulterior termenului legal de formulare a acesteia.
Curtea reţine că, potrivit prevederilor legale mai sus-menţionate, Consiliul se poate pronunţa strict
asupra aspectelor legal sesizate, în limitele contestaţiei, obiectul acesteia fiind fixat de către contestator,
acesta pronunţând decizia numai asupra obiectului contestaţiei dedusă soluţionării. Ca atare, Consiliul nu
poate depăşi limitele obiectului fixat de contestator, în sensul că nu poate să acorde mai mult decât s-a
88
solicitat, chiar dacă din probe rezultă că contestatorul are dreptul la mai mult, altceva decât s-a cerut sau mai
puţin decât s-a cerut.
Motivarea integrală a contestaţiei trebuie să existe la momentul redactării ei, sens în care art. 10 din
lit f din Legea nr 101/2016 obligă la includerea în contestaţie a motivării în fapt şi în drept, iar nu să fie
formulată ori completată ulterior, în raport cu ceea ce speră să descopere contestatoarea în urma consultării
dosarului cauzei. Dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. f) din Legea nr 101/2016 nu reprezintă simple formulări
neesenţiale ale legiuitorului – contestaţia trebuie să conţină motivarea în fapt şi în drept a ei, iar nu doar
motivarea parţială a ei, pe care să o completeze contestatorul când voieşte, peste termenul de formulare a
contestaţiei împotriva rezultatului procedurii ce îi era cunoscut încă din 30.08.2019.
Curtea reţine că faptul că societatea petentă a solicitat accesul la documentele aflate la dosarul
achiziţiei publice aferent procedurii de atribuire, de care se prevalează, reprezintă doar o susţinere a acesteia,
pe care legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi dreptul comun care o completează nu numai că nu o
recunosc, ci o şi reprimă implicit, prin celeritatea pe care o impun soluţionării litigiului (care ar intra în
conflict cu suplimentarea oricând a motivării contestaţiei, în funcţie de descoperirile ulterioare ale
contestatoarei). Aşadar, petenta nu poate să uzeze de dreptul său de a studia documentele aflate în dosarul
achiziţiei înaintat de către autoritatea contractantă doar pentru că doreşte să le studieze în vederea
identificării de posibile noi motive de contestare.
Astfel, nu este admisibil şi nici permis ca o contestaţie să fie depusă la Consiliu doar pentru a avea
acces autoarea ei la documentele ofertelor celorlalţi şi a le studia în vederea descoperirii motivelor care ar
putea să îi susţină contestaţia depusă. Un asemenea comportament din partea operatorilor economici ar fi atât
contrar legii, cât şi abuziv, trebuind a fi sancţionat ca atare.
Rezultă astfel fără putinţă de tăgadă faptul că, urmare a studierii documentelor dosarului achiziţiei
publice, petenta X S.R.L nu poate să formuleze critici noi cu privire la oferta depusă de Y S.R.L., doar să
argumenteze / demonstreze susţinerile menţionate în cadrul contestaţiei, respectiv cele referitoare la
acceptarea şi solicitarea fişelor tehnice.
Prin urmare, Curtea reţine că, din documentele aflate la dosar şi pe care le-a studiat, petenta putea să
îşi formuleze concluzii scrise prin care să argumenteze/ demonstreze susţinerile menţionate în cadrul
contestaţiei, respectiv cele cu privire la modalitatea în care autoritatea contractantă a înţeles să accepte fişele
tehnice pentru produsele ofertate, studierea şi formularea unor critici noi nu ar putea avea rolul de a contura
noi apărări cu privire al aspectele criticate deoarece în cadrul acestora nu se regăsesc elemente ajutătoare.
La data de 04..10.2019 , la distanţă de cca. 4 săptămâni de la aflarea rezultatului procedurii de
atribuire şi cca. 3 săptămâni de la formularea contestaţiei, petenta X S.R.L. a înaintat Consiliului
„concluzii”, prin care sesizează acestuia alte motive decât cele cuprinse în contestaţie.
Aceste noi motive constituie, practic, o nouă motivare în fapt şi în drept a contestaţiei din
09.09.2019.
În altă ordine de idei, prin aceste exerciţii, petenta X S.R.L. speculează dreptul său de a depune
„concluzii scrise” şi completează motivarea contestaţiei cu care a fost învestit Consiliul. O asemenea
operaţiune este inadmisibilă şi conduce la deturnarea procedurii de contestare reglementată de ordonanţa
privind achiziţiile publice.
Nicăieri în cuprinsul Legii nr 101/2016 nu se aminteşte că persoana vătămată îşi poate schimba
motivarea contestaţiei prin care s-a delimitat cadrul judecăţii, astfel încât Consiliul să analizeze alte motive
decât cele cu care a fost învestit în termenul legal de contestare. Procedura în faţa Consiliului este una
extrem de celeră şi supusă unor rigori pe măsură.
Astfel, completarea contestaţiei cu noi acuzaţii la adresa autorităţii contractante îndreptate împotriva
unui operator economic participant (despre a cărui punctaj a luat la cunoştinţă de la data comunicării
rezultatului), în afara termenului legal de contestare a actului vătămător este incompatibilă cu dispoziţiile
normative în vigoare.
Curtea apreciază că petenta din cauza examinată are o viziune greşită asupra noţiunii de „concluzii
scrise”, înţelegând prin aceasta că poate să aducă noi acuzaţii la adresa autorităţii contractante. În realitate,
concluziile scrise, astfel cum reiese chiar din denumirea lor, constituie o expunere finală a argumentaţiei
asupra cererii supuse dezbaterii, nu o nouă motivare a cererii iar punctul de vedere a fost solicitat de către
Consiliu cu privire la contestaţie, tocmai în vederea respectării principiilor contradictorialităţii şi dreptului la

89
apărare. Concluziile scrise nu pot schimba cadrul procesului, prin suplimentarea motivelor de contestaţie,
pentru că ele nu sunt supuse regulilor de comunicare, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că s-ar
compromite principalul avantaj al procedurii de soluţionare a contestaţiei, adică celeritatea ei. Altfel spus,
odată învestit în termen prin contestaţie cu motivele de nelegalitate a actului autorităţii contractante,
Consiliul nu poate fi reinvestit după expirarea termenului prescris de contestare cu alte motive de
nelegalitate, pentru care nu ar mai exista nici contradictorialitate şi nici transparenţă şi pe care nici nu le-ar
putea analiza în termenul foarte scurt de soluţionare rămas la dispoziţia sa.
Prin urmare, maniera în care a procedat petenta X S.R.L. nu este permisă de lege lata şi nici de
doctrina în materie, prin „concluzii scrise” neputând fi învestit Consiliu cu noi motive de contestare,
nemaivorbind că depunerea lor a avut loc la aproape 3 săptămâni de la aflarea rezultatului procedurii de
atribuire. În acest sens este şi jurisprudenţa fostei Curţi de Justiţie a Comunităţilor Europene care, în
Hotărârea sa din 11 octombrie 2007, cauza C-241/06, în procedura Lämmerzahl GmbH împotriva Freie
Hansestadt Bremen, a statuat: 50. [...] trebuie amintit faptul că Directiva 89/665 nu se opune unei
reglementări naţionale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorităţii contractante
trebuie formulată într-un termen prevăzut în acest scop şi că orice neregularitate a procedurii de atribuire
invocată în sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în acelaşi termen, sub sancţiunea decăderii, astfel
încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o astfel de decizie sau să se invoce o
astfel de neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (Hotărârea din 12 decembrie
2002, Universale-Bau şi alţii,
C-470/99, Rec., p. I-11617, punctul 79, şi Hotărârea din 27 februarie 2003, Santex, C-327/00, Rec., p. I-
1877, punctul 50).
Prin urmare, în mod corect motivele suplimentare celor din contestaţia formulată de petenta X S.R.L
în cuprinsul „concluziilor” depuse la Consiliu la 04.10.2019 au fost respinse de acesta ca inadmisibile pe
calea „concluziilor scrise” şi nu au fost reţinute pentru analizare, depăşind cadrul procesual cu care a fost
investit.
Curtea constată că plângerea formulată nu cuprinde nici un motiv de nelegalitate a analizei CNSC în
ceea ce priveşte soluţia de respingere a contestaţiei iniţiale depuse de petentă în data de 09.09.2019, această
parte a Deciziei devenind aşadar definitivă.
Faţă de argumentele expuse, Curtea urmează ca, în temeiul art.34 din Legea nr.101/2016, să respingă
în întregime plângerea petentei X S.R.L.
Analizând plângerea formulată de petenta Y S.R.L, Curtea reţine următoarele:
În cadrul acestei plângeri petenta Y S.R.L solicită doar plata cheltuielilor de judecată respinse prin
Decizia CNSC nr .../C6/1836/04.10.2019.
Potrivit art. 453 alin. (1) CPC, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a
câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Conform art. 61 alin. (3) CPC, „intervenţia este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre
părţi”. Prin urmare, intervenientul accesoriu nu are o pretenţie proprie, ci participarea lui la proces este
efectul dorinţei proprii de a susţine una dintre părţile care deja se judecată.
În doctrină s-a reţinut că atât timp cât intervenţia are caracter voluntar, adică intervenientul accesoriu
devine parte ca urmare a propriei dorinţe de a participa la judecată, acesta trebuie să îşi suporte singur
cheltuielile.
Curtea va reţine că, în ceea ce priveşte suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de intervenientul
accesoriu, acesta din urmă îşi va suporta cheltuielile propriei cereri având în vedere că intervenţia accesorie
voluntară nu trebuie să aibă drept consecinţă sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea
căzută în pretenţii. Aşa cum am menţionat mai sus, intervenientul accesoriu participă voluntar în litigiu cu
scopul de a contribui la soluţionarea litigiului fondului în favoarea acelei părţi pentru care au intervenit,
având calitatea de „terţ faţă de litigiu” şi nesolicitând un drept propriu.
Raportul juridic obligaţional al cărui obiect îl constituie cheltuielile de judecată se întemeiază pe
răspunderea civilă delictuală, culpa procesuală stând la baza ideii de obligare la suportarea cheltuielilor de
judecată. Or partea care pierde procesul se află într-un raport juridic de drept substanţial cu partea care
câştigă şi care este titulara dreptului pretins (contestatorul, intimatul sau, eventual, intervenientul principal).

90
 Împrejurarea că intervenienta a dorit să intervină în prezentul litigiu în sprijinul autorităţii
contractante nu îi este imputabilă contestatoarei. Aşadar, voluntarismul cererii de intervenţie accesorie se
opune obligării celui care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată suportate de intervenient.
Faţă de argumentele expuse, Curtea urmează ca, în temeiul art.34 din Legea nr.101/2016, să respingă
atât plângerea petentei Y S.R.L. cât şi solicitarea petentului intimat Y de acordare a cheltuielilor de judecată
efectuate în acest dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge plângerile, formulate de petenta X S.R.L. cu sediul pentru comunicarea actelor

la,Sectorul 2şi de petenta Y S.R.L. cu sediul în sector 1, Bucureşti, sector 3 împotriva Deciziei nr.
.../C6/1836 din data de 04.10.2019, pronunţată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în
contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE
BUCUREŞTI DIRECŢIA ACHIZIŢII cu sediul în Bucureşti, STR. SF. ECATERINA, nr. 3, sector 3, ca
nefondate.
Respinge solicitarea petentului intimat Y de acordare a cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunţată azi, 7 noiembrie 2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Red.jud./
Comunicat 3 ex.

Anularea rezultatului procedurii. Obligarea la reevaluarea ofertei

Dosar nr. …../116/2020

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
91
 SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. …
Şedinţa publică de la 20.01.2021
Curtea constituită din:
Preşedinte:
Judecător:
Judecător:
Grefier:

Pe rol se află soluţionarea cererii de recurs formulate de recurenta - reclamantă S.C. X. împotriva
Sentinței civile nr. 604 pronunțate la data de 10.08.2020 de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul
nr. …./116/2020, în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL SLOBOZIA, DIRECŢIA
TEHNICĂ, SERVICIUL INVESTIŢII LUCRĂRI PUBLICE, ACHIZIŢII PUBLICE ŞI
CONCESIUNI și intimata - intervenientă SC X SRL.
Cauza a fost reţinută în pronunţare la data de 14.01.2021, conform încheierii de ședință de la
acea dată, care face parte integrantă a prezentei hotărâri, când, având nevoie de timp pentru a delibera și
pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19.01.2021,
respectiv la data de 20.01.2021, când a decis:

