Buletin 2024 3 29 2024 6035 6035 2024

MINISTERUL JUSTIŢIEI
OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI
BULETINUL
PROCEDURILOR DE INSOLVENŢĂ
 Citaţii
 Comunicări
 Hotărâri judecătoreşti
 Convocări
 Notificări
 Alte documente emise în cadrul procedurii
de insolvenţă
Nr. 6035 - Vineri, 29.03.2024

BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENŢĂ Nr. 6035/29.03.2024
SUMAR
Index firme supuse publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvență
Județul Arad ..................................................................................................................................................................... 2

Secţiunea I - Profesionişti ................................................................................................................................................... 2
1. Societatea MILENIUM CONSTRUCT SRL .................................................................................................................. 2
Municipiul București ........................................................................................................................................................ 9

Secţiunea I - Profesionişti ................................................................................................................................................... 9
1. Societatea EXPERIMENTAL CONCEPT SRL ............................................................................................................. 9
2. Societatea SIC CONSTRUCT LARI & EDI SRL ........................................................................................................ 10
3. Societatea SINMARK SRL .......................................................................................................................................... 11
Județul Constanța ........................................................................................................................................................... 11

Secţiunea I - Profesionişti ................................................................................................................................................. 11
1. Societatea MINIERA MEDGIDIA SA ......................................................................................................................... 11
Județul Arad
Secţiunea I - Profesionişti
1. Societatea MILENIUM CONSTRUCT SRL, cod unic de înregistrare: 17923540
România Curtea de Apel Timișoara
Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi
Sediul: Municipiul Timișoara, Piața Țepeș Vodă, nr. 2A, jud. Timiș
Dosar nr. 1071/108/2022/a1
Emisă la 27.03.2024
Comunicare decizie civilă nr. 74/A
din data de 19 februarie 2024
Către,-Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, cu sediul în municipiul Timișoara, str. Paris, nr.
2A, jud. Timiș, cod de identificare fiscală: 14942091;
Se comunică alăturat copia Deciziei civile nr. 74/A din data de 19 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara – Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în
dosarul nr. 1071/108/2022/a1, cu privire la societatea debitoare Milenium Construct SRL, cu sediul în municipiul Arad,
str. Episcopiei, nr. 37, jud. Arad, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad sub nr.
J2/1603/2005, având C.U.I. 17923540.
Parafa președintelui instanței, Grefier
Izabela Mitran
*
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2024:022.000074
România Curtea de Apel Timișoara Secția a II-a Civilă
Dosar nr. 1071/108/2022/a1
Cod operator date-2928
Decizia civilă nr. 74/A
Ședința publică din data de 19 februarie 2024
Instanța constituită din:
Președinte: Andreea – Rozalia Bălulescu
Judecător: Oana Sanda Avramescu – Bunea
Grefier: IZABELA MITRAN
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul SCP Falimvest SPRL, fost administrator judiciar al debitoarei
Milenium Construct SRL, în contradictoriu cu intimatacreditoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice
Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad, împotriva Încheierii civile nr. 268 din data de 16
noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 1071/108/2022/a1, având ca obiect procedura insolvenței
– înlocuirea lichidatorului judiciar. La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă, pentru intimata-creditoare, dl
consilier juridic Claudiu Maghici, lipsă fiind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se depuse
la dosar, prin adresa de poștă electronică a instanței, următoarele înscrisuri din partea intimateicreditoare: la data de 29
ianuarie 2024, copie de pe Încheierea civilă nr. 204 din data de 29 martie 2024, pronunțată de Tribunalul Arad în
dosarul nr. 1071/108/2022, prin care s-a deschis procedura falimentului împotriva societății debitoare; la data de 16
februarie 2024, note de ședință cu privire la cererea formulată de apelant, privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și
Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Destinat exclusiv beneficiarilor publicaţiei Buletinul Procedurilor de Insolvenţă pe bază de abonament sau furnizare punctuală în conformitate cu prevederile
HG nr. 460/2005, modificată şi completată prin HG nr. 1881/2006 şi prevederile HG nr. 124/2007
2
Instanța pune în discuție cererea formulată de apelantul SCP Falimest SPRL, privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și
Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
Reprezentantul intimatei-creditoare invocă inadmisibilitatea cererii de sesizare a ÎCCJ, formulată de apelant, arătând că
nu există o chestiune care să fie adusă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra acesteia.
Astfel, reprezentantul intimatei susține că textul legal este foarte clar, în sensul că nu face referire la practician în
insolvență, ci se referă la administrator judiciar provizoriu, respectiv definitiv, iar din hotărârea de deschidere a
procedurii falimentului rezultă în mod clar că apelantul a fost un lichidator judiciar provizoriu.
În deliberare, Curtea respinge cererea de sesizare a Înaltei Curți, motivarea urmând a fi regăsită în considerentele
hotărârii. Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea, în temeiul art. 482
raportat la art. 244 Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului, iar în baza art. 482 raportat la art. 392
Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul intimatei-creditoare solicită respingerea apelului formulat și menținerea hotărârii atacate, în ceea ce
privește schimbarea practicianului în insolvență, sens în care arată că lichidatorul judiciar inițial a fost desemnat doar
provizoriu, nefiind confirmat de către intimată care a solicitat judecătorului sindic să ia act de acest aspect și să
numească un alt lichidator. În ceea ce privește petitul referitor la onorariul practicianului în insolvență înlocuit,
reprezentantul intimatei menționează că lasă soluția la aprecierea instanței, dat fiind faptul că intimata nu a sesizat
judecătorul sindic cu vreo solicitare de reducere a acestui onorariu.
Reprezentantul intimatei-creditoare depune la dosar concluzii scrise și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
În baza art. 482 raportat la art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, fiind lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile
de drept ale cauzei, Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
Curtea,
Deliberând asupra apelului declarat în cauză, constată următoarele:Prin Încheierea civilă nr. 268 din data de 16
noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. 1071/108/2022/a1, Tribunalul Arad a dispus următoarele:
În temeiul art. 57 al. 3 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, a luat act
de desemnarea practicianului în insolvență Expert SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC Milenium
Construct SRL, în baza deciziei creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, publicată în BPI nr.
15842/06.10.2023, noul practician urmând a înlocui astfel pe lichidatorul judiciar numit inițial, SCP Falimvest SPRL; a
constatat că, pentru lichidatorul judiciar nou desemnat, Expert SPRL, creditorul majoritar a stabilit un onorariu de 2000
lei pentru întreaga procedură a falimentului debitoarei; a stabilit în favoarea lichidatorului numit inițial prin Încheierea
civilă nr. 204 din data de 29 martie 2023, SCP Falimvest SPRL Arad, onorariul pentru activitatea efectuată, la nivelul
sumei de 2.000 de lei, și a dispus plata acestei sume din averea debitoarei, iar în cazul lipsei de sume, din fondul de
lichidare, conform OUG nr. 86/2006.
În fapt, Tribunalul Arad, prin judecătorul sindic, a reținut evoluția cronologică a procedurii insolvenței deschise
împotriva debitoarei SC Milenium Construct SRL, observând, în esență, următoarele aspecte: în dosarul de bază nr.
1071/108/2022, prin Încheiere civilă nr. 204 din data de 29 martie 2023, în temeiul art. 145 lit. b din Legea nr. 85/2014,
s-a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei; în temeiul art. 145 alin. (2) din aceeași lege, a fost desemnat
lichidator același practician în insolvență SCP Falimvest SPRL (anterior administrator judiciar confirmat în procedură),
pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de art. 64 din Legea nr. 85/2014; în temeiul art.145 alin. (2) din Legea
nr.85/2014, s-a dispus dizolvarea societății debitoare și s-a pus în vedere lichidatorului să convoace creditorii debitoarei
în vederea confirmării și stabilirii onorariului, obligație neîndeplinită în speță.
În consecință, față de considerentele încheierii de mai sus, judecătorul sindic a apreciat că procedura insolvenței
debitoarei se află în etapa în care nu a fost desemnat definitiv lichidatorul sau confirmat cel numit inițial de către
judecătorul sindic, în mod provizoriu.
De asemenea, prima instanță a constatat că, în BPI nr. 15842/06.10.2023, a fost publicat anunțul privind decizia
creditorului care deține mai mult de 50 % din valoarea creanțelor, de schimbare a lichidatorului judiciar provizoriu și
numirea, în calitate de lichidator judiciar, a Expert SPRL.
În continuare, Tribunalul a reținut că, potrivit art. 57 al. 3 din aceeași lege, creditorul care deține mai mult de 50% din
valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator
judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme
administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu și să îi stabilească onorariul, iar potrivit art. 57 al. 12,
dacă adunarea creditorilor a infirmat administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, înainte de a-i fi stabilit onorariul,
pentru activitatea desfășurată până la data infirmării, onorariul va fi stabilit de către judecătorul-sindic în conformitate
cu criteriile stabilite de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, din suma aprobată urmând a fi scăzut onorariul aprobat cu titlu provizoriu prin hotărârea judecătorească
privind desemnarea, dacă a fost încasat.
Apreciind îndeplinite condițiile prev. de art. 57 al. 3 din Legea insolvenței, întrucât creditorul majoritar, care deține
99,75 % din totalul creanțelor înscrise în tabel, nu a confirmat pe practicianul în insolvență SCP Falimvest SPRL, ci a
desemnat un alt practician care să ocupe poziția de lichidator judiciar în cauză, judecătorul sindic a luat act de această
confirmare.
De asemenea, în baza art. 57 al. 12 din legea insolvenței, coroborat cu art. 39 al. 4 din Legea nr. 85/2014, a dispus în
sensul celor de mai sus cu privire la onorariul practicianului înlocuit.
Împotriva încheierii menționate, a declarat apel, la data de 18 decembrie 2023, practicianul în insolvență SCP Falimvest
3
SPRL, fost lichidator judiciar al debitoarei, care a solicitat desființarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, să se dispună
respingerea cererii de înlocuire a lichidatorului judiciar.
De asemenea, a solicitat suspendarea efectelor încheierii atacate, în temeiul art. 43 alin. 5 lit. g) raportat la art. 450
NCPC, precum și obligarea intimatei-creditoare la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, apelantul a criticat pentru netemeinicie și nelegalitate hotărârea atacată.
Cu privire la onorariu, acesta a apreciat că judecătorul sindic a stabilit în mod injust un onorariu de 2000 de lei în
favoarea sa, deși prin Sentința civilă din 20.04.2022 s-a dispus deschiderea procedurii și a fost numit în mod provizoriu,
cu un onorariu provizoriu de 5000 lei pentru întreaga procedură, iar prin hotărârea adunării generale a creditorilor din
data de 22.06.2022, a fost confirmat de creditorul majoritar, cu un onorariu provizoriu de 5.000 de lei pentru întreaga
procedură.
Având în vedere aceste aspecte, apelantul a apreciat că onorariul minim ce i se cuvine este de 5.000 de lei, fiind aprobat
de judecător și de creditori.
De asemenea, apelantul-practician a arătat că, potrivit art. 43 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2014, există o singura
sentință de deschidere a procedurii, la lit. c) din același articol arătându-se că există încheiere de dispunere a intrării în
faliment și nu încheiere de deschidere a procedurii falimentului.
Sentința de deschidere a procedurii falimentului există atunci când se solicită direct deschiderea procedurii falimentului,
în acest caz putându-se vorbi de lichidator provizoriu.
Apelantul-practician a arătat că în cadrul procedurii și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de Legea nr. 85/2014, a
depus rapoartele și a respectat dispozițiile judecătorului sindic, iar din rapoartele depuse rezultă că s-a conformat și
solicitărilor creditorului, răspunzând în cadrul procedurii colective prin rapoartele depuse la dosar.
Totodată, apelantul a arătat că, în data de 27.02.2023, adunarea generală a creditorilor a aprobat propunerea de intrare în
faliment a debitoarei, fără a solicita înlocuirea practicianului în insolvență odată cu deschiderea falimentului, creditorul
putând propune numirea unui administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu doar prin cererea de deschidere a
procedurii; iar în data de 29.03.2023 a fost admisă propunerea practicianului în insolvență, de intrare în faliment,
sentința fiind definitivă, neatacată de creditoare.
Apelantul a precizat că Legea nr. 85/2014 face referire de mai multe ori la „deschiderea procedurii”, fără a specifica
dacă este vorba de insolvență sau faliment, ori în lipsa precizării din partea legiuitorului, nu se poate înțelege altceva
decât momentul inițial, când s-a deschis dosarul și a debutat procedura, atunci existând și singura sentință de deschidere
fie de procedură generală, fie simplificată. Raportat la modul de redactare și interpretare a dispozițiilor legale privind
numirea, confirmarea, necesitatea unei noi confirmări la intrarea în faliment, apelantul a reiterat cererea de adresare a
unei întrebări preliminare către ÎCCJ-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a se afla câte
deschideri există, dacă noțiunea de „administrator/lichidator” se referă la deschiderea procedurii simplificate sau
generale, în funcție de care se numește inițial administrator sau lichidator judiciar provizoriu, sau există și alte
deschideri sau doar trecere în faliment, cum se arată în art. 43 al 5 lit. c) din Legea nr. 85/2014.
Evidențiind conținutul dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza I din Legea nr. 85/2014, apelantul a învederat faptul că
acest text de lege instituie o veritabilă competență exclusivă în sarcina judecătorului-sindic de a desemna
administratorul judiciar/lichidatorul judiciar provizoriu, precum și vocația creditorului sau a debitorului de a propune
practicianul în insolvență prin cererile de deschidere a procedurii.
Apelantul a arătat că până de curând practica Tribunalului Arad a fost de a păstra în funcția de lichidator la dispunerea
intrării în faliment în baza art. 145 alin. 2, a administratorului judiciar confirmat de către adunarea generală a
creditorilor conform art. 57 și de a nu proceda la mijlocul procedurii la renumirea provizorie a practicianului în
insolvență deja confirmat, solicitând o nouă confirmare, fără ca cineva să fi propus un alt practician conform art. 45,
sens în care apelantul a depus, cu titlu exemplificativ, Sentințele civile pronunțate în următoarele dosare: nr.
2504/108/2013 (Sentința 868/10.2019), nr. 924/108/2021 (Sentința 481/9.06.2022), nr. 2464/108/2021 (Sentința
389/12,05.2022), nr. 3248/108/2022 (Sentința 526/2023 25.10.2023).
În opinia apelantului, confirmarea practicianului în insolvență la dispunerea intrării în faliment s-ar impune doar în
situația practicianului în insolvență care din varii motive nu a fost confirmat anterior, în caz contrar dispozițiile legale
neavând sens, nefiind reglementată de Legea nr. 85/2014 o altă procedură de numire a unui lichidator provizoriu decât
cea indicată în art. 45, la propunerea debitorului, respectiv a creditorului, prin cererea de deschidere a procedurii.
Totodată, apelantul-practician a arătat că pe parcursul procedurii și-a îndeplinit întotdeauna obligațiile, a depus toate
rapoartele la timp și a răspuns la toate solicitările instanței, procedura desfășurându-se prin intermediul instanței și nu
direct prin apelarea și interpelarea lichidatorului de către creditoare fără a adresa instanței vreo cerere în acest sens care
să îi fie pusă în vedere lichidatorului care trebuie să aibă o poziție neutră, legală, iar creditorul, dacă ar fi avut un real
interes în recuperarea creanțelor sale, ar fi întreprins demersuri directe înainte de deschiderea procedurii.
De asemenea, apelantul a învederat că, potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, deși în orice stadiu al procedurii,
din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din
valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, judecătorul-sindic îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul
judiciar, această măsură se poate dispune în cursul procedurii numai pentru motive temeinice.
Apelantul a arătat că aceste motive temeinice trebuie să fie altele decât voința discreționară a creditorilor care dețin
majoritatea creanțelor din procedură ori a creditorului majoritar, altminteri textul de lege ar fi inutil reglementat.
În același timp, apelantul a menționat că imperativul adoptării unei poziții de neutralitate și imparțialitate de către
practicianul de insolvență, care poate veni în contradicție la un moment dat cu interesele patrimoniale ale creditorilor
4
sau ale creditorului majoritar, a determinat legiuitorul să adopte acest art. 57 alin. (4) și să împiedice
creditorii/creditorul majoritar să obțină înlocuirea practicianului în insolvență oricând în cursul procedurii, prin simpla
manifestare discreționară de voință.
Prin urmare, a arătat că, după confirmarea, la debutul procedurii, a unui practician în insolvență, în funcția de lichidator
sau administrator judiciar, înlocuirea ulterioară a acestuia, în cursul procedurii, se poate dispune numai de către
judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea creditorilor/creditorului majoritar, dar numai pentru motive temeinice
concrete, ce țin de buna desfășurare a procedurii insolvenței, altele decât voința discreționară a creditorilor, aceasta fiind
și opinia îmbrățișată de președinții secțiilor specializate ale curților de apel, consemnată în minuta din 13-14.06.2016,
atașată apelului.
Apelantul-practician a susținut că în toată această perioada a activității sale și-a îndeplinit obligațiile legale, nefiind
nicio obligație pusă în sarcina sa de către judecătorul sindic pe care să nu și-o îndeplinească și a depus la dosarul de
fond rapoartele din care rezultă că a efectuat toate demersurile solicitate de ANAF, a clarificat situația sumelor și a
faptului că a solicitat la rândul său contabilității debitoarei să comunice situația activelor circulante fără să primească
însă răspuns, raportul privind activitatea desfășurată în perioada 19.09.2023-16.10.2023 fiind publicat în BPI nr 16555
din 17.10.2023.
Referitor la susținerile reprezentantului ANAF, cuprinse în încheierea din data de 12.10.2023, respectiv că a solicitat
înlocuirea administratorului judiciar față de stadiul dosarului, întrucât i-ar fi solicitat apelantului-practician în repetate
rânduri să-și îndeplinească atribuțiile, însă acesta nu le-a dus la îndeplinire, apelantul a precizat următoarele aspecte:
- reprezentantul ANAF a comunicat administratorului judiciar, în data de 07.12.2022, adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/05.12.2022.
- în raportul de activitate din data de 12.12.2022, referitor la adresa nr. ARG-DEX 6219/ad/05.12.2022, emisă de AJFP
Arad, administratorul judiciar preciza faptul că debitoarea nu a avut activitate din data de 01.01.2017, până la data
formulării cererii de deschidere a insolvenței; din suma precizată în adresă, o parte, respectiv 753.600 lei, este creanța
deținută împotriva SC Axum Consulting SRL, societate aflată în insolvență în dosarul nr. 1730/108/2015 al
Tribunalului Arad;
- situația debitului față de SC Axum Consulting SRL reiese din balanța de verificare întocmită la data de 31.12.2021 și
comunicată administratorului judiciar de către societatea de contabilitate în data de 04.04.2022;
- în raportul de activitate din data de 19.01.2023, administratorul judiciar preciza faptul că adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/05.12.2022, emisă de AJFP Arad, a fost comunicată departamentului contabil al debitoarei, cu solicitarea de a
prezenta componenta activelor circulante existente în balanța de verificare a SC Milenium Construct SRL la data de
31.03.2022;
- reprezentantul ANAF a comunicat administratorului judiciar, în data de 22.12.2022, adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/21.12.2022, prin care solicita informații referitoare la demersurile efectuate pentru recuperarea sumei de
753.600 lei și stadiul de recuperare a acesteia;
- suma de 753.600 lei este datorată de către o societate aflată în procedura insolvenței din 02.07.2015, conform
încheierii civile nr. 193; astfel, în baza dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii
insolvenței sunt suspendare toate acțiunile de executare pentru realitatea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor
sale;
- în raportul de activitate din data de 29.05,2023, lichidatorul judiciar preciza, referitor la Adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/05.12.2022, că a fost comunicată în data de 19.01.2023 societății Conta Ro SRL, cu solicitarea de a preciza
componenta activelor circulante existente în balanța de verificare a SC Milenium Construct SRL, la data de 31.03.2023,
însă până la data raportului menționat, lichidatorul judiciar nu a primit documentele solicitate;
- în raportul de activitate din data de 26.06.2023, lichidatorul judiciar preciza faptul că, în data de 21.06.2023, a solicitat
din nou societății Conta Ro SRL informații cu privire la componenta activelor circulante existente în balanța de
verificare a SC Milenium Construct SRL la data de 31.03.2023, însă până la data raportului, lichidatorul judiciar nu a
primit documentele solicitate;
- reprezentantul ANAF a comunicat lichidatorului judiciar, în data de 31.07.2023, adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/2/28.07.2023, prin care solicita informații referitoare la demersurile efectuate pentru recuperarea sumei de
753.600 lei și stadiul de recuperare a acesteia;
- în raportul de activitate din data de 22.08.2023, lichidatorul judiciar preciza, referitor la Adresa nr. ARG-DEX
6219/ad/28.07.2023, primită în data de 31.07.2023, că aceasta a fost comunicată, în data de 08.08.2023, societății Conta
Ro SRL, cu solicitarea de a preciza componenta activelor circulante existente în balanța de verificare a SC Milenium
Construct SRL, la data de 31.03.2023, însă până la data raportului, lichidatorul judiciar nu a primit documentele
solicitate;
- așa cum a arătat în raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei SC
Milenium Construct SRL, debitoarea nu a avut activitate în perioada cuprinsă între data de 01.01.2017 și data formulării
cererii de deschidere a insolvenței, toate sumele fiind astfel prescrise la data intrării debitoarei în insolvență, respectiv
20.04.2022.
În continuare, apelantul a menționat că, la data formulării cererii de deschidere a insolvenței, debitoarea SC Milenium
Construct SRL înregistra datorii către ANAF în cuantum de 357.598 lei. A urmat un control din partea acestei instituții
și s-a ajuns la suma de 1.008.789 lei, deoarece s-a făcut impunere din oficiu, pentru că societatea de contabilitate nu a
mai depus declarațiile fiscale obligatorii.
5
Apelantul a precizat că, până la intrarea în insolvență, AJFP Arad s-a rezumat doar la calcularea de majorări și
penalități, deși avea la îndemână Codul de procedură fiscală, apelantul evidențiind, în acest sens, dispozițiile art. 236
alin. 1), 5) și 9) din acest cod.
În consecință, apelantul-practician a evidențiat faptul că AJFP Arad nu a făcut dovada demersurilor de recuperare a
sumei de 753.600 lei de la SC Axum Consulting SRL, care ar fi acoperit toate datoriile debitoarei SC Milenium
Construct SRL, precum și împrejurarea că lichidatorul judiciar a pus la dispoziția creditorilor toate documentele emise
în cadrul procedurii insolvenței, prin publicarea acestora în BPI, dar a adus și clarificări punctuale la toate solicitările
creditoarei AJFP Arad.
Apelantul-practician a apreciat că, de fapt, creditorul bugetar solicită înlocuirea sa fără a învedera instanței vreun motiv
temeinic, făcând, astfel, un abuz de putere care nu poate fi validat de judecătorul sindic.
De asemenea, a arătat că a fost confirmat de creditorul majoritar în cadrul adunării generale a creditorilor din data de
22.06.2022, astfel că în speță nu este vorba de un practician provizoriu, ci de un practician definitiv, confirmat de însăși
creditoare și numit ca atare de către judecător.
În final, apelantul a solicitat a se avea în vedere dispozițiile legale cuprinse în art. 57 alin. 4 și să se constate
inadmisibilitatea unei cereri de înlocuire bazate pe dispozițiile art. 57 alin. 3, această cerere putând fi formulată doar
anterior confirmării practicianului în insolvență.
În probațiune, apelantul a înțeles să se folosească de înscrisurile depuse la dosarul de fond.
În drept, acesta a invocat dispozițiile art. 470 și următoarele NCPC.
La data de 26 ianuarie 2024, intimata-creditoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara –
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca
nelegal și neîntemeiat, în ceea ce privește criticile aduse cu privire la schimbarea lichidatorului judiciar provizoriu.
În apărare, intimata a învederat faptul că, așa cum rezultă din cerere de înlocuire a lichidatorului judiciar provizoriu,
aceasta a fost întemeiată pe prevederile art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, așa cum s-a reținut și în preambulul
Încheierii civile nr. 268 din 26.11.2023, condiții în care, orice referire la prevederile art. 57 alin. 4 din Legea nr.
85/2014, indicate de apelantă, nu au nicio legătură cu prezenta cauză.
Contrar susținerilor apelantului, intimata-creditoare a arătat că acesta nu a fost confirmat niciodată în calitate de
lichidator definitiv, apelantul având doar calitatea de lichidator judiciar provizoriu, așa cum a reținut și Tribunalul Arad
prin Încheierea civilă nr. 204 din data de 29.03.2023, pronunțată în dosarul nr. 1071/108/2022, hotărâre care nu a fost
atacată de apelant în cazul în care ar fi fost nemulțumit de stabilirea acestei calități.
În ceea ce privește invocarea de către apelant a opiniei președinților secțiilor specializate ale curților de apel,
consemnată în minuta din 13-14.06.2016, intimata a apreciat că aceasta nu este aplicabilă în prezenta speță. În acest
sens, a arătat că situația cu privire la care s-a pronunțat respectiva minută se referă doar la cazul în care lichidatorul
judiciar ar fi fost confirmat în calitate de lichidator judiciar definitiv în cauză, doar în aceea situație schimbarea acestuia
nu s-ar mai fi putut realiza decât pe motive temeinice, în temeiul art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, ceea ce nu este
cazul în speță.
În cauză, intimata a considerat că, în temeiul art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, în mod corect apelantul a fost
schimbat din calitatea de lichidator judiciar provizoriu al debitoarei, tocmai raportat la faptul că acesta nu a fost
confirmat în calitate de lichidator judiciar definitiv, textul legal permițând această schimbare atât în cazul
administratorului judiciar provizoriu, cât și în cazul lichidatorului judiciar provizoriu numit în cauză, legea fiind foarte
clară în acest sens și nefăcând nicio o distincție.
În drept, intimata-creditoare a invocat dispozițiile art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, art. 205-208 alin. 2 Cod
procedură civilă. La aceeași dată, 26 ianuarie 2024, apelantul SCP Falimvest SPRL a depus la dosar o cerere de sesizare
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 Cod procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri
prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, față de împrejurarea că în prezenta cauză se invocă de către
creditoarea bugetară, majoritară, numirea unui alt practician în insolvență decât cel confirmat de aceeași creditoare la
debutul procedurii în mod expres, cu stabilirea onorariului.
Apelantul a menționat că practica Tribunalului Arad până în prezent a interpretat dispozițiile Legii nr. 85/2014 în sensul
că practicianul în insolvență, odată validat la începutul procedurii, rămâne practician în dosar și după dispunerea intrării
în faliment, aceasta fiind și opinia îmbrățișată de președinții secțiilor specializate ale curților de apel, consemnată în
minuta din 13-14.06.2016, respectiv, după confirmarea, la debutul procedurii, a unui practician în insolvență, în funcția
de lichidator sau administrator judiciar, înlocuirea ulterioară a acestuia, în cursul procedurii, se poate dispune numai de
către judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea creditorilor/creditorului majoritar, dar numai pentru motive temeinice
concrete, ce țin de buna desfășurare a procedurii insolvenței, altele decât voința discreționară a creditorilor.
Raportat la această situație, apelantul a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de
Casație și Justiție pentru a clarifica această chestiune de care depinde soluționarea fondului acestui dosar, după cum
urmează:
1. Dacă, în interpretarea și aplicarea Legii nr. 85/2014, se impune ca după validarea practicianului în insolvență
conform art. 57, numit provizoriu de instanță conform art. 45 alin 1, în prima adunare generală a creditorilor după
deschiderea procedurii, la trecerea în faliment la propunerea practicianului în insolvență și nu a creditorului, să se
procedeze la o nouă validare a practicianului în insolvență a cărui calitate s-a schimbat din administrator judiciar
confirmat în lichidator judiciar.
2. Dacă, la dispunerea falimentului în baza art. 145 alin. 2, după perioada de observație a debitoarei, creditorul
6
majoritar poate în orice moment, în lipsa oricărui motiv temeinic, să solicite numirea unui alt practician în insolvență,
înlocuind astfel practicianul în insolvență confirmat în prima adunare a creditorilor, fiind aprobat și onorariul pentru
întreaga procedură, deși acesta și-a îndeplinit atribuțiile, iar art. 45 arată dă dreptul creditorului majoritar să propună
practicianul în insolvență provizoriu doar prin cererea de deschidere a procedurii, nu și ulterior.
3. Dacă trecerea în faliment este socotită drept deschiderea procedurii cu reluarea procedurii de numire a unui alt
practician în insolvență, conform art. 45 alin. 1, practician care poate fi propus și validat altfel de către creditor decât
prin cererea de deschidere a procedurii.
Evidențiind conținutul dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza I din Legea nr. 85/2014, apelantul a arătat că acestea
instituie o veritabilă competență exclusivă în sarcina judecătorului-sindic, de a desemna administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar provizoriu, precum și vocația creditorului sau a debitorului de a propune practicianul în
insolvență prin cererile de deschidere a procedurii.
De asemenea, a arătat că până de curând practica Tribunalului Arad a fost de a păstra în funcția de lichidator, la
dispunerea intrării în faliment, în baza art. 145 alin. 2, a administratorului judiciar confirmat de către adunarea generală
a creditorilor conform art. 57 și de a nu proceda la mijlocul procedurii la renumirea provizorie a practicianului în
insolvență deja confirmat, solicitând o nouă confirmare, fără ca cineva să fi propus un alt practician conform art. 45. În
acest sens, apelantul a depus, cu titlu exemplificativ, sentințele civile pronunțate în următoarele dosare: nr.
2504/108/2013 (sentința 868/10.2019); nr. 924/108/2021 (sentința 481/9.06.2022); nr. 2464/108/2021 (sentința
389/12.05.2022); nr. 3248/108/2022 (sentința 526/2023 25.10.2023).
În opinia apelantului, confirmarea practicianului în insolvență la dispunerea intrării în faliment s-ar impune doar în
situația practicianului care din varii motive nu a fost confirmat anterior, în caz contrar dispozițiile legale neavând sens,
nefiind reglementată de Legea nr. 85/2014 o altă procedură de numire a unui lichidator provizoriu decât cea indicată în
art. 45, la propunerea debitorului, respectiv a creditorului, prin cererea de deschidere a procedurii.
Apelantul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru formularea acestei sesizări, cauza fiind pe rolul tribunalului, cu
privire la acest aspect nu au fost formulate alte sesizări sau un recurs în interesul legii, iar de soluționarea prezentei
chestiuni depinde soluționarea fondului cauzei.
La data de 16 februarie 2024, intimata-creditoare DGRFP Timișoara – AJFP Arad a depus note de ședință cu privire la
cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată de apelant, note prin care a solicitat respingerea
acestei cereri, ca inadmisibilă.
Enunțând prevederile art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, intimata-creditoare a arătat că din acest text legal rezultă
foarte clar faptul că, în cazul în care creditorul care deține mai mult de 50% din valoare totală a creanțelor (în speță
peste 95%) poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator/lichidator judiciar în
locul administratorului/lichidatorului judiciar provizoriu, în speță Falimvest SPRL-lichidator judiciar provizoriu, ori să
confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu.
Intimata a considerat că textul legal este foarte clar, astfel că nu se impune sesizarea ÎCCJ pentru a pronunța o hotărâre
pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în condițiile în care chestiunea litigioasă nu comportă discuții care trebuie
clarificate de ÎCCJ. Referitor la susținerea apelantului, în sensul că acesta a fost confirmat în calitate de practician în
insolvență și din acest motiv nu ar mai putea fi înlocuit, singurul motiv fiind acela că noțiunea de „practician în
insolvență” este un termen mai general care cuprinde atât noțiunea de „administrator judiciar”, cât și pe aceea de
„lichidator judiciar”, intimata a învederat faptul că textul legal nu face referire la noțiunea de „practician în insolvență”,
ci se referă la noțiunea de „administrator judiciar”, respectiv „lichidator judiciar provizoriu”.
În aceeași ordine de idei, intimata a evidențiat și faptul că, în întrebările formulate, apelantul a făcut trimitere la
noțiunea de „practician în insolvență”, în condițiile în care această noțiune nu este cuprinsă în textul legal (art. 57 alin. 3
din Legea nr. 85/2014). Intimata a precizat că, în speță, apelantul Falimvest SPRL nu a avut niciodată calitatea de
lichidator judiciar confirmat care să nu mai poată fi înlocuit decât pentru motive temeinice, ci a deținut doar calitatea de
lichidator judiciar provizoriu, iar faptul că acesta a fost la un moment dat confirmat în calitate de administrator judiciar
nu înseamnă că a dobândit și calitatea de lichidator judiciar definitiv.
În aceste condiții, intimata-creditoare a apreciat că presupusa problemă juridică ce ar trebui adusă în fața ÎCCJ nu
există, textul legal fiind foarte clar și fără să lase interpretări, motiv pentru care sesizarea ÎCCJ este inadmisibilă.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014; Codul de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 19 februarie 2024, intimata-creditoare DGRFP Timișoara – AJFP Arad, prin
reprezentant convențional, a depus la dosar concluzii scrise prin care a reiterat solicitarea de respingere a apelului, ca
nelegal și neîntemeiat, referitor la criticile aduse cu privire la schimbarea lichidatorului judiciar provizoriu, sens în care
a reiterat apărările din întâmpinare, iar în ceea ce privește criticile referitoare la reducerea onorariului, dispusă de
judecătorul sindic prin aceeași hotărâre, intimata a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței, întrucât instituția sa nu a
sesizat judecătorul sindic cu privire la o eventuală reducere a onorariului provizoriu dispus.
La termenul de judecată din data de 19 februarie 2024, Curtea a respins cererea formulată de apelant, privind sesizarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată de către apelant s-a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept după cum urmează:
1. Dacă, în interpretarea și aplicarea Legii nr. 85/2014, se impune ca după validarea practicianului în insolvență
conform art. 57, numit provizoriu de instanță conform art. 45 alin 1, în prima adunare generală a creditorilor după
7
deschiderea procedurii, la trecerea în faliment la propunerea practicianului în insolvență și nu a creditorului, să se

