Vintila

Capitolul VI
Dimensionarea dezechilibrului financiar

public în România
6.1. Prezentare generală
6.2. Dimensionarea dezechilibrului financiar public în România pe

baza metodelor clasice
6.2.1. Dimensionarea dezechilibrului financiar public potrivit
concepţiei clasice
6.2.1.1. Deficitul bugetului public naţional
6.2.1.2. Deficitul bugetului general consolidat
concepţiei moderne
6.3. Dimensionarea dezechilibrului public în România pe baza

metodelor moderne
6.4. Comparaţii internaţionale

Dimensionarea dezechilibrului financiar public în România
Rezumat
Pornind de la prezentarea teoretică a modalităţilor de dimensionare a dezechilibrului

financiar public am considerat necesară exemplificarea acestora pe cazul României.
În România, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode

diferite, în funcţie de care se identifică un anumit tip de deficit/surplus bugetar. Astfel, vorbim
de: deficitul/surplusul bugetului general consolidat; deficitul/surplusul bugetului public
naţional; deficitul/surplusul bugetului de stat; deficitul/surplusul bugetului asigurărilor sociale
de stat; deficitul/surplusul bugetelor locale; deficitul/surplusul bugetelor fondurilor speciale;
deficitul/surplusul convenţional; deficitul/surplusul curent; deficitul/surplusul de capital;
deficitul/surplusul primar; deficitul/surplusul operaţional; deficitul/surplusul structural;
deficitul/surplusul cvasi-fiscal.
De asemenea, am analizat dezechilibrul financiar public, potrivit concepţiei clasice şi

moderne, atât pe total, cât şi pe componente, în perioada 1991-2004. Analiza a avut în vedere
rezultatele dimensionării dezechilibrelor publice utilizând metodele clasice, precum şi cele
moderne.
Comparaţiile internaţionale privind deficitul bugetului general consolidat (% PIB), în

perioada 1991-2004, mi-au permis identificarea poziţiei României faţă de ţările Uniunii
Europene, SUA şi Japonia.
144
6.1. Prezentare generală
Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare
publice în comparaţie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. Astfel, pentru a
exprima valoric acest decalaj se utilizează cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar. Deci,
putem spune că dezechilibrul financiar public este reprezentat, în sens restrâns, de deficitul
bugetar 1 , sub toate formele sale, şi, în sens larg, de necesarul de finanţat la nivelul sectorului
public format din deficitul bugetar şi datoriile preluate de stat pe bază de legi speciale 2 .
În România, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode
diferite, în funcţie de care se identifică un anumit tip de deficit/surplus bugetar. Astfel, vorbim
de:
• deficitul/surplusul bugetului general consolidat;
• deficitul/surplusul bugetului public naţional, respectiv deficitul/surplusul bugetului
de stat, deficitul/surplusul bugetului asigurărilor sociale de stat şi
deficitul/surplusul bugetelor locale;
• deficitul/surplusul bugetelor fondurilor speciale;
• deficitul/surplusul convenţional;
• deficitul/surplusul curent sau de capital;
• deficitul/surplusul primar;
• deficitul/surplusul operaţional;
• deficitul/surplusul structural;
• deficitul/surplusul cvasi-fiscal.
6.2. Dimensionarea dezechilibrului financiar public în România pe

baza metodelor clasice
concepţiei clasice
6.2.1.1. Deficitul bugetului public naţional
Potrivit articolului nr. 138 alin. (1) din Constituţia României 3 , bugetul public naţional
este format din bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
Rezultatul execuţiei bugetului public naţional se determină pe baza următoarei relaţii:
D / E BPN = (VBS + VBASS + VBL ) − (ChBS + ChBASS + ChBL )
unde D / E BPN - deficitul (-)/excedentul (+) bugetului public naţional; VBS - veniturile
bugetului de stat; VBASS - veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat; VBL - veniturile
1
Dezechilibrul financiar public este reprezentat de deficitele bugetare în cadrul concepţiei clasice.
2
Dezechilibrul financiar public este reprezentat de deficitele bugetare şi de datoriile pe bază de legi speciale în
cadrul concepţiei moderne.
3
Constituţia României 2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003.
145
bugetelor locale; ChBS - cheltuielile bugetului de stat; ChBASS - cheltuielile bugetului

asigurărilor sociale de stat; ChBL - cheltuielile bugetelor locale.
Nivelul şi evoluţia deficitului bugetului public naţional sunt prezentate în tabelul 6.1.
şi în figura 6.1.
Tabelul 6.1. Nivelul deficitului bugetului public naţional (%PIB), în perioada 1991-2004
Deficitul bugetului public naţional

Perioada Deficitul bugetului de Surplusul/deficitul Surplusul/deficitul
stat bugetelor locale bugetului asigurărilor
sociale de stat
1991 -1,45 -1,86 +0,009 +0,41
1992 -3,33 -4,36 +0,003 +1,03
1993 -1,82 -2,6 +0,08 +0,70
1994 -3,99 -4,16 +0,07 +0,10
1995 -4,2 -4,1 +0,1 -0,2
1996 -5,0 -4,9 +0,1 -0,2
1997 -3,6 -3,6 +0,04 -0,02
1998 -4,0 -3,1 +0,02 -0,9
1999 -2,8 -2,6 +0,07 -0,2
2000 -4,2 -3,6 +0,03 -0,6
2001 -3,6 -3,1 +0,05 -0,6
2002 -3,8 -3,1 +0,04 -0,7
2003 -1,4 -1,5 -0,01 +0,1
2004 -0,636 -0,79 +0,16 -0,006
Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003
Ministerul Finanţelor Publice
Figura 6.1. Evoluţia deficitului bugetului public naţional (% PIB), pe total şi pe

componente, în perioada 1991-2004
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-1
-2
-3
-4
-5
-6
Deficitul bugetului public naţional Deficitul bugetului de stat

Surplusul/deficitul bugetelor locale Surplusul/deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat

146
În perioada 1991-2004, deficitul bugetului public naţional a înregistrat o evoluţie

ascendentă, de la -1,45% PIB, în anul 1991, la -5% PIB, în anul 1996. După această creştere
se constată o reducere semnificativă a nivelului deficitului bugetului public naţional, ce a
atins, în anul 2004, valoarea de -0,636% PIB.
Evoluţia deficitului bugetului public naţional, în perioada 1991-2004, este puternic
influenţată de traiectoria deficitului bugetului de stat, întrucât celelalte două componente
(bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat) au prezentat şi excedente.
Deficitul bugetului de stat a variat de la nivelul maxim de -4,9% PIB, în anul 1996, la
-0.79% PIB, în anul 2004.
Bugetele locale au înregistrat excedent care a variat de la un minim de +0,003% PIB,
în anul 1992, la un maxim de +0,16% PIB, în anul 2004, excepţie făcând anul 2003 când, în
urma execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a rezultat un deficit de -0,01%
PIB. Surplusul bugetelor locale se datorează faptului că autorităţile administraţiei publice
locale trebuie să respecte principiul echilibrului bugetar4 potrivit căruia cheltuielile unui buget
al unei unităţi administrativ-teritoriale trebuie să fie acoperite integral de veniturile bugetului
respectiv. În cazul în care în timpul execuţiei bugetelor locale se înregistrează un decalaj între
veniturile şi cheltuielile bugetare atunci autorităţile administraţiei publice locale pot utiliza
pentru echilibrare sumele din contul deschis pe seama consiliului judeţean şi alimentat de
contravaloarea cotei de 17% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale 5 , sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat 6 ,
disponibilităţile fondului de rulment păstrate într-un cont distinct 7 , împrumuturile din contul
general al trezoreriei statului 8 . De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot
apela şi la emisiuni de obligaţiuni municipale în scopul finanţării unor obiective de interes
local. Ca urmare are loc degrevarea bugetului local de o serie de cheltuieli ocazionate de
finanţarea obiectivelor de interes local ce pot fi realizate prin împrumuturi pe bază de
obligaţiuni municipale.
La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat s-au obţinut excedente în perioada
1991-1994, ce au variat de la +0,41% PIB, în anul 1991, la +0,1% PIB, în anul 1994, precum
4
Articolul 13 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 45 din 05.06.2003 privind finanţele publice locale publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 19.06.2003.
5
Articolul 28 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 45 din 05.06.2003 privind finanţele publice locale publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 19.06.2003.
6
7
8
147
şi în anul 2003 de +0,1 % PIB. În perioada următoare, s-au realizat cheltuieli peste veniturile
acestui buget ceea ce a condus la un deficit al cărui nivel a oscilat de la un maxim de -0,9%
PIB, în anul 1998, la un minim de -0,006% PIB, în anul 2004.
6.2.1.2. Deficitul bugetului general consolidat
Deficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul

bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg.
Aceasta este expresia cea mai utilizată în analizele privind dezechilibrul dintre resursele şi
nevoile sectorului public. Acest indicator se determină prin diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile bugetului general consolidat 9 . În cazul în care această diferenţă este pozitivă
atunci vorbim de surplus/excedent al bugetului general consolidat. Nivelul şi evoluţia
deficitului bugetului general consolidat ca pondere în PIB sunt prezentate în tabelul 6.2. şi
figura 6.2.
Tabelul 6.2. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (%PIB),

în perioada 1991-2008*
Perioada Deficitul bugetului general consolidat

1991 -1,5
1992 -5,2
1993 -0,1
1994 -0,2
1995 -2,6
1996 -3,9
1997 -3,6
1998 -3,3
1999 -2,0
2000 -3,7
2001 -3,3
2002 -2,6
2003 -2,3
2004 -1,141
2005* -1,5
2006* -1,9
2007* -2,5
2008* -2,7
Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anii 2002-2005;
BUGETUL PE SCURT. BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT PE ANUL 2004 publicată de Ministerul Finanţelor Publice în anul
2004; Ministerul Finanţelor Publice.
Notă: * niveluri estimate pe baza previziunilor din Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005.
9
DBGC = VBGC − ChBGC
unde DBGC - deficitul bugetului general consolidat; VBGC - veniturile bugetului general consolidat; ChBGC -
cheltuielile bugetului general consolidat.
148
Figura 6.2. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

-2,7 2008*
-2,5 2007*
-1,9 2006*
-1,5 2005*
-1,141 2004
-2,3 2003
-2,6 2002
-3,3 2001
-3,7 2000
-2 1999
-3,3 1998
-3,6 1997
-3,9 1996
-2,6 1995
-0,2 1994
-0,1 1993
-5,2 1992
-1,5 1991
Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anii 2002-2005;
Notă: * niveluri estimate pe baza previziunilor din Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005.
În figura 6.2. se observă că nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de

la -1,5 % PIB, în anul 1991, la -2,7% PIB, în anul 2008*, maximul de -5,2% PIB fiind atins în
anul 1992. În perioada 1993-1996, asistăm la creşterea semnificativă a deficitului bugetului
general consolidat, de la -0,1% PIB, în anul 1993, la -3,9% PIB, în anul 1996. Această
perioadă a fost urmată de o uşoară scădere a deficitului bugetului general consolidat în
următorii trei ani, ajungând ca, în anul 2000, să se obţină nivelul de -3,7% PIB. Tendinţa de
reducere a acestui deficit a continuat ajungându-se de la -3,3% PIB, în anul 2001, la -1,141%
PIB, în anul 2004.
Estimările privind evoluţia deficitului bugetului general consolidat evidenţiază
înscrierea acestuia pe o traiectorie ascendentă, urmând să atingă, în anul 2008*, nivelul de
-2,7% PIB.
Deci, în cea mai mare parte se respectă criteriul de convergenţă ce stabileşte pentru
deficitul bugetului general consolidat limita de 3% PIB.
149
Evoluţia deficitului bugetului general consolidat, pe componentele sale, este redată în

tabelul 6.3. şi în figura 6.3.
Tabelul 6.3. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (%PIB), pe componentele

