prezentul lui, poate fi citit şi trăit din fotoliu. Înseşi proiectele de viitor se vor ivi din semnele aşternute pe pagina albă: muntele merge la Mohamed. (Albert Flocon) • Societăţi ORALE / Societăţi ale SCRIITURII;
• Tipuri de MEMORIE aferentă;
• Funcţii ale SCRIITURII.
Cartea ca obiect • Presupune materia din care este alcătuită; • Tehnica de producţie; • Felul în care este asamblată; • Strategiile de difuzare; • Instituţiile în care este păstrată; • Mobilierul pe care îl presupune lectura în funcţie de dimensiunile cărţii; • Modurile de valorizare a ei; • Spațiile specifice lecturii; • Tipurile diferite de lectură etc. “Suporturi” pentru scris Tăbliţe de argilă (în lumea sumero- babilobiană); Papirus (la egipteni); Tăbliţe de ceară sau de lemn; Piei de animal; Pietre; frunze de palmier; scoarţă de copac; carcasă de broască ţestoasă; Mătase, ţesături etc. Tăbliţă cu scriere cuneiformă Tăbliţă datând din anul 2360 î. Hr. şi instrumente de scris Portrete de la Pompei, sec. I d. Hr. • Primele tăbliţe cu pictograme au fost descoperite în jurul oraşului URUK (liste de grâne, liste de animale, un fel de contabilitate a templului din Uruk).
• Alte tăbliţe înregistrează ordinea socială
din Sumer (de ex.: comunitatea religioasă a templului din Lagash număra 18 brutari, 31 de făcători de bere, 7 sclavi, 1 fierar etc). Exemple de PICTOGRAME
• O pasăre şi un ou situate alături semnifică
FECUNDITATEA; • 2 linii întretăiate, DUŞMĂNIA; • 2 linii paralele, PRIETENIA.
• Fiecare semn putea să trimită la mai
multe realităţi (ex: semnul pentru picior putea să se citească prin: „a merge”; „a sta în picioare”; „a transporta”, în funcţie de context). • 600 de semne diferite pe care scribii trebuie să le memoreze.
• La început, semnele trimiteau la lucruri
sau la fiinţe; o revoluţie considerabilă s-a petrecut atunci când semnele au trimis la sunetele cuvintelor din limba vorbită (regula fonetismului). • Una dintre cele mai mari colecţii de tăbliţe cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei.
• În jurul anului 650 î. Hr., el a luat hotărârea
să înfiinţeze o bibliotecă la Ninive. În acest scop, şi-a trimis scribii să adune tăbliţe de la toate templele din Babilonia. Cyperus papirus, planta din care se obţine papirusul • PAPIRUSUL – fabricat din planta cu acelaşi nume care creşte în Valea Nilului (este folosit în acest scop din sec. III î. Hr.).
• Monopol de stat, papirusul a fost exportat
încă din mileniul III î.Hr în tot bazinul mediteraneean.
• Egiptenii considerau scrisul un dar de la
zeul Toth (scriitura era de esenţă divină);
• Un scrib se pregătea timp de 12 ani pentru
această meserie. Statuete de scribi din Egiptul antic (sec. III î.Hr.) Scrib egiptean, statuetă păstrată în Muzeul din Luxor Papirus conţinând fragmente din Cartea morţilor Scrierea în China
• Apare în mileniul II î.Hr., este codificată în
jurul anului 1500 î.Hr. şi devine sistem coerent între anii 200 î.Hr. şi 200 d.Hr.;
• Spre deosebire de Egiptul actual şi
Mesopotamia contemporană (Irak), care au înlocuit scrierea hieroglifă şi cuneiformă cu scrierea arabă, China a păstrat scrierea ei iniţială. Originea scrisului în China antică • Trei împăraţi ar fi la originea scriiturii chineze, primul – Huang-Che (sec. XXVI î.Hr.) ar fi descoperit scriitura după ce ar fi studiat corpurile celeste şi amprentele păsărilor şi ale animalelor;
• Hârtia ar fi fost inventată de ministrul Ts’ai
Louen în anul 105;
• Cerneala era fabricată în funcţie de resursele
locale (sec. V – din răşină de pin, sec. X – negreala de la lampa cu ulei etc). • Dificultatea limbii şi a scriiturii chineze constă în faptul că un singur sunet poate să însemne, în funcţie de rostire şi grafie, mai multe lucruri.
24 de sunete (17 consoane şi 7 vocale). Majuscule / Minuscule în scrierea greacă • Majusculele erau folosite atunci când se scria pe piatră; minusculele când se scria pe papirus sau pe tăbliţe de ceară;
• Scrierea greacă a fost larg difuzată datorită
creştinismului bizantin şi a stat la baza a 4 familii de scriitură, de alfabet: CHIRILIC, GEORGIAN, LATIN şi COPT. • F. multe texte s-au pierdut definitiv sau ni se păstrează doar prin intermediul unor copii târzii (ex: SOFOCLE a compus 123 de tragedii, din care ne-au parvenit doar 7).
• Textele lui PLATON ni se păstrează doar în
copii-manuscrise târzii, datând din veacul al IX-lea d. Hr. • BIBLION (gr.) – „carte” < BIBLOS – „papirus”;
• LIBER (lat.) – „scoarţă de copac”;
• VOLUMEN (lat.) – carte sub formă de rulou;
• Primele cărţi se prezintă sub forma rulourilor
prinse pe beţe de lemn sau de fildeş (puteau atinge o lungime de 12-15 m, textele erau copiate aici pe coloane înalte de 25-45 de cm). Portret de bărbat de la Fayum Ferpar de sec. XV, sub formă de rulou (Gent, Belgia) CODEX-ul • La începutul erei noastre, forma cărţii se schimbă, se trece de la rulouri (VOLUMEN) la CODEX (un ansamblu de caiete cusute împreună). Pe CODEX, spre deosebire de VOLUMEN, se poate scrie faţă/verso.
• Folosirea codexului se generalizează în sec.
II-IV, iar triumful acestui nou tip de carte se datorează apariţiei PERGAMENTULUI (confecţionat din piele de animal – oaie, capră, viţel). Scriptorium-ul mănăstirilor medievale Călugări copişti într-un scriptorium medieval Dulap cu etajere pentru păstrarea codicelor Codex Aureus din Lorsch Codex Cumanicus Filă de manuscris enluminat din Carmina Burana, Roata Vieţii Filă dintr-un codice mayaş Caracterul misterios al scriiturii (considerată de esenţă sacră) Scrierea în America precolumbiană
• Ni s-au păstrat doar 3 codice ale civilizaţiei
maya, toate posterioare sec. al XI-lea;
• Se scria pe piele de cerb sau de jaguar sau pe
hârtie confecţionată din scoarţă de smochin;
• Tratează subiecte de astronomie, cronologie,
istorie;
• Hârtia făcea parte din tributul anual după
cucerirea mayașilor de către spanioli. Gutenberg şi Biblia tipărită la 1450 O pagină dintr-o Biblie tipărită de Gutenberg Respingerea tiparului la răscrucea dintre sec. XV şi sec. XVI • Tiparul corupe textele, puse în circulaţie în ediţii lucrate în grabă şi pline de greşeli; corupe spiritele răspândind scrieri imorale şi eretice.
• “Est virgo hec penna, meretrix est
stampificata.” (Pana este o fecioară, tiparul o târfă). Tipografie de sec. XVI Atelier tipografic Colportorul de cărţi Surse pentru o istorie a scriiturii / a lecturii • Descoperirile arheologice, • Iconografia, • Inventarele de bunuri (testamentele), • Bibliotecile păstrate, • Scriptoriile mănăstirilor care s-au conservat, • Papirusurile, codicele, manuscrisele etc. conservate.