Document 2009 10-23-6340228 0 Raport Cercetare Cantitativa

Autoreglementarea presei în
România
Cercetare cantitativă
- octombrie 2009 -
Contact
staff@cji.ro
office@mma.ro
Cercetarea face parte din proiectul “Autoreglementarea mass-media din
România”
finanţat de:
Echipa de cercetare
Liana Ganea (expert media ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)

Ioana Avădani (expert media Centrul pentru Jurnalism Independent)
Sorin Tiţa-Călin (sociolog)
Oana Ganea (sociolog ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)
Cătălina Şarpe (sociolog, manager de proiect IMAS);
Monica Alexandru (sociolog, Director Cercetare Cantitativă IMAS);
Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).
Ofelia Tîrcob (sociolog IMAS)
Mulţumiri:
Răzvan Martin, Ionuţ Codreanu, Nicoleta Fotiade, Mircea Toma (ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a
Presei, Ştefan Cândea (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie), Doru Petruţi, Cati Iovan, Alin
Teodorescu (IMAS), George Ene (Clubul Român de Presă) şi tuturor jurnaliştilor care au participat la
această cercetare.
Cuprins
Context ................................................................................................................................................................... 5
Obiective ................................................................................................................................................................ 6
Metodologie ............................................................................................................................................................7
Interpretarea datelor ...............................................................................................................................................9
Valorile jurnaliştilor ................................................................................................................................................ 10
Respectarea regulilor deontologice în practică ..................................................................................................... 16
Importanţa regulilor deontologice în practică ......................................................................................................... 25
Aspecte ale autoreglementării ............................................................................................................................... 35
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice ................................................................................................. 43
Cauzele cele mai frecvente ale încalcării normelor jurnalistice .............................................................................. 46
Soluţii ale creşterii gradului respectării normelor jurnalistice .................................................................................. 49
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei ................................................................................................................ 53
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice ........................................................................................................ 55
Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială ..................................................................................... 58
Grad de cunoaştere ghiduri deontologice ............................................................................................................... 59
Încheierea de contracte de publicitate ..................................................................................................................... 61
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise .............................................................................................................. 61
Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului .........................................................................................65
Transpareţa averilor şi intereselor ........................................................................................................................... 67
Modelele breslei ...................................................................................................................................................... 67
Structura eşantionului .............................................................................................................................................. 72
Context
În ultimii ani, dezbaterile pe teme legate de etica presei și de bunele practici jurnalistice au devenit
tot mai vizibile în spaţiul public, ieşind din spațiul academic şi trecând dincolo de nivelul breslei.
Din ce în ce mai multe voci din public susţin necesitatea unui act jurnalistic “mai curat”, iar reacţia
clasei politice evoluează de la reglementare agresivă, prin lege restrictivă, la socilitări de
autoreglementare, ca alternative viabile la lege. În acest context, eforturile de autoreglementare
ale organizaţiilor din breaslă prind din ce în ce mai mult contur şi consistenţă.
În contextul în care organizațiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media au iniţiat un proces

de comunicare cu celelalte organizaţii importante ale breslei, pentru a dezvolta un mecanism de
autoreglementare, am simţit nevoia de a vedea, în primul rând, care este viziunea la nivelul
jurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelor
procesului de autoreglementare în presă, printr-o cercetare socio-profesională. Cercetarea de față ț
a fost prefaţată de o cercetare calitativă asupra aşteptărilor celorlalţi actori importanţi din spaţiul
public (funcţionari publici, politicieni, oameni de afaceri, activişti din sectorul neguvernamental) faţă
de procesul de autoreglementare în presă.
Vă prezentăm în cele ce urmează datele din raportul de cercetare cantitativă rezultat şi vă invităm
să le interpretaţi şi să le folosiţi în încercarea de a înțelege starea breslei la ora actuală, percepția
jurnaliştilor, a altor profesionişti de media, asupra responsabilităţii meseriei lor şi direcţia în care ar
trebui să se îndrepte ea.
Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

Centrul pentru Jurnalism Independent
5
Obiective
Studiul a vizat investigarea:

valorilor jurnaliştilor
dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice
opiniilor jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei
profesionale
opiniilor cu privire la soluţiile pentru creşterea gradului respectării
deontologiei
opiniilor privind autoreglementarea presei
modelelor etice (persoane) pe care le au jurnaliştii
modului în care poziţia ierarhică, acoperirea geografică (naţional/ local)
şi mediul (tv/radio/presă scrisă) influenţează opiniile şi atitudinile
6
Metodologie (1/2)
1. Populaţia
Jurnaliştii din redacţiile din presa scrisă care au următoarele caracteristici: ziar generalist, de
ştiri, de investigaţie, financiar, economic, cotidian, săptămânal, bisăptămânal, lunar, bilunar –
376 publicaţii (Sursa: Media Fact Book, 2008).
Jurnaliştii din redacţiile din audiovizual care au departament de ştiri şi editorialistică: posturi de
televiziune (265), posturi de radio (276) (Sursa: Consiliul Naţional al Audiovizualului, 2008).
2. Metoda de aplicare a chestionarelor

Interviuri faţă-în-faţă realizate în redacţiile în care lucrează jurnaliştii selectaţi; chestionar cu 18
întrebări, dintre care doar 2 întrebări deschise, CJ12 si CJ18.
Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită
în judeţele Giurgiu şi Argeş).
3. Eşantionul:
- bistadial şi multistratificat, cu respectarea următoarei proceduri:
stratificarea s-a făcut pe 11 regiuni istorico-geografice şi 3 tipuri de mijloace de comunicare
(presă scrisă, radio şi televiziune);
alegerea redacţiilor s-a făcut în mod aleatoriu pentru fiecare strat astfel încât să fie incluse toate
judeţele în eşantion;
la nivelul fiecărei redacţii, au fost realizate între 1 şi 3 interviuri, distribuţia interviurilor cu
jurnalişti bazându-se pe o structură cvasi proporţională dată de numărul de redacţii din judeţ şi
numărul de jurnalişti care au anumite funcţii, conform unor paliere ierarhice stabilite anterior;
7
Metodologie (1/2)
selecţia respondenţilor s-a făcut în funcţie de trei paliere ierarhice:
- Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi;
- Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii;
- Jurnalişti fără atribuţii de conducere.
- 187 de redacţii (la care se adaugă 17 redacţii alocate suplimentar) în 60 de localităţi urbane din
care 6 reprezintă sectoarele Bucureştiului;
- numărul mediu de interviuri realizate în fiecare redacţie: 3;
- mărimea eşantionului - 508 persoane; eroarea maximă de eşantionare: ±4.348%.
Structura eşantionului Nr.

Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi 66
Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali 49
de redacţii, secretari de redacţii
Jurnalişti fără atribuţii de conducere 393
Presa naţională 116
Presa locală 392
Presa scrisă 212
Radio 145
Televiziune 151
În scopul obţinerii unei mai mici erori de eşantionare la nivelul subeşantionului de directori şi
redactori-şefi, numărul acestora a fost supradimensionat. Pentru a compensa disproporţia astfel
rezultată la nivelul eşantionului total, au fost utilizate ponderări.
8
Interpretarea datelor
Graficele prezintă:
a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;
b) răspunsurile primite de la fiecare palier ierarhic în parte, indiferent
dacă au existat sau nu diferenţe semnificative între răspunsurile celor
două categorii;
c) răspunsurile în funcţie de tipul de mediu şi de acoperire georgrafică a
redacţiei in care activează jurnaliştii, acolo unde au existat diferenţe
semnificative statistic între răspunsurile diferitelor categorii de
respondenţi.
9
Valorile jurnaliştilor
Primele 3 valori mentionate de fiecare respondent

Corectitudinea este valoarea menţionată ca importantă de cei mai mulţi dintre
respondenţi (83%), urmată de echidistanţă şi interes public (69%, respectiv
68%).
Jurnaliştii fără funcţii de conducere au menţionat într-un procent mai mare
„reflectarea societăţii în diversitatea ei” ca valoare – 29% dintre ei, faţă de
16% dintre şefii de departamente şi directori.
Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa
menţionării celorlalte valori, atunci când se iau în considerare primele 3 valori
menţionate de fiecare respondent.
Prima valoare menţionată de fiecare respondent

Luând în considerare doar prima valoare menţionată, jurnaliştii fără funcţii de
conducere şi şefii de departamente au menţionat în procent de 37%
corectitudinea, iar 24%, respectiv 27% - interesul public. Valoarea cel mai des
menţionată de către directori a fost corectitudinea (36%), urmată de buna-
credinţă – 24% dintre ei.
10
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor
%, N=508 (slide 1/5)
Respectul fata de viata privata total mentiuni; 16

prima mentiune; 1 Cele mai mici procente
Reflectarea societatii in diversitatea total mentiuni; 26

ei prima mentiune; 4
Interesul public total mentiuni; 68

prima mentiune;
26
Echidistanta total mentiuni; 69
prima mentiune;
22
Corectitudinea total mentiuni; 83
prima mentiune;
36
Buna-credinta total mentiuni; 38 Cele mai
prima mentiune; mariprocente
11
0 20 40 60 80 100
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă
rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)
11
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia
deţinută de respondent) – prima menţiune
%, N=508 (slide 2/5)
4
1
Jurnalisti fara atributii de conducere 37 Reflectarea societatii
24 in diversitatea ei
23
10 Respectul fata de
viata privata
Editori coordonatori, senior editori, 2
2 Corectitudinea
editori, sefi de sectii, sefi de 37
departamente, secretari generali de 27
redactii, secretari de redactii 22
10 Interesul public
5
Directori-media, directori generali, 2 Echidistanta
redactori-sefi, redactori-sefi 17
36
adjuncti 17 Buna-credinta
24
0 10 20 30 40
12 rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)
deţinută de respondent) – total menţiuni
%, N=508 (slide 3/5)
29
17
Jurnalisti fara atributii de 83
conducere 66 Reflectarea societatii in
68 diversitatea ei
37
Respectul fata de viata
16 privata
Editori coordonatori, senior
14 Corectitudinea
editori, editori, sefi de sectii, sefi 84
de departamente, secretari generali 71
de redactii, secretari de redactii 73 Interesul public
41
17 Echidistanta
Directori-media, directori 11
generali, redactori-sefi, redactori- 80
79 Buna-credinta
sefi adjuncti 68
45
0 20 40 60 80 100
deţinută de respondent)
%, N=508 (slide 4/5) Buna-credinţa
Jurnalisti fara atributii de conducere 63 37

Nu mentioneaza
Editori coordonatori, senior editori,
editori, sefi de sectii, sefi de…
59 41
Mentioneaza
Directori-media, directori generali,
redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
56 44
0 20 40 60 80 100
Procentele cele mai
ridicate
Echidistanţa
Jurnalisti fara atributii de conducere 32 68 Nu mentioneaza
Editori coordonatori, senior editori,
26 74
Mentioneaza
30 70
0 20 40 60 80 100
rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)
14
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după tipul de media)
%, N=508 (slide 5/5)
Procentele cele mai