C U R T E A,

Deliberând asupra cererii de recurs de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …../10.08.2020, Tribunalul Ialomiţa Secţia civilă a respins ca
neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC x, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Slobozia-
Direcţia Tehnică, Serviciul Investiţii Lucrări Publice, Achiziţii Publice şi Concesiuni, şi intervenientul
forţat SC Dragon Star SRL şi a respins ca nefondată excepţia tardivităţii invocată de pârâtă.
Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, în considerente, următoarele:
Comisia de evaluare a stabilit la 17.01.2020 care sunt clarificările şi completările formale sau de
confirmare, solicitând clarificări ofertanţilor.
Ulterior primirii răspunsurilor, Comisia de evaluare a solicitat la 23.01.2020 clarificări
suplimentare, pentru a lămuri neconcordanţele constatate.
Reclamanta S.C. x a răspuns în termenul solicitat prin adresa din 27.01.2020.
Comisia de evaluare a decis în mod corect că cerinţa din caietul de sarcini- Modul de prezentare
a propunerii financiare, cu privire la detalierea modului de constituire a tarifelor ofertate şi de a fundamenta
modul de formare al preţului, nu a fost îndeplinită, în condiţiile în care reclamanta nu a evidenţiat clar
contribuţiile obligatorii şi nu a transmis fundamentarea corectă şi completă a preţului ofertat.
Instanţa de fond a mai reţinut că au fost constatate neconcordanţe atât la nivelul sporurilor
obligatorii acordate conform prevederilor Codului muncii, cât şi la nivelul calculaţiei efective pentru
stabilirea tarifului orar.
Tribunalul a avut în vedere şi faptul că, urmare a prelungirii perioadei de soluţionare a
contestaţiei depuse de contestatar, Autoritatea Contractantă a solicitat ofertanţilor, în data de 02.06.2020,
prelungirea valabilităţii ofertei, termenul limită precizat în adresele transmise de către Autoritatea
Contractantă fiind de 05.06.2020, iar contestatarul nu a mai transmis prelungirea valabilităţii ofertei.
Tribunalul a reţinut că şi în raport de prevederile art. 124 alin (3) şi 125 din H.G. nr. 395/2016
oferta contestatarului ar putea fi considerată inacceptabilă, ca urmare a neprelungirii valabilităţii acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC X, solicitând casarea sentinţei atacate
şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, desfiinţarea sentinţei atacate si
rejudecand, admiterea acţiunii.
Recurenta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 Cproc.civ., încălcarea
normelor de procedură care atrag nulitatea sentinţei atacate:
Instanţa de fond a respins cererea de acordare a unui alt termen de judecată motivată de
imposibilitate de prezentare a avocatului, în contextul în care în luna august este perioada vacantei
judecătoreşti.
92
 La momentul emiterii citaţiilor reprezentantul recurentei se afla deja în concediu, iar la data de
10.08.2020 nu se afla în ţară, producerea unei dovezi în acest sens fiind practic imposibilă.
Complexitatea cauzei nu putea permite asigurarea unei substituiri.
Principiul garantării dreptului la apărare este de ordin constituţional, fiind consacrat prin art. 24
al Legii fundamentale, şi depăşeşte interesul părţilor întrucât respectarea sa tinde la aflarea adevărului în
procesul civil, încălcarea lui atrăgând casarea hotărârii.
Instanţa de fond, fără a pune în discuţie necesitatea administrării probei cu expertiza financiar
contabilă, fără a se pronunţa în vreun fel cu privire la aceasta probă, a trecut la judecarea cauzei şi
respingerea acţiunii.
Proba cu expertiză financiar contabilă fusese solicitată pentru a dovedi că oferta sa este mai bună
din punct de vedere financiar, respectiv faptul că a ofertat preţul cel mai bun.
Tarifele ofertate de SC y SRL sunt neobişnuit de scăzute faţă de prevederile legale imperative
din legile privind achiziţiile publice şi celelalte legi incidente precum legislaţia muncii.
Singurul obiectiv la care expertul trebuie să răspundă este compararea celor două oferte ţinând
cont de următoarele circumstanţe: SC y SRL nu a inclus în oferta de preţ costurile de transport de la
localitatea lor de domiciliu la obiectivul care face obiectul atribuirii contractului de protecţie şi pază cu cei
patru salariaţi ai săi (agenţi de pază), dintre care trei salariaţi cu subvenţie AJOFM, iar ofertantul respectiv
foloseşte la toate licitaţiile la care participă oferte nereale şi neserioase datorită acestor trei agenţi de pază-
salariaţi cu subvenţie AJOFM, în sensul micşorării fictive a ofertelor.
Recurentul a invocat şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ:
Conform cererii SC X SRL înregistrată la AJOFM nr. 761/30.10.2019, depusă la dosarul de
achiziţii publice de către pârâtă, rezultă că sunt trei agenţi subvenţionaţi conform Legii nr. 76/2002,
respectiv Bocăncel Viorel, Gheorghe Ilie Daniel şi Vrânceanu Ion, care sunt domiciliaţi în com. Gheorghe
Doja, jud. Ialomiţa.
De la domiciliul acestora şi până la obiectivul „Uzina de apă Chiciu- Călăraşi”, situat în mun.
Călăraşi, Şos. Chiciului, Km. 6, jud. Călăraşi, aceştia trebuie să parcurgă aproximativ 150 km. dus-întors,
fiind imposibil din punct de vedere material ca aceşti salariaţi să-şi permită naveta, raportat şi la salariul
minim pe economie pentru care a ofertat X.
Pentru că nici această societate nu-şi permite cazarea acestor salariaţi în mun. Călăraşi, va trebui
să încheie sau să angajeze agenţi de pază din raza municipiului Călăraşi, ceea ce exclude costul propus în
ofertă, adică oferta nu va mai fi cu subvenţie, ci fără subvenţie.
SC y SRL trebuie să plătească salariaţilor care păzesc obiectivul respectiv diurna de deplasare.
Tariful brut orar ofertat de către SC y SRL este de 11.26 lei/oră/agent, acesta fiind sub nivelul
minim care ar putea asigura îndeplinirea cerinţelor legale.
Din analiza conţinutului ofertei financiare se înţelege că nivelul de salarizare al agenţilor de pază
este de aproximativ 1900 lei brut lunar şi că au fost luate în considerare deduceri privind subvenţii acordate
de AJOFM în condiţiile Legii nr. 76/2002.
Potrivit Legii nr. 76/2002 art. 85 alin. (1) „Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă
nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici 5 susţinători ai
familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din
aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, cu obligaţia
menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni".
Astfel, se presupune că SC X SRL a fundamentat preţul ofertat prin aplicarea deducerilor
acordate de AJOFM prin convenţiile încheiate pentru toată perioada de derulare a acordului cadru.
Cum convenţiile se încheie pe o perioadă de 12 luni, operatorul economic nu se poate prevala de
acestea în calculul ofertei financiare pentru întreaga perioadă de derulare a acordului cadru, ci doar pentru
cel mult pentru 12 luni de la data încheierii poliţei de asigurare şi doar pentru personalul care va fi implicat
efectiv în derularea acordului.
Astfel, consideră că autoritatea contractantă nu a ţinut cont de cheltuielile directe şi indirecte pe
care ofertantul declarat câştigător ar fi trebuit să le includă în deviz, astfel că s-a declarat câştigătoare o
ofertă al cărei preţ nu acoperă nici cheltuielile salariale necesare conform prevederilor legale în vigoare la
momentul depunerii ofertelor.

93
 În opinia sa, preţul oferit nu este real şi sustenabil, prestatorul angajându-se să lucreze fără profit
si fără asigurarea cheltuielilor indirecte, întrucât personalul nominalizat în prestarea serviciilor, beneficiar
de convenţii în baza Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, trebuie să aibă în mod obligatoriu domiciliul în proximitatea obiectivelor de pază care fac
obiectul contractului.
Preţul ofertat nu include cheltuieli de transport, cazare, diurnă şi nu reflectă în mod obiectiv
posibilitatea derulării contractului în condiţii de legalitate, urmând a fi respinsă conform art. 201 alin. (5)
şi/sau (3) din Legea nr. 101/2016, deoarece nu respectă condiţiile art. 85 din Legea nr. 76/2011.
Din cuprinsul contractelor de muncă depuse rezultă că angajaţii îşi desfăşoară activitatea doar la
SC SCX SRL, în cadrul acestora neregăsindu-se nici o clauză de mobilitate, potrivit art. 20 alin. (2) lit. c)
din Codul Muncii.
Conform art. 25 din Codul Muncii „Prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de
muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat
nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în
bani sau în natură. (2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare
în natură sunt specificate în contractul individual de muncă", beneficii care pe de o parte ar fi trebuit să se
regăsească în contractele de muncă încheiate, iar pe de altă parte ar fi trebuit să se regăsească în calcul
tarifului ofertat de SC X SRL, având în vedere faptul că necesitatea autorităţii contractante pentru care
acest operator economic a depus ofertă constă în prestarea serviciilor de pază în zona CĂLĂRAŞI; de
asemenea se constată că, în cadrul calculului tarifului nu se regăseşte nici costurile suplimentare aferente
cheltuielilor de deplasare, cazare, diurnă. etc.
Ţinând seama de prevederile din cadrul contractelor individuale de muncă depuse în justificarea
preţului anterior menţionate, coroborat cu dispoziţiile art. 44 din Codul Muncii care prevede că „Delegarea
poate fi dispusa pentru o perioadă de cel mult 60 31 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi
pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul
salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizaţie de
delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil", iar SC y SRL ar fi
trebuit să includă în cadrul tarifului ofertat şi aceste cheltuieli.
Rezultă astfel că SC y SRL a ales, prin propria voinţă, ca în cadrul preţului ofertat să nu ţină cont
de cheltuielile directe cum ar fi dotările (costum, ecuson, tonfă de atac sau apărare, lanternă, pulverizator,
mijloc de comunicare, staţii portabile pentru emisie-recepţie, etc.), costurile de medicina muncii, protecţia
şi securitatea în muncă, costurile de pregătire profesională/instruire a personalului; cheltuielile indirecte: -
profit, etc.
De asemenea, rezultă din Caietul de Sarcini că un cost foarte mare îl constituie obligaţia firmei
de pază şi protecţie să efectueze periodic controale de zi şi de noapte; de a asigura angajaţii cu o poliţă de
asigurare pentru răspundere profesională; iar cea mai importantă obligaţie este intervenţia rapidă în caz
de...”.
Invocă dispoziţiile art. 93 şi art. 97 din 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
Arată că SC X SRL nu poate interveni la obiectiv în timp util, deoarece de la sediul său şi până la
obiectiv sunt cca 75 km; cum din actele depuse de ofertantul SC X SRL nu rezultă că acesta nu a contractat
cu o altă firmă similară din Călăraşi obligaţiile ce-i reveneau de la art. 93 alin. (l) litera „e” din HG nr.
301/2012, consideră că oferta acestei societăţi nu este legală şi nu trebuia declarată câştigătoare.
În oferta de preţ nu sunt incluse costurile cu patrularea şi intervenţia rapidă (de la com. Gheorghe
Doja, jud. Ialomiţa, unde are sediul SC X SRL, şi până la obiectivul „Uzina de apă Chiciu- Călăraşi", situat
în mun. Călăraşi, Şos. Chiciului, Km. 6, jud. Călăraşi aceştia trebuie să parcurgă aproximativ 150 km) nu
sunt cuprinse în totalul cheltuielilor indirecte-profit.
Prin acest preţ aparent neobişnuit de scăzut această societate alege să modifice în mod nelegal
profitul stabilit în oferta sa sume pentru registre obiectiv, carburant, comunicaţii, energie electrică, dotare
tehnică, medicina muncii, protecţia muncii, pregătire profesională, cheltuieli salarizare personal auxiliar,
sume care sunt total diferite de cele indicate în nota justificativă aferentă ofertei financiare.

94
 Astfel, SC X SRL încearcă să justifice preţul aparent neobişnuit de scăzut din totalul valorii
subvenţiilor pe care le are deja încheiate cu AJOFM, în condiţiile în care acesta recunoaşte că va folosi
doar trei angajaţi/post.
SC X SRL nu poate uza de aceste convenţii în toate procedurile de atribuire la care participă
având în vedere faptul că societatea comercială obţine în baza Legii nr. 76/2002 un singur ajutor, valoare
care justifică doar preţul tarifului contractului de pază unde prestează respectivul salariat munca; mai mult,
prin sublinierea faptului că va folosi doar trei salariaţi/post, însă deţine convenţii pentru patru persoane,
recunoaşte că toţi salariaţii pentru care primeşte ajutor nu vor fi folosiţi în prestarea serviciului de pază
aferent acestei proceduri de atribuire, probabil fiind angajaţi în cadrul altor obiective de pază al cărui tarif a
fost calculat la fel de scăzut în baza respectivelor convenţii.
La elaborarea ofertei financiare trebuia să se ţină cont de toate prevederile legale în vigoare,
astfel că nu se pot propune preturi care nu sunt rezultatul liberei concurente sau care nu pot fi justificate.
În încercarea de a oferta un preţ cât mai scăzut, operatorii economici nu pot face reduceri de
salarii orare sub cel minim garantat în plată.
Din definiţia legală a contractului de achiziţie publică [art. 3 lit. f) din ordonanţă] coroborată cu
dispoziţiile art. 1172 Cod Civil, care reglementează contractul oneros, se desprind caracterele juridice ale
acestuia, între care şi acela de contract patrimonial (conţinutul său este evaluabil în bani) cu titlu oneros,
respectiv fiecare dintre părţi urmăreşte un folos, o contraprestaţie. Un contract în care furnizorul,
prestatorul sau executantul oferă anumite servicii în mod gratuit nu este de achiziţie publică, ci are altă
natură (donaţie, comodat, sponsorizare, mecenat, voluntariat etc.).
Autoritatea contractantă avea obligaţia de a verifica dacă ofertanţii care au depus oferte în cadrul
acestei proceduri au ţinut cont în elaborarea propunerii financiare aferente contractelor de servicii care fac
obiectul prezentei proceduri de toate prevederile legale deoarece trebuie avut în vedere şi faptul că
tipul/felul contractului de servicii în speţă este un contract de servicii cu executare succesivă, ceea ce
implică executarea prestaţiilor/serviciilor într-o perioadă de 12 luni şi nu este un contract cu executare
„uno ictu", şi nu de a desemna, în mod automat, drept admisibile şi câştigătoare ofertele acestuia, în lipsa
unor justificări concludente asupra fundamentării tarifelor ofertate.
Ofertele depuse reprezintă angajamente asumate de către ofertanţi în scopul realizării obiectului
contractului, astfel preţul (calculat în baza unor tarife orare care nu respectă prevederile legale) nu este un
element pur formal al ofertei, ci reprezintă un element esenţial al propunerii tehnice şi financiare a cărui
realitate şi sustenabilitate trebuia verificată de comisia de evaluare, în baza respectării principiilor asumării
răspunderii, tratamentului egal şi nediscriminării şi confirmate de ofertanţi prin documentele înaintate
autorităţii contractante.
Este împotriva logicii a accepta ofertarea unui tarif pentru un contract care se va implementa în
viitor - având la bază costuri care, în mod cert, nu vor putea fi respectate şi care la momentul depunerii
ofertelor erau sau trebuiau cunoscute de operatorii economici.
Autoritatea contractantă în mod nelegal a declarat oferta SC X SRL admisibilă, analizând cu
superficialitate răspunsurile la solicitările formulate, prin care s-au făcut nişte artificii de calcul prin
diminuarea nivelului salarial garantat în plată sau invocând prevederile Legii nr. 76/2002 în vederea
justificării preţului fără o fundamentare economică concretă şi corectă şi fără a demonstra aceste aspecte cu
niciun mijloc de probă. Raţionamentul de mai sus se regăseşte şi în cadrul hotărârilor pronunţate de Curtea
de Apel Bucureşti nr. …/2016 şi nr. …/2016 şi de Curtea de Apel Timişoara nr. …/28.10.2016.
Potrivit HG nr. 935 din 13 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie a crescut de la 2080
de lei la 2230 de lei, de la 1 ianuarie 2020. Majorarea este cu 7,2%. Astfel, la un salariu brut de 2230 de lei,
angajatul va primi în mână un salariu net de 1346 lei, iar firma va suporta în total un salariu întreg de 2280
de lei.
Raportat la cele evocate şi ţinând seama că printre atribuţiile comisiei de evaluare sunt şi cele de
stabilire a ofertelor admisibile, consideră că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de
legislaţia în domeniu.
Pârâta autoritatea contractantă a stabilit în mod netemeinic şi nelegal că oferta propusă de SC X
este câştigătoare datorită faptului că s-a raportat în analizarea unui tarif orar care nu are temei legal,
respectiv s-a raportat la un salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 2.080 de lei, aferent
anului 2019, iar nu unui salariu de bază minim brut pe tară garantat în plată de 2.230 lei, deoarece acest
95
salariu este aplicabil în perioada contractuală supusă contractului de achiziţie publică, contrar dispoziţiilor
imperative ale HGR nr. 935/2019 din 13 decembrie 2019.
Potrivit acestui act normativ, începând cu data de 1 ianuarie 2020 salariul de bază minim brut pe
ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările si completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri si alte adaosuri, la suma
de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând
13.327 lei/ora.
Numai dacă se va raporta la tariful orar de 11,26 lei fără TVA/oră/agent, se va constata că este cu
mult inferior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 13,327 lei/oră, stabilit prin HGR nr.
935/2019 din 13 decembrie 2019.
Intimata UAT Municipiul Slobozia a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii
cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii, lipsa de interes a reclamantei de a promova prezenta
acţiune, arătând că autoritatea contractantă a solicitat ofertanţilor în data de 02.06.2020 prelungirea
valabilităţii ofertei, termenul limită fiind 05.06.2020. Contestatorul nu a transmis prelungirea valabilităţii
ofertei. Au fost invocate prevederile art. 124 alin. 3 şi 125 din HG nr. 395/2016.
Pe fond, a arătat că instanţa de judecată în mod corect s-a pronunţat asupra cererii de amânare în
sensul respingerii, nefiind depusă o dovadă a faptului că apărătorul ales se afla în străinătate. Instanţa a pus
în discuţia părţilor probatoriul şi s-a admis proba cu înscrisuri.
A arătat intimata că autoritatea contractantă a realizat analiza tuturor datelor complete, solicitând
respingerea recursului şi menţinerea sentinţei ca legală şi temeinică.
Conform încheierii de şedinţă din 08.10.2020, Curtea a invocat din oficiu dispoziţiile art. 488
pct. 6 din Codul de procedură civilă, având în vedere motivarea sentinţei recurate şi criticile formulate prin
răspunsul la întâmpinare în faţa instanţei de fond referitoare la oferta Dragostal. De asemenea, Curtea, din
oficiu, a pus în discuţie admisibilitatea criticilor formulate prin recurs referitoare la clauza de mobilitate,
cheltuieli directe, indirecte, obligaţia din caietul de sarcini (filele 15, 16, 18 din recurs), salariul de bază
minim brut pe ţară, raportat la aspectele invocate în faţa instanţei de fond prin acţiune şi răspunsul la
întâmpinare.
Intimata UAT Municipiul Slobozia a depus la 08.10.2020 note scrise.
Recurenta a depus la 19.11.2020 Note de şedinţă, iar la 03.12.2020, completarea acestora.
Intimata UAT Municipiul Slobozia a depus la 14.01.2020, ora 10.41, note scrise, acestea fiind
depuse la dosar ulterior reţinerii cauzei în pronunţare.
Analizând recursul, Curtea constată următoarele:
Analizând cu prioritate excepţiile invocate, a nulităţii recursului şi a lipsei de interes, Curtea
reţine următoarele:
Excepţia nulităţii recursului nu este fondată, cererea de recurs fiind semnată- exemplarul trimis
prin fax de avocat, şi cel de la filele 10- 21 de administrator …… Mihai.
Excepţia lipsei de interes nu este întemeiată.
Conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, „(1) Orice persoană care se consideră vătămată
într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin
nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii
contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins
sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei
legi.”
Conform art. 3 alin. 1 lit. a, în sensul legii, prin „act al autorităţii contractante” se înţelege „orice
act, orice operaţiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei
obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o
anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire (…)”
Iar potrivit art. 3 alin. 1 lit. a, prin „persoană care se consideră vătămată” se înţelege „orice
operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în
legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o
consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a
nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.”

