Sunteți pe pagina 1din 16

Compozitori și profesori de Muzică bisericească ai Institutului,Academiei și

Seminarului Teologic din Caransebeș


Prez
Compozitori și profesori de Muzică bisericească ai Institutului,Academiei și
Seminarului Teologic din Caransebeș

Prezentare bibliografică
Considerată ,,arta cea mai expresivă,mai comunicativă și mai plină de insinuare asupra
sufletului omenesc”,muzica vocală și instrumentală,dar mai ales cea religioasă,l-a însoțit pe
om tot parcursul existenței sale pământești, i-a făcut viața mai frumoasă,l-a făcut mai bun cu
semenii și la apropiat de Dumnezeu. Ori de câte ori s-a simțit singur,apăsat de necazuri și
greutăți,ori de câte ori sufletul său dorea să se înalțe spre Dumnezeu și să ceară ajutorul Lui,
omul a dat glas simțămintelor sale mai ales prin intermediul cântării.Istoria vieții spirituale a
omenirii arată că muzica era nelipsită la sărbătorile păgâne (cum erau de pilda jocurile
olimpice),însoțea piesele de teatru și făcea parte din toate serviciile religioase ale popoarelor
lumii.

Evoluția muzicii bisericești bănățene1

Chiar dacă ne lipsesc documente scrise de un învățământ al scris-cititului în Banat,


inscripțiile și tablele cerate,dar mai ales termenii de origine latină din limba română (a scrie, a
învăța, carte ,învățător,cărturar,etc.),implică existența unui învățământ. Satele bănățene avea
nevoie de preoți care să poată citi rugăciuni,slujbe,ș.a. Acest lucru presupune un învățământ
pe lângă unele biserici și mănăstiri,unde alături de scris și citit trebuie să fi învățat și cântarea
bisericească. Reprezentativă pentru zona Banatului la sfârșitul secolului XI este mănăstirea de
la Morisena (Cenad,1008),cu călugări și egumeni aduși de la Vidin,care organizează o școală
mănăstirească. Mănăstirile,dincolo de faptul că reprezintă locul de întâlnire al oamenilor cu
Dumnezeu prin rugăciune aveau adevăratul țel de caligrafiere,de copiere a manuscriselor după
modelele aduse de la Muntele Athos precum și școli de cântări bisericești așa cum funcționau
ele în Bizanț.Vechile mănăstiri bănățene, de la Hodoș(1233).Ilidia (Cuvin), Orșova, Mănăștur,
Galad,fiecare în funcție de pregătire a călugărilor era și școală în același timp.Dintre școlile
mănăstirești din acea perioadă,cea mai bine organizată și cea mai veche e cea de la Cenad,care
în jurul anului 1031 avea 30 de elevi2.Tradiția bănățeană ne relatează ,,că încă din vechme
funcționau școli pe lângă mănăstiri:Partoș,Vărădia,Ciclova,Bodrog,în care se copiau
manuscrise aduse de la Muntele Athos sau Bizanț3. Asemenea manuscrise se copiau și în
mănăstirile din Moldova și Țara Românească. Drept dovadă este Octoihul de la Caransebeș
(manuscrise),cel mai vechi de la noi care se află în depozitul Academiei la nr.450, scris
aproximativ la sfârșitul secolului al XIII-lea4.Octoihul a fost copiat într-o regiune cu populație
românească,respectiv Moldova.Este scris de către un cărturar român și conform însemnărilor
de la filele 55-59 a stat aici până în timpul domnitorului Vasile Lupu și apoi nu se știe în ce
împrejurări a ajuns la Caransebeș, unde a fost folosit câteva sute de ani până în anul
1
Vezi Pr.prof.dr Nicolae Belean,Cântarea bănățeană în decursul vremii, în rev. ,,Altarul Banatului” (în
continuare AB) ,An XI(L),serie noua 4-6,aprilie-iunie,2000,p.148-153.
2
P.Radu,D.Onciulescu,Contribuții.Istoria dezvoltării învățământului din Banat până la
1800,București,1977,p.36,apud N.Belean,art.cit.,p.148.
3
Dan Simionescu,Probleme de educație și învățământ în literatura parenetică,București,1965,p.65,apud.
N.Belean,art.cit.,p.150.
4
xxxIstoria literaturii Române , Editura Academiei, București 1964,p.241.
entare bibliografică

