UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA JURNALISM

LUCRARE DE LICENTA
ISTERIA PANDEMIILOR IN MASS-MEDIA

STUDENT,

1
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………....3
I..Istoria pandemiilor in lume…………………………………………………………………..6
I.1.Ciuma…………………………………………………………………………………....6 .
I.1.1Ciuma, ploaie de săgeţi aruncată de Dumnezeu…………………………………...6
I.1.2.Apariţii regulate ale ciumei…………………………………………………..........7
I.1.3.Prejudecăţi în ce priveşte ciuma……………………………………………..........8
I.1.4.Ciuma la romani…………………………………………………………….........10
I.2.Holera ………………………………………………………………………………….. 12
I.2.1.„Elixirul de Voronej“ şi alte leacuri…………………………………………......13
I.3.Variola……………………………………………………………………………..........17
4.Gripa spaniola…………………………………………………………………………...19
I.4.1Gripa spaniolă în luptă cu cea aviară……………………………………………...20
I.4.2Moartea în era gripei spaniole…………………………………………………….21
I.4.3 De ce gripa spaniola……………………………………………………………...22
I.4.4.Teoriile conspiraţiei……………………………………………………………....22
I.4.5.Gripa spaniolă în presa secolului trecut……………………………………….....23

2
 I.5.Gripa asiatica şi gripa Hong-Kong…………………………………………………...24
II.Pandemiile în contemporaneitate………………………………...........................................26
II.1.Encefalopatia spongiformă bovină…………………………………………..............26
II.1.2 Beneficiarii pandemiei…………………………………………………………..28
II.1.3Experimente aflate sub semnul întrebării………………………………………...30
II.1.4.BSE şi boala Creutzfeldt-Jakob………………………………………………....32
II.2.Virusul AH1N1.Informaţii generale………………………………………………...33
II.2.1.Gripa aviară în “mainile “ presei mondiale……………………………………...34
II.2.2.Gripa aviară în România ………………………………………………………..37
II.2.3.Bilanţul gripei aviare …………………………………………………………....38
II2.4.Vaccinarea,pro sau contra………………………………………………………..39
II.2.5 Teoria conspiraţiei.Virusul H5N1 nu a existat în România …………………….40
II.3.Virusul AH1N1(gripă porcină),receptivitate,cale de transmitere…………………45
II.3.1.Gripa în studiile de specialitate……………………………………………….....46
II.3.2.Campania de vaccinare în România……………………………………………..49
II.3.3.Pandemie fabricata mediatic…………………………………………………….52
II.3.4.Zece minciuni apărute în mass-media legate de gripa porcină……………….....56
III.Studiu de caz.Fenomenul AH1N1 în România…………………………………................65
III.4.1.Gripă porcină,generalităţi……………………………………………………....65
III.4.2. Mediatizarea gripei porcine pe posturile de televiziune din România ……......67
III.4.3.Mediatizarea cazurilor de presa centrală…………………………….……........74
III.4.3.Cazul Toni Tecuceanu………………………………………………………….75
Concluzii……………………………………………………………………………………....81

3
 Introducere

Prezentarea datelor din perspectivă științifică nu are rolul de a induce panică

cititorilor. A cunoaște și a înțelege problemă este primul pas foarte important în combaterea
acestui potențial flagel al omenirii. Societatea umană parcurge numeroase crize apocaliptice,
datorită gradului de iratiune a maselor. Deși pericolul unei pandemii este cât se poate de real,
metodele de prevenire și fabricarea vaccinurilor “în avans” sunt cât se poate de neadecvate.
Mecanismele de răspândire a unei pandemii la om sunt foarte puțin cunoscute și
aproape impredictibile. Respirăm aer și consumăm alimente într-un „ocean” de microorganisme
fără să ne îmbolnăvim instantaneu. Frică de necunoscut produce panică într-o societate bazată pe
iratiune și violentă. Începând de la povestea interminabilă a conspirației mondiale, până la
măsurile inutile de eutanasiere a păsărilor și animalelor domestice, dramă omenirii se desfășoară
între extremele fanatismului religios și ale dictaturii politice lipsite de discernământ, conform
dictonului “dacă nu știm ce este, atunci îl omorâm înainte de a se extinde”. Trăim într-o lume în
care așa-zisele rațiuni nu sunt altceva decât interesele economice și politice ale unor grupări,
puse înaintea oricăror altor rațiuni elementare și ne întrebăm de ce întregul progres ne conduce la
regres .

4
 Despre pandemiile care au cuprins întreaga omenire de-a lungul existenței sale s-
au scris multe.În lucrarea de față am încercat să fac un sumar al celor mai importante pandemii,
să punctez ceea ce nu s-a spus până în momentul de față, și în același timp să fac o analiză a
modului în care acestea au fost prezentate de către mass-media românească și de cea mondială.
Am ales această temă pentru că mi s-a părut interesantă și auzind zvonuri legate de
faptul că ultimele două pandemii ar fi fost de fapt false cu scopul de a manipula populația am
dorit să mă documentez și să aflu care este de fapt realitatea.Un alt factor important care m-a
determinat să aleg această temă a fost o experianta personală legată de gripă de tip AH1N1.
Am structurat lucrarea în 3 capitole.În primul Istoria pandemiilor în lume am
trecut în revistă cele mai importante pandemii cu care s-a confruntat omenirea până în secolul
XX. Deși ciumă, a apărut în mai multe valuri și a omorât un număr impresionant de persoane,
autoritățile au adoptat unele măsuri de prevenire complet inutile ba chiar au favorizat creșterea
numărului de îmbolnăviri.Holeră izbucnește în anul 1817 în India de unde se răspândește în toate
regiunile lumii.Instalarea panicii și fugă din țările afectate sunt consecințe imediate ale
pandemiei.Variolă deasemenea a fost una din cele mai crunte boli care a pus omenirea în
dificultate,fiind considerată cea mai contagioasă boală,cu cel mai mare grad de mortalitate.Gripă
spaniolă a apărut după Primul Război Mondial,și este considerată a fi una dintre cele mai letale
gripe din istoria umanității.Statisticile spun că între 2,5 % și 5% din populația lumii au murit de
gripă spaniolă.Este deasemenea etalonul după care sunt evaluate astăzi pandemiile.Gripă
Asiatică a apărut în anul 1957,și a îmbolnăvit aproximativ 50% din populația lumii. Unsprezece
ani mai târziu, ia naștere o nouă pandemie în sud-estul Asiei, la 13 iulie 1968 generată de un
virus de tipul H2N3,care a uimit prin rapiditatea cu care era transmisă.
În cel de-al doilea capitol Pandemiile în contemporaneitate am încercat să fac o
analiză a celor 3 pandemii sau mai degrabă presupuse pandemii care se spune că ar fi amenințat
populația mondială .Secolul XXI debutează cu amenințarea pandemiei de encefalopatie
spongiforma bovină,care popular este denumită boală vacii nebune.Deși specialiștii au inițiat
măsuri extreme de siguranță și au sacrificat sute de bovine sub pretextul că acestea sunt
purtătoarele cruntei maladii,mai târziu s-a dovedit a fi o alarmă falsă,nicio victimă omenească
nefiind înregistrată.Gripă de tip AH5N1(aviară) a declanșat o nouă isterie în rândul populației
susținută de autorități și de mass-media.Frică de izbucnirea unei noi pandemii asemănătoare cu

5
cea din 1918,deoarece la bază gripei se află același virus,a determinat autoritățile să adopte o
serie de măsuri, sacrificarea păsărilor, organizarea de filtre la ieșirile din județele considerate
infestate care dezinfectau” mașinile ce tranzitau zonă.Capitolul l-am încheiat cu cea mai recentă
amenințare de pandemie și anume Gripă de tip AH1N1(gripă porcină),considerată deasemenea o
falsă pandemie.
Al treilea capitol conține studiul de caz în care am aprofundat problematică
gripei de tip A/H1N1 în România. Am analizat abordarea ei în știrile de televiziune,punctând o
serie de observații. Deasemenea am urmărit să evidențiez panică creață de mediatizarea
excesivă a cazurilor de deces,analizând cazul actorului Toni Tecuceanu.
Lucrarea se încheie cu concluziile în care sunt relatate cele mai importante
aspecte ale problematicii studiate în lucrarea de față.
O idee care mi s-a părut discutabilă și pe care am încercat să o clarific a fost
aceea că pe de o parte aceste pandemii sunt comandate de către marile concerne
farmaceutice,virușii sunt creații umane în laboratoarele științifice, prin încrucișarea mai multor
viruși,și pe de altă parte sunt arme biologice folosite pentru decimare populației.
Mass-media a avut un rol important în toată evolu ția acestor viruși.A fost cea
care a susținut tot timpul în atenția oamenilor evenimentele legate de această gripă.

6
 Capitolul I.Istoria pandemiilor în lume

I.1.Ciuma

I.1.1.Ciuma, ploaie de săgeţi aruncată de Dumnezeu

Ciuma poate fi considerată cea mai distrugătoare molimă care a afectat vreodată
omenirea. Istoria pandemiilor de ciumă este greu de reconstituit, însă din trecutul îndepărtat
ne-au rămas câteva descrieri ale simptomelor. E dificil astăzi de spus dacă a fost vorba de ciumă
sau de alte maladii. Egiptul antic, Extremul Orient, Grecia clasică, Roma imperială şi Bizanţul au
fost măturate de valuri de pandemii.
Informaţii despre molime apar în Biblie, iar istoricul grec Tucidide aminteşte
de o pandemie din anul 430 î.Hr. care loveşte cetăţile greceşti şi ucide o treime din populaţia
Atenei, inclusiv pe marele său conducător Pericle.
Imperiul Roman este lovit de „Ciumă Antonina“, în 165 d.Hr., iar Imperiul Bizantin, de două
epidemii devastatoare, în anii 541-542, în vremea lui Iustinian I şi o alta, în 588. Istoricul
Procopius de Cezareea scrie, de pildă, în „Istoria secretă“, că la Constantinopol mureau zilnic
10.000 de oameni, oraşul pierzând jumătate din populaţie.

7
Mijlocul secolului al XIV-lea inaugurează o lungă serie de pandemii de ciumă ce vor bântui
Europa, Orientul şi Nordul Africii timp de aproape cinci veacuri. Primele focare apar în 1330 în
Asia Centrală, făcând prăpăd în India şi China de Est, după care se îndreaptă spre vest prin
Orientul Mijlociu, ajungând şi în Africa de Nord.
În 1334, mongolii asediază Caffa din Crimeea, deţinută de genovezi,
conflictul izbucnind din pricina unor neînţelegeri comerciale. În timpul asediului, mongolii încep
să moară de ciumă, iar conducătorii lor iau decizia de a catapulta cadavrele peste ziduri în cetate.
Asediul va fi ridicat, însă în oraş izbucneşte epidemia. Ulterior, galerele genoveze aduc ciuma în
Italia (1347), de unde se va răspândi în întreaga Europă, unde găseşte un climat propice.
De câteva decenii, în Occident se obţinuseră recolte slabe, ducând la perioade îndelungate de
foamete. Marea Ciumă (Ciuma Neagră sau Ciuma Bubonică) va găsi o populaţie europeană
slăbită, trăind în condiţii mizere. Rând pe rând, Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Anglia,
Germania, Polonia şi Rusia fac faţă cu greu epidemiei. Istoricul medieval Froissart apreciază că o
treime din populaţia Europei dispare la primul val al pandemiei, care se termină prin 13511.

Europa pe marginea prăpastiei: Moartea Neagră

8
Oraşul Caffa (astăzi Feodosia, în Ucraina) are reputaţia de a fi fost „poarta” ciumei bubonice
în Europa, oraşul prin care „moartea neagră” a intrat pe continent. Asta s - a petrecut începând
cu anul 1334, când Caffa era asediată de mongoli, purtători ai bolii

1
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ciuma-holera-tifosul-gripa-istorie
I.1.2 Apariţii regulate ale ciumei

Până în secolul XVIII, în Europa de Vest şi XIX, în Europa de Est, ciuma va

apărea la intervale regulate, aproape în fiecare deceniu înregistrându-se pusee ale epidemiei.
Astfel, în Franţa sunt numărate 24 de apariţii principale între 1437-1536 şi alte 12 izbucniri, în
intervalul 1536-1670.
9
 Sunt şi epidemii care cuprind întreaga Europă: 1576-1585, 1628-1631. Ultima
are loc la Marsilia în 1720. Tributul cel mai mare îl dau oraşele: Florenţa  unde mor 50% dintre
cei 110.000 de locuitori (1338), Hamburg pierde 66% din populaţie în intervalul 1343-1357,
Parisul rămâne fără 40.000 de oameni în 1450, iar în Neapole (1656) mor jumătate dintre cei
450.000 de locuitori2.
În fine, ultima epidemie de la Marsilia face 50.000 de victime din cei 100.000
de locuitori ai săi. Nici Anglia nu este scutită de ucigătoarea boală. În 1665 izbucneşte o teribilă
epidemie ce răpune o şesime din populaţia regatului, din care 68.000 numai în Londra. Oraşul e
„salvat“ de un incendiu devastator izbucnit în 1666, care duce la dispariţia şobolanilor.

I.1.3Prejudecăţi în ce priveşte ciuma

Scrierile vremii oferă un tablou lugubru al societăţilor atinse de ciumă.

Înnebuniţi, oamenii iau măsuri inutile: scrisorile şi monedele sunt stropite cu oţet, la răspântii ard
focuri purificatoare, casele sunt dezinfectate cu parfumuri şi pucioasă, locuitorii oraşelor umblă
pe stradă cu o mască în formă de cap de pasăre, având ciocul umplut cu plante aromate şi
mirodenii pentru a atenua duhoarea. Şi aceasta, pentru că o prejudecată medievală considera că
ciuma era răspândită de păsări.
Unele măsuri sunt greşite. La Londra sunt ucişi toţi câinii şi pisicile, astfel încât
coloniile de şobolani proliferează, fapt ce duce la intensificarea molimei. Remediile prescrise de
medici sunt primitive, bolnavii fiind chinuiţi inutil. Daniel Defoe relatează în „Jurnal din Anul
Ciumei“ cum medicii credeau că înving boala dacă reuşeau să cauterizeze umflăturile purulente
(bubonii) şi tumorile recalcitrante.

2
ro.wikipedia.org/wiki/Moartea_neagră
El spune că unii buboni erau atât de tari încât nu puteau fi deschişi cu un
instrument, astfel că erau cauterizaţi, mulţi pacienţi murind nebuni de durere .Contemporanii
surprind spectacolul halucinant oferit de ciumă. Marsilia (1720) este scena unui dezastru total.
„Miasmele vătămătoare se revarsă din casele unde putrezesc cadavrele şi se înalţă din străzile
pline de saltele, aşternuturi, rufărie, zdrenţe şi tot soiul de gunoaie dospite. Mormintele umplute
de cadavre lasă la vedere trupuri hidoase, unele umflate şi negre ca tăciunele, altele albastre,

10
vinete şi galbene, toate duhnind şi crăpate, mustind de sânge putred“, scrie Jean Delumeau în
„Frica în Occident: secolele XIV-XVIII, o cetate asediată“. Epidemiile au un efect psihologic
devastator asupra supravieţuitorilor. Locuitorii se îmbulzesc să iasă din oraşele aglomerate
insalubre.
La Londra, 200.000 de oameni părăsesc oraşul şi rătăcesc prin pădurile din jur,
fără a avea unde dormi, fără hrană şi apă, doar cu hainele de pe ei. Cei care rămân se baricadează
în case, bat ferestrele şi uşile în cuie şi încearcă să reziste singuri. Dacă unul dintre membrii
familiei se îmbolnăveşte, atunci este repede izolat şi când moare, cadavrul este scos pe fereastră
cu frânghii, de unde este preluat cu nişte cârlige, pus în cărucioare şi dus la gropile comune.
Afară se petrec scene înfiorătoare. Tot Delumeau notează: „Bărbaţii umblă că
nişte orbi deznădăjduiţi, care se poticnesc la tot pasul de frica şi şovăielile lor. Cu plânsete şi
bocete, femeile sporesc dezordinea şi chinurile, cerând leacuri împotriva unei boli de
neînlocuit“.Daniel Defoe, în al său „Jurnal din Anul Ciumei“, relatează: „Întregul spectacol te
cutremură de groază. Şareta cară şaisprezece sau şaptesprezece cadavre înfăşurate în cearceafuri
sau pături, unele atât de prost învelite încât cădeau despuiate printre celelalte, cu toţii fiind morţi
urmând a se amesteca în groapă comună a omenirii“.
În faţa acestor dezastre, oamenii nu au decât o singură explicaţie: ciuma este o
pedeapsă divină pentru păcatele oamenilor. În operele artiştilor vremii, ciuma este transpusă ca o
ploaie de săgeţi aruncată de Dumnezeu asupra păcătoşilor. Alte imagini evocă un copil ce se
agaţă de sânul îngheţat al cadavrului mamei, iar Moartea este înfăţişată ca un schelet ce
galopează peste leşuri şi aruncă săgeţi înspre oameni.Sunt căutaţi şi ţapi ispăşitori. Străinii,
călătorii, leproşii, evreii sunt învinuiţi de răspândirea ciumei.
La Stuttgart (1348), Strasbourg şi Köln (1350) sunt arşi evrei, iar în Catalonia
(1348) izbucneşte un progrom. Se porneşte o adevărată vânătoare de vrăjitoare, oricine putând fi
acuzat şi ars pe rug. Imediat ce molima se potolea, oamenii reveneau la viaţă. Aveau loc
sărbători, petreceri şi se înmulţeau brusc căsătoriile, chiar dacă unul dintre soţi mai purta încă pe
obraz urmele bubonilor de ciumă

I.1.4Ciuma la români

11
 Teritoriile locuite de români nu au fost scutite de valurile de ciumă, mai ales că
spaţiul nord-dunărean se afla la intersecţia rutelor de răspândire a pandemiilor, dinspre Rusia
spre Occident sau dinspre Constantinopol spre Europa Centrală.
Relatările despre ciumă sunt puţine în secolele XIII-XV, ele abundă însă începând cu secolul
următor. Epidemiile apar în secolele XVI-XIX cam la fiecare deceniu. La Braşov (1576) mor
7.000 de oameni, în 1585, în Moldova izbucneşte foametea asociată cu ciumă, iar peste trei ani
apare o nouă epidemie devastatoare.
O altă mare epidemie pustieşte Ungaria, Transilvania şi cele două ţări
extracarpatice. În jurul anului 1684 încep să se ia cu adevărat măsuri de combatere a molimei. Se
închid graniţele, locuitorii sunt îndemnaţi să părăsească oraşele, străinii sunt supravegheaţi atent,
aşa cum notează Pompei Gh. Samarian în „Ciumă, din epidemiologia trecutului românesc“.
Domnitorul fanariot Grigore Ghica este cel care dă ordin să se construiască un spital pentru
ciumaţi la Pantelimon şi înfiinţează breasla cioclilor (însărcinaţi cu supravegherea şi îngroparea
morţilor de ciumă). Cioclii erau, de regulă, oameni care se vindecaseră de ciumă, având o
imunitate crescută. În schimbul serviciilor, erau retribuiţi de către domnie, fiind şi scutiţi de dări.
În perioada 1726-1747, ciuma se manifestă din nou în Asia Mică, Siria, Egipt,
trece în Balcani, ţările române şi Ungaria. În 1738, sunt contaminate 23 de districte din Ardeal şi
mor 41.000 de oameni. În acelaşi an, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin
Mavrocordat, ciuma răpune la Bucureşti 30.000 de oameni, dintre care 233 de preoţi şi 3
arhierei. Mor şi domnitori. Amintim pe Iancu de Hunedoara (1456, în tabăra de la Zemun) şi
domnitorii fanarioţi Ion şi Nicolae Mavrocordat.Dacă în Occident ultima epidemie de ciumă este
cea de la Marsilia, în 1720, în est molima se va manifesta încă un secol, până spre 1850. Cauzele
sunt diverse. Pe teritoriul nord-dunărean au loc mai multe războaie între ruşi, otomani şi
austrieci, ce aduc perioade de foamete şi dezordine, astfel încât măsurile împotriva epidemiilor
sunt greu de luat. De altfel, armatele străine sunt un permanent focar de molimă pentru populaţia
civilă, mai ales cele ruseşti.Ciuma din timpul lui Caragea.În 1769, Gustav Orraeus, un medic
militar rus, relata: „Locuitorii Moldovei, mai ales cei din clasa săracă, în timp de ciumă, conduc
pe ascuns rudele atinse de boală în pădurile vecine, pun alături de ei un vas cu apă şi alimente
şi-i lasă astfel pe aceşti nenorociţi soartei lor. Am văzut de mai multe ori, în mijlocul verei,
cadavre rămase mai multe zile neîngropate din lipsă de căruţe“.

12
 Românii folosesc remedii „băbeşti“ pentru vindecare: cataplasme din făină cu
miere, ce se aplicau pe umflături, oţet, cărbune. În cazurile purulente se apelau la metode
dureroase: „Când apăreau pustulele, erau tăiate cu foarfecele şi după ce se ştergea murdăria se
practicau sacrificaţii superficiale, apoi se pansau micile ulcere cu unguent, până la perfectă
schimbare în bine, după care se întrebuinţau cicatrizantele“, aşa după cum notează Pompei Gh.
Samarian.
Cea mai cumplită epidemie de ciumă are loc în 1812 -1813 în Muntenia, în
timpul domniei lui Caragea Vodă, când se estimează că au murit aproximativ 90.000 de oameni
(după alte surse, 40.000), cel mai afectat fiind Bucureştiul. Ciuma loveşte capitala Munteniei
după ce locuitorii săi trecuseră prin alte grele încercări: un incendiu în 1789 şi două cutremure în
1793 şi 1802. Pe la 1830, sunt înregistrate ultimele cazuri de ciumă în ţările române, iar spre
1850 molima dispare şi din Balcani. Cazuri de ciumă au mai fost semnalate în Asia în secolul
XX.
„Temerile oamenilor au fost înteţite de rătăcirile caracteristice acelor vremuri,
anume, pe atunci, nu înţeleg de ce, lumea era mai înclinată decât oricând înainte sau după
aceea să plece urechea la tot felul de profeţii şi izvodiri astrologice. N- aş putea spune dacă
această nefericită înclinaţie fusese stârnită de anumiţi indivizi care scoteau bani de pe urma ei.
Mă gândesc la cei ce tipăreau preziceri şi prorociri. Nu ştiu dacă de la ei a pornit; ce ştiu e că
lumea era înspăimântată de asemenea cărţi, precum: «Almanahul Lilly», «Prezicerile
astrologice ale lui Gadbury», «Almanahul Bietului Robin» şi altele la fel. De asemenea, se mai
publicau şi unele cărţi aşa- zis religioase: una era intitulată «Dezbară - te de ea, popor al meu,
altminteri îi vei împărtăşi boliştea»; alta se numea: «Dreaptă prevestire», o alta: «Carte menită
să- i aducă aminte Britaniei», şi multe altele.
Toate acestea, sau cele mai multe dintre ele, prevesteau făţiş sau pe ocolite
pieirea oraşului. (…)În afară de aceste fapte publice, mai erau şi visurile babelor. Sau, mai
curând, felul în care babele tălmăceau visurile altora. Şi astea scoteau din minţi o sumedenie de
oameni. Unele auzeau glasuri care le îndemnau să plece, pentru că la Londra vă izbucni o
asemenea molimă, încât cei vii nu vor prididi să - i îngroape pe cei morţi. Altele desluşeau
vedenii în văzduh. Dar eu trebuie să mărturisesc, fără să mă fac vinovat de lipsă de îndurare, că
toate auzeau glasuri care nu glăsuiau şi vedeau apariţii care nu apăreau.

13
 Închipuirea oamenilor era răsucită şi posedată de diavol. Şi nu - i de mirare
că celor care se zgâiau întruna la nori li se năzărea că văd tot felul de forme şi figuri, înfăţişări
şi apariţii, care nu erau altceva decât aer şi vapori. Iată, ne spuneau ei, o sabie de foc ţinută de
o mână care ieşea dintr- un nor, iar vârful săbiei era îndreptat direct spre City. Li se năluceau
în văzduh năsălii şi coşciuge purtate spre a fi îngropate. Şi mai vedeau mormane de stârvuri
care zăceau neînmormântate, şi altele de acelaşi fel. Pur şi simplu, închipuirea le oferea tot felul
de vedenii pe care le tălmăceau“3.