96
 Conform art. 2 alin. 1 lit. p din Legea nr. 554/2004, prin „interes legitim privat” se înţelege
„posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi
previzibil, prefigurat”.
În cauza Archus and gama, C-131/16, EU:C:2017:358, CJUE a statuat următoarele:
„50 Trebuie amintit, în această privință, că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 92/13
prevede că statele membre trebuie să asigure accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe
care trebuie să le stabilească în acest sens, cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes
în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă
încălcare.
51 Fiind chemată să interpreteze dispozițiile echivalente ale articolului 1 alineatul (3) din
Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și
a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea
contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33,
Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), Curtea a statuat deja că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui
contract de achiziții publice, ofertanții au un interes legitim care înseamnă excluderea ofertei celorlalți în
scopul obținerii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C -100/12,
EU:C:2013:448, punctul 33, Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 27,
precum și Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und
Caverion Österreich, C-355/15, EU:C:2016:988, punctul 29), indiferent care ar fi numărul participanților la
procedură și numărul participanților care au introdus căi de atac (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5
aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 29).
52 Astfel, pe de o parte, excluderea unui ofertant poate conduce la obținerea de către un alt
ofertant a contractului direct în cadrul aceleiași proceduri. Pe de altă parte, în ipoteza unei excluderi a
tuturor ofertanților și a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice,
fiecare dintre ofertanți ar putea să participe și, astfel, să obțină în mod indirect contractul (a se vedea
Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 27).”
Având în vedere formularea contestaţiei cu obiect principal anularea întregii proceduri,
contestatoarea punând în discuţie şi legalitatea evaluării ofertei declarate câştigătoare, în ipoteza respingerii
acesteia și a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a contractului de achiziții publice, fiecare dintre
ofertanți putând să participe și, astfel, să obțină în mod indirect contractul, Curtea costată că recurenta
justifică un interes în sensul Legii nr. 101/2016 şi Directivei 89/665/CEE, urmând a respinge excepţia
lipsei de interes ca neîntemeiată.
Raportat la aspectele invocate prin cererea depusă de intimată la 14.01.2021, privind expirarea
perioadei stabilite în documentaţia de atribuire pentru executarea contractului de achiziţie publică, Curtea
reţine că obiectul recursului îl constituie analiza legalităţii sentinţei recurate. În ce priveşte obiectul
contestaţiei, acesta vizează, în principal, analiza legalităţii actelor emise de autoritatea contractantă privind
rezultatul procedurii comunicat la 05.02.2020, raportat la elementele probatorii care l-au fundamentat şi
dispoziţiile legale incidente în vigoare la momentul emiterii acestora.
Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C.p.civ. nu este fondat.
Instanţa de fond a respins cererea formulată de apărătorul reclamantei motivat, reţinând că este al
doilea termen pe care-l solicită, că în susţinerea imposibilităţii prezentării nu au fost depuse dovezi şi faţă
de posibilitatea de a-şi asigura substituirea, raportat la urgenţa procedurii.
Curtea reţine că prin încheierea de şedinţă de la 26.05.2020, Tribunalul Ialomiţa a acordat un
termen, în baza disp. art. 222 C.p.civ, pentru ca reclamanta să-şi angajeze un apărător, cauza fiind amânată
la 15.06.2020.
La data de 15.06.2020, apărătorul ales a solicitat acordarea unui termen motivat de
imposibilitatea obiectivă de a se prezenta, cerere admisă de instanţa de fond, care a reţinut că aceasta este
susţinută de înscrisuri doveditoare.
La data de 10.08.2002, apărătorul a solicitat acordarea unui termen motivat de imposibilitatea
obiectivă de a se prezenta deoarece în perioada 03.08- 21.08.2020 se află în concediu de odihnă şi este
plecat din ţară.

97
 Curtea reţine că revenea părţii obligaţia de a dovedi imposibilitatea de prezentare prin orice
mijloc de probă, iar partea avea obligaţia de a urmări finalizarea procedurii într-un termen urgent, raportat
la cerinţele de celeritate a procedurii.
Astfel, conform art. 1 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, „Scopul prezentei legi îl constituie
asigurarea, la nivel naţional, a unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi
remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor.”
În jurisprudenţa CJUE s-a reţinut, în Hot. în cauza C-538/13, eVigilo Ltd, par. 50:„(…) Articolul
1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665 impune căi de atac efective „în conformitate cu reglementări
detaliate care pot fi stabilite de statele membre” și în special cât mai rapide posibil, în conformitate cu
condițiile stabilite la articolele 2-2f din directiva menționată.”
Argumentul privind perioada vacantei judecătoreşti nu poate fi reţinut, aceste cauze fiind
soluţionate în această perioadă.
Curtea nu reţine criticile recurentului referitoare la lipsa punerii în discuţie şi nepronunţarea
instanţei de fond asupra necesităţii administrării probei cu expertiza financiar contabilă.
Astfel cum rezultă din practicaua sentinţei, în şedinţa publică din 10.08.2020 Tribunalul a admis
pentru părţi proba cu înscrisuri şi a respins proba cu expertiză contabilă solicită de reclamantă, faţă de
obiectul acţiunii şi natura juridică a litigiului.
Conform art. 330 C.p.civ., „(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa
consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3
experţi. (…)”.
Curtea constată că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 488 alin.. 1 pct. 5 C.p.civ., raportat la
prevederile legale sus menţionate, având în vedere obiectul analizei în soluţionarea contestaţiei judiciare,
faţă de aspectele invocate în susţinerea contestaţiei şi actele depuse la dosar.
Analizând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C.p.civ., invocat din oficiu, Curtea
reţine următoarele:
Prin contestaţia judiciară iniţială, depusă la 10.02.2020 la Tribunalul Călăraşi, reclamanta a
solicitat suspendarea, anularea în tot a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, obligarea
pârâtei autoritatea contractantă la atribuirea contractului către reclamantă, conform alin. 9 teza a II-a a art.
50 din Legea nr. 101/2016, raportat şi la alin. 10, iar în subsidiar, constatarea nulităţii absolute a
contractului de achiziţie publică încheiat cu SC X SRL şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
În motivarea contestaţiei, reclamanta a arătat, în esenţă, că actul de Comunicare a rezultatului
procedurii, prin care oferta reclamantei a fost respinsă ca inacceptabilă considerându-se că răspunsul dat la
solicitarea de clarificări nr. …./23.01.2020 a fost neconcludent, este nul absolut, deoarece nu a fost motivat
în fapt si în drept.
Conform Comunicării, oferta câştigătoare a fost depusă de ofertantul SC X SRL, cu preţul
propunerii financiare de 98.907,84 lei fără TVA, cu un tarif orar de 11,26 lei fără TVA/oră/agent, cu
subvenţie, în timp ce oferta contestatoarei a fost de 129.915,36 lei fără TVA, cu un tarif orar de 14,79 lei
fără TVA/oră/agent, cu subvenţie.
A arătat contestatoarea că oferta SC X SRL nu este reală şi serioasă, pentru motivele de fapt şi de
drept pe care le va depune la dosarul cauzei până la primul termen de judecată ce se va fixa.
Intimata autoritate contractantă (AC) a depus la 17.02.2020 punct de vedere la contestaţie şi
documentaţia aferentă procedurii de achiziţie publică, iar la data de 18.02.2020, întâmpinare.
Reclamanta a depus la 24.02.2020 răspuns la întâmpinare, prin care a arătat următoarele, cu
referire la oferta SC X S.R.L.:
Acesta nu a inclus în oferta de preţ costurile de transport de la localitatea de domiciliu a celor
patru salariaţi (agenţi de pază) la obiectivul care face obiectul contractului de protecţia şi pază, trei dintre
salariaţi fiind cu subvenţie AJOFM.
Conform cererii înregistrate la AJOFM nr. …./30.10.2019 depusă la dosar rezultă că sunt trei
agenţi subvenţionaţi conform Legii nr. 76/2002, respectiv Bocăncel Viorel, Gheorghe Ilie Daniel şi
Vrânceanu Ion, care sunt domiciliaţi în com. Gheorghe Doja, jud. Ialomiţa.
De la domiciliul acestora până la obiectivul Uzina de apă Chiciu- Călăraşi situat în mun. Călăraşi
Şos. Chiciului Km 6 Jud. Călăraşi aceştia trebuie să parcurgă aprox. 150 km dus întors, imposibil din punct

98
de vedere material ca aceşti salariaţi să-şi permită naveta, raportat şi la salariul minim pe economie pentru
care a ofertat X.
Societatea nu-şi va permite cazarea acestor salariaţi în mun. Călăraşi, astfel încât va trebui să
încheie sau să angajeze agenţi de pază din raza mun. Călăraşi, ceea ce exclude costul propus în ofertă, adică
oferta va fi fără subvenţie. SC Dragostal trebuie să plătească salariaţilor care păzesc obiectivul diurna de
deplasare.
Prin sentinţa civilă nr. ../27.02.2020, Tribunalul Călăraşi a admis excepţia necompetenţei
teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomiţa.
Curtea constată că prin sentinţa recurată, nr. …/10.08.2020, a Tribunalului Ialomiţa, nu au fost
supuse analizei motivele invocate prin contestaţie şi răspunsul la întâmpinare referitoare la oferta declarată
câştigătoare, depusă de intimatul SC X SRL.
Prin cererea de recurs, aceste motive au fost reluate, fiind invocate şi alte critici noi.
Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, casarea unei hotărâri se
poate cere când „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive
contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.”
Motivarea sentinţei trebuie să răspundă cerinţelor prevăzute de art. 425 C.p.civ.: alin. 1, „b)
considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de
fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază
soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile
părţilor”.
Curtea constată că motivarea sentinţei recurate nu corespunde cerinţelor prevăzute de art. 425
C.p.civ. alin. 1 lit. b, nefiind evocate considerentele care au fundamentat înlăturarea susţinerilor esenţiale
formulate prin răspunsul la întâmpinare, în urma examinării în mod efectiv a acestora.
Curtea constată că sunt incidente prevederile art. 488 pct. 6 corob. cu art. 496 şi 498 alin. 1
C.p.civ., motiv pentru care admite recursul, va casa sentinţa recurată şi faţă de prevederile 51 alin. 5 din
Legea nr. 101/2016 conform cărora „În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs rejudecă, în toate
cazurile, litigiul în fond”, va analiza în fond contestaţia, în limitele casării, raportat la motivele invocate în
faţa instanţei de fond.
Curtea reţine că nu sunt admisibile criticile noi, invocate direct în recurs, în calea de atac
neputând fi realizată completarea motivării contestaţiei judiciare.
Conform Caietului de sarcini, pct. 2.10.2 Modul de prezentare a propunerii financiare: „La
calculaţia tarifului lei/oră de pază se va ţine cont şi se vor reliefa toate costurile executării în bune condiţii a
contractului (...)”. „Ofertanţii au obligaţia de a detalia modul de constituire a tarifelor ofertate şi de a
fundamenta modul de formare a preţului.”
Conform procesului verbal al şedinţei de evaluare a ofertelor nr. 3514/17.01.2020, preţul orar
ofertat de SC X pentru prestarea serviciilor este de 11,26 lei fără TVA/oră/post pentru un număr de 4 agenţi
de pază/1 post, cu subvenţie.
Prin adresa nr. 3519/17.01.2019 au fost solicitate clarificări SC X cu privire la modalitatea de
asigurare a pazei obiectivului 7 zile din 7 cu 4 agenţi fără acordarea sporului pentru or suplimentare şi cu
privire la prezentarea Convenţiei nr. 238/04.10.2019 încheiată de Rino Guard SRL.
Ofertantul a răspuns prin adresa nr. 55/21.01.2020, prin care a arătat că în nota de fundamentare
ataşată la formularul de ofertă sunt prevăzute sume pentru plata compensatorie a concediilor, în paralel cu
cumulul cheltuielilor salariale necesare prestării serviciului de pază de 24/24.
S-au ataşat Convenţiile nr. 237, 279 şi 283.
Conform procesului verbal nr. 5133/22.01.2020, au fost solicitate ofertantului clarificări cu
privire la detalierea fundamentării tarifului ofertat şi prezentarea anexei- tabel Nominal cu persoanele
încadrate în muncă conform art. 85 din Legea nr. 76/2002.
Ofertantul Dragostal a răspuns la 27.01.2020. Prin adresa nr. 73/27.01.2020, intimatul a arătat că
„ulterior începerii prestării serviciului de pază în baza contractului din procedura de licitaţie având ca
obiect achiziţionarea de servicii de pază, din perioada contractuală, aferent unei perioade de 9 luni vom
aloca acestui contract bugetul aferent unui număr de 3 agenţi de securitate pentru care societatea încasează
subvenţie, sumele astfel încasate fiind alocate cu scopul susţinerii financiare a preţului de 11,26 RON/oră
(…). Prestarea serviciului de pază va fi asigurat de personal atestat profesional conform anexelor prezentate
99
ulterior care beneficiază de programul de subvenţionare respectându-se minim condiţiile avute în vedere la
momentul ofertării”
Prin întâmpinarea formulată, AC a arătat că recurentul realizează o analiză a ofertei societăţii
declarate câştigătoare fără să deţină toate datele. Prin Notele scrise depuse la 08.10.2020, AC a arătat că nu
are cunoştinţă de existenţa contractelor de muncă ale angajaţilor care desfăşoară activitatea la SC X SRL,
contracte la care face referire recurentul, deoarece acestea nu fac parte din oferta Dragostal şi din dosarul
achiziţiei publice.
Curtea constată că în CS- modul de prezentare a propunerii tehnice- s-a menţionat că propunerea
tehnică va cuprinde „descrierea detaliată a serviciilor ce urmează a fi prestate şi a personalului ce urmează
a fi alocat pentru efectuarea prestaţiilor.”
Conform CS, „Obiectivul la care se va asigura paza şi protecţia cu o societate specializată în
servicii de pază este situat în judeţul Călăraşi, Şoseaua Chiciului km. 6”.
Ofertantul Dragostal a arătat la 27.01.2020 că prestarea serviciului de pază va fi asigurat de
personal atestat profesional conform anexelor prezentate ulterior care beneficiază de programul de
subvenţionare, depunând Convenţiile încheiate cu AJOFM Ialomiţa şi tabelele nominale cu persoanele
încadrate în muncă conform prevederilor art. 85 din Legea nr. 76/2002.
Evaluarea propunerilor financiare impune analiza corelării acestora cu elementele propunerilor
tehnice, pentru a evita executarea defectuoasă a contractului, a justificării fundamentării preţului, prin
raportare la toate elementele relevante, astfel încât autoritatea contractantă să stabilească cu exactitate dacă
propunerile financiare depuse au un fundament real şi sustenabil.
Autoritatea contractantă avea obligaţia de a lămuri aspectele referitoare la efectuarea de
cheltuieli cu transportul personalului şi includerea acestora în elementele de calcul avute în vedere de SC X
SRL la întocmirea ofertei, şi, astfel, de a stabili pe baza unor elemente certe sustenabilitatea şi fezabilitatea
ofertei- dacă propunerea financiară este realizată cu includerea tuturor cheltuielilor/costurilor pe care le
implică derularea contractului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea va dispune reevaluarea ofertei financiare a SC X
SRL sub aspectul justificării preţului raportat la includerea cheltuielilor de transport a personalului
necesare pentru executarea contractului.
Având în vedere considerentele mai sus reţinute, Curtea va admite în parte capătul principal de
cerere, va anula în parte comunicarea rezultatului procedurii şi procesul verbal al şedinţei de analiză a
răspunsurilor la solicitările de clarificări nr. 20150/04.02.2020- în ceea ce priveşte admisibilitatea ofertei
SC X SRL- şi va dispune reevaluarea ofertei financiare a SC X SRL sub aspectul justificării preţului
raportat la includerea cheltuielilor de transport a personalului necesare pentru executarea contractului.
Având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că prin cererea de recurs nu s-au formulat critici cu
privire la soluţia pronunţată de instanţa de fond cu privire la evaluarea ofertei contestatorului, şi pe de altă
parte, inadmisibilitatea celorlalte critici invocate prin cererea de recurs care nu au făcut obiectul motivelor
invocate în faţa instanţei de fond în termenele şi condiţiile prevăzute de lege, va menţine în rest sentinţa
recurată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 453 alin. 2 C.p.civ., va obliga intimata AC la plata sumei de
100 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, admise în parte.
Curtea reţine că taxa de timbru de 3300 lei fond şi 1650 lei recurs este aferentă capătului de
cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului, capăt de cerere care, având caracter
subsidiar, nu au fost analizat, faţă de admiterea capătului de cerere principal privind anularea în parte a
comunicării rezultatului procedurii şi procesului verbal al şedinţei de analiză a răspunsurilor la solicitările
de clarificări nr. 20150/04.02.2020 în ceea ce priveşte admisibilitatea ofertei SC X SRL şi reevaluarea
ofertei acestuia cu privire la aspectele menţionate mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge excepţiile nulităţii recursului şi a lipsei de interes, ca neîntemeiate.