procedeze la o nouă validare a practicianului în insolvență a cărui calitate s-a schimbat din administrator judiciar
confirmat în lichidator judiciar.
2. Dacă, la dispunerea falimentului în baza art. 145 alin. 2, după perioada de observație a debitoarei, creditorul
majoritar poate în orice moment, în lipsa oricărui motiv temeinic, să solicite numirea unui alt practician în insolvență,
înlocuind astfel practicianul în insolvență confirmat în prima adunare a creditorilor, fiind aprobat și onorariul pentru
întreaga procedură, deși acesta și-a îndeplinit atribuțiile, iar art. 45 arată dă dreptul creditorului majoritar să propună
practicianul în insolvență provizoriu doar prin cererea de deschidere a procedurii, nu și ulterior.
3. Dacă trecerea în faliment este socotită drept deschiderea procedurii cu reluarea procedurii de numire a unui alt
practician în insolvență, conform art. 45 alin. 1, practician care poate fi propus și validat altfel de către creditor decât
prin cererea de deschidere a procedurii.
Conform art. 519 Cod de procedură civilă, ,Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație
și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o
chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia
Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare,
va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu
chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”
Față de dispozițiile menționate, Curtea reține că în litigiul de față nu este îndeplinită condiția privind chestiunea de drept
de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, prin Încheierea civilă nr. 204/29 martie 2023 pronunțată în
dosarul nr. 1071/108/2022 de către Tribunalul Arad, fiind aprobată cererea de intrare în faliment în procedură generală a
debitoarei potrivit prevederilor art. 145 lit. b din Legea nr. 85/2014, în mod corect statuând prima instanță asupra
faptului că procedura insolvenței debitoarei se află în etapa în care nu a fost desemnat definitiv lichidatorul sau
confirmat cel numit inițial de către judecătorul sindic, în mod provizoriu.
Ținând seama de aspectele arătate, se constată că apelantul Falimvest SPRL nu a avut calitatea de lichidator judiciar
confirmat, ci a deținut doar calitatea de lichidator judiciar provizoriu, motiv pentru care, în temeiul art. 57 alin 3 din
Legea nr. 85/2014, creditorul care deține mai mult de 50 % din valoarea totală a creanțelor are dreptul să decidă, fără
consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui lichidator judiciar în locul lichidatorului provizoriu sau să confirme
lichidatorul judiciar provizoriu. Curtea reține că abia după momentul confirmării lichidatorului, respectiv de la
desemnarea lichidatorului judiciar definitiv, înlocuirea acestuia nu se mai poate realiza decât în condițiile art. 57 alin 4
și 5 din Legea nr. 85/2014, adică pentru motive temeinice, de către judecătorul-sindic.
Referitor la întrebările apelantei, Curtea constată că dispozițiile invocate sunt clare, astfel că după confirmarea
administratorului judiciar care are în competență atribuțiile prevăzute de lege până la momentul intrării în faliment în
procedură generală, la momentul intrării în această din urmă procedură în temeiul art. 145 alin 2 din Legea nr. 85/2014,
judecătorul-sindic desemnează lichidatorul provizoriu prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, astfel cum
statuează art. 63 alin 1 raportat la art. 57 din legea menționată.
Cu privire la aceste aspecte, se reține faptul că legiuitorul a statuat desemnarea unui lichidator provizoriu pentru a nu
trece peste voința creditorilor, cărora le conferă apanajul alegerii unui nou lichidator sau a confirmării lichidatorului
provizoriu desemnat de către judecătorul-sindic.
În consecință, față de cele expuse, Curtea constată că prevederile art. 145 alin 2, precum și cele ale art. 45, 57 și 63 din
Legea nr. 85/2014 sunt dispoziții clare care nu se impun a fi lămurite de către instanța supremă, reglementările făcând
trimitere fie la noțiunea de administrator judiciar, acesta exercitând atribuțiile specifice procedurii insolvenței până la
momentul intrării în faliment în procedura generală, fie la noțiunea de lichidator judiciar, acesta exercitând atribuțiile
prevăzute de art. 64 alin 1 din Legea nr. 85/2014 începând cu data intrării debitorului în procedura generală de faliment.
Prin urmare, având în vedere că pe de o parte soluția pe fondul cauzei nu depinde de interpretarea dispozițiilor invocate
de către apelant și pe de altă parte că dispozițiile invocate sunt clare, instanța va respinge această cerere.
Examinând apelul promovat în cauză, prin prisma motivelor invocate în scris de apelant și a apărărilor formulate, în
condițiile art. 476 și urm. Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin cererea de apel formulată, apelantul SCP Falimvest SPRL, fost administrator judiciar al debitoarei Milenium
Construct SRL critică hotărârea primei instanțe cu motivarea potrivit căreia confirmarea practicianului în insolvență la
momentul intrării în faliment s-ar impune doar în situația în care nu a fost confirmat anterior, în caz contrar dispozițiile
legale neavând sens, nefiind reglementată de Legea nr. 85/2014 o altă procedură de numire a unui lichidator provizoriu
decât cea indicată în art. 45, la propunerea debitorului, respectiv a creditorului, prin cererea de deschidere a procedurii.
De asemenea, apelantul invocă faptul că Legea nr. 85/2014 face referire de mai multe ori la „deschiderea procedurii”,
fără a specifica dacă este vorba de insolvență sau faliment, ori în lipsa precizării din partea legiuitorului, nu se poate
înțelege altceva decât momentul inițial, când s-a deschis dosarul și a debutat procedura, atunci existând și singura
sentință de deschidere fie de procedură generală, fie simplificată.
Curtea nu își poate însuși susținerile apelantului, reținând că în ceea ce privește dispozițiile legale care reglementează
desemnarea lichidatorului judiciar, spre deosebire de prevederile art. 145 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 85/2014, care
instituie, în cazul procedurii simplificate, regula desemnării în calitate de lichidator judiciar a fostului administrator
judiciar („confirmarea în calitate de lichidator judiciar a administratorului judiciar, desemnat potrivit prevederilor art.
57 alin. (2) sau art. 73, după caz”), în cazul procedurii generale (astfel cum este situația din cauza de față), legiuitorul a
prevăzut, prin dispozițiile art. 145 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 85/2014 faptul că prin hotărârea prin care se decide
8
intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea debitorului persoană juridică și va dispune „desemnarea
unui lichidator judiciar provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a onorariului acestuia, în conformitate cu criteriile
aprobate prin legea de organizare a profesiei”.
Raportat la cele expuse, instanța de control judiciar reține că cazul trecerii la faliment în procedura generală, judecătorul
sindic va desemna în calitate de lichidator judiciar provizoriu pe practicianul în insolvență care a deținut poziția de
administrator judiciar, având libertatea de a numi în această calitate orice alt practician, dintre ofertele de la dosar.
Această concluzie este întărită și de dispozițiile art. 63 din Legea insolvenței, care prevăd: ,(1) În cazul în care dispune
trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator judiciar, aplicându-se, în mod corespunzător,
dispozițiile art. 57, art. 59-62 și art. 140 alin. (6). (2) Atribuțiile administratorului judiciar încetează la momentul
stabilirii atribuțiilor lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic. (3) Poate fi desemnat lichidator judiciar și
administratorul judiciar desemnat anterior”.
O altă critică adusă hotărârii primei instanțe se referă la faptul că, după confirmarea, la debutul procedurii, a unui
practician în insolvență, în funcția de lichidator sau administrator judiciar, înlocuirea ulterioară a acestuia, în cursul
procedurii, se poate dispune numai de către judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea creditorilor/creditorului
majoritar, dar numai pentru motive temeinice concrete, ce țin de buna desfășurare a procedurii insolvenței, altele decât
voința discreționară a creditorilor. Aspectele învederate sunt neîntemeiate, întrucât susținerile apelantului se referă la
ipotezele prevăzute de art. 57 alin (4) din Legea nr. 85/2014, or, în cauza de față ne aflăm în prezența ipotezei
reglementată de art. 57 alin (3) din legea menționată care îndrituiește creditorul care deține mai mult de 50% din
valoarea totală a creanțelor să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui lichidator judiciar în locul
lichidatorului judiciar provizoriu. Astfel cum s-a arătat mai sus, doar după momentul confirmării lichidatorului,
respectiv de la desemnarea lichidatorului judiciar definitiv, înlocuirea acestuia nu se mai poate realiza decât în condițiile
art. 57 alin 4 și 5 din Legea nr. 85/2014, adică pentru motive temeinice, de către judecătorul-sindic.
Apelantul a mai invocat și faptul că judecătorul sindic a stabilit în mod injust un onorariu de 2000 de lei în favoarea sa,
deși prin Sentința civilă din 20.04.2022 s-a dispus deschiderea procedurii și a fost numit în mod provizoriu, cu un
onorariu provizoriu de 5000 lei pentru întreaga procedură, iar prin hotărârea adunării generale a creditorilor din data de
22.06.2022, a fost confirmat de creditorul majoritar, cu un onorariu provizoriu de 5.000 de lei pentru întreaga
procedură. Cu privire aspectele invocate, Curtea reține că prin Încheierea civilă nr. 579 din 07.07.2022 judecătorul
sindic a constatat ca fiind confirmat în calitate de administrator judiciar apelantul din prezenta cauză, cu un onorariu de
5000 lei exclusiv TVA pentru întreaga procedură și un procent de 5%, exclusiv TVA din sumele distribuite creditorilor
în cazul celui de succes. Având în vedere că prin hotărârea adunării de creditori, apelantului i s-a aprobat un onorariu
pentru întreaga procedură a insolvenței și nu doar pentru perioada de observație, având în vedere și activitatea depusă,
judecătorul sindic a stabilit în favoarea apelantului numit inițial un onorariu final de 2000 lei.
Astfel sunt neîntemeiate susținerile apelantului potrivit cărora i se cuvine în întregime onorariul, întrucât acesta a fost
stabilit pentru întreaga procedură a insolvenței și nu doar până la momentul trecerii în faliment.
Raportat la cele expuse, având în vedere documentele din dosarul de insolvență, Curtea consideră că onorariul de 2000
lei, acordat de către judecătorul sindic până la momentul confirmării noului lichidator reflectă activitatea apelantului pe
perioada de observație. Astfel fiind, pentru motivele mai sus expuse, apelul este nefondat și, văzând dispozițiile art. 480
alin. 1 din Codul de procedură civilă și art. 9 și 43 din Legea nr. 85/2014, urmează ca acesta să fie respins ca atare.
Pentru aceste motive, în numele legii, decide:
Respinge apelul declarat de apelantul SCP Falimvest SPRL, fost administrator judiciar al debitoarei Milenium
Construct SRL, în contradictoriu cu intimata-creditoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara –
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad, împotriva Sentinței civile nr. 268 din data de 16 noiembrie 2023,
pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 1071/108/2022/a1. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la
dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 19 februarie 2024.
Președinte Judecător Grefier
Andreea – Rozalia Bălulescu Oana Sanda Avramescu – Bunea Izabela Mitran
Red. A.R.B./ Tehnored. I.M./26.03.2024
3 exemplare; 1 exemplare se comunică prin publicare în BPI
Prima instanță-Tribunalul Arad
Judecător sindic – Daniela Muntean
Municipiul București
1. Societatea EXPERIMENTAL CONCEPT SRL, cod unic de înregistrare: 37265597
Număr dosar: 20133/3/2022
Tribunalul București – Secția a VII- a Civila – C16
București, Splaiul Independenței nr. 319L, clădirea B – Sema Parc, sector 6
Termen: 30.10.2023
Debitor: Experimental Concept SRL Cod de identificare fiscală: 37265597
Sediul social: București Sectorul 2, str. Vasile Lascar, nr. 193, ap. 1
Număr de ordine în registrul comerțului: J40/3947/2017
Identificator Unic la Nivel European (EUID): ROONRC. J40/3947/2017
9
Lichidator judiciar: Cabinet Individual de Insolventa CIULIANU ELENA-COZMINA Cod de identificare fiscală:
38569420 Sediul social: București, sos. Giurgiului, nr.123, bl.4B, sc.4, et.5, ap.137, sector 4
Sediu ales: București, str. Matei Basarab, nr. 108, Bl. 74, Sc.2, Ap.48, sector 3 Tel: 0726.014.837 Nume și prenume
reprezentant lichidator judiciar persoană juridică: Practician în insolventa Ciulianu Elena-Cozmina
Subscrisa C.I.I. Ciulianu Elena-Cozmina cu sediul profesional ales în București, str. Matei Basarab, nr. 108, Bl. 74,
Sc.2, Ap.48, sector 3, reprezentata legal prin practician în insolventa Ciulianu Elena-Cozmina, în calitate de lichidator
judiciar al Experimental Concept SRL, desemnat prin sentinta civila nr. 1942/24.04.2023 pronuntata de Tribunalul
București- Secția a VII-a Civila, în dosarul nr. 20133/3/2022 aflat pe rolul Tribunalului București – Sectia a-VII-Civila,
convoaca prin prezenta Adunarea Creditorilor pentru data de 11 Aprilie 2024, ora 12,00 la sediul lichidatorului judiciar
din București, str. Matei Basarab, nr.108, Bl. 74, Sc.2, Et.3, Ap.48, sector 3.
Ordinea de zi va cuprinde:
1) Avansarea sumelor necesare desfasurarii procedurii insolvenței în conformitate cu disp. art. 174 din Legea 85/2014.
2) Aprobarea inchiderii procedurii insolvenței deschisa fata de societatea EXPERIMENTAL CONCEPT SRL în
conformitate cu disp. art. 174 din Legea 85/2014, avand în vedere ca cererea de atragere a raspunderii patrimoniale
prevazuta de art. 169 din Legea 85/2014 a fost solutionata prin sentinta civila nr. 239/08.02.2024 pronuntata în dosar nr.
20133/3/2022/a1, în sensul admiterii acesteia și obligarea paratului (administratorul) Sparleanu Petre la suportarea
pasivului societatii EXPERIMENTAL CONCEPT SRL. Hotararea mai sus mentionata a fost publicata în BPI nr.
3805/28.02.2024, iar impotriva acesteia nu a fost formulata cale de atac.
De asemenea, în patrimoniul societatii nu au fost identificate bunuri sau disponibilitati banesti.
Sedinta va fi prezidata de catre practicianul în insolventa, Ciulianu Elena Cozmina.
Potrivit art. 48 alin. 3 din Legea 85/2014, creditorii pot fi reprezentati în adunare prin imputerniciti cu procura speciala
autentica sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul
unitatii. Va mai incunostiintam ca în temeiul art.48 alin.4 din Legea nr.85/2014 creditorii vor putea vota și prin
corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul în format electronic caruia i s-a
incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice
mijloace administratorului judiciar, pana în ziua și ora fixata pentru exprimarea votului.
CII CIULIANU ELENA COZMINA
2. Societatea SIC CONSTRUCT LARI & EDI SRL, cod unic de înregistrare: 36567660
TribunaluL București, Secția aVII-a Civila
Dosar nr. 29458/3/2023
Termen: 21.05.2024
Tabel preliminar nr.2 rectificat al creantelor debitoarei
SIC CONSTRUCT LARI & EDI SRL
Suma
Nr. Suma solicitata
Denumirea Adresa acceptata Obs.
Crt. (ron)
(ron)
A. CREANTE BUGETARE conf.
Art.159, alin.1, pct. 3 din Legea
85/2014
1. Directia Generala Regionala a Strada Sperantei nr. 40, București 572.195 572.195 68.73%
Finantelor Publice București – în Sector 2
reprezentarea Administratiei
Finantelor Publice sector 2
B. CREANTE BUGETARE conf.
Art.161, pct. 5 din Legea 85/2014
1. Primaria Comunei Lipanesti Comuna Lipanesti nr.47, jud. 11.867 11.867 1.43% (1)
Prahova
2. Directia Generala Venituri Buget Sos.Morarilor nr.6, sector 2, 4.260 4.260 0.51%
Local sector 2 București
C. CREANTE CHIROGRAFARE
conf.art. 161, alin.10 din Legea
85/2014
1 Date cu caracter personal 244.200 244.200 29.33%
Sicaru Stelian
TOTAL GENERAL 832.522 832.522100%
(1)- Creanta Primariei Comunei Lipanesti admisa sub rezerva depunerii de documente în sustinerea acesteia (somatii,
titluri, decizii de impunere, dovezi de comunicare)
ADMINISTRATOR JUDICIAR
OMEGA INSOLVENCY SPRL Berniczki Alexandru
10
3. Societatea SINMARK SRL, cod unic de înregistrare: 35230444

Tribunalul București Sectia a VII a Civila
Dosar nr. 15547/3/2023
Debitor: Sinmark - SRL u sediul în București, sectorul 2, Șoseaua Mihai Bravu nr. 136, bloc D20, scara 2, etaj 3, ap.39,
inregistrata sub nr. J40/2935/2017, identificator unic la nivel european ROONRC.J40/2935/2017, cod unic de
inregistrare 35230444,
Proces verbal al adunarii creditorilor Sinmark SRL
din data de 27.03.2024
Încheiat azi, la data de 27.03.2024, ora 14,00, la adresa din București, str. Negoiu, nr. 30, et.2, ap.3, sector 3
cu prilejul sedintei Adunarii Creditorilor debitoarei SINMARK - SRL cu sediul în București, sectorul 2, Șoseaua Mihai
Bravu nr. 136, bloc D20, scara 2, etaj 3, ap.39, inregistrata sub nr. J40/2935/2017, identificator unic la nivel european
ROONRC.J40/2935/2017, cod unic de inregistrare 35230444, Adunarea Creditorilor a fost convocată de catre
Administratorul Judiciar SAVA & CONSULTANTII SPRL prin intermediul notificarii de deschidere a procedurii insolvenței
publicate în BPI nr. 5418/22.03.2024 .
Ordinea de zi este cea cuprinsa în convocatorul publicat în BPI, respectiv: Aprobarea trecerii la procedura falimentului
potrivit art. 145 alin. 1 pct. A lit. c din Legea 85/2014 intrucat nu a fost propus un plan de reorganizare.
Prezidarea și secretariatul Adunării Generale sunt asigurate de administratorul judiciar Sava & Consultantii SPRL.
La sedinta Adunarii creditorilor Sinmark SRL din data de 27.03.2024 până la ora ținerii ședinței nu s -a prezentat niciun
creditor și administratorul judiciar nu a primit niciun vot cu privire la ordinea de zi. Nefiind realizat cvorumul necesar
desfasurarii sedintei potrivit prevederilor art. 49 din Legea nr. 85/2014, sedinta adunarii creditorilor nu s -a putut tine.
Sava & Consultantii SPRL
Județul Constanța
1. Societatea MINIERA MEDGIDIA SA, cod unic de înregistrare: 15669950
România Curtea de Apel Constanța Secția a II-a Civilă de Insolvență și Litigii cu Profesioniștii și Societăți
Str. Traian nr.35c
Dosar nr.14119/118/2011/a11
Comunicare decizia civilă nr.4/I
emisă la: ziua 07, luna 02, anul 2024
Către, (lista anexă)
Se comunică, alăturat, copia Decizia civilă nr.4/I din data de 07.02.2024, pronunțată în dosarul nr.14119/118/2011/a11,
de Curtea de Apel Constanța, privind pe debitoarea Miniera Medgidia SA cu sediul în municipiul Medgidia,județul
Constanța, str. Constanței nr.10, cod de identificare fiscală 15669950, număr de ordine în registrul comerțului
J13/2446/2003.
Parafa președintelui instanței, Grefier,
Înscrisurile atașate conțin date cu caracter personal care nu pot fi folosite în alt scop decât cel declarat, respectiv în
scopul realizării activităților de efectuare a procedurilor de publicitate în BPI sau pentru efectuarea mențiunilor
specifice în Registrul ORC pentru persoanele fizice cărora le aparțin datele,
Curtea de Apel Constanța nu autorizează folosirea acestor date în alt scop, decât cel menționat.
Destinatarul comunicării are obligația să restricționeze prelucrarea datelor numai la scopul declarat, să păstreze
securitatea datelor cu caracter personal și să ia măsuri în vederea înlăturării oricărui risc de divulgare neautorizată.
Lista anexă,
recurenta-creditoare Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Hârșova, cu sediul administrativ în județul Constanța,
orașul Hârșova, Piața 1 Decembrie 1918 nr.1 și convențional prin S.C.A. „Pipera și Asociații”, cu sediul profesional în
Municipiul București, sector 3, Splaiul Unirii nr.223, etaj 3;
intimatul CC Insol SPRL-lichidator judiciar al Miniera Medgidia SA, cu sediul în municipiul Constanța, str. Cibinului
nr.8, județ Constanța
și intimații membri Comitet creditori: Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Galați prin Ademinitrația
Județeană A Finanțelor Publice Constanța, cu sediul în Municipiul Constanța, str. I.Gh. Duca nr.18, județ Constanța;
Municipiul Medgidia prin primar, cu sediul în municipiul Medgidia, str. Decebal nr.35, județ Constanța;
Tonescu Finance SARL-cu sediul ales la ASSET Portfolio Servicing Romania SRL, București, str. George
Constantinescu nr.2-4, Clădire C, Global Worth Campus, etaj 3, sector 2.
*
România Curtea de Apel Constanța Secția a II-a Civilă, De Insolvență Și Litigii Cu Profesioniști Și Societăți
Dosar nr. 14119/118/2011/a11
Încheiere
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2024
Complet specializat pentru cauze de faliment compus din:
Președinte Cristina Belecciu
Judecător Iuliana Tudoran
Judecător Cristina Constantinescu
11
Grefier Liliana Boeru