I.2.Holera

Paradoxal,  abia scăpaţi de ciumă, o nouă molimă se abate peste români,

făcând distrugeri la fel de mari: holera. Boală contagioasă provenind din India şi Asia de
Sud-Est.
Prima pandemie de holeră porneşte în 1817 din regiunea Bengal (India), trece
prin Singapore, Filipine, China, Japonia, afectează Arabia şi sudul Rusiei (1823-1824), unde se
opreşte datorită unei ierni aspre. Pandemia va reizbucni la Moscova în 1829, se îndreaptă spre
Sankt-Petersburg, de unde este răspândită de armatele ruse în Polonia şi statele baltice. Holera
îşi face simţită prezenţa la Budapesta, Viena şi Berlin, după care atinge Franţa (1832), ţările
scandinave, traversează oceanul în America4.

3
Defoe, Daniel, Jurnal din Anul Ciumei, Bucureşti, Minerva, 1980,p 37-38.
4
www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/scapam-ciuma-dam-holera

La noi, holera este adusă în 1831 de armatele ruse, Moldova şi Ţara

Românească aflându-se sub administraţia militară rusească. Iaşiul primeşte lovitura în plin.
Consulul francez Charles Lagan raporta, la 22 mai/3 iunie 1831, că, în patru zile, din 126 de
oameni afectaţi de holeră, mor 54. Generalul rus Pavel Kiseleff (cel care practic conducea

14
Muntenia şi Moldova) hotărăşte evacuarea a două treimi din populaţia Iaşiului, însă se
înregistrează în continuare un ritm de 150-180 de morţi pe zi
În oraş se instalează haosul. Mor cinci medici, restul fug. Tâlharii pun
stăpânire pe urbe, jefuind casele boiereşti. În partea de sus a oraşului, izbucneşte un incendiu ce
va arde liber 14 ore, nemaifiind niciun pompier. Diplomaţii puterilor străine se refugiază la
Bucureşti, continuând să raporteze dezastrul ce cuprinsese Moldova.
Potrivit unei statistici, în 1832, Moldova număra 1.130.000 de locuitori, din
care se îmbolnăvesc de holeră 8.445, murind 5.182 de oameni. Cu toate că generalul Kiseleff a
luat măsuri de carantină, pandemia de holeră trece în Muntenia, izbucnind cu virulenţă în
Bucureşti. Nefericitul oraş este descris de consulul Lagan: „Murdăria numeroşilor săi locuitori,
întinsele mlaştini ce îl înconjoară, apele stătute ce băltesc în faţa fiecărei case, lipsa oricăror
denivelări la mai mult de 20 de leghe împrejur, neputinţa de a le imprima deodată românilor
obişnuinţa ordinelor şi de a-i forţa pe boieri să respecte măsurile luate, fac să sporească din ce în
ce mai mult teama ca Bucureştii să nu împărtăşească aceeaşi soartă ca Iaşii, cu toate că o treime
din locuitorii săi s-au împrăştiat şi că fugă nu conteneşte defel“.
Previziunile consulului francez se adeveresc. Mizeria din oraş, lipsa unor
măsuri de carantină eficiente fac să se îmbolnăvească de holeră 14.236 de oameni în Muntenia,
dintre care 6.960 vor muri. Pandemia va trece munţii în Transilvania, unde se înregistrează 1.436
de decese.

I.2.1.„Elixirul de Voronej“ şi alte leacuri

A doua pandemie de holeră porneşte tot din India, în jurul anilor

1841-1842 şi se va întinde în toată Asia şi în estul Europei (1847-1848). Holera este adusă în
portul Galaţi de un vas turcesc, izbucneşte cu furie în oraş, după care urcă spre nord şi, prin
Bârlad şi Bacău, ajunge din nou la Iaşi. Medicii români şi cei străini aflaţi pe meleagurile noastre
au imaginat diverse leacuri pentru vindecarea bolnavilor de holeră.
Erast Stepanovici Andreevski, medic militar rus, popularizează în Moldova
„elixirul de Voronej“: un amestec din spirt de vin, sare de ţipirig, silitră (praf de puşcă), piper,
apă tare, oţet, naftă, untdelemn de măsline, mentă piperată. Mixtura era lăsată 12 ore la cald,

15
după care era administrată în doze pe cale orală. Inutil să mai spunem că asemenea leacuri nu au
dat rezultate. Pe scară largă se utiliza şi „dezinfectarea“ caselor: camerele erau„afumate“ cu oţet
aruncat pe cărămizi fierbinţi, pucioasă, răşină. Profilactic, soldaţii primeau porţii duble de rachiu.
La momentul acela, medicii încă mai credeau că holera era transmisă prin
aer (aşa-numita teorie miasmatică): dacă vântul bătea dinspre Turcia şi Muntenia, era de aşteptat
că boala să se înteţească.Pandemia va fi cu atât mai puternică cu cât soldaţii ruşi intraţi în cele
două ţări române pentru a potoli Revoluţia de la 1847-1848 erau ei înşişi infestaţi. Holera a lăsat
urme adânci în memoria colectivă şi oamenii simpli au început să îşi calculeze vârsta după anul
holerei din 1831.

Trimişi să lupte cu bulgarii, dar înfrânţi de holeră

În iunie 1913, armata română trece Dunărea în Bulgaria, în cadrul celui
de-al doilea Război Balcanic. Nu au avut loc lupte, însă soldaţii români au avut de înfruntat un
duşman de temut: holera.Dezordinea din rândul armatei, mijloacele sanitare precare au dus la
îmbolnăvirea a 15.000 de militari, din care au murit 1.600. Principesa Maria s-a implicat în
luarea de măsuri împotriva holerei, iar medicul Ion Cantacuzino a produs un vaccin antiholeric.
Din păcate, măsurile de carantină nu au fost respectate de comandanţii
militari, holera fiind adusă la nord de Dunăre. Holera a continuat să facă victime şi după al
Doilea Război Mondial. În 1981 sunt înregistrate 766 de cazuri, iar în 1984, 4 cazuri de
îmbolnăviri, urmate de alte 8 cazuri în 1991.
Viitorul politician Constantin Argetoianu a făcut campania din Bulgaria din
1913 ca medic căpitan. În celebrele sale „Memorii“ de mai târziu, Constantin Argetoianu ne va
oferi o radiografie nemiloasă a felului în care Armata Română s-a confruntat cu holeră.

16
Afiş din Rusia cu mesajul: „Cetăţeni, vaccinaţi- vă împotriva holerei”, de Ivanov

„Nu ştiu prin ce minune Spitalul Mobil îşi procurase trei răniţi români.
Erau uşor răniţi aşa încât am putut să - i luăm cu noi la masă şi să bem în sănătatea eroilor
noştri. Această masă a fost ultima notă de netulburată bucurie în această campanie care
începuse atât de bine şi care, după câte le aflasem, trebuia să se termine repede şi tot atât de
bine.Trebuia, dar nu prevăzusem un oaspete nepoftit: bătea pacea la uşile noastre, dar bătea şi
holera. Primul caz de holeră l- am întâlnit la Vraţa, două ceasuri după ce prăznuisem la Spitalul
Mobil apropiată şi glorioasa pace. Mă înapoiam la bivuacul nostru,
împreună cu Laugier, ajunsesem pe şosea la câţiva paşi de corturile Ambulanţei, când o fetiţă
care ne pândea ne chemă într- o casă mică, peste drum, în fundul unei curţi mari în care soldaţii
Regimentului 3 Olt, bivuacaţi alături îşi spălau rufele în fântână. Intrarăm într - un locaş de
mizerie; în fundul unicei şi întunecoasei încăperi zăcea pe o laviţă o femeie bătrână.
Ne apropiarăm de ea şi Laugier începu să o examineze; după câteva minute
se uită lung la mine şi- mi spuse un singur cuvânt: holeră! [...] Rămăsei ca trăsnit, şi în
înţelegere cu Laugier alergai la Ambulanţă să chem şi pe alţi colegi. Găsi vreo patru, veniră cu
toţii şi toţi confirmară diagnoza lui Laugier. Nu era timp de pierdut, constatasem cazul în
mijlocul trupelor şi pericolul ne păru mare. [...] Chiar a doua zi după sosirea noastră – zi
nenorocită de 13 – au început să vie veştile de holeră de la trupele cantonate şi bivuacate în

17
jurul Orhaniei, şi chiar de la cele din Divizia I, care se contaminaseră probabil şi ele în Vraţa şi
în Orhanie. Se cereau medici pretutindeni, dar medicii erau neputincioşi.
Ar fi putut face mult, prin măsuri profilactice şi igienice, dar nu erau
ascultaţi. Îmi aduc aminte că, câteva cazuri fiind semnalate într - un regiment de călăraşi la vreo
10 kilometri de Orhanie, un medic trimis în grabă constată că izvorul de contaminare era o
fântână din mijlocul bivuacului şi definse să se ia apă din ea. Colonelul, un ignorant curajos,
luă în zeflemea pe doctor şi ca să dea bunul exemplu bău un pahar de apă din fântâna cu
pricina. Trei zile după aceea era mort.
Toţi ofiţerii şi toţi gradaţii n - au fost la înălţimea acestui umorist, dar
rămâne totuşi stabilit că foarte puţini s- au supus prescripţiilor profilactice medicale. Cei care
au ascultat de ele – foarte puţini la număr – au putut să - şi ferească până la sfârşit oamenii de
molimă7.”
În frumoasele sale „Amintiri“, Ion Creangă ajunge şi la povestea holerei care
năpădise Moldova în 1848. Avea 11 ani pe-atunci şi trata în glumă „boliştea“. Dar când el însuşi
s-a îmbolnăvit, „doftorii satului“ l-au frecat bine cu oţet şi leuştean şi l-au înfăşurat într-o pânză
cu „hoştine fierbincioase“.
„Şi, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s - a făcut între tată şi
mama pentru mine, până ce a venit în vara aceea, pe la august, şi cinstita holeră de la ’48 şi a
început a secera prin Humuleşti în dreapta şi- n stânga, de se auzea numai chiu şi văi în toate
părţile. Şi eu, neastâmpărat cum eram, ba ieşeam la pârleaz când trecea cu mortul pe la poarta
noastră şi- l boscorodeam cu cimilitura: «Chiţigaie, gaie, ce ai în tigaie?/ Papa puilor duc în
valea socilor./ Ferice de gangur, că şede într- un vârf de şoc / Şi se roagă rugului, şi se- nchină
cucului! / Nici pentru mine, nici pentru tine; / Ci pentru budihacea de la groapă, / Să - i dai vacă
de vacă şi doi boi să tacă».
Ba îl petreceam până la biserică şi apoi veneam acasă cu sânul încărcat de
covrigi, mere turture, nuci poleite, roşcove şi smochine din pomul mortului, de se crucea tata şi
mama când mă vedeau cu dânsele. Şi ca să mă scape de belea, m- au trimes la stână în
dumbrava

7
Argentoianu, Constantin, Memorii, vol III, Bucureşti, Machiavelli, p.357-358

18
Agapiei, lângă podul Cărăgiţei, unde erau şi oile noastre, să şed acolo până s - a mai
potoliboliştea.Însă peste noapte a şi dat holera peste mine şi m - a frământat şi m- a zgârcit
cârcel, şi- mi ardea sufletul în mine de sete şi ciobanii şi baciul habar n - aveau de asta, numai
se întorceau pe ceea parte în ţipetele mele şi horcăiau mereu. Iară eu mă târâiam cum puteam
până la fântână, în dosul stânei, şi pe nimică pe ceas beam câte- un cofăiel întreg de apă.
Pot zice că în noaptea aceea la fântână mi - a fost masul, şi n- am închis ochii
nici cât ai scăpăra din amânar. Abia despre ziuă s - a îndurat Vasile Bordeianu, strungarul
nostru, de s- a dus în Humuleşti, cale de două ceasuri cu piciorul, şi a înştiinţat pe tata de a
venit cu căruţa şi m- a luat acasă. Şi pe drum, necontenit ceream apă, iar tata mă amâna cu
momele de la o fântână la alta, până a dat Dumnezeu de am ajuns în Humuleşti. Şi când colo,
doftorii satului, moş Vasile Ţandură şi altul, nu - mi aduc aminte, erau la noi acasă şi prăjeau pe
foc într- un ceaun mare nişte hoştine cu său.Şi după ce mi - au tras o frecătură bună cu oţet şi
leuştean, mi- aduc aminte că acum, au întins hoştinele fierbincioase pe o pânzătură şi m - au
înfăşat cu ele peste tot, ca pe un copil; şi nu pot şti cât a fi trecut la mijloc până ce am adormit
mort, şi de- abia a doua zi pe la toacă m- am trezit sănătos ca toţi sănătoşi.Până- n sară, am şi
colindat mai tot satul, ba şi pe la scăldat am tras o raită cu prietenul meu Chiriac al lui Goian,
un lainic şi un pierde- vară ca şi mine. Dar tata nu mi- a zis atunci nimică: m- a lăsat în voia
mea pentru o bucată de vreme“5.

I.3.Variola

Între 1824 și 1840, omenirea a traversat perioada pandemiei de variolă.

Virusul s-a extins cu repeziciune în întreaga Europă, după ce, între 1804 și 1810 a provocat
decesul a 827.000 de ruși. Un nou val de decese cauzate de variolă s-a înregistrat în anul 1870, în
timpul războiului franco-prusac, numărul morților ajungând la jumătate de milion.
O singură persoană infectată cu virusul variolic poate transmite boala altor zece persoane. Şi asta
într-un timp foarte scurt.

5
Creangă,Ion,Amintiri din copilărie,Catrex,2000,p.56-57
Variola este cea mai contagioasă boală. Mai mult de atât, ea are şi un grad
mare de mortalitate. Nu degeaba variola ar fi prima opţiune în cazul unui război biologic, şi nu

19
degeaba este o boală de temut. Din 1977, nici un caz de variolă nu a mai fost raportat. Aşa încât,
doi ani mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că această boală a fost eradicată.
Se pare că şi Egiptul ar fi fost devastat de boala extrem de contagioasă. Marc
Armand Ruffer, un celebru egiptolog englez, a analizat mumia lui Ramses al V-lea şi a constatat
că acest rege egiptean ar fi decedat după ce a contactat variolă. Mumia lui Ramses al V-lea
prezintă urmele unei erupţii de pustule pe faţă, gât, umeri şi partea inferioară a abdomenului
Primele menţionări ale variolei apar în tratate din China datând din anii 1000
i.H. Tot în China a fost descrisă prima metodă de profilaxie: variolizarea. Procedura presupunea
extragerea crustei şi a lichidului din pustulele (veziculele cu puroi) de variolă, uscarea lor,
prepararea sub formă de praf şi insuflarea pe nas. Chinezii administrau această formă de vaccin
în special copiilor, pentru ca în timpul epidemiilor să facă forme mult mai uşoare ale bolii.
Totuşi, metoda era periculoasă, pentru că nu reuşea decât să infecteze cu virusul.
În Europa, variola a apărut în Evul Mediu, după cum menţionează
documentele păstrate din acele timpuri. Pandemia de variolă este cunoscută în istorie sub numele
de "ciumă lui Ciprian" şi şi-a făcut debutul în jurul anilor 250 d.H. "Lipsa de cunoştinţe medicale
a dus multă vreme la confuzii în privinţa bolilor contagioase. Variola, ciuma sau rujeola au fost
frecvent confundate până în epoca modernă", relatează profesorul Nicolae Marcu, şeful Catedrei
de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". "Ciuma lui Ciprian" a fost în realitate o pandemie de
variolă, conform simptomatologiei descrise în documentele istorice. Ciprian, un episcop din
Cartagina, a întocmit un program de îngrijire a bolnavilor de variolă, motiv pentru care istoria
medicinei îi asociază numele cu pandemia din Evul Mediu.
Cea mai de temut pandemie de variolă a lovit omenirea în secolul al XV-lea,
cuprinzând toate continentele şi făcând milioane de victime. În 1493, după descoperirea
Americii, peste 70% dintre băştinaşii insulei Santo Domingo au fost răpuşi de variolă, iar zona a
fost aproape depopulata. "Cultură şi civilizaţia precolumbiană au fost distruse de variolă, şi nu de
războaiele cu europenii, aşa cum se crede", ne spune prof. Nicolae Marcu. În 1520, aztecii au
fost şi ei decimaţi, iar în 1540, variola a ajuns şi în America de Sud. La sfârşitul secolului al
XVIII-lea a apărut o nouă epidemie în Europa. Se estimează că în fiecare an al acestei cumplite
epidemii mureau aproximativ 400.000 de oameni şi o treime dintre supravieţuitori rămâneau fără
vedere din cauza bolii
Un moment deosebit în eradicarea acestei boli avea să-l marcheze medicul

20
englez Edward Jenner. El a observat ca mulgătoarele din zona făceau o formă mai uşoară a
variolei (cowpox) sau nu făceau boala deloc, prin urmare exista o legătură între variola umană şi
cea a vacii. Jenner nu a fost primul care a făcut această observaţie, dar el a fost primul care a pus
în practica descoperirea. Din pustulele vacilor bolnave, Jenner a reuşit să prepare un vaccin, ce se
inocula prin crestarea pielii la suprafaţă. La 14 mai 1796, medicul de provincie a realizat cu
succes primul vaccin antivariolic şi totodată primul vaccin din istoria medicinei. Pacientul, un
băieţel pe nume James Phipps, nu a mai contactat niciodată variolă. Vaccinul inventat de Jenner
nu era lipsit de complicaţii. Medicul englez nu a reuşit să identifice şi să izoleze virusul
responsabil de infecţie, ci se baza numai pe o observaţie.
Abia după un secol, chimistul francez Louis Pasteur a oferit o bază ştiinţifică
asupra eficientei vaccinurilor. În 1878, el a demonstrat că bolile infecţioase sunt legate de
germeni, care pot fi studiaţi şi crescuţi în medii de cultură. Perfecţionarea vaccinului inventat de
Jenner avea să se petreacă mult mai târziu. Abia în 1917 a fost descoperită liofilizarea, procedeu
care permite conservarea vaccinurilor.

După descoperirea lui Edward Jenner, vaccinarea a fost preluată

foarte rapid de ţările europene, care încă mai practicau variolizarea descrisă în
Antichitate. În 1801, populaţia Bucureştiului şi a Iaşiului era vaccinata contra
ariolei. România a fost a patra ţară din Europa care a preluat metodă, după Franta,
Germania şi Austria.

I.4.Gripă spaniolă

21
 Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial,
fiind, se pare, aceeaşi boală cu gripă aviară de astăzi. A ajuns în multe ţări o dată cu întoarcerea
soldaţilor, afectând în principal tineri şi având o rată de mortalitate ridicată care a omorât între 50
și 100 milioane de persoane în toată lumea, între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele
mai letale pandemii din istoria umanității. Multe dintre victime au fost persoane tinere și
sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu
sănătatea slăbită.
Boala s-a observat prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite pe 11
martie din 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o Gripă spaniolă, pentru că a primit
mai multă atenție în ziarele spaniole decât în restul europei. Spania nu a fost prinsă în conflict şi
ziarele nu erau cenzurate ca în restul Europei.

I.4.1.Gripă spaniolă în luptă cu cea aviară

Cercetătorii americani au reuşit să reconstituie şi să readucă la viaţa virusul

gripei "spaniole" din 1918, pentru a-i descoperi şi analiza virulenta, în speranţa că vor contribui
astfel la combaterea unei potenţiale pandemii de gripă aviară, relatează revista "Science". Pentru
reanimarea virusului, cercetătorii dintr-un laborator ultrasecret au mers în Alaska pentru a
exhuma trupul congelat al unei femei îngropate în permafrost, în 1918. De asemenea, ţesuturi
pulmonare provenind de la alte victime ale gripei spaniole şi conservate în formol au contribuit
la reconstituirea codului genetic al virusului.
Analiza specialiştilor arata că virusul din 1918 (H1N1), responsabil de moartea
a până la 50 de milioane de oameni, era unul de origine aviară, care a reuşit să migreze la om.
Virusul reconstituit a fost testat pe şoareci, embrioni de pui şi celule pulmonare umane, rezultatul
fiind ca animalele au murit în câteva zile de la infectare. Cercetătorii au creat diferite versiuni,
prin combinarea cu genele altor virusuri gripale, pentru a realiza comparaţii şi a determina care
sunt elementele ce le fac letale.S-a constatat că una dintre genele responsabile pentru virulenta să
este cea a unei proteine de la suprafaţa virusului, hemaglutinina (HA), care îi permite să "se

22
agaţe" de celule. Desluşirea mecanismului agresivităţii HA ar permite găsirea unei căi de a o
bloca, descoperire ce ar contribui la la dezvoltarea unui vaccin împotriva gripei aviară

I.4.2.Moartea în era gripei spaniole

Gripa spaniolă este etalonul în funcţie de care sunt evaluate astăzi toate
pandemiile. În doar un singur an, între 1918 şi1919, a lăsat în urmă un tablou grotesc: peste 50
de milioane de morţi. Statisticile optimiste precizează că jumătate din populaţia lumii a fost
infectată. Rata mortalităţii cauzată de gripă spaniolă era de peste 250 de ori mai mare decât în
cazul unei gripe obişnuite. Cei mai afectaţi au fost tinerii6. În anul 1918, agenţia spaniolă de ştiri
„Fabra“ anunţa apariţia unei boli ciudate, fără a fi înregistrate cazuri letale. Virusul apăruse
prima dată pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, însă cazurile nu au fost făcute publice. Pe
front, soldaţii americani au trimis virusul înspre toate meridianele.
Între 2,5 şi 5% din populaţia lumii a murit de gripă spaniolă. În Asia au fost 36
de milioane de victime. În Oceania doar 85.000. Dacă gripa spaniolă a ucis 50 de milioane de
oameni, Primul Război Mondial, cel mai mare război pe care îl cunoscuse omenirea până atunci,
a răpit „doar” 20 de milioane de vieţi 7.Gripa spaniolă a ucis democratic capete încoronate, minţi
luminate, politicieni cu opţiuni ideologice discutabile şi oameni comuni deopotrivă. Prinţul Erik
al Suediei şi al Norvegiei sau Yakov Sverdlov, apropiat al lui Vladimir Ilici Lenin şi al lui Leon
Troţki, au pierit din cauza virusului letal. De asemenea, Sophie Halberstadt-Freud, cea de-a
cincea fiică a celebrului psihanalist Sigmund Freud, s-a numărat printre victime. Aflând de
decesul ei, Freud i-a trimis o scrisoare pastorului Pfister, în care dădea tuşa decisivă a unui
univers coşmaresc: „Nu am putut călători până la ea aşa cum intenţionam după aflarea veştii. Nu
mai circulă niciun tren, nici măcar unul de urgenţă. Brutalitatea nedeghizată din aceste timpuri
apasă greu asupra noastră“.
Poetul, prozatorul şi criticul de artă Guillaume Apollinaire a murit la 9
noiembrie 1918, la vârsta de 38 de ani. Apollinaire este cel care l-a adus în atenţia publicului pe
Pablo Picasso. Şi celebrul gânditor de origine germană Max Weber s-a numărat printre victimele
gripei spaniole.

6.
http://www.gripa.eu/w/Gripa_spaniola
7
www.adevarul.ro/Pandemia-mondial-razboi-gripa-noua

23
Franklin Delano Roosevelt, care în acea perioadă era secretar adjunct al Marinei americane, a
fost unul dintre cei care au supravieţuit pandemiei de gripă spaniolă. Roosevelt a rămas în istorie
ca singurul preşedinte american care a obţinut patru mandate la Casa Albă. De asemenea, fostul
şef de stat al Statelor Unite, Woodrow Wilson, s-a îmbolnăvit de „spaniolă” şi a supravieţuit. Şi
celebrul Walt Disney, creatorul lui Mickey Mouse, s-a numărat printre norocoşii care au ieşit vii
din acest adevărat laborator al morţii.

I.4.3.De ce „gripa spaniolă“?

Chiar dacă primele îmbolnăviri au apărut pe continentul american, maladia a

intrat în istorie cu numele „gripa spaniolă“ fiindcă Spania a fost singura ţară care a publicat toate
informaţiile cu privire la cazurile înregistrate. Fiind neutri în Primul Război Mondial, ştirile
ibericilor nu erau denaturate de cenzură, lăsând astfel impresia greşită că peninsula era cea mai
afectată de gripă.
În ciuda evoluţiei exponenţiale a numărului de victime, publicaţiile tratau
subiectul de la distanţă. Măcinată de crizele politice şi de problemele economice de după război,
societatea era fără apărare în faţa noii ameninţări. În primăvara anului 1918, primul val de gripă
spaniolă a trecut fără să îi fie intuit potenţialul cataclismic. Toamna şi iarnă care au urmat au
adus două valuri apocaliptice.

