P. 1
1.TIPURI SI FORME DE STAT

1.TIPURI SI FORME DE STAT

|Views: 1,087|Likes:
Published by Mia Ciobica

More info:

Published by: Mia Ciobica on Feb 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2013

pdf

text

original

TIPURI SI FORME DE STAT

Procesul îndelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat: 1. de esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin; 2. de esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamântul dat. Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, în functie de conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are în vedere modul de organizare a puterii de stat si, în special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat este data de trei elemente: 1. forma de guvernamânt, care este un raport între organele de stat în procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamânt în statele lumii contemporane sunt: - monarhii constitutionale; - republici parlamentare; - republici prezidentiale Între esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamânt exista în general o strânsa legatura; 2. structura statului, care reprezinta un raport între organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect se disting: a. state federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind împartite între statul federal si statele membre. Ca urmare, în statele federale se întâlnesc, în paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.

în primul rând. El constituie un element al formei de stat. ca expresie a vointei lor. iar pentru altii. cu organe comune. mentinându-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate. care reprezinta pentru unii politologi. alese sau delegate ale întregii comunitati. finantele. având calitatea de cetateni ai statului national. c. în aceste state pot fiinta si minoritati nationale. în care puterea apartine grupurilor conducatoare. în care statele membre îsi pastreaza suprematia si independenta în mod integral. Regimul politic. cum sunt: adunarea reprezentativa. un element al sistemului politic. care se bucura de aceleasi drepturi politice. invers. armata. 3. se vorbeste de regula despre regim politic. De aceea. Alaturi de natiunea hotarâtor majoritara. regimul politic este legat. . în analizele politologice. competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii în comun în domeniul relatiilor internationale. atunci. seful de stat. element hotarâtor îndefinirea tipului de stat. firesc. cu unul de factura dictatoriala.state national-unitare. necesare acestor minoritati. deoarece regimul respectiv exprima un raport între organele de stat si cetateni. confederatii de state suverane. când se urmareste elucidarea esentei statului. organele diplomatice. de stat. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic. juridice si economice cu ale natiunii majoritare.b. Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor. un element al formei de stat. avem de a face cu un regim democratic si.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->