Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Sociologie şi Comunicare

Specializarea Comunicare și Relații Publice

Minciuna – adevărul vremurilor noastre

Student(ă): Matei Ana Cristiana

Grupa: 16LF322
Brașov

– Martie, 2023 –
Manipularea prin media
Manipularea reprezintă una dintre principalele forme de abatere de la informarea
obiectivă și are ca scop determinarea unor actori sociali să gândească și să se comporte
într-un mod compatibil cu interesele celui ce a inițiat acțiunea.

Formele generale de manipulare

Pentru a deturna acțiunea și a controla opinia publică, manipularea folosește
mijloace precum persuasiunea și dezinformarea.
Persuasiunea este definită ca o încercare a autorului unui mesaj de a susține o
idee și de a convinge publicul. Persuasiunea nu conține o intenție negativă, în sensul că
nu ascunde fapte, ci subliniază doar faptele favorabile. Este vorba despre forța
argumentului, despre puterea de convingere a vorbitorului și despre modul în care
acesta își exprimă într-o lumină cât mai pozitivă ideile. Cu alte cuvinte, un act de
persuasiune nu implică obligația de a acționa într-un anumit mod, ci de a oferi
argumente logice, emoționale și culturale în sprijinul posibilei asumări a acelui
comportament.
Dezinformarea este o intervenție asupra elementelor de bază ale procesului de
comunicare care modifică în mod deliberat mesajul comunicat pentru a induce în
receptor o anumită atitudine, reacție sau comportament dorit de o anumită entitate
socială.
Mass-media are o influență semnificativă asupra proceselor politice din
societățile contemporane, prin faptul că modelează viziunea publicului asupra
problemelor economice, politice și sociale.
Din ce în ce mai mulți oameni, în special tineri, folosesc rețelele sociale pentru
ceea ce ei percep ca fiind știri mai fiabile. De asemenea, social media este mai ușor și
mai rapid de accesat și, cel mai important, utilizatorii acordă o mare importanță
interactivității create datorită acesteia.
Social media a devenit un mijloc de a modela percepția publică asupra
războiului, dar, în realitate, nu este cea mai fiabilă sursă de știri și poate fi un vehicul
eficient de diseminare a informațiilor false, în special în timp de război.
În plus, nu doar aceste forțe online influențează publicul. În această eră digitală,
majoritatea telespectatorilor și a utilizatorilor de rețele sociale nu sunt consumatori
pasivi de media, ci caută în mod proactiv mass-media care se potrivesc cu opiniile și
convingerile lor politice.

Panica indusă de Orson Welles – „Războiul lumilor”