100
 Admite recursul formulat de recurenta - reclamantă S.C. X., cu sediul procesual ales în
CĂLĂRAŞI, STR. PREL. BUCUREŞTI, nr. 21, bl. E24, sc. 1, et. 3, ap. 6, Judeţ CĂLĂRAŞI, împotriva
Sentinței civile nr. 604 pronunțate la data de 10.08.2020 de Tribunalul Călărași – Secția Civilă în dosarul
nr. 170/116/2020, în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL SLOBOZIA, DIRECŢIA
TEHNICĂ, SERVICIUL INVESTIŢII LUCRĂRI PUBLICE, ACHIZIŢII PUBLICE ŞI
CONCESIUNI, cu sediul în SLOBOZIA, STR. EPISCOPIEI, nr. 1, Cod postal 920023, Judeţ IALOMIŢA
și intimata - intervenientă SC X SRL, cu sediul în GHEORGHE DOJA, STR. VOINEA, nr. 80, Judeţ
IALOMIŢA.
Casează în parte sentinţa recurată.
In rejudecare,
Admite în parte capătul principal de cerere.
Anulează în parte comunicarea rezultatului procedurii şi procesul verbal al şedinţei de analiză a
răspunsurilor la solicitările de clarificări nr. …/04.02.2020 în ceea ce priveşte admisibilitatea ofertei SC X
SRL.
Dispune reevaluarea ofertei financiare a SC X SRL sub aspectul justificării preţului raportat la
includerea cheltuielilor de transport a personalului necesare pentru executarea contractului.
Menţine în rest sentinţa recurată.
Obligă intimata AC la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, admise în
parte.
Definitivă.
Pronunţată azi, 20.01.2020, prin punerea la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Preşedinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red./Tehnored./A.S./
Com. 3 ex. …………….
Tribunalul Ialomița – Secția Civilă
Jud. Fond

Anularea rezultatului procedurii. Obligarea autorităţii la reluarea procedurii

Dosar nr. …./2/2020

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A … CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
101
 DECIZIA CIVILĂ Nr. ….
Şedinţa publică din data de 19.10.2020
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: ….
JUDECĂTOR: …
JUDECĂTOR: …
GREFIER: …

Pe rol se află soluţionarea plângerii formulate de petenta A S.R.L. împotriva Deciziei CNSC nr.
x/C11/1336 din data de 29.07.2020, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL B, având ca obiect litigiu
privind achiziţiile publice.
Dezbaterile asupra plângerii au avut loc în şedinţa publică din 08.10.2020, fiind consemnate în
încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie civilă, când Curtea, având
nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze concluzii scrise, a amânat
pronunţarea succesiv la data de 13.10.2020, 15.10.2020 și pentru azi, 19.10.2020, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra plângerii de faţă, reţine următoarele:

1. Plângerea formulată de A SRL
La data de 06.08.2020, contestatoarea A SRL a formulat plângere împotriva Deciziei
nr.x/C11/1336 din 29.07.2020 pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, înregistrată
pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal cu număr de dosar
……../2/2020, prin care a solicitat:
I. Într-o primă teză:
a) admiterea plângerii;
b) desființarea Deciziei CNSC nr.x/C11/1336 din data de 29.07.2020 şi reţinerea cauzei spre
judecare pe fond;
c) rejudecând pe fond contestaţia, admiterea acesteia şi anularea Procesului verbal de evaluare
financiara nr. ……../……/25.06.2020, Raportului procedurii de atribuire nr. N …../25.06.2020,
Comunicărilor privind rezultatul procedurii nr. N ………, precum si a tuturor actelor subsecvente emise de
entitatea contractantă, inclusiv şi fără a se limita la Contractul de servicii nr. …../30.06.2020 şi obligarea
autorității contractante la adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, cu indicarea clară și precisă a
operaţiunilor care urmează a fi realizate de aceasta, respectiv reluarea procedurii de la etapa de analiză și
verificare a propunerilor financiare aparținând ofertanţilor clasaţi pe locul I - ... SRL si II - X SRL,
autoritatea contractantă urmând sa stabilească un nou clasament în procedura de atribuire.
II. Într-o a doua teză:
a) admiterea plângerii;
b) modificarea Deciziei CNSC nr. x/C11/1336 din data de 29.07.2020, în sensul admiterii
contestaţiei înregistrate la CNSC sub nr……/07.07.2020 şi sub nr………/07.07.2020;
c) anularea Procesului verbal de evaluare financiara nr. N 2-2/3236/25.06.2020, Raportului
procedurii de atribuire nr. …/…/25.06.2020, Comunicărilor privind rezultatul procedurii nr. ………
29.06.2020, precum si toate actele subsecvente emise de entitatea contractantă, inclusiv şi fără a se limita la
Contractul de servicii nr. N2- 2/3448/30.06.2020;
d) obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității, cu
indicarea clară și precisă a operaţiunilor care urmează a fi realizate de aceasta, respectiv reluarea procedurii
de la etapa de analiză și verificare a propunerilor financiare aparținând ofertanţilor clasaţi pe locul I - ... SRL
și II - X SRL, autoritatea contractanta urmând sa stabilească un nou clasament în procedura de atribuire.
În motivarea plângerii, petenta a arătat următoarele:
Ministerul B - Direcţia Administrarea Patromoniului și Achiziţii, în calitate de autoritate
contractantă, a iniţiat procedura de achiziţie publică în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de

102
servicii specifice prevăzute în Anexa nr.2 la Legea nr. 98/2016, având ca obiect „Servicii de pază”, cod
CPV: 79713000-5.
Prin Raportul procedurii de atribuire nr. N2-2/945/03.04.2020, a fost declarată câştigătoare
oferta ... SRL, oferta depusă de A SRL, clasându-se pe locul III, după oferta depusă de X SRL, care s-a
clasat pe locul II.
Rezultatul procedurii a fost comunicat societății prin Adresa nr. N2- 2/1003_3 din data de
07.04.2020.
Împotriva rezultatului procedurii, a formulat contestaţie, înregistrată la CNSC sub nr.
…/14.04.2020 şi cu nr. …/14.04.2020, criticând ofertele clasate pe locurile I şi II, deoarece în cadrul
procedurii de evaluare, comisia de evaluare a analizat subiectiv şi formal aceste oferte, fără a analiza modul
concret de îndeplinire a cerinţelor documentaţiei de atribuire, atât sub aspectul elaborării propunerilor
tehnice, cât şi al propunerilor financiare, aceste oferte fiind în realitate neconforme.
Prin Decizia CNSC nr. …/C11/686 din data de 29.04.2020, s-a respins contestația ca nefondată.
Împotriva Deciziei CNSC nr…/C11/686 din data de 29.04.2020, a formulat plângere, care a fost
înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2/2020. Prin Decizia civilă nr. x/02.06.2020,
instanţa de judecată a admis plângerea, a modificat Decizia CNSC nr. 688/C11/686 din data de 29.04.2020,
iar în rejudecare a admis în parte contestaţia, a anulat în parte Raportul procedurii de atribuire nr. N2-
2/945/03.04.2020 cu privire la analiza şi verificarea propunerilor financiare ale ofertanţilor ... SRL şi X SRL,
precum şi Comunicarea nr. N2-2/1003_3/07.04.2020 şi a obligat autoritatea contractantă să reia procedura
din etapa de analiză şi verificare a propunerilor financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe locul I - ... SRL,
raportat la dispoziţiile legale privind salariul de bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de
muncă şi a muncii suplimentare şi locul II - X SRL raportat la dispoziţiile legale privind salariul de bază
minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă şi a muncii suplimentare, menţinând în rest
decizia CNSC.
Urmare a acestei hotărâri judecătoreşti, a fost întocmit Raportul procedurii de atribuire nr.
X/25.06.2020, potrivit căruia din cele 4 oferte depuse, 3 au fost declarate admisibile, iar în urma aplicării
criteriului de atribuire, câştigătoare a fost declarată oferta ... SRL, iar pe locul II s-a situat oferta X SRL,
oferta A SRL situându-se pe locul III.
La data de 30.06.2020, autoritatea contractantă a încheiat cu ... SRL Contractul de servicii nr. N2-
2/3448/30.06.2020.
În continuare, petenta a arătat că la data de 06.07.2020, prin contestaţia nr.703/06.07.2020
înregistrată la CNSC sub nr. ../07.07.2020 şi sub nr. ../07.07.2020, a solicitat anularea actelor nelegale ale
autorităţii contractante reprezentate de Procesul-verbal de evaluare financiara nr. N 2-2/3236/25.06.2020,
Raportul procedurii de atribuire nr. N 2-2/3241/25.06.2020, Comunicările privind rezultatul procedurii nr.
N2- 2/3347/29.06.2020, nr. N 2-2/3348/29.06.2020 şi nr. N 2-2/3349/29.06.2020, precum si toate actele
subsecvente emise de aceasta, inclusiv şi fără a se limita la Contractul de servicii nr. N2-2/3448/30.06.2020.
Prin Decizia CNSC nr.x/C11/1336 din data de 29.07.2020, contestația a fost respinsă ca
nefondată.
Într-o primă teză, petenta a apreciat că Decizia CNSC nr. x/C11/1336 din data de 29.07.2020 este
nelegală, invocând următoarele motive:
1) Consiliul a aplicat greşit dispoziţiile art. 21 alin.(3) din Legea nr. 101/2016, atunci când a
constatat inadmisibile criticile legate de sumele alocate de ofertantul câştigător pentru concediul de odihnă şi
pentru fondul de handicap;
2) Consiliul a aplicat greşit dispoziţiile art.26 alin.(4) din Legea nr. 101/2016, atunci când a
apreciat ca fiind inadmisibile criticile legate de faptul că ofertantul declarat câştigător a preluat, ulterior
semnării contractului cu autoritatea contractantă, fără forme legale, o parte din personalul care presta
serviciile ca angajaţi ai A SRL;
3) Nu a analizat deloc motivele invocate cu privire la neîndeplinirea condiţiilor legale referitoare
la capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea din contract pe care urma să o îndeplinească
efectiv subcontractantul propus iniţial de ... SRL, respectiv … SRL.
Într-o a doua teză, petenta a arătat că, în măsura în care instanța va aprecia ca fiind nefondate
motivele de nelegalitate, apreciază că Decizia CNSC nr. x/C11/1336 din 29.07.2020 este nelegală, fiind dată
cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 134 alin.(6)-(10) din Normele metodologice aprobate prin HG nr.
103
395/2016, deoarece organismul independent cu activitate administrativ-jurisdicţională a apreciat greşit că
menţiunea unui număr de 3 agenţi necesari pe post de către ofertantul ... SRL reprezintă o eroare încadrabilă
în categoria viciilor de formă.
A mai susținut că, şi în ipoteza în care s-ar accepta opinia organismului independent cu activitate
administrativ-jurisdicţională că indicarea unui număr de 3 agenţi necesari pe post reprezintă o eroare
încadrabilă în categoria viciilor de formă, modalitatea în care ofertantul ... SRL a efectuat corecţia nu era
exclusă de la verificarea respectării prevederilor legale.
Or, faţă de cele prezentate, permisiunea operării unor asemenea modificări de către ... SRL
echivalează cu favorizarea acestui ofertant, deoarece oferta sa nu se mai află în ipoteza descrisă de
prevederile art. 134 alin.(10) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, ci în cea
reglementată de art. 134 alin.(6) din acelaşi act normativ, fiind incidente şi prevederile art.124 alin.(1) din
Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016.
În măsura în care instanța va aprecia ca fiind fondate aceste motive, în rejudecarea contestaţiei,
petenta a solicitat să aibă în vedere şi criticile formulate cu privire la oferta clasată pe locul II, aparţinând
operatorului economic X SRL, pe care înţelege să le susţină în totalitate şi pe această cale.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.29 şi urm. din Legea nr.101/2016.
2. Întâmpinarea formulată de intimatul-autoritate contractantă Ministerul B – Direcția
Administrarea Patrimoniului și Achiziții
Prin întâmpinarea depusă la data de 18.08.2020, intimatul Ministerul B a solicitat respingerea
plângerii ca nefondată și, pe cale de consecință, menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate.
În motivarea întâmpinării, referitor la criticile petentei A SRL legate de faptul că ofertantul
câştigător ar fi preluat, ulterior semnării contractului cu autoritatea contractantă, fără forme legale, o parte
din personalul care presta serviciile ca angajaţi ai A SRL, a făcut referire la dispozițiile art.1.3.5 din caietul
de sarcini, și a arătat că în data de 07.07.2020, Ministerul B a solicitat societăţii ... SRL, prin Adresa nr. N 2-
2/3516/01.07.2020, ca în termen de 5 zile lucrătoare să prezinte documentele, conform celor menţionate în
caietul de sarcini la punctele 1.3.4, 1.3.5 (1) şi (2), respectiv documentele personalului de specialitate
înlocuit.
Operatorul economic ... SRL a răspuns autorităţii contractante, prezentând documentele solicitate,
respectiv copii ale actelor de identitate, diplomelor de bacalaureat, atestatelor profesionale, cazierelor
judiciare şi ale extraselor REVISAL ale personalului angrenat în desfăşurarea activităţii de pază.
Din răspunsul/documentele prezentate reiese că, începând cu data de 01.07.2020, personalul
angrenat în desfăşurarea activităţii de pază sunt angajaţi cu forme legale ai operatorului ... SRL; de
asemenea, prin documentele prezentate, s-a demonstrat şi îndeplinirea criteriilor de calificare stabilite în
documentaţia descriptivă.
Referitor la observaţiile petentei A SRL cu privire la faptul că înlocuirea subcontractantului ar fi
intervenit ulterior evaluării ofertelor, cu încălcarea principiului tratamentului egal al participării la procedură,
a precizat că, urmare a faptului că subcontractantul ofertantului ... SRL, respectiv SGS Alert Systems SRL, a
precizat că nu îşi mai poate respecta condiţiile contractuale, ofertantul ... SRL a notificat autoritatea
contractantă cu privire la faptul că a încheiat un nou acord de subcontractare pentru asigurarea activităţii de
dispecerat, respectiv cu societatea Tiger Security Services SA, fiind prezentat acordul de subcontractare între
cele două părţi menţionate şi Autorizaţia/avizul favorabil eliberat de Inspectoratul General al Poliţiei
Române - Direcţia de Ordine Publică, privind activitatea de monitorizare şi funcţionare a „Dispeceratului de
monitorizare a sistemelor de alarmă” cu nr. 146.992/S3/TL din 20.04.2016, pe numele Tiger Security
Services SA.
În subsidiar, intimatul a supus atenţiei instanţei faptul că A S.R.L. s-a aflat în perioada 2019-2020
în raporturi contractuale cu MINISTERUL B., operatorul economic prestând servicii de pază la nivelul
instituţiei, iar pe durata derulării contractului de servicii, în nenumărate rânduri operatorul economic şi-a
îndeplinit în mod defectuos obligaţiile asumate privind paza obiectivelor, punând prin conduita sa în pericol
integritatea şi securitatea bunurilor aflate în dispozitivele preluate conform contractului. Faţă de această
conduită contractuală neconformă, MINISTERUL B. a dat eficienţă prevederilor contractuale privind
transmiterea mai multor notificări în care operatorul economic a fost informat cu privire la obligaţia
neexecutată sau executată în mod defectuos, cât şi cu privire la posibilitatea de reziliere a acestui contract.

