Andrei Saguna 2

Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
291. 1864, septembrie 3, Lugoj, Ioan Olteanu către Andrei Şaguna (telegramă)
292. 1855, ianuarie 20, Oradea, Oficiul diecezan greco-catolic Oradea către
oficiul diecezan ortodox de la Sibiu
293. 1855, februarie 27, Sibiu, Oficiul diecezan ortodox de la Sibiu către
oficiul diecezan greco-catolic de la Oradea
294. 1865, mai 17, Oradea, Episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Mihail
Fogarasy către Andrei Şaguna
295. 1865, Sibiu, Andrei Şaguna către Mihail Fogarasy
296. 1861, decembrie 11, Şelimbăr, Johannes Filtsch, prodecan şi preot
evanghelic către Andrei Şaguna
297. 1861, decembrie 18, Sibiu, Andrei Şaguna către Johannes Filtsch
104
1
Andrei Şaguna către Gherasim Raţ
Beşenova, 12 noiembrie 184
PreasPrâlucite Domnule Episcoape.,

Domnule Preamilostive!
Fiind ca călugăr din monastirea Beşenova, unde m-au anumit răposaţi:

arhiepiscopul Stancovici încă în luna Ianuarie an cur(ent) în «Naestoetelu» Prepositus
or sculat asupra mea şi recurs dat la împăratul, carele pro praestanda opinione ai
venit la consistorie, cerând, ca fiind eu împotriva pravililor monasdreşti în Nastoeteli
lor prin răposatul arhiepiscop şi lor se dea dreptatea a alege sieşi Nastoetelu dii
mijlocul lor.
Strălucite Domnule! din scurta scrisoare aceasta veţi înţelege nevoia mea
drept aceea având în Preastrălucita persoana voastră cea mai mare nădejde, mă ro£
prea umilit, ca să milostiveşti a da mie atestat, cum au voit răposatul episcopu
nostru Stancovici încă la anul 1839, cu bunăvoirea Măriei tale pre mine în preze:
consistoriei din Oradea Mare şi împreună în arhimandrit a face, având de mine prc
praestitis hierarchiae fidelibus servitdis, et testata în officii mei partibus solentia ei
accuratitia cele mai bune intenţii.
Porunciţi pricina a zice, pentru ce n-au isprăvit gândul său arhiepiscopul
Quantum memoria tenera valeo, demisse puto, ideo, mansisse intendonem Suac
Excellentiae absque effectu, quod ego coram Illustritate Vestra semeţ declaraverim.
me malle in Arhidioecesi promodonem meam adexpectare, quam ad illas portes ire.
Eu cu atestatul Măriei Tale doresc la tronul împărătesc a arăta ce fel de
confidenţe au aşezat în mine răposatul arhiepiscop, drept aceea cu mult mai lesne
m-au încredinţat „Nastveatelevo” mănăstirei Beşenova, neîntrebuinţând pre călugării
carii în toate lucrurile sale şi dreptăţile supuşi sunt arhiepiscopului.
Deci descoperind eu grija şi nevoia milei cei părinteşti al Măriei Tale, iarăşi
preaumilit mă rog la Măria Ta, ca rugăciunea mea să binevoiţi a primi şi aşa n-am
mare acoperiri din alte părţi. Al Măriei Tale cel mai aplecat client
Andrei Şaguna a. m.
Protosincel
G heorghe Liţiu, E piscopul G h erasim R a ţ f i ţn'otosin celul A n d r e i Ş a g u n a , în „Biserica şi Şcoala”,
L X V III, nr. 4 6 din 1 2 n o iem b r ie 1 9 4 4 , p. 3 6 2 - 3 6 3

Sibiu, 25 octombrie 1847
838/847
M ăria Ta, Prea Luminate Domnule Episcoape
Domnule M ult îndurate!
Cu Nr. 855 a. c. iarăşi îndrăznesc în toată umilitatea a ruga pe Prea Luminata
Măria Voastră pentru hirotonirea a trei clerici: Simeon Pap, Georgie Scrob şi Ioan
Sigmirean, căror li s-au poruncit ca pre 1 Noembrie c. n. a.c. să se afle la Măria Ta.
Deci fiindcă asemenea lipsă de păstor sufletesc s-au arătat şi pentru credincioşii
noştri din Garda de Sus, măr(itul). comitatul Albei de Jos, tot cu acea umilitate
îndrăznesc a Te ruga ca cu acei mai sus numiţi trei clerici să Te milosdveşti a hirotoni
şi pre aducătoriul acestora,clericul Teodor Morcan din şi pentru Gârda de Sus.
Sunt în cea mai adâncă flască supunere,
Al Măriei Tale,
cel mai umilitor serv,
Andrei Şaguna
Arhimandrit şi general vicar
Sibiu, 25 Octomvrie [1]847
A. N . D . J. Arad, F m d E piscopia ortodoxă ro m â n ă A r a d , A c te le revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dos.

2 3 1 /1 8 4 8 , f. 3.

Sibiu, 16/28 octombrie 1847
855/847
M ăria Ta,
Prea Luminate ţi Preasfinţite Domnule Episcoape,
Domnule M ult îndurate!
în urma părinteştei scrisori a Prea Luminat Măriei Tale din 6/18 octombrie
a. c., îndrăznim în toată umilitatea a face aceiaşi Luminat Măriei Tale de ştire că
106
arătându-se în trei obşti din această de Dumnezeu scutit dieces, foarte mare lipsă de
păstori sufleteşti precum în Bobâlna din Comitatul Hunedoarei, în Săcătura din
comitatul Albei de Jos şi în Caila din comitatul Dobâcei am hotărât, ca clericii, ce
sunt aleşi de viitori păstori sufleteşti în aceste susnumite locuri şi anumit Simeon Pop
la Bobâlna, George Scrob la Săcătura şi Ioan Sigmirean ia Caila, aşa să-şi întocmească
călătoriile sale cătră Arad ca în 1 Noembrie să se arate la Măria Ta.
Deci noi nu încetăm a molesta şi acum pre Măria Ta cu de atâtea ori
repeţitele noastre pentru ca să Te milostiveşci a rândui toate cele de lipsă şi rugând
susnumiţii trei clerici la Măria Ta pre hotărâta zi a-i hirotoni diaconi şi preoţi de
mir.
Fiind cu cea mai adâncă şi flască supunere şi serv
Al Măriei Tale
Din şedinţa consistorială preaumilit serv
Din 28/16 oct[ombrie]. 847 în Sibiu Andrei Şaguna
Gen(eral) vicar
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro n :â n d A r a d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

2 3 1 /1 8 4 8 , f. 1-2.
4
i

Sibiu, 30 aprilie 1848
M ă r ia T a ,
Prea Eliminate Doamne Episcoape!

Lipsindu-ne aici de tot rugăciunile pentru sfinţirea ceteţilor, ipodiaconilor,
protodiaconilor şi a protopresviterilor, vin a Te ruga cu toată cuviinţa pre Prealuminat
Măria Ta, ca să Te milostiveşti a face rânduială ca prin clericii seminariali sau prin
altcineva să-mi prescrie pomenitele rugăciuni şi cât ar fi cu putinţă mai curând să mi să
trimită încoace, fiind scriitoriuiui întru toate recunoscător şi cu toată cuviincioasa
cinstire,
107
Al Prealuminat Măriei Tale,
Sibiu, 30 Aprilie 848 slugă plecată

Andrei Şaguna
Episcop
A. N . D . J. Arad, F on d E piscopia ortodoxă ro m â n ă A ra d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

1 0 9 /1 8 4 8 , f. 1 -lv .

Sibiu, 7 septembrie 1849
Prea Sfinţite Domnule Episcoape!
După ce din mila lui Dumnezeu şi prin dispoziţiunile cele înţelepte ale Prea
bunului nostru monarh s-au nimicit anarhia cea sângeroasă şi s-au introdus ordinea
cea legală, mă simt îndatorat ca să Te înştiinţez pe Prea Sfinţia Ta despre lucrările
întregii noastre naţiuni din monarhia prea milostivului nostru împărat. Spre sfârşitul
acesta, trimit Prea Sfinţiei Tale petiţiunea naţională1 sub./, şi Promemoria despre
dreptul istoric pentru autonomia bisericii noastre2 sub./., precum şi opinia Prea
Sfinţiei Sale a domnului episcop din Bucovina, în obiectul bisericesc3, sub./, şi
arătarea deputaţilor de la Viena, dată cătră ministeriu în treaba eparhiei văduve din
Vârşeţ4, sub./., care împărtăţindu-le, Te rog Prea Sfinţia Ta, ca spre îndreptarea mea în
viitori, să binevoieşti a mă înştiinţa şi pe mine despre celea ce vei afla de lipsă a le
chibzui pentru înaintarea trebilor naţionale şi bisericeşti.
1 Este vorba de petiţia din 13/25 martie 1849, înaintată împăratului de reprezentanţi din toate provinciile
imperiului locuite de români.
2 Prometnorie despre dreptu l istoric a l a itto iw n iei bisericeşti naţionale a rom ânilor de religie răsăriteană în ces. reg.
provin ţii ale jnonarhiei austriace şi adaos, Sibiu, 1849 (în limba germană, Viena, 1849).
3 Opinia Episcopului Bucovinei privind autonomia Bisericii ortodoxe româneşti din imperiu şi înfiinţarea
Mitropoliei ortodoxe române, înaintată patriarhului Raiacici, a fost publicată în “Bucovina”, 1849, nr. 33
şi la Ilarion Puşcariu, M etropolia rom ânilor ortodocşi d in U ngaria şi T ransilvania , Sibiu, 1900, Colecţiunea
actelor, p. 41-43.
4 Petiţia din 20 iulie 1849, semnată de Andrei Şaguna, Ioan Mocioni, Petru Mocioni, Ioan Popasu, Petru
Ceimena, Ioan Dobran, publicată de I. Puşcariu, op. c it., Colecţiunea actelor, p. 24-25.
108
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/
Cu deosebită cinstire fiind,

Al Prea Sfinţiei Tale plecată slugă şi frate în Hs.
Andrei Şaguna m. p.
Episcop.
Sibiu, în 7 Septembrie 3849.

Prea Sfinţiei Sale Domnului ep(is)cop al Aradului
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro m â n a A ra d , A c te le rev o lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dos;

9 5 /1 8 4 9 , f. 1; a mai fost publicată şi de Ed. I. G ăvănescu, C orespon den ţa in e d ita în tre A n d r
Ş agu n a ţ i G herasim R a ţ, episcopul A ra d u lu i, în ‘T ribuna română5’, I, Arad, nr. 95 din 2 5 decembri
1943, p. 7; Gh. Liţiu, E p a rh ia A ra d u lu i ţ i a B ih o ru lu i. 1 8 4 8 -1 8 6 0 , O radea, 2 0 0 3 , D o cu m en te
anexe , p. 1 6 9
Gherasim Raţ către Andrei Şaguna
Cuvin, 10 septembrie 184$

Trămisele mie prin Preasfinţia Ta din 7 Septembrie a. c. lucrări din scoţ

naţional şi bisericesc a împuteriilor naţiunei române din monarhia austriacă, precum ş
celelalte acolo adause cu bucuria le-am primit.
Mulţămită declar Preasfinţiei Tale în numele clerului şi poporului român
din diecesa mea, pentru zelul cu care Te-ai pus în fruntea conlucrătorilor bărbaţi
naţionalişti.
Deie prea bunul Dumnezeu ca lucrarea aceasta zeloasă să aducă frupt
mângâietor naţiunei noastre române, pre carea sub surpatul guvern revoluţionar,
topire în maghiarism o ameninţa. Sperăm toate cele bune, după Dumnezeu, de la
prea bunul împărat al nostru.
Eu de favoritorul efect a acestora lucrări cu atât mai tare mă voiu bucura,
cu cât mai nenorocos mă aflu: de la toa^ă coînţelegerea cu însufleţiţii noştri bărbaţi
activi şi de la toată încurgerea în energioasele sale lucrări, prin fatalităţile sângerosului
resbel a fi fost împedecat.
109
Andrei vŞaguna, Corespondenţa 1/1
Nu mi se va imputa de rău neluarea de parte până acum în lucrările mai

late naţiunale, de se va cumpeni sperabilul efect a unei cât de zeloase lucrări în părţile
aceste, cu greutatea urmărilor, care, spre acel din parte fie blăstămaţilor revoltanţi
maghiari, pe acela timp s-ar fi produs. Dar, mulţămită Providenţei dumnezeeşti, a
sosit timpul, care ne chiamă la întemeierea bunei stări a naţiunei noastre, ni s-a dat
ocăziune spre a putea cu coînţelegere lucra spre acel scop şi sunt dăruiţi cu bărbaţi,
cari, pentru înaintarea trebilor naţiunale, neustănit lucră.
Nici eu însumi voi cruţa toată ustăneaia, încât frântele prin boală şi vârstă r;
puteri ale mele îmi vor erta, întru bunul bisericii şi naţiunei noastre a lucra;
puseciunea mea şi sângele român care în vâni îmi bate mă îndatorează la aceasta.
Intru altele, pentru aducerea aminte de mine mulţămindu-ţi, cu naţiunală
salutare sâm,
în Cuvin, comitatul Aradului, a 10- a zi de Septembrie 1849,
Preasfinţiei Tale, frate în Hristos
Gherasim Raţ,
Episcop
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro m â n ă A ra d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

9 5 /1 8 4 9 , f. 13-13v. (concept); Publicată de Ed. I. Găvănescu, C o irsp o n d e n ţă in e d ită în tre A n d rei
Ş a g u n a ţ i G h erasim R a ţ , episcopul A ra d u lu i, în ‘T rib u n a română”, I, nr. 9 5 d in 2 5 decem brie
1 9 4 3 , p. 7; G h. L i ţiu , op. c it., D o c u m e n te le a n e x e , p. 1 7 0
Sibiu, 1/13 septembrie 1849
Preasfinţite Domnule Episcoape!
Fiindcă lucrurile mele, din pricina răzmeriţei ce au fost, se află parte în Ţara
Românească, parte la Bucovina, pe care a le căpăta curând nu am nădejde, deşi nu-mi
sunt unele dintre ele foarte de lipsă, precum este cartea hirotoniei. Pentru aceea
110
năzuiesc la Preasfinţia Ta, care ai avut bunătate a mă ajuta în treaba aceasta şi anul
trecut, rugându-te ca să binevoieşti a da a descrie şi a mi le trimite cât de grabă,
căci am o prea mare lipsă de ele.
Cu deosebită cinstire fiind, al Preasfinţiei Tale aplecată slugă,

Andrei Şaguna
Episcop
Ed. I. Găvănescu, D in corespondenţa in e d ita a In i A n d r e i Ş a g u n a , în „Tribuna română”, 1, nr. 9 7
i■
din 31 decembrie 1 9 4 3 , p. 2; M ă rtu rii p rip in d lu p ta rom ân ilor d in p o rţile A ra d id u i p e n tru p ă stra rea
fiin ţe i naţion ale p rin edu caţie f i cu ltu ră (1 7 8 4 -1 9 1 8 ). D ocu m en te referitoare la E piscopia ortodoxă a
A ra d u lu i, prefaţă P. S. E piscop dr. T im otei Seviciu. Studiu in tro d u ctiv , n o te şi com en tarii de
prof. dr. V asile P o p ea n g ă , Arad, 1 9 8 6 , d oc. 7 0 , p. 1 1 7

t,
Prea Sfinţite Domnule Episcop,
Am primit scrisoarea Prea Sfinţiei Tale din 10-lea ale lunei acesteia şi mult
m-am bucurat văzând că eşti sănătos.
în urma aceleia eu aflu cu cale a Te ruga pe Prea Sfinţia Ta, ca fără de
întârziere să alegi 3-4 bărbaţi harnici din eparhia Prea Sfinţiei Tale şi cu plenipotenţă să-i
trimiţi la Viena, ca acolo să stăruiască la împăratul şi la minister efectuarea cererilor
noastre în privinţa bisericii şi a neamului. Multe aş avea şi ar trebui să-ţi scriu în
privinţa aceasta, dară nu pociu, atâta numai te rog dară, primeşte propoziţia
aceasta şi fa ca această deputăţie să meargă la Viena fără întârziere şi să se adreseze
către oamenii noştri, d. d. Dobran şi Mocioni şi să urmeze întru toate povăţuiriie
lor, că de la dânşii vor înţelege toate.
111
rvuurei şaguna, Corespondenţa 1/1
Fiind cu deosebită cinstire, al Prea Sfinţiei Tale plecată slugă şi frate în

Hr(istos)
Andrei Şaguna
Episcop
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro m â n a A ra d , A cte le revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar
1 0 6 /1 8 4 9 , f. 1; Scrisoarea a mai fost publicată: Ecl I. Găvănescu, D in corespondenţa in e d ita a lu i
A n d re i Ş ag u n a , în ‘T ribuna română”, I, nr. 9 7 din 31 decembrie 1 943, p. 2; M ă rtu riip r iv in d lu p ta
rom ân ilor d in p ă r ţile A r a d td u i, doc. 7 1 , p. 1 1 7 -1 1 8 ; Gh. Liţiu, op. c it., D ocu m en tele a n exe, p. 171

Cuvin, 23 septembrie 1849
Prea cinstitului d. Episcop român din
Transilvania Andrei Şaguna, fratelui întru Cristos
Preasftnţite Domnule Episcoape,
In urmarea scrisorii Preasfinţiei Tale dd. 7 Septembrie a. c., am onoare a-ţi
încunoştiinţa cu încredere:
După triumful măreţelor arme împărăteşti, cea dintâie îngrijire ce mi-a
ocupat cugetul a fost pentru asecurarea naţiunei noastre în orice privinţă.
Când socoteam de moduri, mi-a venit de o parte preţuita înştiinţare de la
Preacinstia Ta, de altă parte mi s5a referat că comunitatea bisericei catedrale româneşti
din Arad se sârguieşte a face paşi spre sprijinirea frumoaselor tendinţe a confraţilor săi
din Transilvania, Banat şi Bucovina; în sufletu-mi simţeam lipsa de a mă pune în
capul trebei aceştia, dar boala, de carea a vrut Ceriul ca să fiu cercetat chiar în
timpul când, spre binele năţiunei, mi-ar fi de lipsă cea mai întreagă sănătate,
aceasta m-a împiedecat a face aşa! Am sprijinit totuşi cauza aceasta naţională după
putinţă-mi, atât prin Dechiararea aici sub./. în copia alăturată şi încrezuiţilor ce vor
să meargă în cauza aceasta, din partea comunităţilor române de aici la Sacratisima Sa
Maiestate, anume d-lui advocat V. Babeş şi, printr’însul, d-lui secretariu cameral la
Buda, T. Şerb, înmânată, cât prin adresa de sub./. în copia alăturată5.
s Vezi petiţia românilor din părţile Aradului, Viena, 15 noiembrie 1849, semnată de Teodor Şerb, Vincenţiu
Babeş şi Gregoriu Popovid, la Ilarion Puşcariu, op. cit., C olecţiutiea actelor, p. 28-30.
112
Andrei Şaguna, Corespondenţa
Cu mâhnire însă sâm silit a-Ţi mărturisi că sângele nostru, românii noştri
pe aici, prin maşteria timpurilor, de încurgerea străinismului molipsiţi şi degrad
abea şi numai cu îndoinţă cutează a-şi căuta drepturile sale, a-şi arăta dorinţ
sufletului, a-şi pofti fericirea sa; pentru că, până azi, numai de aceia s’au învins
n. convins) cum că a face aceasta este a se supune goanei şi urgisirei străinismul
carele şi până azi ţine, uzurpând, pre puterea în părţile acestea.
Aşa este, Preasfinţite domnule şi frate în Cristos şi aceasta pentru aceia a
de lipsă a-Ţi descoperi, ca cu ai Preasfinţiei Tale dimpreună, carii toţi aveţi noroc
a fi mai liberi încât vă va fi iertat, să ne mîntuiţi, să scăpaţi un milion şi jumătate
români de o influinţă, o supremaţie atât de pericioasă şi nedreaptă.
Remânând întru altele cu deosebită cinstire,
Preasfinţiei Tale,
frate în Hs.
Gherasim Raţ
Episcop
în Cuvin, 23 Septembrie c849
Ed. I. Găvănescu, C orespon den ţă in e d ită în tre A n d r e i Ş a g u n a ş i G h erasim R a ţ episcopul A ra d u h
în „Tribuna română'’, I, nr. 9 5 din 2 4 decem brie 1 9 4 3 , p. 7; G h. L iţiu, op. c it., D o cu m en tt
anexe , p. 1 7 1 -1 7 2
10
I
Cuvin, 1 octombrie 184(

Rânduiala sfinţirii întru cetcţ, ipodiacon, diacon, protodiacon, preot şi protopoj
în urmarea scrisorii Preasfinţiei Tale din 13 Septembrie a. c. cu aceasta ţi-o trămit.
Cuvin 1 Oct. [1J849
Gherasim Raţ
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia o rtodoxă ro m â n ă A ra d , A c te le rev o lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , anul
1 8 4 9 , dosar 1 1 5 /1 8 4 9 , f. 1. (concept)
113
11

P r e a S f in ţite D o m n u le E p isc o a p e y
Eu nu mai am nici o îndoială despre săvârşitul cel bun şi mângâietor al cauzei

noastre naţionale, de vreme ce am fost norocos a vedea din mult preţuita scrisoare a
Prea Sfinţiei Tale din 27 Sept. a. c. măsurile ce ai luat spre înaintarea trebilor naţionale.
Deie Dumnezeu tuturor bărbaţilor noştri înţelepciune şi tărie sufletului, cad constituţia
împăratului nostru din 4 Marde a. c. garantizează libertatea constituţională şi
îndreptăţire egală tuturor naţionalităţilor, însă, pe lângă starea aceasta favorabilă, se
cere de la noi ca să ştim înainta folosului naţional potrivit interesului preabunului
nostru împărat şi să luăm o tactică prin care să arătăm popoarelor compatriotice
vrednicia şi dreptul naţiunei noastre care i se cuvine.
Cuvintele acestea numai pentru aceea le-am însămnat aici ca Prea Sfinţia Ta şi
în numele meu să inimezi şi să întăreşti pre bărbaţii aceia cari din frica unora sau
altora s-ar retrage dela îmbrăţişarea cauzei naţionale.
Aici alăturata cărticică în 2 exemplare o închin Prea Sfinţiei Tale spre întrebuin
ţarea proprie, până când voi avea prilej a sluji a i mai multe spre întrebuinţarea comună.
Intr-una te înştiinţez pe Măria Ta că patriarhul sârbesc, scrisoarea mea care i-am fost
scris de la Viena pentru ierarhia română6, o au împărtăşit cu toţi episcopii7, aşadară
doresc să ştiu răspunsul Măriei Tale în obiectul acesta8, deci Te rog ca să binevoieşti a-
mi împărtăşi spre cunoştinţa mea răspunsul Măriei tale în privinţa aceasta urmat.
Fiind cu deosebită cinstire, al Prea Sfinţiei Tale plecat serv

Episcop
6 Scrisoarea Iui Andrei Şaguna către Iosif Raiacici, Viena, 16/28 martie 1849, la Harion Puşcariu, op. cit.,
C olecţiw ica actelor, p. 41-43.
/ Răspunsul Episcopului Hacman adresat patriarhului sârb în cauza ierarhiei româneşti, la Harion Puşcariu,
op. cit., C olecţiim ea actelor, p. 41-43.
8 Răspunsul Episcopului Gherasim Raţ, Ia Ilarion Puşcariu, op. cit., C okcţium a actelor, p. 43-45.
114
Andrei Şaguna, Corespondenţa .
Aici împărtăşesc M. Tale spre cunoştinţă scrisoarea mea care o am fost adre
către Tratele nostru din Bucovina.9
A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxă ro m â n ă A r a d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dc

126, f. 1-1 v (original); A iă r tu r ii p r iv in d lu p ta ro m â n ilo r d in p ă r ţile A ra d u lu i , doc. 7 2, p. 1
Gh. Liţiu, E pa rh ia A r a d u lu iţi a B ihorului^ D ocu m en tele an ex e, p. 1 7 6 -1 7 7
12
Cuvin, 9 octombrie 18^
Prea Sfinţite Domnule Episcoape,
Mult preţuita scrisoare a Prea Sfinţiei Tale din 2/15 Oct(ombrie) a. c. asri
primindu-o, îndată o am împărtăşit comunităţii bisericii catedrale româneşti d
Arad, căreia i-am concrezut povăţuirea trebii naţionale. Sănătatea mea din zi în
tot mai tare scade, aceasta mă împiedecă de a putea singur sta în capul trei
naţionale în dieceza mea. De aceea au plecat la Viena de deputaţi: D. D. Teod(
Şerb, secretar cameral şi advocaţii Grigorie Popovici şi Vichentie Babeş, însă foar
suntem împiedecaţi întru aceea că comitetul c. r. din comitatul Aradului, precum di
arătări credincioase am înţeles, au oprit a se culege ajutoriu pentru spesele spi
partea deputaţilor cerute, în privinţa aceasta mi-au trimis şi mie scrisoarea c
sub./., pre carea eu atunci încă neştiind sigur, cum că colecţia de ajutor prin dânsi
e oprită, numai despre lucrările românilor l-am înştiinţat prin scrisoarea de sub./., î
copie alăturată; nu ştiu cum s-au hotărât după primirea aceleia, destul că român
noştri, precum am înţeles spre oprirea aceasta, tare s-au înfricat. Scrisoarea Pre
Sfinţiei tale cătră patriarhul sârbesc în treaba ierarhiei române îndreptată mie n
mi s-au împărtăşit şi aşa nici părerea mea nu o am putut da (pasaj şters).
9 Scrisoarea din 18 april ie 1849, adresată episcopului Hacman, la I. Puşcariu, M etropolia . .., Colecţiune
actelor, p. 40-41.
llf
Aici înştiinţez despre aceea ce mie prin mai mulţi mi s-au referat, cum
că sârbii din Arad consfatuiţi Hodoşului Emilian cu arhimandritul Kengelaţ,
corespunzând cu episcopul Timişorii, întru aceea lucră ca dieceza Aradului să o
răpească spre partea sa, pricina lucrului pun-o întâmplarea care, nu şdu, Prea
Sfinţiei Tale este-ţi cunoscută au ba.
Cuvin 9 Octobrie 849

Gherasim Raţ
Episcop
A. N . D . J. Arad, F o n d E piscopia ortodoxa rom â?id A r a d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar
1 2 6 , f. 2 (concept); G h. L iţiu, E p a rh ia A ra d u lu i ,ţi a B thm adu i, D ocu m en tele anexe, p . 1 7 8
13

Am primit scrisoarea Prea Sfinţiei Tale din 10 Sept(embrie) a. c. şi foarte

tare m-am mângâiat văzând paşii şi măsurile ce ai luat în privinţa cauzei noastre
naţionale.
In urma scrisorii mele din 1/13 ale curgătoarei trimit aici Măriei Tale 150
exemplare din Promemorialul despre dreptul istoric al autonomiei bisericii noastre,
cu aceea rugare ca să binevoieşti a le da unui om credincios al Măriei tale să le
vânză cu 6 xr. argint un exemplar.
Fiind cu deosebită cinstire al Prea Sfinţiei Tale plecat serv
Andrei Şaguna
Episcop
Sibiu, 6/18 octombrie ’849
A. N . D . J. Arad, F o n d E piscopia ortodoxa ro m â n a A r a d , A c te le rev o lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

1 6 0 /1 8 4 9 , f. 4 (original); G h. L ipu, E p a rh ia A ra d u lu i f a B ihandu i> D o cu m en tele a n ex e, p. 1 7 7
116
Andrei Şaguna, Corespondenţa Iy
14
Sibiu, 26 noiembrie 184

i\
Deşi sunt trist şi mâhnit în adâncul inimii mele văzând că cauza noasti
naţională, în regiunile mai de sus nu se ia în consideraţia aceia, de care duţ
meritele naţiunii noastre de obşte, cu dreptul ar trebui a se bucura. Totuşi eu ştiin
că pe pământ nimic nu-i statornic, ştiind şi aceea că lucrurile cauzei noastre naţiona
şi prin cugetarea şi judecata mea ziua şi în miezul nopţii am devenit la o părere
convingere despre înaintarea binelui naţional de obşte, care părere şi convingere n
pot a nu o descoperi şi Preasfinţiei Tale ca unui bărbat ales al neamului.
Eu am aflat de neapărată lipsă deschiderea unei gazete naţionale româneş
la Arad sau la Timişoara, care fără de întârziere ar trebui a se pune în lucrare. Gazet
aceasta n-ar trebui întocmită după spiritul celorlalte gazete, ea ar trebui să fi
abătută de pe câmpul polemic şi să opereze mai mult şi numai pre câmpul istoric
să adune evenimentele cele mai de însemnat şi în privinţa naţională mai interesant
şi fără nici o critică să le propună publicului, să nu fie mare, nici prea scumpă, s
nu paralizeze nici într-un chip pre Bucovina şi pre Gazeta de Transilvania şi să aib
lângă sine o foaie care să se cuprindă cu lucruri economice şi pentru viaţa de toat
zilele a poporului trebuincioase. Gazeta aceasta mai pre urmă să serveze de orgai
naţional spre publicarea tuturor rânduielilor, hotărârilor şi altor oficioase de 1;
stăpânire ieşite, de care fel de organ se bucură şi până acum maghiarii, germanii
sârbii şi slovacii, numai naţiunea română să fie lipsită de un asemenea organ?
Aceasta am aflat de lipsă a propune Prea Sfinţiei Tale cu acea rugare c;
înţelegându-vă în privinţa aceasta cu bărbaţii noştri de acolo şi unindu-vă ci
propunerea aceasta a mea să o înfiinţaţi. Nu socotesc lucru de prisos a Vă împărtăş
părerea mea şi în privinţa bărbaţilor cărora s-ar putea încredinţa redacţia aceste:
gazete, care ar fi sau d. Constantini sau d. Gavra. Despre toate aceste am înştiinţat ş:
pre Măria Sa d. Mocioni.
Tare m-aş bucura mai pre urmă, când aş putea înţelege cât mai curând
despre primirea propunerei şi părerei acesteia a mele şi punerea ei în lucrare.
11.7
Fiind intr-altele cu deosebită cinstire, al Prea Sfinţiei Tale serv umilit,

Andrei Şaguna
Episcop
Gh. Liţiu, O p lă n u ita g a z e ta rom ânească la A r a d , în 1 8 4 9 , în „Tribuna rom ână”, II, nr. 145 din
2 0 iu n ie 1 9 4 4 , p. 2; Id em , E p a rh ia A re a lu lu i ţ i a B ih o ru lu i, D o c u m e n te le a n e x e , p. 1 8 2 -1 8 4 ;
M ă r tu r ii p riv in d lu p ta ro m â n ilo r d in p ă rţile A ra d u lu i, doc. 7 3 , p. 1 1 9
15
Cuvin, noiembrie 1849

Scrisoarea Prea Sfinţiei Tale în privinţa deschiderii unei gazete româneşti în
*
l
Arad sau Timişoara, din 26 noiembrie a. c., cătră mine îndreptată, primindu-o îndată,
A
o am şi împărtăşit-o cu fruntea românimei din Arad, spre acel sfârşit ca în privinţa
I
modrului înfiinţării proiectatei gazete opinia sa să o deie şi până atunci până ce
U
aceeaşi scrisoare în şedinţa consistorială mai deaproape o voi propune. Cum ne vom
I
înţelege aici în privinţa aceasta, ce modruri vom lua înainte, ce loc a fi a desemna
..4 1 J ■H 1 M J> Ji). H 1I. H J ilU U liJlM , I

pentru ieşirea gazetei şi pe cine vom însărcina cu redacţia ei, despre toate aceste după
sfatuirea din şedinţa consistorială pre Prea Sfinţia Ta a Te înştiinţa nu voi întârzia.
De astă dată împărtăşesc cu Prea Sfinţia Ta sub./, părerea mea în privinţa
înfiinţării unei ierarhii române, fericitului patriarh al sârbilor subşternută10, carea
pentru grămădirea lucrurilor până acum nu o am putut Sfinţiei Tale trimite. Banii
pentru Promemoria Prea Sfinţiei Tale în 150 de exemplare aici trămise, după ce din
districtul Orăzii Mari mi se vor amănua, nu voi întârziere Prea Sfinţiei Tale
ocasiomiter a-i trimite.
[Gherasim Raţ]
M a r tin ii p r m n d lu p ta ro m â n ilo r d in p ă r ţile A ra d u lu i, doc. 7 3 , pp. 1 1 9 -1 2 0 ; G h. Liţiu, E pa rh ia
A r a d id u iţi a B ih o ru lu i, D o cu m en tele an exe , p. 1 8 4
10 Vezi snpra, doc. nr. 11, nota 3.
118
Andrei Şaguna, Corespondenţa, I/.l
16
Sibiu, 8 Ianuarie 185(
Te înştiinţez pe Prea Sfinţia Ta, că patriarhul sârbesc îmi scrisese deunăzi1

- poate şi Prea Sfinţiei Tale - că ministerul nostru, la propunerea sa, ar fi rândui
un sinod de toţi episcopii noştri, care are a se ţinea la Viena în întâia duminică î
lunei lui aprilie după calendarul nou.
Eu îţi mulţumesc Prea Sfinţiei Tale, că m-am mirat de sorocul acesta
pentru că duminica cea dintâia a lunii lui aprilie după călindarul nou, este a trei;
duminică în postul mare la noi, iar că e şi duminica întâia după Paştele nemţilor
aceasta pe noi nu ne poate obliga, află deci cu totul nepotrivit sorocul acesta pentri
sinod. Trag însă mare nădejde că sorocul acesta nu va rămâne, pentru că prin ur
canal bun, am dat de ştire la guvernul nostru serbarea Paştilor în anul acesta, din care
pricină cu bună seamă se va schimba timpul ţinerii sinodului pomenit şi precum îm
pare mie, se va prefige chestionatul sinod pe duminica a doua după Paştile noastre
Ce au făcut consistoriul Sfinţiei tale cu provocaţiunea administraţiuni
naţionale a Voivodinei sârbeşti pentru parastasul dorit al voivodei său Ştefan Suplicaţi
Consistoriul meu aceasta au răspuns: că diecezanul episcop au rânduit în eparhii
întreagă parastas obştesc pentru soldaţii împărăteşti şi pentru toţi fraţii şi surorile
noastre cari au murit în războiul trecut. Deci să binevoiască a fi îndestulită naţionali
administraţiunc cu această rânduială episcopească, căci între ceilalţi fraţi şi ostaş:
împărăteşti se înţelege şi viteazul general împărătesc şi voievod sârbesc Ştefan Suplicaţ.
Intre altele, cu deosebită cinstire J Prea Sfinţiei Tale mai tânăr frate credincios
în Hristos
Episcop
G h. L iţiu , E p a rh ia A r a d u lu i ş i a B ih o ru lu i, D o c u m e n te le a n e x e , pp. 1 8 6 - 1 8 7 1
11 Scrisoarea patriarhului Raiacici către Andrei Şaguna, din 21 decembrie 1849, transmite rescriptul
ministerial din 18 noiembrie 1849, la Ilarion Puşcariu, op. c it., C olccţiu nea actelor, p. 68-69.
119
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/J
-;
yM
17

Arad, 17 ianuarie 1850
Prea Sfinţite Domnule Episcop,
Fericirea Sa patriarhul sârbesc şi mie mi-a trimes înştiinţarea despre ţinerea
sinodului rânduit la Viena. Eu aş fi dorit ca să se fi împlinit mai întâi fierbintea
dorinţă a naţiunei noastre, adecă ca ierarhia română să se despartă de cea sârbească şi
numai după aceia să se fi rânduit atare sinod şi dechilin pentru ambele ierarhii.
Termenul sinodului de bună seamă nu e bine nimerit. Recercarea
administraţiunii Voivodinei sârbeşti în privinţa slujirii de parastas pentru răposatul
voievod al lor Ştefan Suplicaţ, în încopciere cu propunerea mea în privinţa
■*;:f
pomenirii celor în războiu răposaţi, luându-se în aminte în consistoriul meu,
asemenea efect au avut aceluia ce-1 câştigă la consistoriul Prea Sfinţiei tale, cu acea \
diferenţă că între alţi credincioşi ai bisericii noastre jertfiţi în război, câţi încă am
avut cunoştinţă anume înşiraţi, am numărat şi pe răposatul voievod sârbesc Ştefan
Suplicaţ, carele asemenea pentru împăratul s-au jertfit
între altele cu distinctă onoare sunt al Prea Sfinţiei Tale frate în Christos,
V
Gherasim Raţ m. p.
Episcop
Ilarion Puşcariu, op. c it., C o lccţiu n ea a ctelo r, Sibiu, 1 9 0 0 , p. 69; Gh. Liţiu, E p a rh ia A ra d u lu i ţi a )
B ih o ru lu i, D ocu m en tele a n ex e , p. 188
18

Sibiu, 31 Ianuarie 1850
Având eu în urma unei însărcinări a guberniului mare trebuinţă de o
Metodică română, vin a mă ruga de Prea Sfinţia Ta, ca să binevoieşti a-mi procura
prin oamenii Prea Sfinţiei Tale două exemplare din metodica română prescrisă
120
Andrei Şaguna, Corespondenţa, 1/1
Institutului preparandial din Arad şi prin cel dintâiu car iute sau diligenţe a mi le
trimite încoace, facându-mi totodată cunoscut şi preţul lor, pre care cu mulţămită ţi-1
voi întoarce Prea Sfinţiei Tale îndărăt. Pre lângă care rămân al Prea Sfinţiei Tale cu
deosebită cinstire şi frăţească dragoste
Episcop
Post Scriptum autograf. Eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi ţinea după câteva
săptămâni, sobor eparhial stătătoriu din preoţi şi mireni pentru consultare asupra
lipseîor şi trebuinţelor bisericii şi şcoalelor noastre de obşte şi deosăbi. Spre care
sfârşit am şi făcut paşii cuviincioşi către guvern12.
Gh. Liţiu, E p a rh ia A r a d u lu i ţ i a B ih o ru lu i, D o c u m e n te le a n e x e , p. 1 8 9
19
dâ^C-
W0 Sibiu, 4 februarie 1850

Iii
înţelegând eu şi consistoriul meu din înalta ordinaţiune ministerială, care
fericirea sa Domnul patriarh sârbesc mi-au împărtăşit-o cum că în Viena are să se
ţie un sinod de episcopii bisericii noastre din monarhia austriacă, am aflat neapărat
de lipsă, înainte de ce aş lua parte la acela, a aduna un sobor diecesan spre 12/24
martie pentru consultare asupra trebilor bisericeşti şi şcolare, spre care sfârşit am şi
dobândit de la Excelenţa sa domnul nostru guvernator preţioasă învoire13.
Despre care înştiinţând pre Prea Sfinţia Ta spre plăcuta-ţi cunoştinţă şi
după stările împrejur spre urmare cu deosebită cinsire rămân.
n Cererea Iui Andrei Şaguna către guvern pentru aprobarea convocării sinodului diecezan, Sibiu, 12/24
ianuarie 1850, la Ilarion Puşcariu, op. cit., Colecţiwnea actelor, p. 58-59.
?, Guvernatorul WohJgemuth aprobă întrunirea sinodului diecezan şi numeşte pe Ioan Carabeţ comisar
guvernamental la sinod în 21 martie 1850, vezi Ilarion Puşcariu, op. cit., C olccţiunea actelor, p. 64-65.
121
Al Prea Sfinţiei Tale, cel mai mic între fraţi,
Sibiu, 4 Februar 1850 Andrei Şaguna

Episcop
M ă r tu r ii p r iv in d lu p ta ro m â n ilo r d in p ă r ţile A r a d u lu i, d o c. 7 5 , p. 1 2 1 ; G h. L iţiu , E parh ia

A r a d u lu i ţ i a B ih o ru lu i, D o c u m e n te le a n e x e , p. 1 8 9 - 1 9 0
■1
20
Procopie Ivacicovici către Andrei Şaguna
1152.
Excelenţa Ta
Freasfinţite domnule Episcop
Frate întru Hs. Preaiubite!
Pentru ducerea în sfârşit a instalaţiei mele în scaunul Episcopiei Aradului,

întru înţălegere cu Uustritatea Sa prezidele c. r. Locţiitoriale secţiuni arădane,
domnul comite Erman Jiri, ca la actul acesta prea nalt denumitul comisar împărătesc,
s-au hotărât ziua 2 / 1 4 iuanuariu anului viitor, adecă sâmbătă după Tăierea împrejur.
Despre ce am onare pre Excelenţa Ta a Te înştiinţa deodată a Te pofti ca
întru dovada bunelor frăţeşti simţiri cătră mine, sărbarea instalaţiei mele cu fiinţa
sa de faţă a o onora să binevoieşti.
Intru altele frăţeştilor plecări recomandat cu osebită stimă sânt
Al Excelenţei Tale
Arad, 12 decemb(rie) (1)853

plecat serv
Procopie Ivacicovici
Episcopul Aradului
A B M S , Ş a g u n a , 9 2 5 (origin al)
122
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/.
21
Andrei Şaguna către Procopie Ivacicovici
preş. 349-853
Prea Sfinţiei Sale Părintelui Ffiiscop al Aradului Procopiu Ivacicovici.
Deşi prea bucuros aş dori a lua parte la festivitatea Instalaţiei Prea Sfinţie
Tale, la care ai binevoit a mă invita prin mult preţuita scrisoare din 12 ale curgătoarei
mm 1152, totuşi de o parte mulţimea trcbilor, cu care mă împresoară dregătoria, ian
de alta asprimea timpului mă împiedecă a face destul dorului acestuia al inimi:
mele.
Deci mă văd silit urările mele, care ţi le-aş fi adus în persoană, a le încredinf
scrisoarei prin care-ţi poftesc ca Atotputernicul să îţi deie viaţă îndelungată şi tărie, spre
a putea ocârmui corabia bisericei lui Hs., care s-au încredinţat păstorirei Prea Sfinţiei
Tale, spre mărirea lui Dumnezeu şi spre mântuirea sufletelor credincioşilor.
Pre lângă care cu iubire frăţească rămân
Al Prea Sfinţiei Tale
1iîJfâţ,;: frate în Hs
Sibiu, 22 decern (brie) 853
1 BŞr-’v■
ABMS, Şaguna 9 2 6 (co n cep t)
22

Nr. 55 - 854
Excelenţa Ta
Preasfinţite domnule Episcop!
a. . . Cu carul repede au ajuns aicea 13 exemplare a Mineelor lunei ianuarie şi
alte 13 a lunei fevr(uarie)14, care Excelenţa Ta ai binevoit sub 21 ianuarie a le trimite,
14 M im ul lunei lu i ianuarie-dcconbiie. T ip ă rit după origbinahd cel în dreptat de P reasfinţitul Episcop a l Argeşului
chir Iosifi în zilele P rea în ă lţa tu lu i îm p ă ra t a l A u strie i F rancisc I o sifI cu binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale
domnului A ndrei, dreptcredinciosid Episcop de legea G reco-răsăriteanâ a l A rdealu lu i J-XTL, Sibiu, în tipografia
v,'i Episcopească la anul domnului 1853-1856.1. Ianuarie, 1853; D. Fevruarie, 1853.
123
însă între aceste din urmă 13 un exemplar cu portul de la Sibiu întru atâta s-au
stricat, încât nicidecum nu se poate întrebuinţa, fiind foile aceluia pe la mijloc
roase şi străbătute de frecarea carului.
De aci mă aflu îndemnat cuviincios a ruga pre Excelenţa Ta să binevoieşti în
locui celui neîntrebuinţabil exemplar a Mineelor lunei fevruarie a trimite altul.
Exempiariul cel stricat de se va pofti se va trimite de aicea îndărăpt, aşa
precum se află.
De altele cu deschilinită cinstire rămâi
Al Excelenţei Tale
Arad, 19 februar (1)S54
plecat serv
Episcopul Aradului
A B M S , Ş agu n a, 9 3 6 (o rig in a l)
23

N. 845
Excelenţa Ta
Comunităţile sub./. însemnate au depus la mine a doua rată de prenumerăciune
la M in eele bisericeşti, pentru care suma de 220 fl. m. c. am onoare a o transpune
însemnând că mai rămân restanţiare două comunităţi, adecă Pecica şi Mădrijeşti,
de la care voi trimite rata a 2 ade altă dată, după ce ele mi-o vor aduce.
Cu osebită cinstire şi dragoste frăţească rămân
Al Excelenţei Tale
Arad, 24 septembrie 1854
întru Hristos credincios frate
Episcopul Aradului
V e r so : S ib iu 1 o c t 1 8 5 4
A rad N -° p rez. 3 5 8 - ( 1 ) 8 5 4
A B M S , Ş a g u n a , 9 9 4 (origin al)
124
24
Excelenţa Ta
La „Cuvântările bisericeşti”15, care sunt să se tipărească în tipografia diecezan

din Sibiu, până în ziua de astăzi au prenumărat 9 comunităţi bisericeşti ale dieceze
mele. Cele sub./. însemnate, pentru care hotărâtul preţ câte 10 fl. m. c. pe exemplar
în sumă 90 fl. m. c. în legătura preapreţuitei scrisori a Excelenţei Tale din 19 iuni<
a. c. n2prez. 228, am onoare a-i transpune, cu acea însemnare că de cumva se vo:
mai face şi alte prenumerăciuni din această Eparhie la cartea pomenită, nu vo
amâna drept aceea la timpul său a înştiinţa pre Excelenţa Ta.
Cu deosebită cinstire şi frăţească dragoste rămân
■7' .
Al Excelenţei Tale
Arad 24 septembrie 1854
întru Hristos credincios frate
Episcopul Aradului
ABMS, Şaguna, 9 9 5 (o rigin al)
25

Prea Sfinţiei Sale p(drintelui) Episcop al Diecezei Aradului Procopiu Ivacicovici
La lăudata scrisoare a Prea Sfinţiei Tale dto 24 septembrie a. c., nr. 846,
cu carea ai trimis încoace 90 fiorini m. c., banii prenumeraţiunei la “Cuvântările
15 Andrei Şaguna a iniţiat prenumerarea pentru tipărirea cărţii: Chiriacodromum adecă C uvântări bisericeşti
pentru fiecare dum inecă a am âni. întocm ite de Prea S fin ţitu l Arhiepiscop a l A straham du i N ichifir Teotoche.
Tipărit acum în tâ ia d a tă cu un adaos de C uvâ?itări pen tru sărbătorile domneşti. în zilele Prea în ălţatiU n i nostru
împărat a l A u striei Pruncise Io sifI Supt privegherea şi binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale dom m âui A ndrei baron
ie Şaguna Episcop a l Biserică Greco-răiăntene ortodoxe în M arele P tin dpat a l A rdealului, comandor al ordinului
Leopoldin cesaro-regesc austriac ş i sfetnic din lău n tru de sta t a l M aiestatei Cesaro Rege Apostolice, Sibiu. Tipărit
în Tipografia diecezană la anul Domnului 1855.
125
bisericeşti”, care sânt a se tipări în tipografia noastră episcopească de aici, de la 9

comunităţi bisericeşti din dieceza Prea Sfinţiei Tale, vin a răspunde că banii
susarătaţi în sumă de 90 f. m. c. i-am primit şi totdeodată a vă încunoştiinţa că la
întâmplare când toate diecezele nu s-ar prenumera atâţia câţi se cer spre acoperirea
speselor tipariului, atunci acele Cuvântări nu se vor tipări şi prin urmare banii ce
acum mi-aţi trimis îi voi retrimite iarăşi.
Cu toată cinstirea şi frăţeasca dragoste rămân
Al Prea Sfm(ţiei) (Tale)
credincios frate în Hs.
A B M S, Ş agu n a, 9 9 9 (co n cep t)
26
Prea Sf(inţiei) Sale P(drintelui) Episcop al Aradului Procopie Ivaşcovici
Sibiu, 26aiunie (1)856

Prea Sfinţite domnule Episcoape, muldubite în Hs. frate!
La mult preţuita-vă scrisoare dto 19 iunie a. c. mă grăbesc a va încunoştiinţa că
suma trimisă de două sute florini m. c. pentru rata a IIP de prenumeraţiune la
Mineele de lună, de la cele 10 comunităţi s-au primit, tot cu acest prilej adeverez şi
primirea a trei sute optzeci de fiorini mon(edă) conv(enţională) pentru 19
prenumeranţi la Biblia16 ce se va tipări în tipografia noastră, pentru care aducându-vă
cea mai adâncă a mea mulţămită, rămân cu deosebită dragoste frăţească
Plecat serv şi frate în Hs.
A B M S , Ş agu n a, 1 1 5 2 (co n cep t)
Afl
16 Andrei Şaguna a început prenumerarea pentru tipărirea Bibliei, care va apare în 1858, cu titlul j
adecă D um nezeiasca Scriptură a Legii cei vechi şi a cei Noao, după originalul celor şaptezeci şi doi Tâlcuitori d
Alexa?idria, tip ă rită în zilele Prea în ă lţa tid u i nostru îm părat a l A u striei Fm nţisc IosifX sub privegherea p
binecuvântarea Excelenţei Sale, Prea Sfinţitului domn A ndrei banm de Şaguna, Drcptcredinciosul Episcop al Biserică
greco-răsăritm e ortodoxe in M a rd e Principat a l Ardealului, Comandor al O rdinului Leopoldin Cesaro-Bxg. austriacfi
sfetnic d in lău n tru de sta t a l M aiestăţii Sale Cesaro-Rcgesti Apostolice. Sibiu, cu Tiparul şi cu cheltuiala
Tip(ografiei) de Ia Episcopia dreptcredincioasă răsăriteană din Ardeal, la anul Domnului 1856-1858.
126
Andrei Şaguna, Corespondenţii 1/1
27

661
Excelenţa Ta
în a lt Preasfinţite domnule Episcoape!
Mai mulţi preoţi din eparhia mea ar dori să aibă un calendar de felul
acestui aci alăturat, din care prea uşor se pot afla sărbătorile oricăruia an, deci s-ar
împlini o dorinţă, cum mi se vede, cam de obşte, dacă acest calendar s-ar retipări.
De cumva Excelenţa Ta vei afla de bine ca acest calendar să se retipărească în
tipografia de acolo, mă rog ca despre aceea să fiu înştiinţat, iară în altă întîmplare
exemplarul acesta pe sama proprietarului să mi se întoarcă îndărăpt.
Cu acest prilej am cinste de a încunoştiinţa Excelenţei Tale şi aceea că
capelanul meu de curte, ieromonahul Sebastian Tabacovici au tradus cu multă
trudă Tipiconul cel bogat din slavenie pe limba românească şi îl are descris în două
exemplare, fieştecare peste 130 de coaie, care pe lângă cuviincioase condiţii ar dori să
se predeie vreunei tipografii spre tipărire. Dacă Tipografia diecezană din Sibiu ar
avea voie să primească cartea aceasta, pomenitul capelan nu va amâna a face paşii
trebuincioşi spre a veni la mai de aproape înţelegerea cu tipografia,
întru altele cu deosebită cinstire şi frăţească dragoste sânt
Al Excelenţei Tale
Arad, 20 iulie 1856
plecat serv în Hs. frate
Episcopul Aradului
ABMS, Şaguna, 1 1 4 9 (original)
28
Andrei Şaguna către Episcopul Aradului