principale, în perioada 1991-2004
Deficitul bugetului general consolidat

Perioada Deficitul Surplusul/deficitul Deficitul Deficitul/ Ajustările
public fondurilor creditelor surplusul
naţional extrabugetare externe FPS/APAPS
acordate
ministerelor
1991 -1,5 -1,45 -0,05 - - -
1992 -5,2 -3,33 -1,87 - - -
1993 -0,1 -1,82 +1,72 - - -
1994 -0,2 -3,99 +3,79 - - -
1995 -2,6 -4,2 +1,6 - - -
1996 -3,9 -5,0 +1,1 - - -
1997 -3,6 -3,6 +0,04 - - -
1998 -3,3 -4,0 +0,4 -1,3 +1,0 +0,5
1999 -2,0 -2,8 +0,3 -1,4 -0,04 +2,0
2000 -3,7 -4,2 +0,6 -1,9 +0,04 +1,8
2001 -3,3 -3,6 +1,0 -2,1 +0,02 +1,4
2002 -2,6 -3,8 +0,7 -1,9 +0,3 +2,1
2003 -2,3 -1,4 -1,0 -1,9 +0,4 +1,6
2004 -1,141 -0,636 -0,635 -1,5 +0,34 +1,29
Figura 6.3. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat (% PIB), pe total şi pe

componentele principale, în perioada 1991-2004
5
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-1
-2
-3
-4
-5
-6
Deficitul bugetului general consolidat Deficitul public naţional
Surplusul/deficitul fondurilor extrabugetare Deficitul creditelor externe acordate ministerelor
Deficitul/ surplusul FPS/APAPS Ajustările

150
Evoluţia deficitului bugetului general consolidat, pe componentele sale, evidenţiază

faptul că nivelul acestuia este determinat, în mare măsură, de dezechilibrul înregistrat în
execuţia bugetului public naţional. Componentele reprezentate de surplusul/deficitul
fondurilor extrabugetare, surplusul/deficitul FPS/APAPS şi ajustările au înregistrat, în
perioada analizată, excedente, cu mici excepţii. Spre deosebire de acestea, creditele externe
acordate ministerelor au alimentat deficitul bugetului general consolidat, observându-se
perioade (anii 2003 şi 2004) în care dezechilibrul înregistrat la nivelul acestora a devansat
deficitul bugetului public naţional.
Având în vedere modificările produse de-a lungul timpului în ceea ce priveşte

componentele bugetului general consolidat şi mecanismul calculării deficitului/surplusului
acestuia a prezentat o serie de particularităţi.
În perioada 1990-1992, reflectarea nevoilor şi resurselor financiare publice s-a

realizat utilizându-se bugetul public naţional (format din bugetul administraţiei centrale,
bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat), precum şi bugetele fondurilor speciale
pentru care erau create conturi de natură fiscală sau cvasifiscală. De exemplu, în anul 1992,
trezoreria statului a gestionat un număr de circa 20 de conturi care nu au fost incluse în
bugetul public naţional şi al căror sold a fost de 71,3 miliarde lei 10 . Aceasta se datorează
modificărilor ample ale cadrului instituţional şi funcţional, apărând ca răspuns la flexibilitatea
de aprobare şi de rectificare a bugetului de stat. Totodată, aceasta reduce transparenţa
procesului bugetar.
În anul 1993, a fost creat contul general al trezoreriei statului deschis la Banca
Naţională a României, ce cuprindea: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi circa 40 de fonduri extrabugetare 11 (inclusiv cele 7 fonduri speciale anexate
la legea de aprobare a bugetului de stat). De asemenea, Ministerul Finanţelor a definit şi un
cont consolidat al statului format din: conturile trezoreriei, fondul de şomaj, fondul pentru
pensia suplimentară, disponibilităţile Fondului Proprietăţii de Stat şi ale Agenţiei de
Restructurare, resursele din credite externe, fondul rezultat din reevaluarea aurului.
10
Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-1995, p. 43.
11
Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-1995, p. 89.
151
În perioada 1994-1997, componentele bugetului general consolidat erau reprezentate

de bugetul public naţional şi fondurile extrabugetare. Deficitul bugetului general consolidat
era cauzat de dezechilibrele existente la nivelul componentelor sale (figurile 6.4. şi 6.5.,
tabelul 6.4.).
Figura 6.4. Componentele bugetului general consolidat, în perioada 1994-1997
Bugetul general
consolidat
Bugetul public naţional Fonduri extrabugetare
Bugetul de stat Fondul de şomaj
Bugetele locale Fondul pentru pensia

suplimentară
Bugetul asigurărilor Alte fonduri

sociale de stat extrabugetare
Tabelul 6.4. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

în perioada 1995-1997
Indicatori 1995 1996 1997

Deficitul bugetului general consolidat, din care: -2,6 -3,9 -3,6
Deficitul bugetului public naţional, din care: -4,2 -5,0 -3,6
- deficitul bugetului de stat -4,1 -4,9 -3,6
- surplusul bugetelor locale +0,1 +0,1 +0,04
- deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat -0,2 -0,2 -0,02
Deficitul fondurilor extrabugetare, din care: +1,6 +1,1 +0,04
- surplusul fondului de şomaj +2,2 +0,8 +0,13
- deficitul/surplusul fondului pentru pensia suplimentară +0,6 -0,1 -0,02
- deficitul/surplusul altor fonduri extrabugetare -1,2 +0,4 -0,07
152
Figura 6.5. Evoluţia deficitului/surplusului componentelor bugetului general consolidat

(% PIB), în perioada 1995-1997
3
2,2
0,8
1 0,6
0,4
0,1 0,1 0,04 0,13
0
-0,2 -0,2 -0,1 -0,02 -0,02 -0,07
-1
-1,2
-2
-3
-3,6
-4,1
-4
-4,9
-5
1995 1996 1997
Deficitul bugetului de stat Surplusul bugetelor locale

Deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat Surplusul fondului de somaj
Deficitul/surplusul fondului pentru pensia suplimentara Deficitul/surplusul altor fonduri extrabugetare
În perioada analizată (1995-1997) deficitul bugetului general consolidat a fost cauzat

de deficitul bugetului de stat, urmat de deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Golul de
resurse a fost acoperit parţial de surplusurile înregistrate de celelalte componente ale
bugetului general consolidat.
În perioada 1998-2001, componentele bugetului general consolidat au fost

reprezentate de bugetul public naţional, fondurile extrabugetare, creditele externe acordate
ministerelor, veniturile din privatizare (FPS în perioada 1998-2000, APAPS în anul 2001) şi
ajustările (rambursările de credite externe şi diferenţele de curs aferente datoriei publice
interne şi externe). Deficitul bugetului general consolidat a fost generat de dezechilibrele
existente la nivelul componentelor sale (figurile 6.6. şi 6.7., tabelul 6.5.).
153
Figura 6.6. Componentele bugetului general consolidat în perioada 1998-2001
Bugetul general consolidat
Bugetul public
Credite externe Fonduri extrabugetare
naţional
acordate ministerelor