S-a luat în examinare recursul Faliment formulat de recurenta-creditoare UNITATEA ADMINISTRATIV
TERITORIALĂ ORAȘUL HÂRȘOVA, cu sediul administrativ în județul Constanța, orașul Hârșova, Piața 1
Decembrie 1918 nr.1 și convențional prin S.C.A. „Pipera și Asociații”, cu sediul profesional în Municipiul București,
sector 3, Splaiul Unirii nr.223, etaj 3, împotriva sentinței civile nr.1026 din 09.10.2023 pronunțată de Tribunalul
Constanța – Secția a II-a Civilă în dosarul nr.14119/118/2011/a11, în contradictoriu cu intimatul CC INSOL SPRL-
Lichidator judiciar AL MINIERA MEDGIDIA SA, cu sediul în municipiul Constanța, str. Cibinului nr.8, județ
Constanța și intimații membri Comitet creditori: DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
GALAȚI prin ADEMINITRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANȚA, CU SEDIUL ÎN
MUNICIPIUL Constanța, str. I.Gh. Duca nr.18, județ Constanța, MUNICIPIUL MEDGIDIA PRIN PRIMAR, cu sediul
în municipiul Medgidia, str. Decebal nr.35, județ Constanța, TONESCU FINANCE SARL-CU SEDIUL ALES LA
ASSET PORTFOLIO SERVICING ROMANIA SRL, București, str. George Constantinescu nr.2-4, Clădire C, Global
Worth Campus, etaj 3, sector 2, având ca obiect procedura insolvenței – societăți pe acțiuni CONTESTAȚIE RAPORT
ACTIVITATE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Victor Teodorescu pentru recurenta creditoare UNITATEA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL HÂRȘOVA, în baza împuternicirii avocațiale nr.7774401/2023 (fila 12
dosar) și avocat Sterea Mira pentru intimata Miniera Medgidia SA, în faliment prin lichidator judiciar CC INSOL
SPRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.0444275/2024, pe care o depune la dosar și practicianul în insolvență Morar
Anca, în baza delegației depuse la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform prevederilor art. 43 alin. 2 din Legea nr.85/2014 privind citarea prin
B.P.I. și art. 153 și următoarele Cod de procedură civilă.
Recursul este motivat, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile
privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual precum și faptul că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă
conform art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă.
Avocat Victor Teodorescu pentru recurenta creditoare UAT Oraș Hârșova depune la dosar concluzii scrise referitoare la
dispozițiile art.167 Cod procedură fiscală și dovada cheltuielilor de judecată, și o opinie doctrinară cu titlu de înscris.
Avocat Sterea Mira având cuvântul pentru intimată consideră că sunt în stare de judecată.
Practicianul în insolvență Morar Anca apreciază cauza în stare de judecată, nemaiavând alte cererii de formulat.
Instanța solicită părților câteva precizării în această cauză. Este vorba de aceeași creanță de la ordinea 1, la ordinea 1 s-a
invocat ca fiind o creanță anterioară în speță s-a invocat ca fiind o creanță curentă,
Avocat Victor Teodorescu arată că, creanța este născută în anul 2012 în momentul când s-a pronunțat instanța de fond.
Curtea cu privire la creanța UAT înscrisă în tabelul debitoarei Miniera Medgidia, ce natură are creanța din tabel, este o
creanță anterioară sau o creanță născută în perioada de observației până la momentul intrării în faliment.
Practicianul în insolvență arată că este o declarația de creanță și s-a înscris în tabelul suplimentar la ordinea de prioritate
art.123 cu 4, anterior în preliminară nu a fost înscrisă deci este născută după. Instanța luând act că părțile nu au alte
solicitări nici în probațiune constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat Victor Teodorescu, având cuvântul pentru recurentă susține concluzii de admiterea recursului astfel cum a fost
formulat urmând a se constata că prin sentința tribunalului s-a respins contestația formulată de subscrisa pe motiv
dispozițiile art.165 Cod procedură fiscală se interpretează în sensul că se pot compensa doar creanțe care au aceeași
natură. Ori, recurenta a arătat prin cererea de plată,prin contestație, prin recurs și a depus și această opinie a unui reputat
profesor de drept conform căreia și oricum rezultă chiar din economia textului că se pot compensa aceasta este și scopul
pentru care a fost reglementat această chestiune de procedură fiscală, se pot compensa creanțe de natură diferită pe de o
parte cele bugetare pe de altă parte cele izvorâte din raporturi contractuale pentru că așa prevede textul. Nu înțelege de
unde această interpretare a instanței care s-a tot perpetuat a observat însă la interpretare literară rezultă că se pot
compensa și orice fel de altă eficiență dată acestei dispoziții este nelegală. Prin întâmpinare s-a invocat în acest recurs
faptul că subscrisa UAT Hârșova ar fi renunțat practic la parte din creanță pentru că s-a înscris pe de o parte în
patrimoniul suplimentar și nu a solicitat compensarea la acel moment. În primul rând solicită a se avea în vedere că
acest motiv este inadmisibil de invocat în această etapă procesuală a recursului nu în apel și nu pot fi invocate motiv
pentru care solicită ca în principiu să respingeți ca inadmisibil acest motiv nou, în subsidiar ca neîntemeiat pentru
motivele pe care le-a dezvoltat și în concluziile scrise respectiv este o conservare a drepturilor și nu putea să doar cu
opțiunea de a înscrie doar cu diferența de încasat de la debitoare la masa credală deoarece s-ar fi putut considera că a
renunțat la aceste anumite sume care i se cuvin. Se referă aici la apărările formulate se care solicită a fi respinse ca
inadmisibile pentru că au fost invocate pentru prima oară în recurs, nici măcar prin răspunsul pe care l-au contestat de a
formula cerere de compensare s-a respins printr-un răspuns iar acel răspuns a fost contestat și pe calea acestui dosar. Ori
în acel răspuns nu s-a invocat și această apărare de ce se respinge compensarea pentru că Hârșova ar fi renunțat la parte
din creanță prin înscrierea la masa credală. Situația fiind destul de clară, „mărul discordiei” acestui dosar prin
dezlegarea dată de instanța de fond și respingerea tuturor celorlalte motive de respingere a compensări, menținerea doar
a interpretării 167 Cod procedură fiscală care în opinia instanței de fond ar face imposibilă compensarea unor creanțe de
natură diferită prin lumina documentelor depuse solicită a se admite recursul și a se constata că cererea de compensare a
subscrisei este întemeiată. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată depuse la dosar. A arătat în concluziile
scrise ca apărările noi să fie respinse ca inadmisibile și în subsidiar ca neîntemeiate.
12
Avocat Sterea Mira având cuvântul pentru intimată cu privire la recursul formulat concluziile sunt de respingere a
recursului ca nefondat și păstrarea în tot a hotărârii instanței de fond. Mărul discordiei tuturor dosarelor de la a10 până
la a12 aflate în fața instanței spre judecare este această compensare pe care spune recurenta că nu ar acceptat-o din rea
voință. Însă lichidatorul nu poate face compensări decât legale și în acord cu legea. Singurul motiv de recurs vizează
interpretarea art.167 cod de procedură fiscală în sensul că instanța nu l-ar fi interpretat bine respingând contestația ca
fiind vorba de compensarea unor creanțe cu caracter diferit una fiscală și una comercială în speță în sens larg de drept
civil. Interpretarea pe care o face apărătorul recurentei este una trunchiată, din interpretarea întregului articol 167 din
codul procedură fiscală, interpretarea sistematică pentru că prevederile sigur că se interpretează într-un mod sistematic
legat unele prin altele rezultă foarte clar că nu este vorba decât de compensarea unor creanțe bugetare printre care și cele
fiscale și cele rezultând din raporturile contractuale dar ce fel de contracte administrative care au ca și componentă
obligații la stat redevențe cum ar fi un contract de concesiune de pildă. Nu este vorba de orice contract de ce pentru că
legiuitorul a prevăzut o condiției sine cvanon și anume ca ambele tipuri de creanțe să fie gestionate de aceeași autoritate
publică ori, intr-adevăr creanțele fiscale, impozite, taxe sunt gestionate de UAT Medgidia dar creanța noastră constând
în niște pretenții stabilită printr-o sentință civilă sunt creanțe care pot fi gestionate de o autoritate administrativă în nici
un caz și aicea este de fapt esența interpretării pentru că s-ar fi născut și raporturi incompatibile; creanța care este
conființită printr-o hotărâre judecătorească care a avut ca obiect pretenții o și are pusă în executare, executată la Biroul
unui executor pe latură civilă. Dacă ar fi fost o creanță administrată de UAT Hârșova aceasta sigur că ar fi putut fi
executată de către un executor fiscal așa cum prevede codul de procedură fiscală, aceasta pe de o parte. Pe de altă parte
dacă ne referim la dispozițiile privind chiar și prescripția extinctivă referitor la creanța debitoarei având în vedere
contravaloarea pietrei de calcar, nelivrată între părți fiind vorba de un raport în care UAT Hârșova a făcut o comandă iar
debitoarea i-a livrat o marfă în schimbul unui preț, strict un raport în sens larg civil, comercial. Creanța fiind una de
natură civilă se supune unui termen de prescripție prevăzut de codul civil, dacă vorbim de prescripția unei creanțe
fiscale. în schimb vorbim de prescripția prevăzută de codul de procedură fiscală care are un termen de cinci ani față de
cel de drept comun de trei ani și diferențele ar putea continua. Dar ceea ce este important este această condiție, nu poate
fi induși în eroare pentru că condiția este clar ca ambele tipuri de creanțe sunt gestionate de aceeași autoritate
administrativă.
Mergând mai departe și ducândune la art.5 rezultă clar este vorba din momentul în care sunt exigibile sumele dar pe
lângă acesta legiuitorul a prevăzut că sunt eligibile de la data depunerii declarației. Arată că pe noi de interesează aceste
titluri de creanță care după cum enumeră art.5 sunt clar acte administrative fiscale care pot fi luat în considerare în
momentul în care s-ar dispune o eventuală compensare a acestor datorii reciproce. Și anume vorbește alin.5 din același
articol, nu putem face interpretări trunchiate, vorbește de decont cu sumă negativă de tva cu sumă de rambursare, de
cerere de restituire privind restituirea accizei, de decizie privind obligații fiscale principale, de declarații rectificative, de
act de individualizare a sumei pentru obligațiile de plată la buget, de titluri executorii emise de alte instituții în vederea
executării silite ori nu ne regăsim în nici un caz aici cu creanța noastră care este una civilă, avem o hotărâre
judecătorească care o conființește, ea nu este conființită de un titlu de creanță fiscal sau financiar fiscal sau bugetar așa
cum prevede codul de procedură fiscală. Mai mult decât atâta clar că natura obligației noastre este aceea de a plăti la
bugetul local impozite și taxe. Deci clar creanța este pur fiscală deci nici măcar nu ne ducem în sens larg la o creanță
bugetară și lucrul acesta este relevat foarte clar chiar și de către prevederile Legii nr.85/2006, aplicabilă la vremea
acelor raporturi juridice care la art.3 spune că lichidatorul va lua în calcul creanța bugetară,în procesul de lichidare
creanța bugetară reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare. Ceea ce
înseamnă alte venituri bugetare să nu mai exisă confuzie nici măcar, să nu existe nici un dubiu.
Arată că venitul bugetar îl reglementează în cazul nostru fiind vorba de un buget al unei autorități locale, Legea
273/29.06.2006, privind finanțele publice care la pct. 58 art.5 lit.b și d spune care sunt aceste venituri bugetare. Ceea ce
este cel mai important și ceea ce ne lămurăște cu privire la faptul că aceste creanțe trebuie gestionate și a debitoarei dar
și a unității de aceeași unitate administrativă ceea ce nu este cazul ne lămurăște clar art.2 din Codul de procedură fiscală
care le enumeră cu titlu limitativ ce înseamnă aceste venituri și la lit.b a alin.1 spune pe lângă cele care sunt fiscale sau
vamale, cu privire la raportul contractual ne spune b ce ar însemna asta ( înseamnă administrarea redevențelor miniere,
redevențelor petroliere, redevențe rezultate din contracte de concesiune, arendă, contracte de exploatare eficientă a
terenurilor cu destinație agricolă încheiate de Agenția Domeniului Statului. Numai acestea pot fi gestionate de aceeași
autoritate publică, impozite taxe, aceste redevențe din contractele emanate de la autoritate care atenție aceste contracte
sunt de obicei de adeziune nu sunt contractele negociate așa cum sunt contractele cu caracter civil sau comercial între
două persoane juridice. Aici vorbim de autoritate de un drept administrativ. Deci în concluzie aceste contracte la care se
referă prevederile art.167 alin.1 teza II-a se referă la acelea strict prev. alin.2 lit.b din lege astfel cum le-a exemplificat și
constă în redivențe miniere, petroliere, concesiuni, arendă.
Pe de altă parte un al doilea motiv de recurs ar spune colegul său că se pot compensa și creanțele diferite și acest lucru o
spune alin.2 din acest articol. Urmează a se observa că alin.2 nu spune nimic de genul acesta. Alin.2 spune cum se
repartizează sumele plătite și anume că fiecare sumă se duce la un anumit buget de stat cum este și logic pentru că
bugetul are mai multe capitole fiecare cu contul său, nu vine cu nimic altceva din care să reiasă clar că s-ar compensa
aceste creanțe diferite și repetă și arată că este o condiție peste care nu se poate trece, ambele creanțe trebuie gestionate
de aceeași autoritate publică lucru care nu există în speță, intimata debitoare având o creanță pur civilă gestionată de
către Miniera SA titularul creanței, nu este o creanță cu caracter administrativ financiar fiscal. Față de aceasta solicită
respingerea recursului ca nefondat. Depune și concluzii scrie cu ceea ce a susținut astăzi oral.
13
Practicianul în insolvență având cuvântul arată cu privire la susținerea că abia la acest moment se aduce în discuție
faptul că s-a renunțat la compensare prin formularea declarației de creanță dorește a se reține faptul că acest aspect a
fost discutat în cadrul dosarului de fond, s-a reținut în cadrul încheierii din 2 octombrie 2023, faptul că lichidatorul
judiciar a precizat faptul că s-a renunțat la dreptul de compensare prin solicitare făcută de UAT Hârșova de înscriere la
masa credală în faliment a creanței în integralitate la ordinea de prioritate prevăzută de art.134 pct.4. Din punctul său de
vedere acela ar fi fost momentul la care ar fi putut să opereze o compensare nu după zece ani, renunțându-se astfel la
dreptul de compensare prin declarația de creanță formulată. Apărătorul recurentei, în replică arată că în primul rând că
s-a invocat contracte administrative, fiscale, arată că unde legea nu distinge nimeni nu distinge. Instanța rămâne în
pronunțare asupra recursului de față, urmând a amâna pronunțarea pe data de 07.02.2024.
Curtea,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în considerarea prevederilor art. 396 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit
cărora, „ în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un
termen care nu poate depăși 15 zile”,
Pentru aceste motive, în numele legii, dispune:
Amână pronunțarea pentru data de 07.02.2024. Pronunțată în ședință publică astăzi, 31.01.2024.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
Cristina Belecciu Iuliana Tudoran Cristina Constantinescu Liliana Boeru
*
Dosar nr. 14119/118/2011/a11
România Curtea de Apel Constanța
Secția a II-a Civilă, De Insolvență Și Litigii Cu Profesioniști Și Societăți
Decizia civilă nr. 4/I
Ședința publică din 07 Februarie 2024
Completul compus din:
Președinte Cristina Belecciu
Judecător Iuliana Tudoran
Judecător Cristina Constantinescu
Grefier Liliana Boeru
S-a luat în examinare recursul – Faliment-formulat de recurenta-creditoare UNITATEA ADMINISTRATIV
TERITORIALĂ ORAȘUL HÂRȘOVA, cu sediul administrativ în județul Constanța, orașul Hârșova, Piața 1
Decembrie 1918 nr.1 și convențional prin S.C.A. „Pipera și Asociații”, cu sediul profesional în Municipiul București,
sector 3, Splaiul Unirii nr.223, etaj 3, împotriva sentinței civile nr.1026 din 09.10.2023 pronunțată de Tribunalul