RpVr D(omnu)lui Episcop din A rad
■N=°prez. 195 - 856 dto 8 august
La mult preţuita scrisoare a Prea Sfinţiei Tale din 20 iulie a. c., n°661, am
&/cinste a vă răspunde:
127
1. Că tipografia noastră numai supt acea condiţie poate să tipărească

calendariul împărtăşit, când cel puţin 400 prenumaranţi s-ar afla cu preţ de 8 xr. c. m.
şi adecă 5xr pentru tipar şi hârtie şi 3xr. pentru timbru.
2. Tipicul bogat a lui Sebastian Tabacovici aşijderea supt condiţie poate tipări
tipografia noastră cu spesele sale, când s-ar afla cel puţin 400 prenumeranţi. Iar când
ar avea traducătoriul să tipărească zisul Tipic cu spesele sale, atunci tipografia ar
pofti jumătate din preţul tocmit la începutul tipărirei şi ceialaltă jumătate la sfârşitul ei.
Tipografia noastră cu anevoie poate primi asupră-şi tipărirea Tipicului, căci una mai
este Tipicul şi în Octoihul lui Diaconovici Loga17, apoi în ţările româneşti încă s-au
tipărit Tipicul în diferite forme18 şi sânt ieftine, prin urmare la noi un nou Tipic nu
ar avea mare trecere, căci ştim că îndeobşte au căzut râvna preoţilor de a săvârşi
slujbele dumnezeieşti după Tipic. Dovada ne este şi acea împrejurare că Psaltirea de
abia se află ici colea. Ceasurile împărăteşti şi Vecernia, precum şi priveghieri în
puţine locuri se ţin. Cântările se fac foarte prost şi fără de podobii; dar apoi şi mai
rar sânt preoţii carii ar fi însufleţi pentru podoaba casei lui Dumnezeu! Sânt şi astfel de
preoţi carii numai pentru aceea nu înzestrează bisericile cu cărţi trebuincioase, ca
creştinii cărturari să nu-i poată sili a face slujba după Tipic.
într-altele cu deosebită cinstire şi iubire frăţească sânt
Al Preasfinţiei) Tale
29
Excelenţa Ta,
înaltpreasjinţite domnule Episcoape!
Condiţia tipăririi Calendariului, a i scrisoarea mea din 20 iulie a. c., JN° 661,
Excelenţei Tale transpuse, în înţelesul preţuitului răspuns sub 8 august a.c., nro
17 Octoih cu C atavasier. în tâ ia d a ta în tru acest chip aşezat şi tip ă rit după rân du iala B eseticii Răsăritului sub
stăpânirea P realum inatului şi stăpânitorului îm părat ş i crai F ranţisc în tâ iu l cu blagoslovenia Excelenţei Sale
Preasjinţitidui domn Ştefan Strattm m m ci3 Arhiepiscopul şi M itropolitul B esetidi Răsăritene din Carloviţ. în Buda.
în Crăiască Tipografie a Universităţii Pesta. La anul de Ia Hs. 1826 [prefaţă] de Constantin Diaconovid Loga.
18 Spre exemplu Tipic bisericesc . . . c u silin ţa ş i binecuvântarea P rea sfm ţitu lu i A rhiepiscop ş i M itro p o lit a toata
U ngrovlahia D om m d dom n N ifbn, Bucureşti, 1851.
128
prez. 195 primit, neputand-o primi asupră-mi, am cinste a ruga pre Excelenţa Ta ca
dacă tipografia de acolo almintre nu s-ar putea apuca de tipărirea zisului calendar, să
binevoieşti exemplariul de aicea împărtăşit, pe seama proprietarului său a-1 întoarce
îndărăt.
Piedicile tipăririi Tipiconului bogat a lui Sevastian Tabacovici, deodată le-
am primit spre cunoştinţă.
Intru altele cu deschilinită cinstire şi dragoste frăţească sânt
Al Excelenţei Tale
Arad, 28 august 1856
de binevoitor în Hristos frate
Episcopul Aradului
[verso]: Epc. Arad
Jfepr. 220-856
calendarul dorit prin multpreţuita scrisoare a Prea Sfinţiei Tale din 28 aug(ust) a.c.
30
Excelenţa Ta,
Inaltpreasfinţite domnule Episcoape!
Rugarea fraţilor Betelheim, neguţătorilor de cărţi în Arad, prin carea se
roagă a li se mijloci la Tipografia diecezană din Sibiu credit câte pe trei luni sub./., pe
lângă comendare din partea mea am cinste Excelenţei Tale a o transpune,
întru altele cu deschilinită cinstire şi dragoste frăţească sânt
Al Excelenţei Tale
Arad, 30 august 1856
de binevoitor în Tis frate
Episcopul Aradului
129
Andrei Şaguna, Corespondenţei 1/1
31
Tipografia diecezană către Procopie Ivacicovici
Episcopului din Arad

■4
Ne pr. 231-856, dto 19 sept(embrie)
Bibliopola de acolo Betelheim s-au adresat în anii trecuţi şi încoace, pentru

de a i se da pe credit cărţi de aici spre vânzare. Insă tocmeala statornică nu va d(omnia)
sa, de aceea au rămas onos treaba. Aşa dară şi acum, în legătură cu mult preţuita
scrisoare a Prea Sfinţiei Tale din 30 august ax, n- 742, cu atârnare la rugarea
zisului Bibliopola, am onoare a da declaraţie din partea Tipografiei diecezane:
1. să deie chizăşie Betelheim pentru cărţile ce le va primi; ş.a ifa
■ ,fi
2. să se deobligheze a nu vinde cărţile noastre mai scump decât cum i se va
hotărî preţul de aci
3. ce pretenţ pofteşte
4. ce pedeapsă tăgăduieşte
A B M S , 1 1 8 1 bis (c o n c e p t pe verso)
32

;im
Excelenţa Ta
înaltprcasftnţite domnule Episcoape!
Comunităţile Semlac, Sălişte şi Groşi au depus aicea rata a 3ade prenumerăciune

la Minee, cu carea rămăseseră restanţiere; am dară cinste pomenita rată de la aceleaşi
comunităţi în 60 fl. m. c. în legătura scrisorii mele din iunie (1)856, nr. 534, a o
transpune Excelenţei Tale.
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/j
întru altele cu deschilinită cinstire şi dragoste frăţească sânt

Al Excelenţei Tale
Arad 28 noiemvrie 1857
plecat serv în Hs frate
Episcopul Aradului
ABM S, Şaguna, 1 2 5 4 (original)
33
Andrei Şaguna către Episcopul Aradului

Nr. pr. 330 - 857
Preasftnţite domnule Episcoape
M ie iubite în Hs filate!
Grăbesc a vă aduce la cunoştinţă Prea Sfinţiei Tale că rata a treia de

prenumeraţie la Minecle cu care obştile bisericeşti din Semlac, Sălişte şi Groşi au
fost rămase în restanţie o am primit şi aducându-vă datornica mulţumită, am cinste
a mă însemna cu dragoste frăţească
Sibiu 5 dec(embrie) (1)857
JH f 1 credincios frate în Hs.
ABMS, Şaguna, 1 2 5 5 (co n cep t)
'W m m lr;
34
m . —
Comunitatea ortodoxă română din Arad către Andrei Şaguna
W'i'
Arad, 10/22 iulie 1860
Excelenţa!
Precum ne aduce la cunoştinţă gazetele, parte străine, parte ale noastre, în
înaltul senat imperial înmulţit cu ocaziunea dezbaterilor asupra condicelor de
catastru fu atins şi dreptul limbelor naţionalităţilor diverse din imperiul Austriei şi
respectiv acelor din Ungaria; în ce privinţă unii dintre d. d. senatori de naţionalitate
131
magiara şi mai ales d. conte Mailat peste toată aşteptarea noastră a păşit în public cu
aserţiunea cum că toţi conlocuitorii Ungariei fără diferenţă religionară ar fi de a se
privi maghiari, din ce causă în Ungaria peste tot numai naţionalitatea şi limba
maghiară ai* ave drept şi valoare de a se întrebuinţa, aşa la condicele catastrale precum şi
la alte ramuri de administraţiune publică, aserţind mai departe, cum că conlocuitorii
Ungariei fără distingere naţională se şi numesc pe sine ci înşişi toţi cu toţii şi voiesc a fi
maghiari: spre a cărora adeverire în fine domnul consiliat conte de Mailat se
provoacă la votul universal, la opiniunea publică.
Noi nu ştim pă ce şi-a răzemat d. conte de Mailat aserţiunea sa prea mult
cutezătoare, că noi care suntem din sânul unei naţiuni nemaghiare, formăm o comună
de cult română destul de numeroasă şi suntem convinşi despre simţul naţional al tuturor
confraţilor noştri, avem cuvânt de a ne îndoi despre sinceritatea astorfel de aserţiuni
şi votul universal, dacă numai poporul se va întreba prin comisiune dacă nu numai
din români, da barem mestecată, negreşit va fi contra opiniunei d. conte de Mailat.
Zelul şi alipirea Excelenţiei Tale cătră naţiunea şi limba română cari ai
demonstrat prin dreapta reflectare a aserţiunei d. conte de Mailat în 9/21 Iunie a. c.
naintea înaltului Senat imperial rostită au pătruns inimile noastre, aşa precum la toţi
românii adevăraţi cu plăcere au rezumat; fiindcă toţi suntem români ne alipim cătră
limba şi naţionalitatea noastră, deci când deoparte cu fiiască umilinţă descoperim
simţămintele noastre de mulţămire, declarăm deodată pofta inimii cătră Totputernicul
înălţată să-Ţi deie zile îndelungate şi să-Ţf ţină integritatea trupească şi sufletească
spre a noastră a tuturor românilor mângâiere şi scutire, de altă parte cu adâncă
umilinţă Te rugăm să aduci la cunoştinţa tuturor, care au binevoit a ne apăra adânca
noastră mulţemire, iar mai vârtos la cunoştinţa Majestăţii Sale, că precum timpurile
fatale de curând trecute - credinţa şi alipirea noastră cătră Casa domnitoare nu a
clătinat, aşa şi de acuma nainte orice fatalităţi nu o va strămuta, ne însemnăm în
şedinţa noastră în 10/22 iulie a(nul) 860 în Arad ţinută
A Excelenţiei Sale
aplecat fiu sufletesc
Comuna de Cult română de la S. biserică catedrală ;;
a lui S. Ioan nainte mergătoriu prin
Ioan Arcoşi m. p. preş.
N. Costa notariu comunit.
A . N . D . J. A rad , Fond Parohia ortodoxa româna Arad-Centru, dosar 7 ( 1 8 6 0 ), f lj|
Documente privitoare la istoria,
(c o n c e p t); I. D . S u c iu , R ad u C o n stan tin escu ,
Banatului, v o i. II, T im işo a ra , 1 9 8 0 , d oc. 4 7 2 , pp. 8 0 0 - 8 0 1
132
I u b ite f r a te !
Cu două zile înainte am venit de la Timişoara, unde m-am dus cu acea

• intenţie ca să mă întâlnesc cu domnul Mocioni, după dorinţa sa. La el am ţinut o
fr. conferinţă, la care au participat popa din Arad, Cermena, Ianculescu şi încă unui
pC din Lugoj, al cărui nume l-am uitat. Obiectul conferinţei a fost următorul: vor
rămâne românii să participe împreună cu sârbii sau nu la congresul de la Carloviţ,
care se apropie? Toţi au fost pentru aceea ca românii să ţină congres pentru ei, să
ceară Mitropolie românească, iar cu sârbii să fie împreună numai in dogmaticis et
pure spiritualibus. Se crede că este necesar a prezenta acel concept la înaltul loc, dar în
mod particular deputăţia românilor din Banat, Ungaria şi Ardeal, sub conducerea ta,
cu grupul domnului Mocioni, şi a altor deputaţi să meargă la Viena la înălţimea Sa.
Eu am participat la toate acestea şi venind acasă, am ţinut aici conferinţă, iar
rezultatul este acela că şi românii de aici simt orientaţi ca şi cei din Timişoara.
Aducându-ţi la cunoştinţă acestea, te rog să-mi prezinţi părerea ta în această
problemă în cel mai scurt timp. Este adevărat că obiectul de resortul tău în Transilvania
este terminat şi înaintat la înaltcinstitul loc, prin urmare ar trebui ca acest lucru în
garia şi Banat să se sfârşească la fel: pentru a atinge intenţiile şi dorinţele de
succes, de mult ajutor ar fi dacă vom lucra împreună şi când tu şi ardelenii tăi v-aţi
alătura nouă. De aceea te rog personal în acest sens, anunţă-mă ce gândeşti.
;.V Eu am fost la Timişoara şi am discutat despre această problemă cu domnul
f. episcop Maşirevici, actualul administrator şi lui la inimă şi suflet i s-a urcat că aşa
:. cum el şi alţi episcopi nu vor sta în cale la această dorinţă a poporului pentru ca
destul să facă, cu atât mai mult că şi în Ardeal având gânduri bune despre ce scriu
:> ziarele, aceeaşi dorinţă au şi nu se împotrivesc.
Separaţia administraţiei bisericeşti între sârbii şi românii din Banat, unde
sunt amestecaţi, este adevărat că va fi grea şi anevoioasă, dar dragostea frăţească,
unitatea credinţei şi discreţia din ambele părţi va învinge toate obstacolele. Episcopul
poarei va merge în aceste zile la Viena şi iarăşi se va întoarce acasă, iar apoi va
pleca la Carloviţ. Decretele de numire le-a primit în limba germană de la Hofkanzellarie,
în latină de la cancelaria maghiară, în sârbă cu chirilice de la cancelaria de curte
ă-slavonă.
133
Andrei Şaguna, Corespondenţa I /î
Andrei Şaguna, Corespondenţa
în Galşa, Gheorghiu Bragea, paroh în Macea şi protodiaconul Miron Roman; iarăşi

Dacă socoteşti de trebuinţa t » grea să călătoresc dintre seculari domnii: Gheorghiu Popa, jude la Tribunalul regesc cambial din Arad,
trebuinţe, e„ voi căuta să vm acolo, chi.u daca pentre Mihail Cociuba, al doilea viţe comite al comitatului Aradului; Ioan Arcoşi, Gregoriu
acolo departe şi prin frig- • frate Popovici, Ioan Popovici şi Pavel Petrila avocaţi; Alexandru Gavra şi dr. Atanasiu
Recomandându-mă cu dragoste al tau Şandor, profesori de preparandie; Ioan Popovici Deseanu, fostul ablegat dietal;
Ştefan Antonovici, viţefiscal şi Emanuil Misiei, jude cercual ai comitatului Aradului;
Arad, 13 ianuarie 1862 Procopie Ivacicovici Petru Fruma, Gheorghiu Suciu, Ioan Sombati şi Gheorghiu Muntean, cetăţeni din
Arad şi notarul consistorial Alexandru Pop.
U
A B M S , Ş agu n a, f.nr. în fiinţa de faţă a acestora, Preasfinţia Sa domnul episcop diecezan au
descoperit îndemnul conchemării aceştia mai sus la intrare pomenit şi au poftit pre toţi
« !
cei de faţă a-şi descoperi părerea sa în obiectul desemnat pentru consfătuire; la ce:
36 Domnul protoprezviter al Aradului, Ioan Raţ, luînd firul vorbirei, mai
întâi în numele tuturor celor de faţă au mulţămit presfinţitului domn episcop
diecezan pentru părinteasca bunăvoinţă cu carea au conchemat această consfătuire
Protocolul A , li într-un obiect atât de important pentru binele poporului român; apoi, la însuşi
Consultării diecezane in cauza ie ta t ,d e ito .ă n e ţinute « Arad H obiectul desemnat pentru sfatuire, au declarat acelaşi domn protoprezviter că după
în 1 5 /2 7 februarie 186 2 * Jtigata experienţă, dorirea cea comună şi fierbinte a românilor greco-răsăriteni
pentru restaurarea propriei Mitropolii nu se mai poate trage sub îndoială; ca încă
Ilustritatea Sa, preasSujud I acesta dreaptă dorire să se poată realiza, află de bine ca o deputăţiune soienă,
stătătoare pre cât e cu putinţă şi din reprezentanţii românilor celor din alte dieceze
sa descoperă maiestăţii sale preînduratului împărat al nostru dorirea acesta comună
a românilor, pe lângă acea prea umilită rugare ca în ce chip metropolia română,
^b fo ev o k pe Aua de astm , şv duvue secutev, spre a se da o u v a m ţ e s i ^ carea odinioară era în Alba Iulia, numai sub sila împrejurărilor politice fără vreo
pte mat mtApbarbap mtekşfmp dm J ^ cotespuuxătoate p t a ^ m ptlrâre bisericească au apus, aşa acum să se îndure Maiestatea Sa după comuna
mat solervâ dotttet susatmse şt a se deţetmut | dorire a românilor a rezolva restaurarea aceaşi mitropolii şi despărţirea românilor
teaWzatea acetaşt dotm\e. __ ortncWmsm dună ce bătbapt pofdp&ijl de cătră sârbi, încât se ţine de administraţiunea ierarhică.
I n urm area acestet arbtpastore^ Cx\d,t0ne acum foarte nefavorabil tu i» ! Iară în privinţa membrilor proiectatei deputaţiuni oratorul au dat părerea sa:
parple Rfoam, din cauza ^ ^ a^ nâmtt de miaz*zi s-au adunat lă îr e s f iJ •Căar fi cu cale a se ruga cu toată reverinţa Preasfinţitul domn episcop diecezan să
putut veni în ziua de astazi, ia 1 următorii domni şi anume, i> | îndure a lua parte în acea deputăţiune ca unul carele şi altcum după demnitatea
Sa domnul episcop diecezan, în reşedinţa episcopea , AiaduM,»
işacea arhierească reprezentează clerul şi poporul diecezan; apoi au propus acelaşi
domn protoprezviter ca lângă Preasfinţitul domn episcop să se alătureze doi deputaţi
IosifB eleş al Totvaradi a,Petru Uparoh în Şoimoş, ioaiîj
dtre seculari, carii ar putea fi din părţile Aradului, domnul avocat Grigoriu
Chişineului;apoi dom nit asesori c o n s r s to n I o a n
Muntean, paroh în Cuvin, Ioan Rusu, catiliet prepar , Toin P e trii Vid, iară din părţile Bihării domnul primar pretor din Beiuş, Petru Paal.
Z
rohnî Tuia, Andrei Ţepei, paroh în Dieci şi vicar protoprezviteral, J o n M M Proiectul acesta în toată extinderea lui cu comună învoire primindu-se de
paroh în Cintei şi Nicolae Popovici, paroh în Miniş; nu altmintre omnin j l x Consultare, Preasfinţitul domn episcop diecezan au binevoit a declara că şi
Zorlenţan, paroh şi vicar protoprezvrteral în Căpruţa, Constantul Popovra, paroh j s-au simţit chemat a sprijini dorinţa cea dreaptă a românilor din această
135
134
eparhie pentru restaurarea Mitropoliei române; acum însă, după votul cel comun al
consultării de care foarte se bucură, încă şi mai vârtos e hotărât a lucra pentru
realizare aceiaşi dorinţe, prin urmare cu toată voia sa va lua parte în deputăţiunea
carea va avea să promoveze cauza aceasta la Preanaitul loc.
Consultarea cu flască mulţămire primind această graţioasă deliberare a
Preasfinţitului domn episcop, rezultatul consfatuirei sale de astăzi pe scurt în
următoarele au voit să se cuprindă:
1. Românii greco-răsăriteni din dieceza Aradului doresc şi cer despărţirea
românilor de cătră sârbi în trebile administrative bisericeşti, susţinîndu-se fireşte între
aceste două popoare şi pe viitor comuniunea dogmelor şi a ritului. în această dreaptă
dorire consultarea declară că de aci nainte nici la un congres comun cu sârbii nu
voiesc a lua parte.
2. Pentru realizarea dorinţei din punctul Pu românii din Eparhia Aradului,
în conformitate cu încheierile sinodului diecezan ţinut 1a anul 1850, cer restaurarea |
Mitropoliei române, de carea să se ţină toţi românii greco - răsăriteni din monarhia
• «
austriaca. ";1
3. Prcasfinţitul domn episcop Procopiu Ivacicovici, ca arhipăstorul dieceza |
acesteia, iara domnii Grigore Popovici, avocat şi Petru Paal, pretor primar, ca deputaţi ;
prin această consultare aleşi, sânt rugaţi şi împuterniciţi dorinţa şi cererea din punctul
l ',u şi al 2le în numele clerului şi poporului diecezan a o aşterne la Preanaitul loc şi a
se coînţelege timpuriu cu bărbaţii din alte dieceze, carii vor fi să ia parte în astfel de J
deputăţiune.
Protocolul acesta, după graţioasa dispoziţiune a Preasfinţitului domn episcop '
diecezan, sufragată de întreaga consultare s-au însemnat, după îndătinata autenticar|;
s-au subscris şi de partea domnilor deputaţi, cum şi pentru arhivul diecezan în
osebite parii s-au estrădat. în Arad, în 15/27 februarie 1862
Episcopul Aradului
A B M S , Ş a g u n a , 2 8 5 3 (co p ie)
Alfabetica consemnare a onoraţilor domni, carii la consfătuirea despre unele cţ“

bisericeşti în reşedinţa episcopească, în 15/27 februariu 1862 ţinută, au luat părţi
preşedenţia înaltpreasfmţitului episcop diecezan al Aradului, Procopiu Ivacid?
136
Domnul Antonovici Ştefan, avocat din Arad

“ Arcoşi Ioan
cc Beleş Iosif, protoprezviterul Totvaradiei
“ Frusia Petru, cetăţean din Arad
cc Gavra Alexandru, profesor la Preparandie
cc Chiriiescu Petru, administ(rator) prot. al Cliişineului
cc Cuciuba Ioan, paroh în Comloş şi asesor
“ Cuciuba Mihail, vicecomite din Arad
“ Misiei Emanuil, jude cercual
cc Muntean Georgiu, cura torni bisericii cat(edrale) din Arad
“ Muntean Ioan, paroh în Cuvin şi asesor
ct Petrila Ioan, paroh în Cintei şi asesor
“ Petrila Pavcl, notar comunal în Macea
“ Popa Georgiu, asesor la judeţul cambi(al) din Arad
cc * Popovici Ioan, avocat din Arad
cc Popovici (Desianu) Ioan, proprietar d(in) Otlaca
cc Popovici Constantin, paroh în Galşa
cc Popovici Nicolac, paroh în Miniş şi asesor consist.
“ Popovici Teodor, protoprezviterul Vilagoşului
ccRaţiu Ioan “ cc Aradului
cc Rusu Ioan, catihet la Preparandia d(in) Arad şi asesor
“ Dr. Şandor Atanasiu, profesor la Preparand(ia) d(in) Arad
“ Szombati Ioan, cetăţean din Arad
cc Suciu Georgiu, curatorul bisericii cated(rale) din Arad
C£Ţipei Andrei, paroh în Dieci şi asesor
“Vasilievici Giorgiu, paroh în Cyula şi asesor
“Zorlenţian Vasiliu, paroh în Căpruţa şi vicar prot.
*Popovici Giorgiu, avocat din Arad
semnat prin
Alexandru Papp
notar consistorial
Preaonoratul domn protoprezviter al Orăzii Mari şi presidele consistoriului

acolo, Atanasie Boţco, în ziua susînsemnată întaţişându-se naintea Ilustritatei
Momnul episcop diecezan, după descoperirea cauzei întârzierii sale cu venirea la
137
consultare şi după primirea ştirei despre decurgerea şi rezultatul consultării, au

declarat că, după iscusinţa sa, clerul şi poporul din părţile Bihării în privinţa
ierarhiei e pătruns de aceeaşi dorire, carea e manifestată prin protocolul acestei
consultări; prin urmare doreşte şi cere ca acesta declarare a sa în modul supletor să sc
însemne în protocol. Ce după graţioasa însărcinare din partea Preasfinţitului
Episcop diecezan s-au şi făcut în Arad, în 16/28 februarie 186219
A B M S , Şaguna, 2 8 5 3 /a (co p ie)
37
m
Andrei Şaguna către Procopie Ivacicovici20
Gazetele ungureşti din Pesta şi anume nrul 66 al lui „Peşti Naplo” şi nr. 67 al
lui „Peşti Hirnok” aduc articuli care schimonosesc cauza noastră cea sfântă bisericească
şi se nevoiesc a-i da şi coloare politică.
Eu sunt strâns convins că Frăţia Ta împreună cu mine ştii că noi în cauza
noastră suntem conduşi numai din punct de vedere a încetărei abnormităţii bisericeşti ;
în care ne-au pus pre noi vitrigitatea timpului; prin urmare dorim să venim înjg
starea normală cu trebile noastre bisericeşti şi şcolare; şi dacă vom ajunge la starea ^
19 Adunarea de la Arad s-a înscris într-o succesiune de adunări ale românilor din episcopiile ortodoxe din
Ungaria, declanşate de articolul manifest Ortodoxia m ostra f i Carloviţnl, publicat de Andrei Mocioni ti .
‘‘Concordia”, II, 1862, nr. 1/45, din 7/19 ianuarie, prin care cerea românilor să nu participe la viitorul
congres bisericesc, preconizat pentru alegerea noului patriarh. Adunarea de la Timişoara, din 21 ianuarie
1862, unde au fast reprezentaţi românii din diecezele Vârşeţ, Timişoara, Arad a hotărât pasivita
românilor faţă de congresul sârb, întrunirea congresului Bisericii ortodoxe româneşti şi trimiterea î
deputăţii reprezentative pentru românii ortodocşi Ia împărat pentru a reînnoi cererea privind aprob
unei mitropolii româneşti. în 22 ianuarie 1862 Andrei Mocioni i-a transmis lui Şaguna hotărârile adui
şi i-a propus să prezideze deputăţia românească Ia tron. în 27 ianuarie 1865 Şaguna propunea mai r
deputăţii la tron, câte una pentru fiecare provincie, dar Mocioni nu a fost de accord. S-au întrunit adi
şi la Lugoj în 21 ianuarie şi 2 februarie 1862, care au desemnat pe Andrei şi Anton Mocioni, pe Con
Udria şi pe Rlip Pascu ca reprezentanţi ai Banatului în deputăţia ce uima a fi compusă din 16 pers
Deputăţia a prezentat în 3/15 martie 1862 arhiducelui Rainer, în absenţa împăratului, petiţia româr
ortodocşi, semnată de 17 lideri români.
Protocolul adunării de la Arad a fost transmis lui Andrei Şaguna, păstrându-se în arhiva sa pers
20 Ilarion Puşcariu, op. ă t., p. 59, nota 2, consideră această scrisoare în ciornă destinată lui Emanuil (
Expresia “frăţia ta” ne determină să-l considerăm destinatar pe Procopie Ivacicovici. Există însă şi argumer
în favoarea lui Gojdu ca destinatar.
138
aceasta normală, atunci numai vom fi în dragoste şi bună înţelegere cu coreligionarii

sârbi, ci vom putea fi şi pentru patrie membri folositori etc.
De aceea Te rog să compui şi să refrângi ar ticul ii sus pomeniţi şi cei viitori,
ce ar ieşi în contra cauzei noastre bisericeşti.
Materia spre dilucidarea obiectului nostru şi spre refrângerea articulilor
duşmane vei găsi în petiţia noastră şi în istoria mea bisericească şi în borşurele mele
„Promemoria” şi „Adaos”.
Şi fiindcă eu zic Surgony şi „Peşti Naplo”, pentru aceea bine ai face când ţi-ai
f lua unul dintre aceste jurnale ungureşti spre publicarea articulelor dtale
Pre lângă care cu deosebită cinstire rămân al Tău
sincer amic
11 mar(tie) (1)862
P.S. Mâine ori poimâine va ieşi în Ostvest petiţia noastră.
ABM Şaguna 3 0 8 0 (co n cep t)
Procopie Ivacicovici către Andrei Şagîna
Excelenţa Voastră! în a lt Preasftnţite domnule arhiepiscoape ţi metropolite!

yBs a
Scrisoarea Ilustrităţii Sale comisarului c. r. congresual şi sinodal, domnului
Şral-maior baron Philippovici, de datul 5 ianuar nou 1865, nr. res. 67,
la conchemarea congresului pertractativ carloviţan şi cu deosebire la
pjp&le pbiecte în privinţa cărora după înalta voie a Maiestăţii Sale c. r. şi apostolice e
’"ţj se mijloci o învoială între partea română şi între cea sârbească, am onoare
feună cu cerculariul meu îndreptat în urmarea aceea cătră toţi deputaţii români
|tiali21, în alăturare cu acea rugare a o împărtăşi Excelenţei Voastre ca să
• Qrculara episcopului Procopie Ivacicovici către deputaţii români în congresul bisericesc, datată 27
decembrie 1864, nr. 1137, la Ilarion Puşcariu, op. cit., Colecţiuwa actelor, p. 318-319.
139
binevoiţi pentru a mea mai de aproape orientare, a-mi face cunoscut dacă Excelenţa
Voastră în persoană, ce ar fi foarte de dorit sau prin un plenipotenţiat socotiţi a lua
parte în dezbaterea obiectelor de învoială.
De altmintre binevoinţei şi iubirei recomandat cu deschilinită cinstire sunt
Al Excelenţei Voastre slugă plecată
Arad, 28 decembrie 1864
Episcopul Aradului
I. P uşcariu, op. c it., C o le c ţiu n e a a c te lo r , 6 4 , p. 3 1 9
39
%
Andrei Şaguna către Procopie Ivacicovici â

Preasftnţitului domn episcop al Aradului Procopiu Ivacicovici
La mult preţuita scrisoare a Preasfinţiei Taie din 28 decembrie a(nul) trecu'

nr. 1137, grăbesc a răspunde că eu aflu nu numai de cuviinţă, ci şi de datorinţă;
mai nainte de a ne înfăţişa la congresul naţiunei sârbeşti ca o metropolie coor<
cu cea sârbească, să depunem la picioarele tronului împărătesc mulţumită no^
într-un chip sărbătoresc şi adecă printr-o deputăţie constătătoare din mine, diii?
Preasfinţia Ta şi din următorii noştri bărbaţi distinşi: d(omnul) Andrei Mocionidc
Foieni, d(omnu)l septemvir Popovici sau Sârbu, d(omnu)l comite suprem Geor_
Popa, d(omnu)l Babeş, asesor la tabla regească, protosincelul Roman, d(omnu)l
fişcal primar al comitatului Craşeu, protopopul Ioan Marco, d(omnul) Ionescu
Marinescu din Lugoj, apoi din vreo câţiva ardeleni, cari sunt de prezent în Vieiil
Eu astfel m-am hotărât şi în acest înţeles am şi scris d(omnu)lui co
Filippovici cu aceea că eu, Preasfinţia Ta şi ceialaţi deputaţi congresuali ros
numai pe 15 februarie căl(indarul) nou vom putea ajunge la Carloviţ.2
22 în 23 ianuarie/7 februarie 1865 o deputaţiune reprezentativă formată din 21 de reprezentanţi ai

ortodocşi din Transilvania şi Ungaria, în frunte cu Andrei Şaguna, a prezentat împăratului i
pentru aprobarea înfiinţării mitropoliei române. Au mai fost prezentate mulţumiri arhiducelui j
cancelarului Ungariei şi Cancelarului Transilvaniei. Cuvântarea rostită de Andrei Şaguna în faţa împi
la Ilarion Puşcariu, op. cit., Colecţiunea actelor, p. 320-322.
140
1
Deci acestea facându-Vă Preasfinţiei Tale cunoscut, Te rog cu frăţească

dragoste a face astfel de dispoziţiune ca Preasfinţia Ta cu ceialalţi domni susnumiţi
coreligionari şi conaţionali a ajunge la Viena pc 19 / 31 ianuar, unde eu cu locuinţă
“Osterreichischer HoP5vă voi aştepta ca apoi să mijlocesc audienţă.
Pre lângă care cu frăţească dragoste şi distinsă onoare am rămas.
Sibiu, 5 ianuar 1865

[A. Şaguna]
I. Puşcariu, op. c it., C o le cţiu n e a , 6 5 , p. 3 2 0
Bi 4
Hm 40
■B Andrei Şaguna către Procopiu Ivacicovici

W b ,1
wMm
Hnt Preasfinţite domnule Episcop, m ult iubite filate în Christos!
m Grăbesc a împărtăşi cu Frăţia Ta hârtia d(omnu)lui ministru de stat din

I r 8 iulie a. c., nr. 32091.23, prin care ni se face cunoscut că Maiestatea Sa prin deciziunea
_ Vpreaînaltă din 6 iulie a.c. s-au îndurat prea graţios a încuviinţa ca eparliiile din
Timişoara şi Vârşeţ atât în privinţa escrierii jurisdicţiunei arliiereşti, cât şi în privinţa
|§ celor temporale, pre cât ele conţin parte română, să se desfacă de cătră jurisdicţiunile
lor de până acum bisericeşti şi să treacă sub arhipăstoria Frăţiei Tale şi a episcopului
Caransebeşului şi ca hârtiile oficioase să se predea la jurisdicţiunile eparhiilor şi a
metropoliei noastre române.
Care cu aceea rugare împărtăşesc Frăţiei Tale ca să binevoieşti a-mi descoperi
părerea-ţi în privinţa aceea, ce mod sărbătoresc pofteşti a face din motivul acela,
căci s-au mărit eparhia Frăţiei Tale?
: Cu deosebită cinstire fiind al Frăţiei Tale credincios frate în Christos.
: \ Sibiu, 3 iulie 1865

H W ' ' [A. Şaguna]
U îşcariu, op. c it., C o le c ţiu n e a a c te lo r, 8 6 , p. 3 9 4 - 3 9 5 .
^ Adresa ministrului preşedinte Schmerling către Andrei Şaguna privind rezolvarea separaţiei ierarhice, Ia
^ liarion Puşcariu, op. cit., Colecţiunea actelor, p. 388-389.
141
Andrei Şaguna către Consistorial Eparhiei Aradului
Nr. Pr. 141-1868

Sibiu, 12 febr(uarie) (1)868 I
te. mm
In legătură cu recviziţiunea mea din 5-lea faur a(nul) tr(ecut), nr. Preş. 75, 1
am onoare a recuire din nou pe Preasfinţitul Consistoriu ca să binevoiască a aduce J
aminte parohului Vasiliu Duca din Tornea plădrea preţului pentru cărţile bisericeşti i
care le-au luat de la tipografia noastră arhidiecezană în anul trecut cu preţ de 111 1
fl. 75 xr. val. aus. Şi s-au deobligat a depura această datorie pe jumătate în 1-lea |
august a. c. şi a încasa această sumă şi a o înainta direcţiunei tipografiei arhidiecezane.
Sibiu, 12 februarie (1)868.
A B M S , Ş a g u n a, 2 3 1 4 (co n cep t)
Andrei Şaguna către Episcopii Aradului şi ai Caransebeşului
Preasfinţiilor domni Episcopi

Procopiu al Aradului
loan al Caransebeşului
Fiindcă opul meu “Dreptul canonic”24 al Bisericei noastre, care l-am dedia
clerului şi poporului nostru credincios din Mitropolia noastră a românilor de rel
gr(eco) răsăriteană din Ungaria şi Ardeal au ieşit de sub tipar şi preţul lui U
prefipt în 3 fl. v. a. în loc Sibiu, iar prin poştă 3 fl. 30 x r. v. a., pentru aceea rq
frăţeşte pe Preasfinţia Ta ca să ai bunătate a publica în subordonata-ţi eparhie ieşti
acestui op şi a recomanda clerului şi cărturarilor eparhiali procurarea lui, ca a i
op a căruia lipsă se simte în toată viaţa noastră bisericească, precum şi la împreju
referitoare la aceea.
24 Compendiu de dreptul canonic al unei sfintei soborniceşti şi apostoleşti biserici, Sibiu, 1868 (Ediţie în ii
germană tradusă de Alois Senz, Sibiu, 1868).
142
Părinţii protoprezviteri sau şi alţii, carii vor aduna prenumeranţi, să trimeată

- preţul opului cu însemnarea poştei ultime şi exemplarele li se vor espeda de aci gratis
m Iară amânare.
Sibiu, 28 mai 1868
ABMS, Ş aguna, 2 9 0 7 (co n cep t)
Andrei Şaguna către Episcopii Procopiu şi Ioan
Ad. Nr. Ar. ML 25

m D(omnilor) Episcopi Procopiu ţi Ioan
Sibiu, 20 iulie 1868
h h b s m
f e -"
j I Grăbesc a înştiinţa pe Preasfinţia Ta că astăzi am aşternut înaltului minister
k de cult reprezentaţiunea mea de a putea conchiema pe 16/28 sept(embrie) a. c.
| Congresul nostru român naţional bisericesc în urma legii IX din acest an25.
Deci rog pe Preasfinţia Ta ca în înţelesul reprezentaţiei noastre sinodale
din a[nul] 186526 aşternut Maiestăţii Sale şi aprobată prin susamintita lege dietală
>licate în 52-lea număr al “Telegrafului român3527, să binevoieşti a pregăti cele
|ătinde ca sosind răspunsul ministerial să poţi institui cele de lipsă pentru
ţrţia deputaţilor congresuali.
20 iuliu (1)868
Klegea IX din 1868, î n cauza celor de confesiunea g r.-o rien ta la , a fost aprobată în iunie 1868 în
£: parlament.
^ Protocolul sinodal din 6 martie 1865, Carioviţ, la Iiarion Puşcariu, op.cit., Colecţiunea actelor , p. 375-
român”, 1868, nr. 51, din 27 iunie/9 iulie, p. 1; nr. 52, din 30 iunie/12 iulie, p. 1.
Andrei Şaguna, Corespondenţa î/1
44
D(omnu)lui Episcop al Aradului

N. pr. 285, 1868 dto 28 octomv(rie)
n
Fiindcă am fost recercat pe consistoriul subordinat Preasfinţiei Tale încă în 5-
lea faur n.pr. 75,1867, apoi a doua oară în 12-lea faur 1868, nr.pr. 141, ca să aibă
bunătate a aduce aminte parohului Vasiliu Duca din Tornea datoria cea pentru
cărţile luate în preţ de 111 fi. 75 xr. de la tipografia arhidiecezană, dar lăudatul
consistoriu nu m-au învrednicit de nici un răspuns până în ziua de astăzi, care
împrejurare mă sileşte pe mine a atrage atenţiunea Preasfinţiei Tale asupra hârtiilor
mele acum amintite şi a Vă ruga cu autoritate-Vă să binevoiţi a mijloci plătirea *
acum amintitei datorii şi a mă înştiinţa despre rezultat
'
A B M S , Ş a g u n a, 2 3 5 2 (c o n c e p t)
■■■
45

1266
Excelenţa Voastră
în a lt prea sfinţite domnule Arhiepiscoape ţi Mitropolite!
înaltul minister de finanţe au b;nevoit a anticipa 3000 fi. val. aust.

diurnele deputaţilor congresuali din dieceza Aradului, carii bani prin mijlc
Excelenţei Voastre, fiind în Sibiu i-am şi primit.
Pentru restituirea banilor de sub întrebare la casa Direcţiunei finanţi
aicea am de lipsă copia scrisoarei emanate cătră Excelenţa Voastră din
Direcţiunei fmanţiale din Sibiu. ^
Deci am onoare a ruga pre Excelenţa Voastră ca să binevoiţi atinsul emisă
Direcţiunei fmanţiale din Sibiu în copia a mi-1 trimite.
144
De altmintrelea bunăvoinţei şi sfintelor rugăciuni recomandat cu deschilinită

onoare sum
Al Excelenţei Voastre
Arad 2 noiemvre 1868
w
plecat slujitor
Procopiu Ivacicovici
Episcopul Aradului
guna, 2 3 5 3 (original)
46
Excelenţa Voastrd
Inaltpnasfinţite domnule Arhiepiscoape ţi Mitropolite!
i mult preţuita scrisoare a Excelenţei Voastre de datul 28 octobre a. c.,
85, am onoare a aduce la cunoştinţa Excelenţei Voastre că Vasiliu Duca,
in Tornea s-au pus în strânsă datorinţă ca suma de 111 fl. 75 cr. v. a.,
:ilor bisericeşti cumpărate din tipografia arhidiecczană fără amânare să o
mine; caret sumă apoi la timpul său nu voi amâna a o trimite la
a tipografiei arhidiecezane.
*ad, 7 noiemvre 1868
Procopiu Ivaşcovici
Episcopul Aradului
IS, Şaguna, 2 3 5 6 (original)
47

•um 1243: 1868.
Excelenţa Voastrd
înaltprearfinţite domnule Arhiepiscoape ţi Mitropolite!
In legătură cu scrisoarea mea sub da tu 17 noiembrie a. c., n° 1243, cătră
enţa Voastră adresată, am onoare alăturaţii aci 56 fl. v. a. de la comuna
145
bisericească din Tornea, în preţul cărţilor bisericeşti de la tipografia arhidiecezană *

cumpărate încasaţi, a-i transpune Excelenţei Voastre.
Ce se atinge de suma restantă de 55 fi. 75 cr. v. a., aceea după ce se va
încasa, nu voi amâna aşijderea a o transpune Excelenţei Voastre.
Arad, 4 decembre 1868
Procopiu Ivacicovici
Episcopul Aradului
A B M S , Şaguna, 2 3 6 3 (origin al)
Andrei Şaguna către Consistoriul eparhial arădean

Preaonorabil consistor al Eparhiei amdene)
Ca un semn mic de complăcerea mea către redacţiunea „Spera nţief5şi cătrC-
corespondenţii ei, Ioan Damşa paroh şi. asesor şi Vincenţiu Mangra, trimit aici
alăturatele cărţi cu rugarea ca venerat acelaşi să binevoiască a le preda numii
domni din partea mea prin secretarul consistorial. wfl
Sibiu, 22 noiembrie 1871 Andreiu m. p. ■'M
Arhiepiscop şi Mitropolit
„Speranţa”, A*ad, nr. 23 din 1 8 7 1 , p. 1 8 2
r,:^ m
Andrei baron de Şaguna

Nr. AE. M. 3
din Mala lui Dumnezeu Arhiepiscop şi Mitropolit al românilor greco-răsărifc
Ardeal şi Ungaria, consiliar intim de stat, cavaler al ordinului cesaro-au
Coroanei de fier clasa I, Comendator al ordinului cesaro-austriac Leopoldin, mea
146
Andrei Şaguna, Corespondenţa J/l
al Senatului imperial pe viaţă, preşedinte şi membru fondator ai Asociaţiunei

transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român, membru fondator
al Muzeului transilvan de ţară, membru ordinar al Societăţii pentru cunoştinţa
Ţării Ardealului şi al celei de agricultură în Bucovina. Dar vouă tuturor românilor
greco-răsăriteni de tagma preoţească şi lumească din Ardeal şi Ungaria şi pace de la
Dumnezeu Tatăl nostru, carele este în Ceruri!
Bine este a se mărturisi Domnului şi a cânta numele tău Preaînalt, a vesti
dimineaţa mila ta şi adevărul tău în locul în toată noaptea. Psalm 91,1-3.
A
In mana Domnului este stăpânirea pământului şi în vremea cuvioasă va
ridica pe folositorul peste dânsul. Simh cap. 10,4.
Veselească-se inima celor ce caută spre Domnul. Căutaţi pe Domnul şi vă
întăriţi; căutaţi faţa lui pururea; aduceţi-vă aminte dc minunile şi judecăţile gurii lui.
Psalm 104,1-5.
Aceste învăţături sfinte şi nemincinoase, care sânt luate din cartea vieţii-
Sfanta Scriptură- lăsându-le înainte, aduc acea veste bună la cunoştinţa voastră
ailor de religia greco-răsăriteană din Ardeal şi Ungaria că
X Maiestatea Sa, Prcaînduratul nostru împărat Francisc Iosif I prin prea-
înalta Sa [hjotărâre din 24/12 decemvrie 1864 au încuviinţat Mitropolia cea de mult
oprita de noi;
H II. Că pe mine m-au denumit de Arhiepiscop şi Mitropolit al românilor
Q-răsăriteni din Ardeal şi Ungaria;
HI. A înălţat eparhia noastră din Ardeal la dignitate metropolitană;
r. A rânduit că mitropolia noastră are a consta din eparhiile cele până
acum a Ardealului şi Aradului cu luarea afară a comunei bisericeşti sârbe din Arad
şi apoi din comunele române care se ţin acum de Eparhiile Timişoarei şi a
V. Că comunele bisericeşti române din protopopiatele Caransebeşului,

Mehadiei, Lugojului, Făgetului, Vărădiei, Jebelului, Vârşeţului, Palancei, Panciovei
şi Ciacovei au a se face o eparliie cu locul reşedinţei episcopului la Caransebeş; iar
Comunele bisericeşti din protopopiatele Hasiaşului, Lipovei, Timişoarei,
j|||u h ri, Chicliindiei şi Becicherecului au a se întrupa cu eparhia Aradului.
VII, Că în privinţa comunelor mestecate din diecezele Aradului, Timişoarei
|eţului are a se urma după [hjotărârile sinodului din Carloviţ, care lasă pe
unor asemene comunităţi a se declara dc care mitropolie vreau să se ţină şi
147
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
«*» oficiolatele subordinate vor tracta astfel de lucru,. şi k vor * m m »pt= «■>* 1
S a L Î T l Î , îmPiratUl l M "" ' piSC°P “ '“ "P '» Caransebeş să fiţi
deciziune la Cancelaria aulico-ungurească sau la Mimsteru(l) de rezbe . . J
VcdcH, iubiţilor, cât cate de biue a s« m ân u » , M i H • cânta numele ■ şi s t a t o M a X I T T PrC° !“. V° îtri * Pâ"5 a“ "> >“ « cinstirea
demândă vouă aceasta.’ P * ^ a t P2112 acum>Penmică însuşi împăraml vă
lui- a păzi poruncile lui; a se aduce aminte de minunile şi judecăţile lu i,a ere e ca
S„ ’J L lui Dumnezeu este pământul şi că el dâ poporului său m vremea cuvrt*. Porunca aceasta împărătească sfânt să o păziţi ca eu să nor h,™ m i •
pre împăratul cel folositor, carele poartă pe buzele sale şumţă lummare ş. rep pentru cea mai curândă punere în lucrare a IerarL P ° dlhnJt
ostenelele mele, care le fac spre binele vos j " ?‘ Sa'm‘ ' * * *
creştinească şi carele nu greşeşte cu gura sa in judecata. ■> P ..jT
oăzeste nevătămat învăţăturile cele dumnezeieşti ale lui Hnstos. J .Iară. ,Domnezeul
. nădejdi
----- >— sâ
^ vâ „mple urc
pre voi
voi toţi
toţ, de roata bucuria şi pacea
ş isosm in nadeide
a prisosiţi nutrrr* Duhului Sfânt. Amin.
nădejde cu puterea A . ** pacea
m I t L , vedem că Dumnezeu aţa „ c u miluit precum miluieşle un tat. « J
Sibiu, ziua dintâi a Naşterii Domnului în anul 1864
fiii săi- astăzi vedem că înălţatul nostru împărat ca un domnitor folositor trimis 11 mmi
la Dumnezeu să folosească popoarelor sale, ne-au făcut şi noua dieptate creştineasca J 1
!?•:" Adaos pentru preoţie: Andrei m. p.
i urmaştiinţei * lummân, sale adevărat creşrinc, pre care, m p ace» creţun. • «
cunoaşte de iudecată dreaptă, carii păzesc nevătămat învăţăturile lui Hs 9
S Şde împăratul nostru că noi, ca creşun, de reUgia greco-răsăntean, ,-am t e ■
lui totdeauna credincioşi, cu alipire cătră tronul său şi că astfel vom ramane a , l j ş | j S, Şaguna, 2215 (original)
vor fi şi urmaşii noştri; de aceea bucuros ne-au făcut şi pe no. partaş de bum pl
acelea care au dat şi celorlalte popoare de sub sceptrul său prin egala indiep p j
50
POl“ ’D f " : : r „ e .a „ mânu... no, Dumnezeu
împăratul nostru Francisc Iosif I şi ne-au dat prin înalt acelaşi multe
aceea înainte de toate să mulţumim lui Dumnezeu cu inima curata şi infranta că n . Andrei
Nr. Adm. 77.
mântuit din stricăciune viaţa noastră bisericească şi că au umplut
noastră ce am avut pentru înfiinţarea unei mitropolii naţionale de rel.g . ••
Apoi să mulţumim şi împăratului nostru pentru îndurarea sa cea m a j j nUmneZCU ^ CpisC°P ?i Mitr°Pollt * românilor greeo-
ne rugăm lui Dumnezeu în biserică şi acasă cu acei doi Psalmi 19 şi 20 din iustriac al coroanei d ?f ”f *"? ^°11SlIlar intim de stat>cavaler al Ordinului cesaro-
B te$i , J f Cf ,C252 ’ <E°mendat:or d Ordinului cesaro-austriac Leopoldin,
la începuml rugăciune! de dimineaţă pentru sănătatea Inaltaceluiaşi pana la ■ R membm fondator al Asociaţiunei transilvane pentru literatura ronrină
mai adânci bătrâneţe şi pentru paşnică şi norocoasă domnia lui, ca şi supuşii ta g g F ip o r u lu i roman, membru fondator al Muzeului transilvan de ţară membru al
f e s r : pT ăni ai cdei dc a— m eZ v. : . 1
■ K p S f l ^ nnP rotpezvic,cinstiţilor parohi, administratori
P
liiHf 1 P f diaconi, onoraplor domni militari şi civili de orice treaotă
naştere şi vârstă, epitropilor bisericeşti, învăţătorilor şcolari şi tuturor’
E S " man J1 mid’ ^ }i !5raci din Eparf” “ a ™
148 149
Andrei Şaguna, Corespondenţa î/1
Dar şi binecuvântare de la Tatăl Nostru carele este în ceruri!

Avei au adus lui Dumnezeu cu credinţă mai multă jertfa decât Cain;
Noe prin credinţă luând răspuns despre cele ce încă nu s-au întâmplat, au
făcut corabie spre mântuirea casei sale;
Avraam au mers cu credinţă la pământul făgăduinţei şi ca la un pământ
străin au lăcuit în corturi cu Isaac şi Iacov, căci aştepta cetatea, care are temelie şi a
căna făcător este Dumnezeu.
Avraam cu credinţă au adus pe Isaac pre cel unul născut fiul său spre
jertvire lui Dumnezeu, de la carele şi primise făgăduinţele.
Aşa şi voi iubiţilor creştini din Eparhia Caransebeşului aţi avut credinţă
tare şi mare pentru câştigarea unei ierarhii bisericeşti proprie cu preoţi şi arhierei
de religie strămoşească şi naţia noastră român şi iată că Dumnezeu au căutat din
cer cu îndurare şi Maiestatea Sa preagraţiosul nostru monarh Franţisc Iosif I f n
încuviinţat cererile noastre drepte şi loiale şi prea graţios au rezolvit pentru noi
românii de religia greco-răsăriteană din Ardeal şi Ungaria mitropolie, cu aceea ca
Episcopia noastră cea de până acum din Transilvania să se înalţe la dignitatea de
scaun mitropolitan şi Episcopia cea de până acum a Aradului şi reînfiinţată Episcop"
cea veche din Caransebeş să se ţină de Mitropolia noastră română şi pe mine m-aii
denumit de întâiul Arhiepiscop şi Mitropolit şi că de Episcopia Caransebeşului se vor
ţine comunele române de religia greco-răsăriteană din protopopiatele Caransebeşul'
Mehadiei, Lugojului, Făgetului, Vărădiei, Jebelului, Vârşeţului, Palancei, Pancio/^
şi Ciacovei.
In urma acestei preagraţioasei rezoluţiuni împărăteşti vă vestesc vouă ca
Arhiepiscopul şi Mitropolitul vostru naţional cum că eu cu Preasfinţia Sa domn;
Episcop Procopie Ivacicovici al Aradului am ales în sinodul din 6 martie a. c.29 şi
Maiestatea Sa cesaro-regească au denumit în 8 iuliu a. c .30 şi apoi am hirotonit
15-lea august31 de episcop al vostru pre protoprezviterul Braşovului şi arhimandrj
domnul Ioan Popasu şi după ce acelaşi domn episcop au primit diploma împărat*
l-am provăzut şi eu pe el cu gramata mitropolitană, predându-i jurisdicţi
bisericească şi şcolară în Eparhia Caransebeşului şi cum că Preasfinţia Sa va ţinea
~ -
----------
29 Protocolul sinodal în privinţa despărţirii noului scaun Episcopal de la Caransebeş şi a propunerii lui;
Popasu în scaunul Episcopal, Carloviţ, 6 martie 1865, la Ilarion Puşcariu, op. cit., Colecţiunm actdor\ p. 37$
30 Ministrul preşedinte Schmerling către Andrei Şaguna, Viena, 8 iulie 1865, la Ilarion Puşcariu, <ţ.
C olecţiim ea actdor , p. 388-389.
31 Protocolul şedinţelor sinodale din 12 şi 16 august 1865 despre hirotonirea episcopuluiIoanfi
Caransebeşului, la Ilarion Puşcariu, op. cit., Colecţiunea actelor, p. 400-407.
150
mai de curând instalaţia sa32 şi apoi numaidecât va constitui şi consistoriul eparhial

şi aşa va începe funcţionarea sa episcopească.
Toate acestea vi le aduc iubiţilor fii sufleteşti la cunoştinţa voastră ca
Arhiepiscop şi Mitropolit al vostru şi ştiind că cu bucurie veţi primi şi îmbrăţişa
pre cel de noi dorit domn episcop Ioan Popasu, doresc din suflet ca să vă îndulciţi
de bucuria şi mângâierea ce simte inima voastră astăzi având arhiereu naţional şi ca
să puteţi cânta cu cuvintele lui David. Doamne! Cât este de multă mulţimea
bunătăţii tale, carea o ai ascuns celor ce se tem de tine şi carea o ai făcut celor ce
nădăjduiesc spre tine Psalm 30 st. 19.
Iar eu iubiţilor! Trimiţându-vă binecuvântarea mea arhierească, laud, bine-
ţ cuvânt şi mă închin lui Dumnezeu şi Tatălui Domnului nostru Is. Hs., carele după
.mare mila sa ne-au născut pre noi spre nădejdea vie prin învierea lui Is. Hs. din
morţi şi spre moştenirea cea nestricăcioasă, nespurcată, păzită în ceruri pentru voi,
pai ispitirea cea cu mult mai scumpă decât aurul cel peritor şi prin foc lămurit a
:redinţei voastre să se afle spre laudă, cinste şi mărire întru arătarea lui Hs., pre
carele nevăzându-1 îl iubiţi şi crezând în el vă bucuraţi cu bucurie negrăită, luând
llgitul credinţei voastre mântuirea sufletelor: I Petru cap. Ist. 3-9.
S-au dat în reşedinţa noastră arhiepiscopo-mitropolitană Sibiu în [16] august
165
Andrei m. p.
5 Sibiu în tipografia arliidiccezană 1865
WBm ■
ABM, Şaguna, 2 1 7 5 /1 (tipăritură) 2 1 7 5 (c o n c e p t datat 1 6 au gu st 1 8 6 5 ).
51
Mărturisirea de credinţă şi legământ Ioan Popasu
în numele Tatălui pi al Fiului pi al Sfântului Duh

I
| | Crez într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitoriul, făcătorul Ceriului şi ai
Hplni, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi într-unul Domnul Isus Hristos, Fiul*
*_____________
( Episcopului Ioan al Caransebeşului s-a făcut in 31 octombrie st. vechi, în prezenţa comisarului
__f e e Antoniu de Brinik şi a episcopului Aradului, Procopie Ivacicovici. Vezi circulara episcopului
? Ioandin 7 octombrie 1865, la Petai Bona, Episcopia Caransebeşului, voi. 2, Timişoara, 2003, p. 118.
151
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andrei .Şaguna, Corespondenţa I /l
tui Dumnezeu unul născut, carele din Tatăl s-au născut mai nainte de toţi vecii.
Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat dinD um nezeu adevarat. ^ S" "j
făcut cel ce este de o fiinţă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut. Caiele pentru
oamenii şi pentru a noastră mântuire s-au pogorât din Cer şi s-au întrupat d
l l p S s s S
Duhul Sfânt şi din Maria Fecioară şi s-au făcut om. Şi
supt Pliat din Pont şi s-au îngropat şi au înviat a treia zi şi
la Ceruri şi sade de-a dreapta Tatălui; şi iarăşi va sa vie cu marne sa judece vi ş
L X â S S a împărăţiei nu va fi sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt Domnul de
cred i t 7 . m a“ “ 'a “ V° ‘ sau face ceva ce va f, împotriva
făcătoriul carele din Tatăl purcede, cela ce împreuna cu 1 atăl şi a i Fu este inc n
^ r Î r e T a u grăit priit Proroci. întru una Sfântă, Sobornicească şi Aposmlesa
Biserică, mărturisesc un botez întru ier..,ea păcatelor, aştept urnetea morţilor p ” £ £ p lv Z !c 2
viaţa veacului ce va să fie. Amin :',Î?S 9
>k;&M
11 L ; . ptUţ"ASlnod arhiepiscopo-mitropolitan; iar cu Preaosfinţiţii Arhierei
Crez într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitoriul, făcătorul Ceriului şi |
şi de Sfinţilor r** ^cr ^ Un gând’ duPă dumnezeiştile canoane
Pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor dară c « T S' 5i ™ duhovnicească din
fără de păcat, începutul firesc şi pricina Fiului şi a « Ierul catra dânşii şi ca pre fraţi îi voi socoti. Mă apromit că întru frica lui
născut Fiul lui fără de vreme dintr-însul născut şi veşnic şi de o fiinţa cu
o' t D m m a m "iraV VOi P0Vi'1" pe îo'redinţara mie
Scut. Crez „ intn, Duhul Sfan, dmtru acesmşi Tarii p u r c e z g Î l . „H Ş'° VG1 fcn Pnn învăţături împărtăşite cu sârguinţă necurmată
împreună mărit şi de-a pururea de o fiinţă şi împreună şezător şi împreuna mărit de toata amagirea diabolească de latinism şi de toate alte Eresuri
la facere impreună lucrător. Crez 5iTradiţiile despre D um neze, Î L D— SCSCCT aStă SCnSOare a mea 51 accca Că cu "-a™ ajuns la această
nnei soborniceşti şi Apostoliceşti Biserici, mărturisesc un Botez intru J ^ n n îâgaduirea sau darea de argint şi aur şi nici că am dat cuiva ceva spre a
păcatelor, aştept învierea morţilor şi viaţa veacului viitor. Amin. Iara pre a c e || md a ” « » » * * < * ■ • dă ceva, c, că o am d Z l
altmintrelea gândesc şi învaţă îi lapăd şi-i anatemisesc, pre Ane şi P ^ cel J W t a n bunavoirea, denumirea şi întărirea Prea luminatului şi Prea înălţatului
^ CU dânsul şi pre părtaşii învăţăturci 1». cele, ră^rătiroate ş, g g u b i » ^
Machedonie şi pre aceia, carii după dânsul cu dreptul vrăjmăşii ^
C r i Llak
IK f A
p PrcasfmPtului
T l 07 '*■Jn=dt
prinPreavrednicului
lkg'rea domnului Andrei drept-
“ P r e c o c e şt pre cetlalţ. începător, de Eresuri , d e tm jj
' Mitr° POlit ■“ * «W Sreco-răsăriceamă
i ! ş i i îi lapăd şi îi anatemisesc şi dezvoltat cu mate W g g }i judec Ş, S,?! Ţ pc toP ace,a carii Prin avuţie dobândesc trepta
Anatema' Premrindenca Etericilor Anatental Iară pre srapana noastre de D u m
irireleâugâidit
p c au gândit aa dobândi
d o b ^ 0acest dar prin mită. T^ Jor’ Ca Pre Suilon p it o n u l,
® “ ,=a M ana hrsăşi c» adevărat o n i n s e s e , ca pretun.
trup pre unul din Treime, pre Hristos Dumnezeul nostru, tarea sa m i j i * sili mă r 0mit a riu face din siluire, nici atuncea când m-
ajutătoare, acoperământ şi apărare întru toate zilele vieţii me e. • 1
mr CC ?1 man SaU mU,fimea P°P°rulu1’ dară - ă nici atuncea,
III ,#||J T a P ° ™ du-™ ?î nevoindu-mă a face sau a
Pre lângă această mărturisire a credinţei mele, mă apromit a ţinea ca “U krtă * Că “ st™nă Eparhie a
Sfinţilor Aposroli ş, ale celor şapte Soboară ecumenice şt ale celorkte d o » , f u EPISC°P 11U VOi Sluj‘ nici voi lucra
sobTare toride, care întru păzirea dreptelor porunc, s-au hotarat ş. a c i 3 CărU1 CSK Eparhla’ ^ numai în
K P StC data mie: dară întâmplându-mi-se să vin în vreo Eparhie
152 153
străină şi să slujesc, nu voi hirotoni nici preot, nici diacon, nici pre altcineva, din
clericii eparhiei străine, nici voi primi pre altcineva dintru aceiaşi în Eparhia mea
fără scrisoare dimisionale de la ai lor Episcopi.
încă apromit şi aceea că până când Excelenţa Sa înalt Preasfinţitul şi înalt
Preavrednicul domn Arhiepiscopul şi Mitropolitul nostrurn Andrei va binevoi a mă
chema la vreun sinod dimpreună cu Arhiereii fraţii mei, că atunci fără de nici o '
dezvinovăţire sau vreu cuvânt, mă voi înfăţişa la sinod şi de ar şi vrea neştine din cei
puternici sau mulţimea poporului să mă împiedice, Eu sânt dator şi atuncea a împlini ;■
porunca părintelui meu Excelenţei Sale înalt Preasfinţitul şi înalt Preavrednicul ;
domnului Andrei, Arhiepiscopului şi Mitropolitului românilor de religia greco- •
răsăriteană din Ardeal şi Ungaria.
încă şi la aceasta mă obleg, că până când va vieţui Excelenţa Sa înalt Ci
Preasfinţitul şi înalt Preavrednicul domn Arhiepiscopul şi Mitropolitul meu, f
domnul Andrei nu voi primi pre alt Arhiepiscop şi Mitropolit, fără numai <
Domnul Dumnezeu va muta pre dânsul din viaţa aceasta vremelnică în cea viitoare !?
şi fără de sfârşit şi viaţă şi atuncea numai pre acel Arhiepiscop şi Mitropolit voi primi, |
carele va fi ales după canoanele sfintei Maicei noastre Biserici de cătră reprezentanţii |
preoţimei şi ai creştinilor din întreaga Mitropolia noastră şi întărit şi denumit de cătră f
Maiestatea Sa cezaro-regească Apostolică înălţatul nostru împărat Francisc losif I.
încă şi mă apromit că nu voi primi streine obiceiuri în tradiţiile şi cinurile |
bisericeşti, iarăşi mai ales de la latinii înnoitori, ci voi păzi neschimbat tradiţiile şi J
cinurile împreună cu ortodoxa Biserică a răsăritului şi voi fi de un gând şi de im
cuget cu Preasfinţiţii ortodocşi Patriarhi, păzitorii şi îndreptătorii creştinătăţii şi
credinţei răsăritului şi cu părintele meu, Excelenţa Sa înalt Preasfinţitul şi Mitropolii
meu domnul Aidrei. Nu voi hirotonisi la o Liturghie mai mulţi preoţi şi diaconi şi
mai ales în fiecare treaptă câte doi sau trei sau şi mai mulţi, ci la toată Litur|
numai un preot şi un diacon voi hirotonisi; dară la Liturghiile celor mai năjif8
sfinţite numai pre un diacon, precum prescrie tipicul sfintei Biserici a răsăriţi
precum zic şi învaţă cărţile Preasfinţiţilor Patriarhi şi celor dimpreună ciţ
Arhiereilor ortodocşi.
;W
încă şi crez şi mărturisesc că se lucrează şi se săvârşeşte întru dumnezfjf
Liturghie prefacerea trupului şi sângelui iui Hristos, precum vechii noştri învăţătorii
răsăritului învaţă cu venirea şi lucrarea sfântului Duh, prin chemarea Arhiereasca sau
Preoţească întru cuvintele cu care se poartă iui Dumnezeu Tatăl, aşa şi fa adecă |
aceasta cinstită trupului Hristosului Tău; iară ce este în păharul acesta, cinstit sâ
Hristosului Tău, prefacându-le pre ele cu duhul tău cel sfânt.
154
Andrei Şaguna, Corespondenţa Ijl
încă mă apromit şi mă jur că sânt dator şi după datorie în tot feliul mă voi
sili să fiu credincios legimiailui şi adevărului meu Domnitor, Maiestatei Sale cesaro-
regeşti Apostolice Franţisc Iosif I, înălţatului nostru îm părat al Austriei, Regelui
Ungariei, Boemiei, Arhiducelui Austriei, Marelui Principe al Transilvaniei şi după
dânsul legiuiţilor lui moştenitori şi prea Augustei case austriece şi de toate celea ce
vor fi de trebuinţă spre folosul şi binele Maiestatei Sale în ori şi ce prilej sau
întâmplare, din tot sufletul şi cu toată puterea mea a mă griji, întru aceasta a ajuta,
,a spori cu toată sârguinţa şi râvna şi nici viaţa mea a nu o cruţa, ci a fi de-a pururea
gata în credinţă cătră monarhul meu a trăi şi a muri.
Pre lângă aceasta mă apromit că nu voi blăstăma (afurisi), nici de Tainele
bisericeşti nu voi lipsi sau lăpăda pre nimenea, nici din vreo pătimitoare a mea
voie, nici pentru niscari neînţelegeri, învrăjbiri sau urâciuni cu mine sau cu cei mie
supuşi, afară de arătându-se neştire pre sine aievea călcător de lege şi stricător de
poruncile lui Dumnezeu sau împotriva Bi sericei eretic, carele după cuvintele lui
Hristos, după trei dojeniri nu se pleacă, nu se îndreptează, numai pre unul ca acela voi
t; afurisi şi lăpăda, iară nu pre toţi ai casei lui. Cu împotrivitorii sfintei Bisericei
noastre cu socotinţă, bună rânduială şi umilinţă voi umbla, urmând după Apostolul
Pavel, carele învaţă că robului lui Dumnezeu nu se cuvine să fie grabnic şi a bate, ci
cătră toţi, învăţător neţiitor de minte răul, cu blândeţe dojenind pre cei ce se
ripotrivcsc, că doară le va da Dumnezeu pocăinţă, de a veni la cunoştinţa adevărului.
Pre monahi voi ţinea după Pravila şi rânduiala loru-şi pusă, neîngăduindu-i a
merge din Mănăstire în Mănăstire şi în case mireneşti fără de ştirea mea şi data prin
flsoare iertare, afară numai când s-ar întâmpla vreo cerere foarte de lipsă spre
/folosul lor sau spre folosul altora.
|Î7' Mai multe Biserici dacât sânt de trebuinţă pentru popor nici voi zidi eu, nici
altora nu voi ierta a zidi, ca prin înmulţirea zidirilor bisericeşti să nu se pricinuiască
groşi pustiire Bisericilor celor trebuincioase.
Aşijderea, că nici din scârnavă lăcomie a câştigului, nici din privinţa
inirei nu voi înmulţi numărul preoţilor şi al diaconilor şi al celorlalţi slujitori
Işti, ci numai atâta voi hirotoni şi aşeza, câţi vor fi de trebuinţă spre paşterea
oilor celor cuvântătoare şi pentru folosul sfintei Biserici.
Iarăşi mă apromit a cerceta Turma cea mic acum dată, fiindu-mi cu putinţă
în tot anul odată, dară nefiindu-mi cu putinţă în fieştecare an odată şi numai arareori,
: al doilea sau al treilea an odată si a-i lua sama; însă nu pentru dobândă şi
vd apostoleşte şi în Domnul de a afla şi de a şti ciun stau şi rămân credincioşii în
Kă, deprinderea şi facerea faptelor bune, iară mai ales preoţilor a le lua seama
cu bărbăţie, a-i învăţa şi a le opri zburdările, credinţa cea deşartă şi hulitoare de
M 155
m t®
Andrei Şaguna, Corespondenţa Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
Dumnezeu cinstire, ca să nu ţină şi să nu cinstească ca o sfinţenie m orm ântunlcj
i l l t p l s s i
de r ^ cel
u ceresc d sdat
r Tmie
e prin ° mâinilor de*la" Duhul
„ri punerea * * *sfânt
* «• « străin
promise ** — * “ ~ ~ * — —
P in lucruri ş> obiectai mire„eSt, nu m» voi ămeştem n , c , ~ f asa Dre(Z Z*** “ * “* 3 ,C “ P1™ F nt™ bunătăţile cele viitoare şi în faptă
;^ = » 5 S S H ~
s s s s j : s s : * « l
întrebuinţa ş. lucra cu suflet curat, fără de patru»,e, m.m t a , e i = = ~ 5

primire de u ita ţi fără de nici un cuget părtinitor , ci cu f‘“ . „ (ej.de
J |u , 15 august 1865
totdeauna in minte Judeţul lut cel nemttutt, cu mb.rea de ‘ V
aproapelui, aritănd prin tot gândul ţi cuvântul meu S, '«ram a mea, Ioan Popasu
spre roia lui Dumnezeu cea de Săvârşit şi spre mântuirea s u t e l o r “ « * « J j _ ales şi denumit
zidirea şt interne,erea Bisericeăscă lucru şt priveghiez, necăutand cele ce-s ■ episcop al Caransebeşului
Şaguna, 2 1 7 4 (origin a l)
cele ce sânt ale lui Dumnezeu. • t înfricoşatul luilf
Mă jur de Dumnezeul cel viu că totdeauna voi ţinea aminte m f n e ^ . .
cuvânt Afurisit este tot acela, carele face lucrul lui Dumnezeu cu ^ n d a w M
^ r l o a X m r e , « t e * a mele chemări ca in ta n ti t a Dumnezeu vot t a j J * 52
de lenevite cu toată bărbăţia Şl cu toata puterea mea şi nu ma voi p '
ncpriceputşi" nciscusit, ci de se v , şi Întâmpla oareşicare Andrei Şaguna către Ioan Popasu
narte-mi în tot chipul mă voi sârgui a-mi căuta şi a-mi agoms înţeleg J f aa.nr.AEM 104
din Sfânta Scriptură, din soborniceştile canoane şi dm cugetări e nvaţa o . J M
Preasfinpie domnule Episcop
ci vechi ui Sfintei noastre Biserici. . vni Iubite frate î n C r i s t o
5 DC voi călca eu oareştee din aceasta a mea promisiune sap de v o ^
Dumnezeieştilor canoane şi Tipicului Bisericei ortodoxe a * «r 3M2CMPreCUm “ c îllŞdinfează kaltl,J Minister de război din 21 scpt(embrie)
meu Excelenţei Sale înalt Preasfmţitului şi înalt Preavredmcului n uf c r ^ " a îndUrat 2 d“ * - m is a r î m p ă r ă ţ i a acm!
şi M itropolitului Andrei şi prea sfinţitului Sinod neascultător sau imPr0! t ® P Cparhl1 a Caransebeşului ş, la cel al instalării Preasfinţiei
156
157
Tale pe ilustrul domn general maior Anton baron de Benco, pentru aceea am
poftit pe Preasfinţia Sa fratele Episcop Procopiu al Aradului, ca din partea provinciei
noastre mitropolitane să binevoiască a interveni la acea solemnitate în calitate de
mandatar arhiepisco-metropolitan. Şi având încredere că Frăţia Sa va primi asupră-
şi această misiune onorifică, nu în târziu a încunoştiinţa aceasta şi pe Preasfinţia Ta
ca să Vă înţelegeţi laolaltă precum şi cu lăudatul domn comisar împărătesc pentru
sorocul ţinândei acelei festivităţi.
Cu deosebită stimă şi amoare sum
Al Preasfinţiei Tale
Sibiu, 15 sept(embrie) 1865

credincios frate în Cristos
Andrei
Arh(iepiscop) şi Mitropolit 1
Petru B on a, op. c it. p. 1 1 3
53
Ioan Popasu către Andrei Şaguna
La prea stimata scrisoare a Excelenţei Voastre, cu datul 15 septembrie a.c., ^

nr. AEM 104, prin care binevoiţi a-mi face cunoscut că aţi hotărât de mandafc
metropolitan la instalaţiunea mea pre Preasfinţitul domn episcop al Aradului şi al ^
meu iubit în Christos frate Procopiu Ivacicovici, vin întru adâncă reverinţă a aduce lâ
înalta cunoştinţă a Excelenţei Voastre că de zi pentru instalarea mea s-a defipt du
din 31 octombrie/12 noiembrie 1865, în înţelegerea ce am avut cu ilustrul d M
comisar împărătesc, generai-maiorul Anton baron de Benko de Boinik, carele în zil|
trecute, având o călătorie oficioasă în părţile acestea, m-a onorat cu prezenţa sa îir
Caransebeş.
Altă zi mai aproape nu se putu determina, fiindcă ilustrul domn general-ni
până atunci este ocupat cu afaceri oficioase şi anumit cu vizitarea regiment^
confiniare.
Festivităţile ce se vor observa cu ocaziunea aceasta binevoiţi Excelenţa Vd
a le vedea din programa acelora aci sub./, alăturată33. Eu, prin intimaţiunea comai
33 Vezi mai jos, doc. nr. 55, descrierea programului instalării Episcopului Popasu.
158
generale provinciale dtto 26 septembrie a.c., nr. 5377, sunt îndreptat a mă ţine strâns
de prescrisele declaratoriului iliric (de la 1779) privitoare la instalarea episcopilor
greco-răsăriteni din Ungaria şi Banat.
Totodată îmi luai voia a trimite şi Prea Sfinţiei Sale domnului mandatar
metropolitan un exemplar al acestui program, cu care atât domnul comisar instalator
împărătesc, cât şi autorităţile de aici s-au declarat de învoite.
Primiţi Excelenţa Voastră, înalt Prea Sfmţite, Prea doamne al meu Arhiepiscop
I şi Metropolit, asecurarea profundei mele stimi şi veneraţiuni, pre lângă care întru
adâncă reverinţă sunt, al Excelenţei Voastre
Caransebeş, 3 octombrie vechi 1865

prea plecat serv(itor)
Ioan Popasu
Episcop
i P. Bona, op. c it ., p. 1 1 4 - 1 1 5
I
54
Andrei Şaguna către Episcopul Ioan Popasu
' 4 Nr.AEM 113/865
Preasfrnţite d(omnn)le Episcoape

Iubite frate în Christos!
- JQ H
S 4 Fiindcă Mitropolia noastră nu se bucură în prezent de vreun fond din care
, S-ar putea rebonifica asesorilor apeiatoriali chieltuielile de drum şi de petrecere la
îiude o parte, iară de alta nu se poate pretinde ca asesorii apeiatoriali să funcţioneze
p ş t for suprem pre spesele lor, ceea ce când s-ar pretinde de la ei, uşor s-ar putea
llpla ca să refuzeze venirea lor la apelatorire, de unde apelatoriul s-ar împiedeca
înfllcţionarea sa, iar părţile litigante n-ar ajunge la sfârşitul cauzelor lor divorţiale;
$ru aceea rog pe Preasfinţia Ta să binevoieşti a aduce ia cunoştinţa consistoriului
^sifadinat în numele meu aceste împrejurări cu acel adaus, că după părerea mea ar
datoare părţile litigante să depună la consistoriu de la fiecare proces divorţial cu
ttlinsinuărci apclaţiei câte 2 0 fl. v. a., pe care taxă apelatorială consistoriul ar
159
Andrei Şaguna, Corespo?idcnţa 1/1
avea a o trămite încoace pre lângă actele procesuale şi ce ar prisosi după chieltuieli,
aceea s-ar capitaliza pentru un fond apelatorial, ca cu timpu să încete apoi taxa.
Cu deosebită cinstire fiind

credinţios frate în Christos
Arhiepiscopul şi Mitropolitul
Andrei m. p.
A rhiva M itro p o lie i B an atu lu i, dosar N . P o p ea , n eorg. (origin al)
i
55
Petru Cermena către Ioan Popasu
Illustrissime domnule Episcoape!
în urmarea mult preţuitei scrisori din 5/17 octomb(rie) 1865, grăbesc a .

răspunde. Io am comunicat treaba Instalatei şi cu Ilustritatea Sa d. Mocioni şi am
conclus următoriul program: l-o Instalarea să crufe cheltuielile cât se poate mai:
mult; 2-o numărul oaspeţilor (afară de preoţii cei de rând) să nu întreacă numărul
de 150-160; aceştii se chiamă prin epistola invitatoare, scrise sau mai bine tipărite, v
Afară de aceste are de a se scrie una comitatului Torontal, ca să se trimită pe doi
ablegaţi, aşa şi una comitatului de Temeş, pentru trimiterea ablegaţilor, pc urmă
comitatului de Crasso spre aseminea scop, magistratului Timişoarei şi a Vârşeţului ;
nu debuie să se trimită scrisori invitatoare de ablegaţi, pentru că aceste nu cad în
eparhia Caransebeşului. Mocioneştilor ar fi bine după părerea mea a le scrie cu
mâna proprie. De la General Comando socot că nu va fi de lipsă a chema pe Vr“
general, pentru că atunci ar micşora vaza comisarului. Preoţimea de rând %
ospătează la o masă dechilin sau în casa unde e ospăfiul cel de frunte sau în altă cai
precum s-au făcut în Arad, unde prânzul cel de căpetenie au fost în sala ospf
la cruce, iară a popimei în casa episcopeasca. Invitarea la masă se face prin bif'
tipărite sau scrise. 5-e. Ioan Popasu episcopul g. răs. al Caransebeşului şi de ono
pe ver ... a-1 pofti la prânz în 12-le 8. - b.ac. la 2 ore după amiazi în sala reşedff"
160
episcopeşti. în Caransebeş .... octombrie sau noiembrie 1865. La masa oaspeţilo

de frunte unde şed şi arhimandriţii cu protopopii sau administratorii şi asesori
consistoriali, presida d. comisar, de stânga lui Ilustritatea Ta, de dreapta mandatarul
pe urmă urmează ceilalţi oaspeţi după ranguri. Toastul cel dintâi îi ridici Ilustritatea
Ta dintâi pentru împărat, împărăteasă şi toată Casa habsburgă, îndată după acest a
doilea toast pentru comisar, apoi al treilea pentru mandatar, dacă vrei poţi poate
mai unul pentru clerul şi poporul diecezei, cel dintâi toast în limba română, a.
doilea în limba germană, celelalte în limba română. Ce se atinge de conductul dc
făclii comisarului, mandatarului şi Ilustritatei Tale, acesta e îndătinat sau în ajunul
Instalariei sau în ziua ei seara la 8 oare. Acesta e programul, IUustrissime, care
servează cam la toate instalările afară de biserică. Dar în biserică a fost la Arad aşa:
dimineaţa la 8 ore intră episcopul în biserică, apoi, îmbrăcându-se cu podoaba
Episcopească, cuprinde pe mandatariul la uşa bisericei cu o oraţiune, apoi pe urmă
' merge o deputăţiune din biserică, constătătoare din preoţi şi mireni, la comisarul
împărătesc, cărui vorbeşte unul din deputaţi o cuvântare invitătoare la ceremonie,
apoi îl petrec la biserică, unde Ilustritatea Ta îl primeşti cu tot clerul la uşa bisericii cu
o vorbire scurtă, apoi îl duc la scaunul său şi Ilustritatea Ta răspunzi apoi de pe
5 amvon. După cuvântarea Ilustritatei Tale te cuprinde preoţimea salutându-te unul
dintr-înşii cu o vorbire corespunzătoare scopului, pe carii apoi după o vorbire
îmbrăţoşându-i, după aceasta începe Liturghia.
L Aceasta este o schiţă, IUustrissime, aruncată după acele ce am văzut până
acum.
Acum am mai una să-ţi împărtăşesc, IUustrissime, domnul Mocioni se
simte tare înjosit şi compromitat că n-ai binevoit a realiza recomandarea sa în
privinţa denumirei d(omnului) Seiman de protopop în cercul Ciacovei, el se ţine
vătămat că l-ai întrebat de sfat, apoi nu l-ai aflat de demn de a-i primi sfatul, el n-
au vrut să-ţi obtrudă numai pe unul, ci au candidat şi pe altul cu susnumitul, apoi
m-au întrebat pe mine, pe urmă au telegrafiat lui Babeş şi au întrebat pe mulţi
preoţi şi toţi au recomandat pe Petrovici Seimanul, din toate părţile, iară mai
gţos preoţimea l-au poftit, din cauza aceea că pe mulţi uniţi i-ar fi întors în sânul
m âi noastre. Acum dară deprimindu-se recomandarea lui, e compromitat înaintea
tuturor, cu atât mai mult, cu cât denumitul administrator în Ciacova nu corespunde
voinţei comune, devreme ce e sârbit şi în casa lui tot sârbeşte se vorbeşte, apoi iaca
ca să nu mai ieşim din sârbime. IUustrissime nu-mi imputa aceste cuvinte, ce ţi le
. scriu tot aşa precum le-am auzit din gura lui. Ar fi bine să-i scrii o scrisoare.
161
Andrei Şaguna, Corespondenţei I /î
întru altele recomandându-mă graţiei arhiereşti a Ilustritatei Tale, rămâi cu v

cea mai distinsă veneraţiune.
Al Ilustritatei Tale
în Timişoara, 20 octombrie 1865

îl
umilit serv
m
Petru Cermena
Arhiva M itro p o liei B an atu lu i, dosar Ş a g u n a , n eorg. (co p ia d actilo) toii
56
Andrei Şaguna către Consistoriul Episcopiei Caransebeş
D(om nu)lui Bartolomei, notar consist(mied) la Episcopia de la Caransebeş

Sibiu, 29 mai (1)868 I
M. Engels, vânzător de cărţi la Caransebeş, se rugă de mine ca cele 400 de
exemplare din Istoria biblică34, care sunt după ediţiunea veche şi nu ie poate vin(M
să i le schimb cu altele nouă.
Fiindcă însă am lipsă de a şti;
1. că într-adevăr i-au rămas iui 400 exemplare din numita carte?
2. că sunt acele legate sau ba?
Pentru aceea te poftesc pe d(omnia) ta să ai bunătate a vedea nuj||*
acelor cărţi nevândute şi a-i spune că eu sum aplecat a ie schimba subjr
condiţiune, că eu îi voi trimite altele din cele nonedate, dacă d(umnea)lm
vechi le va lua în partea a patra a preţului şi pentru cele nouă va plăti trei j
patru; prin urmare câte exemplare nelegate din ediţiunea nouă va pofti, atâtea I
în loc de 20 hr, să plătească 15 hr. v. a.
Eu cu d(umnea)lui nu mă voi lăsa mai departe în nici o corespondenţă’
treaba aceasta, căci am şi alte lucruri; deci descoperirea mea aceasta este cuyig
meu din urmă.
A B M S, Ş a g u n a, 2 9 0 8 (co n cep t)
34 Istoria biblica p en tru şcolari, de Sava Popovici, Sibiu, 1851.
162
57
Ioan Popasu către Andrei Şaguna
482 cons. 1869
Exc(elenţei) S(a-le) d(omnu) lui Arhiepiscop şi Mitropolit

Andrei b(a)r(on) de Şaguna în Sibiu
Cu respectuoasa mea repezentaţiune din 20 faur a.c., nr. 207, mi-am luat
voia a aduce la părinteasca cunoştinţă a Excelenţei Voastre, că românii noştri răsări teni
dreptmăritori din Biserica Albă s-au despărţit de tot de ierarhia străină şi s-au
alcătuit în o comună bisericească curat română, pusă jurisdicţiei canonice a Mitropoliei
dreptmăritoare răsăritene române, respectiv a acestei de Dumnezeu scutite a Episcopii
a Caransebeşului.
Comuna aceasta dintâi, care s-a format din românii despărţiţi de ierarhia
sârbească din comunităţile mestecate, stă numai din 500 de suflete, dintre carii
partea cea mai mare este scăpătată şi neavută, mai ales din cauza îndelungatului
Ies de 80 de ani, ce au trebuit să-l poarte pe spesele lor aceşti români, pentru ca
să poată introduce în biserică şi în şcoală şi limba lor naţională română. Apoi banii
de despăgubire, ce i-au căpătat dânşii de la sârbi, de abia le-a(u) ajuns să-şi cumpere
locul pe care doresc ei a-şi zidi biserica şi aşa neavând dânşii capitalul ce se cere
pentru zidirea unei sfinte biserici, se văd proprii constrânşi a alerga la mărinimosul
ajutor al celor de o credinţă şi de un sânge cu ei.
p; Pe temeiul acestora vin cu adânc respect a transpune spre graţioasa mai
departe dispunere (a) Excelenţei Voastre, pre’lângă cea mai călduroasă aici sub / în
origine alăturată petiţiune a reprezentaţilor parohiei dreptmăritoare române din
Biserica Albă, prin care se roagă dânşii preaumiliţi de Excelenţa Voastră ca să vă
înduraţi a pune la cale în arhidieceză o colectă de bani pentru înlesnirea edificării
unei biserici dreptmăritoare răs(ăritene) române în desmenţionata parohie română
serica Albă.
Banii de milă ce s-ar aduna spre acest scop în arhidieceză, mă rog a se trimite
.
pentru evitarea taxelor poştale consistoriului meu diecezan, care nu va întârzia a-i
expedia din diregătorie la locul menit.
A n d r e i Ş a g u n a , C o r e s p o n d e n ţa 1 /1
Andreii Şaguna, Corespon
Entscheidung unterbreitete, mit a(ller)h(dchster) Entschliessung vom 27. Juni c846

în 15 mai 1869
C w n s d * . din fo ta!» consis.or(iaB), pnutS den Koviljer Archimandriten Andreas Schaguna zum Vicar des genannten Bisthums
Al Exc(eienţei) Voastre prea plecat serv şi cred(mcios) mit einem Gehalte von jăhrlichen 2000 f\(orin) C(onventums) M (iinze) a(illergnădigst)
zu ernennen geruht.
frate în Christos
Ioan Popasu In dem ich mich beeile, E(ure) Excellenz von dieser Folge der von E (urer)
Episcop Excellenz besonders hervorgehobenen lobenswerten Eigenschaften Schagunas
mm erlassenen a (/fer) h (ochsten) Ernennung in Kentniss zu setzen, zweifle ich nicht,
P e tru B o n a , op. c it.,p . 1 8 2 - 1 8 3
ţr dass der a(ller) h(ochst) ernannte Vicar, bevor er sich an seinen neuen Bestimmungsort
begiebt, sowohl iim S(einer) Majestăt fur die ihm zu Theil gewordene Auszeichnung
58
l den schuldigen Dank abzustatten, als auch um weitere notwendige Weisungen von
mir zu erhalten, sich sobald als mogiich hieher verfugen wird.
Mitropolitul Andrei Şaguna —J Der ich mit der ausgezeichnetsten Hochachtung zu verbleiben die Ehre habe,
Episcopul Ioan Popasu către
Euerer Excellenz, Wien am 1. Juli c846 gehorsamster Diener B(arm) S(amuel) Josika.
^ I
N ' P r l6 ° , , T. p % An den Herrn G(riechisch) n(icht) u (nierten) Carlovitzer Erzbischof und
Metropoliten v. Rajacsics, Excellenz.
Excelenţa Voastră!
’* C* t e ~ * * “ Pr0fi,ndl ( La prea supusul meu raport, prin care informam în scris pe Excelenţa Voastră
Al Excelenţei Tale yg, în legătură cu vacanta episcopie gr. n. u. din Transilvania, Maiestatea Sa c. c. a binevoit,
, prin p. î. decizia din 27 ian. c846, să numească pe arhimandritul Andrei Şaguna de
Caransebeş, 25 iuniu 1870
JaKovil, ca vicar al numitei eparhii, cu un salariu anual de 2.000 fl. m. c.
Grăbindu-mă să aduc la cunoştinţa Excelenţei V. această p. î. numire, ca
&re a calităţilor demne de laudă ale lui Şaguna, evidenţiate în mod deosebit de
A B M S , Ş ag u n a, 2938 (Original) către Excelenţa V., nu mă îndoiesc că p. î. vicar amintit, înainte de a pleca la noua
itinaţie, va merge cât mai repede posibil, atât la Maiestatea Sa pentru a-i
59
mulţumirile datorate pentru distincţia ce i-a fost acordată, cât şi aici pentru a
de la mine alte indicaţii necesare.
Baronul Iosika către Raiacici Având onoarea de-a rămâne cu cea mai înaltă consideraţiune, al Excelenţei
;tre,
N '- 210'" ‘846 ,u m l Transicătre Mitropolitul ^ mW k prea supus slujitor,
B. S. Josika m. pr.
r — tc s s s s s s ţ ia, 1 iulie 1846
165
164
Excelenţei Sale, Domnului Arhiepiscop şi Mitropolit gr. n. u. de Carlovitz, 6 1
v. Rajacsics.
A rcoraei Editată şi de Silviu D ragom ir, A n d r e Ş a g u n a e t Joseph R a ja a c . U n
ch a p itre d e l ’lm o ir e d es r e la tio n s d e
Andrei ,Şaguna
tu l is e ro u m a in * * V & »
către Consistoriul diecezan din Sibiu
în “Balcania”, Bucarest,
Vl(1943), p. 267-268.
60
Andrei Şaguna către C onsistorial diecezan din Sibiu

™ T : T ‘m " " p im ’ a rc au fost Pătruns de mulţămira „earmlui
Cătră consistoriul român ortodox din Ardeal -i' T era, p« amf h * « '" « şi miniştrii, t-am
t a sa dTbtre “ “ «* b“ ” « "ădejdi. Dea Dumnezeu ca
După multele nemaipăţitele greutăţi şi necazuri am ajuns cu ajutorai ..mcaj aşa de bine preaun aici sa steie lucrurile noastre şi pe acasă
cu
Tatălui ceresc la Bucureşti şi încă în 24 Urnei acestea m-am m Sţ.şat
^ am căpătat, una de
deputatul naţiunii steşd , profesorul Muller, la g e n i u l ^ K y H ? d ’ din 23 lanuar’ scrisă dc P- Mă aflu deci în cea mai mare
am
puindu-i înainte cererea cunoscută a celor doua naţii din Arde , v
I m p r Z ă S Pre St3rea nmStră dC F aCOl° ' Nu Vă PrcSetaP’ ^şadarâ, de vă iartă
L ă t a t rezolvarea, că precum a trimis la împăratul său cererea deputaţilor săseşti
I toate câte am f i Z ^ Srabă CUm StaP? Eu încă vă voi scrie mai pe larg
din Braşov, cari încă în 21 decemvrie ax. au fost la dănsul şi l-au rugat ca sa le deie §1» cate am fâcut, numai să vă ştiu starea şi aflarea F
ajutor pentru apărarea ţării răreşti (Sachsenland), aşa va m unte Şlţxrereai n te tr
K W s c r i ^ r ^ " T * ” 8 « * h Vi“ »l “ « ajtcpt aicea în to, ceasul.
împăratul rusesc şi căt va primi voie ca să treacă preste graniţa, |Ş W *Şlpscnsoaiea aceasta m copie şi comitetului nostru naţional.
ajutorul nostru. Eu am nădejde că ne vom ajuta, puma, de H I JjPUtz, în 5 februariu 1849
Preacinstitul consistor să lase a se tipări numaidecât alăturatul aici c r c | ™
prin protopopii şi popii respectivi să-1 publice în cea mai mare graba 1. popor* K -Popea^rhiepiscopulţiMetropoliculAndrei baron de Şajuna, S.biu, 1879, p. 230-231
întreg. D u p ă l e L , din rim pîn rimp, să-m. fac» arătare despre starea lu c r u * ^ »■ m
m .-
Ardeal. Luni ce vine voi porni cătră O lm ite; aşadar» mştnnţarea ™ fe » ',
|f 62
consistor o voi afla în Cernăuţi, încotro să o şi îndrepte, precum şi altele, g M
R f ts
putea eu da altă direcţie corespondenţei noastre.
Dumnezeu să vă apere de toată primejdia. Andrei Şaguna către Consistoriul diecezan din Sibiu
Bucureşti, în 28 decembrie 1848
N . P o p e a , M e m o r ia lu l A rh iep isc o p u lu i
Uam K c t ma,— ,Ună’ Î * * * * * SCriS° area lui P°P din 23 “
fiM etropoU tu lm A n d r e i b a ro n d e Ş a g u n a sau l
u,
‘Z T r ? ?tirC 3CaSă- NU ŞdU ^ ?i CUm Vă aflaP’ « mă
n a ţio n a le p o litic e a le ro m â n ilo r 1 8 4 6 -1 8 7 3 . T o m I S ib iu , 1 8 8 9 , p. 2 "■ f e f c F DeCI Sa ma lnŞtiinţaţi orişicum: unde şi cum vă aflaţi? Eu,
fâ ° S lnştlinEat’ am avut mtâia audienţă la Majestatea Sa încă în 6
- Circulara a fost publicat* de NicolaTpopea, M em oriaM H f * * " " f adrCSa aici alăturată- După ce m-am întrupat cu deputaţii
Şaguna sau luptele naţionale-politice ale rom ânilor1846-1873. Tomul I, Sibiu, ţ m,p .capatat
, 3 a doua audienţă şi pe lângă a doua adresă am aşternut şi petiţia
166 167
naţiunei noastre întregi36. în zilele acestea am fost a treia oară la împăratul de l-am
rugat pentru naţiunea noastră. De-a pururea căpătăm răspunsuri mângâietoare, t
Acum aşteptăm să ni se deie rezoluţia. Eu am nădejde că ne vom mângâia.
Aicea vă trimit şi vreo câteva exemplare din cuvântarea mea tradusă37, c
după cum veţi afla mai bine să ie împărţiţi în favoarea lucrului celui bun.
Din toate părţile aud cele mai triste şi mai jalnice veşti despre poporul
nostru. Aud adecă şi cetesc din foile publice, cum poporul nostru e expus barbariei ~
toate puterile a mângâia poporul, reţinându-vă de la tot ce i-ar

Preoţimea întreagă să facă în toate duminecile rugăciuni pentru 1
împărăteşti şi pentru liniştirea turburării acesteia, după cum se ;
liturghie şi aceasta să o facă până va căpăta altă rânduială.
Poporul nostru din evlavia care o are va pofti pe preoţime :
pentru morţii săi, deci eu recomand preoţimei, ca fiind poftită
sfânt, să se poarte aşa, cât în privinţa stolei să nu se nască nici o jall
Eu după pofta cea mare care o am, mă voi sili a veni acasă cât
Olmiitz, în 21 februariu / 5 mardu 1849
N . P o p e a , A rh ie p isc o p u l ţ i M e tr o p o litu l A n d r e i b a ro n d e Ş a g u n a , S ib iu , 187S
63
Andrei Şaguna către Consistoriul diecezan din S
Prea Cinstit Consistoriu diecezan
Ajungând tipărirea Catehismului38 la sfârşit, aflu de bine ca d

cei simţibile de cărţi bisericeşti, dar mai cu seamă de Ceasloa
36 Andrei Şaguna se referă Ia petiţia din 25 februarie 1849, înaintată în numele tuturor rom
37 Cuvântarea tradusă din limba română la Nicolae Popea, M em orialul ..., p. 243-246.
38 C atehism ul m ic sau m ărturisirea prescurtată a religiei dreptcredincioase răsăritene p e tit
romane de legea dreptcredincioasa răsăriteană din to a tă Sf. Scriptura, cules f i în tă rit de că
anu l 1774, în Carloviţ tipărit, acum de nou prelucrat şi tipărit, Sibiu, Tipografia Diecc
168
Andrei Şaguna, Corespondenţa l / l
diecezei noastre, să se ieie acum sub tipar Ceaslovul mic39 şi să se tipărească după
exemplariul pe care într-una-1 trimit notariului consistorial Ioan Hannia. Dar fiindcă şi
în exemplariul acesta se află mai multe cuvinte obsolete şi astăzi cu totul ne-nţelese
despre o parte, iar de alta Sinaxariul e cu mult mai bogat decât cere trebuinţa, pentru
aceea trimit alăturea o instrucţiune în privinţa schimbărilor care au a se face în noul
Ceaslov şi totodată poftesc pe Prea Cinstia Sa părintele protopopul Ioan Moga ca să
primească asupra sa priveghierea ripărirei Ceaslovului şi să îndrepteze locurile cele de
îndreptat amăsurat pomenitei Instrucţiuni; iară de cumva domnul Moga nu ar
putea primi treaba aceasta asupra sa, atunci să se încredinţeze, notariului consistorial.
Ceaslovul are să se tipărească în cinci sute de exemplare. Schimbări mai multe şi
mai momentuoase în text n-am aflat de bine a face, deoarece o schimbare mai
radicală a cărţilor bisericeşti se ţine de sfera unui sinod arhieresc.
IjS » Rămânând cu binecuvântare arhipăstorească
m l;
Al Prea cinstitului Consistoriu
Viena în 24 aprilie 851
1 ' de tot binele voitori
arhiereu
■ Andrei m. p.
ABMS, Şaguna, 4 6 6 (o rigin al)
Instrucţiune pentru tipărirea Ceaslovului
I. Titulul Ceaslovului
întru mărirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, a unuia Dumnezeu
a ceii de o fiinţă si de viaţă făcătoare şi nedespărţită Treime
Acum întâia oară s-au tipărit Ceasoslovul acesta în zilele Prealuminatului şi
Prea înălţatului împărat al Austriei Francisc Iosif I
Cu binecuvântarea Preasfinţiei sale domnului Andrei, Drept credinciosului
;p de legea răsăriteană a Ardealului
j|iK
grafia E piscopească la anul d o m n u lu i 1 8 5 1 9
9întm mărirea T atălui fi a Fiului fi a S f[î]n tu lu i D uh , a U nuia D um nezeu f i a cei de o fiin ţă fi de via ţă
Făcătoarei fi nedespărţitei Treime, acum în tâ ia oară s~au tip ă rit Ceasoslovul acesta în zilele Prea Lum inatului fi
Prea înălţatului îm părat a l A ustriei Franţisc Io sif I. cu B inecuvântarea Prea Sfinţiei Sale D om nului A ndreiu,
;^sul Episcop de legea răsăriteană a l A rdealului, Sibiu, (în tip. Episcopească), 1851.
A n d re iŞ a g u ^ ^ ^ ^ !!^ ^ ^ -^
64
XI. Schimbări în textul cărţii
S ă se p u n ă ;
înjocde: f a ţa
Andrei Şaguna către Consistoriul diecezan din Sibiu
list p o p o r Praes. Nr. 153 / 851
n o ro d m ă rire
slavă p re a m ă rit
proslăvit m â n tu ire Prea Cinstit Consistoriu diecezan!
iz b ă v ire m â n tu ie s c
iz b ă v e s c M â n tu ito riu l Notariul consistorial mi-au împărtăşit coala cea dintâie din Ceaslovul mic,
izbăvitoriul T re im e L carele se află sub tipar în tipografia noastră diecezană de probă. Aşa eu examinând-
T ro iţă o, am aflat că tipărirea acestei cărţi s-au pornit întocmai după Instrucţiunea mea în
Ş U c u m : a N ăscătoarei d e D u m n ez
Ceas pervâi privinţa aceasta dată; numai am dat unde şi unde peste nişte greşele de tipar, care,
Şi acum: Borodicna în văţăcel
pfecum va vedea Cinstitul consistoriu din alăturea înapoiata coală, le am însemnat
U c e n ic m u ie r e p u r tă to a r e d e m ir
cu ceruză roşie, spre acel sfârşit ca îndată să se îndrepte şi totdeodată să-i fie
M ir o n o s iţa T r o p a ru l în v ie r c i
T roparul v oscresn ei Cântări a l e S f i n t e i T r e i m i ^corectorului de îndreptar ca întregul Ceaslov să se tipărescă cât de corect. Icoana
Cântări T r o ic in ic e Rugăciunea d e miezul n op ţu de toate | care se află pe foaia întâie după titlu şi reprezentează pe Mântuitorul răsticnit cu
Polunoşniţa de toate zilele - zilele 1fci îngeri de lături să se lase afară şi în locul ei să se pună alta care corespunde mai
S ă rb ă to a re d o m n e a s c ă oine tipului bisericei noastre. Tipărirea să se facă nu după cum am fost rânduit mai
domnesc
P raznic b in e c u v â n t
jinăzi în 500, ci după părerea lui Lazarovici în o mie de exemplare şi pe hârtie de
Blagoslovesc u n a b in e c u v â n ta tă
- avem acasă, fie şi druckpapier. între alte greşele însemnate cu ceruză roşie se
Una blagoslovită d o x o lo g ie m a re ;c
S ta v o s lo v ie m a r e î n c e p u m l rugăciunii d e m a s a .| ||£ una numaidecât pe faţa întâie la cuvântul Francisc Iosif, unde deasupra lui i
în c e p u tu l O b e a d n iţe i sânt puse două puncte în loc de un punct. Apoi am găsit la unele locuri două
cuvinte îmbinate, care trebuie să fie dezbinate. La veniţi sd ne închinam de 3 ori am
i aflat rândul greşit, deci să se îndrepteze amăsurat însemnărei mele. îndeobşte litera
1 .
ntAte
N u m e riz a re a ş i paginarea sa ram ’
<* - - 4
V i să se tipărească numai cu un punct deasupra.
Biserica. apatul Ceaslovului pe scurt, precum se a I Şi cu prilejul acesta fac Prea Cinstitului consistoriu de ştire că am mare
2. Sinaxariul să se tipareasca la căpătui J B e că în câteva zile voi putea porni cătră casă.
Liturghieriu. icoana Mântuitoriului, care o avem a ; Rămâind cu arhipăstorească Binecuvântare
3. Pentru icoană la început se p alte vignete, i sta slobo .. ; Al Prea Cinstitului consistoriu
Ţ aynrevici ca sa SC y
întrebuinţare de chipurile, care se află . a s ă ^ ^ ^ ^ , igiena în 26 mai (1)851
4 S ă— r r ^ a n g h e U ileW e tcip e ste to ta n u l''. ■ II
de tot binele voitor arhiereu
Andrei
Viena la Sfântul Gheorghiu, 1851 Md 4 9 2 ( o rig in a l)
,J if
A B M S , Ş a g u n a , 4 6 7 (origin al) 171
170
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andiei Şaguna, Corespondenţa 1/1
n-IQ _ OCl 6 6
Prea Sfinţia Sa d(omnul) Episcop diecezan Andrei Şaguna, ddto Viena, u»