FPS/APAPS
Bugetele locale Fondul pentru

pensia suplimentară
Bugetul asigurărilor Ajustări Alte fonduri


Indicatori 1998 1999 2000 2001

Deficitul bugetului general consolidat, din care: -3,3 -2,0 -3,7 -3,3
Deficitul bugetului public naţional, din care: -4,0 -2,8 -4,2 -3,6
- deficitul bugetului de stat -3,1 -2,6 -3,6 -3,1
- surplusul bugetelor locale +0,02 +0,07 +0,03 +0,05
- deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat -0,9 -0,2 -0,6 -0,6
Surplusul fondurilor extrabugetare, din care: +0,4 +0,3 +0,6 +1,0
-deficitul/surplusul fondului de şomaj -0,1 -0,4 +0,05 +0,4
- surplusul fondului pentru sănătate +0,4 +0,5 +0,4 +0,4
- surplusul altor fonduri extrabugetare +0,08 +0,2 +0,2 +0,2
Deficitul creditelor externe acordate ministerelor -1,3 -1,4 -1,9 -2,1
Deficitul/surplusul FPS/APAPS +1,0 -0,04 +0,04 +0,02
Ajustările +0,5 +2,0 +1,8 +1,4
154

-1
-2
-3
-4
1998 1999 2000 2001
Deficitul bugetului de stat Surplusul bugetelor locale
Deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat Deficitul/surplusul fondului de somaj
Surplusul fondului pentru sanatate Surplusul altor fonduri extrabugetare
Deficitul creditelor externe acordate ministerelor Deficitul/surplusul FPS/APAPS
Ajustarile
În perioada 1998-2001, structura deficitului bugetului general consolidat şi-a menţinut,

cu mici excepţii, configuraţia din perioada 1995-1997. Insă, partea deficitară a balanţei a fost
reprezentată de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi creditele externe
acordate ministerelor, care au înregistrat solduri negative. Deficitele de resurse au fost
acoperite parţial de excedentele celorlalte componente ale bugetului general consolidat, fiind
localizate la nivelul fondului pentru asigurări de sănătate şi a ajustărilor.
În perioada 2002-2004, componentele bugetului general consolidat erau reprezentate

de bugetul public naţional, fondurile extrabugetare, creditele externe acordate ministerelor,
transferurile între bugete şi ajustările (rambursările de credite externe şi diferenţele de curs
aferente datoriei publice interne şi externe). Deficitul bugetului general consolidat a fost
generat de dezechilibrele existente la nivelul componentelor sale (figurile 6.8. şi 6.9.,
tabelul 6.6.).
155
Figura 6.8. Componentele bugetului general consolidat, în perioada 2002-2004
Bugetul general consolidat
Bugetul public
Credite externe Fonduri extrabugetare
naţional
acordate ministerelor

Transferuri între
bugete
Bugetele locale Fondul pentru
pensia suplimentară
Bugetul asigurărilor Ajustări Alte fonduri


Indicatori 2002 2003 2004

Deficitul bugetului general consolidat, din care: -2,6 -2,3 -1,141
Deficitul bugetului public naţional, din care: -3,8 -1,4 -0,636
- deficitul bugetului de stat -3,1 -1,5 -0,79
- deficitul/surplusul bugetelor locale +0,04 -0,01 +0,16
- deficitul/surplusul bugetului asigurărilor sociale de stat -0,7 +0,1 -0,006
Deficitul fondurilor extrabugetare, din care: +0,7 -1,0 -0,635
- surplusul fondului de şomaj +0,5 +0,1 +0,1
- deficitul/surplusul fondului pentru sănătate +0,4 -0,4 -0,08
- deficitul altor fonduri extrabugetare -0,2 -0,7 -0,655
Deficitul creditelor externe acordate ministerelor -1,9 -1,9 -1,5
Surplusul transferurilor între bugete +0,3 +0,4 +0,34
Ajustările +2,1 +1,6 +1,29
Sursa: Raportele anuale ale Băncii Naţionale a României 2002-2003
156

3
-1
-2
-3
-4
2002 2003 2004
Deficitul bugetului de stat Deficitul/surplusul bugetelor locale

Deficitul/surplusul bugetului asigurarilor sociale de stat Deficiturplusul fondului de somaj
Deficitul/surplusul fondului pentru sanatate Deficitul altor fonduri extrabugetare
Deficitul creditelor externe acordate ministerelor Surplusul transferurilor între bugete
Ajustarile
Sursa: Raportele anuale ale Băncii Naţionale a României 2002-2003

În perioada 2002-2004, structura deficitului bugetului general consolidat şi-a menţinut,

cu mici excepţii, configuraţia din perioada 1995-2001. Partea deficitară a balanţei a fost
reprezentată tot de bugetul de stat, într-o proporţie mai redusă, şi creditele externe acordate
ministerelor care au înregistrat solduri negative. Deficitele de resurse au fost acoperite parţial
de excedentele celorlalte componente ale bugetului general consolidat, fiind localizate la
nivelul fondului pentru şomaj, fondului pentru asigurări de sănătate, transferurilor între bugete
şi a ajustărilor.

concepţiei moderne
În sens larg, dezechilibrul financiar public (tabelul 6.7. şi figura 6.10.) exprimă
necesarul de finanţat la nivelul sectorului public, ce este reprezentat de deficitul bugetului
general consolidat şi de datoriile preluate de stat pe bază de legi speciale. Pentru finanţarea
acestora statul contractează împrumuturi ce se regăsesc incluse în nivelul datoriei publice a
ţării.
157
Tabelul 6.7. Nivelul dezechilibrului financiar public (% PIB), în perioada 1991-2008*
Deficitul bugetului general Datoriile pe bază de legi Dezechilibrul financiar