Considerată ,,arta cea mai expresivă,mai comunicativă și mai plină de insinuare asupra
sufletului omenesc”,muzica vocală și instrumentală,dar mai ales cea religioasă,l-a însoțit pe
om tot parcursul existenței sale pământești, i-a făcut viața mai frumoasă,l-a făcut mai bun cu
semenii și la apropiat de Dumnezeu. Ori de câte ori s-a simțit singur,apăsat de necazuri și
greutăți,ori de câte ori sufletul său dorea să se înalțe spre Dumnezeu și să ceară ajutorul Lui,
omul a dat glas simțămintelor sale mai ales prin intermediul cântării.Istoria vieții spirituale a
omenirii arată că muzica era nelipsită la sărbătorile păgâne (cum erau de pilda jocurile
olimpice),însoțea piesele de teatru și făcea parte din toate serviciile religioase ale popoarelor
lumii.

Evoluția muzicii bisericești bănățene1

Chiar dacă ne lipsesc documente scrise de un învățământ al scris-cititului în Banat,


inscripțiile și tablele cerate,dar mai ales termenii de origine latină din limba română (a scrie, a
învăța, carte ,învățător,cărturar,etc.),implică existența unui învățământ. Satele bănățene avea
nevoie de preoți care să poată citi rugăciuni,slujbe,ș.a. Acest lucru presupune un învățământ
pe lângă unele biserici și mănăstiri,unde alături de scris și citit trebuie să fi învățat și cântarea
bisericească. Reprezentativă pentru zona Banatului la sfârșitul secolului XI este mănăstirea de
la Morisena (Cenad,1008),cu călugări și egumeni aduși de la Vidin,care organizează o școală
mănăstirească. Mănăstirile,dincolo de faptul că reprezintă locul de întâlnire al oamenilor cu
Dumnezeu prin rugăciune aveau adevăratul țel de caligrafiere,de copiere a manuscriselor după
modelele aduse de la Muntele Athos precum și școli de cântări bisericești așa cum funcționau
ele în Bizanț.Vechile mănăstiri bănățene, de la Hodoș(1233).Ilidia (Cuvin), Orșova, Mănăștur,
Galad,fiecare în funcție de pregătire a călugărilor era și școală în același timp. Dintre școlile
mănăstirești din acea perioadă,cea mai bine organizată și cea mai veche e cea de la Cenad,care
în jurul anului 1031 avea 30 de elevi2.Tradiția bănățeană ne relatează ,,că încă din vechme
funcționau școli pe lângă mănăstiri:Partoș,Vărădia,Ciclova,Bodrog,în care se copiau
manuscrise aduse de la Muntele Athos sau Bizanț3. Asemenea manuscrise se copiau și în

1
Vezi Pr.prof.dr Nicolae Belean,Cântarea bănățeană în decursul vremii, în rev. ,,Altarul Banatului” (în
continuare AB) ,An XI(L),serie noua 4-6,aprilie-iunie,2000,p.148-153.
2
P.Radu,D.Onciulescu,Contribuții.Istoria dezvoltării învățământului din Banat până la
1800,București,1977,p.36,apud N.Belean,art.cit.,p.148.
3
Dan Simionescu,Probleme de educație și învățământ în literatura parenetică,București,1965,p.65,apud.
N.Belean,art.cit.,p.150.
mănăstirile din Moldova și Țara Românească. Drept dovadă este Octoihul de la Caransebeș
(manuscrise),cel mai vechi de la noi care se află în depozitul Academiei la nr.450, scris
aproximativ la sfârșitul secolului al XIII-lea4.Octoihul a fost copiat într-o regiune cu populație
românească,respectiv Moldova.Este scris de către un cărturar român și conform însemnărilor
de la filele 55-59 a stat aici până în timpul domnitorului Vasile Lupu și apoi nu se știe în ce
împrejurări a ajuns la Caransebeș, unde a fost folosit câteva sute de ani până în anul
1900,când a fost dăruit de către protopopul Caransebeșului,Andrei Ghidiu,Academiei Române
din București.