26 mai a c nr. prez. 153 / 1851, împărtăşeşte coala pnma din Ceaslovul mic, can
Andrei Şaguna către Nicolae Popea
ordina, F n if i n £ Sa a SC opin in Tipografia dieceza^, Preş Sfinpe,
consistorial Ioa„ Hannia spre revizuire trimisă, cu arel adaos ca mdrepnmdu Iubite Nicolae!
greselele din tipar ici colea rămase să se tipăresca zisul Ceaslov nu in 500, c u
| ce mă omoară!" * ** ^ pCDtra multe şi osteneala
f 000 de exemplare, pe hârtia care se află în tipografie, încredinţând consistonul
diecezan şi cu prilejul acesta despre cât de curânda sa plecare acasa. Toate se întâmplă aşa precum ţi-am fost scris.
j. o Icn ai” avut audienfă ^ P ^ a t adresa de mulţămire, ţinând şi o cuvântare
Sibiu 7 iunie 1851 dnp» concepnd met,, cc am fost p r o f i t I, congrcs * a L s ă dc rn u la L H pre “ re
După înţelesul celei scrisori să se deie tipografului Lazarovici cuviincioasa îndreptare
, , u * buni ^ “ ■»*- c^ i z z
P , ? * mUl!Jmire dc tot “ “ «*• Adevăntl acesta îl vreji
A B M S, Ş agu n a, 4 9 2 /a ' L ,îl, ”B“ schafer f»“ o introducere însemnată Ia cuvântarea mea- care
E
r r snirea
e " w huî oBoiu,
f o Saddara
0 -,nt"
sa o b''inr''Z
confereze' !°cuTclC8r!,f" ' CuvSnK ra
textul german. o H n d t pF n
65
"m Azi seara la 9 oare suntem chemaţi la soarea la ministrul de stat, iară pe mâine
i L d e " ^ ^ CC' J ^ VienCZH în dnStea S t a ţ i e i , cum se vede din
Nr. 217
Preacinstite p(ărinte)ţi
NlPtaP
|t e X z c“ ™ adure *
Administrator protopopesc E&uvâmre' dTll m ° ” d” T ’SS‘ P * * a“ “ ™ Porni m Sănătate }i
lûiecuvantarc de la cel ce te iubeşte şi este al tău de tot binele voitor Andrei.
La relaţia Prea Cinstiei Tale, în urma ordinăciunei cons. nr. 50 a.c., cu care . Viena, 5 mai 1863
W4^■■■.:
aşterni răspunsul mântuinţă al parohului nostru din Sasauşm, Ioan Popovici, uii _
» p c a Arhiepiscopulţi Metropolei Andrei baron de ŞaS una, Sibiu, 1879, p. 282
dl către c L o p l său, parohul tot de acolo, loau Stănulet, p se «şc™ ca M H #
învinuitul au umblat la cele 29 familii cu crucea, m ajunul Botezului, 67
preot, tatăl învinuitului şi nu autorizat de învinuitul, ci Poftlt de zls^ C ^
fM )
L a t de învinuitul a-i da ajutor, spre mai buna lămunre a acestui lucru sa se asşdt ?
«Igtuttul preot. De aceea, Prea Cinstia Ta vei fi pofbt »-l însărcina pre
. Iubite Nicolae!
Ioan Popovici a-si da şi dânsul răspunsul în privinf. aceasta, rasptm zand_totog»
la imputările ce i s-au făcut numai dânsului, adecă că s-ar fi imbatat m carci J J K n s u le im 0!3^ d!n- 3 al! CUrgăt° arei ° Aam P ™ Şi procetit cu bucurie, căci
fi înogurat cele sfinte şi alte scandaluri deonositoare şi pentru un mirean. aU mi pU™t t0t' ^ ot cam *n acci înţeles îmi scrisese ş i ... Şi fiindcă
Din şedinţa consistorială ţinută la Sibiu, în 25 februarie 1860
.în ‘T'efcgrafol Rom ân”, XI, 1863, nr. 36, din 2 mai, p. 141-143-
Andrei m. p.
— m i - , şi în nr diSCU'Sul rOStil: * Anc1™ Şaguna în
Episcop 1 jPdupâ coîn J a S o rig iu , 5 5 ^ "* “ aU ^ *>
Arhiva M itro p o lie i B an atu lu i, dosar , n eorg. (o rig in a l) , p 2811™ " 3 V,enC‘ în C" K tCa dcpUtaPk)r români hotelul “Calul alb” Vezi N. Popea,
172 173
Andrei Şaguna, Corespondenţa-1/1
din răspunsul meu cătră dânsul vei înţelege părerea mea despre reprezentaţia
metropolitului Maşirevici, pentru aceea atât numai amintesc aici, că părerea-ţi ce ai
descoperit d(omnu)lui P-a [Popa G., fost comite suprem, atunci funcţionar la
Cancelaria aulică ungară] o aprobez, că adecă să nu se grăbească cu răspunsul, quia
qui habet tempus, habet ritam. Sau bine ar fi, când cancelaria s-ar putea îndupleca la
facerea unei reprezentaţii cătră împăratul pentru grabnica otărâre a cauzei noastre,
din îndemnul arătărei carloviţene pe baza canoanelor citate în hârtia mea cătră ...
Noi vom mai expera unele necazuri până la totala deciziune a cauzei noastre, căci
avem inimici feluriţi.
Eu sum de acea părere ca să faci vizită episcopului Hacman, necăutând la
rusticitatea lui, căci el orişicum este episcop ... Foarte bine vei face, dacă „beim
weissen W olf} îţi vei lua cvartir cu ceilalţi ai noştri şi cu Groisz, căci astfel îţi vei
câştiga un teren tare în contra machinaţiunilor din stradă....
... mi s-a scris şi eu i-am scris. El îmi scrisese că un domn mare - poate
Nâdasdy - i-au spus că fiind eu bolnav şi pot muri, atunci metropolia noastră ar
putea cauza regimului Verlegenheiten; aşa el îmi sfătuieşte, ich soli nack Wien um
jedm Preis krnimen. Eu gândesc că l-am mulţămit a i răspunsul meu, căci între altele ,
i-am scris nemţeşte, precum au cerut, ca să poată ceti acel domn mare răspunsul în
origine.
M-am bucurat foarte, cetind din scrisoarea-ţi că ai vorbit cu ... m m muss
gutes Gesicht zum b'osen Spiel machen. Ştiu că vei zice: cunms cuneo cutitur; asta însă nu
poate fi politica unui bărbat de poziţiunea ta ...
Să te duci iarăşi după 6-7 zile pe la Reichenstein şi consiliarii aulici, ca să aiţ;|
prilej de a cumpăra câte ceva.
Pre lângă acestea, poftindu-ţi sănătate statornică şi ca să spui orişiunde.]
fi eu datoriu sum cătră mine însumi şi cătră aşteptările puse în mine, ca să fiu <
luare aminte cătră sănătatea mea etc. am rămas cu dragoste arhierească cătră tine]
I cătră toţi ai noştri.
[Andrei]
N . P opea, A rh ie p isc o p u l ţ i M e tr o p o litu l A n d r e i b a ro n d e Ş a g u n a , S ib iu , 1 8 7 9 , p. 139-141

(pu n ctele de su sp en sie aparţin lui N . P op ea)
174
68
Iubite Nicolae!
Epistolele tale din 18 şi 21 ale curentei le-am primit şi le-am cetit cu

îndestulare, deşi, precum şi singur ai atins, nimic nou şi necunoscut n-am aflat în
ele, dar comentariile tale le-am găsit de bune şi urmate din cunoştinţa mai de aproape
a obiectelor şi împrejurărilor acolo atinse.
Bine ar fi, când, dacă se mai află generalul Phillipovics la Viena, să vă duceţi
pi trei la dânsul spre curtenire. El s-ar bucura prea mult şi spunându-i din parte-
mi unele închinăciuni. Cred tare că aţi auzi şi de la el unele.
Apoi să faci cu d. Aldulean şi baronului ... vizită; şi el umblă în cauza
noastră şi au aflat unele despre care mi-au şi scris. Dar voi să nu-i ziceţi că v-am
scris ceva. El deosebit ştie apreţui hărniciile d(omnu)lui Aldulean. Cvartirul lui l-aţi
putea afla în comtuarul baronului Pop.
Precum am scris d(omnu)lui Aldulean, îţi scriu şi ţie, că dacă bine ar fi,
când ai -proceti hârtia mea din anul 1860, cătră episcopul Hacman, ce se găseşte
tipărită între actele sinodului nostru din anul 186042, ca să ştii desluşi orişicui
purtarea mea faţă cu cauza metropoliei noastre şi a persoanei von dem „wieiden
Mannw\ Aceasta recomand şi d(omni)lor Moldovan şi Puşcariu. Cartea o puteţi
căpăta de la Gal, dacă nu o aveţi.
Eu în loc să aştept deciziunea cauzei metropoliei noastre cu bucurie, tot
mai mare şi mai mare frică şi îngrijire mă ocupă, temându-mă ca nu cumva să mi
îcschidă o luptă nouă, căci m-am săturat de lupte şi doresc liniştea. Dar nu voi
# pa
a ) pe uşor. în fine, pun toată nădejdea şi spre viitor în cel atotputernic, carele
ieîn mână-i soartea popoarelor. De ne va da el moral, atunci vom învinge, căci şi
(ă; acum n-am avut alte arme, decât morale şi intelectuale. Pentru aceea trebuie
vârşească fiecare dintre noi în chemarea sa, pentru că avem inimic al căror
j număr este ca nisipul mărei şi numai cu morala şi ştiinţa îi putem face unschddlich
şi să ne bucurăm de dreptul ce ni se cuvine ca unei individualităţi morale şi
Andrei Şaguna, C 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa. 1/1
Dacă cunoaşteţi vreun sporiu din parte-mi, să ştiţi ca astfel de principu m au

condus pre mine. Dar nici că au putut fi altminterea. Se ştiu locunle unde am bam ş
persoanele cu care am avut a face, că au fost şi sunt înalte. Şi m. s-au deschis uşa ş
să de I 1 “ le acel scop, ca oriunde vi se va da prilej
sa desluşiţi boala mea „ să spuneţi că damr sum câria mine Însumi a ave, . 2
:n T “ “ m' a; CJ P in i h — ™ * * > * ccB™ acela, carele
am fost ascultat, căci moralul ţi ştiinţa nu se pot uşor ignora sau dispreţul
t a ^ Uă S T d “ * *“ mare m ‘™ dUS k senatului
Eu nici mai bine, nici mai rău nu mă simt, fara aşa, precum ma ş n
care le-am văzut dc l /.,™ e tl” ^ “ ” ” ° bOS' ' * ” VOiI' * O Stm ddc
în piciorul stâng le pot suferi şi pre lângă ele şi a lucra; însă
se împuţinează şi aceasta mă împiedică în ocupaţiunea mea privata. Tu ma înţelegi
Pre lângă toate aceste
■; din suflet purcezătoare idei şi convingeri, am ramaş„ L Pm d™ S -r — «
cu binecuvântarea arhierească ş.c.l.
Sibiu, 15 noiembrie 1864 : căci aceash. m m a* 1 • ......... sa in aintaP interesul regim i
[Andrei] jcăci aceasta cere de la voi poz,punea naţiei şi bisericei şi a persoanei noastre ...
| | Sibiu, fată dată
' Episcopul Hacman locuia la Viena la acel hotel (paranteză N. Popea) |
..................... Sibiu, 1879, p. 140-1
N. Popea, Ar, W . Popea, Arhiepiscopulşi MetropolitulAndrei baron de Şaguna, S ib iu , 1879 , p. 14 2-14 3
69 70
Andrei Şaguna către N icolae Popea Andrei Şaguna către Nicolae Popea
Iubite Nicolae! Iubite Nicolae!
iri împărtăşesc spre îndreptare şi orientare următoarele: alaltăieri am pţl

' A c i ? rSSPUndC h d° “ ă 'f >ist0,'> mi-ai fost trimis în 16 şi 26 ale
la consiiiariul ... o epistolă, în care îmi aice că treaba metropolrer sta foarte J fA- ,. ------ asupra impresiunei, pre
dar bărbaţii de stat de la cârmă, între cari avem şi inimtci, a c ca, fund eu m K 2 ° r .< senatul rmperial) prin cuvântările sale o a produs în public şi
pot muri şi murind ca mctropolit, , r deveni tânăra noastră metropola: m c o n f i ^ I f Z ™ 2-3 * ™ osuncSi că s-au Inşdar £
v m mînu .------
prin urmare şi regimul. Şi aşa el mă cheamă Viena----? 1 tendinţa
um jedm :JVerr etc.opoziţiunei. Aşa au şi fost, căci însăşi Presse” au întors
Eu i-am scris astăzi că eu m-am dezvinovăţit la prezidiul Casei de sus fa M j ® ™ nimerit mai bine decât toţi colegii săi.
ale curentei, că pentru ce nu mă pot înfăţişa j r y -la
- - - începutul
---- i senatului imperial ş. M fost * ]iPsă Pentru întărirea ministeriului lui Schmerling.
l l J l ™ , , . «rânv. care se face şi si mai simţitoare din pricina nmputade
timpu J f c mult după comb,naţiunile mele. El de la început au năzuit pentm
am o durere în piciorul stâng.,
nu se poate schimonpg
toamnă etc. I-am scris mai departe că această escuzaţie ^ E i ® r PUnC ° POZlflUnCa astăzi>dar n ’au Putut izbuti, căci afară
: temeinică şi căci eu după trei băi am lipsa de odihna şi de cruî ^ | | » împiedica pre el aristocraţia şi clerul ultramontan. El aşadară s-au întărit în
căci este y------------ - îndoit că vofljfl
numai acasă pot avea; adăogându-i şi aceea că eu totdeauna m-am d U T * CStC Frfldă ?i n“ “ “ *** F e “ d va să ştie de alte
ajunge la o mulţămire cu treaba metropoliei noastre etc şi aşa trebuie noi sa prmm I ceea ce *'au văzut limpede din cuvântările stângei, căci numai de
mult la spiritul, decât la litera vorbelor bărbaţilor de stat, ca apoi sa ne şam ™
176 177
Andrei Şaguna, Coi'espondenţa 1/1
Cade Schmerling, au căzut şi Reichenstein. Rău ne este astăzi, dar mâne

ne va fi şi mai rău şi încă adaog: „desigur”!
Chestiunea metropoliei şi rezolvarea ei mi se pare că nu este aşa aproape.
Eu cuvintele ministrului înţeleg altcum, nu ca voi. Adecă el ar vrea să ne mulţămească,
dare are multe feluri de piedici, pe care nu le poate învinge deodată. Ştie el neghiobia |
ierarhiei sârbeşti, maliţia ultramontanilor încă o cunoaşte, totuşi ne mângâie având
speranţă în simţul de dreptate al împăratului.
Cele scrise în privinţa bucovineanului nu m-au surprins, căci toate acelea le |
practisa el şi în anul 1850 şi 1851, când toţi episcopii erau la Viena ...
Sibiu, 1 decembrie 1864
N. Popea, Arhiepiscopii//' Metropolitul Andrei baron de Şaguna, Sibiu, 1879, p. 143

Sm m zxrr?*--
Iubite Nicolae!
Grăbesc a-ţi scrie la împărtăşirile tale din 19 ale curentei, care le-am primit ^
cu două ore mai înainte şi de voi greşi în răspunsul meu, cauza va fi graba; pe mâne n-
am putut lăsa scrierea, căci este ajunul Crăciunului şi voi să ţin pravila în capelă acasă,
necutezând a merge la biserică, care este încă numai o capelă fără turn şi clopot!
M-am făcut mut, ca şi Zacharia, fiind soţia lui îngrecată cu s(fân)tul Ioac
de când am înţeles încuviinţarea metropoliei noastre, care ar fi trebuit să-ir
dezlege limba, ca şi lui Zacharia născându-se Ioan. ,,!
Eu pană acum n-am căpătat nimic oficios şi mi se pare că aceea nu-r
veni din Viena, ci din Carloviţ. Fie, deacă aşa au fost ursita noastră.
Motivul cel principal al acestei a mele scrisori este aceea ce mi-ai împărţi
din partea unui amic în privinţa amploaiaţilor români, cum că regimul ar fi apl|
a pune români, numai nu prea are pre cine.
Eu zic că pe lângă neglijarea bărbaţilor noştri din partea regimului în Ung
şi Banat, s-ar putea totuşi afla apţi bărbaţi pentru posturi de şef ş. e. în Craşeu <|
Pascul fiscalul primar; se înţelege de sine că Babeş ocupă locul cel dintâi între cel
promovânzi. D(omnul) Ionescu îi va şti mai bine.
178
Ştiind eu dispoziţiunea lui M... prevăd că aş face fiasco când l-aşi întreba
eu. Ci părerea mea este ca un încrezut al cancelarului să-l întrebe pe el; despre M... ştiu
atâta, că este amărât şi disgustat. Aceasta să nu spui nimănui. Sau să binevoiască
Z[ichy] a chema pre fraţii M... la Viena, la o convorbire confidenţială. Dar la toată
întâmplarea ar trebui mai nainte să se mângâie Babeş ş.c.l
Spune mulţămita mea la toţi domnii, cari prin telegrame mi-au gratulat,
; aşijderea şi academiştilor de la universitate.
Şi aşa primeşte împreună cu Popasu binecuvântarea mea, ca să vă ţină
, Dumnezeu la mulţi ani a serba sfintele sărbători ale Naşterii Domnului şi anul nou
| spre fala metropoliei românei ş. c. 1.
H ■
i Sibiu, 23 decembrie 1864
N. Popea, Arhiepiscopulţi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, Sibiu, 1879, p. 143-144
72

to>. cons. 380 ex 1869
Preacinstite părinte protosinghel ţi
administrator protopopesc!
Din relaţia Preacinstiei Tale subşternută Consistoriului arhidiecezan în şedinţa

e astăzi, consistoriul a câştigat acea convingere că Preacinstia Ta în calitate de
nişar consistorial a comisiunei mixte, esmise în cauza diverginţelor iscate între
%âni şi greco-bulgarii de la biserica Sfintei Treimi din cetatea Braşovului43, nu
‘“'ca Sf. Treime din Braşov a fost administrată din 1796 numai de greci. Românii au revendicat în mai
Islfc rânduri dreptul de a participa la administrarea bunurilor fundaţionale, dar au fost opriţi de
ntanţii comunităţii greceşti, care au refuzat şi dreptul mitropolitului de a revizui socotelile bisericii,
i s-au adresat ministerului de culte maghiar, care a emis decretul din 30 iulie 1869. Decretul
a: în privinţa celebrării serviciului divin se menţinea uzul de până atunci; biserica era prevăzută a i
2 preoţi, câte unul ales de fiecare comunitate, amândoi dotaţi din casa bisericii. Dreptul de a administra
' ale bisericeşti şi fundaţionale şi de a conduce afacerile bisericeşti şi scolastice se exercită în viitor de
ri, conform prevederilor legii din 1868 (§ 6). Românii pot să-şi valideze pe calea justiţiei pretenţiile
_ ietate. Revizuirea socotelilor bisericii este rezervată autorităţilor bisericeşti. Consistoriul mitropolitan
dinSibiu a dat două rezoluţii în această problemă în 1868 şi 1869, diferite.
179
numai că Ţi-ai împlinit misiunea oficioasă cu diliginţă şi exactitate, ci că Ţi-ai dat şi

toată silinţa a apăra nu numai dreptatea cauzei în specie, ci şi vaza şi autoritatea
sfintei noastre biserici şi a instituţiunilor ei, precum şi dreptul de jurisdicţiune a
Consistoriului arhidiecezan în afacerile sale bisericeşti în genere.
Din cari cauze Consistoriul arhidiecezan nu numai că nu poate să-ţi denege
deplina sa recunoştinţă pentru ostenelele şi zelul ce Ai avut şi pentru purtarea
obiectivă, ce Ai manifestat ca comisar al său, ci se află încă moraliceşte îndemnat a-Ţi
exprima prin aceasta cu deosebită plăcere lauda şi mulţumită sa.
Sibiu, din şedinţa Consistoriului arhidiecezan ţinută în l ma mai 1869
Andrei m. p.
Arhiepiscop şi Mitropolit m ii
Arhiva Mitropoliei Banatului, dosar N. Popea, neorg. (original)
73
Instrucţiuni pentru vicarul arhiepiscopal
Nicolae Popea, protosinghel, în calitate de vicar arhiepiscopal va fi dator a

se ţine de instrucţiunea aceasta şi adecă
I a frecventa biserica regulat şi a săvârşi rugăciunile de seară în ajunul
sărbătorilor domneşti şi la însăşi sărbători a săvârşi şi rugăciunile de dimineaţa cu
S. Liturghia;
II a se pune în coînţelegere timpurie cu părintele protopop local înainte de
sărbători domneşti pentru rândul slujirei, ca nu cumva nepremergând astfel de
înţelegere să se nască de aci vreo nemulţumire;
Decretul ministerial a nemulţumit pe români care înaintează o petiţie Congresului naţional bis;
din 1870, solicitând să fie apărată autonomia bisericii şi să se respingă amestecul guvernului în a
comunei bisericeşti. Chestiunea a provocat intervenţia celor două comunităţi la parlament, nemul,
de soluţia ministerului. în martie 1871 a luat cuvântul Iosif Hodoş, în 1872 Alexandru Mocioni, tarea
respins amestecul guvernului în treburile administrării bisericii. Vezi “Federaţiunea”, II, 1869, nr. 91-2?
din 13/25 august 1869, p. 364; IU, 1870, nr. 114-446, din 6/18 noiembrie, p. 454; IV, 1871, nr. 22 /
din 24 fcbruarie/8 martie, p. 85, nr. 30-498, din 17/29 martie, p. 177; V , 1872, nr. 36-504, din 2/14
aprilie, p. 142-143.
180
Andrei Şaguna, Corespondenţa I,
III a pregăti spre referadă obiectele consistoriale strâns bisericeşti, care i :

vor concrede şi a adauge la aceasta votul său motivat cu canoane şi cu instrucţiuj
pozitive ale bisericii noastre;
IV a presida ca preside substitut în toate şedinţele consistoriale bisericeşt
şcolare şi epitropale, în care arhiepiscopul nu poate lua parte din orice cauz
; binecuvântată;
gjjgtl;-.;
V a aduce la cunoştinţă arhiepiscopului votul referintelui asesor, respecţi
al asesorilor în obiecte grave, momentuoase şi dubioase şi părerea arhiepiscopului
I ! o împărtăşi asesorilor în şedinţă plenară şi la toată întâmplarea a priveghia c

fe părerea arhiepiscopului să se introducă în protocolul şedinţei respective;
S|| V ia priveghia pentru acurata aducere a protocolului de exhibite şi obiectele ;
le împărţi între referenţi asesori şi cu ştirea arhiepiscopului a prefige sorocul şedinţeloi

consistoriale.
||t V II a priveghia ca otărârile consistoriale să se petreacă în protocolul
|f credinţios aşa precum s-au decis.
■p& V/ V III a se acomoda strâns celor prescrise în Statutul organic la întâmplarea
| | morţii arliiepiscopului
IX a se ţine strâns de cele expuse în §-ul 431 al Dreptului canonic
Andrei m. p.
Sibiu, 15 mai 1870 Arhiepiscop
Arhiva Mitropoliei Banatului, dosar N. Popea, neorg. (copia)
te n 74
Jurământul vicarului arhiepiscopesc Nicolae Popea

- Jurăm ânt
Eu Nicolae Popea, protosincel, jur pre un Dumnezeu, pre Prea Sfânta
j l parea de Dumnezeu şi pre toţi sfinţii, ca diregătoria de vicar al arhiepiscopului
■meu, domnului Andrei baron de Şaguna, la care înalt acelaşi m-au denumit pe baza
jlui Organic, o voi purta în toate după instrucţiunea ce mi-o va da Excelenţa Sa
d meu arhiepiscop, că voi interveni la şedinţele consistoriului bisericesc sau
181
ca asesor sau ca preside substituit şi voi vota în ocurentele obiecte după canoane şi
instituţiunilc sfintei noastre biserice cu conştiinciozitate curată şi fără părtinire. Aşa
să-mi ajute Dumnezeu şi Prea Sfânta Născătoarea de Dumnezeu şi toţi sfinţii, precum
voi împlini acest jurământ. Amin!
Sibiu, în 16 mai 1870
N. Popea
protos(inghel) şi vicar arhiepiscopal
Arhiva M itrop oliei B an atu lui, dosar N . P o p ea , n eorg. (cop ia)
nro. preş. 212/871
Preacinstite Părinte Protosinghel pi vicar arhiepiscopesc!

Fiindcă părintele protopop, director şi profesor seminarial, Io a n '
cu ajutorul lui Dumnezeu şi-au recâştigat sănătatea pe deplin şi aşa este pus în stareJ
de a-şi reocupa oficiul său de director şi profesor seminarial, aşa aflu de bine aTe^
dispensa de la oficiul de director seminarial, în care oficiu Te-am fost consfi
A >«r
vremelniceşte prin hârtia mea dto 2 ianuar a.c., N. preş 2, ceea ce aduc Prea
Tale la cunoştinţă, exprimându-ţi prin aceasta mulţumită mea pentru
aduse în folosul instrucţiunei noastre seminariale şi cu această ocaziune.
Totodată din aceeaşi ansă dispensez şi pre părintele paroh şi
consistorial Zaharia Boiu de la oficiul de suplent, cu care l-am însărcinat p|
susatinsa hârtia mea şi îi aduc recunoştinţa mea pentru acest serviţiu, ceea ce ■
Preacinstia Ta să-i aduci la cunoştinţă.
Sibiu, 13 august 1871

Arhiepiscopul român gr. ort.
Andrei m. p. |
A rhiva M itr o p o lie i B anatului, dosar N . P o p ea , n eorg. (origin al)
182
76
Andrei Şaguna către loan Popasu
Par(intelui) protop(op) Popasu>

Sibiu, 15 faur (1)864
W jk ^
Cu ajutoriul lui Dumnezeu am mijlocit de la Maiestatea Sa un ajutor anual
de 25.000 fl. v. a. din visteria statului spre scopuri bisericeşti şi şcolari, precum îţi
va fi cunoscut şi Preasfinţiei Tale.
în linia dintâi a acestor scopuri stă organizarea consistoriului şi a Institutului
diecezan teologico - pedagogic şi salarizarea personalului consistorial şi profesoral44.
Doresc ca la consistoriu să avem şi un general vicar cu dignitate mai înaltă
bisericească. Eu, carele sum departe de la orice tendinţe parţiale, doresc şi mă voi
sârgui ca renaşterea noastră bisericească să se facă a i suflet curat şi spre binele obştesc.
Acestea lăsându-le înainte este un ce preafiresc că am şi trebuie să am privire la
Preacinstia Ta şi ai acest prilej. Iar că am avut eu această datorinţă înaintea ochilor mei
totdeauna, gândesc că ma pot provoca la anul 1852 / 3, când te-am invitat pre Preacinstia
Ta să Te călugăreşti, ca apoi să te pot înainta şi de arhimandrit, lăsându-te în paroliia-ţi
Dtopopiatu-ţi. Acum aşadară Te poftesc pre Preasfinţia Ta, a-mi descoperi cât mai
bă: vrei să vini la episcopie ca general vicar cu salar de 2000f.-2500fl. v. a.,
dar mai nainte a primi tagma monahale şi apoi dignitate(a) de arhimandrit, pentru
că vaza bisericei cere ca general vicariul să fie un dignitar mai înalt bisericesc.
'.v.
~■ :
77
loan Popasu către Andrei Şaguna

Nr. 30/ (1)864
Excelenţa Ta!
La părinteasca provocare a Excelenţei Voastre dto 15 faur, nr. Preş. 82, prin
care mi se cere a descoperi fără amânare dacă voiesc a mă aşeza la Episcopie ca general
vicar cu salar de 2000 fl. - 2500 fl., după ce voi primi mai nainte tagma călugărească
44 N. Pope?, Arhiepiscopul şi M etropolittd A ndrei baron de Şaguna, Sibiu, 1879, p. 169, dă lista fondurilor
... obţinute de Andrei Şaguna de Ia autorităţile politice şi destinaţia lor.
- 183
şi apoi dignitatea de arhimandrit, viu cu toata umilinţa a mă declara: că eu voiesc a

mă aşeza la episcopie şi primesc postul de general vicar, împreună cu condiţiunile
şi salariul lui pe lângă cea mai profundă şi fierbinte mulţămită şi tot deodată mă
făgăduiesc solenel că toate zilele vieţei mele le voi jertfi şi mai departe, întru alipire
şi credinţă neclătită cătră tronul Maiestăţii Sale, legitimul nostru împărat, Francisc
Iosif I-ul şi cătră strălucita Casă domnitoare, spre mai marea slavă lui Dumnezeu -
spre înaintarea prosperităţii preasfintei noastre biserici şi a bietei noastre naţiuni,-)!
precum şi spre a mă face demn de părintească îngrijire şi mărinimoasa bunătate, cu
care V-aţi îndurat Excelenţa Voastră a îmbrăţişa totdeauna nevrednicia mea..
Pe lângă care sărutând binecuvântătoarele mâni rămân
Braşov, 18 faur 1864

prea umilit serv 3fs
IoanPopasu
Prota Braşovului
A B M S , Ş agu n a, 1 9 2 9 (origin al) ■■ndM
78 ■S-fi
Andrei Şaguna către Ioan Popasu
No. Pr. 95 '.'.m

Pâr. Protop. Ioan Popasu
Sibiu, 20 faur (1)8
In legătură cu descoperirea Preasfinţiei tale din 19 ale curentei, no. 30, am

a te pofti mai departe ca astfel să Te pregăteşti pentru primirea tagmei monahi
să vini la Sibiu, ca eu în sâmbăta Sfântului Teodor Tiron (în 7 martiu cal. nou) să
Te pot iniţia în tagma monahală, iară Dumineca dintâi a Păresimilor (in 8 )
cal. nou) de protosinghel şi în fine în dumineca a treia a Păresimilor (22 n r^
cal. nou) de arhimandrit. Se înţelege de sine că Preacinstia Ta până atunci V§
reţine parohia-ţi şi protopopiatu-ţi, până când nu va urma denumirea-ţi de g i
vicar.
184
A ndrei Ş ag u n a, Corespo?idenţa 1/1
Spre primirea tagmei monahale pre lângă reverenzile de până acum ai lipsa
de un Mantoros, de un cucul (camilavca) şi de o pana camilavca (Villnmmi)
- 79
Românii din Braşov către Andrei Şaguna

Excelenţa Ta
Prea Sfinte Părinte
Dacă religiunea noastră a fost scutul şi limanul naţiunii române, apoi aceasta
s-a întâmplat fiindcă capii noştri bisericeşti au fost chemaţi a lua asupra-şi, pe lângă
8 arhipăstorie şi conducerea intereselor naţionale. De douăzeci de ani încoace, de când
Ta ornezi scaunul episcopesc, acum metropolitan, rumânii ameninţaţi de
:e pericol şi-au redicat ochii cu încredere cătră prea bunul lor arhipăstor,
1 implorându-i ajutorul.
încrederea lor a fost justificată totdeauna în modul cel mai eclatant,
într-un răstimp de douăzeci dc ani naia naţiunii a fost periclitată de multe
viscole grele, de multe stânci ameninţătoare; înalta-Ţi înţelepciune însă a salvat-o
de pericole şi a condus-o nebântuită cu deosebită dibăcie până în timpul de faţă.
Frumosul rezultat al multor ostenele fu pe terenul naţional inaugurarea rumânilor
ca naţiune în anul 1863, pe terenul bisericesc restituirea vechei şi prea venerabilei
- noastre metropoiii în anul 1864. Pe când ne credeam siguri în port, nouă viscole se
I tedică şi ameninţă această naie. Printr-o direpţiune nouă în politica interioară de
Istat existinţa noastră naţională este ameninţată ca niciodată până aci.
înaltul rescript împărătesc pentru conchemarea dietei din 19 noiembrie a.c.
de înarticulare a naţiunii române nici pe departe nu pomeneşte, noi pentru
dieta viitoare nu suntem consideraţi ca naţiune; acel înalt rescript demândă convocarea
dietei pe baza legii dietale din a(nul) 1791, celei mai stricăcioase pentru noi.
: Aceste eventualităţi ne insuflă cea mai mare îngrijire. Ca niciodată până aici
| este necesitate ca în toate acţiunile naţiunei noastre să domnească cea mai strânsă
| solidaritate. Această solidaritate se poate ajunge, după părerea subscrişilor, numai
p prin adunarea mânilor transilvăneni într-un congres naţional, unde, luându-se în
; corisideraţiune puseciunea în care ne aflăm, să se desemne direpţiunea, ce are să o
iâ fiecare rumân faţă cu dieta de nou convocată şi faţă cu chestiunea de „uniune”,
V obieptnl de dezbatere al acestei diete.
185
Prea Sfinte Părinte! S u b scrii rumâni din Braşov şi f t

precum toţi rumânii din Transilvania, n-au pierdut numea din mere l ^ jF ®
cătră înalta-ţi înţelepciune şi pănnteasca-ţi îngrijire, pro rferinţa naţi0nală 4
grele. Subscrişii, precum toţi rumânii din Transilvania, ştiu me ^ |
conchemată în a(nul) 1861 în Sibiu, condusă de acea ' în tre p rin d e | f Pe lângă sărutarea arhiereştelor mâne, comendaţi sântem.
Excelenţa Ta dimpreună a i Excelenţa Sa metropoli .. fxmri oânăaci I Din şedinţa consistorială în 22 iulie (1)852, în V. Velenţe
iţe ţinută.
S T J paşi « - . vor cerc interesele n,funii, deducând arat paşi, făcnp pan» ac, | Al înalt Preasfinţiei Tale-------------------------- -- v
cât şi cei ce se vor face de actele sale. . w . • nnQ naţiune, i umiliţi fii şi
Această împuterire şi totdeodată aceasta sarcina ce vi - ^ . j decât J
„„ vi s-a revocat, nu vi s-a luat şi nimenea nu e in drept de a o revoca şl lua dea | preplecaţi servitori
Consistoriul oriental orădan
ABMS, Şaguna, 785. (original)
“ S T u b s c riş i. considerând toate acesm jursrâri ce a m e ^ ^ -
naţională află de cea » m*intă ş. imperativă necesitate, ca cu bnncm d k:-
can a prea bunul lor Arhipăstot să implorare târâş, ajutor de la m d u i ^ '
rugându-se pre, umilit ca Excelenţa Ta iu coinţekgem ‘
81
A g e r e a Şulufu să Te înduri părinteşte a face paşii credulei ş , ^ P ^ nJ L _
chestiunii urginte a dietei viitoare şi a „uniunii” sa se concheme I
^ T ra n s ilv m ia într-un congres naţional şi încă, dacă se poate, pe baza de aleg*. -,
Andrei Şaguna către Consistoriul ortodox orădean
Ai Excelenţei Tale
ffcri •
Braşov în 26 septemvrie 1865 » Cel mai credincioşi fii 'j Sibiu 29 iuliu (1)852
Asprez. 233. 852
Urmează 300 semnături din Braşov, Bran, Tohanul Nou, Ţânţari,.."f ~ !fi:
Tohanul Vechi, Zărneşti etc. Prea cinstit consistoriul
Arhiva M itro p o liei B a n a tu lu i, d osar N.Popea, n eorg. (origin al)
*cp
ropuseduneaî rea Cinstitului
80 în luna lui noiemvrk a.c” Să * P**
ire a s c r rămân CU osebită ^ s t e şi binecuvântare

Consistoriul din Oradea către Andrei Şaguna Al cinstitului consistoriu
în a lt Prea Sfinţite domnule Episcop!
u. 31 iuliu (1)852
Cu nespusă bucurie primi acest consistoriu provocarea
în 28 iunie a. c. în privinţa prenumerăciunei pe cartea îsenceasca . ASMŞaguna 786 (concept)
« Se referi la prcnumerarea pentru M in d u l lunci ianuarie, febnum e, Sibiu, 1853.
186 187
82
Andrei Şaguna către Consistoriul ortodox din Oradea
Prea Cinstiri Sale părintelui protopop şi preşedintele Consistorialul din Oradea Mare,
Atanasie Boţco
Sibiu 10 mai (1)855
Am cinste a înştiinţa pre Prea Sfinţia Ta că astăzi din partea direcţiei tipografiei
noastre s-au expedat Mineeie din luna lui mai, iunie, iulie şi august46 pentru cele
patru biserici cu aceea că restul de la prenumeraţia ratei a doua şi competinţa
preratei a treia să binevoieşti a o încasa şi a o trimite.
Verso: Pentru Minee episcopilor din Timişoara, Vârşeţ, Arad şi Consistoriului din
Oradea Mare
N =°prez. 2 4 8 -(1 )8 5 5
ABM, Şaguna, 1050 (concept)
83
Consistoriul din Oradea către Andrei Şaguna
Esţelentissime Domnule Episcoape!
Restul de a 2 a rată pentru Minee de 1a Gurbediu am norocire în 20 fi. m.

c. a-1 transpune.
Şi fiindcă sub 21 ianuarie 854 ni s-au transpus Mineeie pe sama alor 4
prenumerate biserici de pe lunile ianuariu şi februariu.
Iar sub 10 mai a.c. Nm prez. 248, tot pe sama acelor biserici, Mineeie
pe lunile mai, iunie, iulie şi august.
46 M in eiu l lunei lu i m ai-m igust^ Sibiu, 1855.
188
Aşa Mineele de pe lunile martie şi aprilie nu ne-au venit.

Aşijderea şi a bisericii din Tăşad, pentru care am îndrăznit şi sub 18 mai
a.c. a scria, sânt cu totul napoi.
Despre a 3- rată încă am făcut rânduială şi cum o voi primi de la
respectivele biserici, deloc o voi transpune.
Care pe lângă sărutarea manilor rămân
în V. Velenţe 29 iunie (1)855
aplecat servitor
Atanasiu Boţco
[verso]: N- prez. 324-855 dto 30 iulie i-am scris: că sub 22lca mai a.c. i s-au trimis
câte 4 Mineie din mai, iunie, iulie şi august şi sub 26 iulie patru martie şi patru
aprilie şi apoi câte un exemplar din ianuarie pân la august; aşa dară să rescrie de
mai este, a-i trimite Mineiele cele aci în scrisoare cerute.
ABM Şaguna 1057 (original)
84
7:
Andrei Şaguna către protopopul M eletie Drăghici

|§ E
Prea cinstite părinte protopoape, mie m ult iubite!
Cu bucurie am înţeles dela Prea Sfinţia Sa, domnul episcopul vostru, că eşti
detmmit şi aşezat de protopop al Timişoarei, la care dregătorie-ţi poftesc noroc şi
sănătate şi puteri destule morale spre a putea corespunde aşteptărilor bunului vostru
arhiereu/ ‘
I Prin aceasta a mea scrisoare am vrut a-ţi arăta dragostea mea, care o am
către Prea Cinstia Ta încă din vremile acelea, când ai fost învăţăcelul meu şi
a te înştiinţa despre ieşirea unui jurnal din tipografia noastră dieţezană
rijirea mea. Jurnalul acesta se cheamă “Telegraful Român” şi este acum în
anul al treilea. Jurnalul acesta au recunoscut de bun toţi domnii noştri episcopi, de
a l-au şi recomandat preoţiei, căci lăţeşte ştiinţe şi cunoştinţe solide şi folositoare
189
- „ c m orice cărturar şi apără interesele bisericii noastre. Deci Tţ Pof“ S‘ ^ '

biserica n f ÎRCarC blS" kOS’ fe s " carc CpiScop a" “ ransă ă scud
cărturarilor preop şi mireni din protopopiatul vostru, cat ş, Ş e para turma sa, ca să nu alunece pe calea care Ic n nm-''
recomanzi Preacinstia Ta ‘Telegraful Român”, carele este cel mai t I ,
p să-, Îndemn, la prenumenuea lur. Eu am rânddt c , de 1. ...ui nou sa se exptdreze ■%|.
■i i
“Telegraful” si Preacinstiei Taie, nădăjduind că-p voi tace plăcere. |
tot i
în tr-a!tele rămân cu binecuvântare arhierească, Al Preacnstre, Tale, de
R i.
binele voitoriu, .Gazcra Transdvame,” va primi aşa felm dc « icu l, întărâtă J ş , d e î T ă "
Vm pan brncca „„ sc va pute, srxot, C1 un organ a| £, . pL , , | ™ I
Sibiu, 29 deefembrie) 1854 ^ dc Şaguna>
| fo h h sT POaK CnCa S‘ ° pri prc “ ' « n a p i săi dc ia cetirea aşa vrăjmaşei
Episcop
I jitegata a Z T a T > 3 ^ Vîr5C,,,hli sau ba! ba
X B od ogae, D in tr -o corespondenţă tim işo rea n ă d e iOO d e a n i - 1 5 ^ 8 | m m sU d e n m t ” ° • * “ ldal“ “™«to»n= bârfele ,
< * » p r o t. p r o t.M M MeletieDrăghict,
c D r ă c ie i, în în" M
“M itrop olia« uBi anatului
itropolia » » » » , -, IX , ’ » 1
_ . 1 i» T W » „ / Vhi.mOl StU M M . 10 Advocatul poporal , ru, ? alnull , L V"rSCt ”U S° r d' SCh'S 2 dasc Kolo8i“ române, căci acolo, afară de
P. Rotariu, E pistole d e la fe r ic itu l în D o m n u l Episcop Ş a g u n a ,
1 iunie 1 9 0 5 v ., p. 12 2 'iflH I *. “ â J f "C"’" '" 'lp‘ prdK' “ ™ “ “ în r«K m i clase, ci s-or deschis
| f | ad " C“rSUr' te0*08icc sârbeşti,,,, al 3-lea curs sc va deschide
m I VcBa si p Î T 'Cr“ 1=4 prCa'm dcridi a“ * profesori pe
85 J s T S T !fY nc” «b u re *«* * profesor, din neamul său;
1 B IT 7 Ca 11r° mani din al 3' lea curs « b u ie să treacă la Carlovet prii
M eletie Drăghici către redacţia "Gazetei Transilvaniei 1 I f c i î S e “ cDr Uld E“ Ca rom“ • * « » lWlp“ to b a Orbească
'
P e & L e rte h f ' Şl ‘nCi fimd "Col° am in» r r Fizica pe românre
Onorata Redacţie! I & d° 7 ” epfC0Pni batonul Şag™, ,u lăcuit ma, mulp am£r CarioTe
102 din a(nul) | u * S'aV™ i - ap°>mai om ™ * r predeceso];
Deîndată ce s-au primit în „Gazeta Transilvaniei” în nr.
stea:; i S T h S r “ “ '” mUlUi român- Uni “ “ 1ăpnemoăşte,
1854, un articul din Oraviţa, carele prin neauzite scornituri silit |
clerului răsăritean şi a sămăna sămanţa dezghinarn intre raţii ^
mă aflu a provoca pre onorata redacţie, ca în înţelesul legilor unpemle per P , f e Z r * ' *” " r° mSni * - A - bmba s la Z ă 3
mi se îngăduie to t în aceeaşi gazetă Tară de gloase şi răspunsul M
H t e f ia!“ " Că !n Protopopiatul Tim,şotii şi a Sent-Micloşului
neamul român răsăritean a căuta la numitele foi ca la neşte fo P g
Timişoara, în 18 ianuarie 1855. Arătându-sa un co resp o n d a^ Timişorii d,mrt ” ” “ roma" t *or V * * P™>POPÎ *3*1 şi sâtbip. in protopopiaml
în „GazetaTransilvaniei”, nr. 102, din a(nul) 1 8 5 4 cu acestea ba
■ P * ” .* * ISCUI“ C Pene curat, parte mesmeat cu tomâni,
E r î h ” r ,OPOpia" 1' ‘■ent-Micloşului, dintră 18 iocur, lăcuiesc român,i
bisericos din Dieceza Vârşeţului ar fi oprit subordmaţilor sai cea ^
7 7 7 ac * ^ “ rar, iară cn sârbri amesrecap în
că deabia s-or deschis 2 cursuri teologice române in Va^ ^ P fCC^
cum că clericii români trăbuie să frecventeze al 3-lea curs î ă ■ K in L i J1 Sarafola' afa ară a,cca sâm romte" minoritate. Cum că
proţesul deznaţionalizării, cum că preparanzii români m v^ă J * * * £ J W ' = tk „^ „ 7 ° T P° P“ S“ '-Midof"'"i « *3*. e lucm ( ta c , căci e ta r i sârbi,
că în dieceza T im iş o rii s-or aşezat de protopopi numai sârbi şi sar p ş Ş | ■Pd nu «a r ă i ' corcsPOndmte aşa sârbeşte precum ştie Nicolici româneşte,
pururea napoiaţi rămân; la aceasta am a răspunde. f? p “ nap° ,at>a d Pâatoriul bun mâbure să propovăduiască Evanghelia
190 191
A ndrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
la un neam ca şi la altul şi trăbuie să mângâie pre unu ca pre altu. Ce se atinge de

mine, de aş fi eu sârbit, intelighenţia şi fruntaşii români nu m-ar fi recomandat
diecezanului nostru d(omn) episcop. Asemenea e şi cu protopresviterni Jebelului,
d(omnul) Alexandru Ioanovici, căci dânsul e născut român din Belinţ şi până acuma
au fost tot prin parohii chiar româneşti. Dar de nou alesul protopop al Făgetului,
d(omnul) Nicolae Paulovici, cine să mai poate îndoi că e român?
Ce se atinge de şcoli, aicea protopopii n-au nici o încurgere, căci de o parte
în tot satul să află cătră una şistematizată şi încă bine dotată, dar de altă parte
atârnă singur de la Direcţia şcolară, a cărei grijă iaste a stârpi toate neajunsurile.
în capăt mai am a însemna cum că noi bănăţenii cu foarte mică deschilinire
sântem toţi răsăriteni şi nu ne închinăm nordului sau plăeţilor, ci răsăritului, căci
de la răsărit s-au împrăştiat luminarea peste toată faţa pământului şi apoi organele
literaturii noastre le respectăm de organele luminării şi nu de partizane, prin care să
se publicheze une vrăjmaşe ţirculare.
Meletie Drăghici,
protopresbiterul Timişorii
A B M S Ş agu n a 1 0 1 4 (c o p ie )
Andrei Şaguna către protopopul Meletie Drăghici
Prea cinstite Părinte Protopoape, mie iu b it!
Numerii cei din “Gazeta Transilvaniei” 60 şi 6147 îmi dau prilej a vă înt)
că ştiţi voi cuprinsul acestor articuli şi ce aveţi de gând a face în privinţa acestora? y
Aci sunt ai noştri toţi de părerea aceea, că atât Preasfinţiei Sale domn
episcop, cât şi Prea Cinstiei Tale şi d-lui consilier Ioanovici48 mare iniurie vi s-au ^
făcut din partea corespondentului şi din partea redacţiei când au publicat acest articulf
7 Corespondenţă, B anat, Tim işoara, Fabric, 19 iid ie 1855, în “Gazeta Transilvaniei”, 1855, nr. 60, din 27 iulic^
p. 1; nr. 61, din 30 iulie, p. 1: condamnă politica ierarhiei de Ia Carloviţ de sârbizare a românilor, critid
pe Meletie Drăghici pentru că a acceptat introducerea literelor chirilice în locul celor latine, critică f
şcolară a inspectorului Ioanovici.
8Constantin Ioanovici, inspector al districtului şcolar bănăţean.
192
şi aşa bine aţi face când aţi sili pre redactorul a descoperi pe corespondentele şi
apoi când aţi pârî pre acesta ca pre un “Ruhe und Reiigions-storer”. Ştiind eu
boala timpului am atins în paragraful 74 supt 3 în “Dreptul meu canonic'*49, că
presbiterul nu poate schimba forma cea din afară a scrierii bisericeşti, de unde
urmează că nici mireanului nu-i este iertat această a face, cu mult mai puţin a
defaima pe un episcop care nu se învoieşte în nişte lucruri mai mult păgubitoare
decât folositoare pentru biserica sa. Pentru aceea ierarhia să nu tacă la astfel de
năpăstuiri obraznice asupra păcii sale. Buchiile sau literile nu fac, vezi bine, nici o
dogmă, dar nu este pentru aceea iertat nimănui a turbura pacea bisericii şi a aţâţa
creştinii asupra mai marilor săi prin gazetele publice.
Nu mai puţină batjocură s-au făcut şi asupra Măriei Sale dlui consilier Ioanovici,
dar şi asupra dregătoriei de stat. Ce este azi de făcut, va şti aceea d-1 inspector.
; Pre temeiul acestor Te poftesc pre Prea cinstia Ta, ca sosind Preasfinţitul
vostru episcop din băi să-i faci cunoscut aceasta şi să mă înştiinţezi ce aveţi de gând
a face asupra acelor bârfele >
Cu binecuvântare arhierească fiind, al Tău de tot binele voitoriu,
Sibiu în al treilea august 855,