Manipulare există în toate ramurile mass-media. De multe ori, aceasta este
involuntară. Este cazul redactorului american Orson Welles, care a creat o piesă de
teatru radiofonic despre un grup de extratereştri care voiau să atace Pământul.
Întâmplarea a avut loc în primele decenii ale existenţei radioului, atunci când acesta era
considerat mediu de informare în proporţie de sută la sută, tot ceea ce se difuza fiind
considerat corect, real.
Wells și Mercury Theatre on the Air au difuzat o adaptare radiofonică a
romanului „Războiul lumilor” de H.G. Wells, transformând romanul vechi de 40 de ani
într-o știre falsă despre marțienii care invadează New Jersey. Unii ascultători au
confundat-o cu realitatea și au sunat cu îngrijorare la poliție, la ziare și la posturile de
radio, ceea ce i-a făcut pe mulți jurnaliști să creadă că programul a provocat isterie în
întreaga țară. În dimineața următoare, chipul și numele lui Wells, în vârstă de 23 de ani,
au apărut pe primele pagini ale ziarelor din întreaga țară, împreună cu titluri despre
panica pe care se presupune că emisiunea CBS ar fi provocat-o.
Welles și-a riscat pacea interioară și libertatea pentru a vorbi cu zeci de reporteri,
cameramani și fotografi de știri la o conferință de presă organizată în grabă la sediul
CBS. „Dacă aș fi plănuit să-mi distrug cariera”, le-a spus el mai multor persoane la acea
vreme, „nu aș fi putut merge mai bine” 1. Fiecare reporter i-a adresat aceeași întrebare de
bază: „El a intenționat ca „Războiul lumilor” să provoace panică în rândul publicului
sau nu a anticipat deloc acest lucru?”
Această întrebare avea să îl definească pe Welles pentru tot restul vieții sale, dar
răspunsurile sale au variat pe măsură ce anii treceau, pornind de la pledoarii de
nevinovăție până la sugestia jucăușă că știa ce făcea de la bun început.
Adevărul poate fi găsit doar în ciornele de scenarii demult uitate și în amintirile
colaboratorilor lui Welles, care au surprins poveștile haotice din culisele difuzării:
nimeni implicat în „Războiul Lumilor” nu se aștepta să înșele vreun ascultător, pentru
că a găsit povestea prea improbabilă să fie luată vreodată în serios.
Social Media ca Propagandă- Războiul din Ucraina
1
A. Brad Schwartz (Ed.). The Infamous “War of the Worlds” Radio Broadcast Was a
Magnificent Fluke.
 La 25 februarie 2022, la o zi după ce Rusia a lansat primul său atac asupra
teritoriului ucrainean, rețelele sociale deținute de guvernul rus au răspândit zvonuri
potrivit cărora președintele ucrainean Volodymyr Zelensky ar fi fugit în străinătate.
După ce vestea s-a răspândit, președintele Zelensky a încărcat pe rețelele sociale o
scurtă înregistrare video în care apare în capitala ucraineană, Kiev, afirmând că „suntem
toți aici apărându-ne independența, țara”2. Această dezinformare propagată este un
instrument contemporan important al propagandei în timp de război. Un alt exemplu de
instrument de propagandă este utilizarea faptelor istorice (în acest caz, un război de
agresiune) pentru a le lega de evenimente contemporane. Pe contul său de Twitter,
guvernul ucrainean a publicat o caricatură cu Adolf Hitler punându-și mâna pe fața
președintelui Putin și privind cu mândrie în jos3. Caricatura îl asociază direct pe Putin cu
unul dintre cei mai detestați războinici din istorie, subliniind ororile împărțirii granițelor
cu un guvern rus agresiv.

Cazul Bernie Gores

Dar dezinformarea merge dincolo de portretizările președinților rus și ucrainean.
Știrile false despre războiul de pe teren pot juca un rol în influențarea rezultatelor
conflictelor și pot induce cu ușurință în eroare un public disperat să știe ce se întâmplă.
De exemplu, în februarie 2022, un cont care se autointitula „CNN Ucraina” a afirmat că
un activist pe nume Bernie Gores a fost „prima victimă americană a crizei ucrainene”,
ucis de o „mină de teren plantată de separatiștii susținuți de Rusia”. Tweeturile despre
incident au fost răspândite de sute de mii de persoane pe rețelele de socializare. Cu toate
acestea, pe 16 august, un cont de Twitter neautentic care pretindea că reprezintă biroul
CNN din Afganistan a postat pe Twitter afirmația că un jurnalist american, „Bernie
Gores”, a fost ucis în timpul cuceririi Kabulului de către talibani. Bernie Gores este un
nume fals folosit frecvent în jocurile online ca un efort de a-i determina pe spectatori să
spună insulte rasiale.
Pe Twitter, contul fals CNN Afghanistan care a distribuit prima reclamație a
primit 2.500 de interacțiuni în decurs de 48 de ore, inclusiv peste 500 de retweet-uri,
înainte de a fi suspendat. În aceeași zi cu tweet-ul inițial, două conturi similare care se