1.4.4Teoriile conspiraţiei

Pe atunci nu se ştia încă despre ce virus este vorba, existenta virusului gripei
fiind demonstrata ştiinţific abia în 1933, aşa ca iraţionalul a luat locul raţionalului iar teoriile
conspiraţioniste au făcut valuri, una din teorii afirmând că germanii au trecut la războiul biologic
şi au contaminat dozele de conserve spaniole.
Autorităţile au trecut la măsuri mai dure, la New York, spre exemplu, fiind
arestate 500 de persoane care au scuipat în stradă, contrar interdicţiei poliţiei. Cine nu purta
masca pe fata era amendat. Ironia sorţii, sfârşitul războiului a reprezentat o catastrofă din punct

24
de vedere al gripei, în întreaga lume oamenii aruncându-se unii în braţele altora cu ocazi
armistiţiului şi infectându-se reciproc, în timp ce la paradele cu ocazia victoriei mii de oameni s-
au adunat la un loc, iar agentul patogen s-a putut răspândi în voie.Totodată, sfârşitul luptelor a
dus la mişcări masive de trupe, soldaţi din toată lumea întorcându-se acasă şi transportând
virusul ca suvenir mortal.

I.4.5.Gripa spaniolă în presa secolului trecut

În mai 1918, agenţia de ştiri Fabra anunţa apariţia la Madrid a 'unei boli
ciudate, cu caracter epidemic', afirmând că 'epidemia are o formă uşoară, iar cazuri letale nu au
fost inregistrate'. Scurta ştire a agenţiei Fabra a intrat în istorie drept una din cele mai mari
minciuni mediatice ale secolului XX.
Ciudata boala, cum o numea agenţia, era o gripă ucigaşa, provocată de virusul
gripei aviar e de tip A, extrem de agresiv şi cu o capacitate uriaşă de multiplicare. În cei doi ani
care au urmat, epidemia a secerat după noile calcule viaţa a cel puţin 50 de milioane de oameni,
de peste trei ori mai mult decât cei 15 milioane de morţi rezultaţi din război, putând fi comparată
ca efect doar cu Marea Ciuma din 1348, care a decimat acum 570 de ani o treime din populaţia
Europei.
În timp ce, în vara şi toamna lui 1918, germanii, britanicii, francezii şi americanii se măcelăreau
reciproc în tranşee, în spatele frontului lua startul o moarte tăcută, care seceră civilii la fel de
nemilos ca şi pe soldaţi. Printre victimele ei s-au aflat numeroase personalităţi, ca de exemplu
poetul francez Guillaume Appolinaire, pictorul german Egon Schiele, fiica lui Sigmund Freud,
Sophie, sau sociologul Max Weber.
În arhiva electronică a cotidianului american „New York Times” (NYT) s-au
păstrat relatări despre o lume aflată la graniţa cu dezintegrarea. Viaţa normală a fost suspendată.
Şcolile, cinematografele, restaurantele au fost închise8. La 1 octombrie 1918, deznădejdea deja
răzbătea din toate rândurile: „Când această ţară era atacată de epidemii de holeră sau febră
galbenă, soluţia aplicată era linşarea.

8
www.quibono.net/65

25
Grupurile mafiote organizau carantine impuse prin arme. Acum ştim că aceste metode nu sunt
doar ilegale, ci şi inutile. Printre purtătorii germenilor sunt şobolanii, ţânţarii, muştele”. La 25
octombrie 1918, NYT prezenta un tablou „european” dezolant: „Mortalitatea este la cote ridicate
în Copenhaga.

Numărul pacienţilor bolnavi de gripă spaniolă a crescut cu 100%. Spitalele

sunt suprapopulate cu bolnavi. Guvernul a închis astăzi toate teatrele, sălile de cinema şi de
spectacole. Este foarte probabil să se închidă şi bisericile. Unele dintre ele sunt deja transformate
în spitale. Mortalitatea este incredibil de ridicată, existând cazuri de familii în care toţi membrii
au murit”.
România de după război, România Mare, a fost relativ ferită de pandemie.
Presa a rămas imună la panică. Gazetele prezentau cu precădere „marile realizări”. În decembrie
1918, editorialul de primă pagină din ziarul „Epoca” se intitula sugestiv – „Oameni fericiţi”.
Textul nu lasă loc de nuanţe: „Sub stăpânirea atâtor suferinţe şi atâtor
pericole: gloanţe, tifos exantematic, holeră şi gripe infecţioase, foamete şi scumpete, lipsuri
nemăsurate, distrugerea căminurilor, rătăciri pe căi străine, sufletele celor mai mulţi dintre noi s-
au mohorât. Monologul lui Hamlet devine o chestiune ce preocupă pe fiecare. Dar dacă mintea
îşi recapătă puterea ei de analiză şi de stăpânire a sentimentalităţii, atunci trebuie să ne simţim
veseli şi mândri. Nefericiţi, noi? Noi, martorii celor mai minunate prefaceri, contemporanii
acelor vremuri despre cari istoricii veacurilor ce va să vie vor fi mai preocupaţi decât de
descrierea cruciadelor, ori de dispariţia împărăţiei romane?”.

I.5.Gripă asiatică şi gripă Hong-Kong

În luna februarie a anului 1957, un virus de tip H2N2 declanşează, în

estul Chinei, pandemia de gripă asiatică, înlocuind complet virusurile H1N1 care circulaseră în
rândul oamenilor până în acea vreme. Absenţa anticorpilor pentru această nouă boală face ca
virulenţa să crească şi să fie declanşată o pandemie. O ştire din „The New York Times“,
publicată la 16 aprilie 1957, informa că în Hong Kong, în doar trei săptămâni, numărul
îmbolnăvirilor se ridicase la 250.000. Aşadar, în doar şase luni de la înregistrarea primului caz,

26
pandemia s-a extins cu rapiditate. Măsurile autorităţilor de a izola regiuni întinse, pentru că boala
să nu ia proporţii, s-au dovedit a fi ineficiente. Conform statisticilor, din 4.000 de persoane, cel
puţin una nu putea fi menţinută în viaţă în urma bolii. Prezentă în două valuri, pandemia de gripă
asiatică a îmbolnăvit între 40 şi 50% din populaţia lumii, aproape 30% din cei infectaţi având
manifestări clinice. Ravagii au fost făcute în rândul extremelor de vârstă, copiii şi vârstnicii fiind
slabi în faţa virusului.
Unsprezece ani mai târziu, următoarea pandemie de gripă a luat naştere în
sud-estul Asiei, la 13 iulie 1968. Deşi a făcut mai puţine victime decât în urmă cu un deceniu,
pandemia Hong Kong, generată de un virus de tipul H2N3, a uimit prin rapiditatea cu care era
transmisă. Maladia poartă acest nume deoarece, în doar două săptămâni, numărul cazurilor de
îmbolăviri din oraşul asiatic se ridica la peste jumătate de milion, adică 15 procente din totalul de
locuitori.  În următoarele două luni, virusul făcea primele victime în Europa şi în Statele Unite
ale Americii. În ciuda tuturor măsurilor de prevenire şi control, numai în Statele Unite au fost
raportate peste 34.000 de decese în doar cinci luni.
Pandemia era însă caracterizată de gazetele vremii drept „înăbuşită“,
deoarece tulpina virusului era asemănătoare cu cea din urmă cu un deceniu, iar experienţa
îmbolnăvirilor din anii ’57-’58 a generat anticorpi pentru anumite categorii. Astfel, efectele noii
pandemii au fost mai puţin severe. Conform unui studiu publicat în luna aprilie 2009 în „Analele
de Neurologie“, de către doctorul Willy Eriksen, specialist în cadrul Institutului Norvegian de
Sănătate Publică, expunerea prenatală la virusul care a generat pandemia Hong Kong a intervenit
în dezvoltarea cerebrală a fetuşilor. Astfel, conform datelor preluate de la peste 180.000 de
oameni născuţi între 1967 şi 1973, cei care au intrat în contact cu virusul de tip H2N3 au o
inteligenţă mai redusă faţă de cei care nu au avut tangenţe cu pandemia Hong Kong. Diferenţa
este de la 3 la 7 puncte pe scara standard care măsoară IQ-ul unei persoane.

Capitolul II. Pandemiile în contemporaneitate

27
II.1.Encefalopatia spongiformă bovină

Primul caz de BSE (encefalopatie spongiforma bovina) a fost descoperit

la o vacă aparţinând unei ferme din Kent, în 1985, fiind urmat apoi de mai multe cazuri
asemănătoare. Fiind o boală foarte rară, a fost greu de diagnosticat de către medicii veterinari,
astfel ca iniţial s-a crezut că este de natura toxică, între cauzele posibile fiind menţionată şi
expunerea la unele pesticide. Cu toate acestea, prin 1987, apăruse deja o epidemie în rândul
vacilor, iar studiile de caz au condus la găsirea unei legături între această epidemie şi
suplimentele alimentare cu care animalele fuseseră hrănite, furaje obţinute prin prelucrarea cărnii
şi oaselor vacilor şi oilor decedate din diverse cauze. Ca urmare, în iulie 1988, acest tip de furaj a
fost interzis în Marea Britanie, dar deja carnea de vită de provenienţa britanică nu mai putea fi
exportata aproape nicăieri în lume.â
Deşi în România aceasta afecţiune a bovinelor s-a manifestat sporadic şi
nu a luat nicicând forma unei epidemii, se ştie în prezent că au existat şi încă exista cazuri de
animale suspecte sau chiar bolnave şi, la fel ca şi până acum, este nevoie şi în continuare de o
menţinere constantă a vigilenţei autorităţilor sanitar-veterinare de pe întreg teritoriul ţării pentru
a se putea stopa la timp orice posibil focar de infecţie. Întrucât nu exista un tratament al acestei
boli, iar specialiştii nici macat nu au aflat care sunt mecanismele exacte care o declanşează,
singura soluţie o reprezintă şi în prezent distrugerea bovinelor afectate de encefalopatia
spongiforma bovina10.
La oameni, această boală se poate transmite prin consumul de carne de
vită, iar perioada de incubaţie este şi aici îndelungată, simptomele putând să apară şi după ani
buni de zile de la contaminare. Varianta umană a maladiei se numeşte boala Creutzfeldt-Jakob,
care nu este declanşată doar prin consumul de carne de vită infectată, dar poate avea şi cauze pur
genetice, fără a presupune contactul cu animalele afectate.

10
www.quibono.net/63.html

Varianta umană a maladiei vacii nebune se poate transmite şi de la om la

om, prin transplant şi chiar prin transfuzii de sânge, iar persoanele care locuiesc în zonele
afectate de această boală a bovinelor nu au voie să doneze sânge deoarece nu exista încă o

28
modalitate de a depista viruşii în sângele recoltat pentru transfuzii. Savanţii desfăşoară vaste
cercetări în continuare pentru a găsi un tratament atât la oameni cât şi la animale însă măsurile de
prevenire rămân deocamdată singurele arme de evitare a infectării cu viruşii specifici bolii vacii
nebune. Să sperăm că România va reuşi să facă faţă cu brio provocărilor complexe puse de
encefalopatia spongiforma bovina.
„Supoziţia conform căreia afecţiunea BSE este contagioasă, provocată de
un agent infecţios, denumit Prion, care se află în făina animală, nu este certificată. Pentru a
confirma această supoziţie ar fi nevoie de un experiment nutriţion efectuat pe vaci. Ori aşa ceva
nu a fost niciodată făcut. Mult  mai plauzibilă este explicaţia că BSE a fost provocat Anglia
printr-o combinaţie de factori: un defect genetic în linia genetică a vitelor crescute acolo, care a
apărut datorită dorinţei de a obţine o cât mai mare productivitate (lapte), precum şi o otrăvire cu
insecticide sau metale grele, deficit de cupru şi reacţii autoimune” a declarat Roland Scholz,
profesor de biochimie şi bologia celulei.
Isteria provocată de aparenta epidemie BSE (encefalopatia spongioasă
bovină) a atins punctul ei culminant în 2001 şi a creat în populaţie frica unei infectări virale
datorită consumului unui biftec de vită. Frica de aşa-numita afecţiune Creutzfeldt-Jakob. Savanţii
şi politicienii au iniţiat măsuri extreme de siguranţă precum şi de exterminare în masă a vitelor.
În Europa savanţii serioşi şi autodenumiţi specialişti declarau în 2002 ca  „Sute de mii de vite
infectate cu BSE vor fi descoperite în anii următori” 11. Se discuta despre zeci de mii de morţi  -
oameni, nu  animale – care vor şi răpuşi de această formă a bolii cunoscute deja sub numele de
„afecţiunea Creutzfeldt-Jakob” cu care oamenii se vor infecta ca urmare a consumului de carne
de vacă. Ştirile alarmante apăreau peste tot în presă.
   Şi totuşi, scenariile de groază nu s-au adeverit. Nici măcar un singur om nu a
murit ca urmare a „bolii vacii nebune” (cum mai este, popular, denumită afecţiunea), deşi la
sfârşitul anilor 90 se vorbea de până la 10 milioane de victime! Dar deja în 2001 „British
Medical Journal”  titra: „Creutzfeldt-Jakob: epidemia care nu a existat niciodată!” Iar în 2005
.
11
Köhnlein, Claus, Engelbrechtşi, Torsten, Virus-Mania, 2006, p. 58-61.
echipele decercetători britanici au „dat stingerea” stării de alarmă: BSE – cursă anulată
   În realitate BSE a adus cu sine un monstruos aparat birocratic, „care înregistra
fiecare mişcare dintr-un grajd, care controla fiecare tăietură a unui măcelar” cum scria în

29
continuare „Frankfurter Allgemeine”. Iar toată chestia aceasta a însemnat un enorm efort
financiar. „Isteria BSE a costat Germania 1,5 miliarde de Euro” spunea Sucharit Bhakdi, şeful
Institutului de Microbiologie şi Igienă al Universităţii din Mainz, (citat în 2002). Testele BSE
obligatorii erau „inutrile, nimic altceva decât risipă de bani.”
   Datorită acestor teste, s-au descoperit 200 de cazuri de vite bolnave dintr-un
total de 5,1 milioane de animale! Aceste 200 de vite ar fi putut (dacă ar fi să dăm crezare teoriei
epidemice) infecta cel mult 3 oameni, şi asta în aproximativ 30 de ani, mai menţiona Bhakdi.
Sfatul său? Nu faceţi nimic! Ajungea pur şi simplu să fie îndepărtate animalele care erau
bolnave.

II.1.2.Beneficiarii pandemiei

Firme cum este de exemplu „Prionics” din Elveţia, care deţine 50% din
piaţa de teste BSE, câştigă în continuare milioane (pe socoteala consumatorilor, desigur). Iar
„credinţa” că o particulă infecţioasă, numită Prion (proteinacious infectious protein) a îmbolnăvit
vacile, este adânc înrădăcinată în societate. De 15 ani se cercetează intens în direcţia asta, şi încă
nu există dovezi clare şi reale pentru această ipoteză, conform căreia o proteină deformată
(Prion) are calităţi infecţioase şi astfel este capabilă să provoace encefalită spongioasă (deci
BSE) la vite şi la oameni (noua variantă a Creutzfeldt-Jakob).
   Nu se cunoaşte nici măcar structura atomică a proteinei respective. „BSE este
calificată ca epidemie, dar acest lucru este fals – la fel de fals că şi supoziţia precum că BSE ar fi
contagioasă”  afirmă Anton Mayr de la Catedra de microbiologie şi epidemiologie a Universităţii
din München. „Iar transmiterea BSE de la animal la om, la fel ca şi transmiterea noi forme
Creutzfeldt-Jakob nu a fost niciodată dovedită.”  La fel ca şi la SIDA sau Hepatită C, concernele
farmaceutice, politicienii şi mass-media fac bani din supoziţii care induc frica în noi. Până când
oare? Atâta timp cât vom fi dispuşi să înghiţim aceste „gogoşi” şi atâta timp cât ne vom lăsa
orbiţi de frică, nu se va schimba nimic, şi tot mereu o să auzim de noi şi apocaliptice epidemii.
   „În funcţie de spiritul vremii şi în funcţie de autorităţile care domină, ajunge „la
stăpânire” una sau alta dintre dogmele scenei ştiinţifice, şi aceasta de cele mai multe ori cu o
agresivitate şi aroganţă care exclude orice idee nouă sau opinie diferită” spune Roland

30
Scholz, profesor de biochimie şi biologie celulară în München şi critic al dogmei dominante a
BSE.
Când în Anglia au apărut primele semne ale epidemiei BSE, autorităţile
răspunzătore cu sănătatea au crezut (sau le-a convenit să creadă) că este vorba de o infecţie la
care un agent patogen a fost transmis prin intermediul furajelor. Fără avea dovezi certe în mână,
s-a presupus că prionii  din oile care aveau scrapie au ajuns cumva în făina animală (care conţine
resturi de la abatoarele unde erau sacrificate oile) cu care fuseseră furajate vacile. Şi astfel s-au
infectat vacile. Săracele vaci s-au îmbonăvit de „prezumţie presuspusă ipotetic probabilă”. Iar
mass-media aştepta nerăbdătoare un nou „subiect gras şi plin de groază”. Desigur că nici
cercurile ştiinţifice nu au pregetat să facă „cercuri-cercuri”. Noul scenariu ameninţător era la
orizont .
   „Mass-media a jucat un rol important, căci în tendinţa ei naturală de a formula
răspunsuri clar-senzaţionale, adeseori confundă realitatea cu ştirea de senzaţie, care nu este
bazată pe elemente ştiinţifice” îşi critica propria breaslă Jürgen Krönig, corespondentul în Anglia
al ziarului „Zeit”. Iar de aici până la isteria în masă în rândul populaţiei şi al politicienilor nu mai
era decât un pas. Imagini cu vaci împleticindu-se şi cu mormane de cadavre de vite aruncate în
instalaţiile de incinerare au aţâţat şi mai tare focul isteriei. Aşa că aveam un nou „călăreţ
apocaliptic” care ameninţa umanitatea, în persoana Prionului.
   Dar cu puţină luciditate şi calm s-ar fi putut clar vedea că între realitate şi
iluzionismul din presă exista o mare şi adâncă groapă. Imaginile idilice cu văcuţele din reclamele
industriei alimentare sunt cam tot aşa ceva, căci nu am văzut niciodată o reclamă cu vaci ţinute în
grajduri în masă, în condiţii de „creştere economică”.
„Consider că pentru dezastrul BSE trebuiesc căutaţi responsbilii în ministerul
agriculturii, în marile concerne, nu numai cele de producere a alimentelor din carne, dar şi a
celor din industria chimică” spunea Krönig. „Prin toate acestea, cercetarea era de la bun început
<contaminată> , adică experţii erau de la bun început conduşi de interese. Tocmai de aceea nu s-
a făcut o cercetare obiectivă. Ori această situţie trebuie să se schimbe, căci numai având o
claritate absolută asupra cauzelor reale se poate întreprinde ceva cu sens şi eficace.”
   Cât de strâns legate sunt, din păcate, cercetarea ştiinţifică şi facerea de bani, ne
arată exemplul premiantului Prusiner însuşi, care s-a pus repede pe făcut un test BSE, care a şi

31
apărut pe piaţă îm 2005. Prusiner mergea atât de departe încât sugera că testul său putea eventual
să descopere şi agenţii patogeni aflaţi în conservele de sânge uman.

II.1.3.Experimente aflate sub semnul întrebării

Teoria dogmatică spune că Prionii au reuşit să depăşească graniţa dintre

diferitele specii, trecând de la oaie la vacă. Ceea ce înseamnă că şi de la vacă pot trece la om.Ca
orice supoziţie aceasta trebuia verificată prin experimente.S-a luat creier de vacă (bolnavă) şi s-a
injectat direct în creierul animalelor de laborator.După un an, creierul animalelor respective avea
şi el depuneri de plachete şi spogiozităţi, ceea ce certifica acţiunea prionilor „vrăjmaşi”
   Imunologul Alan Ebringer de la Kings College din Londra a efectuat un studiu
în 1998 care avertiza asupra posibilităţii că introducerea de material străin (creier de la un alt
animal) în creierul animalelor sănătoase să producă astfel de reacţii, de plachete, chiar şi atunci
când nu se introducea creier contaminat cu BSE. Apoi, contaminarea se făcea prin gură şi deci
prin aparatul digestiv, nu prin contact direct de la creier la creier! În afara laboratorului aşa ceva
nu avea cum să se întâmple.
    „Cercetătorii prionului au făcut ceva ce nu este permis, atunci când au introdus
creier străin direct în creierul alimalelor de laborator, pentru că ulterior să spună că au reuşit să
transmită BSE” spune Ebringer într-o scrisoare către biochimistul Roland Scholz. „Ei au injectat
material omogen din creierul unui animal direct în creierul altui animal; iar dacă au apărut, ca
urmare a acestei operaţii, simptome neurologice, atunci ei au afirmat că au reuşit să transmită la
un animal sănătos BSE.În realitatea eu nu au reuşit aşa ceva, ci ceea ce într-adevăr au reuşit să
provoace a fost o <encefalomielită alergică provocată experimental>, prescurtat EAE: această
afecţiune a fost pentru prima oară descrisă de Pasteur în 1880.
   În continuare deci, în anul 2004 a fost publicat un articol în revista „Science”
în care se vorbea despre „incontestabila dovadă” că prionii infecţioşi provoacă BSE. Şi anume,
de data aceasta nu a mai fost injectat creier bolnav în creierului cobailor, ci a fost creat în
laborator un „prion artificial”, şi anume unul cu o structură ß-împăturită, structură care era
caracteristică pionilor acuzaţi de cauzarea BSE. Aceşti prioni artificiali au fost injectaţi în

32
creierul cobailor, care după circa un an de zile au dezvoltat şi ei o structură cerebrală
spongioasă12.
   Dar şi acest experiment este din punct de vedere ştiinţific lipsit de valoare. Nu
numai datorită faptului că atât neurologic cât şi imunologic oamenii sunt diferiţi de şoareci, astfel
încât rezultatele nu fac decât să deruteze. Dar şi pentru că, nici în acest caz, nu s-a lucrat cu un
grup de control, format tot din şoareci, dar căruia să i se injecteze în creier un extract asemănător
cu cel „presupus infecţios”, adică o altă soluţie cu conţinut proteinic, care să fie injectată în
creierul animalelor din grupul de control. Sau şi mai bine, dacă s-ar fi injectat o soluţie care să
conţină prioni creaţi artificial, dar cu structura sănătoasă, cea normală, în formă de helix.
   Prioniştii au mai efectuat şi alte experimente, în cadrul cărora, de exemplu, au
hrănit animalele cu creier recoltat de la vacile bolnave. Doar că acest fel de hrană nu poate fi
comparat cu făina animală, care este dată ca furaj vacilor. Este vorba de două lucruri cu totul
diferite. Şi în acest caz, de asemenea, lipseşte un grup de control, care să fi fost hrănit cu creier
neinfectat, de exemplu.
    În concluzie, nu se poate argumenta că avem de a face aici cu prionii bănuiţi a
provoca BSE, sau pur şi simplul materialul respectiv cu care au fost hrănite animalele a provocat
astfel de modificări, fără implicarea prionilor. Faptul că în astfel de cazuri pot apare reacţii
imunologice a fost complet lăsat deoparte. Dar desigur „joculeţele” experimentale şi specilaţiile
impreasionează politicienii, jurnaliştii şi cetăţenii obişnuiţi. Aceste experimente sunt oricum
lipsite de valoare, căci nu au fost efectuate experimente la faţa locului, pe pajişte unde pasc
vacile.
   Adică ar fi trebuit să se împartă o cireadă în două: jumătate ar fi trebuit să
primească făina animală ca furaj, iar cealaltă nu. Ori un astfel de experiment nu a fost
efectuat.Ceea ce înseamnă că până în prezent nu se poate certifica îmbolnăvirea vacilor cu BSE
ca urmare a hrănirii lor cu făină animală. Faptul că o proteină infecţioasă din faina animală
declanşează boala nu este un fapt dovedit ştiinţific!

12
www.quibono.net/63.