Perioada
consolidat speciale public
1991 1,5 0 1,5
1992 5,2 2,6 7,8
1993 0,1 0,8 0,9
1994 0,2 0,2 0,4
1995 2,6 0,3 2,9
1996 3,9 0,2 4,1
1997 3,6 3,2 6,8
1998 3,3 2,2 5,5
1999 2 5,8 7,8
2000 3,7 3,8 7,5
2001 3,3 3,0 6,3
2002 2,6 2,2 4,8
2003 2,3 1,6 3,9
2004 1,141 1,6 2,725
2005* 1,5 1,6 3,1
2006* 1,9 1,6 3,5
2007* 2,5 1,6 4,1
2008* 2,7 1,6 4,3
Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005
Legile pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor
speciale şi a contului general anual al datoriei publice în perioada 1991-2003
Notă: Datoriile pe bază de legi speciale (%PIB) s-au calculat pe baza datelor din conturile generale ale datoriei publice anexate la legile
pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor
speciale şi a contului general anual al datoriei publice în perioada 1991-2003, precum şi a celor furnizate de Ministerul Finanţelor
Publice pentru anul 2004.
Pentru perioada 2005-2008 am folosit estimările privind nivelul deficitului bugetului general consolidat prezentate în Raportul
privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005. De asemenea, în perioada 2005-2008, am presupus constante datoriile preluate
de stat pe bază de legi speciale, respectiv nivelul de 1,6% din PIB.
Figura 6.10. Evoluţia dezechilibrului financiar public (% PIB), în perioada 1991-2008*

9
8 7,8
7,8
7,5
7
6,8
6,3
6
5,5
5
4,8 4,3
4,1
4 4,1
3,9 3,5
3,1
3 2,9 2,725
2
1,5 0,9
1 0,4
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005* 2006* 2007* 2008*
Deficitul bugetului general consolidat Datorii pe baza de legi speciale Dezechilibrul financiar public
Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005;
Legile pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor
speciale şi a contului general anual al datoriei publice în perioada 1991-2003; Ministerul Finanţelor Publice.
158
Dezechilibrul financiar public, în sens larg, este determinat, în cea mai mare parte, de
deficitul bugetului general consolidat, excepţiile fiind reprezentate de anii 1999 şi 2000. În
anii 1999 şi 2000, datoriile preluate de stat pe bază de legi speciale au fost cu 3,8 puncte
procentuale, respectiv 0,1 puncte procentuale mai mari decât deficitul bugetului general
consolidat. Aceasta se datorează nivelului ridicat al datoriilor asumate de stat pe bază de legi
speciale, care a fost determinat de iniţierea procesului de restructurare a Băncii Agricole şi de
preluare a BANCOREX de către BCR în valoare totală de 31.204,645 mld. lei
(datoriile pe bază de legi speciale au fost de 31.521,684 mld. lei), în anul 1999, respectiv de
30.382,912 mld. lei (datoriile pe bază de legi speciale au fost de 30.663,528 mld. lei), în anul
2000 12 .
6.3.Dimensionarea dezechilibrului public în România pe baza

metodelor moderne
Utilizarea metodelor moderne pentru dimensionarea cât mai corectă a dezechilibrului

financiar public a condus la apariţia de noi tipuri de deficite/surplusuri ale sectorului public.
Astfel, putem vorbi de deficit/surplus primar, operaţional, structural, cvasi-fiscal, curent şi de
capital.
Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul convenţional cheltuielile

reprezentând dobânzile la datoria publică. Acest indicator este utilizat în analiza ajustărilor ce
trebuie realizate la nivelul politicii fiscale.
Deficitul/surplusul operaţional include deficitul primar şi dobânda reală plătită în
contul datoriei publice interne.
Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul convenţional încasările din
privatizare, ce sunt considerate surse de finanţare şi nu de venituri.
Nivelul şi evoluţia deficitului convenţional, deficitului/surplusului primar şi a

deficitului structural sunt prezentate în tabelul 6.8. şi în figura 6.11.
12
A se vedea tabelul 7.5. din capitolul VII.
159
Tabelul 6.8. Nivelul deficitului/surplusului convenţional, primar şi structural (%PIB),

Perioada Deficitul convenţional Deficitul/surplusul primar Deficitul structural*

1991 -1,5 -1,5 :
1992 -5,2 -5,0 :
1993 -0,1 +1,0 :
1994 -0,2 +1,2 :
1995 -2,6 -1,4 :
1996 -3,9 -2,3 -3,8
1997 -3,6 +0,2 -4,4
1998 -3,3 +2,0 -5,2
1999 -2,0 +3,4 -2,8
2000 -3,7 +1,3 -3,5
2001 -3,3 +0,6 -2,8
2002 -2,6 +0,4 -2,2
2003 -2,3 -0,2 -2
2004 -1,141 +0,159 -1,041
2005* -1,5 0,0 -1,3
2006* -1,9 -0,2 -1,7
2007* -2,5 -0,8 -2,4
2008* -2,7 -1,2 -2,6
Sursa: Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1996-2003; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anii 2002-2005;
Notă: * niveluri estimate pe baza previziunilor din Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anul 2005
Am calculat deficitul/surplusul primar, în perioada 1991-1995, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice
Figura 6.11. Evoluţia deficitului/surplusului convenţional, primar şi structural (% PIB),

4
3,4
3
2 2
1,2
1 1,3
1 0,6
0,4 0,159 0 -0,2
-0,1 -0,2 0,2
0 -0,2
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005* 2006* 2007* 2008*
-1 -1,041 -0,8
-1,3
-1,5
-1.5 -1,4 -2 -1,7 -1,2
-2 -2,2 -1,141 -1,5
-2 -2,4
-2,3 -1,9 -2,6
-2,6 -2,8 -2,8 -2,3
-3,3 -2,6 -2,5
-3 -2,7
-3,6 -3,5 -3,3
-3,8
-4
-3,9 -4,4 -3,7
-5
-5
-5,2
-5,2
-6
Deficit conventional Deficit/surplus primar Deficit structural*
Sursa: Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1996-2002; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anii 2002-2004;
160
În figura 6.11. se observă că traiectoriile deficitului convenţional, deficitului sau