104
 Toate aceste elemente de fapt, izvorâte din derularea defectuoasă a contractului, au dat autorităţii
contractante dreptul de a emite petentei Certificatul constatator negativ nr. N2- 2/3977/13.07.2020, aspect
care apreciază că poate fi analizat prin raportare la incidenţa prevederilor art. 167 alin. (1), lit. g) din Legea
nr. 98/2016.
3. Aspecte procedurale
Potrivit art.361 din Legea nr.101/2016, plângerea este scutită de plata oricărei taxe judiciare de
timbru.
În conformitate cu prevederile art.31 alin.(3) din Legea nr.101/2016 și art.258 alin.(1) raportat la
art.255 alin.(1) C.proc.civ., Curtea a încuviințat proba cu înscrisuri.
4. Analiza Curții de privire la plângerea formulată
Analizând plângerea prin raportare la criticile formulate, Curtea reține următoarele:
4.1. Situația de fapt
Intimatul-autoritate contractantă Ministerul B a inițiat procedura de achiziție publică în vederea
atribuirii contractului de achiziție publică de servicii specifice prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.98/2016,
având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV: 79713000-5 – Servicii de pază (Rev.2), prin transmiterea spre
publicare în SEAP, la data de 04.03.2020, a anunțului publicitar și a Invitației de participare nr.G 1-
2/2730/04.03.2020, conform cărora criteriul de atribuire aplicat a fost „cel mai bun raport calitate-preț”,
valoarea estimată a contractului fiind între 500.000 lei și 750.000 lei, fără TVA.
Prin Raportul procedurii de atribuire nr. N2-2/945/03.04.2020, a fost declarată câştigătoare
oferta ... SRL, cu o valoare a propunerii financiare de 458.124,08 lei, fără TVA, reprezentând 91,62% din
valoarea estimată, pe locul II s-a clasat oferta depusă de X SRL, cu o valoare a propunerii financiare de
465.080 lei, fără TVA, reprezentând 93% din valoarea estimată, iar oferta depusă de A SRL s-a clasat pe
locul III, cu o valoare a propunerii financiare de 477.600 lei, fără TVA, reprezentând 95,52% din valoarea
estimată.
Nemulțumită de rezultatul procedurii comunicat la data de 07.04.2020, A SRL a formulat
Contestația nr.471/13.04.2020, ce a fost respinsă ca nefondată prin Decizia CNSC nr.688/686/C11 din
29.04.2020.
Împotriva acestei decizii, A SRL a formulat plângere la data de 29.04.2020, care a format obiectul
dosarului nr. x/2/2020 al Curții de Apel București.
Prin Decizia civilă nr. x/02.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/2/2020, instanţa a admis plângerea formulată, a modificat
Decizia CNSC nr. 688/C11/686 din data de 29.04.2020, iar în rejudecare a admis în parte contestaţia, a
anulat în parte Raportul procedurii de atribuire nr. N2-2/945/03.04.2020 cu privire la analiza şi verificarea
propunerilor financiare ale ofertanţilor ... SRL şi X SRL, precum şi Comunicarea nr. N 2-
2/1003_3/07.04.202 şi a obligat autoritatea contractantă să reia procedura din etapa de analiză şi verificare a
propunerilor financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe primele două locuri raportat la dispoziţiile legale
privind salariul de bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă şi a muncii
suplimentare, menţinând în rest decizia CNSC. Având în vedere această decizie, la data de
22.06.2020, prin Adresa nr.N 2-2/3117/din 22.06.2020, transmisă ofertantului ... SRL și, respectiv Adresa
nr.N 2-2/3118/din 22.06.2020 transmisă ofertantului X SRL, autoritatea contractantă a solicitat acestora să
prezinte „modul de elaborare a propunerii financiare, raportată la dispoziţiile legale salariul de bază minim
brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă şi a muncii suplimentare”.
Ofertantul declarat câştigător ... SRL a răspuns la solicitarea de clarificare prin Răspunsul la
clarificări comunicat la data de 24.06.2020, la care a atașat Centralizatorul financiar al ofertei, iar ofertantul
situat pe locul II X S.R.L., a răspuns la solicitarea de clarificare prin Adresa nr.3/24.06.2020, la care a anexat
ca documente anexe „Fundamentare preț/post pentru serviciile de pază raportat la dispozițiile legale pentru
salariul de bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă și a muncii suplimentare post
24 ore”, și „Fundamentare preț/post pentru serviciile de pază raportat la dispozițiile legale pentru salariul de
bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă și a muncii”.
La data de 25.06.2020, prin Raportul procedurii de atribuire nr. X/25.06.2020, a fost declarată
câştigătoare oferta Unity Security SRL, cu o valoare a propunerii financiare de 458.124,08 lei, fără TVA,
reprezentând 91,62% din valoarea estimată, iar pe locul 2 s-a situat oferta X SRL, cu o valoare a propunerii
financiare de 465.080 lei, fără TVA, reprezentând 93% din valoarea estimată.
105
 La data de 30.06.2020, autoritatea contractantă a încheiat cu ... SRL Contractul de servicii nr. N2-
2/3448/30.06.2020.
Rezultatul procedurii a fost comunicat către A SRL prin Adresa N 2-2/3349/29.06.2020.
4.2. Procedura desfășurată în fața CNSC
4.2.1. Împotriva rezultatului procedurii de achiziție publică comunicat prin Adresa N 2-
2/3349/29.06.2020, A SRL, a cărei ofertă s-a situat pe locul III, a formulat, în temeiul prevederilor art.8 din
Legea nr.101/2016, Contestaţia nr. 703/06.07.2020, înregistrată la data de 07.07.2020, prin care a solicitat
Consiliului să dispună obligarea autorităţii contractante la anularea Comunicării nr. N 2-2/3349/29.06.2020
privind rezultatul procedurii, Raportului procedurii de atribuire nr. N2-2/945/03TO4T2O2O
2/3241/25.06.2020, Procesului verbal de evaluare financiară nr. N 2/3236/25.06.2020, precum şi tuturor
actelor şi lucrărilor subsecvente emise de entitatea contractantă, obligarea autorităţii contractante la
adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalităţii, cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care urmează
a fi realizate de aceasta, respectiv reluarea procedurii de la etapa de analiză şi verificare a propunerilor
financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe locul I şi locul II, susținând, în esență, că în cadrul procesului de
reevaluare a celor două oferte autoritatea contractantă nu a respectat considerentele și soluția statuată prin
Decizia civilă nr.x/02.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel București.
Contestația a fost înregistrată pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sub
nr…../07.07.2020 și nr…./07.07.2020.
4.2.2. În conformitate cu prevederile art.61 1 din Legea nr.101/2016, pentru soluționarea
contestației societatea A SRL a depus în original Recipisa de consemnare a cauţiunii nr. 206370919/1, în
valoare de 9.163 lei, emisă de CEC Bank - Unitatea Spiru Haret Târgu-Jiu în data de 08.07.2020 şi Recipisa
de consemnare a cauţiunii nr. 206373315/1, în valoare de 5.837 lei, emisă de CEC Bank - Unitatea Spiru
Haret Târgu - Jiu în data de 09.07.2020, totalizând 15.000 lei.
4.2.3. Prin Decizia nr.x/C11/1336 din 29.07.2020 pronunțată de Consiliul Național de
Soluționare a Contestațiilor s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de A SRL, în contradictoriu cu
autoritatea contractantă Ministerul B, împotriva Comunicării nr. N 2-2/3349/29.06.2020 privind rezultatul
procedurii.
Pentru a pronunța această decizie, Consiliul a avut în vedere următoarele argumente:
Procedura de achiziție a fost inițiată de Ministerul B – Direcția Administrarea Patrimoniului și
Achiziții, în calitate de autoritate contractantă, în data de 04.03.2020, prin transmiterea spre publicare în
SEAP, a anunțului publicitar având codul de identificare ADV1133457 și a Invitației de participare nr. G 1-
2/2730/04.03.2020, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii specifice prevăzute în
anexa nr.2 la Legea nr.98/2016 având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV: 79713000-5 – Servicii de pază
(Rev.2), stabilind data și ora – limită de depunere a ofertelor ca fiind 12.03.2020 ora 10.00.
Conform Raportului procedurii de atribuire nr.X/25.06.2020, au fost depuse 4 oferte, 3 dintre
acestea fiind declarate admisibile, în urma aplicării criteriului de atribuire, câştigătoare fiind declarată oferta
…. SRL, cu o valoare a propunerii financiare de 458.124,08 lei, fără TVA, reprezentând 91,62% din
valoarea estimată, iar pe locul II s-a situat oferta X SRL cu o valoare a propunerii financiare de 465.080 lei,
fără TVA, reprezentând 93% din valoarea estimată.
Prin prezenta contestaţie, A SRL, situată pe locul III, cu o valoare a propunerii financiare de
477.600 lei, fără TVA, reprezentând 95,52% din valoarea estimată, formulează critici cu privire la modul de
evaluare de către autoritatea contractantă a ofertelor situate pe primele 2 locuri, susţinând că aceasta nu a
avut în vedere considerentele Deciziei civile nr. x/02.06.2020 emise de Curtea de Apel Bucureşti, ca urmare
a soluţionării plângerii formulate de contestatoare cu privire la Decizia CNSC nr. 688/C11/686/ 29.04.2020.
În ceea ce priveşte oferta declarată câştigătoare, criticile contestatoarei se referă la faptul că, deşi
instanţa a stabilit că …. SRL a precizat un număr de 3 agenţi pentru fiecare post permanent şi a obligat
autoritatea contractantă „să lămurească aspectele propunerii financiare a ofertantului … SRL sub aspectul
respectării dispoziţiilor legale referitoare salariul de bază minim brut garantat în plată, dar şi pe cele
referitoare la remuneraţia muncii prestate de angajat, cu respectarea duratei timpului de muncă şi a muncii
suplimentare, şi anume dispoziţiile art.1, alin.(1) din HG nr. 935/2019, precum şi cele ale art. 114-115 şi art.
122-123 din Codul Muncii”, autoritatea contractantă a acceptat justificarea că va utiliza personal suplimentar
pentru orele ce exced prevederile legale privind timpul de lucru.

106
 Consiliul a reținut că autoritatea contractantă, în aplicarea Deciziei civile nr.x/02.06.2020 emise de
Curtea de Apel Bucureşti a solicitat …. SRL, prin Adresa nr. N 2-2/3117/ 22.06.2020, transmiterea „modului
de elaborare a propunerii financiare, raportată la dispoziţiile legale salariul de bază minim brut garantat în
plată, durata legată a timpului de muncă şi a muncii suplimentare”; ofertantul declarat câştigător a răspuns în
termenul solicitat precizând că a respectat prevederile art. 1 alin.(1) din HG nr. 935/2019, pentru o normă de
lucru de 167,333 ore, iar pentru diferenţa de ore va utiliza personal suplimentar a cărui activitate nu acoperă
norma lunară, orele suplimentare urmând a fi compensate prin zile libere.
S-a reținut de Consiliu că prevederile art. 122-123 din Codul muncii permit compensarea orelor
suplimentare cu ore libere plătite.
Consiliul a constatat că, în fapt, problema supusă judecăţii este că, prin explicaţiile date, ofertantul
declarat câştigător nu a respectat numărul de agenţi de securitate declarat în centralizatorul financiar al
ofertei, respectiv 3 agenţi/post, intenţionând să aloce alţi agenţi de securitate pentru orele suplimentare.
S-a reținut de Consiliu că instanţa a obligat autoritatea contractantă la lămurirea aspectelor
propunerii financiare neclare, respectiv la solicitarea de clarificări şi la analizarea răspunsului primit.
În acest context, având în vedere faptul că este de notorietate că pentru a acoperi cu personal un
post permanent este necesară repartizarea unui număr de 4,33 oameni cu timp normal de lucru şi că 3 oameni
nu pot acoperi respectând prevederile legale nici cu ore suplimentare, cele aproximativ 720 ore ale unei luni,
Consiliul a reținut că menţiunea unui număr de 3 agenţi necesari pe post reprezintă o eroare încadrabilă în
categoria viciilor de formă ce nu influenţează oferta depusă de un ofertant, deoarece, pe de o parte, numărul
de agenţi de securitate utilizaţi nu este relevant în centralizatorul financiar al ofertei care se referă la tariful
orar pentru un singur agent de securitate, iar, pe de altă parte, ofertantul declarat câștigător a prezentat în
propunerea tehnică un număr mai mare de agenți de securitate decât 3 pentru fiecare post de paza, aşa cum a
solicitat autoritatea contractantă pentru documentația de atribuire.
Consiliul a constatat că, prin solicitarea de clarificări şi acceptarea justificărilor primite prin adresa
de răspuns, autoritatea contractantă, în virtutea principiului asumării răspunderii, a respectat atât Decizia
civilă nr. x/02.06.2020 emisă de Curtea de Apel Bucureşti, cât şi, în modul de evaluare a ofertelor primite,
principiul tratamentului egal legat de tariful orar ofertat şi principiul proporţionalităţii legat de valorile
ofertelor raportate la valoarea estimată, ofertele depuse situându-se la peste 90% din valoarea estimată.
În temeiul prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor
noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior
termenului legal de formulare a acesteia”, Consiliul a constatat că sunt inadmisibile criticile legate de suma
alocată pentru concediul de odihnă şi pentru fondul de handicap.
Consiliul a apreciat că se impune respingerea, ca nefondată, a criticii conform căreia semnarea
contractului s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 101/2016, cu
modificările şi completările ulterioare, deoarece contractul a fost semnat anterior depunerii contestaţiei, în
temeiul prevederilor art. 59 alin. (3) lit. a) din acelaşi act normativ.
De asemenea, Consiliul a apreciat că sunt inadmisibile criticile contestatoarei legate de faptul că
ofertantul declarat câştigător a preluat, ulterior semnării contractului, fără contract de muncă valid, o parte
din personalul care presta serviciile ca angajat al A SRL, deoarece nu intră în competenţa sa.
Având în vedere faptul că oferta … SRL a fost în mod corect declarată câştigătoare, Consiliul nu a
mai supus analizei criticile contestatoarei cu privire la oferta situată pe locul II, apreciind că nu mai au
relevanţă în soluţionarea cauzei.
4.3. Răspunsul adus criticilor consemnate în plângere
4.3.1. Potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.101/2016, „Deciziile Consiliului privind soluționarea
contestației pot fi atacate de către autoritate contractantă și/sau de către orice persoană vătămată de
măsurile dispuse de Consiliu cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de
nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de
la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.”
4.3.2. În esență, prin plângere, petenta a invocat următoarele critici:
- aplicarea greșită a dispoziţiilor art.26 alin.(4) din Legea nr. 101/2016;
- neanalizarea unor motive invocate cu privire la neîndeplinirea condiţiilor legale referitoare la
capacitatea tehnică şi profesională
107
 - aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 21 alin.(3) din Legea nr. 101/2016.
4.3.2.1. Aplicarea greșită a dispozițiilor art.26 alin.(4) din Legea nr.101/2016
Potrivit art.26 alin.(4) din Legea nr.101/2016, „În situația în care, în cursul soluționării contestației,
Consiliul apreciază că, în afară de actele atacate de contestator, există alte acte care încalcă prevederile
legislației în materia achizițiilor publice, achizițiilor sectoriale sau concesiunilor, după caz, și la care nu s-a
făcut referire în contestație, sesizează atât Agenția Națională pentru Achiziții Publice, denumită în
continuare ANAP, și Curtea de Conturi și transmite în acest sens toate datele și/sau documentele relevante
în susținerea sesizării, cât și autoritatea contractantă”.
În opinia petentei, Consiliul a aplicat greșit aceste dispoziții legale atunci când a apreciat ca fiind
inadmisibile criticile legate de faptul că ofertantul declarat câştigător a preluat, ulterior semnării contractului
cu autoritatea contractantă, fără forme legale, o parte din personalul care presta serviciile ca angajaţi ai A
SRL, având în vedere că prin contestația formulată a solicitat inclusiv anularea Contractului de servicii
nr.N2-2/3448/30.06.2020. Chiar dacă aspectele invocate sunt ulterioare etapei de analiză și verificare a
propunerilor financiare, petenta consideră că acestea dovedesc încălcarea de către ... SRL a ofertei asumate
în procedura organizată de intimat.
Curtea reține că dispozițiile art.26 alin.(4) din Legea nr.101/2016 se referă la sesizarea autorităţilor
stabilite de lege în situaţia identificării de către Consiliu, din oficiu, a unor acte care încalcă prevederile
legislaţiei în materia achiziţiilor publice.
În speţă, prin contestaţie s-a invocat faptul prestării serviciilor de pază cu nerespectarea dispoziţiilor
legale, raportat şi la conţinutul documentaţiei de atribuire.
Cu privire la această critică, Curtea arată, cu prioritate, că, potrivit art.1 alin.(1) din Legea
nr.101/2016, „Prezenta lege reglementează remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a acestora,
pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune, precum şi organizarea şi funcţionarea
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.”
Art.2 alin.(1) din Lege, prevede că „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al
său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea
unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”
Conform art.3 alin.(1), „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după
cum urmează: a) act al autorităţii contractante - orice act, orice operaţiune care produce sau poate produce
efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie,
omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul
unei proceduri de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu
modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu
modificările şi completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări
şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare”.
Raportat la aceste prevederi legale, Curtea constată că soluția Consiliului, de respingere ca
inadmisibile a acestor critici deoarece nu intră în competența sa, este corectă, având în vedere că aspectele
puse în discuţie privind condiţiile în care au fost prestate serviciile ţin de executarea contractului și nu
vizează acte sau operațiuni în cadrul procedurii de atribuire sau în legătură cu aceasta.
4.3.2.2. Omisiunea analizării motivelor invocate cu privire la neîndeplinirea condiţiilor legale
referitoare la capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea din contract pe care urma să o
îndeplinească efectiv subcontractantul propus iniţial de ... SRL, respectiv SGS Alert Systems SRL
Analizând Contestația înregistrată la data de 07.07.2020, Curtea constată că în cuprinsul acesteia nu
au fost invocate motive referitoare la neîndeplinirea condiţiilor legale referitoare la capacitatea tehnică şi
profesională necesară pentru partea din contract pe care urma să o îndeplinească efectiv subcontractantul
propus iniţial de ... SRL, respectiv SGS … SRL, aceste aspecte fiind invocate direct prin plângerea adresată
instanței de judecată.
Potrivit art.30 alin.(2) din Legea nr.101/2016, „În plângere, contestatorul nu poate invoca alte
motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse în contestația adresată Consiliului”.