II.1.4.BSE şi boala Creutzfeldt-Jakob

33
 Interesant este faptul că marea majoritate a cazurilor de Creutzfeldt-Jakob la
oameni apare în nordul Scoţiei, în timp ce BSE a apărut la vacile din sudul Angliei, aşa cum
certifică un articol publicat în revista „Nature”. Conform teoriei dogmatice, persoanele bolnave
ar fi trebuit să fie tot din sudul Angliei. Ori doar în cazul în care carnea vacilor din sudul Angliei
ar fi fost exportată doar în nordul Scoţiei, ceea ce este practic imposibil.
   Pe deasupra, în ultimele decenii Anglia a exportat făină animală cu tonele în
Orientul Mijlociu, în Africa de Sud şi în USA, dar nicăieri în aceste ţări nu a apărut BSE. În loc
de aceast, aproape toate cazurile de BSE au apărut în Anglia, în Elveţia şi în Irlanda de Nord
(99%).
   Astfel, în 1985 în Anglia a fost decretată o lege prin care ţăranii englezi erau
obligaţi  să maseze spatele vacilor cu Phosmet. Phosmet este un aşa-zis organofosfat, era folosit
ca insecticid foarte otrăvitor şi dăunător pentru sistemul nervos, contra  muştelor Gasterophilus
intestinalis. Acest insecticid a fost folosit în concentraţie relativ mare cu precădere în Anglia,
Elveţia şi Irlanda de Nord adică exact acolo unde au apărut 99% dintre cazurile de BSE13.
  Un agronom englez care creştea vaci egologic a remarcat faptul că deşi vacile
sale ereau hrănite cu aceaşi făină animală ca toare celelalte vaci, nu se îmbolnăveau de BSE. Dar
crescătorul respectiv nu folosea organofosfatul Phosmet, întrucât creştea vacile ecologic. Iar
guvernului britanic îi ereau aceste lucruri cunoscute! Astfel la începutul anilor 90 legea sus-
amintită a fost revocată, căci într-adevăr părea să existe o legătură directă între Phosmet şi BSE.
Curios, dar din 1993 au început să scadă rapid şi cazurile de BSE.În cele din urmă comisiile de
anchetă BSE au recunoscut că Phosmet părea a fi un co-factor provocator al bolii. „Este de mult
timp cunoscut faptul că otrăvirile cronice cu organofosfaţi duc la polineuropatie (deteriorare
gravă anervilor)”, aşa cum spune toxicologul Luellmann.
     Aceste fapte au fost confirmate şi de cercetările neurologului Stephen Whatley
de la Londoner Institute of Psychiatry, cercetări care au fost finanţate prin donaţii particulare
(doar nu vrei să primeşti bani de la apărătorii dogmei). Autorităţile desigur că au respins
concluziile lui Whatley, cum că factorul cauzator al BSE ar putea foarte probabil fi Phosmet.

13
arhiva.alb.ro/Creutzfeldt_Jacob_boala_vacii_nebune.

II.2 Virusul A/H5N1.Informaţii generale.

34
 Gripă aviară este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de tulpinile de tip A,
ale virusului gripal. Toate păsările sunt susceptibile la această infecţie, deşi unele specii sunt mai
rezistente la infecţie decât altele.Infecţia produce un spectru larg de simptome la păsări, variind
de la o formă uşoară la una foarte contagioasă şi fatală în timp scurt, ducând la epidemii severe14.
Cea din urmă formă este cunoscută ca „gripă aviară înalt patogenă". Această formă se
caracterizează prin debut brusc, formă severă şi moarte rapidă, cu o mortalitate care se apropie
de 100%. Sunt cunoscute până la 15 subtipuri de virusuri gripale care produc infecţie la păsări, în
acest fel oferind un rezervor extins al virusurilor gripale potenţial circulante în populaţiile de
păsări. Până în prezent, toate epizoadele cu formă de înaltă patogenitate au fost cauzate de
virusurile gripale A de subtipuri H5 şi H7.Gripă aviară se poate transforma în gripa umană prin
două moduri:
- în cazul în care o persoană a fost infectată cu o gripă umană şi aviara în acelaşi timp – iar cele
două virusuri ar suferi modificări genetice (preluări genetice), ar putea rezulta, în consecinţă, o
variantă umană a gripei aviare
- al doilea caz este cel în care gripă aviară ar putea suferi o evoutie genetica sub o formă gripala
umană (un caz similar s-a întâmplat în timpul pandemiei gripale din 1918). Este evident că
tulpina H5N1 a virusului aviar a început acest proces (de transformare), dar oamenii de ştiinţă ne
asigura că mai este foarte mult timp până la finalizarea lui15.
Gripă aviară se răspândeşte pe două căi: prin contact direct între păsările
infectate şi cele sănătoase şi prin contactul păsărilor cu obiecte contaminate cu virus. Virusul
există în căile respiratorii, digestive şi în alte organe ale păsărilor infectate. De aceea virusul
poate ajunge în afara organismului împreună cu secreţiile din ochi, fosele nazale, cavitatea
bucală şi prin excremente. Secreţia, găinaţul şi păsările moarte purtătoare de virus, ca şi hrana,
apă potabilă, coteţele şi utilajele din crescătorii, mijloacele de transport, hainele personalului din
crescătorii, pot răspândi infecţia16.

14
ro.wikipedia.org/wiki/Gripă_aviară
15
news.softpedia.com › News
16
www.hseni.gov.uk/avian_flu_romanian

35
 Dar iarna şi primăvara gripa se răspândeşte mai uşor, fiindcă virusul rezistă
mai bine la o temperatură scăzută. Păsările de toate speciile şi vârstele pot fi infectate de virusul
gripei aviare. Epizootia evoluează şi se răspândeşte rapid, iar mortalitatea păsărilor infectate
poate ajunge sută la sută.

Virusul gripei aviare este foarte sensibil la temperatură şi poate fi distrus în

2-10 min. la 60-70°C. Carnea preparată la foc, ouăle şi alte produse din pasăre preparate termic
pot fi întrebuinţate în hrană fără nici o grijă.

Tabloul clinic al infecţiilor gripale aviare este foarte variat, dependent de tipul de virus, specia de
păsări, vârsta şi condiţiile de întreţinere. Formele clinice cele mai grave le prezintă pesta aviară,
cu tulburări respiratorii, circulatorii, digestive şi nervoase. Exista o mare asemănare sub aspect
clinic intre pesta aviară şi pseudopesta aviară (boala de Newcastle), cu deosebirea că în pesta
aviară apar frecvent şi edeme ale ţesutului conjunctiv subcutanat, localizate mai ales la cap şi gât.

Edemele constituie semne caracteristice, foarte importante pentru

orientarea diagnosticului, dar acestea sunt inconstant prezente şi apar nu numai în pesta aviară.
Uneori gripa păsărilor evoluează numai cu manifestări respiratorii sau digestive şi chiar
asimptomatic.

II.2.1 Gripa aviară în “mâinile” presei mondiale

Dacă ar fi să dăm crezare celor spuse de mass-media, atunci înseamnă că în

viitor vom fi vizitaţi de o epidemia la scară globală,adică o pandemie, declanşată de mutaţiile
unui virus al gripei aviare, care poartă fascinant-îngrozitorul nume de H5N1. Astfel citim în „Die
Zeit” din vara lui 2005 chiar pe prima pagină: „Moartea tăcută – gripă aviară şi-a încput
marşul”17. Iar în continuare, de parcă am avea de a face cu titlul părţii a doua a producţiei
hollywoodiene „Outbreak”, mai putem citi: „H5N1 declanşează răboiul-fulger”, „atacul iminent
al raţelor ucigaşe”.

17
http://www.quibono.net/65.html

36
 „Der Spiegel” se bazează printre altele, pe declaraţiile lui David Nabarro, care
în Septembrie 2005 a fost numit coordonator al Naţiunilor Unite în „lupta” contra gripei aviare:
„În orice moment poate izbucni o nouă pendemie de gripă, care să facă până la 150 de milioane
de victime”. În timp de mai vechea noastră cunoştinţă, Reinhard Kurth, şeful Institutului Robert
Koch, într-un interviu dat jurnalului „FAZ” o ia şi mai razna: „O pandemie ameninţă potenţial 6
miliarde de oameni” .Cu alte cuvinte toată populaţia globului.
   Desigur, dacă ne uităm un pic mai atent, uneori descoperim şi câte un articol în
care nu se încearcă inducerea unei mega-panici. Astfel magazinul canadian „Macleans”
(echivalentul lui „Times” din USA) titrează într-un articol: „Uitaţi SARS, West Nile, Ebola şi
gripă aviară! Adevărata epidemie e frică!” Iar Marc Siegel, profesor de medicină la New York
University şi autorul cărţii apărute în 2005 „Alarmă falsă: adevărul despre epidemia fricii”, îşi
exprimă punctul critic în mai multe publicaţii din mass-media la adresa „făcătorilor de panică”
(printre altele în „Otawa Citizen” cel mai important cotidian din capitala canadiană, în „Los
Angeles Times” şi în „USA Today”).
   În spaţiul german, „Freitag”, „Berliner Republik” sau „Journalist” sunt câteva
dintre publicaţiile (prea puţine din păcate) care se exprimă critic la adresa „panicarzilor”; iar
elveţianul „Weltwoche” scrie: „Atunci când ultima găină va muri „de râs”, veţi vedea că ştirile
„de groază” sunt mai molipsitoare decât BSE, SARS şi H5N1”.
   Cum spuneam însă, astfel de păreri echilibrate sunt foarte puţine. Doar titlurile
şoc aduc încasări grase. Corect însă este ca atunci când se laşează astfel de „bombe fumigene”,
să existe şi nişte dovezi ştiinţifice pe care se bazează ele.
   Chiar şi marile jurnale cum sunt „Spiegel”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”
sau „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung” nu ne-au putut indica nici un astfel de studiu. Cel
puţin „Die Zeit” răspunde că: „Toate sursele primare de informaţii (=studii) sunt uşor de
consultat pe site-urile DIMDI sau Pubmed precum şi prin (serviciul de furnizare a
documentaţiilor) Şubiţo. Experţii virologi de la Robert Koch din Berlin sau de la Oficiul de
cercetare virală a Republicii Federale a Germaniei din Riems sunt deschişi întrebărilor
jurnaliştilor. Şi chiar şi publicaţiile oficiului american CDC precum şi cele ale OMS pot fi
consultate liber”.
   Le-am scris din nou celor de la „Die Zeit”, spunându-le că toate aceste surse ne sunt şi
nouă cunoscute, dar întrebarea pusă de noi se referea la studii concrete, independente, care să

37
conţină dovezi în sprijinul ipotezei respective. Desigur că aici s-a rupt filmul, şi nu am mai primit
nici un fel de răspuns. Acuma, oricine poate intra în Internet, copia anunţurile şi articolele din
sus-menţionatele site-uri sau publicaţii şi poate astfel scoate câte ziare pofteşte. Dar oare asta se
cheamă „jurnalism”?

   În general opinia publică consideră ziarele, cel puţin pe cele mari ca o sursă mass-
media care, printre altele, are rolul de a controla felul în care deţinătorii puterii, industria
farmaceutică, ministerele sănătăţii etc. îşi fac corect datoria. Presa ar trebui să filtreze critic
informaţiile care-i parvin, şi nicidecum să se transforme într-un megafon al reclamelor şi
intereselor industriei farmavceutice.
   Dar tocmai exemplul H5N1 ne arată cât de dependentă este presa de dogma
medico-industrială de  astăzi. Această realitate apare şi mai clar în analiza „Pilulă amară” care a
apărut în vara anului 2005 în USA, în cel mai însemnat jurnal de specialitate al mass-mediei,
„Columbia Journalism Review” (CJR). În această analiză se arată detaliat, în baza a nenumărate
exemple, cum anume foloseşte industria medicală presa, pentru a-şi pune în aplicare strategia de
marketing: se descrie la început un scenariu apocaliptic, creându-se astfel cererea (după
medicamente) şi în final se lansează pe piaţă noul „medicament-minune” contra scenariului de
groază inventat la început. Foarte profitabil. Iar dacă cineva îndrăzneşte să critice acest nou
medicament, ziarul său nu va mai primi comenzi publicitare pentru reclame, fiind adus astfel în
pragul falimentului. Deci minciună şi şantaj.
   Astfel în USA, „Big Pharma” (marea industrie farmaceutică) a plătit în 1980 circa 2
milioane de dolari doar pentru reclame făcute medicamentelor care se prescriu doar pe reţetă.
Dar în anul 2004 această sumă se ridica la câteva miliarde anual. „Şi în loc să se elibereze de
această industrie farmaceutică şi să câştige astfel încrederea opiniei publice prin relatări corecte”
scrie Lieberman (autorul articolului), „mult prea des presa se lasă prinsă în plasa marketingului
farmaceutic, lăsând opinia publică fără apărare”.
Comentarul ziarului „The News Tribune” este concludent: „Având în vedere faptele, ajungem la
concluzia că gripă aviară, la fel ca şi mai înainte SARS, gripă porcină sau alte pericole globale la
adresa sănătăţii omenirii, nu va deveni niciodată o afecţiune umană”.
   Aşa stând lucrurile, nu putem considera decât ca fiind un „scandal” masacrarea a 200
de milioane de păsări, care au provocat daune de 20 de miliarde de dolari, în timp ce un milion

38
de fermieri au ajuns la faliment. Şi asta doar pentru că unora le place să se joace  de-a „hoţu şi
vardiştii” cu virusurile din imaginaţia lor.

II.2.2. Gripa aviară în România

Lupta autorităţilor române cu gripă aviară a început pe 7 octombrie 2005.

Virusul ucigaş şi-a făcut apariţia iniţial în zona Deltei, în judeţul Tulcea, iar apoi s-a extins
treptat către sud şi est, afectând alte 9 judeţe.
În ţara noastră au fost confirmate 53 de focare de gripă aviară în judeţele
Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Ialomiţa, Ilfov, Tulcea. Toate au fost însă
lichidate până pe 21 aprilie 2006, după ce zonele au fost dezinfectate şi repopulate cu pui
santinelă.
Pe 28 octombrie, virusul a depăşit pentru prima dată zona de sud-est a
României, fiind identificat la o pasăre moartă din judeţul Vaslui, iar pe 14 februarie 2006, gripă
aviară a ajuns şi în localitatea Cetate, din judeţul Dolj18.
Pe 21 martie, virusul gripei aviare este semnalat foarte aproape de capitală. Şefii direcţiilor de
sănătate publică Bucureşti şi Ilfov au confirmat prezenţa gripei aviare la păsările dintr-o
gospodărie din localitatea Pruni, aflată la doar 22 de kilometri de capitală.
Cel mai afectat judeţ a fost însă Constanţa, unde au fost depistate 15 focare de
H5N1, iar teama de o posibilă epidemie a determinat mii de turişti străini să renunţe, în 2006, la
planurile de vacanţă pe litoralul Mării Negre. Şi turismul din Delta Dunării a avut de suferit după
ce, treptat, peste 20 de focare au fost depistate în judeţele Tulcea şi Brăila, iar alte zeci de
localităţi au fost declarate cu risc mare de contaminare19.
Gripă aviară a obligat autorităţile să sacrifice peste 420.000 de păsări din
16.100 de gospodării. Valoarea cheltuielilor, inclusiv pentru dezinfecţie şi teste de laborator se
ridică la 11,2 milioane de lei noi

18
www.realitatea.net/gripa-aviara-in-romania
19
www.roportal.ro/discutii/topic/5827-gripa-aviara-in-romania/

39
II.2.3.Bilanţul gripei aviare.

Conform datelor oficiale între sfârşitul lui 2003 şi Mai 2006 au decedat 122
de persoane ca urmare a H5N1, marea lor majoritate în Asia: China 18 cazuri-12 decese;
Vietnam 93 de cazuri-42 decese; Cambodgia 6 cazuri-6 decese; Indonezia 33 de cazuri-25 de
decese; Thailanda 22 de cazuri-14 decese; Djibouti 1 caz-0 decese; Irak 2 cazuri-2 decese;
Azerbaidjan 8 cazuri-5 decese; Turcia 12 cazuri-4 decese şi Egipt 13 cazuri-5 decese. Dar dacă
sunt studiate cu atenţie rapoartele referitoare la respectivele decese, nu se pot găsi nici un fel de
dovezi în susţinerea tezei conform căreia H5N1 a fost cauza morţii20.
   Pe de altă parte, pentru constatările rapoartelor respective se pot găsi şi alte
explicaţii plauzibile. De exemplu, nu este exclus ca anumite persoane care sufereau de o răceală
mai zdravănă, să fi avut ghinionul să cadă în mâna unor medici maniaco-virali, care să fi terapiat
persoana respectivă contra H5N1, ceea ce a dus la agravarea stării de sănătate şi în cele din urmă
la deces. Vă reamintesc din nou că terapia virală este strâns legată de „sabotarea” sistemului
imunitar al pacientului.
    Institutul Friedrich Loeffler a trimis un studiu, din care ar trebui să rezulte că
H5N1 are acţiune patogenă, provocând îmbilnăvirea. În studiu este vorba despre un copil în
vârstă de 6 ani, diagnosticat cu aprindere la plămâni combinată cu o infecţie fungică
(Aspergillose). Terapia aplicată a fost cea cu preparate antivirale, care i-a afectat grav sistemul
imunitar. Astfel i-a fost administrat Tamiflu (Oseltamivir), despre care se ştie că a mai cauzat şi
alte decese . În studiu se scrie textual: „Pacientul a murit în timpul ultimei faze a bolii după un
intensiv tratament cu medicamente antivirale”. Printre altele, copilului i s-a administrat, cu
câteva zile înainte de a muri, preparatul Methylprednisolon.
   Acest medicament face parte din categoria steroidelor, şi este cunoscut faptul că
acestea provoacă o slăbire a sistemului imunitar, deci nu se vor administra în cazul unui
diagnostic de infecţie bacteriană ,fungică sau virală gravă. Observăm că exact acesta era
diagnosticul copilului. Iar ceea ce este definit ca fiind H5N1 nu a putut fi constatat în diferitele
organe ale copilului.

20
ziarero.antena3.ro/articol.

40
   În studiul din „Science”, al lui Subbarao este făcută descrierea unui caz al unui
respiratorii ca urmare a unei răceli. Medicii i-au administrat Aspirină şi un antibiotic de spectru
larg, care au provocat apariţia Sindromului Reye: o afecţiune gravă, care se manifestă prin graţă,
dulburări de personalitate sau comă, daune puternice provocate unor organe, cum ar fi creierul
sau ficatul, ceea ce duce în majoritatea cazurilor la deces.Ceea ce s-a şi întâmplat. Cauza morţi:
virusul H5N1. Dovada unei infecţii H5N1 nu a fost însă niciodată făcută. Micuţul nici nu venise
măcar în contact cu vreo pasăre. Sindromul Reye este o afecţiune care în principal este provocată
de administrarea aspirinele la copii. Lucru cunoscut în literatura de specialitate medicală.

II.2.4Vaccinarea,pro sau contra

Vaccinarea pare să fie singura posibilitate certă de prevenire a gripei aviare,

dar utilizarea vaccinurilor în acest scop este limitată din considerente economice. Vaccinurile
inactivate dau o imunitate de scurtă durată şi utilizarea lor presupune o permanentă cunoaştere a
tipurilor existente în teritoriu, pentru o continuă adecvare a compoziţiei antigenice a vaccinului
corespunzător evoluţiei procesului de reasortare genomică a virusurilor care produc boala21.
Pentru combaterea bolii la păsări în focarele diagnosticate, este necesară
sacrificarea întregului efectiv şi efectuarea de dezinfecţii generale riguroase în adăposturile
depopulate, în abatoare şi în întreprinderile de valorificare a deşeurilor organice.Pentru protecţia
populaţiei umane faţă de contaminarea cu virusul gripal aviar este esenţială respectarea normelor
de igienă veterinară pe tot parcursul procesului de creştere a păsărilor şi de obţinere şi de
prelucrare a produselor avicole. Vaccinarea antigripală obişnuită, care se practică anual în ţara
noastră, nu asigură o protecţie faţă de virusurile gripale aviare, deoarece acestea sunt diferite din
punct de vedere antigenic22. Pe plan mondial, a fost pusă la punct prepararea de vaccin contra
tipului aviar H5N1, dar OMS apreciază că în cazul apariţiei unei pandemii de gripă aviară nu ar
fi posibilă o producţie suficientă de vaccin, nici măcar pentru populaţia Europei.

21
www.ziare.com/articole/vaccin+gripa+aviara
22
http://www.cuzanet.ro/in

41
 De aceea, se consideră că protecţia păsărilor şi a oamenilor faţă de gripă aviară
trebuie realizată preponderent prin măsuri de protecţie generală, nespecifică. În transmiterea la
distanţă a acestor virusuri un rol important revine păsărilor sălbatice migratoare, care nu trebuie
să vină în contact cu păsările domestice şi nici cu furajele şi apa destinată acestora. Este mai ales
important ca păsările domestice să fie crescute în spaţii închise, în care nu au acces păsările
sălbatice. Această măsură trebuie aplicată cu prioritate în localităţile aflate pe culoarele de
migraţie a păsărilor sălbatice acvatice. În România, există două culoare mari de migraţie a
păsărilor de ţărm: din nord (mai ales din Marea Baltică) şi din sud (Delta Nilului, Dakkar şi
Africa subsahariană) spre Delta Dunării sau alte lunci din sudul ţării.
Dinspre nord (Marea Baltică), dar posibil şi din est (Marea Caspică) migraţia
păsărilor ameninţă teritoriul României cu gripă aviară, iar dinspre sud cu virusul encefalitei West
Nile, care se manifestă tot mai frecvent, fiind transmis de ţânţari (la animale şi la om).
Transmiterea virusurilor gripale pe alte căi şi mai ales prin ou, deşi pare posibilă, nu a fost încă
constatată în condiţii naturale. Tratamentul termic al cărnii şi ouălor exclude posibilitatea
infectării omului pe această cale, iar spălarea cu apă caldă şi săpun a mâinilor şi în general a
suprafeţelor contaminate, ca şi utilizarea de antiseptice şi dezinfectante uzuale, asigură
distrugerea virusului gripal în decurs de câteva minute.

II.2.5.Teoria conspiraţiei.Virusul H5N1 nu a existat în România

În cursul lunii septembrie 2009, procurorii DNA au început urmărirea penală şi

împotriva afaceriştilor ieşeni Tonel Ursachi, de la firma Lumi SRL, Scarlat Orzescu, de la Mior
SRL, precum şi faţă de Mihaela Hâncu, directorul Autorităţii Sanitare din cadrul Ministerului
Transporturilor. Ei sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu privind efectuarea dezinfecţiei
pe drumurile naţionale şi pe căile ferate, pentru a preveni gripă aviară. Traian Preoteasa şi Aurel
Băluţ au încredinţat direct contractul de dezinfecţie către societatea Lumi SRL. Creierul afacerii
a fost directorul Autorităţii Sanitare din minister, Mihaela Sorina Hâncu, care reprezenta
ministerul în Comandamentul Antiepizotic Naţional.

