Sunteți pe pagina 1din 2

Nu exista notiunea de cetatean, se folosea termenul de individ sau locuitor al tarii.

Perioada medievala privea persoana nu de sine statator, era privita prin incadrarea ei intr-o
categorie sociala ( stari sociale). Daca prin nastere apartinea unei categorii sociale, valoarea in
plan sociala era conferita de apartenenta.
Sociatatea medievala era extrem de rescrinctiva d.p.d.v al persoanelor in evul mediu cea mai
imoprtanta era boierimea care avea deplina capacitate juridical. Boierimea nu era omogena dpdv
social, exista diferente in interiorul acestei categorii sociale: marea boierime, media si mica
boierime.
Originea istorica este anterioara formarii statelor feudale, in occident se poate vorbi de
boierime. Categoria sociala echivalenta boierimii era clerul. Nu se deosebea tocmai datorita
influientei pe care biserica o reprezenta la nivelul societatii. Biserica era unul dintre principalii
proprietary ai tarii (comunitati intregi, pamant).
Categoria sociala a taranimii dpdv numeric era preponderent, nu era omogena fiind taranimea
libera si independenta.
Aproximativ 30% din localitatile rurale formau sate razesti.
Taranimea dependenta era lipsita de o serie de drepturi juridice. Existau foarte multe sate care
apartineau fie marilor proprietar (boieri) , fie bisericii. Majoritatea erau de origine etnica
romanaeasca, in vreme ce marii proprietari erau maghiari si germani in transilvania.
Categoria orasenimii se bucura de o serie de drepturi, fiind mai bine reprezentate in Transilvania.
Acestea stateau la periferie, centrul fiind ocupat doar de populatia bogata (boierimea).
In Moldova si T.R. unele orase au beneficiat de scutiri de taxe din partea Autoritatea
Domneasca in scopul de a incuraja posibilitatile financiare. In fruntea orasului respective exista
un consilui format din 12 membri, acestea luau toate deciziile. Juristictia orasului se exercita
strict locuitorilor din comunitatea respective si nici un caz a marilor proprietary (diferentiere
sociala) . aceste acte se numesc privilegii domnesti de catre diversi domnitori care reprezentau
forme de sustinere. In Trans. Locuitorii oraselor eerau mai bine organizati, dupa modelul
occidental. Dezvoltarea urbana a fost foarte importanta.
Categoria rromilor erau lipsiti de drepturi, se deosebeau de sclavii din antichitate doar prin faptul
ca nu puteau fi ucisi. 1845 prima etapa de dezrobire a rromilor.
Categoria sociala a strainilor fata de alte categorii acestea aveau o atitudine toleranta din partea
romanilor, cu conditia sa fie crestini (greci, armeni).
Populatia evreiasca a fost privita cu reticenta datorita religiei mozaice, dar si religia lor ii obliga
sa se separe.
Institutia familiei.
Egalitate in drepturi intre soti (parteneri) si deasemenea in educatia copiilor. Copii vitregi
se bucurau de drepturi, aveau drepturi la mestenire doar cel biologic. Sotul supravietuitor
impreuna cu copii aveau drepturi deasemenea la mostenire.
Procedura de judecata in evul mediu. Societatea nu cunostea principiul separatiei puterilor de
stat. Aparatul administrative avea puteri judecatoresti. Judecatorii nu erau platiti de stat, si
procesele se caracterizau intr-un anumit fanatism prin prezenta unor ritualuri de inspiratie
religioase, nu exista principiul autoritatii. Judecatorul supreme era domnitorul tarii si putea in
acelasi timp gratia sau sa reduca pedeapsa. Existau anumiti functionari publici (trecatori) care
aveau atributii judecatoresti , dar pentru chestiuni mai marunte. Deasemenea existau situatii cand
insusi sfatul domnesc putea sa aiba competenta.
In Mold si T.R. dregatorii se numeau vornici. In Craiova “banul” era a 2-a putere in stat.
In Trans. Justitia era organizata mai bine fiindca prelua modelul vestic. Ca judecator principal
era princepele.atributii judecatoresti deasemenea mai aveau “dietele transilvaniei”.
Reclamantul nu se adresa in scris, decat in mod exceptional. Se adresa doar catre domnitor. Era
fixat un termen de judecata in Trans. Dupa a 7-a zi de sarbatoare. Nu exista avocet. Femeile
maritate erau reprezentate de catre sot, iar vaduvele personal. Deasemenea robii erau reprezentati
de catre stapani. Exista probatiunea cu martori si se numeau juratori. Astfel la un momentdat se
ajugea sa se castige de cel care aducea cei mai multi martori. Ciner dorea sa reia un process
trebuia sa plateasca o suma de bani. In cazul unor proprietati boieresti exista o imunitate
juridical, adica proprietarul mosiei exercita dreptul de judecata insa nimeni nu putea influienta.
Asceasta imunitate juridical a fost mult mai numeroasa in Trans.
Institutiile bisericesti aveau competente privind relatiile familiare (hotara cine se poate casatori).