Episcop
Ţ. Bodogae, op. cit., p. 29-30; P. Rotariu, op. cit., în “Advocatul poporal”, III, nr. 6, 1 iunie
1905 v., p. 122-123.
K 87
■M
Prea cinstite părinte protopoape!
;Numai acum sunt în stare a-ţi răspunde la scrisoarea din 6 Oct(ombrie) a.c.
Ocupaţiile mele sunt multe, sunt grele şi fatale: eu nu ţi le pot descrie, iar pentru
)ve$tirea lor aş avea lipsă dc mai multe zile. Bine ai face când Te-ai repezi până la
49§ 74. Ce pot face presvăterii în eparhii? Punctual 3 se referă la interdicţiile presviterilor în unele probleme
care sunt de competenţa arhiereilor.
193
Sibiu; eu tot cu aceeaşi dragoste mare te-aş primi pe la mine astăzi, cum Te-am
primit mai nainte cu 20 de ani la Carloviţ. Osteneala Ta ţi s-ar plăti cu cele ce ai
vede şi auzi aci. Eu am invitat şi pre Pre Sfinţitul Tău episcop ia o cercetare frăţească: î
vezi şi vino cu el.
Conţeptul tău despre modul scrierii50, care ţi-1 retrimit este bun şi bine
socotit: şi fiindcă mi-ai dat voie, că pot ici-colea a-1 îndrepta, iată că am urmat aşa.
îmi pare bine pentru că eşti activ; caută să deştepţi caracteruri active şi harnice; t
pasivitatea nici când nu a fost bună şi nu a adus roduri bune. Cu deosebire trebuie
şi noi să lucrăm, căci alţii lucră din toate puterile spre stingerea noastră. Dacă noi
vom rămâne pasivi sau nebăgători de seamă, atunci suntem pierduţi ruşinii. Să ne
luptăm cu vrăjmaşii şi dacă ne vor birui, despre care însă tare mă îndoiesc, cel |
puţin cu cinste să fie căderea. Voi, precum văz, staţi rău cu treaba şcoalei, căci s-au j
luat de la biserică şi nu o stăpâneşte iurisdicţia bisericească. La mine, mulţămită fie
Tatălui ceresc, şcoala este împreunată cu biserica şi eu dispun în toate şi pentru
toate. încă în adunările episcopeşti dela Viena în a(nul) 1850 am discutat treaba
şcoalei şi am arătat limpede lipsa cea mare a reformei, ca adecă să se ieie treaba
şcolară din mâinile unora şi altora; însă zadarnic: ni s-au răspuns că eu sunt
neprietenul D(omnu)lui, la care am replicat că sânt prietenul interesului bisericesc
şi al d(omnu)lui Giurcovici51, şi cari pomenesc numai pe Giurcovici aceia se arată
pe faţă că sunt prietenii D(omniei) sale, dar nu şi ai bisericii. Care nici astăzi nu
vede cum stau lucrurile, acela nu e vrednic a se număra între oile staulului nostru.
Curând îţi voi trimite prospectul prenumeraţiei la “Biblia” cu 100 de icoane. Preţul
va fi de 20 fi. m.c. nelegat. De aci poţi vedea, că tipografia noastră într-adevăr
lucră în interesul Bisericii noastre. Caută rogu-te să aduni cât se poate mai mulţi
prenumeranţi, cât şi la 'Telegraf'. Scrie-mi cum vă plac cuvântările mele52 şi ce
impresie fac la Voi. în sfârşit, poftindu-te ca să vesteşti Preasfinţiei Sale multe
închinăciuni din parte-mi, rămân cu binecuvântare arhierească al Preacinstiei Tal?
de tot binele voitoriu,
Sibiu în 13 noiemb(rie) 855
Andrei baron de Şag
Episcop
T. B o d o g a e, op. c it ., p. 3 0 -3 1 ; P. R otariu , op. c it., în “A d v o ca tu l p o p o ra l”, III, nr. 6,1 iunie
1 9 0 5 v ., p. 1 5 2 - 1 5 3 .
so [C are sân t literele rom âne ? de Meletie Drăghici, Protopresv. Timişorii], [Temişoara], [1855], 12 p.
51 Eugen Giurcovici a fast inspector al şcolilor naţionale ortodoxe din Ungaria înainte de 1848.
5226 cu vân taţi la sărbătorile m ari, adause la Chiriacodromionul editat în 1855.
194
88
No. prez. 222
Prea cinstite părinte protopoape mie m ult iubite <
Ştiind eu râvna cea bine socotită, cu care Prea Cinstia Ta mai mult decât
alţii înaintezi interesul asupritei noastre biserici şi simţi lipsa de a creşte şi a povăţui
pe creştinii noştri în duhul bisericii lor strămoşeşti, am cutezat a-ţi trimite prin
_ul împărătesc 300 călendare pe anul viitoriu 185753, spre vânzare mai cu seamă
şi pentru aceea că bibliopola de acolo au vândut călendarele noastre cu câte 30 cr.
c.m., din care pricină puţine au petrecut şi tipografiei noastre au căşunat pagubă.
. ■H' i
Deci nu-mi lua de rău cutezala aceasta, ci fii bun şi împărtăşeşte-le pe la
fraţii protopopi şi preoţi pe care-i ştii că lucră neobosit în via D(omnu)lui şi apoi
banii mi-i vei putea trimite.
Un exemplar din călcndar să-ţi iei pe seama canţelariei Tale. Preţul poate să
fie 20 cr., socotindu-se trimiterea lor la Timişoara pe cheltuiala tipografiei.
Gândesc că ai primit un “Probebogen” din “Biblie”: cum îţi place?
Când aştepţi pe Preasfinţia Sa acasă?
Pre lângă care şi cu prilejul acesta poftindu-te ca să mă cercetezi, rămân cu
dragoste şi cu binecuvântare arhierească al Tău de-a pururea binevoitor
Sibiu 9 sept(embrie) 856

Episcop
•-C logae, op. c it., p. 31; P. Rotariu, op. c it., în “Advocatul poporal”, III, nr. 6 , 1 iunie 1905 v.,
p. 153.
V/.V;--,
•4^- .
83rCalendarţearud
i 1857, Sibiu, Tipografia diecezană, 1857, 70 p.
195
A ndrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa
89
rămân cu osebită i de tot binele voitoriu ÎI1?ti,nîarea Ta>
Sibiu 7 Oct(ombrie) 856

Andrei Şaguna către protopopul Meletie Draghici
Andrei Episcop
Prea cinstite şi iubite părinte T. Bodogac, op. cit., p. 32; P. Rotariu,
P. 153-154 op. cit. în “Advocatul poporal», in , nr. 7,1 iulie 1905 -
Recunoscând bonitatea îi dragostea Preacinstiei Tale pcnm. toate câte mi-
ai împărtăşit prin scrisoarea din 4-lea ale curgătoarei, viu a p raspun
1. Că “Biblia” se tipăreşte cu bărbăţie şi abonaţii nu vor aştepta m t J | 90
2, cum mă vei înştiinţa despre numărul bisericilor care vor pofti a avea
“Mineele” numaidecât ţi le voi trimite: i Andrei Şaguna către protopopul M eletie Draghici
3 d j S r e p t u l meu canonic»- îp < 4 * aci 20 de exemplate *
vânzare ctfu n fi. c.m. precum arată conta aci J Prea cinstite şi iubite părinte protopoape !
|& ' A
“Molitvelnice»-, cam sunt piidte împreună curm Ir> legătură cu scrisoarea Prea Cinstiei Tale on i« „i
Roman pentru obştea din Parasu, din cam s-au ş, e x p c d a t t o r a n u m a n ^
,mnu)l episcop
4. îmi parc bine că Măria Sa d(omnu)l episcop auau sosu
sosit ™ _| K ^ f a c c u ™
spune-i multe închinăciuni din parte-mi
Ştirea aceia că toţi episcopii se vor t e s £ 'Şasemana3 cu Scea siaveană

= şis grecească
d =şi iată Bam aflats că în5 mai
organizare îmi dă multe gnji,
griji, căci ia
la ^s atm
u u nnienoas r U rniri mai mulţi I
sfătuiţi locn" n“ * POtiiveştc cu cea siaveană
seamăcă pupni suntean
au luat de îndreptar interesul personal decât cel obştesc,
să se arate înţelepţi şi apoi se orbesc in nazuiala nautaţi or‘ dc ideije ccie : 51 d* vd c° n™ gc cs <*>
Crede-mi mie că ierarhia nu are lipsă de nici o n
stângace ale lui Platon, ci are lipsă biserica ca ierarhii, preoţii şi
, .
'
.t j j
£I
II decât
x înSceanromână
t rsi este
^ fărăT «-hc •C ^ nicîdccaJtum5' Ci* 1■
Cupnns in BlbJla siaveană
datoria lor, căci Sfinţii Părinţi au pus lege pentru toate, numai sa le şu ş J
împlinim.
« B tm a ttd e jn p a i te c rn m k a l B u m t» lbp K r^ ‘naBa,‘ nţ ^ Ş Bveraw

— ■- * ? * * < . « « * ^ r,
asdindoase Greco-rasantene din Ardeal, com 1054. ediţia a D-a, 1855.
J O.D. Filoteiu, cavaler “ o r S u f S f S a d i ^ r T “ l 1 ^ nezeu EPiscoP * n u i E p ^
^ P ă ) , 1854. m u s sau T e s t c ^ Z u u T ^ Z s t f ? I], Buzău (Tip.Sfintei
Domn Barbu Dimitrie Şdrbei Prm b i n e - u v w L ^ PK* Lumlmtu,ui 5' Ptea înălţatului
^ f e a # B p i w o p al Sfintei HpLond B u ^ ,] 0 ^ ^ ’^ Ş1 toati cheltuiaJa iubitorului de
Dl-fa, Tomul H-IV, Buzău (Tip SfinK, B p fco p !f)a 855 al ordinu,ui SE V M n * clasul al
Apostolice Consiliariului Actual din Kuntru, Sibiu, 1853.
196 197
în cartea Leviţilor, capul 6-lea, în Biblia românească are 40 stihuri şi trebuie 91

să aibă numai 30 (vezi Biblia grecească şi slaveană). Apoi în capul 8-lea de la 19-lea
stih nu se potriveşte din Biblia română cu cea slaveană sau grecească şi alte multe.
Dar şi mai mult îţi spun, în Triodul cel tipărit la Blaj, la a doua duminecă a postului Andrei Şaguna către protopopul JMeletie Drăghici
mare nu se afla nici o pravilă, adecă slujbă dumnezeiască din pricină căci atunci după
Tipicul bisericii noastre se face pomenirea Sfanţului Grigorie, care multe a scris Prea cinstite ţi iubite părinte prota!
w
asupra învăţăturii papale58. Pre scurt, din negrija ierarhiei noastre bisericeşti şi din Ir
j. •> ajl - - a a a ttu' • a i«. /-Xrfî I I Prin aceasta Te poftesc pre Prea Cinstia ta ca să binevoiesti bănisorii ce
neştiinţa ci iată ce greşeli fundamentale au intrat şi s-au varat m Biblia şi in e P ,| I. vin după caicndarclc pe anu[ acesta> a_; trimite şi să.mi scrii dacă mai v o i *ti
ca şi
bisericeşti. Ierarliii noştri trăiau în apaue şi nu se îngrijeau de nnruca. Li con e ţu | | ,. m viitor sS.fl tnrnitcm ca]endare sprc petreCere sau ba?
noastre de la Viena am zis: că Mineele s-au tipărit la Buda în anul 1814-5 şi raposa -
Vostru episcop Jivcovici, carele numai “Kormciaja” au citit şi nişte autori papistaşeşti, * p ^ ll w f rămâindti aemn X iT o M e lu m T u d ^ ^
dar de d£ilc A riceşti, care se întrebutnţează în toate zilele nu au avut nia o închiputre, | | * ^ ^ * acum’ ca dra^ e arhiereasca, al Tău,
n-au vrut să-mi creadă până când arhim(andritul) Mihailovici nu i-au spus că intradevăf 4
s-au tipărit iMineele la Buda59; să nu ne facem, rogu-te, iluzii, ci să mărturisim că din § Sibiu, 31 mai 857
vina ierarhilor s-au demoralizat preoţimea şi poporul şi că pedeapsa păcatelor lor va 1; Andrei baron de Şaguna,
cădea asupră-ne, dacă nu vom lua alte măsuri pentru viaţa noastră. Mi-au scris şi fratele 1 Episcop
Kengelaţ pentru cele din Lugoj şi mi-au trimis un ţircular spre tipărire, dar eu nu l-am j ţ Bodogae op. cit. p.
33-34; P. Rotariu, op. cit., în “Advocatul poporal”, III, nr. 8, 1 august
tipărit, ci l-am retrimis cu aceea, că să se lase de ţircular şi să se deie para la Gubern 1 7 8 -1 7 9 .
asupra tulburătoriului de pacea bisericească, ca să meargă la gubernatoriul în persoană şL
să se plângă lui pentru turburarea aceasta, apoi să meargă la Lugoj şi la Caransebeş,
să petreacă acolo mai multă vreme, să converseze cu ai noştri, să se arate lor îngrijţf 92
de toate şi pentru toate, să nu se înstrăineze de calea aceia, cu carii este chemat
în bună înţelegere. Frăţia Sa rău face cu înstrăinarea sa de către ai săi, el au daţ|||
arendă casa episcopească dela Caransebeş şi acum este acolo o bolta de apoi* Andrei Şaguna către protopopul Meletie Drăghici
acesta este un scandal. Intr-altele, spune multe închinăciuni Prea Sfinţitului Voşi
episcop şi rămân cu adevărată dragoste al Tău de tot binele voitor arhiereu.
Sibiu, 23 Oct(ombrie) 856 Una sută florini bani buni la preţul calendarelor vândute din anul acesta
Andrei -.^m
giî primit şi îţi mulţumesc pentru atâta bunăvoinţă şi dragoste şi îmi vei ierta dacă
T. Bodogae, op. cit., p. 32-33; P. Rotariu, op. cit., în “Advocatul poporal”, III, nr. 7,11 ||| ruga ca şi spre viitor să primeşti lucrul acesta spre binele obştesc al bisericii.
1905 v., p. 154-155. Şuluţ, arhiepiscopul uniaţilor au dat afară un Catihism mic60 spre întrebuinţarea
u llm
58 Vezi pentru modificările aduse Bibliei slave sau celei greceşti pastorala lui Andrei Şaguna, !
la învăţături bisericeşti şi spre învăţarea tinerimei şcolare, în care se dovedeşte
1858, publicată în broşura Respingerea unor atacuri în treaba unei traduceri noi a Bibliei> .Sibiu, rwo, uniaţiei şi greşeala şi rătăcirea celor ce nu sunt uniaţi. Când voi avea de
Ovidiu Moceanu, Teologie şifilologie. A n drei Şaguna vs. Ion H ehade Rddulescu , Piteşti, 2003^ p. . . ^
59 M ineiul lu n ii lu i ianuarie-decem bric care mai nainte s-au fost tipărit tălmăcit prin osar a şi _
iubitorului de Dumnezeu Episcop al Râmnicului Filaret. Dara acum cu voia şi Blagoslovenia preas v
m k care sa a ra tă şi să devede-ţtedin SS.Scripturi, d in SS. P ărin ţi, d in pravile
Mitropolit ai Ungrovlahiei Kiriu Kir Dositei s-au mai îndreptat la tălmăcire de muite greşaie,
m m tiu a adevărul credinţei s. un iri cu apostoliceasca Biserică a Romei. Compus şi dat la lumină prin
Măriei sale Domnului Ţării Româneşti Ioan Constantin Alexandru Ipsilant Voevod, pnn Osarcba sm m w
Episcop al Argeşului Kir Iosif. în Buda, sau tipărit în Crăiască Tipografie a Universităţii din es ;jH V ua. r P^ ^ sfinPml Părinte,e Alexandru Sterca-Şuluf, arhiepiscopul şi mitropolitul Albei-Iulie. în
a SS. Treimi în Blaj 1857, cu tiparul Seminarului diecezan.
IaHs. 1805.
198 199
prisos vreun exemplar, îţi voi trimite unu. Cartea este compusă într-un ton infernal,
dar nu ne va neodihni, căci toţi carii dintre ai noştri cari au avut-o la mână râd şi îşi ■
bat joc de ea.
Jumătate din Biblie este tipărită, vina întârzierei ieşirei Bibliei la lumină J
este numărul mic al abonaţilor şi sărăcia tipografiei, căci nu este în stare a cheltui §
într-un an 20-23000 fl. cm. ce se cere la Biblie. însă fii odihnit şi Tu şi oricine că |
Biblia se tipăreşte şi la primăvara viitoare o veţi avea negreşit şi nădăjduiesc că veţi |
avea plăcere cu ea.
îţi trimit cu acest prilej un exemplar din rugarea mea cătră împăratul, din |
anul 185461, la care încă nu am căpătat rezoluţie, pentru aceea am de gând să mă |
duc la Viena după 8-9 săptămâni, ca în persoană să mă rog de împărat. îţi trimit şi 'J
o desluşire despre cuprinsul Mineelor, cu care voi preda împăratului Mineele ce am '
tipărit la noi62. ■ EH
Cu dragoste şi cu binecuvântare rămânând, al Tău de tot binele voitor,
Sibiu 8 iunie 857
Episcop
T. B od ogae, op. c it., p. 34; P. R otariu, op. c it., în “Advocatul poporal”, III, nr. 8 , 1 august 1905
v., p. 179.
93
Iubite ţi Prea Cinstite părinte prota!
61 Corect memoriul din 1 decembrie 1855.

62 în 1 martie 1857, Andrei Şaguna trimite 12 volume, frumos legate, pentru biblioteca împarât
scrisoare dedicaţie către împărat, în care explică cuprinsul acestor cărţi. Vezi M itropolitul Andrei
Şaguna. Scriere com em orativa la serbarea centenara a naşterii sale, Sibiu, 1909, p. 182-183, cu un
din scrisoarea dedicaţie adresată împăratului.
200
Andrei Şaguna, Corespondenţii 1/
Eu încă atunci când sosise scrisoarea-ţi cu 108 fl. am rânduit trimiterea a tre
râr.duri de Minee63, care ţi s-au şi expediat, pentru restul banilor aşteptăm bucuros
Călindare nu ţi-am trimis spre vânzare, ca să nu fac baiu. Care nu ar fi mai
bine a publica prenumeraţie pentru calendare, de vreme ce librarii prea scump le
vând? Aci îţi trimit Prea Cinstiei Tale un Calendar64 cu aceea, ca să-ţi dee Dumnezeu
sănătate statornică în acest an nou.
Biblia se tipăreşte şi Testamentul vechi îl vom sfârşi în 2-3 săptămâni, dacă vrei
să-l ribi, scrie-mi şi îţi voi trimite. Testamentul nou va fi gata la sfârşitul lui aprilie a.c.
După aceea vom tipări Evanghelia65 în o ediţie frumoasă precum nu s-a mai
văzut la noi românii. Ce zici, nu vom putea publica prenumeraţie pentru Evanghelie?
I Ce zici şi ce ziceţi la 1000 galbeni, ce am căpătat de la Maiestatea Sa66?
în sfârşit, aşteptând desluşirile Tale, rămân cu binecuvântare arhierească, al
| Tău de bine voitor,
Sibiu, 9 ianuar 858

Andrei, Episcop
T. Bodogae, op. cit., p. 34-35; P. Rotariu, op. cit., în “Advocatul poporal”, III, nr. 8, 1 august
1905 v..p. 179-180.
Prea Cinstite părinte protopoape, mie iubite!

& Bine că nu ai zăuitat cu totul trimiterea hârtiei arhiereşti a Preasfinţitului
râu episcop. Dar cum nu te-ai îndurat a face un articol din acea hârtie arhierească şi*
jthilM m iuIpe lu m noiembrie-dcchembrie, Sibiu, 1856.

lidarpt anul1858} Sibiu, 1858, Tipografia diecezană, 80 p.
* Canto evangheliilor, Tipărită în zilele Prea în ă lţa tu lu i îm părat a l A u striei Pranţisc Io sifl supt priveghkrea şi cu
fwitm ântarca Prea Sfinţiei Sale dom nului A ndreiu baron de Şaguna, episcop a l Bisericei Greco-BJsăritene
Ortodoxe în M ardi Principat a l A rdealului, Comandor a l O rdinulu i Leopoldin Cbesaro-Regescu A ustriacu şi
tftn k din Imntru de S tat a l M aiestăţii Sale Cbesaro-Rcgcşti Apostolice, Sibiu, (Tip. Diecezană), 1859.
“în 1857, Andrei Şaguna a primit 1000 de galbeni de la împărat pentru zidirea bisericii catedrale. Nicolae
Popea,Arhi(fiscopvl şi M etropolitul A tidrei baron de Şaguna, p. 169. ‘Telegraful Român” , V, 1857, nr. 101,
in 21 decembrie, anunţă pe prima pagină donaţia de 1000 de galbeni a împăratului pentru biserica catedrală
7cfinSibiu.
201
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa l / l
a ni-i trimite gata? Mai nainte scoteai şi tu articuli în cea pornită gazeta de la 95
Braşov, iar organul nostru încă nu se bucurase de nici un rod literar din parto-p-
Eu am făcut aşadar acum un articul din cuvântarea d(omnu)lui frate Şarmul şi ma
voi bucura dacă i se va nărăvi şi-i va plăcea. De ne-ar fi venit ţirculariul acesta in Andrei Şaguna către protopopul M eletie Drăghici
timpul său şi de am avea mai mult loc în Telegraf l-aş fi fost tipărit întreg: dar Preot Cinstite pâr. p
ro
t; iubite!
acum nu am putut să fac altmintrelea decât aşa cum am făcut.
Scrisoarea-ţi din 14-lea ale curgătoarei împreună cu suma de 96 f. c am
Din Biblia ilustrată vei căpăta Testamentul vechi în săptămâna viitoare.
pnmit şi-ţi mulţumescu pentru osteneala avută. în zilele aceste se vor espeda cele
Pentru tipărirea Evangheliei în un format mare şi cu “Ausstattung” frumos
22 exemplare din Istoria mea bisericească67, pentru care ai trimis preţul. Prin carul
pregătesc acum cele de lipsă, ca să pot hotărî preţul prenumeraţional. Cu Publicarea iute vei primi cărţile, între care vei afla şi un Pcnticostariu68, 1 Triod69, 1 Evanghelie70
prenumeraţiei voi trimite şi o coală întreagă de probă spre vedere, unde 1 va spre vedete şi un Liturghier71 cu preţul lor. Aşijderea şi un exemplar din Actele
fără “n”, însă avem lipsă de cel puţin 400 prenumeranţi, ca să nu o păţim aşa cum soţioarelor, ce am avut aci la a(nul) 850 şi 86072.
am păţit-o cu Biblia şi cu Mineele. acelora ^ “ pr° COpSeak Preacinstlel aş dori a afla părerea-ţi în privinţa
Am simţit şi eu lipsa tipăririi Canoanelor, însă cere un lucru gigantic, caca
aşa precum sunt româneşte astăzi canoanele scrise nu se pot tipăn, căci lim f Domnul episcop Maşirevici îmi zicea la Viena, că multe biserici din eparhia sa
dintr-însele este cu totul rea; apoi nici tălmăcite nu le putem tipări, căci am] au trebuinţa de Penticostare, însă n-au scris pentru ele, doară e mânios pre mine
dreptul de tipografie şi aşa ar trebui să se facă şi index nou. Insă întrebare este: g n t m ca voiesc să aduc treaba Bisericii române la o stare normală şi canonică. Ce
să prelucre canoanele în privinţa stilului, ca să corespundă celui bisericesc şi cine să ^ ace ierar 'a grecească cu bosniacii, aceea fac d(umnea)lor cu noi românii, dar bun
facă index? Hic area hic salta ! Toate se vor face, dar cu vreme şi cu ajutor obşţ| e JJumiiezeu şi dreptatea trebuie să triumfeze.
şi ca să ajungem la scop, trebuie să fim apostoli ai producerii simţului obştescul | Dacă mi-ai scrie ce gândeşte despre aceasta, bine ai face.
creştini, ca să ne folosim de ei în vreme de lipsă. ^ Pre lângă care rămân cu adevărată dragoste, al Preacinstiei Tale,
Multe închinăciuni Preasfinţitului şi Ţie şi casei Tale sănătate rămân al 1 tl. > iu:, 19Martie860 ^ tot binele
, voitor,
ţx ele
de bine voitor, R A ndra, baron de Şaguna, Episcop
T 9 0 ^ p '\% d t" P‘ 361 R R° tariU’ ° P - C K în “Advocatul P°P°rai”, H I , n r . 9 , 1 s e p te m b rie
Sibiu, 26 Febr. 858 *
Andrei, Epp.
•a »
‘' S d S f u ^ e T if T d£ U întemeierei p â n ă în zilele noastre, ac
Iată-mă pre mine acuş la voi. Dar când voi la mine? | ;î|L l A nH m uT m . Şm m m ’ dreptcredepiscop a l bisericii ortodoxe răs(ăritene)
N.B. în limba slaveană avem “Hristoliubia Vaşa”, dar în limba romanat| l ^P em m tam ii,Sibiu, Tipografia episcopească, 1 8 5 9 ,3 8 4 p.
„î"ctiion,Sibiu, Tipografia diecezană, 1 8 6 0 ,7 4 8 p.
avem “iubirile voastre de Hristos”, ci zicem “evlavioşi, cucernici”. De Te rog, | § .... Ttpărită în zilelel Prea în ă lţa tu lu i îm părat a l A u striei F ranţisc Io sifI supt si
îndreptezi spre viitor traducerile din al slavoniei după firea limbei noastre, aQ ^ ~ [O ^ P X e ^ Z ^ J f f 7 ^ U
n Andrt hT m ** Şa0Una’
^ Leopoldinu ţi
de voi, că nu vă va lăsa Petru în sânul lui Avraam, dacă an-r-,
nu veţi scria pe j
• - ^ S ta ta lM u esta ţu S a lt C besaro-R ^ eţti S
postlic ibiu, (Tip. Diecezană) 1859
A
« U i ,? ! k m GU™ * A u r’ T ipărit în
T. Bodogae, op.cit., p. 35-36; P. Rotariu, op. cit., în “Advocatul poporal”, III, nr. 8,1 a'i 'v pn rm td AustriaFrancisc IosifI, cu bineem âm area Prea sfinţiei Sale
T Greco-răsăriteneO rtodoxe în M arele a l A rde
1905 v., p. 180-181. ţi* * Cesaro-Rcg: a u stria cţiSfetnic dm lău n tru de S ta t a l M a iestă ţii Sale
Biserică Greco-răsăritene din Ardeal,dinanii 1860, Sibiu, 1860.
203
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/L Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
96 De aceea rog pre Preacinstia Ta, să ai bunătate a întreba în numele meu la

îrecţmnea poştală dela Timişoara sau ca să poată prenumera şi la Lugoj pentru
calatona mea cătră Ardeal până la oraşul Miihlenbach (Sebeş) şi să mă înştiinţezi
Andrei Şaguna către protopopul M eletie Drăghici despre rezultat spre a mă putea conforma împrejurărilor.
Nr. AEM 12/864 II. hitr-altele cu dragoste şi bineaivântare arhierească am rămas, al Preacinstiei
laie,
Preacinstite părinte protopresbitere!
Mehadia, 19 iulie 866
Adresa de mulţumire din 26 ale curentei pentru îndurarea Maiestăţii Sale,
căci s-a îndurat a încuviinţa cererea naţiunei noastre române cu înfiinţarea unei| de tot binele voitor Andrei, m.p.
mitropolii naţionale şi cu denumirea mea de Arhiepiscop şi Mitropolitu al aceleiaşi, Arhiepiscop şi Mitropolit
T. Bodogae, op. rit., p. 37.
o am primit cu mare mângâiere, căci am văzut dintr-însa şi a Voastră mângâiere. M
Cele ce aş avea a Vă recomenda deocamdată acele le veţi afla in circulari
meu, pe care îl veţi primi prin consistoriul vostru şi doresc ca strâns să vă ţineţi de
98
poveţele care vi le dau acolo73. .
Pre lângă care poftesc pre Prea Cinstia Ta ca să încunoştiinţezi despre acest1
răspuns al meu pre păr(intele) protoprezbiter din Jebel şi pre toţi preoţii, cari sunt I
subscrişi în adresa amintită, rămânând cu binecuvântare arhiereasca, a reacins |
Tale de tot binele voitor, Nr. AEM. 21/866
Sibiu, 31 Decemvre S64 Preacinstite părinte protopope!

Andrei, m.p.
Arhiepiscop şi Mitropolit
ife:. i ^ s c Preacinstiei Talc Pentru descoperirile din scrisoarea-ţi din 10
T. Bodogae, op. cit., p. 37. (âcesteia şi nu voi da uitării cele de acolo. Poate şi că curând voi călători la Pesta
■:m jO iena şi atunci voi încerca a face toate după putinţă spre nimicirea sau cel puţin
|g ş ire a exceselor ce le fac reprezentanţii ierarhiei sârbeşti şi consiliariul Mandici.
97
K , ;i. Astăzi am sens şi episcopului sârbesc Naco pentru inurbanitatea arhimandritului
jţivcovici.
w u- • —Â J otodată ^ scns şi episcopului nostru din Arad, că la rugarea părţii
J g r e bisericeşti din Mehala să le iarte lor a întocmi o casă pentru trebuinţele lor
Preacinstite şi mie iubite părinte proto! m IgŞti, unde în odihnă să fie la rugăciuni de toate zilele şi de sărbători, ca astfeli
Eu mă aflu de două săptămâni aci la băi şi precum am venit încoace cu ( » p g t o c ă orişice feliu de scandal între partea noastră şi sârbească, căci pe
poştal aşa şi vreau să mă şi întorc cu carul poştal; însă aci nu ştie să-nu spună t|U ■ g ârbească se dezvoltă un duh necurat şi unu duşman, care va să samine în
putea-voi eu la Lugoş să capăt loc pentru mine şi servitonul meu la carul po J B a t neghlnă' Se înfeleSc de sine că partea noastră atunci să o facă aceasta,
^ » | > s t comisia la ei şi au cercetat treaba lor şi s-au aflat ce parte să capete ai
73 Cirnilara din 25 decembrie 1864, prin care îndeamnă credincioşii români din noua ^scopie ^
■ n biserica şi din apertinenţele ei.
Caransebeşului să rămână credincioşi ierahiei sârbe până la reglementarea srtuape. comunelor tu r n m
204 205
este şi cel al lor, care timpu nefavoritor aduce cu sine pusăţiunea abnormă a patriei
şi Preacinstia Ta ca un bărbat cult să le tălmăceşti lor pre larg aceste cuvinte ale
ş t a t e a fâcând«-P'le o ” ®” ® 1 M ™ s la *
mele, recomandându-le statornicia, căci causa noastră este dreaptă şi cuvioasă! Una
copia din cele două ce mi le-au aşternut, le-o retrimit. /., iar cealalată nu, căci o am
alăturat lângă reprezentaţia mea cătră Cancelaria aulică ungurească.
mi scrie binecuvântare arhierească, Al Preacinstiei Tale
Sibiu, 26 Decembrie 1866
Sibiu, 13 Noembrie 866 de tot binele voitor Archiepiscopul şi Metropolitul
Arhiepiscopul şi M itropolitul
Andrei m.p.
Andrei m-p-
P. Rotariu, op. cit., în “A d v o ca tu l p op oral”, III, nr. 9 , 1 sep tem b rie 1 9 0 5 v., p. 1 9 7 - 1 9 8 .
nn âîtn “Advocatul poporal", UI, nr. 9,1 waptembri^
1905 v., p-196-197.

100
99
C. Hurmuzachi către N eonil

Andrei Şaguna către protopopul Meletie Draghi
lip Cuvioşiei Voastre
N r. AEM. 12/867 pnm nstlU p ă r i n t e ^ ^^

Cu multă plecăciune le sărut mâna
m Prin înadins om am cinstea de a trimite atât scrisoarea de recomandaţie,
Domniile ior Georgu P a n s e u 3 cât şi paşaportul trebuincios pentru părintele care este însărcinat a duce darurile
ţehmaistor al « b a c i l o r . Pem . ’ câpâtat „ici o m anşa» ' >£ Sfintei Mănăstiri la Sibiu, adecă cărţi, veşminte, Sfânt mir şi bani, căci toată lumea
u
U ^ >« f " “ r S — * ior poiibee « ?r : i ” ştie că Sfânta Mănăstire este una din cele mai bogate din lume. Lipsa şi nevoia ce
urma recursurilor lor date catr } ^ bisericesti şi a oprit » gŞfâr lăcaşurile dumnezeieşti din Ardeal sânt aşa de mari, încât nu se poate descrie.
înalt în privinţa furăşagnlm de carple ,-Pentru aceasta şi ajutorul care se cere trebuie să steie în dreaptă proporţie, atât cu
în biserica. , ■lhl Diomniillor Sale şi n-am întam at a nia mtr p. aceasta, cât şi cu bogăţia şi reputaţia Sfintei Mănăstiri a Neamţului. Nu cruţaţi
Eu m-am păcronsu d e ) H uooenm , o hotărâre dreapta şimang fele ce aveţi de prisos, căci Domnului daţi, în lauda şi cinstea lui daţi. Daţi auz
la cancelari. auUco-nngnreasca, rugandm pe ^ „ ^ s rin p g | |
|mor şi strigărilor nefericiţilor fraţi din Ardeal. Eu nu sunt la îndoială că
D e aT e poftesc p e - m „urnele meu, ci
ia Voastră veţi pune în mişcare toată râvna ce aveţi pentru nefericita patrie, iar
noştri creştini, cu aceea ^ as«ai pentru « ■ « * * Mai ales pentru lăcaşele dumnezeieşti, spre a mijloci cât se poate mai înseninătoare
„ebuie si cunoasci nmpul cel « fav o rit
idin partea Sfintei Mănăstiri.
1864- 1865, s-au organizat comis

stabili de care mitropolie aparţin. 207
206
Binevoiţi a-mi trimite, prin omul acesta, gazeta care au rămas de Cuvioşia
Voastră şi a mă onora cu răspuns arătător de acele ce aţi găsit de cuviinţă a trimite
către episcopul Şaguna spre a mea ştiinţă şi regulă şi daţi-mi voie a rămânea cu cea
mai deplină stimă si reverinţă.
a Cuvioşiei Voastre
prea plecat serv
C. Hurmuzachi jdi
Iaşi, în 8 dech(embre) 1849
N. Bănescu, Un capitol din istoria mdndstini Neamţului Stareţul Neonii. Corespondenţa sa cu
C. Hurmuzachi ţi Andrei Şaguna, Vălenii de Munte, 1910, p. 61-62
101
C. Hurmuzachi către N eonil
Cu adâncă reverinţă şi plecăciune închinându-mă, sărut dreapta bine-

cuvântătoare a Prea Cuvioşiei Voastre.
Mai întâi vă rog să binevoiţi a primi închinăciunea a cei mai profunde ale mele
recunoştinţi, atât pentru părinteasca ospitalitate care am aflat la Prea Cuvioşia Voastră,
în neuitatele zile a petrecerii noastre în Sfânta şi prea frumoasa Mănăstire, cât şi pentru
cărţile bisericeşti, care aţi avut bunătatea a trimite pentru prădatele sfinte lăcaşuri din
Ardeal.
Potrivit cu porunca Prea Cuvioşiei Voastre, iată am cinstea de a Vă tr
o scrisoare de recomandaţie a C.C. Agenţii către vămeşiile austriaceşti de la
marginile Ardealului, cât şi pasportul trebuincios pentru părintele care va duc
darul Prea Cuvioşiei Voastre, adecă cărţile şi Sfântul Mir la Sibiu. Neştiind însă pe
la care margine va trece părintele în Ardeal, s-au însămnat în pasport care are voi"
a trece pe orişiunde ar voi. Pentru aceasta, pe scrisoarea de recomandaţie s-aulăsăC
loc deschis, pentru a se însămna numele locului şi a vămii pe unde se va trece grani
In pasport s-au însămnat că părintele trece în Transilvania cu 3 cai şi cu un ve:
Dorind cuviosului călător cea mai fericită călătorie, am cinste a aduce la ştiin
Prea Cuvioşiei Voastre că, după a mea mijlocire, s-au înştiinţat Prea Sfinţia Să
episcopul Şaguna despre venirea şi scopul călătoriei părintelui Gregoraş Tai
prin formalnică notă a C.C. Agenţii, ca şi Preaosfinţia Sa să poată mijloci unde
cuvine înlesnirea călătoriei numitului părinte.
g|î::
Stăruinţile mele pentru nefericitele biserici din Ardeal nu s-au mărginit
numai în cuprinsul Sfintei Voastre Mănăstiri. Eu am avut norocirea a aduna şi de
e la feţe particulare cărţi şi veşminte şi o socot de datoria neapărată a publica în
I; gazetele româneşti din Bucovina şi din Ardeal75 numirile binefăcătorilor lăcaşelor
dumnezeieşti. O am de bucurie că sunt în stare a pune în capul publicaţiei numele
Prea Cuvioşiei Voastre, cu arătarea darului, care - nu sunt la îndoială - va sta în
jg dreaptă proporţie atât cu trebuinţa cea mare a numitelor biserici, cât şi cu bogăţia
Sfintei Mănăstiri, a căreia mult stimată căpetenie sunteţi Preacuvioşia Voastră.
Tatăl meu, care cu adâncă evlavie vă sărută mâna, v-au trimes patru lanţuri
Ip galvanice în contra reumatismului care vă supără. Nu le-am primit încă, pentru că
f; cneazul Alexandru Muruz de la Pechiea, care, întorcându-se de la Viena, s-au însărcinat
p cu aducerea lor, în loc de a veni la Iaşi, s-au dus la Galaţi, unde din pricina
îndelungatului exil ce au suferit în străinătate, l-au chemat cu grăbire casnicele sale
p trebi. îndată însă ce voi primi zisele lanţuri, mă voi grăbi a vi le trimite prin
înadins om.
închinându-vă încredinţarea a cei mai umilite ale mele supuneri şi reverinţi,
1 am onorul de a rămânea
a Prea Cuvioşiei voastre
prea plecat serv şi fiu
C. Hurmuzachi
Iaşi, în 8 dech(embre) 1849
N. Băncscu, op. cit. p. 62-64
102
N eonil către C. Hurmuzachi
te mă închin dum (nea)v(oastră) C.C. Costache !
1||? Cinstită scrisoarea dum(nea)v(oastră) din 8 a următoarei, însoţită de

tortul trebuincios pentru părintele ce mergi în Ardeal cu cărţile hărăzite pentru
iţele sf. biserici de acolo, precum şi scrisoarea recomenduitoare din partea
N. Bănescu, op. â t.} p. 64, nota 1 preciza că “Bucovina” nu a publicat lista celor care au ajutat bisericile din
Transilvania.
Andrei Şaguna, Corespottdenţa 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
C C Agenţii cătră vămişiile austriace de la graniţele Ardealului, primindu le şi simt, pot a zice, mai covârşitoare decât veniturile, care aceste nu mă îndoiesc că le
văzând cele cuprinse, mai întâi vă mulţumesc pentru bunătatea ce aţiâratat cu unoaşteţi ş, chiar însăşi dumneavoastră. Gazeta rămasă la mine o trimet şi vă rog
scoaterea şi trimiterea acestor hârtii, ce urma neapărat la trecerea in ’ , sa iertaţi de uitarea ei pe cel ce are de cinste a se numi §
care apoi veţi şti că în aceste zile voi şi porni pe rânduitul părinte, insoţindu-1 şi c
0 scrisoare din parte-ne către înalt Prea Sfinţia Sa episcopul Andrei Şaguna, des p. Ai dumneavoastră
cele ce se trimit ca până în sărbători să fie cu cărţile acolo. Mult m-am bucur [Neonii]
N. Bănescu, op. cit. p. 66
văzând şi cele din partea scumpului părinte al dumneavoastră, caruia va rog arat p
1 şi din parte(a) me(a) umilite închinăciuni şi că rog pe milostivul Dumnezeu spre
a-i dărui ani îndelungaţi şi fericiţi.
[Neonil] 104
N. Bănescu, cit. p. 65
N eonil către Andrei Şaguna
1849, decernvre 16
103 în a lt Preaosfinţite stăpâne j
na,0r0C,ril' prfci" U,tc “ *> P «rte. în anul trecut 5i !„

H .Ş ^ o r fraţilornoştri români şi mai ales sfintelor biserici de către rău
N eonil către C. Hurmuzachi
şi neîndurătorii rebeli, de nesupusă mâhnire au umplut smerită inima mea
Cu multă smerenie mă închin dumneavoastră, prea cinstite C.C. Costache. c ăm^ m 3CeStC dUmnCZde?ti ,ăCa*Uri’ Caril “ «vând altă putere, cu
Pe atotputernicul Dumnezeu ca să afineze viforul, dăruind pace
Scumpa şi dorită mie scrisoarea dumneavoastră de la 8 a următoarei p n m iij blSariC1 ?1 h tOC n0roduJ- Iară ac^ , înţelegând despre liniştea şi pacea
am văzut cele cuprinse, asupra cărora în scurt vă răspund, fiind gata a p o r m ^ v j K / Ţ eŞ,K ln ,îara’ umilindu-se de nespusă bucurie inimile noastre ale tuturor
. dat lauda milostivului Dumnezeu, celui ce schimbă cele întristicioase întru
deşi trimesul dumneavoastră au venit de ieri la m(ănă)s(tire), insă eu
ci am fost dus întru întâmpinarea gheneralului Liders, carele upa înşrnn ^ ^ w p Ca e?I‘arnaaU fost marc P fbrtuna ce sosise asupra întregii ţări şi mai cu
J | asupra sfinte, b,serici cumplită şi grea, pe care n.mene o Po L tăgădui şi pe
primită la m(ănă)s(tire), de la 4 a următoarei era hotărât a veni
^ [ o ţ i ne deznadajduisem de a mai putea scăpa, deodată însuşi Domnul Isus
au şi sosit asară la 5 oară şi au petrecut până la 10 noaptea, de unde
U cel ce nu pnn meşteşug biruicşte furtuna, numai cu singură ameninţarea
Iaşi, ca pe de sară să fie în capitală. Deci pe cât am putut in aşa ^
fitofit viforul, după care nădăjduim că în viitorime va fi linişte şi pace adâncă
vorbit părintelui stareţ şi mi-au răspuns că acum de odată trimite _
| înalt Prea Sfinţite Stăpâne, prin d.d. Costachi von Hurmuzachi am primit
cărţi bisericeşti, adecă: de la Minei până la cea de pe urmă carte trebuitoa ţ
biserică, care toate alcătuiesc un nr. peste 100 exemplare, toate legate bine,J J fl , f Spre 1,psa în care au aJuns sfintele lui Dumnezeu biserici, din
« în tâm p lă rilo r urmate, după care iată că înadins trimitem, din partea mea şi
şi puţinul Sfântul mir, din cel ce avem, căci mai mult acum deodata nu-i e _
cinci rânduri carp trebuitoare pentru cinci biserici, care cuprind piste
aducându-se (care se nădăjduieşte încă în iarna aceasta), apoi vom tnnute •
când atunci gândesc că se va mai trimite şi altele, ce va mai putea ^ B | î d 115 bucap’ duPa alăturatul izvod, însă numai un rând legate
J p l u-ne vremi a le lega pe toate, pe care le vep împărtăşi după trebuinţă la
ajuta, căci cu adevărat, deşi m(ănă)s(tirea) este mare şi are ceva avere, insa ş>s p | |
210 211
ce biserici veţi socoti că-i nevoie. Asemenea mai trimitem şi puţin Sf. mir, pentru inima Prea Cuvioşiei Tale, care înţelegând de patimile noastre, de pustiirea sfintelor
Unsa ce urmează la Sf. botez şi sfinţirea bisericilor; însă puţin, că am fi trimes mai = t a c , şi a celor mai multe odoare ş, cărţi bisericeşu şi privind „
mult, dar acum nu avem de unde. Iară vrând Dumnezeu a se aduce de la Kiev, rând I *a ^ tnm ,te d n d rânduri de cărP bisericeşti, dintre care un
pentru ţara noastră, atunci vom mijloci a se aduce şi pentru acolo; care aceste toate ra^d legate şi patru rânduri nelegate, care, în 3 ianuarie a.c., le-am primit întregi şi
se trimet prin shimonahul Gheorghie din acest sobor, rugând pe înalt prea Sfinţia nevatamate prin shimonahul soborului Prea Cuvioşiei Voastre Gheorghie. Acesta
Voastră să binevoiţi a le primi ca stăpânul pe cei doi bani ai văduva şi ca pre o Un da" CarC nUmai de la no5trf aceasta este o jertvă care numai de la
pârgă a ostenelilor aceştii frăţimi adunată întru numele Domnului. Pentru care asemenea slujitori ai lu. Dumnezeu, evlavioşi şi milostivi ca Prea Cuvioşia Voastră
rog a-mi dărui mie şi întregului sobor arhierească blagosloveme şi rugăciune. C T r P m! DeC‘ Pnm'P dC k ^ binecuvântarea mea cea arhipăstorească,
Al înalt prea Sfinţiei Voastre întru tot smerit şi prea plecat împreuna cu to p miţi mulţemita mea şi mulţemita tuturor acelor biserici sărace, căror fără de
S0b0ruL [Neonil] w n m lT r 1 Ş‘ “ “ neî° Cetat V° r înălîa §,asurile sa,c către Dumnezeu

totTbom l Ş'a ’^ Ctit° rii Şi a?CZăt0rii Sfi0td Mă0ăStiri P I**™
N. Bănescu, op. cit. p. 67-69; ABMS, Şaguna, 195 (original) | în mult preţuita Prea Cuvioşiei Voastre scrisoare din 16 dechemvre 1849
aveţi bunătate a ne înştiinţa şi despre trimiterea de ceva mir sfânt, de care foarte’
mare trebuinţă am fi avut, însă pre acesta nu l-am primit. Adevărat că n-ar trebui
105
CmM ^ n,Q ° neîT linirC’ d Să Vă mi,1Plmesc ««mai pentru darul care din
t o i l-ap făcut cu noi; insă, fiindcă lipsele ne-mpresoară din toate părţile şi
n-avem sa le putem coperi, iară de altă parte privind şi la bunătatea şi la
Andrei Şaguna către N eonil
W ^ ° SQVă ?11Ubit0are de fraP a Prea Cuvioşiei Voastre, rugarea noastră
m f ma‘ ^ ° m0ndem- No1 m ai de multă vreme am simţit aici o lipsă
Prea Cuvioase părinte arhimandrite !
f e t e mare de mai multe cărţi bisericeşti, care nici cu plată nu le putem căpătă aici,
Când au plăcut Părintelui nostru celui ceresc a binecuvânta armele împăratulu ' T ’e ^ 01101 Sa° t: Blbluk’ Cuvântărfie şi învăţăturile Sfântului Ioan
nostru şi prea înaltului său aliat, dăruindu-le lor biruinţa asupra potrivnic al6Sfa0tl,Jui Grcg ° riu> învăţătorul de Dumnezeu (bogoslovul), ale
întorcându-mă în august anului trecut de la Preaînălţatul şi Preainduraml nos J g f 1l0a° Damaschin> Credinţei, Piatra Scandalei şi Viaţa Sfinţilor
monarh, unde mă aflam cu bărbaţii neamului, lucrând pentru inal“ ^ L ' . e CU01VaLSe află cărPle aceste J» Prea Cuvioşia Voasrtă, despre care nu mă
naţional şi bisericesc şi apropiindu-mă de staolul turmei mele cei ^ c ^ a v e p bunătate şi dimpreună cu vreo câteva liturghii, cât aţi putea mai
al cărei dor de m ult ardea inima mea, l-am văzut din depanare mea to t t o A T O d , tnmitep-ne şi de acest fel batăr câte un rând, ca să se afle cel puţin la
_j§v°Ple spre întrebuinţarea clericilor noştri.
(sic) abia potolită fiind flacăra războiului. Păreţii lui i-am aflat arşi ş
păstorii omorâţi. Atunci am suspinat în adâncul numi, mele şt mt-am ■K g’ " T bUCUriC trebUk Să Vă deSC°Păr că cărf’Jc dăruite le-am aflat foarte
de unde se vede mai întâi că aveţi tipografie foarte bună, .ară a doua
de Domnul, cate bine au voit aşa. Cugetat-am la fraţi, mc, şi a. turme, m * , # CI f aS°Pra h P ^ 11Sriîa cea cuviincioasă. într-aceea mă străduiesc
carii i-au scutit Domnul de viforul care ne-au cuprins pe no, ş, mdata au rt ^ ■ G l r m lmtez cat mai curând o asemenea tipografie lângă episcopia noastră,
din inima ce, ruptă izvor de mângâiere şi liniştire şi iată că ^ ‘™ ul Şi de scoa|ai aP°Sn " C StnU° e de 1C1’ mai “uâl SImPm o mare lipsă de cărţi bisericeşti
rugăciunilor noastre, lacrimile şi suspinele noastre au strabamt ia El ş, H au de? ’ !ara a doua’ Care sânt’ sânt cu un Preî foarte mare. Apoi Prea Cuvioase
inimile fraţilor noştri de către noi. Acelaşi Dumnezeu a deschis ş, a deştepş vom avea şi noi tipografie şi noi vă vom trimite cărţi de ale noastre.
212 213
încă odată vă mulţumesc pentru darul care, din luminarea lui Dumnezeu şi
înăscuta Prea Cuvioşiei Tale râvnă spre milostenie l-aţi făcut cu noi şi poftindu-vă
tot binele de la induratul Dumnezeu, rămân cu arhipăstorească binecuvântare.
Al Prea Cuvioşiei Tale şi întregului Sobor

de tot binele poftitor
Andrei Şaguna
drept credinciosul Episcop al Ardealului , ,%
Sibiu, în 5 ianuarie 1850. uM
N . B ăn escu , op . c it . p. 6 9 - 7 2 ; A B M S , Ş agu n a, 1 9 6 (origin al)

ni
106 ■■m
C. Hurmuzachi către N eonil m m m
Prea Cuvioşiei Voastre9

■ ■ ţş a B m
Cu cea mai adâncă reverinţă sărut dreapta binecuvântătoare
în zădar aş cerca de a Vă descrie bucuria cu care se umplu sufletul meu, ;
când am auzit că Prea Cuvioşia Voastră aţi hotărât a ajuta şi a doua oară ;
lăcaşuri din Ardeal. Condeiul meu este prea slab pentru a putea rosti toată recunoşti
ce fiecare român vă este dator pentru această nouă dovadă de iubire de Dumne:
şi omenire. în zadar aş cerca de a vă descrie şi mulţumirea ce au pricinuit da
Prea Cuvioşiei Voastre vrednicului de toată stima părintelui episcop {
cărui scrisoare către mine este plină de cele mai mari binecuvântări pentru Prea
Cuvioşia Voastră, binefăcătorul lăcaşelor dumnezeieşti din Ardeal, care încă sânt:
dărâmate, încă au mare lipsă şi nevoie de ajutor. Eu n-am greşit când v-am rostit a*
mea încredinţare că învăpăiata Voastră râvnă pentru slujba lui Dumnezeu, vă va
îndemna a nu mărgini dărnicia Sf. Mănăstiri numai într-o singură trimete]
ajutor. Nădejdea mea au fost dreaptă. Prea Cuvioşia Voastră aţi binevoit, după
cum aud, a mai trimite două - poate şi mai multe - cară cu cărţi bisericeşti fragil
din Ardeal. Pentru această măreaţă faptă, binevoiţi a primi cea mai adâncă a mea .
recunoştinţă şi încredinţarea că nu voi lipsi a o face cunoscută tuturor bu
214
creştini prin gazete, ca să ajungă şi la auzul Prea graţiosului meu împărat, care cu
mulţămire va afla binefacerea cu care aţi bucurat pe credincioşii săi supuşi din
Ardeal. Numai vă rog să binevoiţi a trimite cât de multe cărţi la Sibiu, căci nevoia
este foarte mare, după cum îmi scrie Prea Sfinţim! episcop Şaguna. Totodată
binevoiţi a mă înştiinţa de numărul cărţilor trimise mai înainte şi acum, ca să pot
însemna şi în gazete măreţul vostru ajutor. Cu cea mai mare supunere şi evlavie am
cinstea de a rămânea a Prea Cuvioşiei Voastre
prea umilit fiu şi slugă
C. Hurmuzachi
P.S. Şi eu vă sărut mâna Sfinţii Tali şi tari ne-am bucrat cu toţii pentru facere di bini ce
L aţi făcut cu trimiterea de iznoavă a cărţilor. Socotiţi Sfinţia Voastră până undi mergi
: această faptă cerească când toate bisăricile sânt lipsiţi, câţi creştini sânt născuţi
nebotezaţi mor şi câţi iarăşi să trec fără împărtăşiri, fiind lipsiţi de cărţi preoţii.
■ Binevoieşte a trimite cât de mulţi, să întâmpinaţi răul din creştinii lipsiţi. Iar eu
sânt a Sfinţii Tali fiu sufletesc.
C. Sturza Logof(ăt)
J ||||p . , ş
N. Bănescu, op. c it. p. 7 3 - 7 4
107
înalt Presfinţite stăpâne,
Scumpul şi mie mult doritul răspuns al înalt Prea Sfinţii Voastre, din 5 a
b trecutei luni ghenarie, primindu-1 prin trimisul nostru shimonahul Gheorghe, din
care văzând cele cuprinse, mulţumirea adâncă pentru puţinul ajutor făcut din
;ea acestui sfânt lacaş al Maicii lui Dumnezeu şi arhiereasca binecuvântare,
trimeasă mie şi întregului sobor, de nespusă bucurie s-au umplut inimile noastre
cele smerite şi cu lacrămi am rugat pe cerescul împărat ca să dăruiască pace lumii
întregi şi sfintei sale biserici, împuternicindu-vă şi pe înalt Prea Sfinţia Voastră
ţ- spre a povăţui turma încredinţată la calea mântuirii, apărând-o despre.lupii cei
F-văzuţi şi nevăzuţi, pe lângă care lămurindu-ne din răspunsul înalt Prea Sfinţiei
215
Voastre mai cu încredinţare despre relele pricinuite turmei Voastre şi sfintelor

lăcaşuri de către rebeli şi văzând lipsa cea mare care este pentru toate, iară mai cu
osebire de cărţi bisericeşti, am hotărât a trimite şi a doua oară pe numitul shimonah cu
un nr. de cărţi teologhiceşti, părinţeşti şi bisericeşti, de tot soiul care se află aicea, la
biblioteca m(ănă)s(tirii), atât de acele tipărite în tipografii, după alăturatul izvod,
din care unele s-au trimis mai multe, iară altele mai puţine, precum ne-am înlesnit;
drept care cele întâi vor sluji spre întrebuinţarea clericilor şi învăţătura poporului,
iară cele a doua pentru slujirile cele neapărate a preoţilor, pe care umilit vă rog ca
primindu-le, să porunciţi a se împărţi după trebuinţă. Totodată adăogând ca să nu fim
uitaţi, atât eu, precum şi întregul sobor, de la sfintele Voastre rugăciuni, prin care
să ne putem mântui, am văzut şi cele însemnate pentru neprimirea Sf. Mir, de care
vă rog să ne iertaţi că s-au uitat; însă în urmă s-au trimis prin ocazion singur şi nu sunt
la îndoială că acum va fi şi ajuns la înalt Prea Sfinţia Voastră. Totodată vă fac cunoscut
că în cât de curând au a merge doi părinţi duhovnici de aice la Kiev spre aducerea Sf.
Mir pentru ţara noastră, când negreşit vom mijloci şi pentru înalt Prea Sfinţia Voastră
ca să se aducă, măcar cât s-ar putea, până ce vă veţi înlesni ca să vă aduceţi însuşi.
înalt Prea Sfinte Stăpâne, în mult preţuitul Vostru răspuns cu bucurie am
văzut mulţămirea ce aveţi despre calitatea tiparului nostru şi că vă străduiţi şi Prea
Sfinţia Voastră cu înfiinţarea unei asemenea tipografii lângă episcopie. Deci eu
îndrăznesc şi vă arăt că această tipografie este fondată încă din zilele Prea Cuviosului
Părintelui nostru stareţului Paisie, întemeietorul acestui sobor; şi de cumva poate
acum de odată nu aveţi închipuire spre întâmpinarea cheltuielilor trebuitoare pentr
înfiinţarea unui asemine lucru noi avem două teascuri de lemn, însă foarte bune,
care pot sluji încă multă vremi la tipărire şi de care acum nouă nu ne face tr
fiindcă am adus alte maşini nouă, de fier. Deci de veţi binevoi a le primi, apoi
înştiinţaţi-ne şi noi le vom trimite cu înadins. Pe lângă acestea mai trimit Prea Sfinţiei
Voastre şi un potcapete de aceste, lucrat de fraţii soborului nostru, pe care vă rog
să-l primiţi ca spre semn de dragoste şi supunere. încă odată rugându-vă ca primi,
aceste mici daruri din parte-ne, ca stăpânul banul văduvii, să-mi dăruiţi arhieri
rugăciune şi binecuvântare mie, celui ce sânt
Al înalt Prea Sfinţiei Voastre
întru tot smerit şi prea plecat
împreună cu tot Soborul
[Neonil]
:-V
N . B ă n escu , op. c it. p. 7 5 -7 8 ; A B M S , Ş agu n a, 2 2 9 /2 (o rig in a l)
216
N r. în s e m n a r e d e că rţile ce s-a u tr im e s
2 Biblii legate
rânduri V ieţile S fin ţilor în 2 2 to m u ri, în să u n rând este legat, în 1 2 tom u ri
2 şi altul d ezlegat, în 10 tom u ri, d in care lip sesc 2 tom u ri şi care tipărin d u -se,
se vor trim ite m ai pe urm ă
5 exem p (lare) E p ito m ton T h io n D o g m a to n , d ezlegate
5 rânduri Sf. E frem Ş iru l,d ezlegate, câte 3 tom u ri la rând
5 cărţi Sf. Io a n Scărariul, d ezlegate
3 C h iria co d ro m io n a A p o sto lu lu i, legate
, 2 îm părţirea de grâu, dezlegate
2 P uţu l Sf. Io a n G ură de A ur, legate
C h ek ragarion a Sf. A u g u stin , legate
5 l o s i f V rien n e, legate
2 T c o lo g h ia Sf. Io a n D am asch in , legate
_ 5 Sf. G rigorie Palam a, legate
A p o lo g h ia , legate
2 P ronia, legate
L o g h ica , legate
M ărturisirea o rto d o x ă a m itrop olitu lu i P etru M o v ilă , d ezlegate
1 10 M in u n ile M aicii D o m n u lu i, d ezlegate
M o litv en ice, d ezlegate
L itu rgh ii, d ezlegate
r~ 5 Cărticele V iaţa Păr. Stareţ P aisie, legate
H ro n o g ra f, d ezleg at
1 10 Sf. M o d est, d ezleg at
N. fîănescu, op. c it. p. 7 5 -7 8 ; A B M S , Ş agu n a, 2 2 9 / 4 (o rig in a l)
108
mm.
Prea Cuvioase părinte arhimandrite!