surplusului primar şi a deficitului structural sunt similare în sensul că acestea cresc, respectiv
scad în perioade similare. La nivelul deficitului/surplusului primar s-au înregistrat şi
surplusuri, în perioada 1993-1994 şi 1997-2002, respectiv în anul 2004, generate de ponderile
ridicate în PIB ale dobânzilor aferente datoriei publice.
Deficitul cvasi-fiscal evidenţiază deficitul convenţional şi operaţiunile cvasifiscale ce

iau forma:
• subvenţiilor pentru dobânzile la împrumuturile acordate de Banca Naţională a
României şi de băncile comerciale societăţilor cu capital de stat din sectoarele
agricultură şi energie;
• subvenţiilor pentru cursul de schimb de care beneficiază sectorul energetic;
• împrumuturilor preluate de stat pe bază de legi speciale;
• împrumuturilor garantate de stat;
• arieratelor faţă de buget a agenţilor economici.
Deficitele cvasifiscale pot afecta foarte mult bugetul general consolidat mărind
deficitul şi împingând guvernul să se împrumute de pe piaţa externă tot mai mult. Teoretic,
între datoria externă şi deficitele cvasi-fiscale, precum şi cel operaţional, există o legătură
pozitivă, evoluând în acelaşi sens, atâta vreme cât investiţiile directe sunt reduse, iar
exporturile sunt prea mici în comparaţie cu importurile.
Deficitele cvasi-fiscale se referă la pierderile întreprinderilor din sectorul public. Când

aceste pierderi nu mai sunt tolerate de sistemul economic, ele se transformă într-o povară
efectivă asupra bugetului public, prin preluarea la datoria publică, ceea ce suplimentează
cheltuielile cu refinanţarea acesteia. De exemplu, obligaţiile BANCOREX şi ale Băncii
Agricole.
Deficitele cvasi-fiscale (tabelul 6.9. şi figura 6.12.) privesc numai o parte din arieratele
din economie, respectiv numai acele pierderi pe care trebuie să le suporte guvernul. Aceste
deficite pot fi analizate ca stoc de datorie, iar, în dinamică, drept fluxuri ce modifică
dimensiunea stocului.
În prezent, sunt îngrijorătoare pierderile din sectorul energetic. Aspectul dinamic poate
demonstra cât de împovărătoare sunt deficitele cvasi-fiscale. În urmă cu câţiva ani, Fondul
Monetar Internaţional şi Banca Mondială subliniau că pierderile din sistemul energetic
cumulează în jur de 5% din PIB. Ulterior, s-a ajuns la doar 2-3% din PIB.
161
Tabelul 6.9. Nivelul deficitului convenţional şi cvasi-fiscal (% PIB),

Indicatorii 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Deficit convenţional -3,6 -3,3 -2,0 -3,7 -3,3 -2,6 -2,3
Deficit cvasi-fiscal -8,7 -3,9 -6,6 -4,9 -6,5 -5,3 -3,6
Sursa: Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1997-2003; Raportul de ţară pentru România realizat de FMI în anii 2001 (p. 43) şi
2002 (p. 27)
Figura 6.12. Evoluţia deficitului convenţional şi cvasi-fiscal (% PIB),

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
-1
-2
-2
-2,6 -2,3
-3,3 -3,3
-3
-3,6 -3,7
-3,9 -3,6
-4
-4,9
-5
-5,3
-6
-6,6 -6,5
-7
-8
-8,7
-9
-10
Deficit conventional Deficit cvasi-fiscal
Sursa: Rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României 1997-2002; Raportul de ţară pentru România realizat de FMI în anii 2001 (p. 43) şi
2002 (p. 27)
În figura 6.12. se constată că pierderile au avut un nivel ridicat fapt ce a condus la un

dezechilibru la nivelul sectorului public, măsurat prin deficitul cvasi-fiscal, cu mult peste
deficitul convenţional.
Soluţia pentru reducerea nivelului deficitului cvasi-fiscal este impunerea disciplinei
financiare, privatizarea şi restructurarea societăţilor generatoare de pierderi. În plus, o
concurenţă adecvată pe piaţă, care să stimuleze eficienţa, ar putea constitui un alt factor
important pentru diminuarea dezechilibrului real din sectorul public.
Deficitul curent reprezintă acea parte din cheltuielile pentru consum ce nu a fost
finanţată de veniturile ordinare ale statului. Acest indicator se determină ca diferenţă între
162
veniturile curente şi cheltuielile curente aferente bugetului pentru care se realizează calculul.
În cazul în care veniturile curente sunt mai mari decât cheltuielile curente atunci se
înregistrează surplus curent (tabelul 6.10. şi figura 6.13.).
Deficitul de capital exprimă plusul de cheltuieli de capital peste veniturile din capital.
De asemenea, putem întâlni şi surplus de capital atunci când cheltuielile de capital sunt mai
mici decât veniturile din capital (tabelul 6.10. şi figura 6.13.).
Tabelul 6.10. Nivelul deficitului curent şi de capital al bugetului general consolidat

Perioada Deficit/surplus curent Deficit de capital

1995 +2,4 -4,5
1996 +0,5 -4,1
1997 +0,1 -2,8
1998 -1,0 -1,8
1999 -0,1 -1,8
2000 -0,7 -2,9
2001 -0,2 -3,07
2002 +0,6 -3,15
2003 +1,0 -3,4
2004 +2,0 -3,1
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice.
Notă: Am calculat indicatorii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice.
Figura 6.13. Evoluţia deficitului/surplusului curent, deficitului de capital şi deficitului

bugetului general consolidat al bugetului general consolidat (% PIB),
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-1
-2
-3
-4
-5
Deficit/surplus curent Deficit de capital Deficit buget general consolidat
Sursa : Ministerul Finanţelor Publice.
163
În figura 6.13. se constată că, la nivelul operaţiunilor curente ale autorităţilor statului,
s-au înregistrat excedente, în perioada 1995-1997 şi 2002-2004, ceea ce semnifică faptul că
acestea nu au utilizat mai multe resurse decât cele obţinute din consum. În perioada
1998-2001, se poate observa faptul că statul a consumat peste nivelul veniturilor curente ceea
ce a condus la deficit curent.
Spre deosebire de operaţiunile curente ale statului, cele de capital, ce reflectă
realizarea de investiţii, s-au finalizat, în fiecare an din perioada analizată, cu un deficit datorită
nivelului redus al veniturilor din capital.
6.4. Comparaţii internaţionale
În scopul identificării poziţiei României faţă de ţările Uniunii Europene 13 , SUA şi