108
 Reținând că aceste motive nu au fost invocate prin contestația înregistrată la data de 07.07.2020, iar
pe calea plângerii nu pot fi invocate alte motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse
în contestația adresată Consiliului, Curtea constată că nu este admisibilă analizarea pe fond a acestor critici.
4.3.2.3. Aplicarea greșită a dispozițiilor art.21 alin.(3) din Legea nr.101/2016
Conform art. 21 alin.(3) din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data depunerii contestaţiei
(06.07.2020) fără a se ţine seama de modificările introduse prin OUG nr. 23/2020, declarată
neconstituţională, „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi
capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului
legal de formulare a acesteia.”
Petenta a susținut că în mod greșit Consiliul a aplicat dispoziţiile art. 21 alin.(3) din Legea nr.
101/2016, când a apreciat ca fiind inadmisibile criticile legate de sumele alocate de ofertantul câştigător
pentru concediul de odihnă şi pentru fondul de handicap, deoarece prin contestația depusă inițial, a contestat
oferta depusă de ... SRL din perspectiva nerespectării principiului legalității, întrucât nu a respectat
dispozițiile legale referitoare la salariul de bază minim brut garantat în plată. Urmare a înaintării punctului de
vedere al autorității contractante, prin Răspunsul nr.721/16.07.2020 înregistrat la CNSC sub
nr.28582/16.07.2020 și respectiv sub nr.28672/16.07.2020, susține că a arătat punctual elementele de cost ce
trebuiau calculate în raport de salariul de bază minim brut garantat în plată.
Curtea constată că nu sunt fondate criticile privind indemnizaţia de concediu de odihnă, acestea
nefiind invocate prin contestaţia formulată la data de 06.07.2020.
Argumentele privind contestarea aspectelor referitoare la salariul de bază minim brut garantat în plată
nu pot conduce la admiterea plângerii, criticile punctuale nefăcând referire la aspectele invocate în răspunsul
la punctul de vedere în privinţa indemnizaţiei de concediu de odihnă.
De asemenea, împrejurarea că aceste critici au fost invocate ca urmare a comunicării punctului de
vedere al autorității contractate nu constituie un aspect determinant, în condiţiile în care, astfel cum rezultă
din contestaţia iniţială, contestatoarei i-au fost puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă raportul
procedurii, procesul verbal de evaluare financiară, solicitările de clarificare şi răspunsurilor celor doi
ofertanţi.
Prin urmare, critica privind indemnizația de concediu de odihnă este neîntemeiată.
În schimb, Curtea constată că sunt corecte susţinerile petentei privind aplicarea greşită a dispoziţiilor
art.21 alin.(3) din Legea nr.101/2016 raportat la criticile privind fondul de handicap, având în vedere că în
motivarea Contestației înregistrată la data de 07.07.2020, petenta a arătat că ofertantul ... SRL nu a depus în
ofertă extrasul Revisal cu numărul total de salariaţi existent la data depunerii ofertei, în raport de care se
stabilea obligaţia la plata a contribuţiei fondului de handicap, cu respectarea şi aplicarea art.78 alin.(2) şi
alin. (3) din Legea nr. 448/2006, modificată şi completata prin OUG nr. 60/2017.
Având în vedere că în mod greșit Consiliul a respins ca inadmisibile criticile privind fondul de
handicap, cu aplicarea greşită a legii, Curtea va admite plângerea, va modifica Decizia CNSC nr.x/C11/1336
din 29.07.2020 şi va proceda la rejudecarea pe fond.
4.3.3. Pe fondul contestației, Curtea reține următoarele:
4.3.3.1. Potrivit art.34 alin.(2) și (4) din Legea nr.101/2016,
„(2) Instanţa, sesizată cu o plângere împotriva unei decizii prin care Consiliul a soluţionat
contestaţia prin soluţionarea unei excepţii procesuale, admiţând plângerea, desfiinţează decizia respectivă
şi reţine cauza spre judecare pe fond, cu luarea în considerare a motivelor care au determinat desfiinţarea
deciziei.(…)
(4) În cazul în care Consiliul a analizat doar o parte dintre motivele invocate în contestaţie, iar
instanţa consideră că plângerea împotriva deciziei Consiliului este întemeiată, admiţând plângerea, reţine
cauza spre judecare pe fond, analizând motivele de contestaţie ce nu au format obiectul analizei
Consiliului.”
4.3.3.2. Prin Contestația înregistrată la data de 07.07.2020, contestatoarea A SRL a susținut că în
cadrul procedurii de reevaluare a propunerilor financiare ale ofertanților de pe locul I și II, autoritatea
contractantă a încălcat dispozițiile art.34 alin.(6) din Legea nr.101/2016 care reglementează forța obligatorie
a Deciziei civile nr.x/02.06.2020 a Curții de Apel București.
Așa cum s-a reținut mai sus, prin Decizia civilă nr. x/02.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în urma admiterii plângerii formulate de A
109
SRL, autoritatea contractantă a fost obligată să reia procedura din etapa de analiză şi verificare a
propunerilor financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe primele două locuri raportat la dispoziţiile legale
privind salariul de bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă şi a muncii
suplimentare.
Analizând actele dosarului sub acest aspect, Curtea reține că autoritatea contractantă a procedat la
reevaluarea propunerilor financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe primele două locuri fără a ține cont de
cele statuate, cu caracter obligatoriu și definitiv, de către Curtea de Apel București în Decizia civilă
nr.x/02.06.2020.
4.3.3.2.1. În ce privește critica privind contribuția fondului de handicap
Prin contestația depusă inițial, contestatoarea a contestat oferta depusă de ... SRL sub aspectul
respectării dispozițiilor legale referitoare la salariul de bază minim brut garantat în plată, indicând, ca
elemente de cost ce trebuiau calculate în raport de salariul de bază minim brut garantat în plată, printre altele,
contribuția datorată pentru persoanele cu handicap.
Astfel, contestatoarea a susținut că ofertantul ... SRL nu a depus în ofertă extrasul Revisal cu numărul
total de salariați existent la data depunerii ofertei, în raport de care se stabilea obligația de plată a contribuției
fondului de handicap, cu respectarea și aplicarea art.78 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.448/2006, modificată
și completată prin OUG nr.60/2017.
Potrivit art.78 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr. 448/2006, modificată şi completata prin OUG nr.
60/2017: „(2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50
de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total
de angajaţi.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează
persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă
reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în
care nu au angajat persoane cu handicap.
(5) Monitorizarea şi controlul respectării prevederilor art. 78 alin. (2) şi (3) se fac de către organele
fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”
În analiza admisibilității acestei critici sub aspectul posibilității comisiei de evaluare de a proceda la
reevaluarea ofertei sub acest aspect, Curtea are în vedere Decizia nr.66/2018 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție - Completul competent pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că
autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica
toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din
mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară.
Curtea reține că prin Adresa nr. 467/09.04.2020, contestatoarea a solicitat autorității contractante
informaţii privind numărul total de salariaţi existenţi la data depunerii ofertelor, conform extrasului Revisal,
depus de cei doi ofertanţi, numărul de persoane cu grad de handicap angajate, durata timpului de lucru
conform contractului de muncă, certificatele de încadrare a gradului de handicap pentru aceste persoane.
Prin răspunsul autorității contractante dat prin Adresa nr. N2-2/1126 din 09.04.2020, se arată,
referitor la solicitările formulate, că se comunică anexat răspunsului, copia Procesului verbal de evaluare
nr.2, care cuprinde evaluarea documentelor de calificare, a documentelor privind capacitatea tehnică şi/sau
profesională și a documentelor privind condițiile de formă aferente elaborării și prezentării ofertei, evaluarea
tehnică şi evaluarea financiară a fiecărei oferte transmise de către toți operatorii economici participanți la
procedura de atribuire, din care reiese modul de îndeplinire în ceea ce privește solicitările menționate în
documentația de atribuire.
În răspunsul comunicat, se mai arată de autoritatea contractantă că nu a fost solicitat „numărul total
de salariați existenți la data depunerii ofertelor, conform extrasului Revisal” și nici „numărul de persoane cu
grad de handicap angajate, durata timpului de lucru conform contractului de muncă, certificatele de încadrare
a gradului de handicap pentru aceste persoane”.
Analizând Procesul verbal 2 al ședinței de evaluare a ofertelor din 03.04.2020, Curtea constată că nu
cuprinde o verificare a ofertei din perspectiva contribuției datorate pentru persoanele cu handicap, ca
element de cost ce trebuia calculat în raport de salariul de bază minim brut garantat în plată.

110
 De asemenea, se reține că prin contestația inițială, înregistrată la data de 14.04.2020, contestatoarea
A SRL a formulat critici de nelegalitate cu privire la oferta ... SRL și sub aspectul contribuției privind fondul
de handicap.
Pe parcursul soluționării prezentei plângeri, în completarea probațiunii, Curtea a pus în vedere
intimatei-autoritate contractantă să depună la dosar acte depuse în cadrul procedurii, cu relevanţă în analiza
criticilor privind aplicarea art.78 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.448/2006.
Reținând că din probele administrate în cauză nu rezultă verificarea anterioară a propunerii financiare
a ofertantului ... SRL sub aspectul contribuției fondului de handicap, ca element de cost ce trebuia calculat în
raport de salariul de bază minim brut garantat în plată, deși prin Decizia civilă nr.x/02.06.2020 a Curții de
Apel București, autoritatea contractantă a fost obligată să reia procedura din etapa de analiză şi verificare a
propunerii financiare raportat la dispoziţiile legale privind salariul de bază minim brut garantat în plată,
apreciind că „autoritatea contractantă are obligaţia de a analiza şi verifica cu atenţie elementele de cost avute
în vedere la fundamentarea preţului ofertat, pentru a nu fi încălcate dispoziţiile legale din domeniul
achiziţiilor sectoriale, iar în speţa de faţă, şi cele prevăzute de legislaţia muncii”, Curtea constată
admisibilitatea și temeinicia acestei critici, astfel că va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea
ofertei ... SRL sub aspectul aplicării dispozițiilor art.78 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr. 448/2006, modificată
şi completata prin OUG nr. 60/2017.
4.3.3.2.2. În ce privește critica privind aplicarea greșită a dispozițiilor art.134 alin.(6)-(10) din
Normele metodologice aprobate prin HG nr.395/2016
În susținerea acestui motiv de nelegalitate, contestatoarea a arătat că Decizia CNSC nr.x/C11/1336
din 29.07.2020 este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.134 alin.(6)-(10) din Normele
metodologice aprobate prin HG nr.395/2016, deoarece Consiliul a apreciat greșit că mențiunea unui număr
de 3 agenți necesari pe post de către ofertantul ... SRL reprezintă o eroare încadrabilă în categoria viciilor de
formă.
Curtea constată că sunt fondate aceste critici privind considerentele care au stat la baza respingerii
contestaţiei raportat la calificarea împrejurării reţinute de CNSC ca viciu de formă, constatând că nu au fost
analizate toate elementele relevante.
Astfel cum s-a reţinut, prin Decizia nr.x/02.06.2020 a Curții de Apel București, s-a constatat ca fiind
întemeiate criticile petentei cu privire la propunerea financiară a ofertantului ... SRL, reţinându-se, „din
analiza Centralizatorului financiar al ofertei că, acest operator economic a avut în vedere un număr de 3
agenţi necesari pentru un post de pază permanent, însă nu avut în vedere la calculaţia preţului vreun spor
pentru munca suplimentară. Deşi autoritatea contractantă - Ministerul B a cerut prin solicitarea de
completare documente, ofertantului SC ... SRL, fundamentarea preţului şi Centralizatorul propunerii
financiare conform (Formular 2), prin adresa nr. …/563_3/24.03.2020, fila 49, volum II achiziţie publică,
prin răspunsul la clarificări, respectiv prin centralizatorul financiar al ofertei, centralizatorul financiar
aferent fiecărui obiectiv şi Centralizatorul propunerii financiare – Formularul II, depuse de ofertant, nu
reiese fundamentarea tarifelor din perspectiva respectării prevederilor legale în vigoare, respectiv cele ale
Codului muncii. Aşa fiind, se impune ca autoritatea contractantă să lămurească aspectele propunerii
financiare a ofertantului ... SRL sub aspectul respectării dispoziţiilor legale referitoare salariul de bază
minim brut garantat în plată, dar şi pe cele referitoare la remuneraţia muncii prestate de angajat, cu
respectarea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare, şi anume dispoziţiile art. 1, alin. 1 din HG
nr. 935/2019, precum şi cele ale art. 114-115 şi art. 122-123 din Codul Muncii.”
A mai reţinut instanţa prevederile art.139 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 394/2016,
potrivit cărora: „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din
punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe
care le implică. (2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de
sarcini sau în documentul descriptiv. (3) Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot
fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie sectorială respectiv, să fie corelată cu
elementele propunerii tehnice pentru a evita executarea defectuoasă a contractului, să nu se afle în situaţia
prevăzută la art. 222 din Lege sau să nu reprezinte o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în
domeniul achiziţiilor sectoriale”, concluzionând că „autoritatea contractantă are obligaţia de a analiza şi
verifica cu atenţie elementele de cost avute în vedere la fundamentarea preţului ofertat, pentru a nu fi