Respectul faţă de viaţa privată ridicate
Televiziune 76 24
Nu mentioneaza
Radio 85 15
Mentioneaza
Presa scrisa 90 10
0 20 40 60 80 100
Respectarea regulilor deontologice în practică
31% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să rectifice o eroare
apărută într-un material jurnalistic.
43% dintre subiecţi consideră că este greu sau foarte greu să verifice o informaţie
din mai multe surse independente; jurnaliştii fără funcţii de conducere spun acest
lucru într-o proporţie mai mică (39%) decât directorii (50%) şi şefii de departamente
(57%)
Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică (34%) decât cei din radio
(43%) şi presa scrisă (47%) că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie
verificată din mai multe surse independente.
15% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să se acorde dreptul la
replică de fiecare dată când se impune. Jurnaliştii din presa locală consideră într-un
procent mai mare (86%) decât cei din presa naţională (78% ) că este uşor să
acorde drept la replică.
33% dintre jurnalişti consideră că este greu sau foarte greu să prezinte punctele de
vedere ale tuturor părţilor implicate într-un subiect. Procentul acestor răspunsuri
este mai mare în rândul jurnaliştilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisă
(31%) şi televiziune (28%).
36% dintre subiecţi declară că este greu sau foarte greu să respecte dreptul la
viaţă privată.
16
- rectificarea erorilor –
% ,N=508 (slide 1/8)
Foarte greu
Greu
Total respondenti 7 24 56 13 Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
Foarte greu
Jurnalisti fara atributii de conducere 7 22 56 14 1
Greu
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi Usor

de sectii, sefi de departamente, secretari…
8 31 51 10
Foarte usor
Directori-media, directori generali, redactori-
sefi, redactori-sefi adjuncti
9 24 59 8 NS / NR
0 20 40 60 80 100
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
17
- verificarea informaţ
informaţiei din mai multe surse independente -
%, N=508, (slide 2/8)
Foarte greu
Total respondenti 6 37 45 12 Greu
Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
39 Diferenţe
semnificative
statistic
Foarte
Jurnalisti fara atributii de conducere 6 33 47 13 greu
57
Greu
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de
sectii, sefi de departamente, secretari generali de 8 49 39 4
Usor
redactii, secretari de redactii
50
Foarte
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, usor
redactori-sefi adjuncti
5 45 36 14
0 50 100
18 CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)
- verificarea informaţ
informaţiei din mai multe surse independente -
%, N=508, (slide 3/8)
Tipul de media: televiziune, radio şi presă scrisă

Diferenţe
semnificative
statistic
Televiziune 34 66
Greu si Foarte
greu
Radio 43 57
Usor si Foarte
Presa scrisa 47 53 usor
0 20 40 60 80 100
Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică decât cei din radio şi presa scrisă că
este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)
19
- acordarea dreptului la replică
replică când se impune -
%, N=508, (slide 4/8)
Foarte greu
Greu
Total respondenti 2 13 60 24
Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
Jurnalisti fara atributii de conducere 2 13 61 23 Foarte greu
Greu
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi
4 8 65 22
Usor

14 48 38 Foarte usor
0 20 40 60 80 100
20
- acordarea dreptului la replică
replică când se impune -
%, N=508, (slide 5/8)
Acoperire locală vs. acoperire naţională
Jurnaliştii din presă locală consideră într-un procent mai

mare decât cei din presa naţională că este uşor să Diferenţe
semnificative
acorde drept la replică statistic
Greu si Foarte
Local 13 86 1 greu
Usor si Foarte usor
National 22 78 NS / NR
0 20 40 60 80 100
21
- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pă
părţilor
implicate în subiect –
%, N=508, (slide 6/8)
Foarte greu
Greu
Usor
Total respondenti 6 27 44 23 Foarte usor
NR/NR
0 20 40 60 80 100
Jurnalisti fara atributii de conducere 5 28 44 22 Foarte greu

Greu
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi Usor
6 27 43 24
Foarte usor
Directori-media, directori generali, redactori- NS / NR
11 24 48 17
0 20 40 60 80 100
22
- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pă
părţilor
implicate în subiect –
%, N=508, (slide 7/8)
Diferenţe
semnificative
Tipul de media: televiziune, radio şi presa scrisă statistic
Televiziune 28 72 1 Greu si
Foarte greu
Usor si
Radio 44 55 1 Foarte usor
NS / NR
Presa scrisa 31 69 0
0 20 40 60 80 100
Jurnaliştii din radio spun într-o proporţie mai mare că este greu şi
foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor
implicate în subiect
23
- respectarea dreptului la viaţ
viaţa privată
privată –
%, N=508, (slide 8/8)
Foarte greu
Greu
Total respondenti 8 28 45 19 Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
Jurnalisti fara atributii de conducere 10 27 43 19

Foarte greu
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi Greu
2 31 47 20 Usor
Foarte usor
5 30 48 17 NS / NR
0 20 40 60 80 100
24
Importanţa respectării în practică a principiilor
deontologice
Cvasitotalitatea jurnalistilor consideră foarte importante sau oarecum importante

principiile jurnalistice.
„Relatarea corectă şi echidistantă a informaţiilor legate de instrumentarea unui
caz sau de derularea unui proces în justiţie” a fost considerată foarte importantă
de cel mai mare procent de respondenţi ( 91%), la polul opus fiind „protejarea
identităţii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenţi).
Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte
importantă sau importantă „protejarea identităţii victimelor accidentelor”, decât
cei din televiziune (89%) şi din presa scrisă (86%).
Nu există diferenţe semnificative statistic între răspunsurile celor trei categorii
ierarhice.
25
Grad de importanţă a principiilor deontologice
% , N=508,(slide 1/9)
partea 1
Să protejeze confidenţialitatea surselor care 87 11 11 Foarte

doresc să rămână anonime important
Oarecum
Să-şi desfăşoare activitatea în interes public 74 23 21 important
Nu prea
important
Să verifice sursele 86 13 11
Deloc
important
Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de 65 28 6 1
interese în care se află
Să respecte regulile on-the-record / off-the- 63 33 31

record
Să includă toate punctele de vedere 70 26 31
0 20 40 60 80 100
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
26
%, N=508, (slide 2/9)
partea 2
Să verifice informaţia din mai multe surse Foarte
82 17 0
independente
important
Să relateze corect şi echidistant informaţiile
91 8 1 Oarecum
legate de instrumentarea unui caz sau de…
important
Să respecte prezumţia de nevinovăţie 81 18 10
Nu prea
important
Să acorde dreptul la replică atunci când este
69 29 10
necesar Deloc
important
Să protejeze identitatea victimelor accidentelor 48 41 9 2
Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în