Japonia am considerat necesară analizarea nivelului deficitului/surplusului bugetului general
consolidat ca pondere în PIB în perioada 1991-2004. Nivelul şi evoluţia deficitului bugetului
general consolidat sunt prezentate în tabelul 6.11. şi în figurile 6.14.-6.16.
Tabelul 6.11. Nivelul deficitului(-)/surplusului (+) bugetului general consolidat (% PIB),

în perioada 1991-2004, în ţările UE, USA, Japonia şi România
Ţările 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
EU-25 -1,7 -0,8 +0,8 -1,2 -2,3 -2,9 -2,6
EU-15 -4,2 -2,4 -1,8 -0,7 +1,0 -1,1 -2,2 -2,8 -2,6
Euro-zone -1,7 -2,4 -2,8 -2,7
BE -7,4 -8 -7,3 -5,0 -4,3 -3,8 -2,0 -0,7 -0,4 +0,2 +0,6 +0,1 +0,4 +0,1
CZ -2,5 -5,0 -3,6 -3,7 -5,9 -6,8 -11,7 -3,0
DK -2,4 -3,3 -3,7 -3,2 -3,1 -1,9 -0,5 +0,2 +2,4 +1,7 +3,2 +1,7 +1,2 +2,8
DE -3,0 -2,5 -3,1 -2,4 -3,3 -3,4 -2,7 -2,2 -1,5 +1,3 -2,8 -3,7 -3,8 -3,7
EE +1,9 -0,3 -3,7 -0,6 +0,3 +1,4 +3,1 +1,8
EL -11,4 -11,1 -13,4 -9,4 -10,2 -7,4 -4,0 -2,5 -1,8 -4,1 -3,6 -4,1 -5,2 -6,1
ES -4,9 -3,2 -3,0 -1,2 -0,9 -0,5 -0,3 +0,3 -0,3
FR -2,4 -4,2 -6,0 -5,5 -5,5 -4,1 -3,0 -2,7 -1,8 -1,4 -1,5 -3,2 -4,2 -3,7
IE -2,9 -3,0 -2,7 -2,0 -2,1 -0,1 +1,1 +2,4 +2,4 +4,4 +0,9 -0,4 +0,2 +1,3
IT -11,7 -10,7 -10,3 -9,3 -7,6 -7,1 -2,7 -2,8 -1,7 -0,6 -3,0 -2,6 -2,9 -3,0
CY -4,3 -4,5 -2,4 -2,3 -4,5 -6,3 -4,2
LV -0,6 -4,9 -2,8 -2,1 -2,7 -1,5 -0,8
LT -1,1 -3,0 -5,6 -2,5 -2,0 -1,5 -1,9 -2,5
LU +1,2 +0,2 +1,5 +2,7 +2,1 +1,9 +3,2 +3,2 +3,7 +6,0 +6,2 +2,3 +0,5 -1,1
HU -6,8 -8,0 -5,6 -3,0 -3,7 -8,5 -6,2 -4,5
MT -10,7 -10,8 -7,6 -6,2 -6,4 -5,9 -10,5 -5,2
NL -2,7 -4,2 -2,8 -3,5 -4,2 -1,8 -1,1 -0,8 +0,7 +2,2 -0,1 -1,9 -3,2 -2,5
AT -2,9 -1,9 -4,2 -4,9 -5,6 -3,9 -1,8 -2,3 -2,2 -1,5 +0,3 -0,2 -1,1 -1,3
PL -4,0 -2,1 -1,4 -0,7 -3,9 -3,6 -4,5 -4,8
PT -8,1 -6,0 -8,9 -6,6 -4,5 -4,0 -3,0 -2,6 -2,8 -2,8 -4,4 -2,7 -2,9 -2,9
SI -2,2 -2,1 -3,5 -2,8 -2,4 -2,0 -1,9
SK -5,5 -4,7 -6,4 -12,3 -6,0 -5,7 -3,7 -3,3
13
Ţările Uniunii Europene sunt: Belgia (BE), Cehia (CZ), Danemarca (DK), Germania (DE), Estonia (EE),
Grecia (EL), Spania (ES), Franţa (FR), Irlanda (IR), Italia (IT), Cipru (CY), Letonia (LV), Lituania (LT),
Luxembourg (LU), Ungaria (HU), Malta (MT), Olanda (NL), Austria (AT), Polonia (PL), Portugalia (PT),
Slovenia (SI), Slovacia (SK), Finlanda (FI), Suedia (SE), Marea Britanie (UK).
164
FI -1,1 -5,6 -7,3 -5,7 -3,7 -3,2 -1,5 +1,5 +2,2 +7,1 +5,2 +4,3 +2,5 +2,1
SE -11,6 -9,3 -7,0 -2,7 -0,9 +1,8 +2,5 +5,1 +2,5 -0,3 +0,2 +1,4
UK -2,8 -6,5 -8,0 -6,8 -5,7 -4,3 -2,0 +0,2 +1,0 +3,8 +0,7 -1,7 -3,4 -3,2
US -4,9 -5,8 -4,9 -3,6 -3,1 -2,2 -0,8 +0,4 +0,9 +1,6 -0,4 -3,8 -4,6 -4,4
JP +1,8 +0,8 -2,4 -3,8 -4,7 -5,1 -3,8 -5,5 -7,2 -7,5 -6,1 -7,9 -7,7 -6,5
RO -1,5 -5,2 -0,1 -0,2 -2,6 -3,9 -3,6 -3,3 -2,0 -3,7 -3,3 -2,6 -2,3 -1,141
Sursa: EC economic data pocket book, Quarterly 2005, p. 74-75
Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003; Raportul privind proiectul legii bugetului de stat pe anii 2002-2005;
Figura 6.14. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat în UE, USA, Japonia şi
România (% PIB), în perioada 1991-2004
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-2
-4
-6
-8
-10
EU-25 EU-15 Euro-zone US JP RO
Sursa: EC economic data pocket book, Quarterly 2005, p. 74-75.