111
 încălcate dispoziţiile legale din domeniul achiziţiilor sectoriale, iar în speţa de faţă, şi cele prevăzute de
legislaţia muncii.”
Prin Solicitarea de clarificări nr.N 2-2/3116/22.06.2020, autoritatea contractantă a solicitat
ofertantului de pe locul I – … SRL să justifice modul de elaborare a ofertei financiare raportat la dispozițiile
legale referitoare la salariul de bază minim brut garantat în plată, norma legală a timpului de lucru și munca
suplimentară.
Ofertantul declarat câştigător … a răspuns la solicitarea de clarificare în sensul că: „A constituit
oferta financiară conform HG 935 din 13 decembrie 2019, „salariul minim brut pe economie creşte de la
2080 de lei la 2230 de lei, de la 1 ianuarie 2020”, pentru o normă de lucru de 167.333 de ore. Cele
menţionate anterior sunt cuprinse în cadrul „Centralizatorului financiar al ofertei” în capitolele „Norma de
lucru legală/luna” şi „Salariu de baza tarif, brut, lunar....”.
Pentru diferenţa de ore lucrate, compania noastră alocă personal de la obiectivul din Calea
Victoriei nr. 88 unde prestarea serviciului se face în regim de 8 ore fără tură de noapte, weekend şi zile de
sărbători legale şi de la obiectivul FRK Universe S.R.L, personalul alocat la acest obiectiv nu acoperă
numărul de ore, aceştia din urma prestând un număr mai mic de ore lucrate. Astfel orele suplimentare ale
personalului alocat in MINISTERUL B. sunt compensate prin zile libere. Menţionam faptul ca personalul
alocat înlocuirii zilelor de repaus este calificat conform cerinţelor autorităţii contractante. Astfel oferta
noastră financiara si tehnica a fost declarata câştigătoare în urma evoluării justificării de preţ si respecta
condiţiile de lege si cele impuse de autoritatea contractanta si consideram ca justificarea iniţiala a preţului
a fost conforma si nu necesita modificări”.
Având în vedere considerentele deciziei Curţii de Apel şi răspunsul la clarificări, precum şi susţinerile
contestatoarei, trebuia să se verifice dacă au fost respectate prevederile art.134 alin.(6) din Normele
metodologice aprobate prin HG nr.395/2006, respectiv dacă suntem în prezenţa modificării de către ofertant
a conţinutului propunerii tehnice sau propunerii financiare, caz în care oferta trebuia considerată
inacceptabilă, precum şi existenţa situaţiilor de excepţie, respectiv dacă modificările operate de ofertant în
legătură cu propunerea sa tehnică pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau reprezintă corectări ale
unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări,
nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.
Or, aprecierea Consiliului în sensul că „menţiunea unui număr de 3 agenţi necesari pe post
reprezintă o eroare încadrabilă în categoria viciilor de formă ce nu influenţează oferta depusă de un
ofertant”, nu este justificată pe date obiective concrete, având în vedere elementele care au stat la baza
prețului ofertat indicate în „Centralizatorul financiar al ofertei”, în care se menționează expres „Numărul de
agenți necesari/post – 3”, iar în răspunsul la clarificări ofertantul susţine că „pentru diferenţa de ore lucrate,
alocă personal de la obiectivul din Calea Victoriei nr. 88, unde prestarea serviciului se face în regim de 8
ore fără tură de noapte, weekend şi zile de sărbători legale şi de la obiectivul FRK Universe S.R.L, unde
personalul alocat la acest obiectiv nu acoperă numărul de ore, aceştia din urma prestând un număr mai mic
de ore lucrate, asigurând astfel compensarea orelor suplimentare ale personalului alocat in MINISTERUL
B. prin zile libere”.
Chiar dacă s-ar accepta ideea că este nerelevantă o listă nominală cu identificarea personalului care
efectuează paza la fiecare obiectiv, fiind obligatorie asigurarea numărului necesar de personal pe toată durata
serviciului, prezintă relevanță din punct de vedere al propunerii tehnice şi financiare, pe de o parte,
modalitatea de permutare a personalului de la alte obiective care nu au un program de lucru şi de repaus cu
cel alocat MAI, ceea ce presupune o modificare a raporturilor de muncă a acestora, cu o eventuală plată sau
compensare a orelor suplimentare, iar pe de altă parte, că personalul alocat MAI desfăşoară un program de
lucru diferit de restul de personal aparţinând ofertantului alocat altor obiective, ceea ce presupune o diferenţă
de salariu şi alte obligaţii de natură salarială.
Prin urmare, pentru a se afla în prezenţa unei erori încadrabile în categoria viciilor de formă,
autoritatea contractantă avea obligaţia sa verifice dacă ofertantul câștigător a prezentat în procedură un
număr mai mic de personal, dacă a avut în vedere asigurarea plăţii orelor suplimentare ce trebuiau achitate
pentru numărul de personal alocat MAI ori compensarea cu ore suplimentare, respectiv dacă mărirea
numărului de agenţi prin alocare de la celelalte două obiective nu reprezintă în esenţă o modificare a ofertei,
formulată prin răspunsurile la clarificări.

112
 Argumentul logic bazat pe un fapt de notorietate, respectiv că numărul de agenţi de securitate utilizaţi
nu este relevant în centralizatorul financiar al ofertei, având în vedere că oricum ofertantul declarat câștigător
a prezentat în propunerea tehnică un număr mai mare de agenți de securitate decât 3 pentru fiecare post de
pază, reprezintă un argument care nu a fost verificat de autoritatea contractantă pentru a se putea
concluziona că reprezintă doar un viciu de formă, iar pe de altă parte, nu justifică concluzia că prin
solicitarea de clarificări şi acceptarea justificărilor primite prin adresa de răspuns, autoritatea contractantă, în
virtutea principiului asumării răspunderii, ar fi respectat Decizia civilă nr. x/02.06.2020 emisă de Curtea de
Apel Bucureşti, sub aspectul prezentării argumentate a tuturor considerentelor pentru care o astfel de ofertă,
din perspectiva celor invocate prin contestaţie, este în măsură să susţină obiectul contractului conform
cerinţelor avute în vedere de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire, fără însă a constitui, în
acelaşi timp, o veritabilă completare a ofertei iniţiale prin răspunsurile la solicitările de clarificări, prin
realizarea unei reale analize a documentelor ofertei prin raportare la cerinţele concrete impuse pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică.
Având în vedere aceste considerente, elementele de cost ce derivă din modalitatea de asigurare a
personalului de pază rezultat din răspunsul la clarificări, Curtea va obliga autoritatea contractantă să reia
procedura de la etapa de analiză şi verificare a propunerilor financiare aparţinând ofertantului clasat pe locul
I - ... S.R.L. şi în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.(1) din HG nr.935/2019 şi cele ale art.114-
art.115, art.120-art.123 din Codul muncii (privind remuneraţia muncii prestate de angajat, cu respectarea
duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare).
4.3.3.2.3. În ce privește critica privind oferta clasată pe locul II - X S.R.L.
Curtea reține, în primul rând, că prin Decizia civilă nr.x/02.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal (dosar nr. x/2/2020), autoritatea contractantă a
fost obligată să reevalueze și oferta clasată pe locul al II-lea raportat la dispoziţiile legale privind salariul de
bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă şi a muncii suplimentare.
În executarea acestei decizii, autoritatea contractantă a solicitat clarificări ofertantului X S.R.L., prin
Adresa nr.N2-2/3118/22.06.2020, la care acesta a răspuns prin Adresa nr.3/24.06.2020, la care a anexat ca
documente anexe „Fundamentare preț/post pentru serviciile de pază raportat la dispozițiile legale pentru
salariul de bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă și a muncii suplimentare post
24 ore”, și „Fundamentare preț/post pentru serviciile de pază raportat la dispozițiile legale pentru salariul de
bază minim brut garantat în plată, durata legală a timpului de muncă și a muncii”, precizând că răspunsurile
prezentate nu modifică conținutul ofertei depuse.
Prin Contestația înregistrată la data de 07.07.2020, contestatoarea a formulat critici de netemeinicie și
cu privire la oferta aparținând societății X SRL, susținând, în esență, că autoritatea contractantă nu a verificat
oferta financiară a acestui ofertant din perspectiva respectării dispozițiilor art.43-44 din Codul muncii
privind cheltuielile de transport şi cazare ale angajaţilor sau indemnizaţiile de delegare și ale art.85 din
Legea nr.76/2002 privind acordarea ajutorului de stat, precum și sub aspectul îndeplinirii cerinței privind
dovada deținerii dispeceratului si a echipajelor de intervenție.
Consiliul nu a analizat aceste critici în decizia contestată, motivând că, urmare a faptului că oferta
Unity Security SRL a fost în mod corect declarată câștigătoare, nu se mai impune analizarea criticilor
contestatoarei cu privire la oferta situată pe locul II, nemaiavând relevanță în soluționarea cauzei.
O astfel de modalitate de înlăturare a criticilor îndreptate împotriva ofertei situate pe locul al doilea
pentru lipsa de interes nu este conformă, pe de o parte, principiului prevăzut de dispozițiile art.27 alin.(5) lit.
b) din Legea nr. 101/2016 privind exigenţele formale ale hotărârii cu referire la necesitatea analizării motivat
în fapt şi în drept a susţinerilor esenţiale ale contestatoarei, iar pe de altă parte, încalcă principiile egalităţii
de tratament şi transparenţei în achiziţiile publice prevăzute de art. 2 alin.(2) din Legea nr. 98/2016, în
condiţiile în care lipsa de interes în analizarea unei contestaţii sau critici din contestaţia îndreptată împotriva
unui ofertant situat pe un loc superior faţă de contestator urmează a fi verificată din perspectiva calităţii de
persoană vătămată, astfel cum această sintagmă este reglementată de dispozițiile art. 3 alin.(1) lit. f) şi alin.
(3) din Legea nr.101/2016.
Din această perspectivă, considerentele pentru care Consiliul a constatat că nu se impune analizarea
pe fond a criticilor referitoare la ofertantul situat pe locul al II-lea nu sunt corespunzătoare prevederilor
legale menţionate, având în vedere că petenta-contestatoare păstrează în continuare calitatea de persoană
vătămată, în condiţiile în care a fost dispusă reevaluarea ofertantului situat pe primul loc, conform celor
113
reţinute anterior, iar pe de altă parte, petenta-contestatoare nu a fost exclusă din procedură printr-o
hotărâre/act administrativ definitiv/ă.
Prin urmare, se impune înlăturarea acestor considerente şi analiza pe fond a criticilor invocate cu
privire la oferta societății X S.R.L., situată pe locul al II-lea în procedura de atribuire.
Curtea reține că prin Contestaţia înregistrată la data de 07.07.2020, petenta-contestatoare a susținut că
ofertantul situat pe locul al II-lea nu ar fi justificat costurile legate de plata orelor suplimentare, plata orelor
la sfârşit de săptămână, a sporului aferent zilelor de sărbători legale, a calculaţiei legate de indemnizaţia
concediului de odihnă, arătând, în esenţă, că deşi ofertantul situat pe locul al II-lea a redus programul de
lucru pe timp de noapte cu 1 oră, sens în care - în „Fundamentarea preţului/post permanent 24 ore” din data
de 10.03.2020, menţinută şi în Răspunsul din 24.06.2020 la solicitarea de clarificări -, pentru sporul de
noapte a indicat valoarea de „0 lei”, propunerea sa financiară nu respectă dispoziţiile legale privind salariul
de bază minim brut garantat în plată, luând în considerare, pe de o parte, că reducerea acestui program de
lucru cu o oră pe timp de noapte conduce implicit şi la diminuarea programului de lucru la 160,83 ore/lună
faţă de 167,333 ore/lună, care este programul normal de lucru reglementat de art.1 alin.(1) din HG nr.
935/2019, deşi diminuarea programului de lucru nu trebuie să conducă la scăderea salariului de bază, astfel
încât tariful orar este de 13,87 lei, iar nu de 13,33 lei, cum a indicat ofertantul, fiind astfel diminuat artificial
calculul sporului de week-end, cu încălcarea prevederilor art. 137 alin.(2) şi alin.(3) din Codul muncii,
calculul sporului pentru zilele de sărbători legale, conform art. 139 şi art.142 din Codul muncii şi calculul
indemnizaţiei de concediu de odihnă, conform art. 144-146 şi art. 150 din Codul muncii.
Referitor la aceste aspecte, Curtea reţine că prin Răspunsul la clarificări nr.3 din 24.06.2020, având
anexate „Calculația de preț pentru 1 post de pază permanent 24 ore/lună” și „Calculația de preț pentru 1 post
de pază permanent 8 ore/lună”, X S.R.L. a clarificat aceste aspecte, indicând modul în care a înțeles să își
constituie oferta din perspectiva acestor cerințe, iar prin Procesul nr.N 2-2 3236/25.06.2020, comisia de
evaluare a verificat oferta ofertantului de pe locul II și răspunsul la clarificări, reținând că a justificat modul
de elaborare a propunerilor financiare raportat la dispozițiile legale privind salariul de bază minim brut
garantat în plată, durata legală a timpului de muncă și a muncii suplimentare.
Astfel, contrar susținerilor petentei-contestatoare conform cărora, având în vedere opțiunea
ofertantului de pe locul II cu privire la sporul de noapte și tariful orar calculat în raport cu aceasta, tariful
orar este de 13,87 lei și nu de 13,33 lei, cum a indicat acest ofertant -, Curtea constată că prin Procesul verbal
de evaluare a ofertei financiare, comisia de evaluare a reținut, cu privire la sporul de noapte, că X S.R.L. a
optat pentru varianta prevăzută de art.126 lit.a) din Codul muncii (de reducere a programului cu o oră pe
noapte), rezultă 245 ore reduse / 8 luni / post = 30,63 ore reduse / lună / post
245 zile lucrătoare x 24 ore x 5 posturi = 29.400 ore
29.400 ore : 8 luni = 3.675 ore / lună / 5 posturi = 735 ore / lună / post
735 ore / post / lună : 167,333 ore (norma legală de lucru conform Hotărârii nr.937/2018) = 4,39
agenți necesari / post permanent

30,63 ore reduse / 167,333 ore / agent = 0,18 agenți pentru acoperirea celor 30,63 ore rezultate din
reducerea programului de lucru pentru tura de noapte cu 1 oră
0,18 agenți x 167,333 ore = 30,12 ore prestate
4,39 + 0,18 = 4,57 agenți / post
735 ore lună / post: 4,57 agenți / post = 160,83 ore / agent / lună
Astfel, s-a reținut că, având în vedere că programul de lucru se reduce pentru tura de noapte cu 1 oră,
rezultă că un agent de securitate prestează un număr de 160,83 ore (medie) lună, fără a i se reduce salariul
167,333 ore norma legală lunară – 160,83 ore lucrate de un agent lunar = 6,50 ore/lună
În continuare, s-a reținut că pentru acoperirea diferenței de 6,50 ore s-a prevăzut un număr de 0,18
agenți de securitate / post suplimentar iar calculația tarifului onorariu / post s-a realizat raportat la un număr
de 4,57 agenți / post (4,39 agenți/post necesar + 0,18 agenți post suplimentar pentru reducerea programului
de lucru pe timp de noapte).
Față de acestea și având în vedere că în formularul de ofertă este prevăzut un număr de 4,57 agenți /
post și un număr de 160,83 ore / lună / agent, în baza căruia s-a calculat tariful orar, se reține că au fost
respectate dispozițiile legale sporul de noapte.