23
www.lovendal.net/wp52/manipularea-gripei-aviare/

42
Acest organism coordona toate deciziile pe perioada în care în ţară erau focare de gripă aviară.
Mai mult, ei decideau unde este şi unde nu este aviară.
“Domnul Ursachi are de recuperat aproximativ 200 de milioane de euro. El a
lucrat în timpul gripei aviare, statul a primit banii de la UE, însă fondurile s-au dus în altă parte.
Domnul Ursachi s-a judecat cu statul, a câştigat şi, când să fie executate silit instituţiile statului,
acestea i-au creat o vrăjeală de dosar pentru că aveau să-i dea bani”, a spus Ionel Nechita,
avocatul lui Ursachi.
În 24 august 2007, ministru al agriculturii fiind, Remeş a declarat public că în
România nu a fost nicio gripă aviară. "În Ministerul Agriculturii nu avem o dovadă medicală, un
buletin de analiză care să certifice fără tăgadă existenţa gripei aviare”, a spus Remeş. După o
lună însă a venit Mureşan, i-a întins un plic cu ceva, se presupune bani, în văzul procurorilor şi
gata dosarul! Au scăpat de Remeş şi de problema falsei aviare? Cum a fost cu H5N1? România a
fost cuprinsă, în toamna anului 2005 şi primăvara lui 2006, de o adevărată isterie cauzată de
apariţia gripei aviare24. Mii de proprietăţi private au fost încălcate, fiind omorâte peste un milion
de păsări din curţile oamenilor. Ministrul Agriculturii la acea vreme, Gheorghe Flutur, s-a
împăunat ca un luptător împotriva gripei păsăreşti, tocând banii de la buget şi nu numai. S-au
cheltuit cam 70 de milioane de euro pe această temă. Singurele dovezi care să demonstreze "criza
aviară" trebuiau să fie buletinele de analiză emise de laboratoare specializate.
Dar buletinele de analiză nu există sau, oficial, sunt secrete. Chiar existenţa gripei
aviare a fost pusă de foarte multă lume sub semnul întrebării. Sunt aduse dovezi care pot
demonstra faptul că peste un milion de păsări au fost ucise deşi nu erau infectate cu virusul
H5N125 . Există anumite documente care arată că testele efectuate de direcţiile sanitar-veterinare
la fermele din Codlea, acolo unde ar fi existat un focar de aviară, au ieşit negative. Astfel,
prezenţa gripei aviare, cel puţin în acel perimetru, este pusă serios sub semnul întrebării. Cu toate
acestea, uciderea păsărilor a continuat, iar diferite societăţi au fost sancţionate şi amendate
drastic. Mai mult, cinci persoane au ajuns după gratii fiind acuzate că au răspândit virusul H5N1.
Pe website-ul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare (ANSVSA) au fost postate
şapte buletine de analiză care atestă existenţa gripei aviare în 12 locaţii din România deşi

24
www.ziare.com/.../remes-nu-exista-dovezi-ca-a-existat-gripa-aviara-in-romania
25
www.agentia.org/.../dna-a-inceput-urmarirea-penala-in-escrocheria-gripa-aviara

43
numărul cazurilor a fost mult mai mare. La o cerere de postare a mai multor buletine de analiză
ANSVSA a replicat cu un răspuns, în care se specifică faptul că buletinele de analiză sunt
"secrete", şi că doar "unele", cele mai sus menţionate, au fost "desecretizate". Astfel au fost
cheltuite sute de milioane de euro pentru combaterea H5N1, iar documentele care să ateste
existenţa gripei aviare sunt secrete!
Pe 13 mai 2006, a izbucnit pe platforma avicolă Codlea cel mai mare scandal al
crizei aviare româneşti. După declararea carantinei la toate crescătoriile din localitate, cinci
persoane au fost arestate pentru răspândirea cu bună ştiinţă a virusului prin comercializarea de
păsări bolnave. Exista însă documente care pun sub semnul îndoielii prezenţa gripei aviare pe
platforma de la Codlea. În timpul crizei, Direcţia Sanitar Veterinară Braşov (DSVBv), filială a
Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, a efectuat mai multe teste privind existenţa virusului
H5N126. Unele dintre buletinele de analiza, care sunt ţinute la secret de ANSVSA, au ajuns în
posesia noatră. Documentele, emise de Direcţia Sanitar Veterinară Braşov (DSVBv), arată că
testele pentru H5N1 au ieşit negative, ceea ce demonstrează că în ferma respectivă gripă aviară a
fost inexistentă. Cu toate acestea, mii de păsări au fost sacrificate, amenzile au curs gârla, iar
cinci persoane au ajuns după gratii. Probele au fost fabricate la comandă. Nebunia de la
platforma avicolă de la Codlea a început în data de 28 aprilie 2006, când mai mulţi pui de curcă
au murit.
Angajaţii societăţii ce deţine ferma au dus probele prelevate de la păsări la
DSVBv, care a stabilit că puii de curcă au murit sufocaţi. Era vorba despre o defecţiune la
ventilatoarele crescătoriei. Păsările moarte au fost îngropate în curtea fermei, aşa cum cere legea.
Peste puţin timp, la aceeaşi platformă avicolă au început să moară şi puii de găină peste limitele
tehnologice normale. Începând cu data de 8 mai 2006, reprezentanţii societăţii au dus zilnic
probe prelevate din toate fermele de pe platforma la DSVBv. Testele H5N1 au ieşit negative,
stabilindu-se că puii au murit de colibaciloză.
Cu toate acestea, la 13 mai 2006 societatea a fost anunţată de la Bucureşti că
există suspiciuni de gripă aviară la crescătorie. În aceeaşi zi au fost efectuate teste pentru aviară,
care au ieşit negative. Probele prelevate au continuat să fie trimise spre analiză, iar livrarea
păsărilor către exterior a fost sistată.

26
www.agentia.org/teoria.../experimentul-europa-de-est

44
 Situaţia ia o turnură ciudată însă în data de 15 mai, atunci când reprezentanţii
societăţii sunt acuzaţi că au ascuns cadavrele de curcă, cele din 28 aprilie, pentru că aveau gripă
aviară. Acestea au fost dezgropate, fiind prelevate probe care au fost trimise iar la analiză.
DSVBv emite un buletin care specifică faptul că probele sunt improprii, deoarece pui cu pricina
putreziseră deja
În data de 16 mai toate testele H5N1 continuă să iasă negative la puii vii din ferme.
Brusc însă, în data de 24 mai, apare gripă aviară dintr-o probă recoltată de la un pui de carne din
fermă 5 de pe platforma avicolă. Puţin ciudat, întrucât ferma 5 era exclusiv fermă de nutreţuri
(aşa cum scrie în acte), astfel că nu aveau cum să existe pui acolo. De această dată, buletinul de
analiză nu a mai fos emis de Direcţia din Braşov, ci direct de Autoritatea de la Bucureşti.
În data de 25 mai, Bucureştiul emite un alt buletin de analiză care spune că s-a
găsit gripă aviară şi la curcile îngropate cu o lună în urmă, adică pe 28 aprilie, la ferma 5. Iată că,
în acelaşi lot de păsări moarte, după două examinări care nu au găsit aviară, apare din senin o
probă infectată la o pasăre, repetăm, moartă de o lună şi despre care mediicii veterinari spuseră
anterior că e putrezită şi nu mai poate fi probă. Reprezentanţii societăţii care deţin platforma
avicolă de la Codlea susţin că proba prin care s-a stabilit existenţa gripei aviare nu a fost
recoltată în prezenţa lor, iar buletinul de patogenitate (care stabileşte dacă germenul generează
boala) lipseşte. Reluăm povestea pe scurt: carantina aviară este instituită în Codlea la data de 13
mai 2006, deşi toate testele pentru H5N1 sunt negative. În 24 mai apare un test pozitiv la o fermă
care nu avea păsări. Apoi, la 25 mai, apare un buletin pozitiv pentru aviară dintr-o probă pe care
nimeni nu ştie cine a recoltat-o, de la nişte curci moarte şi îngropate de o lună, deşi cadavrele
fuseseră testate de două ori înainte, iar rezultatul fusese negativ. În acest ultim caz, se pune sub
semnul întrebării dacă buletinul de analiză postat pe siteul ANSVA nu cumva are la origine o
probă falsă.
Criza aviară a reprezentat pentru foarte mulţi o bună ocazie de a obţine profituri
consistente. Una dintre societăţile aflate într-o asemenea situaţie este SC Lumi Iaşi, firmă cu
sediul într-un apartament. Premierul Tariceanu a cerut, în luna mai 2007, Autorităţii Naţionale
Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor şi Corpului de Control al Guvernului demararea
unui control la Ministerul Transportului după ce societatea menţionată a primit prin încredinţare
directă (fără licitaţie) contracte de dezinfecţie în valoare de peste 150 de miliarde de lei vechi , la

45
nivelul întregii ţări. Controlul efectuat a scos la iveală mai multe nereguli, dar şi faptul că SC
Lumi a ajuns într-un timp record, una din cele mai profitabile firme din Iaşi. Mai exact, într-un
an profitul societăţii a crescut de aproape 40 de ori.
Tot fără licitaţie au mai fost selectate alte două firme (una din Bucureşti şi alta
din Ploieşti) pentru dezinfecţie în mai multe zone din ţară. Atribuirea contractelor directe cu o
singură sursă a fost motivată prin criză de timp provocată de răspândirea aviarei.
În fapt, nu a fost nicio gripă aviară, rapoartele statului român au fost false, iar
sumele rulare nu au fost de ordinal zecilor de milioane de dolari, ci al sutelor, aşa cum l-a luat
gura pe dinainte pe Ionel Nechita, avocatul lui Ursachi - mai sus menţionat. Foarte bine au
câştigat în România şi firmele importatoare de carne, care au beneficiat, în timpul crizei, de
scutiri de taxe vamale. Şi să nu uităm, în această perioadă au intrat în România celebri pui
americani.
Doar la mijlocul lunii mai, 2007, au intrat la Agigea două nave, una cu 8000 de
tone, cealaltă cu 16.000 de tone de pui americani. Puii au fost "operaţi" şi introduşi pe piaţa de
firma lui Mircea Băsescu, fratele Preşedintelui Băsescu. Se poate spune că din isteria provocată
de aviară a profitat direct fratele lui Traian Băsescu.Teoria conspiraţiei ar spune că isteria a fost
provocată şi întreţinuta pentru a băga bani în buzunarele familiei prezidenţiale. Pe de altă parte,
în vara lui 2007 publicaţia "The Independent" a tipărit un articol despre principalii beneficiari de
pe urma psihozei mondiale determinate de "gripă aviară". Unul dintre aceştia este compania
Gilead, printre acţionarii căreia se numără Donald Rumsfeld, fost Secretar al Apărării SUA.
Această firmă a obţinut profituri consistente din vânzarea medicamentului Tamiflu.
În România, Ministerul Transporturilor a tocat sute de milioane de euro, pentru
celebrele puncte de dezinfecţie unde erau stropite maşinile cu o substanţă care, spuneau
oficialităţile, omoară virusul. Interesant este faptul că specialiştii au atras atenţia că virusul nu
este un organism viu, ca atare nu poate fi anihilat de dezinfectanţi. Mai mult, în cursul lunii
noiembrie 2006, România a ratificat un acord de împrumut de la Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului privind combaterea extinderii gripei
aviare, împrumut în valoare de 29,6 milioane de euro.
Nu se specifică de unde s-ar putea extinde gripă aviară, din moment ce, oficial, ea
fusese eradicată deja în România. Cine a fost băgat la înaintare: 20 de zile după gratii Florin
Macovei, coproprietarul uneia din firmele implicate în scandal, una dintre cele cinci persoane

46
care au fost arestate în dosarul "gripă aviară de la Codlea". Acesta a cerut despăgubiri şi
intenţionează să demonstreze în instanţă că nu a fost vorba despre nici o gripă aviară. Macovei a
fost reţinut timp de 20 de zile, fără explicaţii, interogat de două sau de trei ori pe zi şi apoi
eliberat brusc. Dosarul lui de cercetare penală pe acest caz a fost uitat acum. Firma sa a cerut
despăgubirile legale din partea ANSVSA pentru păsările pe care statul i le-a omorât şi a câştigat
procesul. Instanţa i-a dat câştig de cauză, în noiembrie 2006, obligând statul român la o
despăgubire de şapte miliarde de lei vechi. Macovei, împreună cu asociatul său, Cătălin
Munteanu, cer însă şi rezolvarea dosarului penal în cel mai scurt timp şi vă solicita dovada
existenţei gripei aviare la Codlea.
Virusul epidemiei, H5N1, este un subtip viral care a fost depistat prima dată în
urmă cu mai multe decenii la păsările sălbatice. Primele focare la începutul anilor '90 în Europa
şi Statele Unite ale Americii. În 1997, un băieţel care crescuse într-un centru avicol a murit de o
gripă misterioasă în Hong Kong. Încă de la apariţia veştii de gripă aviară s-a zvonit că acest virus
ar putea omorî câteva sute de milioane de oameni. Nu au murit decât câteva zeci de persoane,
presupus de gripă aviară - mai puţin România, unde nu s-a înregistrat nici măcar un strănut aviar.
Anual mor în lume câteva sute de mii de oameni din cauza gripei comune

II.3.Virusul AH1N1(gripă porcină).Receptivitate,cale de transmitere

Gripă tip A(H1N1) numită şi gripă porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-
americană a izbucnit în Mexic în luna aprilie 2009 şi a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în
întreaga lume. Deşi a fost o boală gripală uşoară şi cu mortalitate relativ scăzută, de la
declanşarea sa în aprilie 2009 şi până în august 2010, pandemia a provocat aproximativ 18.500
de decese în lume.
Zeci de state din întreaga lume au izolat la bolnavii de gripă virusul A(H1N1).
Oficialităţile medicale au raportat o boală gripală relativ uşoară, cu febră moderată, curbatură şi
afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice,
cu rare tendinţe de complicaţii27.

27
www.gripa-porcina.net

47
 Letalitatea - în general, prin insuficienţă respiratorie acută - a intervenit la
persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistenţa slăbită succesiv unor boli cronice, etc.,
dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc a cuprins şi tineret, femei gravide şi
persoane cu sindrom metabolic, obezitate. Primul caz confirmat de gripă A (H1N1) în România a
fost confirmată pe 27 mai 2009 la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai, după
ce a făcut escala la Paris.
Conform directorului „Institutului Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, Femeia
avea o formă uşoară de boală şi nu mai prezintă acum riscul de a răspândi virusul.
Pe baza morbidităţii (indexul de îmbolnăvire a populaţiei) posibile spre finele anului 2009,
Ministerul Sănătăţii din România estimează un număr de circa 2200–2400 decese, majoritatea
sub vârsta de 40 de ani, respectiv cam un deces la 10.000 de locuitori (estimările mai sumbre
multiplică acest număr cu 10). Această mortalitate este egală sau inferioară celei provocate de
gripele din ultima decadă

II.3.1.Gripa în studiile de specialitate

După ce bilanţul victimelor făcute de gripă AH1N1 a ajuns, în lume, la peste 8.700
de victime , în România, numărul persoanelor contagiate este de aproape 2000, iar al deceselor,
de 14 -, o serie de informaţii au fost dezvăluite,dacă nu pentru a contrazice declaraţii şi
previziuni iniţiale, măcar pentru a liniştii populaţia :gripă porcină a avut o mortalitate mult mai
mică decât s-a prevăzut iniţial, probabil la jumătate din cea cauzată de gripă sezoniera. Pandemia
a lăsat în urma incomparabil mai puţine decese decât primele trei cele mai grave pandemii din
secolul trecut (din1918, 1957 şi 1968).
Oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional pentru Sănătate (National Institutes of
Health) şi oficialii din domeniul sănătăţii din New York au ajuns la această concluzie după ce au
studiat la microscop ţesuturi provenind de la 34 de personae decedate ca urmare a gripei
A/H1N1. Jeffery Teubenberger, unul dintre autorii studiului apărut în ediţia electronică a
publicaţiei Archives of Pathology and Laboratory Medicine,anunţa că au fost descoperite o serie
de leziuni, atât la nivelul cailor respiratorii superioare, cât şi la cele inferioare. În toate cazurile
studiate, traheea şi bronhiile prezentau semne de inflamare, fiind, uneori, grav afectate. În 18

48
cazuri, adică mai mult de jumătate, au fost observate leziuni ale bronhiolelor, iar în 25 de cazuri,
adică aproape trei sferturi din eşantion, chiar şi la nivelul alveolelor pulmonare28.
"Acest tip de patologie a ţesuturilor respiratorii este similar cu ceea ce a fost
observat la victimele pandemiilor de gripă din 1918 şi din 1957", mai declara Jeffery
Taubenberger, virolog la Institutul Naţional American de Alergii şi Boli Infecţioase. În schimb,
este vorba despre o patologie diferită de cea a gripei sezoniere, care provoacă în general leziuni
ale traheii şi bronhiilor, dar nu în interiorul plămânilor, a explicat cercetătorul.
Studiul cercetătorilor americani evidenţiază însă şi o nouă caracteristica ce afectează trei sferturi
dintre victime : obezitatea. "Obezitatea nu fusese identificata la pandemiile anterioare, iar natura
legăturii dintre obezitate şi gripă nu este clară", subliniază Taubenberger.
Eşantionul studiat ilustrează, în acelaşi timp, şi una dintre particularităţile gripei
A/H1N1, care afectează mai des tinerii decât persoanele în vârstă. În nouă cazuri din zece,
victimele sufereau de probleme de sănătate prealabile, precum maladii cardiace şi respiratorii,
sau de o deficienţă a sistemului imunitar, ori erau femei însărcinate, lucru observat deja la
pandemiile anterioare. La concluzia că AH1N1 afectează mai mulţi tineri decât bătrâni a ajuns şi
o echipă de epidemiologi din Mexic, prima tara afectată de pandemia de gripă A H1N1. Potrivit
Mediafax, echipa de specialişti, condusă de Victor Borja-Aburto, de la Institutul Mexican de
Securitate Socială, a studiat dosarele a 63.479 de persoane afectate de gripă şi au mers la centre
de sănătate publică, intre sfârşitul lunii aprilie şi sfârşitul lunii iulie28.
Un procent de 56% din cazuri - releva studiul publicat de"The Lancet" - este
reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 39 de ani. Au existat mult mai puţine cazuri
la pacienţii mai în vârstă, care au putut să dezvolte o imunitate, fiind expuşi, probabil, anterior la
un virus înrudit cu acesta.În schimb, în cazul persoanelor în vârstă care suferă de acest tip de
gripă rata mortalităţii s-a dovedit mai ridicată decât în cazul tinerilor. Studiile epidemiologilor
mexicani releva ca la pacienţii de peşte 70 de ani, rata deceselor era de 10,3%, iar pentru cei cu
vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani acesta, de 5,7%, în timp ce în cazul tinerilor cu vârste între
20 şi 29 de ani, rata deceselor nu era decât de 0,9%.

28
www.quibono.net/pandemie

49
 Pe de altă parte, aflam ca Tamiflu-ul, antiviralul cu care erau tratate
persoanele diagnosticate cu gripă porcină, nu ar fi cu adevărat eficient în această cauză. Cel puţin
acesta este rezultatul la care a ajuns ancheta condusă de "British Medical Journal" în colaborare
cu postul britanic de televiziune Channel 4. Echipa, condusă de profesorul Chris Del Mar, de la
Universitatea din Bond, Australia, a analizat 20 de teste clinice 29. Cercetătorii deplâng "numărul
redus de date de calitate", furnizate de autorii testelor sau de laboratorul Roche, care fabrica
Tamiflu, ceea ce a dus la excluderea a opt teste ale studiului din 2005, care nu puteau fi verificate
în mod independent.
Echipa lui Del Mar susţine că efectele date de oseltamivir (substanţa prezenta
în Tamiflu), pentru a reduce riscul complicaţiilor gripei la adulţii care nu au alte boli, sunt
considerate puţin fiabile. Pentru profesorul.Nick Freemantle şi doctorul Melanie Calvert, de la
Universitatea din Birmingham, "oseltamivirul poate reduce riscul de pneumonie la persoane
aflate într-o stare bună de sănătate, care ar fi contractat gripă". Totuşi, "beneficiul este redus, iar
efectele secundare şi siguranţa folosirii trebuie luate în considerare", afirma ei.
Pentru cercetători, aceasta reevaluare pune sub semnul întrebării nu doar
eficienta medicamentului Tamiflu, ci tot sistemul prin care medicamentele sunt evaluate şi
controlate şi promovarea care se face pentru ele. Ei conchid ca Tamiflu, având în vedere
eficienţa sa moderată, nu ar trebui utilizat în mod obişnuit împotriva gripei sezoniere, chiar dacă
dovezile privind apariţia unor efecte secundare grave sunt limitate. Noi teste independente ar
urma să fie realizate pe viitor.
În timpul unei conferinţe de presă telefonice, reprezentanţii Laboratorului
Roche au"confirmat soliditatea şi integritatea datelor care dovedesc eficacitatea şi siguranţa
Tamiflu şi realizarea de teste clinice". Reprezentanţii Laboratorului subliniază, însă, ca, potrivit
datelor americane, utilizarea de antivirale este "singura intervenţie care face o diferenţă în
evoluţia clinică a pacienţilor spitalizaţi, în cele două zile care urmează apariţiei simptomelor"30.

29
http://www.quibono.net/cel_mai_bun_joc
30
http://www.quibono.net/neconcordanta

50
II.3.2Campania de vaccinare în România

Declaraţia Ministerului Sănătăţii din 12.08.2009:

“Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Cantacuzino a primit de la
institutul de profil din Marea Britanie două variante ale virusului gripal implicat în actuala
pandemie şi, în momentul de faţă, se găseşte în etapa studiilor preclinice, urmând ca, în perioada
următoare, să desfăşoare activităţile specifice studiilor clinice şi, bineînţeles, controlul de calitate
al acestui vaccin. Există în acest sens proceduri standard. Autorizarea punerii pe piaţă se va face
conform procedurilor aprobate de EMEA. Până la sfârşitul anului, Institutul Cantacuzino va
produce o cantitate de 5 milioane de doze, pentru care Guvernul a alocat o sumă consistentă, de
peste 21 de milioane lei31.
Campania de vaccinare a populaţiei se va desfăşura concomitent cu finalizarea
producţiei de vaccin şi în conformitate cu recomandările OMS şi ale Centrului European de
Control al Bolilor Transmisibile – acoperirea unui procent de 20% din populaţie. Vor fi
ierarhizate persoanele care urmează să fie vaccinate, în funcţie de riscul de a contracta boala, de
a face complicaţii şi de a transmite boala mai departe – de ex. persoanele din serviciile medicale
şi din alte servicii publice vor fi primele vizate, conform protocoalelor. Sursa: Conf. dr.
Alexandru Rafila, comunicator - Comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii - 12.08.2009
Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, (preşedinte - prof. dr.
Adrian Streinu Cercel – Bucureşti) a numit un Consiliu Naţinal de Combatere a Pandemiei. Cei
patru comunicatori, membri ai Comitetului de coordonare şi acţiune a Ministerului, care au fost
desemnaţi să exprime poziţia oficială a Ministerului Sănătăţii în legătură cu măsurile luate şi
eventuale evoluţii ale noii gripe în România sunt: dr. Gheza Molnar, consilier al ministrului, dr.
Alexandru Rafila, consilier al ministrului, dr. Adriana Pistol, şeful Centrului Naţional pentru
Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile din Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi prof.
dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”.
Aceştia pot fi contactaţi prin intermediul biroului de presă al Ministerului Sănătăţii.

51
30
www.agentia.org/.../ah1n1-a-fost-inclus-pe-sest-in-vaccinul-antigripal-obisnuit

La 26 noiembrie 2009 Ministerul Sănătăţii din România a comunicat că

demarează campania de vaccinare împotriva virusului A/H1N1. Vaccinul folosit, «Cantgrip»,
produs de Institutul Cantacuzino din Bucureşti, foloseşte un virus viu, inactivat, splitat, fără
adjuvant, crescut - ca substrat - pe ouă embrionate, cu o concentraţie de HA (hemaglutinină) pe
doză de 15 μg .Într-o primă fază a fost vaccinat personalul din prima linie, respectiv cel medico-
sanitar şi cel care asigură securitatea naţională şi locală, ulterior distribuindu-se vaccin şi pentru
imunizarea persoanelor din celelalte categorii de risc (elevi de liceu, studenţi, persoane peste 65
de ani şi bolnavi cronici).
Vaccinul a fost distribuit în reţeaua de medicină de familie şi medicină şcolară în cursul lunii
decembrie 2009.
La începutul lui iulie 2009, un grup de experţi în vaccinuri a concluzionat
că epidemia e de neoprit iar Marie-Paul Kieny, directorul OMS pe direcţia cercetării
vaccinurilor, a spus că toate naţiunile vor trebui să aibă acces la vaccinuri şi ca vaccinul va trebui
să fie gata de administrare în septembrie.
Criticii arata că „experţii în vaccinare” sunt influenţaţi de producătorii de vaccinuri care vor să
câştige profituri enorme de pe urma contractelor cu guvernele. Dar argumentul decisiv împotriva
vaccinării în masa e ca vaccinul nu e eficient ba, mai mult, e chiar periculos.

Există numeroase argumente care arata ca vaccinurile împotriva gripei nu

funcţionează după cum s-a şi arătat în privinţa celebrului vaccin împotriva pandemiei de gripă
aviară, care vaccin încă nu a fost produs. Virusul gripei se modifica rapid – chiar şi fără ajutorul
ingineriei genetice şi în special cu ajutorul unei industrii zootehnice intensive – iar vaccinul
ţinteşte tulpini specifice. De asemenea, vaccinarea anti-gripala nu asigura protecţie permanentă şi
trebuie repetata anual; vaccinurile sunt dificil de produs în masa iar unele tulpini nu cresc deloc
în laborator.
Numeroase studii arata ca vaccinurile anti-gripale protejează puţin sau deloc şi
nu există motive să credem că vaccinul împotriva gripei porcine va fi diferit. O revizie a 51 de
studii separate implicând peste 294 000 copii au arătat ca la copii peste 2 ani vaccinurile prin
spray nazal conţinând virusuri de virulenta redusă şi vaccinurile injectabile conţinând virusuri
moarte previn între 59 şi 82 % din îmbolnăviri. Prevenirea altor boli asemănătoare gripei a fost

52
de numai 33-36 %. La copiii sub 2 ani eficienta vaccinurilor de tip inactiv a fost similară cu
efectul placebo. Efectele asupra sănătăţii ale utilizării vaccinurilor au fost imposibil de analizat
deoarece studiile nu conţin suficientă informaţie şi lipsesc standardizările necesare pentru puţină
informaţie prezenta. Un raport publicat în 2008 a arătat ca vaccinarea anti-gripala a copiilor de
vârsta mică nu reduce numărul vizitelor la doctor sau la spital cauzate de gripă.
Pe de altă parte un studiu pe 800 copii suferind de astm a arătat ca cei care au
fost vaccinaţi anti-gripal au efectuat un număr ridicat de vizite la doctor şi la camera de urgenţă
datorită problemelor cauzate de astm. Acest studiu a fost confirmat de un raport din 2009 care
arata că copii cu astm care au fost vaccinaţi cu FluMist au prezentat un risc de 3 ori mai mare de
spitalizare.Vaccinurile de gripă sunt la fel de nefolositoare pentru adulţi şi bătrâni, dând protecţie
redusă sau deloc împotriva unei game de îmbolnăviri, inclusiv a pneumoniei.