I încă nu mi se era stâmpărat inima mea de simţul cel dintâi de mulţemită şi
fiţă către Prea Cuvioşia Voastră şi întreg soborul pentru darul cel frumos
i avut bunătate a face cu mine şi mult sărăcită mea biserică încă mai înainte;
217
când, iată, bunătatea Prea Cuvioşiei Voastre, din inimă adevărat nobilă, frăţească,
milostivă şi pătrunsă de cuvântul Evangheliei purcezătoare, de nou străbătu înaintea
mea. Shimonahul Gheorghe, trimisul Prea Cuvioşiei Voastre, sosi la noi duminecă, în
26 febr. a.c., cu un alt număr de cărţi mai însemnat decâ cel dintâi şi cu preapreţuita
Prea Cuvioşiei Voastre scrisoare din 9 febr(uarie) a.c., din care luminat văzui îndemnul
cel filantropic care V-au hotărât la întrăprinderea aceasta, ce vă caracterizează, după ,
zisa iui Hristos: “Din faptele lor să-i cunoaşteţi pre dânşii“. îmi aduse mie şi sărăcitei
mele biserici lucruri neaşteptate, lucruri care vor forma temelia unei bibliotece
eparhiale de unde se vor adăpa clericii mei cu cuvântul şi învăţătura lui Dumnezeu,
lucruri ale căror raze binefăcătoare vor străbate şi vor încălzi inimile tuturor preoţilor
acestei eparhii şi, printr-înşii, la tot poporul, lucruri care totdeodată numele Prea
Cuvioşiei Tale şi a tot soborului îi vor face, ba l-au şi făcut neuitat, nemuritor. Prea
Cuvioşia Ta ţi-ai ridicat monument tare şi statornic, pe care nici vremile nu-1 vor
sfărâma, ci va rămânea întipărit în inimile creştinilor acestei de Dumnezeu scutite :
eparhii, de mai bună soartă vrednice din neam în neam. Mănăstirea Neamţului era
aici până acuma numai acelor şi cu numele cunoscută, carii avură norocire a o
vedea, însă acum cu cinste şi cu evlavie o numeşte mai tot creştinul din această |
eparhie şi numele Neonil e legat de mari suveniruri.
Cărţile aceste numeroase şi mult vrednice - după izvodul împărtăşit - le-au
adus shimonahul Gheorghie întregi şi nevătămate, al căror număr încă nu-1 pot
arăta, pentru că până acuma nu le-am primit de la vama de aici, unde sânt depuse
până se va face rânduială de la guvern ca să le primesc; sânt însă încredinţat
nimica nu va lipsi din numărul prin Prea Cuvioşia Voastră arătat. :
Eu pentru asemenea dar nu sânt destoinic a vă putea mulţemi după
vrednicie; vom ruga însă cu toţii pre Dumnezeu induratul în rugăciunile noastre
din toată vremea ca încă mulţi ani să vă ţină spre chivernisirea Sf. Mănăstiri şi spre
ajutorinţa omenirii creştine pătimitoare.
Pre cât de neaşteptată pre atâta de îmbucurătoare mi-au fost şi-mi este
arătarea Prea Cuvioşiei Voastre în privinţa teascurilor de tipografie. Credeţi-mi
Prea Cuvioase părinte, că mult m-am mângâiat, văzând cât sânteţi de pătrunşi de
duhul învăţăturei lui Hristos, care zice: ”Cine are două haine, să deie una celui ce
n-are“. Ctitorii şi întemeietorii şi făcătorii de bine ai Sfintei Mănăstirei aceia Brâ
îndoială văd faţa lui Dumnezeu, că Prea Cuvioşia Voastră sânteţi acela care nu
numai dorinţa lor o pliniţi, ci mai presus de aceasta faceţi.
218
Eu, Prea Cuvioase părinte, am o neînconjurată lipsă de o tipografie lângă

episcopie, precum v-am fost descoperit şi mai înainte şi tare vă mulţemesc pentru
arătarea aceasta a Prea Cuvioşiei Voastre despre cele două teascuri; însă fiindcă acum
nice loc nu am unde să aşez tipografia, iară, de altă parte, cu ajutorul lui Dumnezeu în
scurtă vreme voi pleca la Viena, la un sinod arhieresc, ce are a se ţine acolo după
Paşti, în trebile bisericei noastre76; păstraţi dragostea aceasta încă în pieptul cel nobil al
Prea Cuvioşiei Voastre, până ce sau de la Viena vă voi ruga în privinţa aceasta, mai
de aproape sau, ajutând Dumnezeu şi iertându-mi stările dimprejur, în întoarcerea
mea de la Viena, chiar acasă, în locul acela sfânt vă voi cerceta, unde, facându-mi
datornica mulţemită pentru toate, vă voi ruga faţă la faţă şi în privinţa aceasta.
Am primit şi potcapiul ce aţi avut dragoste a-mi trimite; multu-mi place şi
I forma şi calitatea şi lucru, care toate slujesc spre cinstea soborului şi a fraţilor lucrători.
| S-ar cuveni şi eu foarte m-aş bucura când v-aş putea trimite şi eu ceva, după atâtea
3 daruri ale Prea Cuvioşiei Voastre, însă neputându-vă alta trimite, primiţi dragostea
î şi frăţietatea noastră cea mai adevarată şi binecuvântarea mea arhierească, care din
inimă curată o împărţesc Prea Cuvioşiei Tale, la tot soborul şi tuturor fraţilor.
Noi vom ţinea în 12 martie a.c., aici la episcopia noastră tui sobor eparhial,
unde ne vom sfătui despre lucrurile bisericii şi ale şcoalelor noastre, despre care
primiţi aici alăturatul ţircular, spre mai buna cunoştinţă a lucrului, să rugaţi pre
. Dumnezeu ca să trimită danii prea Sfântului său duh peste noi. In soboml acesta
nu vor rămânea neatinse darurile Prea Cuvioşiei Voastre sfintelor noastre biserici
| făcute, cu care binecuvântându-vă, rămâi cu arhierească dragoste77.
Al Prea Cuvioşiei Voastre şi întregului Sobor
de tot binele voitor
Andrei Şaguna
Episcopul Ardealului
^ Sibiu, 1 martie 1850
N.Bănescu, op. c it . p. 7 8 -8 2 ; A B M S , Şagu n a, 2 2 9 /a (co n cep t)
!> 76 Se referă la conferinţa episcopilor ortodocşi din Austria, care s-a amânat până în toamna anului 1850.
Andrei Şaguna a participat la şedinţe între 15 octombrie 1850 - 3 iulie 1851. Vezi Iiarion Puşcariu,
Mitropolia..., p. 116; Idem, D ocum ente p en tru lim b a pi istorie, tom I, Sibiu, 1889, p. 269-311, ziarul
episcopului Şaguna despre acestea.
17Vezi Actele soboarelor bisericiigreco-răsăriten e d in A rd e a l d in a n ii 1 8 5 0 pi 1860, Sibiu, 1860, p. 5*51; în
, Cuvântarea arhierească, rostită la deschiderea sinodului, Şaguna menţionează ajutorul oferit de arhimandritul
Neonii (p. 25); circulara de convocare a sinodului din 10 februarie 1850, la Iiarion Puşcariu, M etropolia,
Qkcţwnm actelor, p. 60.
219
109
N eonil către Hurmuzachi
Cu părintească dragoste md închin dum(nea)v(oa)strâ c.c.Costachi!
Cinstita scrisoarea dum(nea)v(oa)stră din l-iu a trecutei luni fevruari

primind şi văzând cele cuprinse, mai întăi vă rog să-mi dăruiţi iertăciune despre
întârzierea răspunsului, care au urmat numai din pricină că am aşteptat ca mai întâi să
se primească şi al doilea transport de cărţi de către Prea Sfinţia Sa părintele episcopul ;
Şaguna şi apoi să răspund, pe care acum le-am şi primit, după cum îmi însamnă prin
răspunsul său din întâi a următoarei luni. Deci dar, după cererea dum(nea)v(oa)stră,
iată alăturez aice şi listă de nr. cărţilor ce s-au trimes Prea Sf(inţiei) Sale.
C.c. Costache mai alăturez aice şi o scrisoare către dumnealui c.c. Gheorghieş
Sturza, cumnatul dum(nea)v(oa)stră, împreună şi cu portretul prefectului Iancu, pe
care i-1 trimite însuşi Prea Sf(inţia) Sa, căruia totodată vă rog arătaţi-i şi din parte- ;
mi plecatele mele închinăciuni. Pe lângă care vă mai rog ca, cu orice prilej veţi avea, ;
să arătaţi din partea mea şi prea iubiţilor părinţilor d(umnea)voastră plecatele mele
închinăciuni şi că le rog de 1a milostivul Dumnezeu sănătate, ani îndelungaţi şi
fericiţi, fiind
Al D-voastră smerit duhovnicesc părinte
şi către Dumnezeu rugător
[Neonil] p P
1850 - mart. 20
N. Bănescu, op. cit. p. 83.
110

-
Prea cuvioase Părinte Arhimandrite !
V-am descoperit lipsa noastră şi nezuinţa mea cea fierbinte de a înfiiii

tipografie lângă episcopia noastră. Lucrul acesta l-am fost pornit de mai naintşt
am făcut tocmeală cu un vărsetor de litere din Praga, căruia însă-i lipsesc liis
220
noastre bisericeşti şi pentru găsirea acelora ne arată cheltuiele foarte mari. Deci
cunoscând eu soliditatea tipografiei Prea Cuvioşiei Voastre şi având mare plăcere
cu tipariul ei, viu a vă ruga ca să aveţi bunătate şi să ne înştiinţaţi, cum s-ar putea
mai în grabă, de unde aţi tras Prea Cuvioşia Voastră literele bisericeşti care le aveţi
mai nouă şi cu ce preţ ? ca după aceasta să ne putem îndrepta şi noi.
Dar şi îndurare de la Dumnezeu Tatăl şi binecuvântarea mea arhierească
Prea Cuvioşiei Voastre şi tuturor fraţilor.
De tot binele voitor Arhiereu
Andrei Şaguna
5 iunie 1850
:u, op. cit. p. 84
111

I■Ir Pa i""
Prea Cuvioase părinte arhimandrit!
M ie iubite frate întru Hristos!
fe l. ■
încă în iarna trecută te-am fost înştiinţat pe Prea Cuvioşia Ta cum că am
de gând înfiinţa o tipografie pe seama eparhiei acesteia. Şi întru adevăr nimica nu
poate fi de astă dată de mai neapărată trebuinţă pentru creştinii noştri de legea
iă din Ardeal decât ridicarea unui asemenea institut, căci în decurgerea
doi ani sângeroşi din urmă ni s-au ars 40 de biserici, 315 s-au jefuit şi una s-
; au dărâmat până la pământ. De unde să putem acum acoperi lipsa cea mare de
îşti la atâtea case sfinte? Tipografiile ce se află 1a noi în ţară nu sânt în
tre a tipări atâta cât să ne poată îndestula toate lipsele noastre, căci ele au mult de
pu cu cărţi în limbi străine. Apoi şi ce tipăresc ele în limba română sânt
•işnuite a vinde cu două, cu trei preţuri şi creştinii noştri cei foarte păgubiţi şi
iţi nu sânt în stare a plăti cu astfel de preţuri mari cărţile bisericeşti. Adevărat
;câs«au aflat patru bărbaţi cu simţeminte nobile cari şi-au adus aminte de noi cei de
ta lumea uitaţi: Prea Cuvioşia Ta, părintele episcopul al Romanului, d. logofăt
»riu Şturza şi d. Constandin Hurmuzachi, prin care faptă nobilă v-aţi agonisit
221
un monument neşters de recunoştinţă în inimile noastre. Dară aceasta nu e de 1

ajuns; trebuie şi noi să ne îngrijim pentru vindecarea ranelor care ni le-au pricinuit
trecutul cel trist. Pentru ridicarea tipografiei m-am pus în corespondinţă cu fabricantul J
cel vestit Haase din Praga. Dar de la domnia lui am căpătat răspuns cum că litere
cu care se tipăresc cărţile bisericeşti ale noastre în fabrica sa nu se află, ci că asemenea
litere se toarnă în mănăstirea a cărei înainte stătător eşti Prea Cuvioşia Ta. Deci
îmbărbătat fiind de iubirea şi compătimirea ce ai arătat prin mai multe faceri de
bine, că hrăneşti către mult cercetata noastră eparhie, prin aceasta vin a te ruga ca, ; ||
de este cu putinţă, să binevoieşti a-mi trimite, de să află gata, iară, de nu, a rândui ca să ™
se toarne slove bisericeşti câte sânt de lipsă pentru tipărirea a patru coaie, arătându-
mi totodată şi preţul lor ca să pot trimite Prea Cuvioşiei Tale fără întârziere cu
mulţămită.
încredinţându-te cum că niciodată nu voi lipsi a Te pomeni întru rugăciunile |
mele şi rugându-te ca şi Prea Cuvioşia Ta aceeaşi să faci în privinţa mea, rămâi în |
aşteptarea răspunsului grabnic.
Al Prea Cuvioşiei Tale
Andrei Şaguna
Sibiu, în 12 iulie 1850
N. Bănescu, op. cit. p. 84-86
112
înalt Presfinţite Stăpâne!
Scumpele şi mie prea preţuitele două scrisori a Preasfinţiilor Voastre din 5

a lunci iunie şi 12 iulie trecut, primindu-le şi văzând cuprinderea lor, mai întâi îmi
cer iertăciune de întârzierea răspunsului, carile n-au urmat din alta decât: întâi d,
prea târziu s-au primit aice la mănăstire şi ai doilea că, în vreme când le-am j
mă găseam foarte bolnav; însă acum mulţămesc Părintelui ceresc, cu a
miluire mă aflu ceva mai bine, drept care şi grăbesc a răspunde.
222
Andrei Şaguna, Corespondenta l / l
în mult doritele Preasfinţiilor Voastre scrisori şi în una şi în alta, îmi

însămnaţi despre sârguinţa ce aţi întreprins spre înfiinţarea unei tipografii bisericeşti,
fiind aceasta cel mai neapărat lucru trebuitor pentru biserică şi că din corespondenţiile
avute cu d. Godib Haase, fabricantul cel vestit din Praga, aţi fi primit ştiinţă că
literile cu care se tipăresc cărţile bisericeşti ale noastre, în fabrica sa nu se află, ci că
aseminea literi se toarnă în mănăstirea noastră; totodată, facându-ne cunoscut să vă
& înştiinţăm de se află gata literi sau, de nu, apoi măcar să rânduim a se turna ca
pentru patru coaie. Asupra cărora cu smerenie vă arăt că deşi am toată bunăvoinţă
şi plecare spre a vă înlesni atât în alte, cât şi în aceasta, însă nicicum îmi este prin
putinţă. Că deşi, în adevăr, asemine literi se toarnă în mănăstirea noastră, însă foarte
anevoie le turnăm din pricină că matricile fiind vechi şi foarte arse de multa turnare,
din 5-6 literi turnate abia iesă una sau două bună, după cum se cade şi stempi n-
ivem ca să batim alte matrice. Drept care umilit vă rugăm să nu vă supăraţi, că din
tot sufletul doresc a vă sluji şi la aceasta, însă, precum am zis, nu ne este cu putinţă.
Pe lângă aceste, Prea Sfinţite Stăpâne, cu ajutorul lui Dumnezeu şi rugăciunile
Prea Sfinţiilor Voastre, am pus spre a se tipări iarăşi Ceaslovul şi fiindcă am văzut
lipsa cea mare ce întâmpină mai vârtos bisericile cele sărace din lipsa cheltuielilor în
cumpărarea celor 12 Minei bisericeşti, am hotărât a tipări cartea intitulată Anthologhion,
aprinzătoare de toate cele 12 luni, în III tonuri, după alăturata probă, care voind
Dumnezeu a ieşi de supt tipar, apoi vă vom trimite câte un nr. de una sută exemplare
slpăve78 şi Anthologhii spre a le împărţi pe la bisericile sărace de acolo, din acel
ftinţipat, după trebuinţă. Totodată adaogând a vă ruga a-mi dărui mie şi întregului
sobor arhierească binecuvântare şi rugăciune, fiind.
Al înalt Prea Sfinţiilor Voastre întru tot smerit şi plecat împreună cu tot
Soborul
P.S. Presfmţite Stăpâne, vă vestesc că de vreo câteva zile s-au trimis din mănăstirea
noastră pe părintele Nathanail, întâi duhovnic şi cu alţi părinţi spre aducirea Sf. Mir de
la Kiev pentru ţara noastră, pe care i-am însărcinat a cere şi pentru Prea Sfinţia
Voastră, drept care vă rog ca să am grabnic răspuns de a vă face trebuinţa au ba, ca
r • sosind să vi-1 trimit neîntârziat.
Neonil
nescu, op. cit. p. 86-89
B M f r " ---------------------------
Ctaslw acum a patra oara tip ă rit în zilele prea în ălţatu lu i nostru D m nn , Grigorie Alexandru Ghica Voevod.
sârguinţa şi cheltuiala prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţ al Sf[i]nteIor Monastiri Neamţului şi
;ui,Chyr Neonil (în Typografia S fin te i Monastiri Neamţului), 1850.
223
Andrei_Şaguna^^Corespondcr^
vă aviza, prin altă scrisoare, ca să nu turnaţi nemica pe seama noastră. Cu toate
113 acestea, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa cu carea aţi îmbrăţişat rugarea-mi şi cărei
aţi fi şi fost gata a-i face destul, dacă aţi fi avut matriţele în stare mai bună sau
ştempi. Deci, precum am pomenit mai sus, am tocmit slove bisericeşti la Buda şi
Andrei Şaguna către N eom l „ jl am nădejde că în scurt timp îmi vor şi sosi.
Cu ocaziunea aceasta vă înştiinţez, Prea Cuviose părinte, că cu ajutorul Celui
Prea Cuvioase părinte arhimandrit*! de sus, duminecă, în 27 august, prin sfinţirea apei am deschis tipografia dieţezană,
rm de litere bisericeşti şi cu care prilej s-au tipărit alăturatul ţircular79. Pănă la sosirea literelor bisericeşti, se
In z a * «cerne cuprinde tipografia cu tipărirea protocoalelor matriculare. Deocamdată avem
fiindcă asemenea litere la Praga, e vedea înfiinţata, [nu se a ^ -timai două teascuri, două foarte bune, de tuci, însă am nădejde că în scurt timp le
“ cu ajutorul lui Dumnezeu peste scurt ° » ^ ^ d e a c o lo .M B îndoi. Ofertul părintelui Teofan pentru două teascuri, care binevoiţi, Prea
am fostrugatprcPrcaCuvioşia Voastră Voastră să nu ma, «yioşia Voastră, a le dărui tipografiei noastre, deşi prin această nouă dovadă de
2 a Vă niga ca in privinţa
„emica, deoarece zisele litere, P>“
înţeles, se află la Buda
Cuvioţiei Voastre noua intt
goste şi bunăvoinţa către noi mă îndatoraţi foarte mult, nu-1 pot primi, din
ficină că aducerea teascurilor acelora ar fi împreunată cu nespuse greutăţi, pe care
vom trage de acolo ? c r m d « B « „„ pregctap, « * « ■ £ * - nu ştiu dacă le-am putea abate din cale.
măsunl arătată, prim*i oşiel Voastre, de care foarte dorim f Cu mare mângâiere am înţeles cum că, spre înaintarea mărirei lui Dumnezeu,
aţi pus să se tipărească cartea intitulată Anthologhion şi că înăscuta-ţi iubire către
nul creştinesc, aţi hotărât a trimete din această carte, îndată ce se va tipări, una
S S ^
Al Prea Cuvioşiei Voastre " “Kam“ a" cocdearetots“binele
t voitor sutăi (de exemplare şi tot atâtea ceasloave pe seama mult cercetatei noastre eparhii,
Andrei Şaguna imiţi pentru aceasta nouă facere de bine a mea şi a întregei mele eparhii mulţămită,
Episcop căci darul acesta va acoperi, în o mare parte a dieţezei noastre, lipsa de cărţi, iscată
urmările cele triste ale rezbelului civil celor doi ani din urmă. Adevărat că şi în
S ib iu , î n 3 1 -a iu lie 1850 grafia noastră se vor tipări cărţi bisericeşti, dară, fiind numărul acestora foarte
e, va trebui să mai treacă timp mult până când se vor tipări toate.
M. B ăn escu , op. c it. p- 8 9 Pre lângă aceste, cu deosebită dragoste şi arhipăstorească binecuvântare
Al Prea Cuvioşiei Tale şi al întregului Sobor
114 7
Andrei Şaguna
Episcop
Andrei Şaguna către N eonil -o'ăm >în 7 septembrie 1850
Pptestd câteva zile plec la Viena ca să iau parte la sinodul ce se va ţinea acolo de
PreaCuvioase părinte arhimandrite !
# ţi episcopii noştri din monarhia austriacă.
u mul, preţuita scrisoare:a ^ « v i ^ i T * ^lăncscu, op. cit. p. 9 0 - 9 2

Vă răspunde că, deşi înainte cu c a t e v P 'mai târziu, m ţ d j »
turna pre seama de la Buda, de unde £ 0 % ____ilara la Gheorghe Tulbure, M itropolind Şaguna. O pera literara. Scrisori pastm'ale. C ircu la ri şcolare.
Că asemenea litere se po c.p»« * ^ ^ dl„ scame, n un ' W j f t Sibiu, 1938, p. 249-250.
pot aduce, căci n-au a trece prin 225
224
115
Prea Cuvioase p(ârinte) arhimandrite!
Deşi suntem depărtaţi unii de alţii, totuşi Prea Cuvioşia Ta cu fapta Te-ai
arătat a fi mai aproape de noi decât chiar aceia cu carii ne-au rânduit soartea:
lăcuim într-o patrie, căci pe când ranele cele afunde, pe care ni le-au înfipt,, ;
revoluţiunea anilor din urmă, încă fumegau şi nu se afla în apropiere minunea <
să ne aline durerea ce ne-o căşunau acelea, Prea Cuvioşia Ta ai fost acela carele,
înţelegând jalnica noastră soarte, ne-ai întins mână de ajutor. Nu voiesc a povesi
aci mai pre larg facerile de bine, care le-ai revărsat, în cei doi ani de pe urmă, peste
eparhia noastră din Ardeal, căci mă tem să nu vatăm sufletul cel smerit al Prea
Cuvioşiei Tale, carele urmează învăţăturei ”ce face dreapta, să nu ştie stânga”; dad
numai cu o rugare voiesc a te supăra, ca adecă, de vă este cu putinţă, să nu f
trageţi încă mâna cea binefăcătoare de către noi, căci încă nu ne sunt vindecat*
';■ii104'
toate ranele şi anume, de cumva s-au gătit Anthologhioanele, despre care m-a]
fost înştiinţat în anul trecut, să binevoiţi a ne trimete vreo câteva pe seama ;
Sf. biserici, care încă şi astăzi, fiind lipsite de cărţi bisericeşti, trebuie să
închise sau să fie fără de slujbă dumnezeiască. _
Cu care, rugându-mă cerescului împărat pentru mântuirea şi bunăstarea 2
Prea Cuvioşiei Tale şi a întregului sobor, rămâi.
Al Prea Cuvioşiei Tale şi al întregului Sobor
de bine voitor
Andrei Şaguna
Episcopul
D rep tcredincioasei
i,mhB
Biserici răsăritene în Ardeal
Sibiu, 27 noiemvrie 1851
226
116
în a lt Prea Sfinţite Stăpâne !

Rpfehi
Toate arhipăstoreştiie Voastre epistole, trimise către smerenia voastră, le-
am primit totdeauna cu destulă plăcere şi mulţămire a sufletului, silindu-mă a vă
împlini cererile şi dorinţele, încât împrejurările ne-au iertat. Acum însă, mai pe
urmă, vă mărturisesc că n-aşteptam vreo scrisoare de la Prea Sfinţia Voastră, ci pe
chiar Prea Sfinţia Voastră, după cum înşivă v-aţi fost declarat în epistola din 1 martie
1850, unde ziceţi: ”Că ajutând Dumnezeu şi iertându-vă împrejurările la întoarcere
de la sinodul din Viena veţi veni singuri în persoană şi veţi cerceta acest loc sf(ânt)
şi obştea frăţimei noastre cea întru Domnul adunată, unde se proslăveşte Dumnezeu şi
Prea Curata sa Maică de drept slăvitorii cristiani cu atâta evlavie şi sfinţenie”. Acea
V încredinţare a Prea Sfinţiei Voastre pot să zic ca m-au însufleţit şi în slăbiciunile
mele cele mari mi-au mai dat putere, aşteptându-vă cu nerăbdare şi cu sufletul plin
de bucurie, împreună cu tot soborul, să vă vedem în mijlocul nostru şi învăţându-
ne cuvinte de mântuire, să ne împărtăşim de arhipăstoreasca-vă binecuvântare. Dar
însă, poate pentru nevrednicia noastră, voia Atotputernicului n-au fost să fie aşa.
Cu toate acestea înalt Prea Sfinţia Voastră tot nu ne-aţi pus în uitare, ci iarăşi
aducându-vă aminte de noi smeriţii, cu o nouă scumpă şi mult preţuită epistolă,
din 17 noiembrie, anului de curând încetat 1851, a ne mai cerceta părinteşte bine
aţi voit, din care cu bucurie văzându-vă cererea ce faceţi pentru Antologhioanele
cele de noi făgăduite bisericilor române din eparhia Prea Sfinţiei Voastre, celor ce,
din cumplitele evenimente ale anilor trecuţi, au rămas lipsite de trebuincioasele cărţi
ti, am dat laudă lui Dumnezeu pentru neîncetata sârguinţă şi neadormită
grijă ce Prea Sfinţia Voastră, ca un adevărat păstor, pentru Casa lui Dumnezeu şi
antătoarea lui turmă Arhipăstoriei Voastre încredinţată, ca să nu rămâie fără
livrata păşune duhovnicească; căci marele nostru Arliiereu Hristos ne învaţă că:
forul cel bun sufletul său îşi pune pentru oile sale şi numai năimitul şi carele
nu-i sunt oile ale lui le părăseşte fără a se griji de ele”.
Dar însă cu din suflet adâncă mâhnire trebuie să vă răspunz că această
Rumenită carte, adecă Antologhionul, atât de trebuincioasă bisericilor noastre, deşi
| toate puterile le-am întrebuinţat, spre a-1 pune supt tipar şi a-1 da la lumină, dăr din
227
iipsa hârtiei, cauzată tot din tristele evenimente ale anilor trecuţi, care şi Prea Sfinţiei
Voastre vă va fi bine cunoscută, pe lângă toată buna noastră voinţă n-am putut pana
acum. Cu toate acestea, deşi această dorită cerere a Prea Sfinţiei Voastre întocmai
după literă nu vi-o pot îndestula, dar vi-o voi suplini cu alte cărţi bisericeşti tot aşa
de trebuincioase, adecă cu vreo 100 exemplare de Apostole80, acum în încetatul an
1851 din nou tipărite, care crez că vor fi bine primite bisericilor sărace de acolo, până
ce Dumnezeu ne va ajuta ca să putem pune sub teasc şi să vază lumina şi lăudatele
mai sus Antologhioane, din care atunci iarăşi, după putinţă, vă vom trimite un hotărât
număr, cât ne vor ierta împrejurările.
Dar fiindcă am înţăles că cercetările lucrurilor la graniţile Austriei acum
sunt cu mult mai aspre decât mai înainte, mai ales a cărţilor din străinătate, de
aceea Prea Sfinţia Voastră sunteţi poftiţi ca la înaltul guvern transilvan din Sibiu să
ni mijlociţi o poruncă către vama cea mare din Cernăuţi, precum şi cinstitei
Agenţii de aici din Moldova, ca acestea să demânde vămii de la Cornul Luncii din
graniţă, pe unde are să treacă transportul de cărţi, ca pachetele cele cu cărţi de noi
dăruite pentru bisericile române din Transilvania şi pecetluite cu sigilul Monastirei
Neamţului, împreună cu aducătorul lor, carele astă dată va fi Părintele Nifon
Bălăşescu, monahul soborului acestuia şi totodată şi profesorul nostru să poată trece
liber şi fără nici o piedică până la Sibiu, unde apoi se vor deschide după rânduii
şi se vor vedea.
* A
Iară pe noi despre rezultatul acesta a ne încunoştiinţa să binevoiţi pentru a
putea urma din parte-ne cele de cuviinţă.
Mă rog, înalt Prea Sfinţite Stăpâne, ca mie şi întregului sobor să ne dăruif
arhipăstoreasca-vă binecuvântare şi rugăciune; carele într-altele aşteptându-vă răs]
sânt
Al înalt Prea Sfinţiei Voastre întru tot smerit
şi prea plecat împreună cu tot soborul «
Neonil
80 Apostol adică S f[i]n ţita C a rte cuprinzătoare de faptele ş i Epistoliile Sf[i]n ţilor Apostoli, întocm ite aşa precum, st
a se ceti în Biserica în fieşte care z i de preste an. T ipărit acum a, în zilele P reaînălţatu lui nostru Domn (
A lexafidru G hica V V : p rin sârguinţa şi cheltuiala prea Cuviosului A rh im an drit şi Stareţ, Sf[i]ntdor Ms.
N eam pdu işi Secului K yr N eonil, în Tip. Sf. Ms. Neamţului, 1851.
228
■ Andrei Şaguna, Corespondenţa, l / l
117
Wm:': ■
' M ie m ult iubite!
BL Mult preţui ta-ţi scrisoare, prin care mă înştiinţezi că, după rugămintea
mea, ai hotărât a dărui pe seama eparhiei noastre de ici 100 Apostole, mi-au făcut
l i o bucurie mare, nu numai pentru darul cel frumos, ci şi pentru aceea că Te umbreşte
| | Dumnezeu cu pronia sa şi îţi dăruieşte zile ca să petreci în lumea aceasta spre binele
H creştinătăţii. Crede-mi, Prea Cuvioase părinte, că fericiţi sânt aceia carii pot duce o
te viaţă ce nu se nepăstuieşte prin cele lumeşti şi pot ridica aripile minţii lor către cele
cereşti şi-şi ştiu face din valea aceasta a plângerii o vale ducătoare la limanul cel lin al
sânului Domnului Savaot. Su eram mai norocos atunci când petreceam la mănăstire,
decât astăzi, căci viaţa pustnicească e fără zgomot, ea nu ştie de vicleşuguri, de
% răotate, nici de camctă, iar în oraşe şi în societăţi omeneşti sânt nepăciuiri felurite.
’ Eu mă las în voia lui Dumnezeu, carele au binevoit aşa a face cu robul său şi pre Ei
^ imi chem mărturie, cu ziua şi noaptea mă străduiesc pentru sfintele sale biserici şi
pentru creştinii lui.
Eu, cum am atins mai sus, îţi mulţumesc Prea Cuvioşiei Tale pentru
^bunătatea cu care ai venit pe seama eparhiei mele un cvant însemnat de Apostole,
insă trebuie să-ţi mărturisesc că mi-au dat Dumnezeu atâta putere de am putut
Apostole în tipografia noastră cea mică şi tânără şi aşa cu acest fel de cărţi s-
iiestrat toate bisericile eparhiale81. Aşadară te rog frăţeşte a nu-mi lua în nume
de rău rugămintea mea care din nou, în numele Domnului nostru Mântuitor, ţi-o
aştern cu
c aceea ca, dacă vă e cu putinţă, a ne dărui deocamdată, în loc de Apostole,
idii şi Pentecostare, până se vor tipări şi Antologhioanele, căci de aceste
prea mare lipsă, din care pricină în mai multe biserici nici în zilele de
feci slujba dumnezeiască nu se pote săvârşi după tipic.
Sărbătorile acestea care se apropie îmi dau prilej dorit de a înnoi simţămintele
mele către Prea Cuvioşia Ta şi către tot soborul de acolo, poftindu-vă din suflet ca
|$nil duhului sfânt, carele v-au adunat şi v-au făcut fraţi sufleteşti, să fie de-a
/**Estevorba de Apostolul tipărit în 1851 Ia tipografia diecezană.
229
pururea între voi, ca cu inimi odihnite şi cu cugete să măriţi pre un Dumnezeu în

trei ipostasuri, spre mântuirea sufletelor voastre şi a tuturor creştinilor.
Şi rugându-vă ca să vă aduceţi aminte în sfintele voastre rugi şi de nevrednicia |
mea, rămân cu arhipăstorească binecuvântare
Al Prea Cuvioşiei Tale
de tot binele
voitor Arhiereu
Andrei
Sibiu, în 22 martie 1852
N . B ă n e s c u , op. cit. p . 9 7 - 9 9
118
Andrei Şaguna către Pilotei, Episcopul Buzăului
N r...
Prea Sfinţiei Sale p(drintelui) episcop al diecezei Buzăului
Sibiu, 8 august (1)854
Râvna ce o am eu pentru înaintarea bunăstărei bisericei noastre, chemarea ^

mea cea înaltă de a risipi întunerecul şi a lăţi lumina în privinţa trebilor bisericei şi :
ale religiei, precum şi acea tristă împrejurare că una dintră scăderile şi lipsele cele mai
de căpetenie, la care este supusă preoţimea şi creştinii noştri stă în necum
legilor drept măritei noastre biserici m-au îndemnat la compunerea unei cărţi mani
cu titulul “Elementele dreptului canonic al Bisericei dreptcredincioase răsăritei}!
în care, după putinţă, am desfăşurat aşezămintele s(fintei) noastre biserici:j
canoanele făcute de S. S. Părinţi. Cum că o asemenea carte este folositoare peri
tot creştinul, pentru un preot însă de neapărată trebuinţă e de prisos a mai ppj
Aid numai atâta vin a face Prea Sfinţiei Tale cunoscut că această carte cii
ajutorul lui Dumnezeu au ieşit de sub tipar şi că mă aflu acum în plăcuta stare def
putea trimie şi Prea Sfinţiei Tale un exemplar aici alăturat./. cu acea rugare caş$82
82 Este ediţia I din Elem entele Sibiu, 1854.
230
Andrei Şaguna, Corespondenţa- 1/1
!
primeşti cu acea dragoste cu care ţi-1 trimit eu, să binevoieşti a-I cerceta şi, dacă-1
Ki
vei afla scopului corespunzător, a-1 recomanda preoţimei precum şi altor creştini
eviavioşi din dieceza Prea Sfinţiei Tale, carii vrând a-şi câştiga această căite folositoare
&
să depună la Prea Sfinţia Ta preţul care pentru un exemplar este 4 sfanţi. Prea
I Sfinţia Ta apoi îmi vei arăta şi mie acea dragoste şi mă vei înştiinţa că câte exemplare
sânt de lipsă a se trimite în dieceza Prea Sfinţiei Tale, care de aici fără întârziere se vor
espeda; dară preţul trebuie să se depună înainte.
Totdeodată trimit alăturea ./. trei numeri din jurnalul83 ce iese sub priveghierea
mea aici în Sibiu, ca să vezi forma şi cuprinsul lui. Tendinţa şi scopul acestui jurnal
| este a o apăra biserica noastră de atacările străinilor, a împărtăşi creştinilor cuprinsul
| ordinăciunilor politice şi bisericeşti ţintitoare la binele obştesc, a da feliurite învăţături
^ trebuincioase pentru viaţa soţială, a face cunoscute întâmplările cele mai momentoase
m ale lumei politice ş. a. tot cu acea rugare, că dacă vei afla cu cale să binevoieşti a Te
K | prenumera Prea Sfinţia Ta însuţi, dară totdeodată a-1 recomanda şi altor preoţi şi mireni
P din dieceza Prea Sfinţiei Tale şi a-i îndemna ca să se prenumere la acest jurnal, care
iese de două ori pe săptămână şi a cărui preţ pentru ţările străine pe o jumătate de an e
1-18 sfanţit
încredinţat în râvna ce o vei nutri şi Prea Sfinţia Ta pentru înaintarea
® bunăstărei bisericci noastre şi pentru luminare a poporului cu toată cinstirea frăţească
rămân
SŞr. Al Prea Sfinţiei Tale
credincios frate în Hs
Ksprez. 2 8 9 -(1 )8 5 4
■A]5MS, Şaguna, 9 7 7 (co n cep t)
119
Filotei al Buzăului către Andrei Şaguna
Cu cea în Hs.Jrdţeascâ dragoste ne închinam Preasfinţii V(oastre)

r- Frăţeasca Prea Sfinţii Voastre scrisoare de la 8 ale trecutei luni august cu
;e primind-o am văzut cele într-însa cuprinse.
jfţfcgrafU Român”.
231
Mai întâi vă mulţumim din suflet pentru carte ce aţi avut dragoste a ne
trimite. Această carte cu adevărat pe cât de folositoare şi trebuincioasă pentru noi,
pe atât mai mult se simţea trebuinţa şi lipsa ei. Şi dacă Preasfinţia Voastră v-aţi dat
osteneala a o da la lumină, aceasta vădeşte nu puţin dragostea şi râvna ce aveţi
pentru luminarea şi înaintarea sfintei noastre biserici. De aceasta nu mai puţin
râvnitori fiind şi noi, primind cu bucurie a ni se trimite pe seamă-ne cincizeci
exemplare, al căror preţ de patru sfanţi bucata precum îmi însemnaţi, iară peste tot
două sute şfanţi, vi-1 trimitem cu aceasta.
Pentru jurnalul ce iese tot în Sibiu supt privegherea Prea Sfinţii Voastre,
avem cu totul părerea de rău că nu-1 primim şi acum dupre cum m-abonasem mai
înainte a-1 primi. Şi aceasta vine din anevoinţa şi greotatea cu care se strecoară până
aici si aceasta prea târziu, din care pricină siliţi ne-am găsit peste dorinţa noastră a | | |
înceta de a ne mai abona.
Din informaţia de mai înainte, cât şi din cuprinderea scrisorii d-acum
simţindu-vă şi cunoscându-vă doriţa ce aveţi pentru luminarea naţii, dar mai cu
seamă a clerului, ne luarăm voia a ruga dragostea Preasfinţii Voastre ca să binevoiţi
prin mijloace-vă a ne dobândi cărţile însemnate în dosul pentru biblioteca acestei
sfinte episcopii, pe care după toate cercetările ce am făcut p-aici, n-am putut a le
' fllgr™™1
dobândi, dar acolea sânt de lipsă şi se pot găsi, al căror preţ sau ni se va inse]
odată cu trimiterea sau şi mai dinainte ca, să vi-1 trimitem
Către acestea, dorindu-vă tot binele sântem
Al Prea Sfinţii Voastre în Hs frate
Filotei (de) Buzău
Anul 1854 sept(embrie) 8
Verso: Cărţile voite
1. Floarea adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte din grădinile Sf. Scriitb:
tipărite la anul 1750. Şi retipărită a doua oară la 181684.
2. Păstorească datorie a Dumnezeieştii turme tip. la 175985
4 Ediţia a doua a acestei cărţi, tipărită la Blaj în 1816, are următorul titlu: “Floarea adevărului pentru pactji
dragoste de obşte. D in grădin ile Sfintelor scripturi prin m m m strădaniia cucernicilor între leromonafi, în Mmâsdmt z
Sfintei T roiţă dela B la j la anul 1750 culeasă.. . ” ia r în prefaţă se spune că ccaceastă cărticică , Floarea adeiwuhu
num ită >s-au jb st tip ă rit în tâ ia d a tă ia r aici în Blaj, la anul 1750, m artie 3 0 ..
5 Păstoriceasca datorie dum nezeieştii Turm e vestită şi acum cu Blagoslm’enia Prea sfin ţitu lu i fi Prea 1
K yriu K ir P etru P a rei A A ron Vlădicul Făgăraşului, întâiu tip ă rit în B laj, la Sfânta T roiţă...[B laj, 17,
Petru Sibianul.
232
3. Păstorească poslanie sau dogmatică învăţătură tipărită la anul 1760 şi retip(ărită

181686
4. începerea aşezământului şi iscăliturile soborului de la Florenţa 176287
5. Forma clerului şi a păstorului bun 180988
6. Istoria bisericească de Petru Maior89
Peste tot şase bucăţi
ABMS, Şaguna, 991 (original)
120
m t
Protopopul Verzea către Andrei Şaguna
wmx
IP Prea Sfinţia Sa episcopul Buzăului Fiiotei, din iubire îmi trimite o scrisoare
r prin un călugăr ieromonah, şi-mi alătură în dar pe sama mea o carte pe toate
peste an CUvenite la Apostoli90, 2 Catihise91, 2 Cărţi Teotron Policon92
în 3 tomuri, Tâlcul Psaltirii, o sticluţă cu sfântul Mir, a patra parte dintr-un sfârtal,
deosebit încă ce n-am gândit, 3 Antimise sfinţite de care eu n-am lipsă decât poate
gla întâmplări undeva în amara sărăcie la vreo sfântă biserică şi aceea numai când se
. va înştiinţa Excelenţii Tale şi ca singur să le prescrii, ca de aicea să să primească la
1 Sibiu.
■16Petru Pavel Aaron, Păstoriceasca poslanie sau D ogm atica în văţătu ră, Blaj, 1760.
|PP. P. Aaron, Soborul Adu Florenţa, Blaj, 1762.
• Ioan Bob, Forma C lerului ş i a Păstoriului bun. D upă în vă ţă tu ra D om nului nostrum Is.Hs. Păstoriului celui
: bun, Pilda SS. P ărinţi ş i D ascăli> cu strădania prea sfin ţitu lu i şi prea lum i?iatidui D om n Excelenţia sa loann
Bobb; Vlădicul Făgăraşului si Prea h u litei chesaro tră ieşti m ărim i stenului Sfetm c din lăun tru ş i ordului lu i
Leopold Comendator aşezat. In Blaj la Mitropolie anul 1809, cu tiparul Seminarului.
* îsţom Biserică Românilor a tâ t a cestor dincoace precum şi a celor din colo de D unăre, întocmită de Petru
Maior de Dicio-Sânrnărtin, protopop şi Ia înaltul Crăiescul Consilium Locumtenenpale al Ungariei Crăesc
" al cărţilor revizor. La Buda în Craeasca Tipografie a Universitatei din Pesta, anul Domnului 1813.
!°Apostolu ce copnnde faptele şi epistolele sân ţibru Apostoli care se citescu în toate dillele in biserica, acum întâia-oră
tipărit cu Utere Strămoşeşti. în dilele Prea înălţatului Dom n allu Românilor, Carol I. R evedutu ş i coris dupe
m gm k de Eminenţia sa, Episcopu sâ n tă Episcopii Buzeu, D .D . D ionisie , Buzeu (în reînfiinţată Tipografie a
| sântei Episcopii), 1869.
91Ouibisul creşănesc a l Bisericii R ăsăritului, d a t la lum ină m ai în tâ i în lim ba Roşească în M oscova ş i tălm ăcit în
7 Ufttk Românească in anul 1844 la Chişinâu unde s-a ş i tip ă rit; însă acum m ai hidreptându-să în corecţia lim bii
Sf retipărit iarăşi sprefolosul tu tu ror drept credincioşilor C reştini. în zilele Prea în ă lţa tid u i m stru D om n a toată
fe tita Românească, Barbu D im tirie Ştirbă, cu binecuvântarea şi to a tă osârdia iubitorului de D um nezeu Episcop
jdŞ f. EpiscopiiBuzăul, D . D . F ilothă , Buzău (Tip. Sf. Episcopii), anul 1853, aprilie 13.
je-referă la lucrarea Teotron Poliăcon, traducere din greacă de Grigorie Pleşoianu, Buzău, 1839. în text
4%C o greşeală de transcriere a protopopului Verzea.
233
în zilele acestea mă pomenesc cu altă scrisoare, mă roagă ca oriunde s-ar

găsi cărţile aicea însemnate pe foiţa aceasta să i le cumpăr şi să i le trimit. Deci |
umilit mă rog milostiveşte a însărcina pe oarecare în părţile acelea ca putând a să
câştiga acelea cărţi, eu m-aş mai face cerşetor pe sama clerului nostru de la locul j
ştiut şi când s-ar putea plini în termin de vreo 2 săptămâni, m-aş face cărăuş până j l
la Buzău prin o binecuvântare a mâinilor Excelenţii Tale, despre toate acestea mă 3
rog să am iertare că aşa obraznic îndrăzneţ mă făcui cu această ocaziune.
Precum că (voi) fi iertat am toată nădejdea cu toată flasca supunere rămâi. m
Satulung, 2 octom(brie) 1854.
Al Excelenţii Voastre
umilită slugă
Verzea
Protopop şi asesor consistorial
Verso: Verza
Nr. prez. 416-(1)854
Fiindcă prea cinstia ta după învăţăturile canonice nu ai voie de a primi |
sfântul mir de la arhireu străin sau a-1 ţinea la sine; pentru aceea Te poftesc ca >
sticluţa aceea cu sfântul mir care după relaţia-ţi din 2lca oct(ombrie) a. c. de la Prea 1
Sfinţitul episcop Filotei al Buzăului o ai primit să o trimiţi încoace, căci şi aşa avem
lipsă de sfântul mir la episcopie.
Sibiu 2 noiem(brie) (1)854
121
Episcopul Filotei de Buzău către Andrei Şaguna
Cu cea în Hristosfrăţească dragoste mă închin

m
Prea Sfinţiei Tale Prea iubite frate!
La 25 ale curentului noiemvrie, ca spre mulţumire-mi nespusă, am pnft

frăţeasca scrisoare a Prea Sf(inţiei) V(oastre) cu data de la 17 octomvrie şi însoj
de 20 exemplare din curajul pe care Prea Sf(inţia) V(oastră) l-aţi întrep
234
A ndrei Ş ag u n a, Corespondenţa 1/1
publicat pentru restrângerea urmărilor ce puteau să devie din cutezarea d(omnului)