114
 Totodată, în raport de cele reținute, având în vedere că salariul minim este de 13,33 lei/oră, și nu de
13,87 lei, nu pot fi reținute susținerile petentei-contestatoare privind diminuarea artificială a calculului
sporului de weekend, a calculului sporului pentru zilele de sărbători legale, respectiv a calculului
indemnizaţiei de concediu de odihnă.
Curtea mai reține că, prin contestaţia formulată împotriva ofertei depuse de ofertantul clasat pe locul
al II-lea, petenta a susținut că nu a fost verificat modul în care ofertantul ar fi dovedit indisponibilizarea
sumei aferente deducerii aplicate la tariful orar cu referire la aplicarea dispozițiilor art. 43-44 din Codul
muncii, în contextul în care deşi operatorul economic ofertant are sediul în judeţul Mureş, iar niciunul dintre
angajaţii acestuia desemnaţi pentru executarea contractului nu are domiciliul în Bucureşti, ar fi inclus
cheltuielile de transport şi de cazare ale angajaţilor ori a indemnizaţiei de delegare.
Cu privire la aceste critici, se reţine că aceste aspecte au fost reţinute şi în decizia civilă definitivă
menţionată anterior, astfel încât revenea autorităţii contractante, prin comisia de evaluare, obligaţia de a
realiza reevaluarea ofertei acestui operator economic sub aspectul expres menţionat în cuprinsul
considerentelor acestei decizii, obligaţie a cărei îndeplinire nu a fost realizată întocmai.
Cu privire la această situație, Curtea precizează că are caracter obligatoriu nu numai dispozitivul
deciziei definitive a instanţei de contencios administrativ şi fiscal adoptată în prima fază administrativă a
procedurii de atribuire, ci şi considerentele decizorii care au determinat admiterea plângerii iniţial formulate
în cadrul acestei proceduri, hotărârea judecătorească având caracter obligatoriu inclusiv cu privire la această
parte a ofertei financiare a operatorului economic contestat, astfel încât autoritatea contractantă să justifice în
mod obiectiv respectarea întocmai a principiilor generale aplicabile în materia achiziţiilor publice, în acord
cu prevederile art. 430-431 C.proc.civ. şi art. 2 alin.(2) din Legea nr.98/2016, nefiind permisă continuarea
procedurii fără verificarea tuturor aspectelor apreciate a fi necesar realizate prin hotărâre judecătorească
definitivă, ale cărei considerente sunt în egală măsură obligatorii.
Totodată, prin contestaţia formulată împotriva modului de evaluare a ofertei clasată pe locul al
doilea, petenta a invocat faptul că deși pentru deducerea aplicată tarifului orar, ofertantul a invocat existența
Convenției nr.34219/31.10.2019 analizând însă comparat dispoziția privind stabilirea dreptului de finanțare
a subvenției pentru această convenție cu declarația pentru personalul desemnat pentru executarea
contractului, ar rezulta că numai pentru angajatul Xx ofertantul urmează a încasa ajutorul de stat prevăzut de
art.85 din Legea nr. 76/2002 şi nu pentru 5 angajaţi, astfel cum a susţinut în Fundamentarea preţului-post
permanent 24 ore din 10.03.2020, respectiv nu ar fi fost probată provenienţa sumelor subvenţionate pentru
celelalte patru persoane încadrate cu respectarea acestor prevederi normative şi nici motivul pentru care nu a
implicat aceste persoane în executarea efectivă a contractului, astfel încât să fie respectate principiile
concurenţei loiale şi a tratamentului egal, în vederea verificării modului în care acest ofertant şi-a format
preţul şi a procedat la corelarea elementelor de cost cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini, comisia de
evaluare, încălcând prevederile art. 139 din HG nr. 395/2016.
Cu privire la aceste critici, Curtea reţine că sunt fondate în condiţiile în care astfel cum s-a reţinut şi
în privinţa criticilor analizate anterior, prin Decizia civilă nr. x/02.06.2020 pronunaţtă de Curtea de Apel
Bucureşti, Secţia a VIII-a CAF, definitivă în dosarul nr. x/2/2020, a fost stabilită prin considerentele
acesteia, obligatorii pentru autoritatea contractantă şi ofertantul în cauză a cărei ofertă a fost contestată
anterior, obligaţia de reevaluare a acestei oferte inclusiv cu privire la modul de deducere aplicată asupra
tarifului orar de acest ofertant, cu referire la existenţa Convenţiei nr.34219/31.10.2019, prin analiza
comparată a dispoziţiei privind stabilirea dreptului de finanţare a subvenţiei pentru această convenţie cu
Declaraţia privind personalul desemnat să execute contractul, în condiţiile în care pentru angajatul menţionat
şi în prezenta plângere/contestaţie, ofertantul urmează a încasa ajutorul de stat prevăzut de aceste dispoziţii
legale - art. 85 din Legea nr.76/2002, iar nu pentru 5 angajaţi astfel cum s-a susţinut prin Fundamentarea
preţului-post perm 24 ore din 10.03.2020, aspect neluat în considerare de autoritatea contractantă prin
solicitările de clarificări solicitate ofertantului în cauză, deşi considerentele sunt decizorii şi se impun cu
aceeaşi forţă juridică ca şi dispozitivul, fiind parte din hotărârea judecătorească definitivă, neavând relevanţă
că această parte a necesităţii de reevaluare a ofertei în cauză nu se situează topografic în cuprinsul
dispozitivului deciziei menţionate în condiţiile în care aceasta este obligatorie în integralitate.
Curtea, reținând că din probele administrate în cauză nu rezultă verificarea anterioară a aspectelor
contestate cu privire la oferta situată pe locul II, constată admisibilitatea acestor critici în raport de Decizia
nr.66/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în CDCD, totodată, reține că, deși prin Decizia
115
civilă nr.x/02.06.2020 a Curții de Apel București, autoritatea contractantă a fost obligată să analizeze şi să
verifice elementele de cost avute în vedere la fundamentarea preţului ofertat, pentru a nu fi încălcate
dispoziţiile prevăzute de legislaţia muncii, autoritatea contractantă nu a verificat aceste aspecte, având în
vedere, de asemenea, că în răspunsul la clarificări ofertantul clasat pe locul II nu a justificat costurile privind
cheltuielile de transport şi cazare ale angajaţilor sau indemnizaţiile de delegare și nici cele privind acordarea
ajutorului de stat, în vederea respectării principiilor tratamentului egal şi al transparenţei, aşa cum sunt
prevăzute de dispoziţiile art.2 alin.(2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, autoritatea
contractantă va fi obligată să reia procedura de la etapa de analiză şi verificare a propunerilor financiare a
ofertei aparţinând ofertantului clasat pe locul II - X S.R.L., raportat la dispoziţiile art.43-44 alin.(2) din
Codul muncii (privind cheltuielile de transport şi cazare ale angajaţilor sau indemnizaţiile de delegare), şi în
ceea ce priveşte prevederile art.85 din Legea nr.76/2002 (privind acordarea ajutorului de stat), cu respectarea
considerentelor Deciziei civile nr.x din 02.06.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios
Administrativ şi Fiscal.
În ceea ce priveşte aspectul îndeplinirii cerinței privind dovada deținerii dispeceratului si a
echipajelor de intervenție, Curtea constată că autoritatea contractantă nu a procedat la analiza împrejurării
legate de retragerea sprijinului subcontractantului Romanian Security Systems SRL, astfel încât, va obliga
autoritatea contractantă să procedeze şi la verificarea îndeplinirii cerinţelor tehnice a ofertei aparţinând
ofertantului clasat pe locul II - X S.R.L.
Astfel, se reţine că prin contestaţia formulată, petenta, referitor la acelaşi ofertant, a susţinut că pe
parcursul soluţionării cauzei înregistrate sub nr. x/2/2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a
Contencios administrativ și fiscal, autoritatea contractantă a luat act de existenţa unui înscris prin care
această societate indicată ca subcontractant de ofertantul situat pe locul al II-lea îşi retrage sprijinul pentru
serviciile subcontractate în procedura de atribuire, iar acest ofertant nu ar mai întruni cerinţa privind
capacitatea tehnică şi/sau profesională în privinţa serviciilor de monitorizare şi intervenţie rapidă, autoritatea
contractantă având obligaţia de a clarifica acest aspect pentru care nu se mai pot justifica nici costurile
ocazionate de aceste servicii, situaţie în care propunerea tehnică nu ar fi mai conformă.
Referitor la această critică, Curtea reţine că petenta a ataşat contestaţiei adresate Consiliului, adresa
emisă de societatea indicată drept subcontractant în procedura de atribuire aflată în litigiu, prin care a
comunicat ofertantului că nu mai poate presta serviciile de monitorizare şi intervenţie pentru care au fost
declaraţi ca subcontractanţi, iar autoritatea contractantă, prin punctul de vedere exprimat la CNSC, a arătat
că prin Decizia civilă nr. x din 02.06.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios
Administrativ şi Fiscal, menţionată anterior, a fost menţinută în această privinţă evaluarea acestui ofertant,
prin urmare nefiind obligatorie reevaluarea şi cu privire la această împrejurare.
O astfel de susţinere a intimatului-autoritate contractantă nu poate fi reţinută, în condiţiile în care prin
considerentele acestei decizii definitive, instanţa de contencios administrativ a reţinut pe de o parte că aceste
critici nu ar fi fost formulate prin contestaţia adresată iniţial Consiliului, în primul ciclu procesual al
procedurii de achiziţie, iar pe calea plângerii nu pot fi invocate alte motive decât acelea invocate prin
contestaţia formulată în termenul prevăzut de lege, conform art. 30 alin.(2) din Legea nr. 101/2016, prin
urmare nefiind înlăturate aceste critici urmare a realizării unei analize pe fond a acestora, în contextul în care
acestea nu puteau face obiectul acestor critici deduse spre soluţionare în limitele procedurale prevăzute de
lege, iar, pe de altă parte, din analiza actelor administrative prin care autoritatea contractantă a efectuat
evaluarea/reevaluarea acestui ofertant, nu rezultă dacă într-adevăr a verificat conformitatea ofertei acestuia şi
din această perspectivă, sens în care se impune o clarificare a acestei oferte şi din această perspectivă, cu
privire la care din probele administrate în cadrul documentaţiei nu rezultă că într-adevăr a fost analizată pe
fond o astfel de împrejurare nouă, intervenită după prima evaluare, deşi era obligatorie conform prevederilor
art. 207 alin.(1) din Legea nr. 98/2016 şi a Deciziei nr. 66/2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, completul competent pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, care a statuat în sensul că „În
interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 și art. 134 alin. (1) din Normele
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 28 alin. (1)
din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție
publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii,
116
precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu
modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma
controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de
judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a
demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor
anterioară.”
În acelaşi timp, menţiunea „menţine în rest Decizia CNSC” din cuprinsul Deciziei civile nr. x din
02.06.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal nu poate fi
interpretată în mod formal, ci numai prin referire la conţinutul concret al considerentelor decizorii care au
determinat admiterea plângerii formulată de aceeaşi petentă, dar şi prin luarea în considerare a împrejurării
că prin decizia CNSC menţinută astfel nu au fost analizate astfel de critici, care de altfel nici nu au fost
invocate prin contestaţia adresată autorităţii administrativ-jurisdicţionale, aspect reţinut cu autoritate de lucru
judecat prin decizia definitivă menţionată anterior.
4.3. Temeiul legal
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.32 şi art. 34 din Legea nr. 101/2016, Curtea va admite
plângerea formulată de petenta A S.R.L. împotriva Deciziei CNSC nr.x/C11/1336 din 29.07.2020, va
modifica Decizia CNSC nr.x/C11/1336 din 29.07.2020 şi, rejudecând, va admite în parte contestaţia
formulată de A S.R.L., va anula Comunicările privind rezultatul procedurii nr.X şi în parte Procesul verbal
de evaluare financiară nr.N2-2/3236/25.06.2020 şi Raportul procedurii de atribuire nr.X/25.06.2020 în partea
referitoare la evaluarea ofertelor ... S.R.L. şi X S.R.L., obligând autoritatea contractantă să reia procedura de
la etapa de analiză şi verificare a propunerilor financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe locul I - ... S.R.L.,
în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art.78 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 448/2006, modificată şi
completata prin OUG nr. 60/2017 (privind obligaţiile de plată a contribuţiei fondului de handicap), precum şi
a dispoziţiilor art.1 alin.(1) din HG nr.935/2019 şi cele ale art.114-art.115, art.120-art.123 din Codul muncii
(privind remuneraţia muncii prestate de angajat, cu respectarea duratei timpului de muncă şi a muncii
suplimentare), şi locul II - X S.R.L., raportat la dispoziţiile art.43-44 alin.(2) din Codul muncii (privind
cheltuielile de transport şi cazare ale angajaţilor sau indemnizaţiile de delegare) şi ale art.85 din Legea
nr.76/2002 (privind acordarea ajutorului de stat), cu respectarea considerentelor Deciziei civile nr.x din
02.06.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal (dosar
nr.x/2/2020), precum şi a ofertei aparţinând societăţii X S.R.L. sub aspectul îndeplinirii cerinţelor tehnice,
potrivit considerentelor prezentei decizii, menținând, în rest, decizia contestată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite plângerea formulată de petenta A S.R.L., cu sediul în judeţ Gorj, în contradictoriu cu

intimatul MINISTERUL B – DIRECŢIA ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI ŞI ACHIZIŢII, cu sediul
în Bucureşti, , împotriva Deciziei CNSC nr.x/C11/1336 din 29.07.2020.
Modifică Decizia CNSC nr.x/C11/1336 din 29.07.2020 şi, rejudecând:
Admite în parte contestaţia formulată de A S.R.L.
Anulează Comunicările privind rezultatul procedurii nr.X şi în parte Procesul verbal de evaluare
financiară nr.N2-2/3236/25.06.2020 şi Raportul procedurii de atribuire nr.X/25.06.2020 în partea referitoare
la evaluarea ofertelor ... S.R.L. şi X S.R.L.
Obligă autoritatea contractantă să reia procedura de la etapa de analiză şi verificare a propunerilor
financiare aparţinând ofertanţilor clasaţi pe locul I - ... S.R.L., în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor
art.78 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 448/2006, modificată şi completata prin OUG nr. 60/2017 (privind
obligaţiile de plată a contribuţiei fondului de handicap), precum şi a dispoziţiilor art.1 alin.(1) din HG
nr.935/2019 şi cele ale art.114-art.115, art.120-art.123 din Codul muncii (privind remuneraţia muncii
prestate de angajat, cu respectarea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare), şi locul II - X
S.R.L., raportat la dispoziţiile art.43-44 alin.(2) din Codul muncii (privind cheltuielile de transport şi cazare
ale angajaţilor sau indemnizaţiile de delegare) şi ale art.85 din Legea nr.76/2002 (privind acordarea
117
ajutorului de stat), cu respectarea considerentelor Deciziei civile nr.x din 02.06.2020 a Curţii de Apel
Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal (dosar nr.x/2/2020), precum şi a ofertei
aparţinând societăţii X S.R.L. sub aspectul îndeplinirii cerinţelor tehnice, potrivit considerentelor prezentei
decizii.
Menţine în rest decizia contestată.
Definitivă.
Pronunţată azi, 19.10.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei
instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

118