Vaccinurile în sine pot fi periculoase, în special vaccinurile din germeni

atenuaţi sau noile vaccinuri recombinate din acizi nucleici (10), acestea având potenţial de a
genera tulpini virulente prin recombinare, acizii nucleici recombinaţi putând cauza boli
autoimune.
O sursă majoră de toxicitate a vaccinurilor antigripale o constituie adjuvanţii,
substanţe care au menirea să amplifice imunogenicitatea vaccinurilor. Literatura de specialitate
dedicată toxicităţii adjuvanţilor este foarte vastă. Cele mai mlte vaccinuri au un conţinut
periculos de mare de mercur sub formă de thimerosal (un conservant letal) de 50 de ori mai toxic
decât mercurul însuşi. O doză destul de mare poate cauza disfuncţii pe termen lung la nivel
imunologic, senzorial, neurologic, motor şi comportamental. Otrăvirea cu mercur duce la autism,
sindrom de atenţie deficitară, scleroza multiplă, deficienţe de vorbire şi limbaj.
Institutul de Medicină a arătat ca sugarii, copiii şi femeile însărcinate nu
trebuie injectate cu thimerosal, dar cu toate acestea cele mai multe vaccinuri conţin 25 de
micrograme din această substanţă. Un alt adjuvant comun pentru vaccinuri este hidroxidul de
aluminiu care cauzează alergie, şoc anafilactic.

Cinci companii la nivel global au contracte pentru a produce vaccinul.  Baxter

Internaţional, GlaxoSmithKline, Novartis, Sanofis-Aventis şi AstroZeneca (16). Cu toate că
situaţia a fost deja împinsa dincolo de orice limită, exista intenţia de a produce doze tot mai mici

53
de vaccinuri cu ajutorul unei serii de noi adjuvanţi (17), totul petrecându-se cu “binecuvântarea”
OMS (vezi mai jos).
Vaccinurile de gripă sunt produse tradiţional din virusuri non-virulente.  Pentru ca
vaccinurile să fie eficiente trebuie să conţină virusul care afectează populaţia, dar în forma non-
virulenta. Vaccinul acţionează prin faptul că sistemul imun este activat prin expunerea la forma
non-virulenta (ne-patogena) a virusului şi ca urmare produce anticorpi care protejează
organismul de forma patogena a virusului.
Producerea de virusuri ne-patogene implica mai întâi identificarea şi producerea a doua proteine
care intra în alcătuirea suprafatei virusului: hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N), care
proteine determina virulenta tulpinii virale şi abilitatea sa de a se răspândi.

II.3.3Pandemie fabricata mediatic

Incepind de la primele stiri aparute in mass-media la nivel global, despre cazul

noului virus descoperit in Mexic, ziarele au pornit o adevarata isterie mediatica monitorizind
zilnic fiecare nou caz de gripa porcina din lume, pina la imediata proximitate.Pe 30 aprilie 2009,
cotidianul The Times, din Marea Britanie, cita intr-un articol: “Pe masura ce virusul gripei
porcine se raspindeste mai repede, se merita reamintit faptul ca, in cazul acestuia, si al altor
virusuri de origine animala, transmise ulterior catre om, vina majoritara o poarta tot oamenii,
ca o repercursiune a apetentei noastre pentru carne ieftina, rezultatul tratarii animalelor ca si
cum ar fi doar materie prima spre a fi exploatate in orice maniera pentru a obtine profit. Exista
o tendinta de a vedea raspindirea gripei precum epidemiile de acum citeva secole, ca un
eveniment natural de neoprit, o napasta trimisa din Ceruri. Totusi, nu exista nimic natural in
aceasta forma de boala. Din contra, denota abuzul fata de natura”. Epicentrul scandalului
mediatic a fost in Statele Unite ale Americii, care, in momentul detectarii virusului in Mexic de
catre medici, au inceput campania de popularizare a fenomenului pe toate canalele media.
Washington Post, pe 28 aprilie, ataca initiativele celorlalte publicatii, posturi radio si TV, de a
porni anchete live, buletine de stiri constant si update-uri regulate despre raspindirea virusului.
“Povestea s-a raspindit cu repeziciune in buletinele de stiri de duminica dupa-amiaza (n.r. 26

54
aprilie a.c.), cind oficialii federali au declarat o urgenta medicala si, pina ieri, acoperirea
raspindirii gripei porcine a atins punctul maximum”. Cu titlurile de prima pagina, actualizarile
constante ale buletinelor de stiri citau ca “rabufnirea virusului” – cu cel mult 40 de cazuri
confirmate in Statele Unite – “este inevitabil”. Dar volumul imens al atentiei din partea mass-
media in legatura cu subiectul sugera o criza in plina ascensiune.

Tot pentru Washington Post, presedintele MSNBC, Phil Griffin, declara la vremea
respectiva ca “Este unul din acele scandaluri de 24 de ore din lantul Internet-presa-televiziune.
Este in mod evident un subiect bun si vrei sa-i oferi atentie. Cred cu tarie, totusi ca trebuie sa
fim atenti sa nu supraestimam magnitudinea situatiei si sa nu ii inspaimantam de moarte pe
oameni”. Dar inca din acea perioada, marile trusturi media din Statele Unite incepusera sa
manipuleze importanta de natura sociala a problemei, dupa cum declara Mark Fiedersen, fost-
corespondent NBC, ABC si CNN care preda Jurnalism la Universitatea George Washington:
“Bineinteles ca impingem limitele la maxim ca sa ii speriem pe oameni. Stirile retelelor de
televiziune prin cablu au 24 de ore de umplut, si nu exista 24 de ore de stiri incitante. Daca
sperii oamenii, ei vor sta mai mult in fata ecranelor. Inca nu stim cit de mult de va exitinde acest
scandal”.

In lunile aprilie si mai, scandalul si monitorizarea raspindirii virusului se extinsese

pe toata suprafata SUA, canalele media cerind raspunsuri de la presedintele Barack Obama care
incerca inutil pe atunci sa calmeze spiritele cu abordari eufemistice ale problemei. Dupa cum
citeaza CBS, s-au folosit exprimari ca “motiv de ingrijorare”, iar nu “motiv de criza”. In luna
mai, Robert Gibbs, purtatorul de cuvint de la Casa Alba, intr-o conferina de presa, a fost hartuit
cu intrebari de tipul “Ce stiati si de unde detineati informatia ?” Totodata, titlurile ziarelor, in
primele luni ale raspindirii virusului si isteriei media, publicau titluri incitative care faceau
trimitere la un motiv de criza la nivel mondial : “Gripa porcina scapata de sub control (The
Sun), “Natiunea se pregateste pentru ce este mai rau, pe masura ce noul virus se raspindeste”
(USA Today).

Wall Street Journal critica pe 6 mai a.c., intr-un articol despre isteria provocata de
virusul A H1N1, deciziile luate pe mapamond in momentul extinderii bolii dincolo de granitele
Statelor Unite. “In ceea ce priveste gripa, locul intii la cele mai tampe decizii la nivel de stat ii
revine Egiptului care, cu o saptamina in urma a ordonat un triaj epidemiologic pentru un numar

55
de 400.000 de porci, lasind la o parte faptul ca boala se transmite, in speta, de la om la om”.
Apoi, oficialitatile au recunoscut ca au profitat de ocazie pentru a rezolva problema cresterii
haotice a numarului de porcine. Totodata Rusia s-a folosit de teroarea cauzata de gripa porcina
pentru ca in cursul lunii iunie sa interzica importul de carne de porc din Spania si Canada. In
Statele Unite, “Gripa Mexicana” este un motiv nou pentru a aduce in discutie un zid de-a lungul
granitei cu Mexicul. Panica a atins si in Franta, unde , conformwww.msnbc.msn.com, elevilor de
la Liceul Saint Maur des Fosses le-a fost interzis celebrul “le bise”, sarutul nevinovat pe obraz,
dupa ce un caz de gripa porcina a fost identificat in incinta institutiei.
Producţia cantitativă a vaccinului anti-viral de tip A(H1N1) - specific sau în
„coctail” cu alte vaccinuri antivirale de mare răspândire - este asigurată de concerne globale de
producători de medicamente. Spaima unanimă a populaţiei, bine întreţinută mediatic ("Swine flu
crisis - H1N1 virus out of control". "Cherie Blair, wife of ex-PM Tony Blair 'has swine flu'".
"Experts fear - WHO warning: Killer virus can't be stopped!", etc.) a obligat guvernele din mai
toată lumea (unele mai devreme, altele mai târziu) să supraliciteze pentru cumpărarea de sute de
milioane de doze de vaccin, încă înainte de terminarea testelor de siguranţă şi de primirea
aprobărilor instituţiilor de control. Dr. Wolfgang Wodarg, specialist în boli pulmonare, igienă şi
sănătate publică, şi conducătorul Comisiei de Sănătate a Parlamentului German şi a Uniunii
Europene, a declarat că vaccinul preparat şi testat de concernul Novartis în Germania „este
inoculat cu un ac foarte fierbinte”. Mediul de cultură al virusului vaccinal conţine celule animale
canceroase care, în afară de riscul de şoc anafilactic (alergic) ar putea provoca şi focare
metastatice (canceroase)
Dr. Johannes Löwer, preşedintele Institutului Paul Ehrlich semnalizează şi el că
respectivul vaccin anti-gripal poate fi mai periculos decât gripă.După dr. Wodarg, panica
populaţiei de o pandemie gripală este o „orchestraţie mediatică”, „o afacere excelentă pentru
industria farmaceutică” (engleză people’s fear of the pandemic aş an "orchestration": "It is great
business for the pharmaceutical industry") (în Neuen Presse).Deasemenea un faimos
microbiolog roman, directorul marii companii farmaceutice canadiene Steringen, Vania
Atudorei, susţine că toată isteria din jurul gripei porcine nu are ca scop decât profitul firmelor
producătoare de vaccinuri.El afirmă că tot ceea ce se prezintă acum în presa referitor la pandemia
de gripă porcină şi decesele provocate de aceasta sunt exaggerate cu scopul de a crea o isterie în
masaMai mult, Vania Atudorei spune că firmele farmaceutice chiar au plătit unii ziarişti să scrie

56
articole care să producă panica pentru ca vaccinurile şi medicamentele să fie
cumpărate."Medicamentele nu sunt totdeauna eficiente, şi să vă dau un exemplu: vaccinul pentru
gripă, care s-a fabricat anul trecut, a fost eficient numai în 40-45% din cazuri. Deci să nu ne
facem iluzii că este o industrie sfântă, la care nu avem nimic să-i reproşăm, impecabilă... Etica
este departe de asta pentru ca în fond industria asta în general este privată, în mâna unor oameni
de afaceri, şi ceea ce îi interesează pe ei sunt profiturile şi câştiguri
Sunt şi speculaţii, şi exagerări care sunt voite în legătură cu gripă porcină. Adevăr
este, să zicem, 30%, neadevăr este 70%. Sunt convins că unii ziarişti au fost plătiţi ca să facă
mult zgomot pentru nimic de companiile farmaceutice care fabrica vaccinurile contra gripei şi
care fabrica medicamente pentru gripă", a spus Atudorei, într-un interviu pentru Radio Cluj.
Microbiologul roman a da ca exemplu gripă aviară, pentru combaterea căreia s-au cheltuit sume
uriaşe la nivel global. El susţine că gripa a existat dintotdeauna, şi că, la nivel global, în fiecare
an mor mai mulţi oameni de gripă decât, de exemplu, de SIDA.
"Vă dau ca exemplu gripă aviară. Acum doi ani a fost paranoia cu gripă aviară? Da. Au fost
prognosticuri ca aceasta gripa se va transforma într-o pandemie? Da. N-a fost nici măcar o
epidemie la nivelul unei ţări, dar o pandemie. Gripă la păsări şi la porci exista de când au apărut
speciile acestea pe pământ.”."Se face mult zgomot pentru nimic! Dacă era, într-adevăr, să fie o
pandemie, cum a fost în anul 1918, când se estimează că au fost între 10-20 milioane de morţi de
gripă... o pandemie se propaga repede.Se iau şi nişte măsuri. Problema este să nu se cadă în
paranoia şi într-o extremă, să nu se exagereze.
Pentru ca în cazul gripei aviare s-au cheltuit miliarde de dolari. Au fost tari
care au cumpărat medicamente, care au cumpărat vaccinuri, între timp toate acestea au expirat şi
au fost aruncate. Or, banii ăştia erau din buzunarele noastre şi nu erau justificaţi!Au fost nişte
exagerări. Uneori este o paranoia care este dorită. De ce? Pentru ca în acest timp... toate
companiile care fabrica măşti îşi vând măştile... Şi măştile astea au o eficacitate ZERO! Măştile
astea sunt praf în ochii pentru proşti, n-au nicio eficientă! Şi totuşi sunt tari care cumpără
miliarde de măşti ca să protejeze populaţia. Hai să fim serioşi!", a mai spus expertul roman32.

32
www.almeea.com/gripa-porcina-manipularea-unei-noi-panici/

57
A/H1N1 -subiect pe Facebook si Twitter

In afara de canalele media care au guvernat si monitorizat isteria provocata

de gripa porcine, starea de criza a fost raspindita si cu ajutorul Internetului, pe enciclopedia
online en.wikipedia.org sau pe site-uri de socializare ca Facebook sau Twitter. Raportul realizat
de site-ul Agentiei de Stiri Nielsen, contine informatii conform caruia, “Articolul de pe
Wikipedia intitulat “Swine Influenza” a fost actualizat de 119 ori in prima saptamina a lunii mai.
Wikipedia si-a creeat o pagina separata focusata pe rabufnirea virusului in anul 2009.” Gripa
porcina a cistigat popularitate si pe site-ul de socializare Facebook.com. Luni, 27 aprilie, existau
aproximativ 100 de grupuri de discutie dedicate gripei porcine 33. Pe 1 mai, numarul a ajuns la
500. Trei din cele mai mari grupuri au cumulate aproximativ 10.000 de membri

II.3.4 Zece minciuni apărute în mass-media legate de gripă porcină.

Interesele financiare ale marilor companii farmaceutice au   întotdeauna

prioritate. Mass-media contribuie din plin, la ora actuală, la răspândirea în rândul maselor
credule a informaţiilor înfricoşătoare cu privire la aşa-zisa pandemie a gripei porcine. Tot ceea ce
se petrece nu este deloc întâmplător, dacă avem în vedere că marile concernuri farmaceutice
internaţionale obţin mari câştiguri din comercializarea vaccinurilor, ele fiind cele care
orchestrează campania de inducere în masă a unei stări de frică paralizantă 34.
Urmărind cu atenţie ştirile despre aşa-zisa pandemie de gripă porcină, se pot observa cel puţin
zece minciuni sfruntate, care continuă să fie repetate aproape obsesiv, pe canalele principale ale
mijloacelor mass-media, în legătură cu gripă porcină şi cu vaccinurile ce urmează să fie realizate
împotriva gripei porcine.

33
www.formula-as.ro/.../marea-conspiratie-a-gripei
34.
www.gripa.eu/

58
Minciuna nr. 1 – Nu se folosesc niciodată adjuvanţi în vaccinuri

Pe 7 iulie 2009, într-un anunţ ce nu a fost difuzat pe scară largă, ce aparţine

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) s-a recomandat ca adjuvanţii ce se folosesc pentru
vaccinuri să fie utilizaţi pentru a spori cantitatea de vaccinuri produse şi care sunt disponibile la
ora actuală la nivel mondial. O sursă majoră de toxicitate a vaccinurilor antigripale o constituie
(pe lângă faptul că aceste vaccinuri sunt în mod intenţionat contaminate cu viruşi mortali)
adjuvanţii, care sunt nişte substanţe ce au menirea să dinamizeze şi să amplifice
imunogenicitatea vaccinurilor respective. În literatura de specialitate, toxicitatea acestor
adjuvanţi este astăzi evidenţiată pe larg.

Cele mai multe vaccinuri au un conţinut periculos de mare de mercur, sub

forma unei substanţe ce este numită thimerosal (un conservant ce are consecinţe letale, sau altfel
spus, care ucide), care este de 50 de ori mai toxic decât mercurul. O doză suficient de mare,
atunci când este introdusă în organism, poate cauza disfuncţii pe termen lung la nivel
imunologic, senzorial, neurologic, motor şi comportamental. Otrăvirea cu mercur duce totodată
la instalarea unor stări care sunt specifice autismului, face să apară sindromul atenţiei deficitare,
declanşează scleroza multiplă, face să apară deficienţe de vorbire şi chiar de limbaj. Institutul de
Medicină (IOM, unul dintre  Institutele Naţionale de Ştiinţă din SUA) a afirmat că sugarii, copiii
şi femeile însărcinate nu trebuie să fie injectate cu această substanţă (thimerosal), dar cu toate
acestea este cunoscut că cele mai multe vaccinuri conţin aproape 25 de micrograme din această
substanţă toxică cu efecte letale.

Un alt adjuvant   comun şi foarte toxic pentru vaccinuri este hidroxidul de

aluminiu, care cauzează alergie şi şoc anafilactic. Există şi alţi numeroşi adjuvanţi noi, care sunt
chiar mai periculoşi. Conform analizei efectuate de unele publicaţii ştiinţifice şi farmaceutice,
astfel de adjuvanţi noi care includ MF59, ISCOMS, OS21, AS02 şi AS04 sunt chiar mai toxici
decât hidroxidul de aluminiu. Aceste aspecte sunt mai mult decât semnificative şi ar trebui să ne
dea de gândit, pentru că este evident pentru orice om plin de bun simţ şi inteligenţă că, dincolo
de aparenţe, prin injectarea noastră cu acest vaccin se urmăreşte, de fapt, chiar inocularea în
organism a virusurilor împotriva cărora ni se spune că suntem vaccinaţi, împreună cu astfel de

59
substanţe toxice, care declanşează la scurt timp după aceea boli grave, conducând la moarte.
Acele fiinţe umane care, în naivitatea lor, se vor vaccina cu aceste vaccinuri, dând dovadă de o
mare credulitate şi naivitate, fac astfel jocul elitei francmasonice, al cărui scop este acela de a
reduce în mod drastic populaţia mondială. Aceasta şi-a propus în realitate să reducă populaţia
acestei planete la mai puţin de un miliard de locuitori. Ştiind aceasta, merită să ne punem
întrebarea: oare este cazul să riscăm să fim contaminaţi în mod intenţionat, aşa cum s-a
descoperit în cazul celor peste 72 de kg de vaccinuri gripale obişnuite, care erau infestate de o
mână criminală cu virusul gripei aviare?

Minciuna nr. 2 – Gripă porcină este deosebit de periculoasă

În iulie 2009, au fost înregistrate 40.617 cazuri de gripă porcină în SUA şi au

avut loc 319 decese, ceea ce evidenţiază o mortalitate de 0,8%, deşi este foarte probabil că rata
mortalităţii este de fapt, în realitate, mult mai redusă. Marea Britanie este cea mai afectată ţară a
Europei şi presa a raportat zilnic despre o stare de „pandemie” în luna iulie 2009. În data de 23
iulie a fost deschisă o nouă linie telefonică de ajutor, la care oamenii pot primi sfaturi şi chiar pot
comanda medicamentul Tamiflu, fără să fie consultaţi în prealabil de medici. În săptămâna
deschiderii liniei, s-a ajuns la o cifră de îmbolnăviri record de 100.000, cu un total de 30 de
decese, ceea ce înseamnă o mortalitate de 0.03% (probabil o rată a mortalităţii mai apropiată de
realitate). Este posibil ca toate aceste cazuri de îmbolnăvire să fi fost produse tocmai datorită
contaminării respectivelor vaccinuri cu virusul gripei porcine. Nu excludem această posibilitate
deoarece există cazuri, care au fost depistate la ora actuală pe glob, când s-a descoperit că unele
loturi de vaccinuri erau contaminate cu virusuri periculoase. Mass-media a avut tupeul de a
afirma în mod manipulator despre acele vaccinuri că au ca efect eliminarea riscurilor de
îmbolnăvire.
Deşi este prezentată de propagandă masonică drept un ucigaş la scară
planetară, gripă porcină nu are deloc un efect atât de devastator asupra fiinţelor umane. Cu toate
acestea, mass-media continuă să propage ştirea alarmistă cum că virusul H1N1 este foarte
periculos, inducând astfel frică în sufletele oamenilor şi urmărind să-i determine să se vaccineze
de urgenţă, plătind totodată sume considerabile pentru o gripă care nu este cu mult mai
periculoasă decât o banală răceală din timpul iernii. În altă ordine de idei, la poruncă

60
francmasonică, virusului i se pot aplica oricând în laborator anumite modificări genetice şi el
poate evolua în ceva cu mult mai nociv. Pericolul  îl reprezintă inocularea lui în masă prin
vaccinare, aşa cum s-a urmărit să se realizeze în cazul celor 72 de kilograme de vaccin, care
fuseseră contaminate cu virusul gripei aviare H5N1

Minciuna nr. 3 – Vaccinurile care au fost elaborate de marile concerne internaţionale

precum Baxter, Novartis etc. ne protejează împotriva gripei porcine.

Vaccinul ce a fost, zice-se, elaborat împotriva gripei porcine şi despre care se

afirmă că protejează în mod sigur împotriva gripei porcine nu este în realitate câtuşi de puţin
sigur. Cu toate acestea, se afirmă că acest vaccin protejează împotriva gripei porcine şi aceasta
este cea mai mare minciună dintre toate, pe care mijloacele mass-media o promovează fără
încetare.Există numeroase argumente care dovedesc că vaccinurile ce au fost elaborate împotriva
gripei nu sunt deloc aşa de sigure cum se susţine. Virusul gripei se modifică rapid – chiar şi fără
ajutorul ingineriei genetice pe care, la porunca elitei francmasonice, o folosesc în laborator unii
cercetători lipsiţi de conştiinţă, pe care îi putem numi pe bună dreptate criminali – iar vaccinul s-
ar părea că ţinteşte doar tulpinile specifice.

De asemenea, la ora actuală se afirmă cu viclenie că vaccinarea antigripală nu

asigură protecţie permanentă şi trebuie, tocmai de aceea, să fie repetată anual; se ştie că astfel de
vaccinuri sunt dificil de produs în masă, iar unele tulpini nu se dezvoltă deloc în laborator.
Numeroase studii demonstrează că vaccinurile antigripale protejează de cele mai multe ori foarte
puţin, uneori deloc şi nu există la ora actuală motive suficiente ca să credem că vaccinul, despre
care se spune că a fost elaborat împotriva gripei porcine, ar fi în vreun fel mai bun. Efectele
utilizării vaccinurilor de acest gen asupra sănătăţii au fost imposibil de analizat ştiinţific,
deoarece studiile nu conţin suficiente informaţii şi, totodată, la ora actuală lipsesc standardizările
necesare pentru a fi accesibilă puţina informaţie existentă în această direcţie.

Un studiu efectuat pe un lot de 800 de copii suferind de astm a arătat că cei care
au fost vaccinaţi antigripal au trebuit după aceea să meargă foarte des atât la doctor, cât şi la
serviciile de urgenţă, datorită complicaţiilor şi efectelor secundare care au apărut la scurt timp
după aceea. Acest studiu a fost confirmat de un raport ştiinţific din anul 2009, care arată că copiii
cu astm care au fost vaccinaţi cu vaccinul FluMist au prezentat totuşi în mod paradoxal un risc

61
de trei ori mai mare de spitalizare.S-a constatat, de asemenea, că vaccinurile împotriva gripei
obişnuite sunt la fel de nefolositoare, atât pentru adulţi şi cât şi pentru bătrâni, conferind o
protecţie foarte redusă sau chiar inexistentă împotriva unei game de afecţiuni, printre care şi
pneumonia.

Ca studiu de caz poate fi luată situaţia din 1976: în acel an s-au înregistrat
câteva cazuri de gripă porcină în rândurile soldaţilor de la Fort Dix, New Jersey şi numai unul
dintre ei a decedat, s-ar părea că mai degrabă din cauza eforturilor fizice, decât din cauza
îmbolnăvirii de gripă. Aceasta a dus la declanşarea vaccinării în masă a peste 40 de milioane de
persoane, împotriva unei aşa-zise pandemii, care nu s-a materializat niciodată. O mulţime de
complicaţii şi probleme de sănătate au apărut la sute de mii de fiinţe umane după aceea vaccinare
şi mii de oameni au cerut după aceea despăgubiri. Mai mult decât atât, cel puţin 25 de fiinţe
umane au murit şi peste 500 au paralizat în urma campaniei de vaccinare.Statistic vorbind,
probabilitatea  ca americanii să fie loviţi de fulger este de 40 de ori mai mare decât să fie salvaţi
prin intermediul vaccinului fabricat împotriva gripei porcine.