În figura 6.14. se constată că România a înregistrat un deficit al bugetului general

consolidat mai redus decât cel obţinut în Japonia, în perioada 1993-2004, dar mai mare faţă de
nivelul deficitului din SUA şi UE, în perioada 1996-2002.
Japonia, după o perioadă de excedent bugetar de +1,3% PIB (medie pe anii 1991 şi
1992) a înregistrat deficite bugetare semnificative ajungându-se în anul 2004 la -6,5% PIB.
În SUA se constată că după o perioadă de deficite bugetare, de la -5,8% PIB, în anul
1992, la -0,8% PIB, în anul 1997, s-a înregistrat excedente, de la +0,4% PIB, în anul 1998, la
+1,6% PIB, în anul 2000, urmate din nou de dezechilibre, de la -0,4% PIB, în anul 2001, la -
4,4% PIB, în anul 2004. Excedentul obţinut a fost rezultatul adoptării de către Congresul SUA
165
a amendamentului ce limitează posibilitatea politicienilor de a majora veniturile bugetare

pentru finanţarea deficitului bugetar şi impune obligativitatea respectării principiului
echilibrului bugetar. Aceste reguli admit şi derogări în cazuri excepţionale (de exemplu
războiul). Astfel creşterea cheltuielilor bugetare, datorită nivelului ridicat al cheltuielilor
ocazionate de operaţiunile vizând apărarea şi siguranţa naţională, a generat deficit bugetar
începând din anul 2001.
La nivelul Uniunii Europene se observă faptul că limita de 3% PIB fixată pentru
nivelul deficitului bugetar este pe ansamblu respectată. Particularităţi deosebite remarcăm la
nivelul ţărilor membre ale UE întrucât unele dintre ele au înregistrat importante excedente
bugetare (de exemplu Luxembourg).
Figura 6.15. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat în ţările UE (15) şi

10
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-5
-10
-15
BE DK DE EL ES FR IE IT LU NL AT PT
FI SE UK RO

166
În figura 6.15. se observă că România are un nivel moderat al deficitului în perioada

1991-1996 comparativ cu cele 15 ţări ale Uniunii Europene, urmând ca în perioada imediat
următoare să se înregistreze un deficit mai mare. De asemenea, limita de 3% PIB pentru
deficitul bugetar nu este în totalitate respectată de ţările Uniunii Europene. În plus, la nivelul
Uniunii Europene s-au înregistrat şi excedente.
Figura 6.16. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat în ţările UE (10) şi

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-2
-4
-6
-8
-10
-12
-14
CZ EE CY LV LT HU MT PL SI SK RO

În figura 6.16. se observă faptul că deficitul bugetului general consolidat (% PIB)

obţinut la nivelul României este mai redus decât media celor 10 ţări ale Uniunii Europene.
167

Vintila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vintila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul VI

Dimensionarea dezechilibrului financiar

6.1. Prezentare generală

6.2. Dimensionarea dezechilibrului financiar public în România pe

6.3. Dimensionarea dezechilibrului public în România pe baza

6.4. Comparaţii internaţionale

Pornind de la prezentarea teoretică a modalităţilor de dimensionare a dezechilibrului

În România, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode

De asemenea, am analizat dezechilibrul financiar public, potrivit concepţiei clasice şi

Comparaţiile internaţionale privind deficitul bugetului general consolidat (% PIB), în

6.1. Prezentare generală

6.2. Dimensionarea dezechilibrului financiar public în România pe

bugetelor locale; ChBS - cheltuielile bugetului de stat; ChBASS - cheltuielile bugetului

Deficitul bugetului public naţional

Figura 6.1. Evoluţia deficitului bugetului public naţional (% PIB), pe total şi pe

Deficitul bugetului public naţional Deficitul bugetului de stat

Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003

În perioada 1991-2004, deficitul bugetului public naţional a înregistrat o evoluţie

6.2.1.2. Deficitul bugetului general consolidat

Deficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul

Tabelul 6.2. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (%PIB),

Perioada Deficitul bugetului general consolidat

Figura 6.2. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

În figura 6.2. se observă că nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de

Evoluţia deficitului bugetului general consolidat, pe componentele sale, este redată în

Tabelul 6.3. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (%PIB), pe componentele

Deficitul bugetului general consolidat

Figura 6.3. Evoluţia deficitului bugetului general consolidat (% PIB), pe total şi pe

Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1991-2003

Evoluţia deficitului bugetului general consolidat, pe componentele sale, evidenţiază

Având în vedere modificările produse de-a lungul timpului în ceea ce priveşte

În perioada 1990-1992, reflectarea nevoilor şi resurselor financiare publice s-a

În perioada 1994-1997, componentele bugetului general consolidat erau reprezentate

Figura 6.4. Componentele bugetului general consolidat, în perioada 1994-1997

Bugetul public naţional Fonduri extrabugetare

Bugetul de stat Fondul de şomaj

Bugetele locale Fondul pentru pensia

Bugetul asigurărilor Alte fonduri

Tabelul 6.4. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

Indicatori 1995 1996 1997

Figura 6.5. Evoluţia deficitului/surplusului componentelor bugetului general consolidat

Deficitul bugetului de stat Surplusul bugetelor locale

Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1995-1997

În perioada analizată (1995-1997) deficitul bugetului general consolidat a fost cauzat

În perioada 1998-2001, componentele bugetului general consolidat au fost

Figura 6.6. Componentele bugetului general consolidat în perioada 1998-2001

Bugetul general consolidat

Bugetul de stat Fondul de şomaj

Bugetele locale Fondul pentru

Bugetul asigurărilor Ajustări Alte fonduri

Tabelul 6.5. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

Indicatori 1998 1999 2000 2001

Figura 6.7. Evoluţia deficitului/surplusului componentelor bugetului general consolidat

Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României 1998-2001

În perioada 1998-2001, structura deficitului bugetului general consolidat şi-a menţinut,

În perioada 2002-2004, componentele bugetului general consolidat erau reprezentate

Figura 6.8. Componentele bugetului general consolidat, în perioada 2002-2004

Bugetul general consolidat

Bugetul de stat Fondul de şomaj

Bugetul asigurărilor Ajustări Alte fonduri

Tabelul 6.6. Nivelul deficitului bugetului general consolidat (% PIB),

Indicatori 2002 2003 2004

Figura 6.9. Evoluţia deficitului/surplusului componentelor bugetului general consolidat