88 10 10
situaţii traumatizante
Trebuie să difuzeze rapid informaţia 82 17 10
0 20 40 60 80 100
Diferenţe Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare că acest lucru este
semnificative
statistic important sau foarte important, decât cei din televiziune şi din presa scrisă.
27
%, N=508, (slide 3/9)
Să difuzeze rapid informaţia
Foarte important
Jurnalisti fara atributii de conducere 81 18 1
Oarecum
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi… 90 10 important
Nu prea important
Directori-media, directori generali, redactori-… 76 21 3
0 20 40 60 80 100
Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante
Jurnalisti fara atributii de conducere 87 11 10 Foarte important
Oarecum
Editori coordonatori, senior editori, editori,… 90 8 2 important
Nu prea
important
Directori-media, directori generali, redactori-… 91 8 2 Deloc important
80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100
28
% ,N=508, (slide 4/9)
Să protejeze identitatea victimelor accidentelor
Jurnalisti fara atributii de conducere 48 40 9 2 Foarte important
Oarecum
Editori coordonatori, senior editori,… 49 43 8 important
Nu prea important
Directori-media, directori generali,… 42 47 5 6
0 20 40 60 80 100
Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar
Editori coordonatori, senior editori,… 65 35 Oarecum

important
Directori-media, directori generali,… 70 30 Nu prea important
0 20 40 60 80 100
29
% (slide 5/9)
N=508
Să respecte prezumţia de nevinovăţie
Oarecum
Editori coordonatori, senior editori,… 94 6 important
Nu prea important
Directori-media, directori generali,… 77 18 5
0 20 40 60 80 100
Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea
unui caz sau de derularea unui proces în justiţie
Editori coordonatori, senior editori,… 88 12 Oarecum

important
Directori-media, directori generali,… 92 8 Nu prea important
80 85 90 95 100
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)
30
%, N=508, (slide 6/9)
Să verifice informaţia din mai multe surse independente
Oarecum
Nu prea important
Directori-media, directori generali,… 86 12
0 20 40 60 80 100
Să includă toate punctele de vedere
Oarecum
Nu prea important
0 20 40 60 80 100
31
%,N=508, (slide 7/9)
Să respecte regulile on-the-record / off-the-record
Foarte important
Oarecum
Nu prea important
Directori-media, directori generali,… 68 29 2 Deloc important
0 20 40 60 80 100
Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află
Foarte important
Oarecum
Nu prea important
0 20 40 60 80 100
32
%,N=508, (slide 8/9)
Să verifice sursele
Foarte important
Oarecum
Nu prea important
75 80 85 90 95 100
Să-şi desfăşoare activitatea în interes public
Foarte important
Oarecum
Nu prea important
Directori-media, directori generali,… 71 27 Deloc important
0 20 40 60 80 100
33
% , N=508, (slide 9/9)
Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc

să rămână anonime
Foarte important
Oarecum
Nu prea important
0 20 40 60 80 100
34
Aspecte ale autoreglementării
În ceea ce priveşte autoreglementarea în presă, 54% dintre jurnalişti sunt de acord în

foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „nu există persoane suficient de
credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să
judece încălcările deontologiei”.
Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane
credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei.
70% dintre subiecţi sunt de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmaţia „o
lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de
conducere declară acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât şefii de
departamente (68%) şi directorii (54%).
35% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia
„o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”.
35
Aspecte ale autoreglementării – total respondenţi
%,N=508, (slide 1/7)
Diferenţe
Jurnaliştii din presa locală sunt de acord într-o proporţie
semnificative mai mare cu această afirmaţie decât cei din presa cu
statistic
acoperire naţională
Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi
alese într-un organism de autoreglementare a breslei, 20 34 33 13
care să judece încălcările deontologiei
In foarte
Jurnalistul poate incalca dreptul la viata privata al unei mare
14 26 31 29
persoane daca o face in interes public masura
Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui In mare

24 31 30 13
organism de autoreglementare a presei masura
Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care

13 27 35 25
primeşte o informaţie decât acurateţea ei In mica
masura
O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei 14 21 41 22
In foarte
În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de
9 41 37 12 mica
respectat
masura /
Deloc
Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea
5 29 50 15 NS/NR
calităţii actului jurnalistic
O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic 35 35 20 10
0 20 40 60 80 100
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
36
Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor
% , N=508, (slide 2/7)
Diferenţe
“O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic” semnificative
72 statistic
In foarte mare
Jurnalisti fara atributii de conducere 34 38 19 8 masura
68 In mare masura
Editori coordonatori, senior editori, editori,
sefi de sectii, sefi de departamente, secretari 39 29 20 12 In mica masura
generali de redactii, secretari de redactii
54
In foarte mica
Directori-media, directori generali, masura / Deloc
27 27 32 14
0 50 100
“Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic”
In foarte mare
In mare masura
Editori coordonatori, senior editori,…2 29 53 16
In mica masura
Directori-media, directori generali,… 9 38 45 8 In foarte mica
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
37 CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
%, N=508,(slide 3/7)
“În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat”
In foarte mare
In mare masura
Editori coordonatori, senior editori,… 12 39 43 6
In mica masura
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
“O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”
In foarte mare
Jurnalisti fara atributii de conducere 15 17 42 23 2 masura
In mare masura
Editori coordonatori, senior editori,… 6 37 39 14 4
In mica masura
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
38
%, N=508, (slide 4/7)
“Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei”
In foarte mare
In mare masura
Editori coordonatori, senior editori,… 12 31 27 29 2
In mica masura
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
“Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei”
In foarte mare
Jurnalisti fara atributii de conducere 22 32 33 12 1 masura
In mare masura
In mica masura
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
39
%, N=508, (slide 5/7)
“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţa privată al unei persoane dacă o face în
interes public”
In foarte mare
In mare masura
In mica masura
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de

autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”
Jurnalisti fara atributii de conducere 19 34 33 12 In foarte mare

masura
In mare masura
In mica masura
masura / Deloc
NS/NR
0 20 40 60 80 100
40
Aspecte ale autoreglementării – după tipul media,
%, N=508, (slide 6/7)
“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţă privată al unei persoane dacă o face în interes
public”
Televiziune 41 59 In mare masura si

In foarte mare
masura
Radio 30 70
In mica masura si
In foarte mica
masura / Deloc
Presa scrisa 45 55
0 20 40 60 80 100
Jurnaliştii din presa scrisă sunt cei mai dispusi să încalce

Diferenţe
semnificative dreptul la viata privată al unei persoane daca ar face-o în
statistic interes public
41
Aspecte ale autoreglementării – după tipul media
%, N=508, (slide 7/7)
“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de

autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”
Televiziune 59 39 2 In mare masura si

In foarte mare
masura
Radio 59 41 1 In mica masura si
In foarte mica
masura / Deloc
Presa scrisa 47 53
NS / NR
0 20 40 60 80 100
Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa

Diferenţe
semnificative existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism
statistic de autoreglementare a breslei
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (raspuns unic)
42
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice şi
cauzele cele mai frecvente ale încălcării acestor norme
În ceea ce priveşte respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenţi

spun că din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practică.
Răspunsurile nu diferă în funcţie de poziţia pe care o are respondentul în redacţie -
jurnalist cu sau fără funcţie de conducere.
Cauza cea mai des invocată privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de
presiunile politice; 60% dintre respondenţi spun că este una dintre cele mai
frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice
decât cei din presa scrisă.
De asemenea, insuficienta pregătire a jurnaliştilor este o cauză frecventă a
încălcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliştilor din presa cu
acoperire naţională.
Jurnaliştii din presa locală menţionează mai des influenţa patronatului drept cauză
a încălcării deontologiei.
43
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice
%, N=508
Măsura în care sunt respectate normele jurnalistice

In foarte mare
masura
In mare masura
Total respondenti 1 31 60 7 In mica masura
In foarte mica
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
Jurnalisti fara atributii de conducere 2 31 61 7 In foarte mare

masura
Editori coordonatori, senior editori, In mare masura

35 59 6
In mica masura
2 30 61 8 In foarte mica
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
CJ5. Gândindu-vă la activitatea jurnalistică din România, în ce măsură credeţi că sunt respectate normele jurnalistice? (raspuns unic)
44
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice
%, N=508, (slide 1/4)
Partea 1/2 Cauză menţionată mai

frecvent de jurnaliştii din
Presiunile politice 59 radio şi televiziune
Insuficienta pregatire a jurnalistilor 50 Cauză menţionată mai

Presiunile comerciale (audiente, presa cu acoperire
contracte de publicitate)
37 naţională
Influenta patronatului 34 Cauză menţionată mai

presa cu acoperire locală
Opacitatea institutiilor statului 31
Diferenţe
semnificative
statistic
0 20 40 60 80
CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3
45 cauze.(răspuns multiplu)
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice
%, N=508, (slide 2/4)
Partea 2/2
Lipsa de timp 22
Insecuritatea financiara a Cauza menţionată mai

jurnalistilor
20 frecvent de jurnaliştii din
presa cu acoperire locală
Lipsa resurselor financiare si Diferenţe
materiale
18 semnificative
statistic
Insuficienta specializare pe
domenii a jurnalistilor
15
Coruptia jurnalistului 11
0 5 10 15 20 25
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –
după funcţia respondentului
%, N=508, (slide 3/4)
Partea 1/2 60
Presiunile politice 61
50
36
Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate) 37
44
31
Opacitatea institutiilor statului 31 Jurnalisti fara atributii de
36 conducere
18
Lipsa resurselor financiare si materiale 18
15 Editori coordonatori, senior
editori, editori, sefi de sectii,
sefi de departamente,
21 secretari generali de redactii,
Lipsa de timp 27 secretari de redactii
17
Directori-media, directori
generali, redactori-sefi,
16 redactori-sefi adjuncti
Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor 6
26
Diferenta semnificativă statistic între
răspunsul directorilor media şi cel al
jurnalistilor şi editorilor 0 20 40 60 80
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –
%, N=508, (slide 4/4)
Partea 2/2
48
Insuficienta pregatire a jurnalistilor 53
59
20
Insecuritatea financiara a jurnalistilor 24
17
35
Influenta patronatului 33
26
Jurnalisti fara atributii de
conducere
13
Coruptia jurnalistului 6
6
editori, editori, sefi de sectii, sefi
de departamente, secretari
generali de redactii, secretari de
0
redactii
Alta cauza 0
2
redactori-sefi, redactori-sefi
adjuncti
0 20 40 60 80
Soluţii ale creşterii nivelului de respectare a deontologiei şi
posibile sancţiuni
Chiar dacă cea mai des întâlnită cauză a încălcării normelor este legată de
presiunile politice, cea mai des întâlnită soluţie pentru respectarea deontologiei
este pregătirea profesională a jurnaliştilor – 71% dintre respondenţi propun
această soluţie.
Aproape jumătate dintre respondenţi spun că specializarea jurnaliştilor pe
domenii ar fi o soluţie bună pentru creşterea respectării deontologiei.
Aproape 40% spun că o lege a presei este o soluţie viabilă, dar jurnaliştii din
presa cu acoperire naţională menţionează mai rar această soluţie decât cei din
presa locală.
Doar o treime dintre respondenţi văd drept soluţie un cod deontologic al breslei
şi un organism de implementare.
Sancţiunile preferate de respondenţi sunt obligarea la corectarea erorii (73%)
şi obligarea publicării de scuze (42%). Jurnaliştii din presa locală şi cei din
presa scrisă în general sunt mai dispuşi să publice scuze decât cei cu acoperire
naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv). Jurnaliştii fără atribuţii de
conducere preferă într-o proporţie mai mică obligarea la corectarea erorii decât
respondenţii cu funcţii de conducere.
49
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale
– total menţiuni
%, N=508, (slide 1/3) Diferenţe
semnificative
statistic
Pregatirea profesionala a jurnalistilor 71