Eliade a tipări Biblia şi biblicele sale într-un mod nou până acum pentru ortodocşi
necunoscut93.
Cunoscându-mă îndatorat Frăţii Voastre pentru dragostea şi memoria ce
păstraţi pentru mine, dovadă cărora servează odoarele pomenite mai sus; în privinţa
aceasta pentru astă dată vă promit din parte-mi senceră dragoste de frate în Hs şi
după misie.
Deşi Prea Sf(inţia) V(oastră) totdeauna aţi avut dreptul la dragostea şi
respectul Bisericii ortodoxe, prin urmare şi la al nostru ca stâlp şi defansor al
adevărului lui Hs. Dar împrejurările prezente ale Bisericii noastre ameninţate prin
scrierile d(omnului) Eliade, cu deosebire ne cheamă acum la plata tributului de
recunoştinţe, de respect şi de dragoste către Prea Sf(inţia) V(oastră) pentru
neadormita priveghere ce aveţi de a se păstra întregimea şi curăţenia adevărului
Bisericii ortodoxe şi liniştea fiilor ei.
Prea Sfinţia Voastră îmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi ca hiriarhiile noastre
moldo-române să ţie un sinod arhieresc, unde să să anatematisească scrierile d(omnului)
Eliade şi care sinod, după o înţelegere cu guvernul, să adune toate scrierile pomenitului
autor şi să le arză. Acesta rămâne la hotărârea şi punerea la cale a consiliului tuturor
hiriarhilor noştri.
Sp Cât pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Biblii tipărite de noi în
anul 185494 şi asupra Precuvântării întipărită la începutul tomului V, Eu Vă
înştiinţez baza pe care m-arn rezimat, luând de original anume Biblia de la Blaj.
- Această bază este autoritatea ce s-a dat pomenitei Biblii de Blaj de răposatul
într-o fericire, vestitul după curăţenia credinţei şi profunda cunoştinţă a învăţăturei
ortodoxe Veniamin, mitropolitul Moldavii, de sfinţitul şi îndreptătorul sinod al
JHHN •
93Andrei Şaguna, Respingerea unor atacuri în treaba unei traduceri noi a Bibliei, Sibiu, 1858; scrisoarea se
referă la polemica Iui Şaguna cu Heliade, analizată de Ovidiu Moceanu, Teologie f i filologie. A n drei Şaguna
Vs, Ion Hdiade RMulescu, Bucureşti, 2003 şi de Dumitru Abrudan, O disputa d in tre Şaguna f i H eliade
BMukscupe tema traducerii Bibliei, în “Revista teologică”, serie nouă, 1993, p. 44-53.
.. wBiblia sau Testamentul Vechiu f i N ou > acum m ai îndreptându-se fi curăţindu-se de oarecare ziceri neobicinuite
'jn ţr-m astâ ţara, s-a re tip ă rit ia ră şi, în tim p u l p e când a rm iile R oşeşti ocupau P rin ţip a tu l nostrum . P rin
j l bmuvântarea, râm a fi to a tă cbeltueala iu b itm d u i de D um nezeu Episcop a l sfintei Episcopii B uzăul D .D .
Băvtm, cavaler al ordinului Sfi V ladim ir clasul a l TEL-lea [tom I], Buzău (Tip. Sfintei Episcopii), 1854.
Biblia sau Testamentul Vcclnu şi N ou tip ă rit în zilele prea L u m inatidu i ş i prea în ă lţa tu lu i nostru D om n Barbu
l IM trie Ştirbei. Prin binecuvântarea, râvna f i toată cheltuiala iubitorului de D um nezeu Episcop a l Sfintei
Episcopii Buzăul D .D . EUoteiu, C avaler a l ordinului Sf. V ladim ir clasul a l H l-lca, Tomul II-IV, Buzău (Tip.
SfintdEpiscopii), 1855.
235
Andrei Şaguna, Corespondenţii î / l Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/2
Roşii îi de Societatea biblică a Ctomitetului de Sankt PeKrsburg. Pentru ca pe când 122

in J . imperatorului Alexandre. I, Societatea Biblici di» Sân
si tipărească Biblia în mai multe limbi europene, a binevoit s-o t,pateasca Si m c
români, a cerelt pentru acest sfârşit de la hinarhii moldo-tomân, cea » F * « Andrei Şaguna către Episcopul de Buzău
Biblie română, care ar fi putut să le setveze de model sau original, “ rer
îndreptată cine răposatul mitropolit Veniamin, ca către unul ce era mai perfect
cunoştinţa adevărului şi a scopului biblic. . . u, l EPist«la frăPei Tale din luna lui noiemvrie a. tr. o am primit şi mult mă
Prea Sfinţia Sa cunoscând de cea mai perfecta pe a Blajului Ş P ucur atat de buna aflare a frăţiei Tale, cât şi de desluşirea aceea ce-mi f a c i l
Prea Curioşi, Sa arhimandritul Varlaam Huza, care a stăruit acolo pana la tem» privinţa acei împrejurări, cum de ai retipărit Preacuvântarea Bibliei uniate
| Sa-mi fie spus mie acesta altcineva, că adecă răposatul mitropolit al Moldovei
" Pîr,' “ M r P c a r e m-am rezemat, când F „tru reripăretea Biblii la a n u H #
in limba români, am luat de model sau original tot pe cea de la Bla) _ y~ “ tr blăjaJlă ^ ^ dC 3 " ^ * * * S o c ie Z
Iar ce se atinge de precuvântarea întipiriti la începutul tomului V ac CrCZUt’ ^ înîdCgând-° ^ Ta - îndoiesc
s-au făcu, cu următorul seopi fiindcă cetitorii Sfintei Scripturi »
L îm i Pafe “ Dumilczcu ml' au aiutat ^ a putea tipări şi eu Biblia şi a o
studieze învăţăturile religioase In institutele unde sa execute,za «K retank da SIp?cu o precuvântare.
ce> Pentru cei De unde! Cum> Şi în ce chipţ Si se Incunoşmnţeze cel pupn Este însă una ce cutez a ruga pre frăţia Ta, ca din exemplarele Bibliei frăţiei
Precuvântare pe cât se poate cu desluşirea ziselor întrebări făcuta de cea ™ M
J | T “ *» să binevoieşti a scoate afară foile acele al din V tom
parte de teologi ortodocşi şi cu chipul acest, să poată Secam J g « e Preacuvantarea blăjeană se află şi a pretipări Preacuvântarea Bibliei din
fiecare cetitor al Bibliei da oricând şi oricui răspuns la mtrebanle ■ f e noastra. In chipul acesta s-ar tăia câtva prilejul pentru un eretic Eliad şi
credinţa „o ,sfii, după stârnirea Sf. Apostol Periu. Acesta este m ouvd « m j
■ . 1 3mai defaima obrăzniceşte pe arhiereii noştri cei morţi şi cei vii.'
să întipăresc în Biblie cunoscuta Precuvântare, pe care insa mciod1 P
nici o voi privi de canonică, ci numai ca o povăţuim înlesmcioasa spre p ^ îsatim r î ’ ma r° 8, apărăton îndrăzncî> Şi înţelepţi ai adevărului evanghelic, nu
î * ca cel ce omoară cinstea voastră să omoară şi sfinţenia bisericei
înaltei demnităţi a Bibliei. vr*.ciTă veti awâ -
Vă mai adaog Prea Sfinte că am don, daca şl Prea Sfinţ • j £ c ă Z r eP * nim ka’ ^ drCptatCa PC parte-v l ^ P ^ ă este
| căci, când va ven, mtunerecul, “Eliad” Belzebutul parizian vă va strâmtora cu
bunăvoinţă, ca să ţinem pe viitor o mai neîntreruptă corespondenţa pentru
JS g n u sa., va va despoia de toate şi atunci şi Dumnezeu va întoarce faţa sa de
veţi socoti de cuviinţă fiind f n noi, căci n-am lucrat, fiind ziuă. V
Al Prea Sfinţiei Voastre Cu deosebită cinstire fiind
în Hristos şi dorit frate
Filotei Buzău
Wriâţ) Al fr(ăţiei) T(ale)
1858 noiemvrie
v'-î
PC£Z 13-859 dto 18 ianuar
^MS, Şaguna, 1265 (concept)
55 B iblia adecă D um nezeasca scriptură a lega cei vechi fi legii m im . Ra ^
în Sanktpetersburg în Tipografia lui Nic. Grecea, in anul 1819 august 15 zile.
236 237
123
Andrei Şaguna către Episcopul locţiitor Dionisie al Buzăului
Ereasfmţitului Arhiereu ţi locţiitor al Episcopiei din Buzău,

d(omnu)lui Dionisiu
Sibiu, 3 august 1862
Preasfinţite şi iubite frate în Hs!
Cunoştina ce am avut norocire la a(nul) 1848 a o face cu frăţia Ta era şi
este pentru mine compasul ursitelor care te-au ajuns şi încă te ajung în timpii
noştri fatali. Unele veşti ce veneau de peste Carpaţi mă întristau, dar altele mă
îmbucurau şi cu deosebire am simţit mângâiere, auzind că fraţia Ta ai ocupat, deşi
provizoriu, scaunul episcopal al Buzăului, dându-ţi-se danii arhieriei a Traianopolului.
însă simpatia şi dragostea mea cătră frăţia Ta au ajuns culmea mulţămirei ;
mele la primirea şi procetirea multstimatei epistole din 15 iuniu a. c., carea poarta"
icoana unui adevărat arhiereu, care se povăţuieşte de duhul înţclepciunei, al i
şi al fricei de D(umne)zeu.
Şi cu adevărat numai aceste însuşiri arhiereşti am putut efeptua la frăţia Ta
fără să te fiu rugat să binevoieşti a ajutora cu 60 # zidirea unei biserici catedrale fn
Sibiu, ce voi să ridic spre mărirea lui D(umne)zeu şi spre cinstea naţiunei noa
române mult şi prea mult cercate în părţile noastre.
Şi fiindcă fapta aceasta măreaţă în şi cu sine poartă binecuvântarea cereai
şi lauda hristianilor, pentru aceea eu aducându-ţi mulţămirea mea şi a întregii melc
eparhii îţi poftesc ca atotputintele să Te (şters) şi te dăruiască sfintelor (şters) îip
zile îndelungate drept îndreptând cuvântul adevărului lui. Şi totdeodată îţi trimit’
câte un exemplar din Dreptul canonic9697şi din altă carte a mea «Anthorismol
precum şi două exemplare din Hirotonieriu98. Insă aş dori să am Pravila sfinţitei
arhiereului şi mă rog ca să-mi trimiţi un exemplar; şi dacă nu s-ar afla tipărit, b|
aţi face să-l tipăriţi, căci acesta o cere vaza bisericei noastre române.
96 Elementele dreptu lu i canonic, Ediţia a Il-a, Sibiu, 1855.

97 Anthm ism os sau desluşire com parativa asupm broşurei D orinţele dreptcredinciosului der din Bucovina (n ţ
organizară canonice a diecezeişi a icrabicei sale referinţe în organismul Bisericei ortodoxe din A ustria, Sibiu, 1861. ■
98 H irotesieriu şi hirotonieriu , T ip ă rit cu binecuvântarea prea sfinţiei sale, D om nului A ndreiu episcopul fl
credincioasei biserici răsăritene din A rdeal, Sibiu (Tipografia diecezană), 1861.
238
Andrei Şaguna, Corespondenţa îf l
Am avut mare plăcere cu păr(intele) protosincel şi cu păr(intde) igumen,

am cunoscut în ei nişte mădulari cinstiţi ai tagmei noastre monahale.
In sfârşit fiind convins despre însuşirile cele măreţe arhiereşti ale frăţiei
tale, precum şi despre aceea că frăţia Ta cunoşti sărăcia şi lipsele noastre
nenumărate ale bisericei noastre din Ardeal, Te rog frate să ai bunătate a publica în
eparhia-ţi o colectă pe seama zidindei noastre biserici din Sibiu şi pre singuraticii
hriştiani, pre carii îi cunoşti că sânt darnici şi miloşi să-i provoci a ne ajuta sau cu
bani sau cu nişte moşioare şi munţi, căci lipsele noastre sânt Legeon şi frăţia Ta,
are Te aşteaptă un viitor măreţ îţi vei face şi la noi un monument neperitor.
Pe lângă care cu frăţească dragoste şi stimă
ABMS, Şaguna, 1 7 2 4 (con cep t)
124
Filaret Scriban către Andrei Şaguna

[8 martie 1860]
I; Preasfinţite stăpâne
ijC
f Potrivit cererei a doua ce mi-aţi făcut, iată mai jos partea din Preacuvântarea
mea la Mărturisirea Ortodoxă", carea priveşte lucrările sinodului din Iaşi.1
Mitropolitul Kievului, Petru Movilă, fiul domnitorului Moldaviei, Simion
Movilă, văzând că din pricina lipsei cărţilor bisericeşti mulţi din ortodocşi au
;put a întrebuinţa cărţi tipărite la uniaţi2, s-au sârguit de au tipărit în tipografia
âa din nou înfiinţată mai multe cărţi bisericeşti şi fiindcă până în zilele lui Biserica
jptllui nu avea vreo carte canonică3, din care să poată şti şi apusenii şi răsăritenii
în ce stă hotărât mărturisirea ortodoxă a Bisericii de Răsărit, din carea pricină pe
de o parte apusenii defăima pe răsăriteni, că cred şi nu ştiu hotărât ce cred, ncavând
™Mărturisirea orthodoxă aApostoleştei şi Catholiceştei Biserici de R ăsărit, alcătuită dc M itropolitul Petru M ovilă,
r acm în zilele pre îfiălt. D om n , M ihcd G rigoriu Stu rza, W Şi a prea sf[i]n. K yr M eletieM . M . Tălm ăcită
limba Românească de A rhim . Filaret Scriban, M aghistru a l sf[i]n . Tbeol. ş i a ştiin ţelor frum oase rector
^ŞOfitiarjci Vmiamineşi Profesor Theologhiei. S-au tipărit în Typografia Sf. M. Neamţul, în vremea prea Cuv.
Arhiman. şi Stariţsf. M. Neamţul şi Secul, Kyr Neonil, 1844.
239
vreo carte făcută, cercetată4 şi primită la vreun sinod de patriarhii răsăritului, ci numai
cred cum le vine lor în minte; iară pe de altă parte însuşi ortodocşii se află în
nedumerire, după care temeiuri să mărturisească hotărât credinţa lor şi pentru
aceasta adesea se amăgea de cătră luterocaivinismul5 ce atuncea creştea. Drept aceasta
mitrop(olitul) Petru Movilă au alcătuit cartea numită "Mărturisirea Ortodoxă a
..
Bisericii Apostoleşti si Catoliceşti de răsărit55. Au adunat un sinod de toţi episcopii
Rusiei mici şi de alţi dascăli bisericeşti, carele au cercetat-o şi au întărit-o la 1641,
septemvrie 8, cu hotărâre de a se tălmăci în limba grecească şi latinească şi a se trimite
şi la aprobaţia patriarhului de Constantinopolis, unde îndată s-au şi trimis după ;
cererea domnului din Moldavia, Vasilc Lupu, orânduind patriarhul Constantinopolei,
Partenie, a se aduna sinod dintre păstori greci, ruşi şi moldoveni, în politia Iaşi,
capitala Moldaviei, împotriva eresurilor apusenilor, el au trimis-o acolo cu numita
carte spre cercetare pe învăţatul ieromonah Melede Sirigul, unde totodată s-au trimis
trei deputaţi duhovniceşti şi de la Kiev: Isaia, rectorul şcolilor Movilene, Ignatie,,
ritorul bisericei catedrale şi învăţatul arhimandrit Iosif, spre a fi faţă la sinod şi la
cercetarea acelei cărţi. în urma aprobărei ei de cătră acest sinod din Iaşi, ţinut în
monastirea Sf. Trei Ierarhi, s-au trimis acea carte la tuspatru patriarhii răsăritului,
adică la cel al Constantinopolei, al Alexandriei, al Antiohiei şi al Ierusalimului, carii:1j
toţi întru unire au aprobat şi au primit-o de adevărată mărturisire a credinţei a
toatei Biserici de Răsărit, despre care s-au şi trimis întăririle cuvenite la Kiev.
Pe lângă atâta îngrijire despre turma sa şi îndeobşte despre Biserica Ortodoxă,
Mitropolitul Petru Movilă nu au uitat nici de patria sa, ce îl urâse şi îl alungase din
sânul ei. Ca un adevărat creştin, el se sârgui a face bine şi însuşi celora ce îl prigonise,
facându-se îndemnător şi mijlocitor de a se întemeia cele întâi şcoale biserceşti în
patria sa şi anume în monastirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi, din care ca dintr-o răsadniţă
au răsărit şi au răsădit şcoalele Moldaviei de astăzi.
Mişcat de primejdia ce vedea el că ameninţă pe creştinii de răsărit în patria
lui, au îndemnat pe mitropolitul Moldaviei, Varlaam şi pe Vasilie Voievod, ca după
pilda lui să întemeieze şcoli duhovniceşti, prin care să poată a se război împoti
înrâurirei luterocalvinilor şi a papistaşilor6. Deci după a lor învoire şi cerere le-au trimis ;
pe rectorul şcolilor de la Kiev, arhimandritul Sofronie, încă de la anul 1640 (vezi
Opusanie Kievosofuskago Sobora u Kievskoi ierarchiu smramita 226), care fii aşezat
ca rector în monasteria Sf. Trei Ierarhi şi fu mădular al sinodului de la 1642, ce mai .
sus s-au pomenit, la care s-au şi iscălit după episcopii Moldaviei. Din hrisoavele |
însă a lui Vasilie Voievoda şi a urmaşului Ştefaniţă Gheorghe se vede că au fost
trimişi de la Kiev şi alţi dascăli la şcoalele din Trisfetitele, pentru a cărora întemeiere
vrednicul de aducere aminte domn Vasilie au şi zidit case de piatră (vezi Pytescstvie
Patriarha Macaria) şi pentru ţinerea dascălilor şi a şcolarilor au dat trei moşii:
Răchitenii, Tămăşenii şi Iugarii (vezi: Condicile hrisoavelor vechi în mitropolie în
hrisoavele domnului Ştefaniţă Gheorghe pentru Trisfetitele). Din aceste şcoli au
ieşi Cantemirii, Costinii şi alţi mulţi învăţaţi bărbaţi ai Moldaviei. După moartea
lui Petru Movilă au rămas un manuscript, scris însuşi de mâna lui, în care sânt descrise
toate cele ce s-au întâmpla în viaţa lui în Rusia Mică, în Moldova şi în Grecia; din
nenorocire însă acel manuscript7nu am putut să-l capăt la mână. El este un îmbelşugat
izvor pentru istoria ţărei şi a bisericei noastre. După multe alte fapte folositoare
bisericei şi aproapelui, mitropolitul Petru Movilă se săvârşi din viaţă în al 50-lea an
al vârstei sale la 31 decemvrie 1647 şi fu înmormântat în biserica Sfintei Lavre din
Kiev. Portretul lui este aşezat cel întâi între tabloaneie ce împodobesc sala Academiei
Teologiceşti de Kiev. Faptele cele mari şi folositoare a iui Petru Movilă nu numai că
a au fost uitate de cătră urmaşi, dară si răsplătite după vrednicie. în tot anul în ziua
răpausării lui clirosul împreună cu tot corpul Academiei de Kiev şi cu toţi şcolarii
Lx serbând Sf. Liturghie în biserica Academiei, merg pe urmă cu ţeremonial pe jos, de
la Academie până la Sf. Lavră, cale mai bine de o verstă, unde se săvârşeşte panahidă
pentru pomenirea lui, rostindu-se şi un cuvânt de laudă de cătră imul din profesori
upra temei din Scriptură: "Pomenirea dreptului cu laudă...”
Partenie
Cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop Constantinopolei,
a Romei Nouă şi icumenic patriarh.
■
Eu smeritul cu Sf(ântul) sinod a arhiereilor şi cu clirul, cetind cartea ce mi
s-au trimis de cătră .mita8 a i noi în credinţă biserica Rusiei Mici sub ridul Mărturisirea
Ortodoxei Credinţe a catoliceştii9 şi Apostoleştei Bisericei lui Hristos, cuprinzătoare în
ea trei părţi, Credinţa, Dragostea şi Nădejdea, unde Credinţa se împarte în 12
$eturi a credinţei sau Sf. Simbol; Dragostea în zece porunci şi alte îndatoriri
"poruncite de Sf. şi de Dumnezeu insuflata Scriptură a legii vechi şi nouă; Nădejdea
| în rugăciunea Domnului şi în nouă fericiri a Sf. Evanghelici, am găsit că ea este
• potrivită în totul cu dogmele bisericei lui Hristos şi cu Sf. canoane şi nu este în ea
J- nimică împotriva bisericei. Iară cât pentru cealaltă parte înfăţoşată în limba latinească,
noi nu am cetit-o; de aceea întărim numai pe aceea, ce-i scrisă în limba noastră şi
cu obşteasca unire10 a sinodului hotărâm ca fieştecarele binecredincios şi ortodox
241
cristian mădular a Apostoleştii Biserici a Răsăritului să cetească cartea aceasta şi să

nu o lepede pre ea. Drept aceea se iscăleşte de Noi spre cea de-a pururea a ei
întrebuinţare. în anul mântuirii 1645, martie 11. Iscăliturile Sf. sinod sânt
următoarele: Partenie, cu mila lui Dumnezeu arhiep(icopul) Constantinopolei, a
Romei Nouă şi a toată lumea patriarh; Ioanichie, cu mila lui Dumnezeu papă şi
patriarh marei cetăţi Alexandria şi judecător a toată lumea; Macarie, cu mila lui
Dumnezeu patriarh marei cetăţi Antiohia; Paisie, cu mila lui Dumnezeu patriarh
Sf. cetăţi Ierusalimul; Laurentie al Ankiriei; Grigorie al Lariei; Pahomie al Halkedoniei; 1
Partenie al Adrianopolei; Ioanichie al Veriei; Meletie al Rodosului; Korniiie al
Metimiei; Partenie al Chiului; Lascăr, marele logofăt al marei biserici; Hristodul,
marele iconom al marei biserici; Mihail, marele orator al marei biserici; Teolos
preot, marele sechelarie al marei biserici; Gheorghie, sechelarie al marei biserici;
Eustatie, marele hartofilacs al marei biserici; Toma, Vlast, protecdie al marei [:M
biserici; Filip, protonotar al marei biserici; Nicolae, logofăt al marei biserici:
Constantin, ipomnimatograf al marei biserici; Mihail, dikeofilacs al marei biserici; :^
Hrisoscul, logofăt obşteştii visterii a marei biserici.
Fratele11 meu, arhimandritul Neofit au primit scrisoarea Prea Sfinţiei j
Voastre şi, fiind el bolnav,m-au poftit a Vă răspunde din partea sa şi a Vă trimite JÎ
alăturatele broşuri.
Aş dori ca după ce va ieşi de sub tipar Istoria bisericească a Preasfinţiei.
Voastre100, să am şi eu un exemplar.
Eu cred de necesar pentru Preasfinţia Voastră a avea un exemplar de ,
Mărturisirea Ortodoxă şi socot că la unele feţe bisericeşti din Transilvania se şi află
ediţia publicată de mine în Monastirea Neamţu la 1844, iar de nu o veţi afla
scrieţi-mi ca să vă trimit iar un exemplar.
Pentru Mitropolia Bucureştilor Vă recomandez cartea intitulată Istoria "
bisericească de Alexandru Geanoglu Lesviodacs, publicată în Bucureşti la 184510I.vl
Ea se poate afla la librăriile din Bucureşti.
100 Istoria Bisericii ortodoxe răsăritene universale de la întem eierea ei pan a în zilele noastre, compusa şi etcm întâia
oara d a tă la lum ină de A n drei baron de Şaguna, dreptcredinciosul Episcop a l biserici ortodoxe răs(dritem) Un . .
A rdeal, Sibiu, 1860.
101 Alexandru Lesviodacs, Istoria bisericească, prescurt [ de Ştefan Comită în limba elenă - Pesta, 1827- d
Meletie mitropolitul Atenei]. C uprinzătoare de cele m ai vrednice se sciu întâm plării a Sfintei Biserici l
precum propoveduirea C redin ţii, Goanele, Eresurile, Soboarele. A cum întâeaşdată tălm ăcită din Greceşte
Românească, Pe lângă care s-au adaos la sfârşit câteva ştiin te vrednice de cunoscut R om ânir22
Condicile vechi a M itropolii U n g m ia b ii de Pah. A lexandru Geanoglu Lesviodacs şi tip ă rită cu l
voea PreorOsfinţii-Sale Părintelui Neofit a l 2-lea, Arhiepiscop şi M itropolit a l U tgrovlabii, Bucuresd (s-au tipâ^
Zaharia Carcalechi Tipograf al Curţii), 1845.
242
Rugându-mă a nu fi uitat în sfintele rugăciuni, sânt cu tot respectul

Al Preasfinţiei Voastre
Iaşi, 1860 mart(ie) 8 în Hristos mai mic frate şi plecat serv.

V M. Socola Filaret Stavropoleos m. p.
' I. Lupaş notează: Cele relatate de Filaret Scriban în legătură cu cartea lui Petru Movilă au
fost reproduse de A. Şaguna în Istoria bisericei ortodoxe răsăritene universale , voi. II, § 157 şi
1 158, p. 262-268, unde îi şi aduce mulţumiri lui Filaret Scriban.
J|
g Note I. Lupaş
1. Pana aici scrisoarea lui Filaret, apoi se continuă cu altă scrisoare mai citeaţă.
2. Şaguna înlocuieşte expresiune aceasta prin următoarea:” în tipografii suspecte
pentru partea noastră”.
3. Şaguna îndreaptă aşa:”avea lipsă de o carte sinoptică”.
4. Şaguna înlocuieşte cu “cenzurată”.
5. Şaguna înlocuieşte cu “cei de alte biserici”.
6. Şaguna înlocuieşte cu “inamicilor ortodoxiei noastre”.
7. Şaguna adaugă într-o notă:”Ar fi de dorit ca să se afle şi să se publice prin tipar”.
8. Şaguna înlocuieşte cu “împreunată”.
9. Şaguna înlocuieşte cu “soborniceşti”.
10. Şaguna înlocuieşte cu*“voie”.
11. De aici urmează iarăşi text scris de mâna lui Filaret.
*
t Lupaş, D in corespondenţa lu i Şaguna cu F ilaret Scriban , în „Anuarul Institutului de Istorie
ponală” (Cluj); 1921-22,1, p. 337-341.
125
Andrei Şaguna către Filaret Scriban

(19 martie 1860)
Preasfinţite părinte episcope,
Iubite frate în H(risto)s
Am primit împărtăşirei Frăţiei Taie de sub 8-lea ale curgătoarei şi m-am

t cu cuprinsul ei, numai pentru una am a mă mai ruga şi adecă pentru
i unui exemplar din Mărturisirea Ortodoxă, că eu şi mai înainte am căutat
nu am putut afla nicăiri vreun exemplar din ediţia de la Mănăstirea
243
Neamţului, deşi mai multe exemplare încă în a(nul) 1850 căpătai eu de la răposatul
arhimandrit al Neamţului în cinste, care le-am şi împărţit la ai noştri de aci şi apoi
am pretipărit şi noi la a(nul) 1855 în tipografia eparhiei noastre numita carte102,
dar precuvântarea o am lăsat afară. Deci îmi face trebuinţă precuvântarea ediţiei
din Neamţ pentru descrierea soborului din Iaşi, ce se află acolo tipărită.
Negreşit cum voi găta tipărirea opului meu, ceea ce va fi în săptămâna Jj
sfintelor Patimi, numaidecât voi trimite Frăţiei Tale un exemplar şi Te rog să-l I
recomanzi şi altora, carii se interesează de religia ortodoxă nu numai din punct de
vedere bisericesc, ci şi naţional. Doară ar fi bine, când Frăţia Ta mi-ai scrie, câte
exemplare ai putea petrece acolo, ca să ţi le trimit numaidecât. Preţul unui
exemplar de două tomuri este 7 şi Vi svanţi sau 3 fl. val. austr., de unde se vede că
eu nu speculez cu productul meu literar ca să-mi fac bani. Poftind fratelui Neofit
însănătoşire, iar frăţiei Tale sănătate, statornică şi paşnică petrecere a Sfintelor 5
Paşti, rămân cu deosebită cinstire
Al Frăţiei ţale fflS ll
Sibiu, 19 martie (1)860
I. Lupaş, op. cit., p. 341-342(Concept)
126
M itropolitul M oldovei Sofronie către Andrei Şaguna
Cu frăţească în Hs. dragoste îmbrăţişăm pe Preasfinţia Voastră
Primind epistola Prea Sf. Voastre din 10 a trecutei luni octombrie, ce aţi §
binevoit a-mi adresa, am primit cu sufletească mâhniciune următoarele: d. Eliad din
Paris împotriva sfintelor învăţături cele întocmite în soboarele icumenice :
şi nemişcate cât de puţin.
02 M ărturisirea ortodoxă a Unei, Sfintei Sobomicestei f i Apostoleştei Biserici, întocm ită de M itropolitul Petru Movili
R etipărită sub privegherea f i cu binecuvântarea E xcelenţei Sale D om nului A ndreiu Barone de Şqguna Episcopal
Biserică Greco-răsăritene Ortodoxe în M arele Principat a l A rdealului, O m iander a l O rdindui Leopoldmu Cesanhf
Reg. austriacă f i Sfetnic d in lăun tru de S ta t a l M aiestă ţii Sale Cesaro-Regesci Apostolice, Sibiu (în lip
diecesană), 1855.
244
Chemarea Preasfinţiei Voastre este de la Dumnezeu! lucrările cu care

întâmpinaţi a înlătura primejdia, vă împliniţi sfânta datorie către poporul şi biserica
lui Hristos.
Noi îndată ce ne va fi starea sănătăţii mai împăcătoare , vom observa cu
pătrundere lucrarea ce aţi înaintat Prea Sfinţia Voastră până acum şi pe care aţi
binevoit a ne trimite103; şi luând deplină cunoştinţă de toate acestea care se ating şi
de biserica şi de poporul Moldovei, nu vom întârzia a vă încunoştiinţa despre rezultat.
Al Prea Sfinţiei Voastre în Hs. smerit frate
H |j Sofronie Mitropolit(ul) Moldovei m. p.

1858 noiembrie 6
C. Erbiceanu, C o resp o n d en ţe p r iv ito a r e la r e la ţiile lu i Ş a g u n a cu a r h ie re ii d in Ţ a r a R o m â n ea sca

şi M o ld o va , „Biserica O rto d oxă R o m â n ă ”, X X X III, 1 9 0 9 , p. 7 3 8 - 7 3 9 .
127
Andrei Şaguna către M itropolitul Calinic Miclescu
în a lt Preasfinţiei Sale
Părintelui mitropolit Miclescu
la laţi
Sibiu în 20 august 1868

înalt Preasftnţite metropolite ţi iubite în Christosfrate!
Ajutându-mi Dumnezeu, după o lucrare de mai mulţi ani, a da la lumină
:ndiu de dreptul canonic” al bisericei noastre, îmi iau voia a trimite în
şi Preasfinţiei Voastre un exemplar din acest op al m eu104, a căruia lipsă
noastră ortodoxă română cred că era destul de simţit în toate părţile.
■&-
j§§£ Respingerea unor atacuri în treaba unei traduceri noi a Bibliei, Sibiu, 1858.
£’104 Compendiu de dreptid canonic a l u?iei sfinte soborniceşti ş i apostoliceşti Biserici, compus de Andrei baron de
Şaguna, Arhiepiscop şi Mitropolit...., Sibiu, 1868.
245
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 ?f
Aceasta mă văzu în plăcuta poziţiune a o face atât din frăţeasca dragoste

cătră înalt Preasfinţia Voastră, cât şi având ferma speranţă, că prin stăruinţa Frăţiei
Voastre, cartea aceasta să va putea lăţi şi între fraţii şi creştinii noştri de acolo într-
un chip corespunzător.
Pre lângă care cu dragoste frăţească mă însemnez
Ai Frăţei Voastre
prea plecat serv
[verso]: Mitrop(olitului) Miclescu, nr. preş. 240, (1)868
A B M S , Ş aguna, 2 9 1 2 (c o n c e p t)
128
Calinic M itropolitul M oldovei către Andrei Şaguna
Mitropolitul Moldovei ţi Sucevei ţi

Exarh al Plaiurilor
Bucureşti, 7 februar 1869 li•> î
în a lt Preasfrnţite ţi al Nostt'u în Hristos iubitfrate!

Cu cea mai vie şi mai satisfăcătoare mulţămire sufletească, astăzi, în 7
februar, am primit scrisoarea înalt Preasfinţiilor Voastre, nr. 240, dimpreună cu
opul intitulat “Compendiu dreptului canonic al Bisericei Noastre Ortodoxe”.
Regretăm însă mult că nu am avut fericirea a Vă adresa Noi mai întâi i
mulţumirile Noastre pentru eminentul op cu care aţi dotat Biserica Română
Ortodoxă, ceea ce deja şi eram decis a face odată cu reînturnarea Noastră la Iaşi.
Fiind dară, că înalt Preasfinţia Voastră, mişcaţi de dragostea şi simţământul
frăţesc, Ne-aţi motivat mai de timpuriu, Nu ne rămâne decât a Vă exprima
mulţumirile Noastre pentru aceasta şi a Vă asigura totodată despre înalta stimă şi
respectul ce de m ult încă purtăm demnei şi de toată veneraţiunea persoanei înalt
Preasfinţiilor Voastre.
în 8 curent, vrând Dumnezeu, plecam pentru reşedinţa noastră Iaşi, de "■
unde Vom avea din nou satisfacţiunea sufletească a Vă scrie încă şi a Vă cere mai
multe opuri din dreptul canonic spre a le distribui clericilor din partea Noastră.
246
$
, Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
Sili
Profitând de această pentru Noi fericită ocaziune, ne însemnăm

Al înalt Preasfinţiilor Voastre
smerit în Hristos frate şi
plecat serv
Calinic Mitropolit Moldaviei
ABM S, Şaguna, 2 9 1 3 (o rigin al)
129
M itropolitul M oldovei Calinic către mitropolitul Andrei Şaguna
Mitropolitul Moldovei ţi Sucevei ţi

Exarh al Plaiurilor
Iaşi în 15 mai 186*
înalt Preasfinţite stăpâne ţi al nostru
în Hristos iubitfrate
împrejurări de tot felul Ne-au împedecat că n-am putut a vă scrie îndat
|f§ după ajungerea Noastră în Iaşi, precum zisesem prin epistola Noastră precedentă.
Astăzi simţim desăvârşită mulţămire întru a cerceta despre starea sănătăţ
înalt Preasfinţiei Voastre, care este scumpă interesului bisericei noastre.
Totodată cu această ocaziune vă rugăm să binevoiţi a face să ni se trimită u:
număr de mia sută opuri de compendiu dreptul canonic, spre a se distribua clericilo
eparhiei Noastre. Preţul îndată după distribuare îl vom înainta înalt Preasfinţiei Voastre.
Profitând şi de această ocaziune aflăm de cea mai vie mulţămire sufletesc
| a Ne însemna
Al înalt Preasfinţiei Voastre
smerit în Hristos frate
şi plecat serv
Calinic Mitropolit Moldaviei
ABMS, Ş aguna, 2 9 1 4 (original)
24
130
Andrei Şaguna către Calinic Miclescu
Mitrop. Moldovei
M ultiubite ţi stimate Frate în Christos
Epistola mult preţuită a Frăţiei Tale din 7 februarie 1869, prin care ai bine
a mă încunoştiinţa despre primirea unui exemplar din opul meu ccCompendiu de |
dreptul canonic al unei Sfintei soborniceşti şi apostoleşti Biserici”, care Ţi-am f
trimis îndemnat de dragostea şi stima frăţească, ceea ce o am cătră Frăţia Ta, \
pus pe mine într-o dispusăciune foarte plăcută sufletească, căci din aceea epistolă:
am avut norocire de a cunoaşte pe un arhiereu, carele pricepe chemarea cea grea şi'
fatală, care în timpii noştri îngreoiază ducerea sarcinii unui arhiereu, dar
norocos a primi şi a doua epistolă a Frăţiei Tale din 15 mai a.c., m-am convins]
deplin spre cea mai mare a mea mângâiere, cum că Frăţia Ta este acel arhiereu rat
în zilele noastre, care ştie delătura greutăţile şi fatalităţile cele ce se cauzează unui ;
arhiereu din partea spiritului timpului prezent în chemarea sa şi că spre acest s
ţi-ai luat de mânecare lăţirea luminei din Evanghelia lui Christos.
Eu, carele nu cunosc şi nu gonesc nici un interes personal, ci cel comuiill •
Sfintei noastre biserici, îţi mărturisesc sincer că deoarece asemene caractere, pi$
este cel al Frăţiei Tale, arareori îmi vin înainte din partea fraţilor noştri, mă â|
preamângâiat văzând că Dumnezeu priveghează asupra viitorului bisericei lui Chrisl
şi îi dă şi câte un arhiereu zelos şi religios.
Astfel având norocire a Te cunoaşte pe Frăţia Ta din susamintîti
epistolii şi din alte multe fapte, împlinesc dorinţa mea de chemarea arhiereâ:
de dragostea creştinească, când îţi poftesc deplină sănătate până la cele maija J
bătrâneţe spre a ocârmui naia bisericei lui Christos în Mitropolia cea veche şi venei
Moldaviei şi a Sucevii cu succes dorit, ca simţul religios ai clerului şi
credincios de acolo să nu se molipsească de gălbeaza spiritului antireligk
pseudomoral!
Totodată îţi aducem la cunoştinţă cum că am dispus la direcţiunea tipog
noastre arhidiecezane ca să Ţi se expedeze 100 exemplare din opul meu susai
248
cu preţul de 3 fl. valută austriacă şi un exemplar din Istoria universală105, compusă

de mine, a Bisericei noastre ortodoxe, ca un semn nou de frăţeasca şi sincera dragoste
şi stimă cătră Frăţia Ta, cu care şi acum am onoare a rămâne pentru totdeauna.
Al Frăţiei Tale
Sibiu 23 mai 1869 adevărat frate în Christos
ABM, Şaguna, 2 9 1 5 (co n cep t)
131
Calinic către Andrei Şaguna
România Iaşi în 1 noiembr(ie) 1869

Sfânta Mitropolie a Moldaviei şi Sucevei
în alt Prea Sfinţite domnule Metropolit

M ultiubite fi stimate frate în Hristos
m w m Smerit ne închinăm
r . Din opul înalt Preasfinţiei Voastre intitulat “Compendiu de dreptul canonic”
>au împărţit până acum un număr de optzeci, dar bani s-au putut aduna până
acum numai pentru nouăsprezece exemplare şi anume suma de patru sute douăzeci şi
ei, douăzeci parale vechi, cursul pieţii sau cincizeci şi şapte fiorini în monedele în
işemnate,pe care bani avem de toată onoarea a v-i înainta şi restul vi-1 vom
iţe îndată ce-1 vom aduna. De primirea lor veţi binevoi a ne răspunde.
Profitând de această ocazie avem de toata onoarea a ne însemna
Al Frăţiei Tale
Adevărat frate în Hristos
C. Mitropolitul Moldaviei
m tem u Bisericii ortodoxe răsăritene universale de la întem eierea ei pa n a în zilele noastre, compusa şi acum întâia
WtOr dată la lumina de A ndrei baron de Ş agu m , dreptcredinciosui Episcop al bisericii ortodoxe răs(ăritene)
dinArdeal, Sibiu, 1860.
249
[pe verso]: Monezile ce se trimit
Lei par
296 - în opt galbeni
62 20 un napoleon
14 - un irmilic
18 30 doi de 9 lei 15
6 10 doi de 3 lei 5
9 25 un sorcovăţ austriac
23 26 unsprezece sorcoveţi ruseşti
1 3 unul de un leu 3 sau Vi sorcovăţ
1
1 24 unul de 15 copeici
1 2 cu şase creiţari români
427 20 Adecă patru sute douăzeci şi şapte lei, douăzeci parafcfP
Semnat
indescifrabil
132
Andrei Şaguna către Calinic
Mitropolitului din laţi
Nr.pr. 587 (1)869, dto 24 noiembre m
Epitola Frăţiei Tale din 1 - ale curg(ătoarei), nr. 2156, o am primit îfjJJ
cu suma de 427 lei şi 20 parale, care are să facă 57 fiorini, pentru 19 exemplar
opul meu “Compediu de dreptul canonic”.
Intre banii ce s-au trimis mie au fost bani româneşti, austriaci, de j
feliuri, turceşti, franţuzeşti şi ruseşti, ba au foat şi trei galbini austrieci
250
Andrei Şaguna, Corespofidenţa 1/1
Eu mdangeria aceasta de bani o am trimis la zaraful de aici spre schimbare

şi mi-au dat numai cu un groş valoare de cinzeci şi şapte fiorini.
Acum înalt Preasfinţite Frate să mă ierţi dacă te rog ca spre viitor să
dispuni ca să nu se facă cu mine asfel de batjocoră, ce pucede sau din imoralitate
jtf sau din prostia personalului de oficiu, trimiţându-mi-se tot felini de bani, încă şi
găuriţi puşi în valoare întreagă.
De aceea te rog ca pentru 81 de exemplare din opul meu să-mi trimiţi 243
1 fl. val austr. sau în galbeni 40 Vi sau să-mi retrimiţi 81 exemplare din opul meu,
I; pentru că pre cât am lipsă de bani spre acoperirea chelaiielilor ce le-am avut cu
|p opul meu, pe atâta am şi mare lipsă de exemplarele din opul meu.
Eu ştiu că nu pot face capital cu opul meu, căci intenţiunea mea au fost a
iţi literatura bisericească şi a lăţi învăţăturile canonice ale bunei maicei
re biserici, dar nu a mă îmbogăţii. Prin urmare nu merit ca să am eu pagubă
. şi să am batjocora aceea ce mi s-au făcut cu banii trimişi.
Profitând de acestă ocaziune şi aşteptând răspuns spre odihna noastră
£ avem a ne însemna cu toată onoarea
Al Frăţiei Tale
■ adevărat frate în Christos
I: ABMS, Şaguna, 2 9 2 2 (co n cep t)
133
|1S Calinic M itropolitul M oldovei şi Sucevei către Andrei Şaguna
Romania
^ . Sfânta Mitropolie a Moldovei şi Sucevei Anul 1870 luna martie în 23 zile
Nr. 590
: Cu smeritafrăţeasca în Hristos dragoste îmbrăţişăm pe în a lt Prea Sfinţia Voastră!
Mai adunându-se suma de 900 lei pentru 40 exemplare din opul Frăţiei Voastre,
întitulat ccDreptul canonic”, odată cu aceasta avem de toată onoarea a Vă înainta
#cum 25 # care s-au calculat a 36 lei galbenul şi care fac 120 fiorini, câte 7 V2 lei
251
fiorinul, iară restul pentru 41 exemplare vi-1 vom înainta cât de curând, îndată ce
vom aduna banii de la personele delegate a le distribua la cei ce vor voi a le lua. De
primirea lor veţi binevoi a Ne răspunde.
Şi cu acestă ocaziune Vă rugăm înalt Prea Sfinţite a primi ale Noastre smerite -J
frăţeşti îmbrăţişări.
C. Mitropolit Moldaviei
Direct Metropoliei
nedescifrabil
A B M S , Ş agu n a, 2 3 9 4 (o rig in a l)
134
Andrei Şaguna către Calinic M itropolitul M oldovei şi Sucevei
1/3 april 1870

Mitropolia Moldovei
Nr. Pr. 182-1870, dto 2 april i-am rescris ,
în a lt Prea Sfinţite domnule frate în Christos!