Constanța – Secția a II-a Civilă în dosarul nr.14119/118/2011/a11, în contradictoriu cu intimatul CC INSOL SPRL-
Lichidator judiciar AL MINIERA MEDGIDIA SA, cu sediul în municipiul Constanța, str. Cibinului nr.8, județ
Constanța și intimații membri Comitet creditori: Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice GALAȚI prin
Ademinitrația Județeană A Finanțelor Publice Constanța, cu sediul în Municipiul Constanța, str. I.Gh. Duca nr.18, județ
Constanța, Municipiul Medgidia prin primar, cu sediul în municipiul Medgidia, str. Decebal nr.35, județ Constanța,
Tonescu Finance SARL-cu sediul ales la Asset Portfolio Servicing Romania SRL, București, str. George
Constantinescu nr.2-4, Clădire C, Global Worth Campus, etaj 3, sector 2, având ca obiect procedura insolvenței –
societăți pe acțiuni contestație raport activitate. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31.01.2024, și au
fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în considerarea disp. art396 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat
pronunțarea la data de 07.02.2024, când a pronunțat următoarea hotărâre.
Curtea:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: La data de 20.02.2023, s-a înregistrat pe rolul
Tribunalului Constanța, sub nr. 14119/118/2011/a 11, contestația, astfel cum a fost precizată la data de 10.04.2023, cu
privire la raportul de activitate nr. 528/04.04.2023, publicat în B.P.I. nr. 6011/05.04.2023, formulată de către
contestatoarea U.A.T. Orașul Hârșova prin Primar Ionescu Viorel, în contradictoriu cu intimații: CC Insol SPRL, în
calitate de lichidator judiciar al debitoarei Miniera Medgidia SA – în faliment, și membrii Comitetului Creditorilor:
D.G.R.F.P. Galați prin A.J.F.P. Constanța, Municipiul Medgidia prin Primar și Tonescu Finance S.a.R.L., prin care s-a
solicitat admiterea contestației, constatarea împrejurării că în intervalul 10.11.2011 – 03.03.2014 a intervenit
compensarea creanțelor reciproce dintre U.A.T. Orașul Hârșova și debitoarea Miniera Medgidia SA, precum și
obligarea lichidatorului judiciar la rectificarea tabelului consolidat al creanțelor.
În motivare, a arătat că, prin cererea adresată lichidatorului judiciar la data de 19.01.2023, contestatoarea a solicitat, pe
de o parte, să constate că a intervenit compensarea legală între creanțele reciproce ale creditoarei U.A.T. Orașul
Hârșova și cele ale debitoarei Miniera Medgidia SA până la concurența valorii celei mai mici dintre acestea și, pe de
altă parte, ca efect al compensării constatate, să procedeze la rectificarea / actualizarea tabelului definitiv consolidat de
creanțe al debitoarei. În ceea ce privește momentul de referință pentru intervenția compensării, a solicitat să se constate
că s-a produs în intervalul 10.11.2011 – 03.03.2014, pe măsura nașterii creanțelor. A mai arătat că solicitarea de
compensare vizează art. 64 alin. 6 rap. la art. 108 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, în condițiile în care ambele creanțe sunt
născute ulterior deschiderii procedurii insolvenței și anterior trecerii debitoarei la faliment.
Prin adresa nr. 184/13.02.2023, înregistrată la contestatoare sub nr. 2484/13.02.2023, lichidatorul judiciar a transmis că
14
nu va da curs solicitării contestatoarei, întrucât: compensarea creanțelor reciproce nu poate fi efectuată, având natură
diferită, în acest sens existând autoritatea de lucru judecat conform sentința civilă nr. 1434/CA/ pronunțată de
Tribunalul Constanța, def. prin decizia civilă nr. 744/CA/02.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța; art. 52 nu
permite compensarea creanțelor ulterioare deschiderii procedurii; art. 167 C.proc.fiscală menționează condiția ca
respectivele creanțe reciproce să fie administrate de aceeași autoritate publică și să aibă aceeași natură; nu este
îndeplinită condiția reciprocității, creanța Miniera Medgidia SA împotriva U.A.T. Orașul Hârșova fiind născută la
rămânerea definitivă a sentința civilă nr.816/17.10.2012, prin decizia civilă nr. 1/08.01.2018 pronunțată de Tribunalul
Constanța, așadar, ulterior trecerii debitoarei la faliment; în fine, adunarea creditorilor convocată pentru data de
12.05.2022 nu a aprobat cererea de compensare a creanțelor reciproce, întemeiate pe art.52, iar procesul verbal respectiv
nu a fost contestat.
Având în vedere că între momentul deschiderii procedurii insolvenței – 10.11.2011 și data trecerii la faliment –
04.03.2014, debitoarea a înregistrat o serie de datorii față de U.A.T. Orașul Hârșova constând, pe de o parte, în
contravaloarea utilizării unui teren aflat în proprietatea instituției publice și, pe de altă parte, în taxe și impozite locale,
U.AT. Orașul Hârșova a solicitat înscrierea sa în tabelul suplimentar de creanțe. Cererea a fost admisă, contestatoarea
fiind înscrisă cu suma de 1.585.058,77 lei, ce figurează atât în tabelul suplimentar de creanțe publicat în B.P.I. nr.
9725/21.05.2014, cât și în tabelul definitiv consolidat publicat în B.P.I. nr. 13511/13.07.2016, creanța fiind născută în
timpul procedurii, anterior trecerii debitoarei la faliment. Prin sentința civilă nr. 816/17.10.2012, Judecătoria Hârșova a
admis acțiunea debitoarei prin administrator judiciar Global Insolvency SPRL și a obligat U.A.T. Hârșova să achite
către Miniera Medgidia SA suma de 417.422,98 lei, reprezentând debit, dobândă legală și penalități de întârziere,
precum și în continuare până la achitarea integrală a debitului.
Prin decizia civilă nr.151/04.02.2016 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a constatat perimat apelul declarat de
contestatoare cu privire la sentința civilă nr. 816/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria Hârșova, iar, prin decizia civilă
nr. 1/08.01.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva decizia
civilă nr.151/04.02.2016 pronunțată de Tribunalul Constanța.
Prin decizia nr. 4598/04.03.2020 emisă de U.A.T. Orașul Hârșova, s-a compensat suma de 417.422,98 lei, pe care
aceasta din urmă o datora Miniera Medgidia SA în baza sentința civilă nr. 816/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria
Hârșova, cu suma de 417.442.98 lei pe care U.A.T. Orașul Hârșova o avea de recuperat de la Miniera Medgidia SA,
sumă ce intra în componența creanței totale de 1.585.058,77 lei, ce figura înscrisă în tabelul definitiv consolidat.
Împotriva deciziei de compensare, debitoarea a formulat contestație fiscală, respinsă prin decizia nr. 12441/21.07.2020
emisă de U.A.T. Orașul Hârșova. Această ultimă decizie a fost contestată în cadrul dosarului nr. 4567/118/2020, iar,
prin sent. civ. nr. 1434/CA/06.11.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța, def. prin dec. civ. nr. 744/CA/02.06.2021
pronunțată de Curtea de Apel Constanța, a fost admisă acțiunea debitoarei și anulată decizia de compensare.
Deși decizia de compensare a fost anulată cu caracter definitiv, a apreciat contestatoarea că nu este incidentă autoritatea
de lucru judecat invocată de lichidatorul judiciar, întrucât prin decizia civilă nr.744/CA/02.06.2021 pronunțată de
Curtea de Apel Constanța au fost reconsiderate motivele care justifică dispozitivul, în sensul că decizia de compensare
este nelegală întrucât, în procedura insolvenței, compensarea se poate invoca printr-o cerere adresată lichidatorului
judiciar, urmată, eventual, de o contestație la judecătorul sindic și doar de către acei creditori care își pot valorifica
dreptul de creanță în cadrul procedurii insolvenței. Instanța de recurs nu a analizat aplicarea art. 167 C.proc.fiscală, nici
natura creanțelor, nici datele / momentele când acestea s-au născut, întrucât nu au fost considerate de competența
instanței de control judiciar, care s-a limitat la a constata nelegalitatea deciziei de compensare din motive procedurale.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe art. 52, a arătat contestatoarea că nu
acesta a fost temeiul de drept al cererii sale, ci art. 64 alin. 6 rap. la art. 108 alin. 3 și la art. 46 alin. 2.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensare întemeiat pe art. 167 C.proc.fiscală, a apreciat ca
evident sensul normei legale, acela ca aceeași autoritate să aibă calitate de creditor al unei creanțe și debitor al altei
creanțe (ambele creanțe administrate de aceeași autoritate), în raporturi cu altă persoană care ar avea rol de debitor,
respectiv de creditor față de autoritatea în cauză. Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea
întemeiat pe lipsa reciprocității creanțelor, a arătat că nu este contestată de părți nașterea creanței deținute de
contestatoare în timpul procedurii, anterior trecerii Miniera Medgidia SA la faliment.
Cu privire la aprecierea lichidatorului judiciar, în sensul că momentul nașterii creanței deținute de Miniera Medgidia SA
este data de 08.01.2018, ulterior trecerii la faliment, a apreciat contestatoarea că este eronată, întrucât, potrivit art. 720
ind. 8 V.C.proc.civ., sentința civilă nr. 816/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria Hârșova, pronunțată în primă instanță
într-un litigiu comercial, era executorie, sens în care acela era momentul în care creanța deținută de Miniera Medgidia
SA a devenit certă, lichidă și exigibilă.
Pe cale de consecință, și creanța deținută de Miniera Medgidia SA este o creanță curentă, născută în timpul procedurii,
înainte de trecerea la faliment, ceea ce înseamnă că solicitarea de compensare este operabilă.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe hotărârea adunării creditorilor convocată
pentru data de 12.05.2022, care nu a aprobat cererea de compensare a creanțelor reciproce, a arătat că respectiva
hotărâre a fost adoptată în soluționarea altei cereri, întemeiate pe art. 52, iar nu cu privire la cererea creditoarei.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 21 din Legea nr. 85/2006.
Legal citat, la data de 13.03.2023, intimatul CC Insol SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Miniera
Medgidia SA – în faliment, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, în
motivare reiterând argumentele cuprinse în adresa de răspuns nr.184/13.02.2023.
15
Prin sentința civilă nr.1026 din 09.10.2023, Tribunalul Constanța – Secția a II-a Civilă a respins ca nefondată
contestația precizată cu privire la raportul de activitate nr. 528/04.04.2023, publicat în B.P.I. nr. 6011/05.04.2023,
formulată de către contestatoarea U.A.T. Orașul Hârșova prin Primar Ionescu Viorel, în contradictoriu cu intimații: CC
Insol SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Miniera Medgidia SA – în faliment, și membrii Comitetului
Creditorilor: D.G.R.F.P. Galați prin A.J.F.P. Constanța, Municipiul Medgidia prin Primar și Tonescu Finance S.a.R.L..
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
Din perspectiva creanței deținute de U.A.T. Orașul Hârșova, prin cererea adresată lichidatorului judiciar la data de
19.01.2023, întemeiată pe dispoz. art. 64 alin. 6 rap. la art., 108 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, contestatoarea U.A.T.
Orașul Hârșova a solicitat, pe de o parte, să constate că a intervenit compensarea legală între creanțele reciproce ale
creditoarei U.A.T. Orașul Hârșova și cele ale debitoarei Miniera Medgidia SA până la concurența valorii celei mai mici
dintre acestea și, pe de altă parte, ca efect al compensării constatate, să procedeze la rectificarea / actualizarea tabelului
definitiv consolidat de creanțe al debitoarei. În ceea ce privește momentul de referință pentru intervenția compensării, a
solicitat să se constate că s-a produs în intervalul 10.11.2011 – 03.03.2014, pe măsura nașterii creanțelor.
Prin adresa nr. 184/13.02.2023, înregistrată la contestatoare sub nr. 2484/13.02.2023, intimatul lichidatorul judiciar a
transmis că nu va da curs solicitării contestatoarei, întrucât:
1. compensarea creanțelor reciproce nu poate fi efectuată, având natură diferită, în acest sens existând autoritatea de
lucru judecat conform sent. civ. nr. 1434/CA/06.11.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța, def. prin dec. civ. nr.
744/CA/02.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța;
2. art. 52 nu permite compensarea creanțelor ulterioare deschiderii procedurii;
3. art. 167 C.proc.fiscală menționează condiția ca respectivele creanțe reciproce să fie administrate de aceeași
autoritate publică și să aibă aceeași natură;
4. nu este îndeplinită condiția reciprocității, creanța Miniera Medgidia SA împotriva U.A.T. Orașul Hârșova fiind
născută la rămânerea definitivă a sent. civ. nr. 816/17.10.2012, prin dec. civ. nr. 1/08.01.2018 pronunțată de Tribunalul
Constanța, așadar, ulterior trecerii debitoarei la faliment;
5. adunarea creditorilor convocată pentru data de 12.05.2022 nu a aprobat cererea de compensare a creanțelor
reciproce, întemeiate pe art. 52, iar procesul verbal respectiv nu a fost contestat.
Având în vedere că între momentul deschiderii procedurii insolvenței – 10.11.2011 și data trecerii la faliment –
04.03.2014, debitoarea a înregistrat o serie de datorii față de U.A.T. Orașul Hârșova constând, pe de o parte, în
contravaloarea utilizării unui teren aflat în proprietatea instituției publice și, pe de altă parte, în taxe și impozite locale,
U.AT. Orașul Hârșova a solicitat înscrierea sa în tabelul suplimentar de creanțe.
Cererea a fost admisă, contestatoarea fiind înscrisă cu suma de 1.585.058,77 lei, ce figurează atât în tabelul suplimentar
de creanțe publicat în B.P.I. nr. 9725/21.05.2014, cât și în tabelul definitiv consolidat publicat în B.P.I. nr.
13511/13.07.2016, creanța fiind născută în timpul procedurii, anterior trecerii debitoarei la faliment.
Din perspectiva creanței deținute de Miniera Medgidia SA, reține că, în perioada 30.05.2008 – 24.01.2012, între U.A.T.
Hârșova și Miniera Medgidia SA s-au derulat relații comerciale, în urma cărora Miniera Medgidia SA a emis factura nr.
4671/20.01.2012 cu termen de plată 25.01.2012, în sumă de 417.422,98 lei.
Prin sent. civ. nr. 816/17.10.2012, Judecătoria Hârșova a admis acțiunea debitoarei prin administrator judiciar Global
Insolvency SPRL și a obligat U.A.T. Hârșova să achite către Miniera Medgidia SA suma de 417.422,98 lei,
reprezentând debit, dobândă legală și penalități de întârziere, precum și dobândă legală și penalități de întârziere în
continuare până la achitarea integrală a debitului.
Prin dec. civ. nr. 151/04.02.2016 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a constatat perimat apelul declarat de
contestatoare cu privire la sent. civ. nr. 816/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria Hârșova, iar, prin dec. civ. nr.
1/08.01.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva dec. civ. nr.
151/04.02.2016 pronunțată de Tribunalul Constanța.
Prin decizia nr. 4598/04.03.2020 emisă de U.A.T. Orașul Hârșova, s-a compensat suma de 417.422,98 lei, pe care
aceasta din urmă o datora Miniera Medgidia SA în baza sentința civilă nr. 816/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria
Hârșova, cu suma de 417.44.98 lei pe care U.A.T. Orașul Hârșova o avea de recuperat de la Miniera Medgidia SA,
sumă ce intra în componența creanței totale de 1.585.058,77 lei, ce figura înscrisă în tabelul definitiv consolidat.
Împotriva deciziei de compensare, debitoarea a formulat contestație fiscală, respinsă prin decizia nr. 12441/21.07.2020
emisă de U.A.T. Orașul Hârșova.
Această ultimă decizie a fost contestată în cadrul dosarului nr. 4567/118/2020, iar, prin sentința civilă nr.
1434/CA/06.11.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța, def. prin decizia. civilă nr. 744/CA/02.06.2021 pronunțată de
Curtea de Apel Constanța, a fost admisă acțiunea debitoarei și anulată decizia de compensare.
Singurul argument pentru care judecătorul sindic apreciază ca nefondată contestația de față este cel dedus din dispoz.
art. 167 C.proc.fiscală.
Conform art. 167 alin. 1 din Legea nr. 207/2015, (1) Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților
administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate
bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la
buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe
cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile
subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înțeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea
administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice
16
contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii. Din economia textului, judecătorul sindic apreciază că se
impune interpretarea în sensul că, pentru a putea fi compensate, creanțele trebuie să aibă aceeași natură. Or, în speță, se
solicită a se compensa o creanță comercială deținută de Miniera Medgidia SA (constând în debit principal, dobândă
legală și penalități) cu o creanță fiscală deținută de U.A.T. Orașul Hârșova (constând în taxă folosință teren, taxe și
impozite locale), ceea ce contravine dispozițiilor legale.
În privința celorlalte motive pentru care intimatul lichidator judiciar a respins cererea contestatoarei din data de
19.01.2023, de constatare a intervenirii compensării legale, în intervalul 10.11.2011 – 03.03.2014, a creanțelor reciproce
dintre U.A.T. Orașul Hârșova și debitoarea Miniera Medgidia SA, sunt neîntemeiate, dar, pe fondul cauzei, nu sunt de
natură a schimba soluția preconizată.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe autoritatea de lucru judecat dedusă din
sentința civilă nr. 1434/CA/06.11.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța, definitivă prin decizia civilă nr.
744/CA/02.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, reține că, în fapt, s-a invocat efectul pozitiv la autorității
de lucru judecat care, spre deosebire de forma de manifestare extinctivă, nu pune obstacol celei de a doua judecăți, ci
doar ușurează sarcina probațiunii, întrucât ceea ce s-a tranșat anterior de către o instanță nu mai poate fi contrazis, ce se
va impune în noul proces dintre părți.
Or, deși decizia de compensare a fost anulată cu caracter definitiv, nu este incident efectul pozitiv al autorității de lucru
judecat invocat de lichidatorul judiciar, întrucât prin dec. civ. nr. 744/CA/02.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel
Constanța s-a realizat o substituire de considerente de către instanța de control judiciar. Astfel, deși s-a constatat
caracterul nelegal al deciziei de compensare, soluția primei instanțe nefiind reformată, considerentele statuate de Curtea
de Apel Constanța au fost de ordin procedural, în sensul că, în procedura insolvenței, compensarea se poate invoca
printr-o cerere adresată lichidatorului judiciar, urmată, dacă se impune, de o contestație la judecătorul sindic și doar de
către acei creditori care își pot valorifica dreptul de creanță în cadrul procedurii insolvenței.
Constatând neparcurgerea acestor etape, instanța de recurs s-a limitat la a constata nelegalitatea deciziei de compensare
din motivele procedurale expuse, fără a mai analiza aplicarea art. 167 C.proc.fiscală, nici natura creanțelor și nici datele
/ momentele când acestea s-au născut.
De aceea, intimatul nu poate opune cu succes contestatoarei argumentul dedus din efectul pozitiv al autorității de lucru
judecat, întrucât aspectele vizând aplicarea art. 167 C.proc.fiscală, natura creanțelor sau nici datele / momentele când
acestea s-au născut nu au fost dezlegate anterior.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe art. 52 din Legea nr. 85/2006, este
nefondat, întrucât nu acesta a fost temeiul de drept al cererii din data de 19.01.2023, ci art. 64 alin. 6 rap. la art. 108 alin.
3 și la art. 46 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, așadar un regim juridic distinct, al creanțelor curente, nesupus anterior
analizei intimatului.
În egală măsură, referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe hotărârea adunării
creditorilor convocată pentru data de 12.05.2022, care nu a aprobat cererea de compensare a creanțelor reciproce, și
acesta este nefondat, în condițiile în care este evident că respectiva hotărâre a fost adoptată în soluționarea altei cereri,
întemeiate pe art. 52 (care a făcut obiectul dosarului nr. 14119/118/2011/a 10*), iar nu cu privire la cererea creditoarei
din data de 19.01.2023.
Referitor la refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea întemeiat pe lipsa reciprocității creanțelor, este
nefondat.
Se reține că nu este contestată de părți nașterea creanței deținute de contestatoare în timpul procedurii, anterior trecerii
Miniera Medgidia SA la faliment, în sumă de 1.585.058,77 lei, înscrisă atât în tabelul suplimentar de creanțe publicat în
B.P.I. nr. 9725/21.05.2014, cât și în tabelul definitiv consolidat publicat în B.P.I. nr. 13511/13.07.2016.
În acord cu contestatoarea, judecătorul sindic apreciază că și creanța deținută de Miniera Medgidia SA este o creanță
curentă, născută în timpul procedurii, înainte de trecerea la faliment, prin raportare la dispoz. art. 720 ind. 8 C.proc.civ.
1865, respectiv Hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii., iar
Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea.
Ca atare, față de data pronunțării sentinței civile nr. 816/17.10.2012 a Judecătoriei Hârșova, pronunțată în primă
instanță, într-un litigiu comercial, executorie, rezultă ca îndeplinită condiția reciprocității creanțelor.
Împotriva acestei hotărârii a formulat recurs creditoarea Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Hârșova împotriva
Sentinței civile nr. 1026 din 09.10.2023, pronunțate în Dosarul nr.14119/118/2011/a11, prin care judecătorul sindic a
respins contestația împotriva măsurii lichidatorului judiciar de respingere a cererii de compensare din 19.0L2013,
măsură menționată în Raportul de activitate publicat în BPI nr.6011/05.04.2023.
Solicită instanței să dispună admiterea recursului și admiterea contestației, respectiv să constate că în intervalul
10.11.2011-03.03.2014 a intervenit compensarea creanțelor
Potrivit art. 304 alin.1 C.proc.civ. din 1865, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi
atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304, instanța putând să analizeze cauza sub toate
aspectele.
Textul art. 167 alin. (1) nu interzice, ci reglementează posibilitatea operării compensării creanțelor reciproce dintre o
autoritate administrativ teritorială și orice persoană. Posibilitatea compensării este continuată de alin. (2), care merge
mai departe și reglementează ordinea stingerii creanțelor, în funcție de bugetul din care acestea fac parte (respectiv dacă
creanțele au natură diferită”, în termenii utilizați de lichidator și preluați în sentință). Așadar, cu privire la categoriile de
creanțe care se pot stinge prin compensare, textul menționează, pe de o parte, creanțele unităților administrativ
17
teritoriale reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, iar pe de alta,
creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plata de la buget.
Dacă în ce privește sumele de încasat de către U.A.T. lucrurile au fost considerate clare, la fel și sumele de restituit sau
de rambursat de la buget, legiuitorul explicitează în teza a 11-a a alin. (1), pentru a elimina orice dubiu, creanțele
celeilalte persoane constând în sume de plată de la buget. Conform textului de lege, prin aceste creanțe înțelegem
sumele pe care unitatea administrativ teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din
raporturi juridice contractuale. Sumele de plata sunt datorate de către persoana juridică de drept public în baza unor
raporturi juridice, altele decât cele de drept fiscal, aserțiune care rezulta din modul de definire a acestora de textul de
lege. Apelantul apreciază că interpretarea oferită de judecătorul sindic prin care restrânge sfera de aplicabilitate a
art.167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, impunând condiția ca cele două creanțe să aibă
aceeași natură pentru a putea opera compensarea este greșită.
În concluzie, taxele și impozitele de încasat de către UAT, se compensează cu creanțele debitorului reprezentând sume
de plată de la buget, prin sume de plată de la buget înțelegându-se și sumele pe care UAT-urile trebuie să le plătească
cocontractanților în executarea unor contracte (așadar și creanțele numite de lichidator comerciale”).
În continuare, alin. (2) al art. 167 C.proc.fiscală confirmă această interpretare, acesta reglementând situația în care
există mai multe categorii de creanțe reciproce, situație în care legea prevede că primele care se compensează sunt cele
datorate aceluiași buget. Astfel că în lipsa unor creanțe/datorii care privesc același buget, este permisă compensarea
unor creanțe reciproce datorate unor bugete diferite.
Prin întâmpinare Miniera Medgidia SA, în faliment prin administrator judiciar CC INSOL S.P.R.L. a solicitat
respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate urmează a admite recursul pentru următoarele considerente:
Recursul este întemeiat.
Cu titlu prealabil, trebuie să observăm că toate acele considerente ale primei instanțe prin care a fost găsit nejustificat
refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea, întemeiate pe lipsa incidenței puterii de lucru judecat din sentința
civilă nr 1434/CA/06.11.2020 a Tribunalului Constanța, definitivă prin decizia civilă nr 744/CA/02.06.2021 a Curții de
Apel, pe lipsa incidenței art.52 din Legea 85/2006 și a hotărârii adunării creditorilor aferentă acesteia, precum și pe
constatarea caracterului reciproc și curent al creanțelor, au intrat în autoritate de lucru judecat, nefiind formulat un apel
incident în cauză, care să le pună în analiza instanței de apel.
Apelul de față, aduce în analiză exclusiv aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 167 Cod procedură fiscală.
Prima instanță a apreciat că refuzul lichidatorului judiciar de a opera compensarea este justificat de faptul că dispozițiile
art.167 din Codul de procedură fiscală nu permit compensarea creanțelor cu natură diferită.
Corect a reținut Tribunalul că cele două creanțe a căror compensare s-a solicitat de creditorul UAT au natură diferită,
cea deținută de debitoarea Miniera Medgidia SA fiind o creanță comercială (civilă), pe când cea a UAT Hârșova fiind
una fiscală. Dar greșit a reținut Tribunalul că pentru a putea opera compensarea, creanțele trebuie să aibă aceeași natură.
Dacă legiuitorul ar fi vrut ca dispozițiile art. 167 Cod procedură civilă să fie interpretate astfel, ar fi menționat expres și
exhaustiv natura fiscală a creanțelor reciproce ce pot fi compensate, respectiv impozite, taxe, contribuții, pe de o parte,
cu sume de rambursat sau de restituit, pe de altă parte.
Însă legiuitorul a lăsat deschisă posibilitatea compensării creanțelor fiscale și a altor sume datorate bugetului, pe de o
parte, și cu creanțe reprezentând sume de plată de la bugetul respectiv.
În speță, suma 417.422,98 lei datorată de UAT Hârșova debitoarei Miniera Medgidia SA este o sumă de plată, rezultată
din factura fiscală 4671/20.01.2012, emisă în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr 128/07.02.2011, pentru care
s-a obținut și titlu executoriu, Creanța debitoarei Miniera Medgidia SA este, așadar o creanță născută dintr-un raport
juridic încheiat între o persoană de drept privat ( vânzător) și o autoritate ( achizitor).
Atâta vreme cât dispoziția legală din art.167 Cod procedură fiscală prevede posibilitatea compensării creanței fiscale a
unității administrativ-teritoriale cu creanța debitorului reprezentând sume de plată ce se vor acoperi tot din bugetul
local, constatăm că instanța a dat o greșită interpretare dispoziției legale, consolidând în mod neîntemeiat refuzul
lichidatorului judiciar de a proceda la compensare.
Astfel, în teza a II-a a alineatului 1 de la art. 167, se prevede că prin sume de plată de la buget se înțeleg sumele pe care
statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă
din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii. Așa fiind, susținerea intimatului în
sensul că nu ar putea fi compensate sumele pe care reclamanta trebuia să i le plătească în baza unei hotărâri
judecătorești cu sumele datorate de el bugetului local, nu poate fi primită. Aceste creanțe sunt sumele pe care unitatea
administrativ teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice
contractuale. Sumele de plata sunt datorate de către persoana juridică de drept public în baza unor raporturi juridice,
altele decât cele de drept fiscal. Mai mult decât atât, modificarea prin Legea nr. 93/2023, astfel cum este pusă în
executare prin Ordinul nr. 5329/2023, permite la momentul actual societăților să își compenseze creanțele fiscale față de
bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești, cu sumele – restante, curente sau viitoare, pe care le datorează
bugetului de stat. Noua procedură extinde mecanismul de compensare și la situațiile în care sumele de compensat sunt
administrate de autorități publice diferite. Această compensare poate fi realizată atât cu obligațiile restante, cât și cu cele
curente ori viitoare, fără să conteze dacă obligațiile și creanțele fiscale sunt administrate sau nu de aceeași autoritate
publică. Față de toate acestea, constatând că dispozițiile Codului de procedură fiscală permit compensarea unor creanțe
cu natură diferită, instanța constată lipsa de temeinicie a refuzului lichidatorului judiciar de a proceda la compensarea
18
creanțelor reciproce și a sentinței apelate prin care s-a respins contestația creditorului bugetar împotriva acestui refuz.
Potrivit art. 312 alin 2 Cod procedură civilă 1865, instanța va admite recursul și va modifica sentința civilă recurată, în
sensul că va admite contestația, va anula măsura lichidatorului judiciar de respingere a cererii de constatare a
intervenirii compensării legale formulate de creditorul UAT Hârșova și va constata intervenită compensația între
creanțele reciproce dintre UAT Hârșova și debitoarea Miniera Medgidia SA, urmând ca lichidatorul judiciar CC Insol
SPRL să efectueze rectificările cuvenite ale tabelului definitiv consolidat. Potrivit art.274 Cod procedură civilă, instanța
de recurs va obliga intimata debitoare prin lichidator judiciar la plata către recurentă a sumei de 2380 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive, în numele legii, decide:
Admite recursul Faliment formulat de recurenta-creditoare UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL
HÂRȘOVA, cu sediul administrativ în județul Constanța, orașul Hârșova, Piața 1 Decembrie 1918 nr.1 și convențional
prin S.C.A. „Pipera și Asociații”, cu sediul profesional în Municipiul București, sector 3, Splaiul Unirii nr.223, etaj 3,
împotriva sentinței civile nr.1026 din 09.10.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția a II-a Civilă în dosarul
nr.14119/118/2011/a11, în contradictoriu cu intimatul CC INSOL SPRL-Lichidator judiciar al Miniera Medgidia SA,
cu sediul în municipiul Constanța, str. Cibinului nr.8, județ Constanța și intimații membri Comitet creditori: Direcția
Generală Regională A Finanțelor Publice Galați prin Ademinitrația Județeană A Finanțelor Publice Constanța, cu sediul
în Municipiul Constanța, str. I.Gh. Duca nr.18, județ Constanța, Municipiul Medgidia prin primar, cu sediul în
municipiul Medgidia, str. Decebal nr.35, județ Constanța, Tonescu Finance SARL-cu sediul ales la Asset Portfolio
Servicing Romania SRL, București, str. George Constantinescu nr.2-4, Clădire C, Global Worth Campus, etaj 3, sector
2, având ca obiect procedura insolvenței – societăți pe acțiuni contestație raport activitate.
Modifică sentința civilă recurată, în sensul că: Admite contestația, anulează măsura lichidatorului judiciar de respingere
a cererii de constatare a intervenirii compensării legale formulate de creditorul UAT Hârșova și constată intervenită
compensația între creanțele reciproce dintre UAT Hârșova și debitoarea Miniera Medgidia SA, urmând ca lichidatorul
judiciar CC Insol SPRL să efectueze rectificările cuvenite ale tabelului definitiv consolidat. Obligă intimata debitoare
prin lichidator judiciar la plata către recurentă a sumei de 2380 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică azi, 07.02.2024.
Președinte, Judecător, Judecător, Pt.Grefier,
Cristina Belecciu Iuliana Tudoran Cristina Constantinescu Liliana Boeru, aflată în CO,
semnează conf.art.426 alin.4 Cod pr.civilă,
Grefier șef, Claudia Vîlcu
*
* *
EDITOR: MINISTERUL JUSTIŢIEI - OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI

Bd. Unirii, nr. 74, Bl.J3b, Tr. II+III, sect. 3, Cod poştal 030837, Bucureşti, Tel. (+40-21)3160804, 3160810
Fax (+40-21) 3160803. E-mail: onrc@onrc.ro, Website www.onrc.ro, www.buletinulinsolventei.ro
Cod de identificare fiscală: 14942091,
IBAN: RO72TREZ7035032XXX011591, deschis la TREZORERIA SECTOR 3
Tiparul: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 6035/29.03.2024 conţine 19 pagini. ISSN 1842-3094
19

Buletin 2024 3 29 2024 6035 6035 2024

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletin 2024 3 29 2024 6035 6035 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL JUSTIŢIEI

OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI

 Alte documente emise în cadrul procedurii

Nr. 6035 - Vineri, 29.03.2024

Județul Arad ..................................................................................................................................................................... 2

Municipiul București ........................................................................................................................................................ 9

Județul Constanța ........................................................................................................................................................... 11

deschiderea procedurii, la trecerea în faliment la propunerea practicianului în insolvență și nu a creditorului, să se

3. Societatea SINMARK SRL, cod unic de înregistrare: 35230444

Grefier Liliana Boeru

EDITOR: MINISTERUL JUSTIŢIEI - OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI

S-ar putea să vă placă și