Specializarea jurnalistilor pe domenii 48
O lege a presei 38
Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare 34 Soluţie mentionată
mai rar de
Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive 33
jurnaliştii din presa
Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor
30 cu acoperire
profesionale
naţională
Un cod deontologic al redactiei 19
O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata
derapajele etice 14
0 10 20 30 40 50 60 70 80
CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3
50 soluţii. (răspuns multiplu)
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale–
%, N=508, (slide 2/3)
18
Un cod deontologic al redactiei 22
20
Un cod deontologic al breslei si un organism de 32

implementare 43
33
51
Specializarea jurnalistilor pe domenii 39
41
34
Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive 35
20
conducere 68
Pregatirea profesionala a jurnalistilor 80
editori, editori, sefi de secti 76
generali, redactori-sefi, 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
redact
soluţii. răspuns multiplu)
51
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale–
%, N=508, (slide 3/3)
O persoana independenta angajata de redactie pentru a 15
constata derapajele etice 10
12
39
O lege a presei 31
44
Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor 29
profesionale 31
38
2
Alta solutie 4
Altă soluţie Frecv.
0
Resurse financiare şi materiale 3
Neimplicarea politicului în media 2 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
O piata economica sanatoasa in care organismele
media sa functioneze ca si orice societate
comerciala pe principii de eficienta 1
Modificarea legilor referitoare la transparenta
institutionala ; adoptarea unor reguli clare
referitoare la publicitatea publica 1
Schimbarea perceptiei faţă de presă 1
Transparenta instituţiilor 1
Timp suficient pt. documentare şi investigaţie 1
Total 10
soluţii. răspuns multiplu)
52
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei
%, N=508, (slide 1/2)
Obligarea la corectarea erorii 73
Obligarea publicarii de scuze 42

O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat Jurnaliştii din presa locală
34 şi cei din presa scrisă în
deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului
general sunt mai dispusi
Amenzi 27 să publice scuze decât
cei cu acoperire naţională
şi cei din alte tipuri de
Alte sanctiuni 3 media (radio şi tv)
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Alte sancţiuni Mentionări
(frecvenţe) Amenzile sunt preferate într-o
Nu trebuie să existe sancţiuni 2 proportie mai mare de jurnaliştii
Concedieri fără drept de angajare în domeniu 8 cu acoperire naţionala şi de cei
Obligarea trustului de media de a angaja din presa scrisă
specialişti 1
Desfacerea contractului de muncă 1
Diferenţe
Raspundere penală 1 semnificative
Ridicarea dreptului de semnatură 1 statistic
CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei
53 prin…? (răspuns multiplu)
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei
%, N=508, (slide 2/2)
Jurnaliştii fără 44
Obligarea publicarii de scuze 34
atribuţii de conducere 44
preferă într-o
proportie mai mică 70
obligarea la Obligarea la corectarea erorii 84
corectarea erorii 76
decat respondenţii cu
O decizie de sanctionare morala a 32
funcţii de conducere
celui care a incalcat deontologia, care 37
sa fie adusa la cunostinta publicului 38
29
Amenzi 24
Jurnalisti fara atributii de conducere 25
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de

3
secti
Altfel 2
4
Directori-media, directori generali, redactori-sefi,
redact
0 20 40 60 80 100
CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei
54 prin…? (răspuns multiplu)
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice
Cei mai multi respondenţi cred că cei mai interesaţi de respectarea eticii
jurnalistice sunt persoanele din conducerea editorială a redacţiei şi mai puţin
patronul ziarului şi publicul – 95% faţă de 79%, respectiv 77%
Ghiduri deontologice
Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai

mult de jumătate dintre respondenţi au declarat că ştiu despre existenţa unui astfel
de document. Jurnaliştii din media cu acoperire naţională spun într-o mai mare
măsură că au un document de politică editorială în redacţii decât cei din media
locală.
Doar jumătate din respondenţi spun că ştiu ghiduri deontologice, iar jurnaliştii fără
funcţii de conducere declară într-o mai mare masură că nu cunosc astfel de ghiduri
decât cei cu funcţii de conducere. Din totalul de menţionări de coduri deontologice,
doar aproximativ o treime sunt nume specifice, restul fiind menţionări generice.
55
%, N=508, (slide 1/2)
Toţi respondenţii
Publicul dvs. 42 35 16 6 In foarte mare masura
In mare masura
Conducerea editorială a redacţiei dvs. 57 36 51
In mica masura
Patronul dvs. 39 40 13 5 In foarte mica masura /
Deloc
NS/NR
0 20 40 60 80 100
După funcţia respondentului – Publicul dvs.
Jurnalisti fara atributii de… 41 35 18 5 In foarte mare

masura
In mare masura
Editori coordonatori, senior… 49 29 12 8
In mica masura
Directori-media, directori… 33 50 8 8 In foarte mica
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (răspuns unic)
56
%, N=508, (slide 2/2)
După funcţia respondentului – Patronul dvs.
Jurnalisti fara atributii de… 37 42 13 6 2 In foarte mare

masura
In mare masura
Editori coordonatori, senior… 49 33 14 4
In mica masura
Directori-media, directori… 38 38 14 3 8 In foarte mica
masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
După funcţia respondentului – Conducerea editorială a
redacţiei dvs.
Jurnalisti fara atributii de… 51 40 61 In foarte mare

masura
In mare masura
Editori coordonatori, senior… 71 27 2
In mica masura
Directori-media, directori… 65 30 2 In foarte mica

masura / Deloc
0 20 40 60 80 100
57 CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (raspuns unic)
Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială
%, N=508
Toţi respondenţii
- Mai multe răspunsuri pozitive în rândul

Nu; 42 jurnaliştilor din media cu acoperire
naţională
Da; 56 - Mai puţine răspunsuri pozitive în rândul
Diferenţe
semnificative jurnaliştilor din presă scrisă
statistic

Editori coordonatori, senior editori,… 55 43 2
Da Nu NS/NR 0 20 40 60 80 100
CJ10. Redacţia dvs. are un document de politică editorială, adică un un document intern care prezintă misiunea, viziunea, principiile,
58 valorile unei companii de media? (raspuns unic)
Grad de cunoaştere ghiduri deontologice
%, N=508
Toti respondenţii
Nu; 48 Da; 52 Jurnaliştii fără funcţii de conducere