Descoperirile arheologice din Banat dovedesc nu numai vechimea creștinismului de aici,ci


și propagarea prin învățătura acestuia. Bazilica de la Morisena,are și un baptisteriu specific
secolelor III-IV, care presupune și existența unui învățământ al catehumenilor,care include pe
lângă doctrina creștină și cântarea fără de care slujbele religioase nu se puteau oficia.Banatul a
păstrat legătura cu Bizanțul prin misionarii veniți aici. Aceste legături cu centrul ortodoxiei au
fost continuate și practicate până la căderea Constantinopolului sub turci (1453).Călugării
români ajunși la Bizanț sau Athos,copiau cărțile de cult,deprindeau meșteșugul cântării la
strană,apoi se întorceau și la rândul lor îi învățau pe cei rămași acasă.În mod indirect avem
dovezi despre practicarea cultului religios în Banat și din unele documente sau acte papale
datate din anii 1204,1205,12345.

Aproape de Banat, la mănăstirea Prislop avem cea mai semnificativă școală a vremii-ctitoria
călugărului Nicodim (1404-1405). Aici era o adevărată pepinieră de dascăli și călugări
cărturari,pentru zona Banatului.

Odată cu apariția Reformei,calvinii își organizează la Caransebeș și Lugoj școli puternice.


Românii bănățeni, rețin din toată propaganda calvină doar folosirea limbii românești în
biserici și în școlile lor mănăstirești și sătești,unde își continuai învățătura și cântarea întărită
de diecii și călătorii veniți mai ales din Oltenia precum ți de dascălii pregătiți în școlile
oramaticești de la Caransebeș,înființate în chiliile mănăstirii Sfântul Gheorghe,de episcopul
Partenie (1626-1638) ca o reacție împotriva propagandei calvine6.Școala gramaticească de la
Caransebeș avea ca limbă de predare pentru toate materiile de învățământ,limba română,și a

4
xxxIstoria literaturii Române , Editura Academiei, București 1964,p.241.
5
xxxDocumente privind Istoria României, București 1951, în rev. ,,Mitropolia Banatului” (în continuare MB),
nr.11-12/1984,p.721, apud N.Belean,art.cit.,p.150.
6
Gheorghe Cotoșman,Izvoarele istoriei românilor bănățeni în ,,MB”,nr.7-8/1956,apud N.Belean,art.cit,p.151.
funcționat între 635-1741,cu 5 dascăli,pregătind generații de învățători și preoți,în spiritul
tradiției românești și ortodoxe7.

În secolul al XVIII-lea,avem dovezi directe despre învățătura cântării bisericești în


Banat.Astfel magistratul de la Timișoara ,la anul 1700,face un raport amănunțit cu referire la
școala românească din Banat :,,timp de 2 ani tinerimea trebuie să învețe pe dinafară
Ceaslovul.Copii mai deștepți trebuie să învețe după Ceaslov întreaga Psaltire,tot astfel și
cartea care cuprinde Irmoasele care în graiul comun se numesc Catavasia,pe care nu numai că
trebuie să o învețe,dar trebuie să știe cântată exact după glasurile bisericii orientale toate
imnurile ,adică ale Crăciunului,ale Paștilor,ale Rusaliilor,ale Maicii Domnului al Mucenicilor
și al Sfinților.Și cu aceste două cărți se canonesc copii cel puțin doi ani dar,dacă voiesc să
cânte și să citească sau să ajute la strană.Cine e în stare să citească și să cânte poate trage
nădejde să ajungă popă”8.

În secolul XIX,odată cu înființarea Institutului Teologic din Caransebeș (1865),prin grija


episcopului Ioan Popasu,care mută aici secția românească a Școlii Teologice din
Vârșeț,Muzică bisericească,ca de altfel și celelalte discipline,încep să se amplifice și să intre
într-o formă tot mai organizată de predare-însușiire.

Câteva medalioane a celor ce sau străduit pe tărâmul Muzicii bisericești la Institului


teologic,Academie și Seminarul teologic,încercam să redăm în contiuare.