2
Channels Television , (25 februarie 2022). ‘We Are All Here,’ Ukraine’s Zelensky Says In
Video From Kyiv. [Video]
3
Amit. , C. (Ed.), (25 februarie 2022). "This Is Not A Meme": Ukraine Tweets Hitler-Putin
Cartoon Amid War.
prezintă drept instituții media populare au împărtășit exact aceeași imagine și declarație.
Ambele conturi au fost suspendate de atunci.
Fotografia „Bernie Gores” folosită în ambele tweet-uri este de fapt o fotografie
a unei personalități din comunitatea jocurilor video care nu se numește Bernie Gores.
Oameni din mediul online cu intenții negative au difuzat în mod repetat fotografia
bărbatului în timpul crizelor globale. Mulți utilizatori de rețele sociale au fost păcăliți de
acest cont fals și au criticat CNN ca și cum ar fi raportat că aceeași persoană a murit în
două războaie diferite.
Demonizarea inamicului
În timpul Primului Război Mondial, la începutul anului 1917, publicațiile
britanice Times şi Daily Mail au informat cititorii cu privire la o fabrică din Germania
care ar fi produs săpun şi margarină din cadavrele căzute pe front. Informațiile erau
prezentate ca provenind din surse anonime, care fuseseră prezente la faţa locului.
Această poveste este una din nenumăratele știri false apărute în timpul războiului.
Se poate observa că acestă tactică este folosită în mod repetat de guvernul
rusesc, care încearcă să influențeze opinia publicului în privința poporului din Ucraina.
De la începerea războiului până în momentul actual , echipa FRANCE 24 Observers a
dezmințit 115 știri false distribuite prin fotografii și videoclipuri online.
Una dintre principalele narative pe care guvernul rusesc o folosește drept motiv
pentru începerea și continuarea războiului este prezența nazismului și a unei ideologi
naziste în Ucraina.
Însuși Vladimir Putin a numit invazia rusă o misiune de „denazificare” în urmă
cu doar un an. Un exemplu foarte puternic în acest sens este cel din timpul Cupei
Mondiale FIFA de la Doha. Un videoclip viral creat exact în stilul programului de știri
Al Jazeera a început să circule. Susținea că fanii ucraineni din Doha împărtășeau
sloganuri și imagini pro naziste prin intermediul graffiti-urilor. Cu toate acestea, Al
Jazeera nu a publicat niciodată acest lucru și videoclipul a fost complet fabricat, deși a
fost un stil de editare foarte credibil și similar cu cel al canalului de știri.
Un alt exemplu este afirmația unui soldat ucrainean care poartă o presupusă
brățară nazistă cu o zvastica pe ea. Aceasta a fost de fapt o imagine reală din prima
linie, dar pentru că a fost distribuită la o calitate atât de slabă și la o rezoluție foarte
scăzută, tocmai asta i-a distorsionat adevăratul conținut. Printr-o căutare mai adâncă, s-a
descoperit că nu era deloc o zvastica. Era de fapt o brățară cu noduri celtice.
 Un videoclip care arată sute de cărți rusești scoase cu lopata din camioane, pe
podea și apoi împachetate a fost vizionat de sute de mii de ori pe rețelele de sociale.
Scena are loc în Ucraina și a stârnit comparații de către pro-ruși cu arderea cărților din
perioada nazistă. În rubrica de știri Adevăr sau Minciună, FRANCE 24 Observers au
produs și contextul din care acea știre a post scoasă. Aceste acțiuni au fost realizate în
scop caritabil, cei de la asociația Voluntarii din Podillia afirmând pe platforma Twitter
că colectează cărți care conțin propagandă rusă. „Oamenii aleg ce cărți aduc. Noi nu
ardem cărți. Noi le reciclăm”.
O altă temă actuală pe care conturile pro-rusești o folosesc este cea a Ucrainei
care a regizat războiul. Un videoclip cu scene din culise ale unui film ucrainean realizat
despre acest război a început să circule. Videoclipul a fost scos din context pentru a
acuza Ucraina că a comis acest act. Această narativă a vizat Ucraina, dar și aliații săi
occidentali.
O altă narațiune principală pe care o vedem este aceea de a glorifica trupele ruse.
Ministerul Rus al Apărării a distribuit un videoclip care arată o rachetă hipersonică
despre care a pretins că a distrus zone din teritoriul ucrainean. Intenția lor a fost să
împărtășească narațiunea că Rusia câștigă, totuși, videoclipul s-a dovedit a fi realizat cu
efecte speciale.
Conturile pro ucrainene au avut tendința de a glorifica eforturile de rezistență ale
Ucrainei sau puterea propriului popor și civili ucraineni. Există două imagini care au
fost distribuite de conturile pro ucrainene. Acesta susțineau că prima imagine înfățișează
o fetiță ucraineană curajoasă de 8 ani, confruntându-se cu un soldat rus pe prima linie. A
doua imagine prezintă un fermier ucrainean care a învins trupele ruse pentru a deturna
un avion de luptă militar. O căutare inversă (reverse image search) a imaginii arată că
aceasta arată de fapt un copil activist palestinian confruntându-se cu un soldat israelian
și a fost de fapt făcută în Cisiordania în 2012. Cea de a doua fotografie s-a dovedit a fi
de fapt de la o paradă militară în Croația datată în 2011.
Un lucru destul de interesant este faptul că informațiile pro ucrainene includ și
acuzații de punere în scenă, dar nu este vorba despre regizarea războiului. Acestea de
fapt, sunt îndreptate către însuși Vladimir Putin pentru a împinge o stare de paranoia în
jurul președintelui rus. Au fost făcute trei afirmații separate de acest tip în ultimul an,
acuzându-l pe președintele Putin că „folosește actori plătiți”4 pentru a juca roluri de
4
JEWERS, C. & STEWART, W. (2 ianuarie 2023). Putin's 'war heroes' are ACTORS: 'Soldiers'
who flanked Russian president in New Year message have repeatedly appeared in his propaganda videos
as sailors, church worshippers and dinner guests.
civili în timpul vizitelor sale oficiale, folosindu-se de fotografii variate în care multe
fețe sunt identice. Acesta a fost de asemenea acuzat că a supraaglomerat și repopulat
puțin mai mult discursurile sale oficiale pentru a reprezenta mulţimea, dar şi propria sa
armată prin utilizarea actorilor.
Tehnicile principale folosite pentru manipulare sunt imaginile scoase din context
din alte evenimente în întregime, de exemplu, clipul din filmul ucrainean dar și
fotografia cu fetița împotriva soldatului israelian. Există și imagini care au fost editate
sau fabricate sau manipulate în întregime, de exemplu videoclipul Al Jazeera care a fost
creat de cineva foarte priceput la editare video. Nu în ultimul rând, există imagini reale
cu descrieri false, ceea ce s-a întâmplat în cazul cu brățara cu zvastica care era de fapt
un nod celtic.
Concluzie
Nu există niciun substitut pentru jurnalismul robust, care este exact, corect,
obiectiv și care împiedică părtinirea și propaganda din raportare. Dacă aceste principii
sunt încălcate, oamenii vor continua să migreze către rețelele sociale, unde își găsesc
mai multă independență. Rețelele sociale se dovedesc din nou și din nou a fi un vehicul
eficient pentru răspândirea dezinformării, mai ales în timpul războiului. Utilizarea
amplificată a propagandei adâncește neîncrederea publicului în mass-media.

