e la an la an, de la campanie electorala la alta, rolul Social Media in procesul mobilizator al

votanților a devenit tot mai important. Daca in primii ani, Facebook si Twitter erau unelte destinate
mai mult socializarii, la ora actuala acestea au devenit unelte indispensabile pentru orice partid sau
actor politic, atat in cursa electorala, cat si in afara ei. Mai mult decat atat, in ceea ce priveste
acoperirea, dar si impactul asupra publicului, canalele de comunicare online au devansat mijloacele
tradiționale de comunicare in masa, precum televiziunea, radio-ul sau presa scrisa. In comunicare
politica, Social Media (in special, Facebook si Twitter) au adus noi metode de centralizare si analiza
a emoțiilor publicului, aspecte despre care nu puteam vorbi acum cateva decenii, iar in funcție de
reacțiile predominante generate de utilizatori, strategii de comunicare pot construi mesajele-cheie
care sa deserveasca nevoile reale sau superficiale ale publicului. In Social Media, nu mai vorbim de
publicitate electorala (transmiterea informației catre un public numeros, dar nesegmentat), ci vorbim
despre comunicare personalizata, adica acel proces prin intermediul caruia tendințele de consum
sunt atent analizate, indicatorii-cheie de performanța sunt corelați cu acestia, iar segmentele de
public primesc mesajele ambalate conform interesului manifestat. Lucrarea de fața a fost structurata
pe doua capitole, care abordeaza comunicarea politica personalizata in mediul online, in doua
regiuni si culturi diferite, si anume: Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii. In primul
capitol, intitulat “Social Media si instituțiile Uniunii Europene”, am realizat 3 cercetari privind: (1)
strategia de comunicare pe Facebook a Comisiei Europene, (2) modul in care cele 3 instituții
fundamentale ale Uniunii Europene – Comisia Europeana, Parlamentul Europeana si Consiliul
Uniunii Europene trateaza tema #Brexit pe rețelele lor sociale si, nu in ultimul rand, (3) o analiza
privind campania electorala din Romania pentru alegerile europarlamentare din 2019, in care
principalele 3 partide – Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal si Uniunea “Salvați
Romania” s-au ajutat de forța mobilizatoare a Facebook pentru a genera emoții si pentru a castiga
voturi. In capitolul al doilea, am realizat o analiza a discursului presedintelui Statele Unite ale
Americii, Donald Trump, pe cele doua canale principale de comunicare online, Facebook si Twitter,
pentru a scoate in evidența atat temele folosite in timpul mandatului pe aceste rețele, cat si felul in
care a reusit sa genereze reacții pozitive sau negative in randul publicului online.