Pr.Gheorghe Petrescu9

Născut la 8 mai 1825,în Scăiuș,județul Caraș-Severin,într-o familie de preoți.Decedat la 20


martie 1923 la Caransebeș.Face școala primară la Caransebeș,și liceul la Lugoj,Institutul
Teologic - Pedagogic în Caransebeș.Devine catehet la Școalaele Elementare și Civile din
Caransebeș (1876-1916), duhovnic la Penitenciarul din Caransebeș.Profesor de tipic și cântare
bisericească la Institutul Teologic – Pedagogic din Caransebeș (1875-1923)..Nu a avut
compoziții corale sau creații muzicale.Bibliografie:Nicolae Cornean,Monografia Eparhiei
Caransebeșlui,Caransebeș 1940,p.74;Iosif Velcean,Autobiografie,Timișoara,1930,p.27-
28.;Andrei Ghidiu,Iosif Bălan,Monografia orașului Caransebeș,Caransebeș,1909,p.205-

7
A.Ghidiu,Ioan Bălan,Monografia orașului Caransebeș,Caranebeș,1909,p.183.
8
N.Albu,Istoria învățământului românesc din Transilvania,București,1944,p.16.
9
Vezi Prot. Ioan Tedorovici, Pr.Prof.Ionel Popescu,Prof.Dumitru Jompan,Creatori și creații muzicale,Ed.
Banatica,Reșița-Caransebeș,1997,p.43.
206.;Nicolae Cornean,Preotul-profesor George Petrecu în ,,MB”,Timișoara,XXIII
(1973),nr.10-12,p.712-713.

Niky Popovici10

Profesor,interpret,compozitor,născut în 2 decembrie 1857 în Caransebeș într-o familie


fruntașă,decedat în 7 Septembrie 1897 la Sibiu.Studii: clasele primare la Caransebeș,Liceul la
Szeged,Ungaria,Institutul Teologic – Pedagogic Caransebeș, Conservatorul de Muzică în
Leipzig,Germania. Profesor de muzică vocală și instrumentală la Institutul Teologic-
Pedagogic din Caransebeș , 1882-1886 și Școlile Centrale Române din Brașov (1887-1895).
Dirijor al Reuniunii Române de Muzică și Cântare din Caransebeș (1883-1886),al Reuniunii
de Muzică și Cântare din Brașov (1887-1895) și Corului Bisericii ,,Sfântul Nicolae” din
Scheii Brașovului (1887-1895),solist la Teatrul Carol din Viena(1886-1887) și Reuniunea
Română de Cântări din Sibiu (1886-1887).

Compozitor de muzică corală religioasă: Astăzi,proorociile,Cari pre heruvimi,Împărate


Ceresc.

Compozitor de muzică laică:Dorul,Hai,Mărie,Hora dobrogeană,Pasăre galbină-n cioc,Sub


această neagră stâncă,Zăpada.

Compozitor de muzică vocală:Nur du (pentru voce și pian).

Antoniu Sequens11

Profesor,interpret,folclorist și compozitor.

Născut în 17 Decembrie 1865 la Chotebor-Boemia (Cehia) într-o familie modestă de


brutari.Decedat în 2 iunie 1938 la Caransebeș.Instrucția și educația artistică și-a început-o în
localitatea de obârșie unde a frecventat Școala Primară și cea Civilă luând în particular ,ore de
vioară și pian. În 1880 s-a înscris la Conservatorul din Praga ,,Schola-Cantorum”, cum i se
zicea.După terminarea Conservatorului în 1885 a fost numit organist și dirijor de cor al
Catedralei din Cattaro (astăzi Kotor),pitoresc oraș din Dalmația.Candidează și obține prin
concurs postul de dirijor al Societății filarmonice din orașul Macarsca,situate nu departe de

10
Ibidem,p.47-48.

Prof. Vasile Vărădean, art.Antoniu Sequens, 1865-1938,în rev. ,,MB”, XXV (1975), nr.10-12, p.666-675
Cattaro.În 1887 se prezintă la concursul organizat de Institutul Teologic-Pedagogic din
Caransebeș, pentru postul de profesor de muzică vocală și instrumentală unde reușește cu
deosebit succes.Își ocupă postul în luna februarie a anului 1888,pe care avea sa-l cinstească
timp de 42 de ani.