WEBOGRAFIE
https://www.smithsonianmag.com/history/infamous-war-worlds-radio-broadcast-was-
magnificent-fluke-180955180/ accesat pe 24.04.2023 la 12:23
https://www.youtube.com/watch?v=WkNiYYzHeDs&ab_channel=ChannelsTelevision
accesat pe 24.04.2023 la 13:41
https://www.ndtv.com/world-news/this-is-not-a-meme-ukraine-tweets-hitler-putin-cartoon-
amid-war-2787108 accesat pe 25.04.2023 la 10:06
https://edition.cnn.com/2022/03/05/politics/fact-check-fake-cnn-ukraine/index.html accesat pe
25.04.2023 la 10:52
https://www.aljazeera.com/news/2022/11/24/fact-check-a-fake-video-of-ukrainian-nazi-fans
accesat pe 25.04.2023 la 11:37
https://www.france24.com/en/tv-shows/truth-or-fake/20230223-yes-some-ukrainians-are-
destroying-russian-books-but-why accesat pe 25.04.2023 la 12:23
https://www.reuters.com/article/factcheck-ukraine-russia-idUSL1N2V31B9 accesat pe
25.04.2023 la 13:28
https://www.dailymail.co.uk/news/article-11591687/Soldiers-flanked-Putin-New-Year-
message-ACTORS.html accesat pe 25.03.2023 la 13:57
https://youtu.be/hTi2nUzyN6c accesat pe 25.04.2023 la 14:29