TIPURI SI FORME DE STAT

Procesul îndelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat: 1. de esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin; 2. de esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamântul dat. Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, în functie de conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are în vedere modul de organizare a puterii de stat si, în special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat este data de trei elemente: 1. forma de guvernamânt, care este un raport între organele de stat în procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamânt în statele lumii contemporane sunt: - monarhii constitutionale; - republici parlamentare; - republici prezidentiale Între esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamânt exista în general o strânsa legatura; 2. structura statului, care reprezinta un raport între organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect se disting: a. state federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind împartite între statul federal si statele membre. Ca urmare, în statele federale se întâlnesc, în paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.

în analizele politologice. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic. când se urmareste elucidarea esentei statului. iar pentru altii. deoarece regimul respectiv exprima un raport între organele de stat si cetateni. în primul rând. 3. un element al formei de stat. Alaturi de natiunea hotarâtor majoritara. ca expresie a vointei lor. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor. necesare acestor minoritati.b. firesc. cu organe comune. invers. De aceea. Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate. regimul politic este legat. având calitatea de cetateni ai statului national. care se bucura de aceleasi drepturi politice. în care statele membre îsi pastreaza suprematia si independenta în mod integral. . de stat.state national-unitare. alese sau delegate ale întregii comunitati. avem de a face cu un regim democratic si. cum sunt: adunarea reprezentativa. armata. mentinându-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate. se vorbeste de regula despre regim politic. în aceste state pot fiinta si minoritati nationale. finantele. El constituie un element al formei de stat. care reprezinta pentru unii politologi. element hotarâtor îndefinirea tipului de stat. un element al sistemului politic. în care puterea apartine grupurilor conducatoare. cu unul de factura dictatoriala. atunci. seful de stat. competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii în comun în domeniul relatiilor internationale. c. confederatii de state suverane. juridice si economice cu ale natiunii majoritare. Regimul politic. organele diplomatice.