Odată stabilit la Caransebeș de unde nu mai avea să plece până la sfârșitul vieții,Antoniu
Sequens își închină întreaga viață neamului românesc,catedralei sale,elevilor săi și vieții
culturale și artistice din Caransebeș.Locul de muncă a devenit pentru el însăși rațiunea și
bucuria vieții sale.Mulți dintre ucenicii săi au devenit la rândul lor
compozitori,folcloriști,organizatori și dirijori de coruri și orchestre,îmbogățind repertoriul
nostru de muzică bisericească și lumească cu creații proprii de certă valoare.Amintim aici pe
preotul profesor Timotei Popovici,prof. Iosif Velcean,prof. Vasile Ijac,dirijorul Sava
Golumba ș.a..

Compoziții bisericești:menționăm aici șapte Liturghii dintre care 5 au fost tipărite:

1.Liturghia pe vechi melodii bisericești din Banat.

2.Liturghia în Si bemol major pentru cor de bărbați.

3.Liturghia în Sol major pentru cor mixt.

4.Liturghia în Fa major ,,una dintre cele mai de seamă ale autorului”.

5.Liturghia în Sol major pentru cor de bărbați la care autorul ținea foarte mult.

Alte două Liturghii au rămas în manuscris

6.Liturghia în Fa major, pentru cor mixt.

7.Liturghia în Fa major, pentru trei voci egale.

Alte cântări de muzică bisericească:Hristos a Înviat,Cu Trupul lui Hristos,Îngerul a


strigat,Cântări funebre,Învierea,Acestea zice Domnul.

Compoziții lumești:Codrule codruțule,Frumoasă copiliță,Când răsare luna-n prag,Suspinuri


crude,Mândruța.
Piese instrumentale:Trois idylls du printemps, Silvya-vals, Iedera, o culegere de jocuri
bătrânești din jurul Caransebeșului,Rapsodia română,Valsuri,Polonaise și Scherzo simfonic.

După 58 de ani petrecuți în Caransebeș,Antoniu Sequens a decedat întru Domnul la 2 iunie


1938,la vârsta de 73 de ani,fiind înmormântat în cimitirul bisericii ,,Sf.Ioan Botezătorul” din
Caransebeș.

Constantin Vladu12

Profesor,dirijor,cronicar muzical,îngrijitor de ediții muzicale.

Născut într-o familie de preot și învățător la 6 iulie 1903nîn Ieșelnița,Jud. Mehedinți,decedat


la 21 octombrie 1971 la Caransebeș,înmormântat la Ieșelnița.

A frecventat școala primară din Ieșelnița,Școala Civilă la Orșova,Institutul Teologic-


Pedagogic din Caransebeș și Academia Regală de Muzică,fiind studentul preferat a lui D.G.
Kiriac.

A predat Cântarea bisericească și Tipicul,Muzica vocală și instrumentală la Academia


Teologică din Caransebeș (1928-1948),Școala Eparhială de Cântăreți Bisericești (1931-1940;
1948-1955) și Șoala de Cântăreți Bisericești din Caransebeș (1955-1969).Autor de manuale
școlare pentru învățământul teologic:Manual de Tipic,Caransebeș,1933,Antologhion sau flori
alese bisericești,Caransebeș,1936, și Cur practic preoțesc, Caransebeș,1943.

A înființat , instruit și condus Corul Catedralei din Caransebeș (1924-1938), Corul


Institutului Teologic-Pedagogic din Caransebeș, în vremea studenției (1925) și apoi ca
profesor (1935-1968),

A colaborat la periodicele Altarul Banatului (Timișoara) , Foaia diecezană


(Caransebeș), Mitropolia Banatului (Timișoara) ș.a. cu informații , articole , recenzii etc.

Bibliografia: Aurel Bugariu, Bibliografia Banatului, in "Revista Institutului Social


Banat-Crișana". Timișoara, XIII (1944), mai-august, p 671-671. Nicolae Comean, op cit. p 82.
Prot. prof.dr. Zeno Muntean, Amintirile un das al de teologie, in "AB" (Caransebeș), II

12
Vezi Prot.Ioan Teodorovici,Pr.Prof. Ionel Popescu,Prof Dumitru Jompan,op.cit.,p.87-88.
(1941), nr.7.9. p.104-108 Vintilă Petru, Lexicon Bănățean, in jurnal (Caransebeș), I (1978), p.
78-79.

Prot.prof.Ioan Teodorovici133.

