PRIMA CARTE, TABLITE CUNEIFORME • Aparitia cartii este legata de suporturile scrierii. Un foarte vechi suport al cartii, argila, era folosit în Mesopotamia, chiar din mileniul al III-lea î.Hr.; se trasau caractere în tablitele de argila înca moi si umede, cu ajutorul unui instrument triunghiular; apoi aceste tablite se coceau în cuptor pentru a le întari. S-au gasit la Nippur, în regiunea Sumerului, tablite provenind din mileniul al III-lea î.Hr.; 22 000 de tablite datând din secolul al VII-lea î.Hr. au fost descoperite la Ninive, apartinând bibliotecii si arhivelor regilor Asiriei. Fabricarea cartilor era organizata; templele din Babilon si Ninive aveau deja ateliere cu CARTEA EGIPTENILOR, PAPIRUSUL • Papirusul este un material asemanator cu hârtia, produs din planta Cyperus papyrus, pe care se scria în perioada Antichitatii, în special în Egipt. • Cartea din papirus se prezenta sub forma unui sul alcatuit din foi lipite unele în continuarea celorlalte, adesea în numar de zece. Lungimea medie a unui sul era de la 6 pâna la 10 metri, dar papirusul Harris (cronica a domniei lui Ramses al III-lea) depaseste 40 de metri. Cea mai mare parte a cartilor din papirus care ne-au ramas din vechiul Egipt au fost gasite în morminte; lânga corpuri se depuneau texte sacre, rugaciuni, pentru a proteja sufletele defunctilor în peregrinarile lor; aceasta este originea „Cartii mortilor ”, cunoscuta chiar de la începutul celui de-al II-lea mileniu. Acest text, devenit traditional, era fabricat în serie de catre preoti. Exemplarele erau mai mult sau mai putin ilustrate, dupa calitatea defunctilor carora le erau destinate. H Â RT I A , I N V E N T I A C H I N E Z I L O R
•Hârtia sau pasta de hârtie este inventia
chinezilor. Primele materialele de baza au fost cânepa, tesatura si bumbacul, toate fiind amestecate cu apa, tranformate într-o pasta care era întinsa pe foaie. În Europa hârtia a ajuns abia în anii 1100. Dupa aparitia hârtiei, suportul de scriere a fost manuscrisul. Fata de pergament, hârtia era mult mai ieftina. În timp, pergamentul a ajuns sa fie folosit pentru manuscrisele de lux, iar hârtia pentru cele obisnuite.Cartile erau scrise de copisti, de regula membrii ai comunitatii de calugari, iar munca pe care o presupunea scrierea unei carti însemna un efort foarte mare. ” GUTENBERG, I N V E N TAT O R U L T I PA R U L U I • Johannes Gensfleisch, cunoscut sub numele de Gutenberg, dupa o mica proprietate la tara a familiei sale, s-a nascut la Mainz, într-o familie înstarita, care juca un rol de seama în micul oras de pe Rin. Dupa o copilarie despre care nu stim mare lucru, dar despre care putem presupune ca a fost relativ lipsita de griji, odata ajuns la vârsta adolescentei, Gutenberg a trebuit sa asiste la confruntarile civile din orasul sau natal între vechile familii patriciene si breslele mestesugaresti în ascensiune. Tatal sau, Friele Gensfleisch, a trebuit sa plece în exil între anii 1411-1413. Acelasi lucru s-a întâmplat si cu tânarul Johannes Gutenberg în anul 1428, când a trebuit sa se refugieze la Strasbourg. Aici, Gutenberg, a carui familie fusese implicata la Mainz în emisiunile monetare locale, a intrat în rândurile breslei mesterilor care prelucrau metalele. Câtiva ani mai târziu, probabil prin 1444, în urma mortii fratelui sau, Gutenberg s-a întors la Mainz, unde îsi continua experimentele tehnice, pe care le orienteaza ferm în directia tiparirii unor texte scrise. MULTUMESC PENTRU ATENTIE
Cristian, Elena. Din colecţia de cărţi rare : [Expoziţie on-line] / Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat ``Alecu Russo`` din Bălţi ; realizat: Elena Cristian, Svetlana Cecan ; red. resp.: Elena Harconiţa. - Bălţi, 2017.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi