Sunteți pe pagina 1din 5

Cretinismul este o religie prin excelen mrturisitoare i public; urmnd lui

Hristos cretinilor li se cere, la rndul lor, s in mrturisirea i s dea rspuns


oricui le cere socoteal despre credina lor.n Romnia, pn la momentul
adoptrii "Legii instruciunii publice" din 1864, nvmntul s-a desfurat
aproape exclusiv n cadrul Bisericii. Primele coli i tiprituri din Romnia au fost
lucrarea Bisericii, iar operele artistice reprezentative i momentele istorice
cruciale au pus n eviden rolul Bisericii n crearea, pstrarea i transmiterea
valorilor naionale de ordin spiritual, moral i cultural. Marele istoric Nicolae Iorga
spunea c structura noastr sufleteasc este fcut din Ortodoxie tot att ct
este fcut din sngele originii noastre daco-romane. Ca nvtor, Mntuitorul a
nvat pe oameni tot ceea ce trebuie s tie i s fac pentru a se mntui,
propovduind nvtura Sa peste tot locul, n orice timp i cu orice prilej. Aceast
misiune a nvrii este ncredinat de ctre Mntuitorul Sfinilor Si Ucenici i
Apostoli i prin ei tuturor urmailor lor pn la sfritul veacurilor.Dac n veacul
apostolic ncretinarea se fcea n mas, graie puterii i darului Sfinilor Apostoli,
odat cu trecerea timpului i cu rspndirea cretinismului n lume s-a simit
nevoia unei catehizri sistematice. Ca prim temei al catehizrii gsim
aprofundarea Simbolului credinei.Dup ce Sfnta Tain a Botezului a nceput s
fie administrat copiilor, instituia catehumenatului a nceput s se piard ncetul
cu ncetul, Biserica ndeplinindu-i misiunea nvtoreasc n alte forme.colile
catehetice aprute ntre secolele II i V i-au nsuit o inut tiinific i o metod
de activitate sistematic n vederea pregtirii unor generaii de cretini care s
poat rspunde la atacurile pgne.Din secolul IV, n interiorul Bisericii se
organizeaz monahismul, care va deveni i o instituie de cultur i educaie
religioas. Mnstirile devin adevrate focare de spiritualitate i adevrate centre
de educaie religioas. Trebuie s specificm c aceste coli mnstireti au luat
fiin att n Rsrit ct i n Apus. n aceste coli Religia nu era singura materie
predat. Se predau i alte obiecte de nvmnt, ns n spirit religios cretin. n
acest fel, ntregul nvmnt este aezat pe temeiuri cretine, modelul acestor
coli mnstireti fiind preluat i de ctre colile parohiale. De pe vremea
apostolilor, Biserica a dezvoltat o misiune sociala de intrajutorare a crestinilor
saraci. Sunt vestite colectele de care pomenteste Sf. Apostol Pavel in epistolele
Sale. Mai apoi peste vreo 300 de ani, Sf. Vasile cel Mare dezvolta mai mult
aceasta misiune sociala, formand asanumitele Vasiliade. Vasiliadele erau niste
camine pentru copii, orfani si pentru vaduve (mai bine spus locuinte) dar si
spitale, scoli si puncte sanitare. Astfel, Sf. Vasile cel Mare a dezvoltat in jurul
Bisericii sale, un adevarat orasel.Modelul Sf. Vasile cel Mare l-a urmat de-a lungul
anilor intreaga Biserica Ortodoxa.Biserica Ortodoxa Romana ca organizare
teritoriala de Patriarhia a aparut in anul 1925, 4 febr. Pana atunci Biserica a fost
organizata in Mitropolii si Episcopii sub obladuirea directa a Patriarhiei Ecumenice
a Constantinopolului.Aparitia invatamantului romanesc in tara noastra este strict
legata de Biserica Ortodoxa!In Biserica Ortodoxa, in manastirile noastre stravechi
au trait oameni cu o cultura mai vasta. In vremurile stravechi copistii rescriau
carti ale unor autori, le multiplicau. Fireste, pentru multiplicarea manuscriselor cu
text religios, Biserica avea nevoie de copisti. Dar nu oricine putea fi copist.
Trebuia sa stii sa scrii foarte bine si foarte frumos si fireste trebuia sa stii sa
citesti. Nu oricine, stia in acele vremuri a citi si a scrie!n Europa, tiparul a aprut

n prima jumtate a secolului XV-lea. Johan Gutemberg (1400-1468) a inventat


tiparul cu litere mobile de metal, iar n anul 1455 a terminat tiprirea Bibliei n
limba latin n noile condiii.n tara noastra tiparul a ajuns destul de repede. ara
noastr s-a aflat printre primele ri din Europa n care au aprut tipriturile
slave. In 1508, la 10 noiembrie, a aprut n limba slavon a bisericii, limb
oficial a rii n acea vreme, prima carte tiprit n rile Romne. Este vorba de
Liturghierul, cartea care cuprinde randuiala slujbei bisericeti ortodoxe, tiprit
n ara Romneasc de ieromonahul tipograf Macarie, nceput din porunca
domnului rii Romneti Radu cel Mare, mort n aprilie 1508, i terminat n
noiembrie acelai an sub domnia urmaului su, Mihnea cel Ru (1508 1510),
care apare n epilog ca patron al tipririi acestei lucrri. Ca meter tipograf
Ieromanhul Macarie publica si un Octoih (1510) i un Tetravanghel (1512).
Tipografia a fost situata la M-rea Dealu de pe langa orasul Targoviste, in acea
vreme singura capitala a Tarii Romanesti.Perioada tipriturilor romneti din
Transilvania ncepe odat cu nfiinarea tipografiei la Braov, la care a lucrat
renumitul tipograf Coresi. Prima carte braovean a fost Octoihul Mic (15561557) tiprit de diaconul Coresi i Oprea logoftul, venii de la Trgovite. n
continuare, n anul 1556, Coresi a tiprit Catechismul romnesc, iar n 1561
Tetraevanghelul, dup care a continuat editarea crilor n limba romn cu
litere chirilice. Pn n anul 1590 centrul tiparului din Transilvania a fost Braovul,
dup care acest centru s-a mutat la Alba Iulia.Este important de subliniat c n
continuare majoritatea crilor au fost scrise n limba romn (cu litere chirilice),
rar aprnd n alte limbi (latin, german).n acest timp a fost tiprit
Evanghelia cu nvtur de la 1641 reeditat dup cea tiprit de diaconul
Coresi n anul 1641, dar mai ales Noul Testament al mitropolitului Simion tefan
de la 1648.Importana acestei cri bisericeti Noul Testament scos de sub
teascurile tipografiei de la Blgrad de ctre renumitul meter tipograf tefan,
mpreun cu Psaltirea din anul 1651, au ridicat probleme extrem de importante
pentru neamul romnesc din Transilvania, privind unitatea romnilor precum i n
ceea ce privete ntrirea limbii romne literare.Recunoaterea acestui centru
tipografic, rezult clar i din faptul c tiprirea Cazaniei de la Govora din anul
1642 s-a realizat cu litere comandate de la Alba Iulia.n perioada dintre anii 16561657, tipografia din Alba Iulia i-a ntrerupt activitatea din cauza nvlirii ttarilor
i a turcilor care au devastat i incendiat cumplit oraul.Cu sprijinul Domnitorului
Constantin Brancoveanu, se reia activitatea tipografica de la Balgrad. S-au tiparit
mai multe carti, ale caror nume nu le mai pomenim aici.Odat cu marea trdare a
credinei strbune, din partea mitropolitului Athanasie Anghel, cu un grup de 38
preoi, svrit aici la Alba Iulia, la 7 octombrie 1698 a urmat alungarea
romnilor ortodoci din Mitropolia Ortodox a Blgradului i Arhiepiscopia rii
Ardealului, precum i luarea tuturor bunurilor materiale ale acesteia n care se
aflau i documentele istorice de arhiv, referitoare la cel mai trainic i mai de
folos aezmnt al neamului romnesc de peste muni, aa cum afirma i
marele nostru istoric Nicolae Iorga.Odat cu acest dezastru, i-a ncetat
activitatea i tipografia Mitropoliei Ortodoxe a Blgradului i Arhiepiscopia rii
Ardealului iar meterul tipograf M. tefan (Istvanovici) s-a retras n ara
Romneasc.n acest fel acest focar de cultur din Alba Iulia, important n
evoluia limbii romne literare precum i n propagarea tipriturilor romneti n

ar i peste hotare a fost distrus dei au fost perioade de timp cnd Alba Iulia
era apreciat ca un centru important al tipriturilor.Si in Moldova s-a desfasurat o
deosebita activitate carturareasca si tipografica.Inca de la finele veacului al XIVlea, intre zidurile manastirii Neamt, exista o scoala de caligrafi si miniaturisti in
cadrul careia se copiau si impodobeau carti bisericesti pentru manastiri si biserici
din targuri si sate. In prima jumatate a veacului al XV-lea, activitatea de
manuscriere caligrafica si decorare artistica a textelor bisericesti a fost dominata
de vestitul monah Gavriil Uric, iar in a doua jumatate a aceluiasi veac de Teodor
Marisescul, Ghervasie Ioanichie, Nicodim, Palade s.a.,de buna seama, ucenicii lui
Gavriil Uric.Documente neindoielnice atesta ca la Manastirea Neamt s-au
prelucrat metale pretioase faurindu-se obiecte de cult; tot aici s-au format pictori,
sculptori in lemn si sculptori in piatra. Unii dintre vietuitorii acestui asezamant
calugaresc au inscris pagini de cinste in istoria culturii bisericesti, talmacind
scrieri teologice de mare valoare, infiripand cronici asupra unor anumite epoci
sau infiintand anumite scoli.Mitropolitul Varlaam al Moldovei, sprijinit si de Sfantul
Mitropolit Petru Movila al Kievului, a infiintat prima tipografie romaneasca din
Moldova, in anul 1640, pe care a instalat-o la Manastirea "Sfintii Trei Ierarhi" din
lasi. Mitropolitul a tiparit la Iasi mai multe carti de slujba si de aparare a credintei
ortodoxe, si anume: Cazania, Cele sapte taine, Raspunsul impotriva
catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu si
altele. Lucrarea sa intitulata Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la
duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) a fost
prima carte romaneasca tiparita in Moldova, numarandu-se pana astazi intre cele
mai de seama scrieri din istoria vechii culturi romanesti. Intelept aparator al
dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe in vremuri tulburi, Mitropolitul
Varlaam s-a ocupat indeaproape de organizarea Sinodului de la lasi din anul
1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de
Mitropolitul Petru Movila al Kievului in 1638, pentru a da clerului si credinciosilor
ortodocsi o calauza in lupta lor impotriva ratacirilor de la Sfanta Traditie a
Bisericii.A tradus din limba slavona, impreuna cu cativa ucenici, lucrarea "Scara"
a Sfantului Ioan Scararul. Astfel, egumenul Varlaam facea in Moldova primii pasi
de inlocuire a limbilor straine, greaca si slavona, cu limba vorbita a poporului.
Leastvita (Scara) Sfantului Ioan Scararul se numara printre primele opere
patristice filocalice traduse in limba romana. Mentionam ca textele traduse de
Varlaam, spre deosebire de textele manuscrise rotacizante sau cele din cartile lui
Coresi, au o limba romana mult mai buna, mai culta.Pentru a intari credinta
ortodoxa si a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a indemnat pe domnitorul
Vasile Lupu sa intemeieze la Iasi, in anul 1640, prima scoala de grad inalt din
Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, infiintata acolo de
Sfantul Ierarh Petru Movila. Noul asezamant de cultura din Moldova, in care se
preda in limbile greaca, slavona si romana, se afla in incinta Manastirii "Sfintii Trei
Ierarhi" din Iasi, avand la inceput si profesori trimisi de Mitropolitul Petru Movila al
Kievului, ca semn ca nu si-a uitat patria sa, Moldova.Urmasul sau in scaun,
Mitropolitul Dosoftei, continua activitata Mitropolitului Varlaam. Mitropolitul
Dosoftei a mbogit literatura religioas nu numai cu traducerile sale Psaltirea
n versuri, Vieile sfinilor, de asemenea a adus la suprafa i texte de ritual,
de slujb bisericeasc - Liturghia, Molitvenicul, Octoijul, pe care le-a

publicat pentru prima oar, n limba romn.Acesta a tradus i prelucrat n limba


romn i Psalmii lui David, chiar dac limba noastr era n insuficien de
expresii la vremea respectiv. Unii dintre psalmii tradui n versuri de Mitropoliul
Dosoftei au deveit, prin larga lor circulaie, colinde religioase sau cntece de stea,
ca Psalmul 46.Sa vorbim si de activitatea carturareasca de la Manastirea
Dragomirna unde monahii copisti sub obladuirea staretului Paisie Velicikovski
traduceau din limba greaca in romana cu semne chirilice diferite manuscrise ale
Sfintilor Parinti si Filocalia. Acest lucru se intampla in secolul al XVIII lea. n
1775, cnd Bucovina este ocupata de austrieci, activitatea carturareasca a lui
Paisie la M-rea Dragomirna ia sfrsit. nsotit de 200 de ucenici, se aseaza la
mnastirea Secu, unde ramne patru ani, continund pravila de la
Dragomirna.nc de la nceputul secolului al XVII lea n Mnstirea Secu exista o
coal de traductori i copiti de manuscrise condus de Egumenul Dosoftei,
coal n care a nvat i Varlaam, viitorul Mitropolit al Moldovei, care mai trziu
va traduce Scara Sfntului Ioan Scrarul i din scrierile Sfntului Efrem Sirul.n
veacul al XVIII-lea se remarc muli copiti, cum ar fi monahul Meletie, de la care
s-au pstrat cinci manuscrise, monahul Teofan, cu trei lucrri, monahul Rafail i
alii. n timpul Sfntului Paisie Velicikovski, activitatea crturreasc se ridic
iari la intensitatea pe care o avuse n vremea Mitropolitilor Varlaam si Dosoftei.
Sfntul Paisie i clugrii din Secu au zbovit patru ani asupra traducerilor din
Sfinii Prini, munc ce mai apoi a fost ncununat prin tiprirea unei
monumentale lucrri la Mnstirea Neam, i anume Filocalia. Desigur c n
mnstire activitatea crturreasc a fost continuat de ucenicii Sfntului Paisie
i dup plecarea acestuia n 1779 la Mnstirea Neam, n bibliotec gsindu-se
multe dintre lucrrile acestora.Adeseori preoii de prin sate, ori credincioii
veneau la mnstiri i tocmeau un copist s le copie o Evanghelie, ori un Minei,
ori o alt carte folositoare de suflet sau necesar serviciului divin. Era mult mai
ieftin un manuscris, o carte copiat dect o carte tiprit care era foarte scump
i se gsea foarte rar. Cultura i literatura romn, format n tinda Bisericii a
rmas recunosctoare chipurilor clerice care au iubit slovele.Sub obladuirea
Bisericii, au aparut primele scoli dupa cum am aratat mai sus. Pentru a veni mai
in apropierea vremurilor noastre vom vorbi succint si de Diaconul Ion
Creanga(1837-1889). Daca i-ati citit cartea: Amintiri din copilarie, ati vazut ca in
satul sau Humulesti functiona o scoala pe langa Biserica din sat, iar invatatorul
era insusi preotul! Mai apoi Ion Creanga ajunge sa urmeze Scoala de Cateheti
(fabrica de popi) de la Folticeni (azi orasul Falticeni, judetul Suceava). Aceasta a
fost una dintre primele si putinele scoli din tara noastra din vremea autorului.
Dupa inchiderea acestei scoli, el este transferat la Seminarul Teologic Veniamin
Costachi din Iasi. Cartile didactice pe care le foloseau copii in acea vreme erau
cartile de cult. Poate ati ajuns la casa memoriala a lui Ion Creanga de la
Humulesti si ati vazut Ceaslovul de pe care invata scriitorul sa citeasca si cu care
mai prindea muste. Ion Creanga a fost hirotonit in treapta clericala de diacon in
anul 1859. El a realizat primul abecedar in 1867.Iata pe scurt, ce importanta a
avut Biserica in viata societatii noastre. Ea a dat oameni de cultura (copisti,
miniaturisti, tipografi, scriitori vrednici conducatori de suflete) care au contribuit
enorm la dezvoltarea limbii romane si la introducerea tiparului in tara noastra.
Am aratat ca pe langa biserici si manastiri au functionat diverse scoli. Mitropolitul

Dosoftei a infiintat prima facultate, universitate din tara noastra! Tot Biserica a
organizat de-a lungul anilor, ca si in zilele noastre orfelinate si azile de batrani, a
organizat colecte pentru oamenii nevoiasi, a dat mereu o mana de ajutor celui
care a avut nevoie dar si un sfat bun la momentul potrivit.

S-ar putea să vă placă și