Slujitor al Biserici , ofițer , profesor de teologie , dirijor , cercetător al culturii ,


compozitor , îngrijitor de ediții muzicale.

S-a născut la 26 martie 1923 , în Maidan (azi Brădișorul de Jos) , lângă Oravița, Jud.
Caraș-Severin, într-o familie de meșteșugari și a decedat la 24 aprilie 1995 la Caransebeș.

A urmat Școala Primară , Gimnaziul și Academia Teologică în Caransebeș. Școala de


Ofițeri din Ineu , jud. Arad , Licențiat în teologie , al Facultății din Sibiu, cursuri de doctorat
la Facultatea de Teologie din București.

Ofițer în Armata Română. Rănit in luptele de la Păuliș (septembrie 1944). A fost preot
in Maidan, jud Caraș-Severin 1948-1954, secretar la Protopopiatul Caransebeș (1952-1954),
consilier la Arhiepiscopia Timișoarei (1954-1958),preot în Caransebeș din 1959 până la
pensionare. A funcționat profesor la Seminarul Teologic si Școala de cântăreți bisericești din
Caransebeș (1968-1975) și director (1971-1974). A continuat să lucreze în aceste două
instituții de învățământ si după pensionare (1989). A înființat orchestra elevilor de la
Seminarul Teologic din Caransebeș (1970) și a dirijat-o (1970- 1972)

Compoziții bisericești: Liturghia in Mi bemol major pentru cor de bărbați (mss),


Cântece si coruri religioase pentru copii si tineret (mss).

13
Ibidem, p.99-100.
Lucrări: Ioan Teodorovici, Centenarul corului din Caransebeș in ,,MB" (Timișoara) XVIII
(1968), nr.46, p.351-354: idem, comemorarea lui Antonui Sequens in ,,MB" XXV (1975), nr.
10-12, p.710-711: idem. Momente din viața artistica a Caransebeșului (dactilografiat), idem,
Profesorul Antonui Sequens pe firul amintirilor in "Calendarul românului", 1995, Caransebeș,
1995,p.173-180; Prof. Dimitrie Cusma. pr prof. Ioan Teodorovici, prof. Gheorghe Dobreanu,
Cântece bisericești, Timișoara, 1980.

Bibliografie: Ionel Bota, Corala ,,Ioan Teodorovici", in ,,Timpul" Reșița, VI (1995).


Pr. Prof. Dr. Nicolae Belean.14

Profesor, dirijor, compozitor, muzicolog, îngrijitor de ediții muzicale. Născut la 11


octombrie 1946 in comuna Bocsig, Județul Arad dintr-o familie de țărani. Scoală Primară si
Gimnaziu le urmează în Bocsig, iar Seminarul Teologic la Caransebeș, Facultatea de
Teologie, de Muzică, secția canto, cursuri de dirijori de cor cu Gheorghe Soima (toate în
Sibiu). Doctor in muzică bisericească. Profesor la Seminarul Teologic ,,Ioan Popasu" din
Caransebeș (1972-1990), apoi director (1990- 1995), lector, apoi conferențiar la Facultatea de
Teologie din Timișoara la catedra de Muzică Bisericească și ritual (din 1995). Inspector de
specialitate Religie, între 1995- si 2006.

În perioada sibiană, a înjghebat si dirijat un grup vocal de studenți de la Facultatea de


Teologie (1970-1972). Corul,,Orpheu" al Seminarului Teologic din Caransebeș cu care a
concertat între 1972-1995 in mai multe localități din tară si străinătate.

Cărți tipărite:

Cântări Bisericești- manual de muzică religioasă pentru studenții teologi, Editura Mitropoliei
Banatului, Timișoara 1995.

Cântări bisericești tradiționale, ediția a II-a, Timișoara, 2005.

Cartea de colinde ,,Noi în seara de Crăciun", Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara 2001.

14
Ibidem , p.111-112 și informații personale din partea Pr.Prof.N.Belean.
Cântarea religioasă din Banat, teza de doctorat, Editura Solness, Timișoara, 2001.

Ghidul profesorului de religie, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 2001.

Mariologia ortodoxă în imnurile cultice, Ed. Marineasa, Timișoara, 2005.

Mărturii muzicale Bănățene, Timișoara, 2005

Colinda in tradiția poporului român, Timișoara, 2005

Diplome si premii obtinute in tară si în străinătate

1990

 Iunie, Graz, Austria Diplomă de participare la Festivalul Corurilor


 Iulie, Alibunar, Iugoslavia Diplomă de participare la Festivalul Corurilor
 Decembrie, Caransebeș Premiul I Corului Seminarului Teologic Ioan Popasu
 Decembrie, Timișoara Diplomă de participare cu corul Seminarului Teologic din Caransebeș
la săptămâna muzicii sacre de la Liceul" Ion Vidu.

1991

 Mai, Timișoara Diploma de merit pentru activitate corală din partea Uniunii Compozitorilor
si Muzicologilor
 Mai, Marga Diplomă de participare la Festivalul International Coral
 Timișoara Diplomă Acordat La Festivalul Coral Săptămâna Muzicii Sacre
1993
 Marga, Caras-Severin Diplomă la festivalul corurilor pentru tineret Timotei Popovici
 Mai, Magna Diplomă de participare cu corul Seminarului Teologic din Caransebeș la
Festivalul National de Muzică Sacră

1994

 Timișoara Diplomă la festivalul concurs de muzică sacră "Cu Noi Este Dumnezeu".
 Septembrie, Roma-Vatican Premiul special al juriului la Concursul International de muzică
sacră .
 Decembrie, Reșița Diplomă de participare la Festivalul Coral "Iosif
Velceanu"
 Mai Diplomă de onoare acordată corului teologic pentru înaltă valoare a activității art.
Septembrie, Roma- Vatican Diplomă de participare ta Concursul International de muzică
sacra 8 Decembrie, Timișoara diplomă de participare la festivalul coral săptămâna muzicii
sacre 1995 Lugoj, Diplomă de excelentă la Festivalul Coral" lon Vidu .
 Banloc Timiș, Diplomă pentru participare la aniversarea corului din localitate.
 Noiembrie, Roma- Vatican Medalia de Argint la Concursul International de Muzică Sacră.
 Banloc Diplomă cu prilejul aniversării a 102 ani (1898-1995) de activitate a corului din
Banloc
 25 Iulie Diploma de merit acordată de Prea Sfințitul Emilian, episcop al Caransebeșului
 Noiembrie, Timișoara Diplomă pentru participare la Festivalul coral din cadrul săptămânii
muzicii sacre.
1996
 Timișoara Diplomă la Festivalul coral- Zilele Muzicii Sacre 1997 Orăștie, Premiul I La
Festivalul coral de Muzică Sacre.
 1998 Barcelona,Spania,Medalia de aur la Concursul Internațional ,,Europa și cântecele
sale”
 Coștei,Iugoslavia-Diplomă de merit din partea societății cultural artistice
 Timișoara-Diplomă la festivalul coral ,,Zilele Muzicii Sacre”
 Iugoslavia-Diplomă de merit din partea Asociației pentru cultură și artă ,,Astra”
 1999 Timișoara-Diplomă la festivalul coral ,,Zilele Muzicii Sacre”
 Gyula,Ungaria-Diplomă de participare la festivalul coral ,,Viva La Musica”
 2000 Timișoara-Diplomă de participare la Festivalul Coral ,,Zilele Muzicii Sacre”
Compoziții: A compus două Liturghii:pentru cor mixt.Liturghia în Fa major pentru cor mixt și
Liturghia Sol major pentru cor de bărbați.
A publicat articole și studii despre creația și viața compozitorilor:Dimitrie Cusma,Gheorghe
Dobreanu,Antoniu Sequens,Nicolae Ursu,Ion Vidu ;.a.ș. în ,,Altarul Banatului”,Timișoara,
,,Învierea” ,Timișoara și ,,Mitropolia Banatului”,Timișoara.
Bibliografie:Pr.prof Sorin Cosma,Vasiu Natalia,Prof.Ilie Zăileanu,Bozu Gherghe,Magda
Nicolae,Păunescu Adrian.
Prof.dr.Dumitru Jompan
Învățător,profesor,interpret,cercetător al culturii,etnomuzicolog,îngrijitor de ediții
muzicale,animator al vieții artistice,poet și compozitor.
Născut la 13 mai 1938,în comuna Marga,Jud.Caraș-Severin,din părinții Iova,miner și
Ana,asistentă medicală.
Școala Primară în Marga,Gimnaziu Unic și studiul privat sl viorii cu prf.Constantin
Gioarsă,în Ferdinand (azi Oțelu-Roșu),Școala Normală de Învățători în Caransebeș,Școala
Populară de Artă,secția vioară și cursuri externe de dirijor coral în Lugoj,Conservatorul de
Muzică, ,,Ciprian Porumbescu”, București.
Învățător la Școala Elementară din Marga (1956-1963),profesor suplinior pe
catedra:istorie,muzică și desen la aceiași instituție de învățământ,1963-1996,devenind titular
(1966) și director (1969-1980),profesor de muzică liniară și ansambul coral la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox ,,Ioan Popasu” din Caransebeș începând cu anul 1995,profesor
universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă-Didactică (1998).
Dirijor al mai multor coruri din satele învecinate comunei Marga dar în special cei mai
mulți ani a coralei ,,Mărgana” din Marga (1956-1994).A mai dirijat coruri din Oțelu Roșu și
Caransebeș făcând parte și din juriile unor festivaluri din țară și din străinătate.
Titluri:
Ordinul ,,Meritul Cultural” clasa a V-a (1968);
Membru definitiv al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România 91979);
Profesor ,,Evidențiat”;
Doctoratul în Muzică la Universitatea Națională de Muzică,București (2002);
Crucea Patriarhală (2002),acordată de P.S. Laurențiu Streza,Episcopul Caransebeșului;
Profesor universitar al Universității ,,Eftimie Murgu” ,Facultatea de Teologie Ortodoxă
Didactică-Istorie (2003).
Lucrări mai importante tipărite:Timotei Popovici (1870-1950).Contribuții la istoria muzicii
Bănățene,Reșița (1970).Corul din Marga (1902-1973).Contribuții la istoria muzicii
Bănățene,Reșița 1973;Folclor din Marga,Reșița 1979;Marga,1902-1992.Cronologie
culturală,Reșița 1993.Etnografie,Arta populară și folclor în Banat,Timișoara,2006;Corul
Catedralei ,,Sf.Gheorghe” din Caransebeș (1924-2001).
Are apo peste 150 de articole ,studii ,comunicări privind creatori,creații muzicale și multe
diferite aspecte ale genului muzical.
Culegeri de Folclor:
1. Cântece de la Marga,Timișoara,1964;
2. Balade din Valea Bistrei,Timișoara,1967;
3. Folclor satiric,București,1967;
4. Din folclorul copiilor din Marga,Reșița,1969;
5. Legenda Rodomilei,București,1969;
6. Cântece de cătănie și război,Timișoara,1977;
7. Folclor din Cenad,Timișoara,2007;
8. Folclor din Basarabia,Timișoara,2007.