Diferenţe
semnificative cunosc într-o mai mică masură
statistic
ghiduri deontologice

Editori coordonatori, senior editori,… 61 37 2
Da Nu NS/NR 0 20 40 60 80 100
CJ11. Cunoaşteţi ghiduri / coduri de norme deontologice care să reglementeze practica jurnalistică? (răspuns unic)
59
Ghiduri deontologice enunţate de respondenţi
N=263 (persoanele care au spus că ştiu coduri deontologice)
Coduri enunţate de respondenţi Menţionări Coduri enunţate de respondenţi Menţionări
(frecvenţe) (frecvenţe)
cod deontologic generic/ neidentificat 69 codul Uniunii Jurnaliştilor Maghiari 5

enunţarea unor principii deontologice, nu al
cod Societatea Română de Radiodifuziune 5
unui cod 52
bibliografie specifică, literatura de specialitate nume organizatie media 5
/cursuri 46
codul Uniunii Ziaristilor Profesionişti 4
legi 45
cod deontologic neidentificat Germania 3
codul Clubului Român de Presă 36
cod deontologic neidentificat Franţa 2
cod şi lege Societatea Româna de Televiziune 18
cod Reuters 2
codul deontologic intern al ziarului / al redactiei
din care fac parte 15 codul MediaSind 2
codul Convenţiei Organizatiilor de Media 14 cod deontologic neidentificat Anglia 1
ghidul Realitatea TV 1
cod BBC 12
codul Agenţiei France Presse 1
codul Asociaţiei Jurnaliştilor din România 8
codul Agerpres 1
cod deontologic neidentificat Europa 6
codul MediaSind 1
60 CJ12. Care sunt codurile deontologice pe care le cunoaşteţi? (răspuns multiplu)

Implicarea jurnaliştilor în încheierea de contracte de
publicitate
31% dintre respondenţi spun că sunt implicaţi în încheierea de contracte de

publicitate. Din totalul celor care nu au funcţii de conducere, un sfert dintre ei
spun că sunt în continuare implicaţi activ în acest demers.
Jurnaliştii din presa locală si cei din radio spun că sunt implicaţi in mai mare
măsură în încheierea de contracte de publicitate.
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise
Întrebaţi dacă există subiecte interzise în redacţii, 17% dintre respondenţi

reclamă acest lucru.
Mai puţin de jumătate spun că nu au avut diferenţe de opinie cu superiorii pentru
publicarea unui articol; 41% dintre respondenţi spun ca au invocat norme
deontologice în sprijinul materialului lor, iar dintre aceştia doar un sfert spun că
acest lucru nu a ajutat.
61
Încheierea de contracte de publicitate
%, N=508, (slide 1/2)
Toti respondenţii
Da; 31 În mod evident, jurnaliştii sunt mai puţin

Diferenţe
semnificative implicati în incheierea de contracte de
statistic publicitate. Totuşi, 25% dintre ei declară
Nu; 69 că activitatea lor implică şi acest lucru

Editori coordonatori, senior editori,… 39 61
Da Nu 0 50 100
CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (răspuns unic)
62
Încheierea de contracte de publicitate
% N=508 (slide 2/2)
Local 36 64
National 15 85 Jurnaliştii din presa locală

şi cei din radio spun că
Da Nu sunt implicati în mai mare
0 50 100 masură în contracte de
publicitate
Diferenţe
semnificative
Televiziune 30 70 statistic
Radio 43 57
Presa scrisa 24 76
Da Nu
0 50 100
CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (raspuns unic)
63
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise
% N=508
Toţi respondenţii
Da; 17
Nu; 83
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi

de secti
10 90

sefi, redact
17 83
Da Nu 0 20 40 60 80 100
CJ14. În prezent, în redacţia dvs. există subiecte interzise? (răspuns unic)

64
Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului
scris
% N=508
Nu am avut
diferente de Toţi respondenţii
Da, am
opinii cu
invocat; 41
superiorul
meu; 43
Nu, nu am
invocat; 16

conducere
37 17 46 Da, am invocat

editori, editori, sefi de secti
55 12 33 Nu, nu am invocat
generali, redactori-sefi, redact
41 15 44 Nu am avut diferente de
opinii cu superiorul meu
0 50 100
65 CJ15. In cazul unor diferenţe de opinii cu superiorul dvs. aţi invocat normele deontologice în sprijinul materialului dvs.? (răspuns
unic)
Măsura în care invocarea normelor deontologice a ajutat la
publicarea materialelor In foarte mica In foarte
In mica masura / mare masura;
%, N=201 masura; 21 Deloc; 6 19
Toţi respondenţii
In mare
masura; 53
Jurnalisti fara atributii de In foarte mare masura

conducere
19 52 23 6
In mare masura
Editori coordonatori, senior In mica masura
editori, editori, sefi de secti
19 56 19 7 In foarte mica masura / Deloc
generali, redactori-sefi, redact
22 63 15
0 50 100
CJ16. Gândindu-vă la aceste situaţii, în ce măsură v-au ajutat normele deontologice să obţineţi aprobarea pentru a publica materialul
66 dvs.? (raspuns unic)
Transparenţa averilor şi intereselor
Aproape toţi respondenţii sunt împotriva declarării averilor către şeful redacţiei şi
mai mult de trei sferturi împotriva declarării publice a averilor.
Ceva mai mult de jumătate dintre ei sunt de acord să îşi facă publice interesele
(participări la firme, interese comerciale etc.)
Modele pentru mediul jurnalistic
O treime dintre respondenţi îl numesc pe Cristian Tudor Popescu drept model

pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Acesta
este urmat la diferenţă mare de procente de Ion Cristoiu şi Robert Turcescu (cu 12
%) şi Mircea Badea şi Emil Hurezeanu cu 10 procente. Procente peste 5% mai
înregistrează Marius Tucă şi Andreea Esca. Ceilalţi jurnalişti menţionaţi au
procente de sub 5%.
14% dintre respondenţi spun că nu există persoane care să fie date drept exemplu
de urmat pentru respectarea normelor etice.
67
Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %
N=508 (slide 1/3)
Să-şi declare public interesele

(participări la firme, interese Nu; 60 Da; 40
comerciale)
Să-şi declare interesele (participări la
firme, interese comerciale) către şeful Nu; 56 Da; 44
redacţiei
Nu
Să-şi declare public averile Nu; 77 Da; 23 Da
Să-şi declare averile către şeful

Nu; 92 Da; 8
redacţiei
0 20 40 60 80 100
CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

68
Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %
N=508 (slide 2/3)
Să-şi declare averile către şeful redacţiei

Editori coordonatori, senior… 90 10 Nu Da
Directori-media, directori… 83 17
0 20 40 60 80 100
Să-şi declare public averile

0 20 40 60 80 100
69 CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

Transparenta averilor şi intereselor – total respondenţi %
N=508 (slide 3/3)
Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful redacţiei

0 20 40 60 80 100
Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese comerciale)

0 20 40 60 80 100
70 CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)
Modele pentru mediul jurnalistic
%, N=508
Cristian Tudor Popescu 34

Nu stiu/ Nu sunt/ Nu cunosc / Niciun model de urmat in
14
domeniu
Ion Cristoiu 12
Robert Turcescu 12
Mircea Badea 10
Emil Hurezeanu 10
Andreea Esca 6
Marius Tuca 6
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Notă: restul menţionărilor au înregristrat procente de sub 5%
CJ18. Vă rog să numiţi doi jurnalişti care reprezintă modele pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale.
71 Vă rog să vă referiţi la jurnalişti cu vizibilitate publică, reprezentativi la nivel naţional, nu la nivel local. (răspuns multiplu)
Structura eşantionului
%, N=508 (slide 1/3)
Gen Vârsta 60 ani si

peste; 1%
45-59
ani; 9%
Masculin; 18-29 ani;

Feminin; 45% 45%
55% 30-44 ani;
45%
72
%, N=508, (slide 2/3)
Tip media
Televiziune; 30%
Presa scrisa; 42%
Radio; 29%
73
%, N=508, (slide 3/3)
Directori-media, Funcţia respondentului Editori

directori generali, coordonatori, senior
redactori-şefi, editori, editori, şefi
redactori-şefi de secţii, şefi de
adjuncţi; 13% departamente,
secretari generali de
redacţii, secretari de
redacţii; 10%
Jurnalişti fără
atribuţii de
conducere; 77%
74
% N=508
Educaţie
Doctorat; 1% Şcoală
postliceală sau
Curs de colegiu; 3%
specializare sau Liceu; 9%
Facultate
master ; 14% neterminată;
8%
Învăţământ
superior; 65%
75

Document 2009 10-23-6340228 0 Raport Cercetare Cantitativa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document 2009 10-23-6340228 0 Raport Cercetare Cantitativa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autoreglementarea presei în

Liana Ganea (expert media ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)

În contextul în care organizațiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media au iniţiat un proces

Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

Studiul a vizat investigarea:

2. Metoda de aplicare a chestionarelor

Structura eşantionului Nr.

Primele 3 valori mentionate de fiecare respondent

Prima valoare menţionată de fiecare respondent

Respectul fata de viata privata total mentiuni; 16

Reflectarea societatii in diversitatea total mentiuni; 26

Interesul public total mentiuni; 68

Jurnalisti fara atributii de conducere 63 37

Procentele cele mai

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi Usor

Tipul de media: televiziune, radio şi presă scrisă

Jurnalisti fara atributii de conducere 2 13 61 23 Foarte greu

Directori-media, directori generali, redactori-

Acoperire locală vs. acoperire naţională

Jurnaliştii din presă locală consideră într-un procent mai

Usor si Foarte usor

Jurnalisti fara atributii de conducere 5 28 44 22 Foarte greu

Jurnalisti fara atributii de conducere 10 27 43 19

Cvasitotalitatea jurnalistilor consideră foarte importante sau oarecum importante

Să protejeze confidenţialitatea surselor care 87 11 11 Foarte

Să respecte regulile on-the-record / off-the- 63 33 31

Să includă toate punctele de vedere 70 26 31

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în

Trebuie să difuzeze rapid informaţia 82 17 10

Să difuzeze rapid informaţia

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante

Jurnalisti fara atributii de conducere 87 11 10 Foarte important

Să protejeze identitatea victimelor accidentelor

Jurnalisti fara atributii de conducere 48 40 9 2 Foarte important

Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar

Jurnalisti fara atributii de conducere 70 27 2 Foarte important

Editori coordonatori, senior editori,… 65 35 Oarecum

Jurnalisti fara atributii de conducere 78 20 1 Foarte important

Jurnalisti fara atributii de conducere 92 7 1 Foarte important

Editori coordonatori, senior editori,… 88 12 Oarecum

Să verifice informaţia din mai multe surse independente

Jurnalisti fara atributii de conducere 81 18 1 Foarte important

Jurnalisti fara atributii de conducere 68 28 4 Foarte important

Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află

Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc

În ceea ce priveşte autoreglementarea în presă, 54% dintre jurnalişti sunt de acord în

Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui In mare

Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care

O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic 35 35 20 10

“În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat”

“O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”

“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de

Jurnalisti fara atributii de conducere 19 34 33 12 In foarte mare

Televiziune 41 59 In mare masura si

Jurnaliştii din presa scrisă sunt cei mai dispusi să încalce

“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de

Televiziune 59 39 2 In mare masura si

Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa

În ceea ce priveşte respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenţi

Măsura în care sunt respectate normele jurnalistice

Total respondenti 1 31 60 7 In mica masura

Jurnalisti fara atributii de conducere 2 31 61 7 In foarte mare

editori, sefi de sectii, sefi de…

Partea 1/2 Cauză menţionată mai