Minciuna nr. 4 – Vaccinurile ce au fost fabricate în laborator pentru cazurile de gripă sunt
sigure

La ora actuală, cinci companii farmaceutice care acţionează la nivel planetar

au contracte pentru a produce vaccinul împotriva gripei porcine: Baxter Internaţional,
GlaxoSmithKline, Novartis, Sanofi-Aventis şi AstraZeneca.Baxter a fost prima companie
farmaceutică ce a produs un vaccin împotriva virusului AH1N1, într-un timp suspect de scurt de
la declanşarea aşa-zisei pandemii de gripă porcină (există destule indicii că virusul gripei porcine
a fost realizat la comanda elitei francmasonice în laborator). Companiei farmaceutice i s-a permis
să introducă pe piaţă vaccinul AH1N1 la sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august 2009, în
ciuda faptului că această companie a fost implicată într-o serie de acţiuni în mod evident
criminale, care aveau ca scop declanşarea unor pandemii. Se cunoaşte la ora actuală pe întregul
glob că în decembrie 2008, o filială Baxter din Austria a vândut în 18 ţări un vaccin uman
antigripal ce era contaminat cu o tulpină virală letală H5N1 de gripă aviară. În Cehia, testele pe
cobai s-au soldat cu moartea tuturor animalelor de laborator în care a fost injectat aşa-zisul
vaccin. Tot compania Baxter este responsabilă de un caz de epidemie de gripă porcină, ce s-a

62
produs datorită fisurării suspecte a unei fiole destinate unui laborator de cercetare, într-un tren
Intercity, în Elveţia.

Novartis, o altă firmă de produse farmaceutice, a anunţat în 13 iunie 2009 că

a produs un vaccin împotriva gripei porcine utilizând şi adjuvantul MF59. Acest adjuvant este de
natură uleioasă şi conţine substanţele Tween80, Span85 şi squalena. Studiile ce au fost efectuate
pe cobai în laborator au arătat că adjuvanţii uleioşi fac să apară probleme motorii grave şi
declanşează chiar paralizia. Substanţa squalena s-a constat că a indus artrită severă la cobai, iar 
prin administrarea de 10 şi 20 ppm (părţi pe miliard) la subiecţi umani  s-a observat că determină
tulburări grave  la nivelul sistemului imunitar, chiar  apariţia unor boli autoimune.Compania
Novartis a provocat şi ea un mare scandal în anul 2008, ca urmare a testelor clinice cu vaccinul
H5N1 ce au fost realizate în Polonia. Testarea a constat în administrarea vaccinului la 350
persoane  fără adăpost  (vagabonzi) de către unele asistente medicale şi de către unii medici
polonezi, experiment care a condus la moartea a 21 dintre cei testaţi şi a condus la aducerea
personalului medical în instanţă de către poliţia poloneză.

Vaccinul ce a fost produs de compania GlaxoSmithKline conţine adjuvantul

AS03, care a fost aprobat nu se ştie de ce de  către UE, împreună cu vaccinul anti-gripă aviară
H5N1, în anul 2008. Conform Raportului European Public de Evaluare, AS03 conţine squalena
(doza la un vaccin fiind la 10,68 miligrame), DL-alfa-tocoferol (11,86 miligrame) şi polisorbat
80 (4,85 miligrame). Vaccinul H5N1 conţine, de asemenea, 5 miligrame din substanţa thiomersal
(care este un derivat de mercur) per doză de vaccin, polisorbat 80, octoxynol 10 şi alte diferite
săruri anorganice cu efecte nocive pentru sănătate. Compania respectivă promovează agresiv
diferite sisteme de adjuvanţi toxici pe post de „adjuvanţi avantajoşi“ , pentru a reduce în felul
acesta cantitatea de vaccin care se administrează într-o doză.

Minciuna nr. 5 – Vaccinul împotriva gripei porcine şi a gripei aviare nu este obligatoriu
Am auzit cu toţii această minciună sfruntată, ce este repetată tot timpul:
vaccinarea antigripală este voluntară, spun oficialităţile. Dar acest lucru nu este deloc adevărat;
cei care sunt angajaţi la anumite companii o ştiu pe pielea lor. Cu toate acestea, această minciună
continuă să fie repetată şi sunt o mulţime de naivi care sunt gata să o creadă.  Milioane de
americani, în special cei care lucrează în domeniul medical şi chiar profesorii, aud acum de la

63
angajatorii lor că, în cazul în care nu vor să se vaccineze, vor fi cu siguranţă concediaţi de la
locurile lor de muncă. Să nu uităm în această direcţie că vaccinările sunt programate să înceapă
şi în România în lunile noiembrie – decembrie 2009.

Minciuna nr. 6 – Vaccinarea împotriva virusurilor gripei aviare şi gripei porcine

contribuie la menţinerea sănătăţii noastre

În realitate, este binecunoscut la ora actuală faptul că unele vaccinuri de acest

gen fac mai mult rău decât bine. Potrivit expertului în virusuri dr. Marc Lipsitch de la
Universitatea din Harvard (SUA), rata reală a mortalităţii datorată infecţiei cu virusul gripei
porcine este estimată a fi atât de scăzută, încât se situează în jurul cifrei de 0.007%. Aceasta
înseamnă că gripă porcină H1N1 omoară mai puţin de o persoană din 100.000. Dacă vaccinul are
o eficienţă de 10%, ar trebui vaccinaţi un milion de oameni pentru a preveni o singură moarte ce
este cauzată în cazul fiinţelor umane care s-ar putea îmbolnăvi eventual de gripă porcină.
Efectele secundare ale vaccinării unui milion de fiinţe umane ar crea însă grave probleme de
sănătate pentru sute de mii dintre aceştia şi este cu putinţă  chiar să ucidă mai multe sute dintre
ei! Acest aspect este însă trecut sub tăcere. Oare de ce? Riscul de deces creşte simţitor odată cu
vaccinarea împotriva gripei porcine. Lăsăm la o parte alternativă că este cu putinţă ca atunci când
suntem vaccinaţi, de fapt să ni se transmită cu acea ocazie chiar virusul respectiv, care apoi să ne
provoace boală specifică, pe care altfel nu am fi avut-o niciodată.

Minciuna nr. 7 – Vaccinul împotriva gripei aviare şi împotriva gripei porcine nu este
alcătuit din „virusuri active atenuate“

Când vaccinurile împotriva gripei porcine au fost prezentate pentru prima dată,
ele  au fost descrise ca fiind realizate din „virusuri active atenuate“. Acest aspect a fost menţionat
în mod direct în documentele CDC din SUA (Centers for Disease Control and Prevention,
Centrele pentru prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor). Menţiunea respectivă a speriat presa
americană şi de atunci informaţia respectivă a fost cenzurată, fiind cenzurată din orice discuţie
legată de vaccinare. Pentru cei care sunt naivi şi ignoranţi şi înghit atât de uşor orice „gogoaşă“,
jurnaliştii sunt pregătiţi şi vor susţine cu neruşinare în continuare că vaccinurile împotriva gripei
aviare şi împotriva gripei porcine nu conţin deloc viruşi activi atenuaţi. Dar cu toate acestea, cei

64
care sunt corect informaţi ştiu cu exactitate că vaccinurile respective sunt într-adevăr elaborate
pe baza unor „virusuri active atenuate“. De fapt, un virus de acest gen se elaborează astfel: se iau
virusuri active, li se slăbeşte virulenţa (sunt „atenuaţi” ca efect specific), iar apoi sunt injectate
fiinţele umane care acceptă să se vaccineze. Dincolo de minciunile care se spun la ora actuală,
acesta este purul şi cutremurătorul adevăr.  

Minciuna nr. 8 – Spălaţi-vă, spălaţi-vă, spălaţi-vă cât mai des pe mâini

Această idee de a ne spăla într-un mod aproape obsesiv pe mâini, poate chiar şi
de sute de ori pe zi, se bazează pe presupunerea că am putea, în felul acesta, să evităm expunerea
la virusul gripei porcine. Dar cu toate acestea, ceea ce ni se spune nu este nici real şi nici practic.
Virusul se poate răspândi şi transmite prin aer şi prin urmare este o tâmpenie să credem că el se
transmite numai prin astfel de modalităţi (atingerea a ceva care a fost contaminat). Această idee
de a evita aşa-zisa expunere la virusul gripei porcine este un nonsens evident. Cu toate acestea,
există fiinţe umane ignorante care cred orbeşte această tâmpenie care ni se repetă la nesfârşit. Iar
modalitatea cea mai sigură de a supravieţui, şi anume menţinerea unui sistem imunitar puternic şi
sănătos, nici nu este pomenită în cadrul modalităţilor de prevenire a contaminării cu acest virus.
Bineînţeles, spălatul mâinilor are sens atunci când lucrăm într-un spital. Unele ştiri recente
insinuează că doctorii sunt prea ocupaţi şi chiar uită să îşi mai spele mâinile, astfel că, tocmai
datorită „amneziei” lor se răspândesc tot felul de microbi prin spitalele din întreaga lume.

Minciuna nr. 9 – Copiii sunt mult mai vulnerabili la contaminarea cu virusul gripei porcine
decât adulţii

Aceasta este o altă minciună, ce ne este servită pe faţă şi care totodată vinde foarte
bine vaccinurile. În momentul de faţă, vaccinările vizează în primul rând şcolarii. Adevărul este,
însă, că virusul gripei porcine se manifestă mult mai blând la copii, în conformitate cu opinia
doctorului Marc Lipsitch de la Universitatea Harvard (SUA). Agenţia de presă Reuters a avut
chiar curajul să anunţe această ştire, dar majoritatea canalelor de ştiri încă mai răspândesc
minciună gogonată că cei mai vulnerabili la virusul gripei porcine sunt de fapt copiii.

65
 Minciuna nr. 10 – În cazul în care ne-am îmbolnăvit de gripă aviară sau porcină nu avem
altă posibilitate de vindecare, decât să ne vaccinăm sau să ne tratăm cu Tamiflu
Este important să avem mereu în vedere faptul că mijloacele mass-media mint
cu o neruşinare aproape incredibilă. Propaganda deşănţată a acesteia acţionează la comanda elitei
francmasonice, care dictează din umbră ceea ce trebuie să se scrie şi să se difuzeze şi impune
cenzurarea oricărei ştiri care pomeneşte despre folosirea vitaminei naturale D şi a produselor
naturale ce conţin vitamina D, a ceaiurilor sub formă de pulbere (ce pot fi administrate de 4 ori
pe zi sublingual, în doze de câte 3 grame, cu efect antiviral) sau a multor altor remedii naturale
care ne pot proteja într-un mod chiar de sute de ori mai eficient decât vaccinurile criminale
fabricate în laboratoarele lor. Dacă studiem cu atenţie ştirile din mass-media, descoperim că din
punctul lor de vedere, în cazul în care ne îmbolnăvim, există numai două opţiuni: vaccinurile şi
Tamiflu. Asta e tot.
Nu mai există nicio altă opţiune, iar dacă cumva cineva încearcă să vorbească
despre aceasta, este pus la zid, ridiculizat, defăimat, şantajat, prigonit etc. şi se afirmă cu tupeu că
toate aceste alternative naturale sunt ineficiente sau chiar aberante.  
Ne întrebăm de ce se teme la ora actuală mass-media atât de mult să spună adevărul? Rapoartele
despre gripă porcină, care vorbesc despre modalităţi naturale de vindecare, nu pot vedea lumina
zilei tocmai pentru că menţionează, printre altele, anumite plante de leac, vitamina D şi chiar
lumina soarelui, care sunt nişte remedii gratuite, ce ne vin de la Dumnezeu şi care sunt foarte
eficiente în cazul îmbolnăvirii de gripă porcină. Este un lucru evident că francmasoneria
mondială şi marea industrie farmaceutică sunt în cârdăşie şi că ele deţin monopolul asupra mass-
mediei, astfel încât nicio ştire adevărată despre gripă porcină sau gripă aviară nu poate fi
publicată.

66
 III.Studiu de caz:Fenomenul AH1N1 în România.

III.1 Gripă porcină,generalităţi.

Gripă porcină este o maladie respiratorie, specifică porcilor din crescătorii, un

virus gripal de tip A. Boala se poate răspândi rapid.Trece ocazional la om, în general la persoane
care vin în contact cu aceste animale. Ea nu se transmite mâncând carne de porc, ci pe cale
aeriană, de la om la om. Temperatura de preparare a cărnii (71 de grade Celsius) distruge
virusurile şi bacteriile, precizează Centrul american pentru controlul bolilor (CDC). Există şi
cazuri de transmitere de la om la om. În Statele Unite, au fost înregistrate două decese, în 1976 şi
1988. CDC a raportat la 17 aprilie două cazuri la copii de 9 şi 10 ani, care nu intraseră în contact
cu porci. Porcii sunt nişte "creuzete" care favorizează apariţia de noi tipuri gripale prin
intermediul recombinărilor genetice, în cazul unor contaminări simultane. Astfel de virusuri
hibride pot favoriza apariţia unui nou virus al gripei, virulent precum gripă aviară, dar
transmisibil ca o gripă umană. Acest tip de virus, necunoscut sistemului imunitar uman, ar putea
avea caracteristicile necesare pentru a declanşa o pandemie de gripă.

Transmiterea :
Noul virus gripal AH1N1 se transmite la persoane în acelaşi mod ca şi virusul
gripei sezoniere, de la omul bolnav la omul sănătos:de la persoană la persoană, din secreţiile
răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută sau, indirect, atunci când secreţiile
ajung pe mâini sau pe alte suprafeţe care sunt atinse de alte persoane, care îşi duc apoi mâna la
gură sau nas.

Manifestare :
Boala debutează brusc, la 1 – 2 zile de la contactul cu omul bolnav.
Simptome :
• Febră 39 – 40 grade Celsius;
• Frisoane;

67
• Cefalee (dureri de cap);
• Dureri musculare;
• Astenie fizică (slăbiciune);
• Congestionarea faringelui (roşu în gât);
• Răguşală până la afonie (pierderea vocii);
• Tuse frecventă, uscată, obositoare;
• Inapetenţă (lipsa poftei de mâncare);
• Greţuri. Vărsături;

Tratament:
Formele comune se tratează la domiciliu, cu repaus la pat, antitermice (paracetamol).
Nu se ia acid acetil salicilic (ASPIRINĂ).
• Consultaţi medicul de familie !
• Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital: susţinerea funcţiilor vitale (respiratorie şi
cardio – vasculară), antibiotice în caz de suprainfecţii bacteriene

a) Recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor :

1. Păstrarea unei igiene corporale riguroase cu spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după
suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave
2. Evitarea, pe cât posibil, a aglomerărilor umane şi a a contactului cu persoanele bolnave
3. Evitarea automedicaţiei, şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome
de gripă, răceala sau infecţii respiratorii superioare.
4. Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere
igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
5. Persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut
6. Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C,
7. Menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.
8. Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.
Vaccinul împotriva gripei umane nu protejează împotriva gripei porcine, care se
transmite în general de la om la om sau prin contact direct cu animalele, însă consumul de carne
de porc nu duce la îmbolnăvire.

68
 În caz de apariţie a unei boli respiratorii acute febrile, trebuie respectate
următoarele măsuri:
izolarea la domiciliu,
purtarea de mască pentru acoperirea atât a gurii cât şi a nasului (inclusiv la domiciliu),
anunţarea imediată a medicului de familie, iar în cazul în care medicul de familie nu poate fi
contactat său persoana nu are medic de familie, trebuie să se prezinte de urgenţă la Camera de
gardă a unei unităţi de boli infecţioase (spital de boli infecţioase, secţie de boli infecţioase).
Antiviralele luate preventiv nu opresc instalarea bolii. Aceste medicamente pot fi
eficiente numai în cazul îmbolnăvirii efective şi numai sub o administrare controlată de către
medici.

III.2. Mediatizarea gripei porcine pe posturile de televiziune din România

Pentru a ne face o părere asupra modului în care a fost mediatizata “isteria”

gripei porcine, pe posturile de televiziune din România, iată cum au fost ele prezentate pe
intervalul mai-noiembrie 2009, pe canalele Antena 3, Pro TV, Realitatea TV şi Pro TV Galati-
Brăila.

Antena 3
27 mai 2009
Gripă porcină, în România: Primul caz, confirmat în Bucureşti

Institutul Cantacuzino a confirmat, miercuri, primul caz de gripă porcină din

România. Virusul AH1N1 a fost depistat la un pacient care s-a întors recent din Statele
Unite.Pacientul este internat la Spitalul Matei Balş din Capitală.Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a
confirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, prezenţa virusului la o femeie în vârstă de 30 de ani
care a sosit în România pe 23 mai. Aceasta era însoţită de cei doi copii ai săi, preşcolari
"Putem spune că România figurează, de azi (n.r. miercuri), pe lista ţărilor în
care virusul AH1N1 a fost confirmat", a anunţat ministrul Bazac.Potrivit ministrului, analizele au

69
fost trimise la Londra, pentru a primi confirmarea oficială.Rezultatele vor fi trimise înapoi în 48-
72 de ore. Ion Bazac a precizat, însă, că respectivul caz a fost confirmat de testele de laborator în
proporţie de 99%.Starea pacientei este bună şi se află sub tratament medicamentos, ministrul
apreciind că acesta "va rezolva problema".
Toate persoanele care au intrat în contact cu femeia respectivă vor efectua un set
de analize pentru a se afla dacă au contractat sau nu virusul. Patru membri ai familiei acesteia
sunt izolaţi la Spitalul Matei Balş. Ion Bazac a mai declarat că, până în prezent, în România au
existat 66 de cazuri suspecte de gripă porcină, însă nu au fost anunţate oficial pentru că nu au
fost confirmate de rezultatele de laborator.

Pro TV
27 mai 2009
Gripă "porcină" a ajuns şi în România!

Primul caz a fost confirmat, astăzi, la o femeie de 30 de ani, din Bucureşti, care
locuieşte la New York, de unde a şi sosit în Capitala acum patru zile.Tânăra s-a întors cu avionul
în România, împreună cu cei doi copii, pe 23 mai. Atunci nu avea semne de îmbolnăvire, spun
autorităţile. Fusese răcită, e drept, cam cu două săptămâni înainte de venirea în ţară. A avut
febră, dar n-a bănuit că e gripă porcină.După câteva zile însă, femeia s-a internat la Institutul
Matei Balş, cu cei doi băietei ai săi şi cu bunicul lor, care i-a întâmpinat la aeroport.În cazul
femeii, analizele au arătat clar: este virusul A (H1N1). În cazul celorlalţi, rezultatele vor fi gata
abia joi.
Chiar dacă Institutul Cantacuzino a confirmat prezenţa virusului cu o exactitate
de 99%, probele au fost trimise şi la Londra, aşa cum cer reglementările Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii. Rezultatele finale vor veni în maximum 72 de ore.Toţi cei patru au fost externaţi
miercuri după prânz, la cerere, dar vor rămâne sub supraveghere medicală la domiciliu şi nu vor
avea voie să părăsească locuinţa timp de şapte zile.
Autorităţile îi urmăresc şi pe cei cu care pacienta a venit în contact: peste 100 la
număr.Cele 40 de persoane din Capitala cu care femeia a intrat în contact de când s-a întors în
ţara au fost identificate. Medicii se vor deplasa la locuinţele lor şi le vor preleva probe.

70
Pe de altă parte, autorităţile lansează un mesaj către toate persoanele care au venit în 23 mai în
România, cu o cursă aeriană de la Paris, şi care au semne de gripă, să se prezinte la cel mai
apropiat spital de boli infecţioase.
Specialiştii recomanda celor care au simptome de gripă - secreţii nazale, tuse
seacă şi febra să meargă urgent la spitalele de boli infecţioase. Gripă provocată de noul tip de
virus gripal nu se tratează acasă, după ureche.
Medicii au declarat miercuri că am avut 66 de cazuri suspecte de gripă porcină în ultima vreme,
însă niciunul nu s-a confirmat.În acelaşi timp, medicii veterinari ne reamintesc faptul că nu exista
niciun fel de legătură între nouă gripă şi carnea de porc. O putem mânca fără teamă, pentru că nu
exista nici cel mai mic risc de îmbolnăviri.

Antena 3
28 mai 2009

Trei cazuri de gripă porcină, confirmate în Bucureşti. Pacienţii, internaţi la Matei Balş

România se află pe lista ţărilor cu gripă A H1N1. După ce o femeie, întoarsă

din Statele Unite, a fost diagnosticată cu gripă porcină, la câteva ore, alţi doi membri ai familiei
acesteia au fost puşi, miercuri, sub supraveghere medical. Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a
anunţat, joi, că testele de laborator au confirmat cele două noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul
AH1N1. Transmiterea a avut loc de la cazul zero, cel al femeii venite din SUA, la unul dintre
copiii săi, precum şi la tatăl acesteia.Astfel, femeia, împreună cu tatăl ei şi cu unul dintre copii, în
vârstă de un an şi două luni, se află internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase Matei Balş, din
Capitală. Celălalt copil, de 3 ani, se află tot la Matei Balş, însă nu prezintă nici un simptom.
Primul caz din România de gripă porcină a fost identificat, miercuri, la o
femeie din Bucureşti, revenită din Statele Unite, pe 23 mai. Virusul a fost confirmat de Institutul
Cantacuzino şi urmează să fie confirmat oficial şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii după ce se
vor primi rezultatele analizelor de la Londra.
La câteva ore după ce, miercuri, ministrul Sănătăţii a anunţat public existenţa
cazului, confirmat în proporţie de 99% de testele de laborator, femeia a fost externată de la
Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. Joi, medicii au decis ca femeia să fie din
nou internată. Ministrul Bazac a precizat, însă, că aceasta nu mai prezintă simptome.

71
Astfel, atât femeia, cât şi tatăl şi cei doi copii ai săi se află internaţi la Institutul Matei Balş din
Capitală. Potrivit medicilor, starea pacienţilor este bună.

Antena 3
10 iunie 2009

Un nou caz de gripă porcină, confirmat în România. Numărul celor infectaţi cu AH1N1
ajunge la zece.

Institutul Cantacuzino a confirmat, marţi seară, un nou caz de infectare

cu noul virus AH1N1. Potrivit Ministerului Sănătăţii, citat de Mediafax, este vorba despre o
persoană care a sosit pe 8 iunie din Toronto.Cazurile de gripă porcină confirmate în România,
ating, astfel, numărul 10.Cele mai recente două cazuri de gripă porcină au fost confirmate la
începutul lunii iunie. Virusul AH1N1 a fost depistat atunci la una dintre persoanele care au intrat
în contact cu pacienta zero, respectiv la una dintre cele care s-au întâlnit cu tânăra de 28 de ani
reîntoarsă de la New York pe 29 mai.

Antena 3
17 iunie 2009
Nou caz de gripă porcină, în România. Numărul persoanelor infectate a ajuns la 17

Nou caz de gripă porcină în România. Institutul Cantacuzino a confirmat

încã un caz de gripã AH1N1. Este vorba despre un bãrbat care a călătorit în acelaşi avion cu
fetiţa internatã, cu câteva zile în urmã, la Timişoara. Omul a stat pe scaunul din spatele
acesteia.În urmă cu o săptămână, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ridicat nivelul de alertă de
la 5 la 6 în cazul gripei porcine. Practic, OMS a consfinţit oficial pandemia de gripă porcină.
Faza a şasea arată că virusul A H1N1 a ajuns la o răspândire largă.
Severitatea acestuia este, încă, moderată, potrivit specialiştilor.În România, numărul persoanelor
infectate cu virusul a ajuns acum la 17. Duminică, alte două cazuri de infectare cu virusul
AH1N1 au fost confirmate.

72
 Virusul A/H1N1 a contaminat aproape 36.000 de persoane din 76 de state şi
a provocat moartea a peste 160 de oameni, conform ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, organism care a declarat recent prima pandemie a secolului.

Realitatea TV
28 octombrie 2009
Gripă porcină se extinde: Românii, rugaţi să se izoleze în case la primele simptome

Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a adresat,

miercuri, un mesaj populaţiei, prin care le cere oamenilor să se izoleze în case la primele
simptome ale gripei de tip nou. Ulterior, persoanele sunt rugate să contacteze telefonic medicul,
împreună cu care să stabilească ce măsuri urmează să fie luate. "Avem deja două focare în
România. Unul este la Iaşi, iar cel de-al doilea la Bucureşti", a declarat Streinu-Cercel.
Recomandările secretarului de stat vin după ce, miercuri dimineaţă, o învăţătoare de la şcoala
147 din cartierul bucureştean Ferentari s-a îmbolnăvit de gripă porcină. Femeia a fost
transportată în stare gravă la Institutul Matei Balş. Ministerul Sănătăţii a întocmit o comisie care
va investiga cazul.
Totodată, o altă persoană este internată la Iaşi cu formă severă a bolii. Şi
baritonul Gheorghe Mogoşan, solist al Operei Române din Cluj este internat la Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă, fiind diagnosticat cu infecţie cu virusul AH1N1. Artistul se află la Secţia de
Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat din cauza unor probleme pulmonare mai vechi.
În cazul său, spun medicii, transmiterea virusului nu s-a făcut în România, el întorcându-se
recent din Spania.
Adrian Streinu-Cercel a mai precizat că, în prezent, în România există 441 cazuri
de infectare cu virusul gripei de tip nou, confirmate.

Pro TV Galati-Braila

05 Noiembrie 2009

73
Universitatea Dunărea de Jos îşi suspenda cursurile de teama gripei noi
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi a anunţat că, în următoarele trei
zile, suspenda cursurile de la toate formele de învăţământ, pentru a peveni răspândirea virusului
A H1N1".Conducerea Universităţii 'Dunarea de Jos' din Galaţi a hotărât, astăzi, 5 noiembrie
2009, suspendarea cursurilor de zi/ID/IFR în perioada 6 - 8.11.2009, pentru întărirea măsurilor
de prevenţie a răspândirii gripei noi", a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al universităţii gălăţene
de stat, Luiza Şerbănescu.Până acum, în judeţul Galaţi au fost confirmate nouă cazuri de
îmbolnăvire cu virusul A H1N1. Ultimul, confirmat marţi, este cel al unui adolescent de 15 ani
de la Liceul "Radu Negru" din Galaţi, care a contractat boala în timpul vizitelor la un spital din
Bucureşti unde mama lui urmează un tratament cu interferon.
Cazul a generat, în premieră în sudul Moldovei, măsuri sporite de securitate în
şcoală. Sala în care elevul învaţa a fost dezinfectata, iar cei 26 de colegi de clasă au fost trimişi
acasă pentru şapte zile acasă, starea lor de sănătate fiind monitorizata în permanenţă de medici
pentru a se constata dacă prezintă simptomele îmbolnăvirii cu gripa nouă.
În paralel, instituţiile publice din Galaţi au început să cumpere măşti de
protecţie şi substanţe dezinfectante pentru funcţionarii care lucrează la ghişeele de relaţii cu
publicul, la ordinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În şcoli s-a instituit triajul
epidemiologic zilnic al elevilor şi studenţilor. La frontiera cu Republica Moldova, pe lângă
dotarea agenţilor cu măşti de protecţie, mănuşi şi dezinfectant, sunt înfiinţate puncte de triaj
medical.
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publica reia campania de informare a populaţiei
cu privirea la riscurile şi profilaxia gripei noi. Autorităţile sanitare le recomanda cetăţenilor să
evite marile aglomerări umane şi, dacă au simptomele gripei noi, să evite automedicaţia şi să se
prezinte de urgenţă la medic.

Antena 3
06 Mai 2009

Greşeala Realitatea TV, preluată de Ministrul Sănătăţii: "Afirmaţiile New York Times, o
porcărie!"

74
 Două articole care fac referire la gripă porcină, publicate de New York
Times, traduse eronat de o agenţie de presă din România şi promovate în regim de "breaking
news" de o televiziune de ştiri au dus la o reacţie dură a autorităţilor din Ministerul Sănătăţii la
adresa publicaţiei americane. New York Times a publicat miercuri un articol în ediţia online, în
care se arată o posibilă conexiune între firma Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne
de porc din lume şi din România, şi virusul gripei porcine, apărut în Mexic, în apropiere de locul
în care firma deţine o fermă în proporţie de 50%.
Potrivit jurnaliştilor, firma Smithfield deţine respectiva fabrică în Mexic, în
apropiere de locul în care specialiştii Naţiunilor Unite investighează o posibilă legătură între
porci şi apariţia virusului gripei porcine la om (satul La Gloria, unde a apărut "pacientul zero").
Un al doilea articol prezintă afacerile firmei Smithfield Foods, care deţine fabrici şi în România,
la Timişoara, dar şi în Polonia şi alte ţări din Europa şi Asia.
Firma este acuzată de cei de la New York Times de eludarea legilor şi
înregimentarea politicienilor locali într-un soi de conspiraţie globală menită să ucidă micii
producători din Mexic, Polonia şi mai ales România. Ştirea a fost tradusă şi preluată de
televiziunea de ştiri Realitatea TV cu titlul "New York Times: Virsul H1N1 ar putea proveni din
România". Informaţia provenea dintr-un articol al agenţiei NewsIn, din trustul Realitatea-
Caţavencu, care, practic, a interpretat greşit informaţiile dintr-un material publicat de New York
Times.

Din analiza ştirilor prezentate pe posturile de televiziune de mai sus reiese faptul
că gripă porcină a ajuns să fie mediatizata la noi în târa odată cu apariţia primului caz la o femeie
de 30 de ani pe data de 23 mai .Informaţia confiramata de Institutul Cantacuzino din Bucureşti şi
redata public de către postul Antena 3:Gripă porcină în România: primul caz confirmat în
Bucureşti.La Pro TV informaţia a fost puţin mai alarmantă: Gripă porcină a ajuns şi în
România!Prezentarea primului caz de gripă noua a fost făcut cu mai multă precizie fata de cei de
la Antena #,comunicat totodată publicului şi simptomele gripei:tuse seacă, febră, secreţii
nazale,lucru care ne induce senzaţia de pericol.În următoarea zi în buletinul de ştiri al postului
Antena 3 apar două noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul AH1N1 la copilul şi tatăl femeii de 30
de ani

75
Gripă porcină a fost mediatizata treptat cu apariţia primului caz, apoi ajungând la cifra 3,zece,
apoi la şaptesprezece personae.Prin derularea succesivă a datelor îngrijorătoare a ştirilor de
televiziune a postului Antena 3 putem deduce că aceştia au fost “campionii” în declanşarea stării
de panică în rândul telespectatorilor din anul 2009.
Într-unul din buletinele de ştiri al postul concurrent,Realitatea TV , apare
titlul:Gripă porcină se extinde:Romanii sugeraţi să se izoleze la primele simptome.Deja pătrunsă
în spaţial românesc,gripă nu mai are valente informative,de acum este deja o ameninţare asupra
căreia omul trebuie să acţioneze imediat.Izolarea reprezintă punctual culminant al gripei porcine
la noi, în România.
Fiecare din canalele de televiziune au încercat valoarea aceleeasi ştiri
prin prezentarea ei în stilul caracteristic,cu titluri care mai de care mai “pompoase” .În urma
urmei concurenta este şi una a audienţei.Acest fapt reiese din prezentarea ştirii din data de 6 mai
2009 în care cei de la Antena 3 acuza public postul Realitatea TV de răspândirea unei informaţii
eronate:Greşeala Realitatea TV, preluată de Ministul Sănătăţii:Afirmaţiile New York Times, o
porcărie!Cea mai mare greşeală pe care o poate face un post de televiziune respectabil este
acela de a informa greşit şi a panica telespectatorii,ceea ce duce la scăderea încrederii acestora
în instituţia media.
La noi în Galaţi gripă de tip AH1N1 s-a simţit printre cursanţii Univeritatii
Dunărea de Jos ,prin prezentarea ei de către postul local Pro TV Galati- Brăila,care anunţa
suspendarea cursurilor pentru o săptămână în vederea adoptării măsurilor de prevenire în cadrul
Universităţii.Astfel s-a creeat panica atât în jurul studenţilor cât şi în jurul familiior lo

III.3.Mediatizarea cazurilor de presa centrală

La 31 iulie, Evenimentul Zilei aducea in atentia cititorilor, un caz concret de

bolnav de gripa porcina. Era vorba despre Lorena Papamanci, o studenta la Jurnalism de 21 de
ani. Aceasta si-a descris experienta in articolul “Cum mi-am petrecut gripa porcina”, publicat pe
31 iulie 2009 in Evenimentul Zilei. “M-am reintors in tara pe 21 iulie, dupa o conferinta de o
saptamana in Olanda. Cand am aterizat la Otopeni, eram deja racita, dupa o plimbare tarzie pe

76
plaja, in penultima zi. , a sugerat mama si am izbucnit amandoua in ras. Doar nu era sa ma
imbolnavesc tocmai eu!
Pana a doua zi insa, simptomele incepeau sa semene cu cele de pe afisele din
aeroport: febra, tuse seaca, secretii nazale apoase, oboseala si dureri musculare. Le-am pus pe
toate pe seama racelii si m-am tratat singura cu antibiotice. Eram aproape lipsita de orice grija,
cand am primit un e-mail de la organizatorii conferintei; spuneau ca o participanta fusese
diagnosticata cu gripa mexicana si ni se sugera sa ne facem, cu totii, analizele.”, a povestit pentru
Evenimentul Zilei, tanara de 21 de ani. “A doua zi a sunat la 112 sa intrebe cum se procedeaza
cu un posibil caz de gripa porcina.
Dupa zece minute, un echipaj se afla deja la poarta, oferindu-ne amandurora
cate o masca si o pereche de manusi. Intregul tratament consta in administrarea unui antiviral, de
doua ori pe zi. „Da, doar atat”, ma vad nevoita sa spun de cel putin cinci ori pe zi la telefon,
raspunzand la intrebarile prietenilor. Par dezamagiti cand afla ca nu am simptome iesite din
comun.” , a povestit studenta. Acest caz a fost mediatizat, datorita faptului ca fata a fost prima
care a povestit cum sunt tratati de fapt pacientii diagnosticati cu gripa porcina.

III.4. Cazul Toni Tecuceanu

Despre dispariţia prematură a actorului Toni Tecuceanu s-au scris sute de
articole, s-au realizat zeci de emisiuni tv, însă, soarta lui Toni a fost pecetluită la Institutul de
Boli Infecţioase Profesor Doctor “Matei Balş” din Capitală, fieful controversatului secretar de
stat din Ministerul Sănătăţii, Adrian Streinu-Cercel.
După mai bine de două săptămâni în care s-a confruntat cu o răceală
puternică, dar pe care a dus-o pe picioare, actorul a ajuns pe patul de spital în noaptea de 24 spre
25 decembrie 2009. Câştigătorul Galei Tânărului Actor HOP din 2006 a fost adus la “Matei
Balş” de colegul său, Şerban Huidu după ce suferise chiar în casă acestuia o criză extrem de
puternică .
Toni se afla acolo pentru a interpreta rolul lui “Moş Crăciun” pentru copiii
lui Huidu.a îmbrăcat costumul roşu în garajul casei lui Huidu, însă la scurt timp nu a mai putut să
respire şi, în disperare de cauză, şi-a smuls barba de Moş. Speriat, Şerban l-a urcat pe colegul său
în maşină şi l-a transportat la Spitalul Universitar. Acolo, medicii au decis că actorul trebuie

77
transferat de urgenţă la “Matei Balş”. Ajuns în instituţia medicală a lui Streinu-Cercel, Toni i-a
solicitat lui Huidu să-l sune pe fratele său, Paul.
“În jurul orelor 12:15 noaptea, m-a sunat Şerban, care, mi-a spus că fratele meu
se află între viaţă şi moarte la “Matei Balş”, fiind suspectat de contaminarea cu virusul AH1N1.
Nu ştiam ce să cred. Prima oară, am crezut că e o glumă de-a lor… Au fost clipe de groază. Nu
îmi mai găseam cuvintele şi am început să tremur din toate încheieturile. Băieţelul meu, în vârstă
de doar 9 luni, la acel moment, s-a trezit instantaneu din somn şi a început să plângă.
Mama şi tata au venit val vârtej în dormitorul nostru.
În maşină fiind, am sunat la “Balş” pentru a afla mai multe detalii despre
starea fratelui meu. Plângeam în continuu. Veştile primite de acolo au venit asupra mea ca un
cutremur. Medicii mi-au spus că plămânii îi erau afectaţi în proporţie de peste 80% şi că, cel mai
probabil, are gripă porcină.”, a declarat Paul Tecuceanu.
Ajunşi la INBI “Matei Balş”, Paul şi Ioan Tecuceanu au luat legătură cu
medicii secţiei de Terapie Intensivă, unde era internat Toni. Cadrele medicale le-au confirmat
încă o dată că actorul se află într-o situaţie dificilă, practic, se afla în mâinile lui Dumnezeu.
“Tatălui meu i s-a permis să-l vadă pe Toni, care era conştient. ‘Ce-ai făcut, mă, tata?’ , l-a
întrebat tata pe Toni.‘N-am făcut nimic! Ce să fac? , a răspuns fratele meu. Apoi, tata a ieşit din
salonul unde era internat Toni. Am mai discutat câteva minute cu doctorull care era de gardă. <Îi
vom face câteva teste că să vedem dacă are gripă porcină. Oricum, e greu de grezut că rezultatele
vor ieşi negative. Există sasnse foarte mari să fie intubat şi conectat la un apărat de ventilaţie
mecaica. Acum, cel mai bine e să mergeţi acasă şi să reveniţi mâine. Doar Dumnezeu îl mai
poate salva. Trebuie să vă aşteptaţi la ce e mai rău>, ne-a spus medicul”.
Sursele ulterioare spun că Toni Tecuceanu nu a contractat virusul AH1N1.
Primul indiciu vine de pe blogul personal al Oanei Ioniţă, blonda de la Cronica Cârcotaşilor:
acolo a fost postat un comentariu care a ridicat numeroase semne de întrebare fata de sinceritatea
medicului de la “Matei Balş”.
Comentariul respectiv a fost postat pe blogul Oanei la data de 12 ianuarie 2010
fiind o reacţie la un articol (. “Durerea unui frate…”) scris de Paul Tecuceanu, în care fratele
fostului “cârcotaş” a dezvăluit cele întâmplate în perioada în care Toni a fost internat la “Balş”.
Îl redăm în întregime:

78
 “Bună Oana!Am tot văzut în ultimele zile tot felul de comentarii legate de acest
subiect…..ceea ce îţi voi spune nu este minciuna venind din partea unui cadru medical implicat
direct în acest caz, al lui Tony…pe scurt….sunt studentă la Facultatea de Medicină din
Bucureşti, anul 2…un cadru didactic ce ţine cursuri cu seria noastră a fost de gardă în acea seară
în care a venit Tony la spital…..nu am cum să dau nume……..şi ne-a povestit la un seminar cum
din analize a reieşit faptul că era bolnav de cancer la plămâni plus diabet şi obezitate……….iar
echipa d-nului Streinu a năvălit în spital şi a cerut ca tony să fie mutat sub strictă lui
supraveghere……profesoara s-a luptat cu morile de vânt pentru a spune că Tony suferea şi de
cancer……înclin să o cred pt că este cadru universitar şi nu ar avea de ce să mintă….. totul este
o manipulare!!!!”, este mărturia şocantă a persoanei respective, care a semnat cu pseudonimul
Andreea.
Orele s-au scurs, iar starea de sănătate a lui Toni Tecuceanu s-a agravat, actorul
ajungând în comă controlată. La data de 25 decembrie 2009, acesta a fost intubat, reuşind să
respire doar cu ajutorul aparatelor. Mai mult decât atât, confirmarea îmbolnăvirii “cârcotaşului”
cu virusul gripal AH1N1 a venit destul de târziu şi într-un mod bizar.
“La un moment dat, i-am întrebat pe medici dacă gripă porcină a fost confirmată
în cazul fratelui meu.’I-am luat secreţie şi am trimis probele la Institutul Cantacuzino. În două
zile, vom avea raspunsul‘, mi-au spus doctorii. Cele două zile au trecut şi am adus din nou în
discuţie diagnosticul lui Toni. Spre stupoarea mea şi a tatălui meu, medicii ne-au spus că lui Toni
i s-au făcut două teste, iar rezultatele au fost negative. ‘Deci, nu are porcină!’, le-am spus
cadrelor medicale. ‘Nu putem spune asta! Îi vom mai face un test, iar de această dată, secreţia va
fi luată din altă parte a organismului’ , ne-au transmis medicii”, afirmă Paul Tecuceanu.
Şi, confirmarea a venit. “Medicii ne-au informat apoi, că, cel de-al treilea test a ieşit pozitiv.
Destul de ciudat! Scorul era 2-1, iar acest lucru nu ne dădea pace”, povesteşte fratele lui Toni.
Ciudăţeniile nu se opresc însă aici! Conform declariilor făcute de Paul Tecuceanu şi publicate de
Oana Ioniţă pe blogul www.bebelusaoana.ro purtătorii halatelor albe de la INBI “Matei Balş” au
recunoscut până la urmă că Toni Tecuceanu nu a avut gripă porcină: “Uneia dintre bebeluşele de
la Cronica Cârcotaşilor i s-a spus: ‘Toni Tecuceanu nu are gripă porcină’”.
Asta nu e tot! În ciuda afirmaţiilor făcute de către cadrele medicale, niciunul dintre
apropiaţii artistului nu a contractat virusul. “Răcit fiind, Toni a petrecut foarte mult timp alături
de ‘cârcotaşi’. Bebeluşa Oana chiar s-a hrănit din mâncarea actorului. Au mâncat unul după altul.

79
Au respirat acelaşi aer în maşină. Totuşi, niciunul dintre ei nu s-a îmbolnăvit, deşi medicii au
anunţat că în lume este pandemie”, a mai afirmat fratele actorului în materialul respectiv.

Cazul prezentat mai sus este relevant pentru ceea ce a semnificat gestionarea
problemei gripei porcine de către autorităţile române şi de către mass media.S-au creat ştiri
senzaţionale despre Toni Tecuceanu cu scopul de a vinde mai mult informaţia şi în acelaşi timp
de a vinde şi vaccinul antigripal,care are cu siguranţă şi efecte secundare. Mii de romani au luat
cu asalt centrele de vaccinare împotriva virusului A H1N1 după decesul actorului Toni
Tecuceanu, pus iniţial pe seama complicaţiilor suferite în urma infectării cu acest virus.

Romanii nu ştiu ce să creadă astfel ajung să creadă orice ziarist de televiziune

sau orice ştire senzaţională.Trăind într-o societate în care televiziunea are un rol important în
viaţa omului de rând,acesta îşi ia informaţiile pe care le aude fără a mai face în prealabil o
minimă investigaţie sau cel puţin o analiză a ccea ce se discuta pe posturile de televiziune. Este
foarte simplu să manipulezi omul care nu vede altceva decât televizor. Şi mai simplu când exista
'sincronizare' între toate televiziunile din ţară.Dependenţa de TV devine astfel evidenţă că şi
faptul că publicul roman nu are exerciţiul de a filtra informaţii şi pentru că nu a fost învăţat să-l
aibă, pentru că mass-media nu este interesată de spiritul critic, deoarece acesta nu aduce rating.
Mai mult decât atât însă, aşa cum viaţa pe sticla este mai reală decât viaţa în
realitate, şi moartea pe sticla este mai ameninţătoare decât moartea vecinului. Iar dacă această
moarte pe sticla este a unei persoane publice, moartea devine cu adevărat înfricoşătoare…..
Ca în orice altă ţară de pe planeta populaţia a fost intoxicata cu câte o ştire pe
zi despre gripă porcină. Nu cred că a fost zi fără să fie măcar o ştire pe tema asta.."Intoxicarea" a
venit din rândul tuturor părţilor mediei romaneşti,presa scrisă radio tv.. Însă moartea actorului
Toni Tecuceanu a fost cea care a transformat această "intoxicare" în frică, iar frica în decizia de
a căuta remediul.

80
 Concluzii

O pandemie poate fi definită ca o epidemie globală, aceasta producându-se în

momentul apariţiei unui nou tip de virus, care se răspândeşte în mod similar cu viruşii cunoscuţi.
Deoarece virusul este nou, sistemul imunitar uman va avea imunitate scăzută, sau chiar
inexistentă, în faţa noului virus. Oamenii care intră în contract cu noul tip de virus ar putea astfel
să dezvolte o boală mult mai gravă decât cea provocată de un virus cunoscut. Pandemiile de
gripă sunt determinate de viruşii gripali noi,care s-au adaptat la om.
O pandemie de gripă este un eveniment rar, însă recurent. În secolul trecut au apărut
trei pandemii: "gripă spaniola" din 1918, "gripă asiatică" din 1957 şi "gripă Hong Kong” din
1968. Pandemia din 1918 a ucis un număr de 40-50 milioane de oameni din întreaga lume.
Aceasta pandemie, care a reprezentat un caz excepţional, este considerată a fi una dintre cele mai
mortale boli din istoria omenirii. Pandemiile ulterioare au fost mult mai blânde, cu un număr de
decese estimat la 2 milioane în 1957 şi 1 milion în 1968.
Odată cu apariţia unui nou virus gripal contagios, răspândirea acestuia la nivel
global este inevitabilă. Răspândirea acestuia la nivel mondial poate fi întârziată, prin diferite
măsuri luate de către statele lumii, însă nu poate fi oprită. Globalizarea schimburilor de orice
natură creşte pericolul de combinare şi multiplicare a germenilor patogeni, într-un context
caracterizat de acces inegal la mijloacele de combatere a pandemiei în ţările implicate.
Trăind într-o societate în care mass-media este considerată a patra putere în stat, putem
considera că aceasta a avut un rol important în crearea panicii în rândul populaţiei legată de
pandemiile din ultimul deceniu.
Multe din întrebările legate de aceste pandemii îşi găseau răspunsul în toată mass
media, atât pe internet, sau în diverse ziare şi reviste cât şi toată presa online, dar mai ales prin
intermediul televiziuni contribuind astfel pentru răspândi informaţia în rândul populaţiei cât mai
repede prin ştiri de ultimă oră, actualităţi , reportaje şi dezbateri.De cele mai multe ori
informaţiile din presă au creat o panică în rândul populaţiei,şi aici avem exemplul clar al morţii
actorului Toni Tecuceanu.După ce media a prezentat că motivul morţii sale a fost gripă de tip

81
AH1N1 a urmat o isterie în rândul populaţiei,o mare parte din aceştia luând cu asalt spitalele şi
cabinetele medicilor de familie pentru a se vaccina.
Dacă lucrurile sunt clare în ceea ce priveşte pandemiile din istorie şi anume variolă
ciuma holeră,gripă spaniolă,care au redus considerabil populaţia Terrei,despre recentele
pandemii nu se poate spune acelaşi lucru.Nenumărate controverse au apărut în timpul şi după
terminarea pandemiilor.Numărul mic de victime în comparaţie cu cele înregistrate în secolul
trecut precum şi unele cercetări făcute de către renumiţi biologi au determinat apariţia multor
voci care au susţinut ideea de false pandemii şi de conspiraţii ale căror scop era cresetrea
profitului marilor concerne farmaceutice prin crearea şi distribuirea vaccinurilor.

82
 BIBLIOGRAFIE

A.Lucrări cu caracter general:

1. Cernovodeanu, Paul, Biciul holerei pe pămâmt românesc, Editura Machiavelli,
Bucureşti, 2008
2. Defoe, Daniel, Jurnal din Anul Ciumei, Editura Minerva, Bucureşti, 1980

B.Lucrări cu caracter specific:

1. Cuceru, Marin, Mureşan, Carmen, Bioterorismul si pandemiile - riscuri majore de
securitate in secolul al XXI-lea, Editura Topform, 2010
2. Savu, Constantin, Gripa aviară, Editura Semne, 2006
3. Stefănache, Dorina, Nu Gripa Aviara - ce este? cum se transmite?,Editura Alex-Alex
2008

C.Periodice:

1. HISTORIA, Nr. 98, Februarie 2010

D.Surse de pe internet:

1. www.antena3.ro/externe/gripa-porcina-si-teoria-conspiratiei-o-jurnalista-austriaca-acuza-
oms-si-onu-de-bioterorism-si-tentativa-de-genocid
2. www.jurnale.ro/Pandemiile_de_cium__care_au_schimbat_cursul_istoriei-e4985-
95242.html
3. www.formula-as.ro/2009/887/mica-enciclopedie-as-27/pandemii-11640
4. www.gripaporcina.net
5. www.mediafax.ro
6. voxpublica.realitatea.net/politica-societate/oficial-european-pandemia-de-gripa-porcina-
e-falsa-urmeaza-investigatiile

83
7. www.antena3.ro/externe/oficial-european-pandemia-de-gripa-noua-e-falsa-companiile-
farmaceutice-vor-fi-investigate
8. www.ziare.com/stiri/gripa-porcina/pandemia-conspiratiei-universale-impotriva-rasei-
umane
9. www.ecolife.ro/articole/sanatate/zece-minciuni-gripa-porcina-vaccinuri-virusu
10. apologeticum.wordpress.com/2010/01/11/oficial-pandemia-gripei-porcine-este-falsa
11. www.coolinaria.ro/a/1121/Encefalopatia-spongiforma-bovina-sau-boala-vacii-
nebune.html
12. www.quibono.net/63.html
13. www.viata-libera.ro/articol-Primul_caz_de_gripa_porcina_la_Galati
14. www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Romania
15. www.realitatea.net › ACTUAL › SĂNĂTATE ›

84