Poezii:Bătrânit-
amDoamne;Descântec;Dimensiuni;Marmora;Mesteacănul;Proverb;Rugăciune;Simbol;Strigăt
peste sat.

Compoziții muzicale:Cântece laice pentru copii:Aproape fabulă,Cântec de leagăn,Cântecul


piticului,Cu găleți din coji de nucă, ș.a..

Compoziții religioase:Nădejdea mea (priceasnă),Polieleul de la Var (priceasnă) și Veselește-


te,Domn Bunu (colind).

După o sintetică expunere a acestor medalioane,am observat că toți slujitorii pedagogiei


muzicale situați pe diverse trepte de învățământ , au trebuit să ,,ardă” și ,,ard” în
continuare,precum făcliile,pentru a răspândi lumina în școli și dincolo de pereții clasei peste
zidurile școlii,așa cum pretindea de la precursorii noștri,părintele pedagogiei
românești,învățătorul Spiru Haret: ,,Dacă învățătorul ar considera rolul său terminat,îndată ce
a dat strict cantitatea și felul de muncă pentru care este plătit,el ar fi un bun funcționar,dar nu
ar merita numele de Apostol cu care se glorifică și nu ar fi un bun patriot”.
Ucenici ai prof.Ioan Tedorivici și Nicolae Belean:

Constantin Train;

Petru Pantiș:

Isac Rusalin.

S-ar putea să vă placă și