A .
Suma de 2 5 # dimpreună cu hârtia frăţiei Tale din 23 martie a.c., nr. 59
o am primit ca preţ al lor 40 exemplare din cartea mea “Compediul de drep
canonic55 şi mulţumind mă rog ca să binevoiţi a-mi trimite şi restul pentru A
exemplare tot din acea carte.
Pre lângă care îţi poftesc frăţeşte ca preacuratele zile ale Păresimilor să Ic
petreci în sănătate şi a ajunge Sfintele sărbători ale învierii Domnului, rămâna§
cu frăţeasca dragoste.
Al Frăţiei Tale
Sibiu 2 aprilie 1870

credincios frate în Christos '
A B M , Ş agu n a, 2 3 9 5 (co n cep t)
252
135
Calinic M itropolitul M oldovei şi Sucevei către Andrei Şaguna
M'y România
k|/'
m Sfânta Metropoiie a Moldovei şi Sucevei Anul 1870 luna decem(brie) în 14 zile
I nr. 2234
Cu smerita frăţească în Hristos dragoste îmbrăţişăm pe îna lt Prea Sfinţia Voastră!
Adunându-se acum şi restul de 742 Vi lei [adăugat supra 135 fl. v. a.]
1 | pentru 33 exemplare din opul frăţiei voastre intitulat “Dreptul canonic55. Odată cu
. aceasta avem de toată onoarea a Vă înainta citata sumă, mai rămâind încă suma de
§ 180 lei 20 parale pentru 8 exemplare, adecă 24 fiorini, carii vi vom trimite cât de
H curând.
De primirea acestora vă rugăm să binevoiţi a Ne răspunde şi cu această
j . ocaziune Vă rugăm înalt Prea Sfinţite a primi ale noastre smerite frăţeşti îmbrăţişări
C Metropolit Moldaviei
Direct. Metropoliei
i ABMS, Şaguna, 2 3 9 9 (o rig in al)
136
Andrei Şaguna către Calinic M itropolitul M oldovei şi Sucevei
în ajunul sărbătoarei Naşterii Domnului, pe carea îngerii din cer o au

vestit, Magii de la răsărit o au presimţit prin steaua cea luminoasă şi extraordinară,
ce$(eivi$ă pre cer, iar păstorii păscând turmele lor o au înţeles de la îngeri, am fost
a primi înştiinţarea Frăţiei Voastre din 14 decem(brie) 1870 despre trimiterea
ci de 242 Vi lei pentru 33 exemplare din opul meu “Compediul de dreptul
onic55, despre cât mai curânda trimitere de 180 lei 20 parale pentru 8 exemplare
ta restul banilor.
253
Când aşadară Vă încunoştiinţez pe Frăţia Ta despre primirea acestei sume

şi Vă mulţumesc pentru îngrijirea aceasta, atunci totodată mă folosesc de ocaziunca a
Vă felicita sărbătorile Crăciunului, ale Anului Nou şi ale Epifaniei Domnului şi a
Vă pofti din inimă frăţească ca atotputernicul Dumnezeu să vă ţină la mulţi ani în
sănătate statornică, să vă prelungescă firul vieţei până la cele mai adânci bătrâneţe
şi să Vă scutească cu puternicul său braţ de orişice întâmplare rea şi grabnică şi
neaşteptată în decursul vieţei acesteia trecătoare.
îmi aduc aminte a fi cetit în jurnale nemţeşti că patriarhul constantinopolitan
intenţionează a conchiema un sinod ecumenic spre complanarea diferenţei ce s-au iscat
între patriarhat şi poporul credincios din Bulgaria în privinţa punerii ierarhilor. Eu
nu văz nici o cauză binecuvântată şi canonică în această năzuială a patriarhatului, pentru-
că avem canoane regulatoare în astă privinţă, care patriarhul nu le respectează şu
poporul bulgar este nemulţumit cu volnicia patriarhatului; lucrul este preafiresc şi;
lesne de îndreptat, dacă patriarhatul va respecta şi va păzi canoanele şi tălmăcirile
lor din Pidalion, altcum se face de ruşine în faţa Bisericei ortodoxe.
M-aş interesa a şti cele ce se ştiu pe la Frăţia Ta despre acesta.
Sibiu, 27 dec(embrie) 1870
ABMS, Şaguna, 2400 (concept)
137’
Calinic al Râmnicului către Andrei Şaguna
Cu cea în Hs. Frăţeasca dragoste
Preluând Noi a i dragoste scrisoarea Prea Sfinţiei Voastre de la 8 a. y g H

prin d(omnul) colonel Ion Solomon şi luând în băgare de seamă prin cetire â ®
cuprinderea sa cât şi celelalte alăturări.
Nelipsind spre răspuns a vă înştiinţa cât pentru gazetă106, că după ceea ce;
am văzut cuprinzându-1 în foile ce ne-aţi trimis, Ne abonăm deocamdată;!®
numerele ce vor ieşi până la sfârşitul anului, adică pe patru luni ce urmează; iar d
la anul fiind sănătate şi putând ca să găsim şi alţi doritori a să prenumăra.Jm^
scopului Prea Sfinţiei Voastre, vom înştiinţa osibit cum are să se urmez
106 “Telegraful Român”.
254
Andrei Şaguna, Corespondenţa I /î
cartea intitulată “Elementele dreptului canonic” nu o putem primi pentru cuvântul

cuprins ia tăierea 8 despre prezviteri § 66, unde să zice că “a doua nuntă le este
iertată pierzând atunci numai activitatea de preot, iar taina şi cinstea preoţească îi
rămâne.” Fiindcă un astfel de obicei nici a fost în ţara noastră, nici putem îngădui
să se introducă.
Osebit vă mai aducem iarăşi la cunoştinţă pentru cele cuprinse în § 90: că
şi de să arată că sânt oprite călugăriţele a intra în altar, nici a aprinde lumânările
I sau a da preotului slujitor cădelniţa. Dar prin canonul al 15',ca al Sfântului Nichifor
Mărturisitorul, patriarhul Ţării rusului, li se dă voie a intra în altar şi a face slujbă
llafe paraclisier, cum să va vedea acel canon cuprins la List. 476 din bisericescul
Pidalion; fiind însă că exemplarul trimis l-am poprit107, iată vă trimit preţul său de
i patru prin d(omnul) Procopie, cum şi asemenea şi alţi sfanţi doisprezece,
. gazetei pentru patru luni urmează până la sfârşitul anului curgător şi care
gazetă ce va poamei D Prea Sfinţia Voastră ca să mi să trimită la episcopia noastră
ţ de aici din oraşul Râmnicu Vâlcea.
Sântem
Ai Prea Sfinţiei Voastre
BB în Hs. Frate
g |||§ T Calinic Râmnic
854 septembrie 16
Râmnicu Vâlcea
pWS, Şaguna, 9 4 1 (original)
138
Andrei Şaguna către Episcopul Râmnicului Calinic

— .J
|| . Prea Sfinţiei Sale, părintelui episcop al Râmnicului Calinic
fe Sibiu în l lca noiembrie (1)854
p ; .
- Pe când aşteptam o veste îmbucurătoare de ia frăţia Ta pentru cartea mea
Êlementele dreptului canonic”, pe atunci am primit multpreţuita scrisoare a
jăle din 16— sep(tembrie) a. c., din care cu durere am înţeles că frăţia Ta
Despre această dezbatere vezi Iorgu D. Ivan, Aspecte canonice în disputa a doi m ari ierarhi ortodocşi m m m ,
* / f i “Glasul Bisericii”, XXXIV, nr. 3-4,1975, p. 278-290, a i toată bibliografia şi detaliile.
255
nu numai nu ai aflat plăcere în cartea mea, ci încă aceea o opreşti în eparhia - ţi,
aducând de pricină §§- fii 66 şi 90 din zisa carte.
Prea Sfinţite! Din titula şi din precuvântarea cărţii melc se vede că eu nu
am compus cartea mea despre şi după obiceiurile care ici colea pe la bisericile noastre
localnice se află, ci despre şi după canoanele aşezate de la Sfinţii Părinţi, care biserica
întreagă de a toată lumea le primeşte şi le cinsteşte.
Pe temeiul acestor îţi mărturisesc, că frăţia Ta vatămi aşezământurile canonice
ale Sfinţilor Părinţi, când opreşti cartea mea pentru aceea că am zis în § 66 aşa ceva
ce nu s-au obişnuit în Ţara Românească. Când ar fi drept ce zici frăţia Ta, atunci ar
trebui să se oprească şi Pidalionul în Ţara Românească, pentru că cuprinde
canonul al 3-lea ai soborului ecumenic VI, care dă voie preoţilor văduvi de a păşi la
a doua nuntă. Şi fiindcă Pidalionul pentru aceasta nu se opreşte la frăţia Ta, aşa
dară te rog ca să nu opreşti nici cartea mea, care este bazată pe Pidalion.
Ce se atinge de osândirea a doua, a § - lui 90 din cartea mea, aci Prea >
Ta ai drept în parte, totdeodată mi se pare că am şi eu în parte şi că nu meritez î
o osândă aspră, dacă frăţia Ta cu dragoste mă vei asculta, căci treaba de care Te-ai
scandalizat nu e potrivită cu măsura care o ai luat asupra cărţii mele.
Deci adevăr este că în Pidalion, canonul 15 al Sf(ântului) Nichifor zice că .
se cuvine călugăriţelor a intra în Sfântul Altar, a aprinde lumânări şi candele şi
mătura. însă adevăr este şi aceea că în celelalte cărţi canoniceşti sau nu se află nimic <
despre slujba care s-ar cuveni călugăriţelor în biserică, precum este Pravila cea mare sauŢ
dacă se află ceva, apoi acolo, precum este „Cormciaia”, cartea slăveam a canoanelor, se Ţ
zice că nu e iertat călugăriţelor a intra în altar, nici a aprinde lumini, nici a da preotului ; ; a
slujitoriu cădelniţa. Vezi în Cormciaia, canonul 11 al Sf. Nichifor, foaia 57, cap. 58.
După ce aşadară am văzut ce zice Pidalionul şi Cormciaia, nu ştiam ce să fac 8
şi de ce să mă ţiu. Atunci am luat la judecare învăţăturile Sfântului Pavel despre;^
purtarea muierilor în biserică, precum şi canonul 69 al Sfinţilor Părinţi din Trula şi T
am aflat de bine a rămâne lângă Cormciaia, cu atâta mai bine căci în tâlcul canoni
15 al Sf. Nichifor din Pidalion cetim următoarele: Poate canonul acesta iartă ai iintra :
călugăriţelor în Sfântul Altar, însă nu de obşte la toate bisericile unde se află bărbaţi^
aceasta nu se cuvine, ci în altarele de monastirile lor. Din tâlcul acesta lămil
vede că însăşi patriarhia din Constantinopol, a cărei sânt toate tălmăciri'
Pidalion108, arată cu vorba aceasta poate o îndoială pentru întrebuinţarea căffl
acestui după înţelesul cel strâns al cuvintelor din care este alcătuit şi de aceea l-ş|
108 Se referă Ia ediţia oficială a Patriarhiei ecumenice de Ia Coastantinopol, tipărită Ia Leipzig, 1800. Q e$j$|
în limba română a apărut la Mănăstirea Neamţ în 1844.
'i n
256
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/.
ţărmuit îngăduind a intra călugăriţelor numai în altariul bisericei monastirei lor, iai
nu îndeobşte în altariul fiecărei biserici, adăugând că aceasta nu se cuvine. Eu şi
mai mult aş şti să deduc din tâlcul acesta, dară le trec cu vedere, ci numai atâta mai
zic: însuşi Sf. Nichifor în înţelesul acesta al tâlcului din Pidalion au alcătuit canonul
său şi nu se poate nici presupune altmintrelea despre el, carele prea bine au ştiut că
tagma călugăriţelor nu cuprinde în sine nici o hirotesie, cu mult mai puţin vreo
hirotonie în urma cărei s-ar cuveni călugăriţelor vreo slujbă parasclisiarhală. In
înţelesul acesta obştesc am zis şi eu în § 90 că călugăriţelor nu este iertat a intra în
| altar, a aprinde lumini acolo sau a da cădelniţă preotului slujitor.
Toată greşeala mea este în împrejurarea aceea că nu am lămurit treaba prin
|p însemnare potrivită tâlcului din Pidalion, care o voi şi face la a doua ediţie.
I Din acestea Te poţi convinge frăţia Ta că cartea mea pe nedrept şi în
|iuţeala firei omeneşti o ai osândit. Când ai şti râvna mea cea neobosită pentru
ortodoxia noastră altmintrelea ai judeca despre mine.
în sfârşit cu frăţească dragoste sânt al Prea Sfinţiei Tale
credincios frate în Pis. 109
§ABMS, Şaguna, 1 0 0 1 (co n cep t).
ifc
jpiornă la prefaţă la ed. II Elemente
K , ... din ediţia întâia s-au petrecut, am aflat de lipsă a face şi a doua ediţie
îndestularea acelora, carii vor dori această carte să o aibă. Exemplarele din
ediţia întâia au trecut în multe părţi ale ierarhiei noastre şi am căpătat descoperiri
mgăioase, că s-au mulţămit cu cuprinsul întregului şi numai Prea Sfinţia Sa,
părintele episcop al Râmnicului din România, d. Calinic au făcut două observaţii
asupra paragrafelor 66 şi 90, scriindu-mi precum urmează: Primind Noi cu dragoste
^scrisoarea Prea Sfinţiei voastre şi luând-o în băgare de seamă prin cetire a toată
pâderea sa, nu lipsi spre răspuns a vă înştiinţa că cartea intitulată “Elementele
Aptului Canonic” nu o pot primi pentru cuvântul cuprins la Tăierea 8 despre
Ipcri § 66, unde se zice că cca doua nuntă le este iertată, pierzând atunci numai
jp tatea de preot, iar Taina şi cinstea preoţească îi rămâne”, fiindcă un astfel de
şi n-au fost aci în ţara noastră, nici putem să îngăduim să se introducă.
«|j~Acest text, conceptual scrisorii adresate lui Calinic, a fost publicat integral in ediţia a Il-a din Elementele
| canonic, Sibiu, 1855, p. XI-XV.
257
lI S
Osebit vă mai aducem iarăşi la cunoştinţă pentru cele cuprinse în § 90, că

şi de se arată că sânt oprite călugăriţele a intra în altar, nici a aprinde luminările sau
a da preotului slujitor cădelniţa; dar prin canonul al 15 al Sf. Nichifor
Mărturisitorul şi Patriarhul...
De aceea închei şi această înainte cuvântare la ediţia a doua cu aceea că îmi
pare rău că am fost silit a o face până ce nu am prelucrat tot opui meu din nou şi
până nu l-am îmbogăţit a i nişte adaosuri folositoare. Insă mulţimea lucrurilor ierarhice
şi şcolare precum şi a cărţilor felurite, care supt privegherea şi ţenzura mea se tipăresc
neprerupt în tipografia noastră, apoi şi compunerea Cuvântărilor bisericeşti la
sărbătorile domneşti de peste an nu mi-au iertat a împlini acum această năzuială a
mea, ci trag nădejde că şi în privinţa aceasta mă va ajuta Dumnezeu, căci aproape
este el tuturor celor ce îl chemă pre el.
Sibiu la ziua Sfanţului Gheorghe 1855110
A B M S Ş agu n a 1 0 0 2 (co n cep t)
139
Andrei Şaguna către Episcopul Calinic
Prea Sfinţite fi în Hs. iubite frate!
Nu numai din acea privinţă că Eparhiile noastre sânt megiane, dar cu <
din acea privinţă că cu un gând mărturisim pre Tatăl şi pre Fiul şi pre Sfântţi
Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, am avut dor a vă cerceta pre frăţia tat!
această epistolie frăţească, fiind aci la noi fiul nostru duhovnicesc şi boier preaqiM j
domn Haralampie, cu a cărui ortodoxie prea mult m-am îndulcit. Cu acest priit
afierosesc un exemplar din cartea cântărilor bisericeşti111, care în zilele aceste au ieşit
--------------------------------
110 Cu excepţia n câtorva cuvinte care lipsesc în textul ciornei şi a scrisorii adresate lui Calinic este t
tipărit în ediţia a Il-a din Elm tentele dreptului canonic.
111 Se referă la Clnriacodrom ion adecă C u vân tări bisericeşti pentru fiecare dum itiecă a anului, îmocmtit dt ffrg
sfin ţitu l Arhiepiscop a l A strahanului N ichifor Teotoche, tip ă rit acum în tâ ia d a tă cu un adaos de cuvântăiptf^^
sărbătorile D om n eşti.. . Sibiu, 1855,471 p.
258
A ndrei Ş ag u n a, Corespondenţa 1/1
m din tipar în tipografia noastră, precum şi un Catihis bogat112 şi un calendar113 şi

mult m-aş bucura dacă aceste cărţi ar dobândi plăcerea voastră.
Mai pre urmă cu frăţească dragoste am rămas
Al Frăţiei Tale
frate în Hs.
■ f
v. Sibiu, 18 sept(embrie) (1)855
J: ABM S, Şaguna, 1 0 6 7 (co n cep t)
Verso: La Epicop(ul) din Râmnic Calinic

ţ N° prez. 394-855
140
De la Episcopia Vâlcea către Andrei Şaguna
Anul 1855 octombrie 15

Oraş Râmnic Vâlcea
Excelenţa
Sublimele Excelenţei Voastre expresii cu care am avut norocire a mă încânta

Ipţinele momente ce am conversat, au avut puterea a lăsa frumoase suvenire de
a nii uita nobleţea Excelenţei Voastre; îndată dar ce cu destulă anevoinţă am putut
ă ajung acas din pricina răului drum ce am întâmpinat de la graniţă spre Râmnic,
n dat mulţumire Cerului că am scăpat de primejdia ce mi să amerinţa în această
călătorie (noaptea fiind). M-am dus deloc la Preaosfinţia Sa bătrânul nostru părinte
êpiscop Calinic, i-am arătat din partea Excelenţii Voastre felicitări şi aceea ce am
> mai socotit de cuviinţă şi le-au primit cu destulă mulţumire, au arătat bunăvoinţă şi
pitârea unui potcap şi o camilafcă călugărească, cuprinse în alăturata epistolă şi
Ire care m-am norocit a mă însărcina Excelenţa Voastră, pe care şi eu mă grăbesc
; cu tot respectul a vi le înainta plin de mulţumire că am putut să îndeplinesc
ferea Excelenţii Voastre.
Ms bogat creştinesc, p e n tru tin erim ea şcolară de legea g rcco-răsăritean ă, cu chieituiala Tipografiei
işti, Sibiu, 1854.
vpe emul 1855, Sibiu, Tipografia diecezană, 70 p.
259
Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1 Andrei Şaguna, Corespondenţa
Cu toate acestea, cu ducerea la Bucureşti a unui părinte de la episcopia Ha....... 2 ' " " C“ tc V l*-llt In cunoştinţă ci pentru vitele ce m, s-au scris de colonele
noastră, ce peste puţin socotesc că va călători, am bună îngrijire a-i da însărcinarea
S T e ca “sa se-ngaduie
dezlegare S1 m T E K d m ,d lor
trecerea V° aS,rC- “ "d " P ° " mtlitar, iu veni
făcerei unui potcap de postav pentru Excelenţa Voastră. . . $
în privinţa muntelui am scris unde se cuvine după hârtia ce mi-aţi dat şi Al Excelenţei Voastre
îndată ce voi primi ştiinţă de rezultat cu grăbire îl voi face cunoscut. In sfârşit on
cu cel mai profund respect
ce mai socotiţi că pot a scrifica pentru Excelenţa Voastră, pentru mine este o norocit* fi M r Pojorean
dacă veţi avea bunătate a-mi scrie şi pe loc voi şi îndeplini. .:
Cu acest prilej rog pe Excelenţa Voastră a primi profundele si respectoasel| ^ ţ l S , Şaguna, 1077 (original şi în copie cu lit. latine)
mele închinăciuni cu care mă simţi ferice a mă numi
Al Excelenţei Voastre „ •!
plecată sluga 142
S. Uziano |
J
A B M S , Ş a g u n a , 1 0 7 6 (origin al) Jpj Calinic al Râmnicului către Andrei Şaguna
Cu cea în frăţeasca dragoste!

141 Din scrisoarea frăţiei Voastre de la 18 ale trecutului septem(brie), cum şi din
Îsi tir" T * (0mnU)1 Marck L° g0fât “ credH d >D“ Haralambie,

ş, d(omnu)l carmuitoriu acestui judeţ Vâlcea, luând cunoştinţă că vă aflaţi pe
Mr. Pojorean către Andrei Şaguna
| i n sănătos şi o asemenea bună vestire bucurându-ne foarte. Nu lipsim a vă
(1)855 oct(ombrie) 20
J tim ţa ca şi noi din mila lui Dumnezeu ne aflăm în întregime şi vă mulţumim
RâulVadu
S n e af rCa “ nC faCCp' Iar către acestea că dtn cărţile ce aţi avut bunăvoinţă
Preasfinte fi respectiv Excelenţă
n* r P’ T Pnmit nUmai CadhiSUl ?i Calendaru(0, pentru care nu puţin
nanem datori dragostei frăţiei Voastre, iar cartea cuvântărilor bisericeşti nu ni s-
Cu aflarea subiscălitului în Râmnic mi s-au dat de domnul a d t p i g j j
§W \ f n Urmare de va fl rămasă acolea Vă pohtim ca deodată cu trimiterea ei
districtual o cutie cu un potcap şi două comverte, unul dm parte-i şi a l | «
mCă Una PreCUm Patruzeci Catihisuri, despre al cărora preţ
părintelui Episcop local ca să le trimit Excelenţii Voastre.
A
U nC> 1 VOm rasPunde mdată ce le vom primi, osebit vestim iarăşi că de
Prin urmare îmi face onoare a vi le înainta prin ofiţerul Bardo şi totdeod|
J ^ m c o a ^ a u r n c e p u t să ni se aducă şi gazetele ce se tipăresc acolea în Sibiu,
rugându-vă cu respect ca răspunsul ce va merita să binevoiţi a vă a d r e s a »
rugându-vă şi din parte-mi ca la orice caz de vreo trebuinţă atei s ă - m i j * a n fll ? herr« frapC1 V° aStre’ dUpă CUm ° C ap P™ scrisoarea de la 8 august
S i 1854; * vă pohtim să ni se trimită regulat de acum înainte oriSte
totdeauna. „ a ,. ieşi, atat pe lunile ce urmează până la sfârşitul anului corent, fiind plătite
Deşi subiscălitul n-au avut onoarea a vă cunoaşte in prezenţa, d
auzire ştie a vă respecta şi a asculta pe o persoană de o mare stimă ce-ia Exce® H | 'M t e r F in d(° mnUl) PrOCOpk’ înSOţiîi de SCrisoarea noastră de
m şcp tern (b n e) anul mcetat şi despre care scrisoare că aţi primit-o avem răspunsul
Voastre şi cu a mea venire-mi acolea nu voi pierde din datorie-mi a ma P ^ n t a *
f u oastre cu data 1“ noiem(brie), cum asemenea să ni se trimită şi pe anul
Excelenţa Voastră. S , :. j pentru care vom plăti iarăşi preţul cuviincios către oricine veţi da ordin.
260
1
iii
40 Catehisme bogate
primiţi cătte ăccsra O O M « “ * 0 fost < * * • * ^ '* " * “ " “3
acute de frăţia Voastră ;i care ni s-au păru. cuviincioase, cum asemenea veţ, pnn» 2 exemplare din cuvântările bisericeşti şi
Ml 8 Minee
n r i t a p e t ce vă afietostm din patte-ne, de caiitate, ce se ia b n c e » , m s t a . fe■■
mănăstire L u c . * de care obişnuim „oi a purta, î„dem „ind„-„e , va « . , firărnasf c u m ? ?1 ^ până.aStăzi nu ,e' am Primit>nici am putut afla unde vor
acest mic prezent din arătarea ce ne-au S cut d(omnul) cârmuitor, că adeca va p t o
■4 4 ă ™ Z “ ,,ra dc 11 Sfi,’ţia VoastrJ de
forma potc.pctelor ţi soiţi a avea ţi Frăţia Voastră- Vă mai pohnm ca să ne tnm tfopj
un J p de douăsprezece Minec™ cu slujba sfinţ.lor de peste an drn cek
aflat că s-au tipări, acolea prin frăţia Voastră, înstunţandu-ma pentru preţul
le vom plăti. Sân tem
Al Prea Sfinţiei Voastre ţ„ Hfristojs frate j
Calinic Râmnic > || - « V, icsi pe turn, vtitor I Z Z p ^ t o ’sa'p v ! Voâsucţ! h
S ă S 4 4 " “ T ' C" — “ ^ u „ c gc e r c c t ă „ Z - 4 4 l 4

Altă mână: N. B. Trimiteţi împreună cu potcapem şi o camilafcă din cele ce purtafflj
noi c «u deplma sufletească mulţumire şi bucurie, ^

- |K, Intru mulţi ani
Anul 1855 octom(brie) ■ i Sântem a Prea Sfinţiei Voastre
’m
Or(aş) Râmnicu Vâlcii ■xvmM
}Mm întru Pis. iubit frate
ABMS, Şaguna, 1079 , ' >v|1h
Anul 1855 dec(embrie) 29 Calinic‘ Râmnic
Or. Râmnicul Vâlcea
; primit la lOian(uarie) 1856
143 Nr. prez. 10/(1)856
■jt) i
-ţ*?a
Anexe la ABMS, Şaguna, 1098 (copii contemporane Înregistrate cu nr. 1079)
Episcopul Calinic către Andrei Şaguna
m :lîl
iiixm
Cu cea în H(risto)s frăţească dragoste mm' 144
Prin scrisoarea noastră de la 15 noiem(brie) trecut, răspunzătoare la■

sfinţiei Voastre de la 21 octomvr(ie) şi pe care v-am trimis-o pnn mijlocul , J Andrei Şaguna către Episcopul Calinic
serdarul Ştefan Uziano, cârmuitorul acestui judeţ Valcea. mf Sibiu, în 13 ian(uarie) (1)856.
Am încunoştiinţat Prea Sfinţiei Voastre că nu mi s-au adus carple ?rm Sf i nî M Ta dom ule episcop, iubite frate!
în însemnata scrisoare că ne trimiteţi din rodurile tipografiei Sfinţiei Voasure, Prcc^
f ™ bUCUrat ^ PrCa Sfinfiei Voastre <*" 29 dec(embrie)
> J iw cu care m-ap onorat, vazand că vă aflaţi sănătos, pc atât m-am şi întristat
114Au apărut între 1853-1855 M im u l pe luna Şaguna a tnmis Mineiele Român”.
august.
262 263
g§te/
înţelegând dintr-însa cum că nu aţi primit încă cărţile care le-aţi cerut de la noi,
pricina însă este că aflându-se cărţile în cancelaria mea, s-au făcut greşeală în expediţie,
căci în loc de a se înarma d(omnul) ofiţer din Ţara Românească, Barda, s-au dat
unui ofiţer austriac, care încă avea să meargă în ţară, am încă a vă încunoştiinţa pe
frăţia Voastră că tocmai astăzi îmi scrie ofiţerul Barda că, întâlnindu-se cu ofiţeml
austriac, ar fi primit de la dânsul cărţile numite, care le-au şi trimis frăţiei Voastre
prin un neguţător, sânt dară în cea mai bună nădejde că până acum doară le vei fi
şi primit aceste cărţi sau de nu, peste puţin le veţi primi; drept aceea mă rog ca să
aveţi bunătate a mă încunoştiinţa în scris prin vreun neguţător în ţară, prin care
mai sigur voi putea primi scrisoarea cum că primita-ţi aceste cărţi? Ca să mă aflu ş iji||
odihnit despre aceasta. încât pentru cei 36 sfanţili, cari i-aţi trimis ca prenumeraţiime ^
la jurnalul nostru voi umbla în curând ca să pot primi... Preste puţin voi avea cinste a |
vă trimite încă două exemplare din Mineele din lunile sept(embrie) şi octombrie--.
Poftindu-vă cu toată inima ca şi în acest an nou să petreceţi în
sănătate şi să mă aveţi şi de aci înainte în frăţeasca voastră dragoste, rămân
A n exe la A B M S , Ş agu n a, 1 0 7 9 (c o p ie con tem p o ra n ă ) 1 0 9 9 (co n cep t).
145
m
7-Ji M
Episcopul Calinic către Andrei Şaguna |q H |
-Mm
Prea Sfinte fi în Hs iubitfrate
Cărţile despre care tratează scrisoarea Frăţiei Voastre de la 21 octombf

anul expirat şi pentru care vestisăm prin cea din parte-mi cu data din 15 noienî||
că nu mi s-au adus atunci, împreună cu citata scrisoare, primindu-le acum[printr*
j
un neguţător de aici din oraşul Râmnicu Vâlcea.
Nu lipsim printr-aceasta a face cunoscut Frăţiei Voastre spre ştiinţă cti
adăogire că revăzându-se Mineele s-a găsit descompletat acela pe luna lui iuli|
aflându-se adecă numai până la list. 116 duerna 58. Iar cele următoare
sfârşit cu troparele de obşte şi Bogorodirea lipsesc, pentru care vă poftim să puneţi ^
la cale a ni să trimite.16
■
116 M in eiu lpe luna septembrie-octonibrie, 1856.
264
Pe lângă acestea, fiindcă avuscrăm ocazie sigură, trimitem Frăţiei Voastre

şi trei sute de sfanţizi, plata atât pentru acele cărţi primite, cât şi pentru cele patru
Minee ce să cuvine să ne mai trimiteţi, pă lunile următoare, după cele opt care le-am
primit. Fiind ştiut că în lipsa desluşirii cerute Frăţii Voastre prin scrisoarea noastră
de mai sus pentru preţul acelor cărţi, am făcut socoteala pă câte trei sfanţizi fiorinu
şi, prin urmare, s-au ales preînsemnata sumă, după cum să arată însă
■ B [f- •
£ |B y fiorini
fcatihisme bogate a 30 creiţari fac................................................................ 20
exemplare din Cuvântările bisericeşti a 10 fiorini....................................... 20
®J|Minee primite a 5 fiorini................................................................................. 40
ftî;4 Idem care urmează să se trimită..................................................................... 20
*'■
suma 100 fiorini
PIPI: ' 1 Iar dacă după cum ni se pare din preţul Mineelor, care să vede mai urcat
decât al celor ce se tipăresc la sfânta mitropolie de aici şi care legate să cumpără cu
preţ de lei trei sute cincisprezece, apoi pentru banii ce vor prisosi ne veţi mai
H trimite Catihisme, când să vor trimite şi cele patru Minee ce să cuvine să mai
primim. Osăbit va fi iarăşi cunoscut că dintre cele două exemplare cuprinzătoare de
8 Cuvântările bisericeşti, numai unul au fost cerut de noi, iar celălalt afierosit de
a Voastră prin scrisoarea de la 18 septembrie trimisă cu d(umnea)lui Marele
n— yyjit al credinţii, d(omnul) Haralamb, însă pentru că l-aţi trecut şi pe acela în
Jg|> ţffc.
.socoteală de a să plăti, prin urmare nici împotrivirăm a vă trimite preţul lui. De
irea aceştia şi a banilor de care este însoţită veţi binevoi a ne răspunde spre
cu înapoierea aducătorilor lor
..... Sântem
10 ' Al Prea Sfinţiei Voastre în Hristos
iubit frate
Caiinic Râmnic
Anul 1856, feb(ruarie) 8
Ôraşul Râmnicu Vâlcea
i l l
265
146

■'^Bli
Măriei Sale Prea Sfinţitului d(omn) episcop N. Calinic la Râmnicul Vâlcii
ig m
Sibiu, 23 februarie (1)856
La mult preţuita frăţiei Voastre scrisoare din 8lca februarie a. c. viu a respunde
că banii trimişi în sumă de una 100 f. drept preţul cărţilor trimise i-am primit şi ca
a i părere de rău am văzut greşeala ce s-au vârât în socoteala trimisă pentru pomenitelev
cărţi, că adecă şi acel exemplar din cuvântările bisericeşti, care a fost hotărât a se *
trimite în dar s-au petrecut în acea socoteală, însă fiindcă aceasta s-au întâmplat din
greşală, aşa pentru primitul preţ de 10 f al acelui exemplar vi se trimit 20 de
Catihisme bogate, aşişderea se trimit şi coaiele ce lipsesc din Mineiul lunei lui iulie 1
şi încă două tomuri de Minee, adecă septemvrie şi octomvrie, cu acea băgare de x
seamă că după ce vor ieşi de sub teasc şi celelalte două, noiemvrie şi dechemvrie117,
fără întârziere se vor trimite şi acelea. Mai departe vi se trimite spre vedere şi un xi
exemplar din Acatistul bogat de curând ieşit de sub teasc118, a cărui preţ este I f.
Iară ce se atinge de preţul Mineelor despre care faceţi pomenire că ar fi mai j
mare decât a celor tipărite la sf(ânta) mitropolie în Bucureşti, am cinste a vă face
băgători de seamă la următoarele şi adecă: că deşi tipografia noastră n-are nicidaM
scop speculativ, ci filantropic, adecă pe cât va fi cu putinţă să deie productele sale
cu un preţ foarte moderat, aşa încât şi cele mai lipsite biserici şi comunităţi să-şi
poată câştiga cărţile cele de lipsă şi apoi cu banii să ajutore preoţimea cea scăpătşjgjl
a carii număr la noi e foarte mare; totuşi fiind înfiinţată numai de ieri de alaltăieri din
partea unei episcopii a cărei venituri sânt foarte mărginite, aşa dânsa nu are spre
dispunere un capital însemnat cu care ar putea să ducă la îndeplinire ori şi ce j
întreprindere, prin urmare nici că poate vinde productele sale aşa după cum ar voi,-v
ci e silită a se acomoda cu preţul cărţilor după numărul prenumcranţilor, care la
pomenitele Minee abia s-au suit acum la 200, din care pricină nici că s-au
U7 M ineiul p e luna lu i noiembrie-decembrie, Sibiu, 1856.

118 A cath istid Prea S [j]in tei Născătoare de D [u]m nezeu ş i alte A cathiste şi alte Rugăciuni, cu
Excelenţiei Sale D om nului A ndreiu, D reptcredindosul Episcop, gr- R ăsăritean în M arele Prinţipat fd.
ş. a lt., Sibiu (Tipografia Diecezană), 1855.
266
tipări mai multe exemplare decât numai 500, când 1a Mineele tipărite la sfânta
mitropolie în Bucureşti, după cum am înţeles din izvor sigur, au fost la început
numărul prenumeranţiior peste o mie şi aşa între 200 şi o mie c mare deosebire.
Apoi vă asigurez că de avea tipografia noastră numai pe jumătate acei prenumeranţi
putea şi dânsa da Mineele cu acel preţ, deşi împrejurările în care ne aflăm noi pe
aici nu se pot niciodată asemăna cu cele de acolo, care totdeauna au fost şi sânt mai
favoritoare în toată privinţă, dovadă la aceasta voiesc a aduce numai următoarea
împrejurare: directorul tipografiei noastre din întâmplare tocma când au început a
: tipări Mineele acolo, au fost la Bucureşti, de unde au şi adus cu sine mai multe
;oale de hârtie, pe care s-au tipărit Mineele, a cării rismul au fost numai cu 6 sfanţi,
când la noi rismul din hârtia Mineelor am fost siliţi a-1 plăti a i 12 sfanţi, drept aceea,
pmbinând şi cumpănind toate aceste, prea lesne se poate vedea că tipogrfia noastră
lici într-un chip n-au putut şi nu poate da Mineele cu un preţ mai scăzut, pentru
âatunci din lipsa altor mijloace pentru acoperirea speselor ar fi silită a apune.
Cu deosebită cinstire şi frăţească dragoste fiind
al frăţiei Tale
BMS, Şaguna, 1117 (concept)
IB ifo .
147
Prea Sfinţite fi
M ult preţuite frate în Hristos!
Dobîndind prilejul bun dc a-ţi scrie, iată n-am trecut cu vederea a nu-ţi
firea şi dragostea ce o am cătră mult preţuita faţă a frăţiei Tale, înainte de
îţi urăm sărbătorile naşterii şi ale arătării Domnului şi ale anului nou, poftind
nimă, ca să te ţină D-zeu spre mulţi ani sfintei sale biserici, căci drept o
i şi este stăpînul şi întărirea sa atît cu fapta cît şi cu cuvîntul.
267
Mă nevoiesc şi eu din toate puterile a susţine sfânta maica noastră biserica

în întregimea şi sfinţenia sa, dar cu durere silit sânt a mărturisi că vrăjmaşii Pravoslaviei
noastre prea mult se înmulţesc şi se întăresc, căci au ajutorinţa din mai multe părţi,
dar noi am rămas nesocotiţi ca şi glasul cel din pustie. Eu după bunul D-zeu, care
ne este tăria şi mângâierea noastră, nu am alt liman, unde aş putea alerga pentru uri i?
sfat bun sau pentru alinarea durerilor mele sufleteşti, fără numai către frăţia Ta,
căci în duh te-am cunoscut de îndreptătorul credinţei şi de chipul blîndeţeior şi ca
pre un arhiereu carele pune sufletul său pentru oile sale cuvîntătoare.
Noi ne apărăm cum zic, pre cît se poate şi ne facem adeseori straşni
vrăjmaşilor noştri, dar nu putem să sporim în tăria credinţei şi Pravoslaviei noastre
căci ne omoare sărăcia. Aceasta e cunoscută boierilor şi necugetătorilor cari au fost
în părţile nostre. Ba ce este mai mult, sărăcia nostră au ştiut-o însuş Ioan Constantin |
Basarab Voievodul Ţării Româneşti, de aceea s-au îndurat El a dărui episcopiei
nostre din Ardeal moşia Mărgineni, care este în ţinutul Argişuiui şi aceasta faptă d
milostenie au facut-o în 15 iunie 1700. Dar apoi nu mult după aceasta s-au lip
episcopia nostră de această moşie până în ziua de astăzi, căci mitropolitul nostru de
atunci Atanasie au trecut în uniaţie cu Roma!
Prea Sfinţite! îndură-te a fi mijlocitor la Măria sa Vodă de acum i
Glaica, pentru care aud toate părţile că are o inimă adevărată creştinea
iubeşte Pravoslavia nostră şi ştie şi o cunoaşte.
Indură-te, zic a fi mijlocitor la măria sa, ca să ni-o deie moşia Mărgiţj
spre folosire în lipsele nostre cu care ne luptăm.
Multe aşi avea să-ţi scriu, dar le las pănă la întîlnirea nostră, dar pînă atunct|
din nou te rog a nu ne da uitării, ci scrie-ne, căci eu pentru totdeauna rămîn;d
deosebită cinstire şi dragoste frăţească
Al Prea sfinţiei Tale
credincios frate î n '

Andrei Şaguna
Episcop al Ardealului <^J
Sibiu 1 ianuar 1857
Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române Vâlcea, dosar 96/ 1957, f. 2 (original)
268
148
1857 - ianuarie 15
Cu în Hristosfrăţească dragoste
«gaj Primind noi cu dragoste frăţeasca Prea Sfinţiei Voastre scrisoare de la 1 ianuarie
curent şi îndestuliindu-ne de cele într-însa coprinse, nu lipsim cu onoare a vă face
cunoscut spre ştiinţă şi totdeodată a vă arăta deplina noastră mulţumire pentru
■ iubirea ce ne exprimaţi şi oraţia ce ne faceţi pentru sărbătorile sfintelor Dumnezeieşti
H praznice trecute, iar către aceasta adăogăm şi noi pentru frăţia voastră ca să Vă
| | învrednicească milostivul Dumnezeu a vă bucura asemenea de aceleaşi prăznuiri
întru mulţi ani cu sănătate şi deplină sufletească mulţumire, deşi, precum însemnaţi
f7 prin expusa scrisoare, supărările sînt mari ca să se poată susţine sfânta noastră
W\ biserică în întregime şi sfinţenia sa.
I Este ştiut că biserica noastră dintru început au avut goane, însă trebuie să
nădejde la Dumnezeu, întemeindu-ne pe cuvântul zis către Petru: „Pe această
voi zidi biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui pre ea”.
Osebit să aduce iarăşi la cunoştinţa frăţii voastre întru ceea ce să atinge de
acea moşie numită Mărgineni, din districtul Argeşul, ţinutul acestui principat, că şi
e v-a dăruit episcopii frăţii voastre de acolea din Ardeal, precum arătaţi, în leatul
de Prinţul Constandin Basarab, însă pentru că s-au luat înapoi chiar după
Vreme sub împrejurarea ce arătaţi şi au trecut în stăpânirea altora, nu ştiu de
Va mai putea pretinde acum după legiuirile cu care să guvernează această ţară,
acum şi chiar mitropolia noastră de aici, precum şi episcopiile, împreună cu
toate mănăstirile, nu mai au în desăvîrşită dispoziţia lor veniturile cu care au fost şi
$unt înzestrate, ci s-au centralizat într-o singură casă, de unde pentru orice trebuinţă
Jpăear nu se poate slobozi nici o sumă peste cele prevăzute prin legiuiri - afară numai
'Tjţj■•'
cumva mijloci dezlegarea guvernului întemeiată pă vreo neapărată trebuinţă.
Iar dreptul ce aveau Domnii după vremi au căzut cu totul acum, neputând
:• adecă dărui nimic decît aceea ce va fi personal al său.
■.
269
Cu acesta ocazie trimitem frăţii voastre lei optzeci şi unu, în sfanţihi treizeci şi
şase, preţul gazetei pentru anul corent şi vă poftesc a ne împărtăşi cu răspunsul de a
lor primire, precum şi de a porunci să ne urmeze trimiterea ei ca şi până acum.
Sîntem al Preasfinţiei voastre cu dragoste
în Hristos frate
Episcop C.R
Arhiva Episcopiei Române Ortodoxe Vâlcea, dosar 96/1857, f. 3 (concept)
149
li
Calinic de Râmnic către Andrei Şaguna
Cu în Hristosfrăţească dragoste
Primind noi cu dragoste frăţească Prea Sf(inţiei) tale epistole de la 30 ianuarie

trecut, împreună cu trimisele patru numere ieşite până atunci din “Telegraful
român53, care este jurnalul eparhii frăţii voastre în socoteala abonamentului anului
curent, precum şi un calendar iarăşi pe anul acesta119. Nu lipsim a răspunde 1
ştiinţă, împărtăşindu-vă totdeodată a noastră mulţumire atât pentru rânduiala ce nef
arătaţi, că s-a făcut să ni se expedieze şi celelalte numere din expusul jurnal, ce vor
până la împlinirea anului, cât şi pentru calendarul cu care ne prezentaţi. Către
văzând noi cele anunţate în privinţa bunului cuget ce aveţi pentru îmbunăţf
catedralei bisericei episcopiei frăţiei voastre.
Vestim că spre a se putea aduna şi de aici din eparhia noastră ceva aji
pe seama aceii biserici, este de trebuinţă să trimiteţi un credincios din parte-vl
la noi ca să se preumble chiar însuşi prin eparhie cu recomandaţia cuvenită
partea noastră pentru strângerea acelui ajutor sau milostenii, având cu sine o contfc
smiruită şi adeverită sub pecetea frăţiei voastre, ca să se însemneze într-însa da
i se vor da de către făcătorii de bine, spre a se depărta printr-aceasta orice ţ
facându-ni-se aducere aminte de frăţia voastră. Vom veni şi noi în ajutor cu ce
119 C alendarpe m u l J85S, Sibiu, Tipografia Diecezană, 80 p. If

270
mijloacele ne vor ierta, fiincă şi noi aici la episcopie am avut şi încă avem multe de
făcut, găsind-o la venirea noastră în desăvârşită ruinare120, precum poate să fi auzit
şi frăţia voastră.
Sântem Al prea Sf(inţiei) voastre
în Hristos iubite frate
C’alinic Râmnic
Anul 1858 feb(ruarie) 19
Oraşul Râmnicu Vâlcea
i.
ABMS, Şaguna, 1 2 8 9 (original)
||i|S;
P » |f ;
I 150
Andrei Şaguna către Calinic de Râmnic
Mult preţuita scrisoare a frăţiei Tale din 19 febr(uarie) a. c. o am primit

■ipipirându-mă de starea frăţiei Tale în deplină sănătate, care şi spre viitor ţi-o poftesc
din suflet.
Hârtia suspomenită este o dovadă proaspătă despre duhul cel marc apostolesc,
; care Te deosebeşte pre frăţia Ta întră noi fraţii în Hs, căci ai binevoit a-mi da voie
pentru trimiterea unui preot de aci, carele să umble după milă în eparhia frăţiei
Tale pe seama zidirei unei biserici episcopeşd la noi în Sibiu. Cugetul acesta al frăţiei
tale pre cât este filantropic, pe atâta este şi într-adevăr creştinesc, căci creştinătatea este
lip mare al lui Hs, carele îi este capul lui şi numai ca o organizaţie pentru buna
Mală şi ocârmuirea a acestui mare trup duhovnicesc s-au chipzuit Episcopiile,
|e încă sânt laolaltă legate prin una şi aceeaşi credinţă, prin unul şi acelaşi botez şi
|îţnpărtăşanie cu unul şi acelaşi trup şi sânge al răscumpărătorului nostru.
I De ar avea creştinătatea mai mulţi Apostoli asemenea frăţiei Tale, cu bună
§iă şi virtuţile creştine ar lumina la creştini mai strălucit de cum le vedem acele•
•“ Biserica episcopală, seminarul şi reşedinţa au fost mistuite de incendiul cel mare din 1847. După ce a fast
Jvalcs episcop (1850), Calinic a început reconstrucţia reşedinţei episcopale şi a bisericii, după ce o perioadă
>1853) a rezidat ia Craiova. Vezi A. Baldovin, V iaţa şi nevoinţele cele monahale ale Prea Cuviosului
Episcop al Râmnicului Noul Severin D .D . C alinic , în voi. Vieţile, povâţuirile şi testam entele sfinţilor stareţi
Ghtorşjheşi C dituc de la Cem ica, Sibiu, 1999, p. 162.
271
Andrei Şaguna, Corgrf’owrfgnfg I / ] Andrei Ş aguna, Corespondenţa l / l
« t i , cufundate întru răul patimilor şi al răcelei creştinilor catră cele sfinte, « | jf * . ^ ° r*IK* a a^ a că sânteţi în deplină sănătate, vestim că Noi U
m^ ? r p r t " X ^ t l ,!di„ oraşul Râmnic au mistuit « ■

episcopale de acolo, încâ ştiind eu în duh mărimea credincios frate
t i , nu m-am sfiit a mâ aprop.a de frăţia T , cu o cerem “ Calinic Râmnic(eanul)
zicea conştiinţa c« frâţia Ta nu-mi vet lua ,n num . de m . « a l a mea , ^ ^ 1861 noemvrie 3
Or. Râmnicul Vâlcea
vei privi si vei afla acolo icoana lipsei aceea man cate ne apa ş
putem mântui fată ajutorinţa fraţilor noştri de o lege şt de onapc ^ î. ABMS, Şaguna, 1 5 9 3 (original)
F Mai departe vă fac cunoscut că nu voi lipsi a trimite P V
152
— : ^ r r ^ = i : i a f a c e ^ ;
preţul prenumeraţiei, adeca 180 sfanţi sau cu 13 # .
P f ‘ Andrei Şaguna către Guvernul Transilvaniei
|
Sibiu, 13 martie (1)858 1' C înaltuluiguvern regia
A d N = °p r. 125-(1)859
A B M S , Ş agu n a, 1 2 9 0 (c o n c e p t) .J Sibiu, în 7/19 oct(ombrie) (1)861
Pôm âniaip^âronuhÂ tai ^scPreasfinţia Sa episcopul Râmnicului

151 p alta de cuprins teologice nasm r•° * rUgăC1UnCnumita “Aghiazmatar”123
I a « vede T k Pre0îU0r”124’ » * ■ * « - .
f'Pfîciu de contumatia de h T ^ n Ş° ?* reJlgl0asc- Cu toatc vestea, c. r.
Episcopul Calinic Râmniceanul către Andrei Şaguna ^reţine pânre^rdôr trece Drinc* bine a ie sechestra ca marfa oprită şi a le
îivatămă simml n • - • P cenzuraP ^pana. Această măsură ce trebuie să vatem
PreaSfinţite fi Prea Iubite frate în Hnstos
Recomandăm frăţiei Voastre pe înfîţişiiorul cu aceasta, cuviosul

m ,Vm " n L T “ m Î u T d X i 'r a l d f “ dconsdtutto“ la
Ores. economul episcopiei noastre de aict din oraşul RammcUu,, 0 ^ 0

în Sibiu să mai cum pet. câte cev, în trebumţa upografi t ;
^£ailasie Baldovin.
rugăciune ca la aceea ce ar Întâmpina vreo nedumer.re sa bmevotp d a «
" « " 1 frăţiei voastre o sfântă« * * d' * £ îr r - *- w

■ p y ^ O b - CaOinica), 1861 ^
TT^’T *
^num uha
*—■> D . D . Calinic, în
şi o Pano camilafcă de ale noastre în semn de iubire şi dragoste ce V. p ^ f -
1
... r ^ M a l Orest a fost fiare ai"irtâmandiitul * . B U d - C « n t o l V - P * _ J ^ avnu^ a apărut Ia Râmnic in 1861 44 foi vezi M‘ % • UCUre?a’ edipa a Il-a a traducerii
p ip â n d la şfîbjitulsecolului cd -lea,înksrudii
X
D
C teoh^
Baldovin, op. cit., nî voi. c it.,p - 162.
272 273
îndreptăţită ca toate celelalte biserici creştineşti din patrie şi cu toate acestea pe

când alte biserici au liberă voie a sta în legătură spirituală neîntreruptă cu ţările din
afară şi a importa fără nici o greutate toate acele cărţi şi scrieri câte se cred a fi de
lipsă pentru creşterea, consolidarea şi înflorirea vieţei religioase şi morale a creştinilor
lor, bisericei noastre şi în privinţa aceasta i se pun piedeci în cale şi i se leagă mâinile.
Deci ca autonomia bisericei noastre să nu devină numai un sunet gol şi o literă fără |
spirit şi fără viaţă, îmi iau voia a mă ruga de înaltul guvern regiu ca înalt-acelaşi să, f
se îndure a face dispuseţiunile cele de lipsă ca nu numai acele cărticele să mi se -!
admanueze cât mai curând şi fără de a mai face îndelunga cale a cenzurei poliţiane,
ci ca această cenzură, ca una ce vatămă şi ştirbeşte libertatea şi autonomia bisericei 1
mele şi ca una ce loveşte de-a dreptul în constituţionalismul patriei noastre, în
privinţa cărţilor noastre bisericeşti şi religioase să înceteze pentru totdeauna.
Pe lângă care am onoare a rămâne cu adâncă reverinţă
al on(orat) guv(ernului) regiu
153
A ndrei Ş aguna către Episcopul Calinic de R âm nic
Preasfinţitului domn episcop Calinic al Râmnicului

Sibiu, 15 ianuar (1)
In 10lca ale curgătoarei mi s-au înfăţişat monahul Isidor de la m

Preasfinţiei Tale şi mi-au predat a c i./. alăturata rugare pentru de a-1 sfinţi de j
şi de a-1 aşeza apoi ca paroh slujitor la Gârbău.
Pre cât m-am fost mirat de o astfel de rugare a zisului monah, carele mi s-
au părut numaidecât, la întâia privire, ca un om neprocopsit de a păstori o jt
întreagă de hristiani, având el singur lipsă de a fi păstorit, pe atât mai mult m*
mirat şi m-am mâhnit, când am cetit din a lui rugare că dacă in ortodoxia
nu s-ar face preot, în Blaj, adecă la papistaşii români, se poate face preot.
274
Această ună împrejurare au fost îndestulătoare pentru mine ca să iau

măsuri aspre asupra lui şi să-i pui hotar, pre care să nu-1 poată trece, de a mai face
cu neghiobia sa turburate în eparhia mea şi am scris ia poliţia de aicea, ca
numaidecât, ca pre un turburător al păcii bisericei noastre să-l deie peste graniţă,
ceea ce in l l ,ca ianuarie s-au şi întâmplat şi gândesc că el acum se află la mănăstire.
Că acest monah a avut nişte gânduri necuvioase, se vede de acolo că el a
pitulat paşaportul României şi şi-au scos alt paşaport de la stăpânirea ţărei noastre,
care îl alăturăz //. aci spre mai mare încredere.
Eu şi astăzi încă nu pot destul să mă mir de atâtea fărădelegi ale zisului
| monah şi mă rog ca Preasfinţia Ta, în înţelesul canoanelor, să-l pedepseşti şi să
porunceşti călugărilor, carii vin la noi, ca să se apere înaintea mea şi să se legitimeze că
au voie de la egumenul şi de la Preasfinţia Ta a veni la Ardeal, căci altmintrelea pre
1 fiecare îl voi da peste graniţă, care nu va avea astfel de hârtii canonice, căci pentru
p uii monah nu este destul dacă are paşaport de la stăpânirea politică, ci se cere
înainte de toate voia igumenului şi binecuvântarea episcopului spre a putea ieşi din
mănăstire şi a petrece în lume.
; Cu deosebita frăţească dragoste rămân
al Preasfinţiei Taie
credincios frate in Hs.
Continuare concept
lip tr
Părinţilor) protopopi Sibiului I
Miercurei II
ilU:.;/ Braşovului I
Braşovului II
Branului
^ Fiindcă un monah, petrecând în protopopiatul Miercurei, începu a face

c ;turburare pentru de a-şi câştiga o parohie, deşi este de tot neprocopsit şi înţelegându-
, scad năzuiala lui cea păcătoasa, s-au dat prin poliţia oraşului Sibiu peste graniţă, deci
iţia Ta prin un cercular să aduci aceasta la cunoştinţa preoţimei subordinate, cu
acel adaos că fiecare paroh se va pedepsi cu 10 fl. pe seama bisericei catedrale,
275
<
carele în 2 ceasuri nu va arata scaunului protopopesc că cutare călugăr din ţară se

află în parohia sa şi că l-au îndatorat a se prezenta la scaunul protopopesc, de unde
apoi să se trimeată la episcopie spre legitimaţia canonică.
Sibiu, 15 ianuar 1862

m tm
AJBMS, Saguna, 1686 (concept)
154
Prea Sfinţite!
Iertaţi-mă dacă vă supăr şi acum cerându-vă un concurs.

La tipografia ce am înfiinţat aici, aflându-se în lucru Sfânta Evanghelie125,
simte trebuinţa de figurile evangheliştilor întocmai după cele imprimate în tipografi
Prea Sfinţii voastre; pentru acest sfârşit dar însărcinai expre(s) pe înfaţişitorul şi vă
rog să binevoiţi a da ordin să se libereze numitului formatul acestor icoane din
tipografia Prea Sfinţii Voastre pentru un timp oarecare, ca să lucrăm cu dâi|d
aici sau să se tipărească acolea numărul acelor icoane necesarii la zisele cărţi.
Cu această ocazie binevoiţi osebit Preasfinţite a primi o sfântă cruce de lemn
bine săpată de la Sfântul Munte al Atosului în semnu(l) dragostei ce vă conserv.
Al Preasfinţiei Voastre
în Christos frate
Calinic Râmnic(eanu)
An(ul) 1865 iunie 20
Ep. Râmnicu Vâlcea126
125 Sfânta şi dum nezeiasca Evanghelie, care acum în tru acest chip s-a tip ă rit în zilele în alţim ei Saler
loan I, D om nitorul Principatelor U nite Române. C it binecuvântarea şi osârdia Prea Sfinţiei Sale T
Episcop a l sfititei episcopii Râm nicului N oului Severin, D .D . Callinic , Râmnicul Vâlcii (Tip. Callinîc
1865.
126 Pentru corespondenţa dintre Andrei Şaguna şi Calinic vezi şi Aneta Niculescu, Legaturile
Şaguna , M itropolitul A rdealu lu i şi Sfântul C alinic de la C em ica , Episcopul R âm nicului, în A stm Im
A sodaţiutiea transilvana pentru literatura rom âna şi cultura poporului roman. 130 de an i de la înjimţes
1992, p. 155-157.
276
155
N eofit Scriban, Episcopul Argeşului către Andrei Şaguna

Argeş, 1863 aprilie 12
M ult dorite frate ţi părinte
Providenţa lui Dumnezeu m-au aruncat pe locurile aceastea cu ocazia
morţii răposatului episcop Climent, pe care credem că l-aţi cunoscut în persoană.
Am avut onoare a coreponda cu Preasfinţia Ta şi altă dată, pe când ne
aflam în Moldova, îmi place şi acum, pe cât timp mă voi afla la Episcopia de Argeş,
. care se vecinează cu a Preasfinţiei tale, să reînnoiesc cu Preasfinţia Ta oarecare schimbări
I de vorbe în privirea Bisericei Românilor. Nu mă îndoiesc că şi Preasfinţiei Tale îţi va fi
ăcută acestă dorinţă a mea, mai ales că ne aflăm în o aşa de apropiată distanţă.
Doresc din tot sufletul meu să te cunosc în persoană, însă Preasfinţia Ta
: ştii mai bine decât mine că, pentru a putea să vin la Preasfinţia Ta acasă, îmi
trebuieşte mai întâi să câştig permisiuni mai nalte, deşi Dumnezeu n-au pus nici un
ihotar între fraţi. Cu toate acestea sper că pe timpul vacanţelor aş putea să ajung
până la Vadul Câinenilor şi dacă providenţa va binevoi să te afli acasă, te voi
^înştiinţa pentru ca să iei osteneală până la acel punct, ca să ne vedem pentru prima
fbară şi fiindcă eu mă aflu provizoriu pe aici, n-aş voi să fie şi pentru cea de pe urmă
ară.
r';! Folosindu-mă de ocazia venirii mai multor români aci, mă cred norocit a
â prezenta acestă epistolă, pe lângă care Vă însoţesc şi un exemplar în doua tomuri de
etoda pentru studiul limbei elenice lucrată şi publicată de mine127.
Vă rog să mă iertaţi că Vi-o trimit broşată din cauză că aici nu avem legători.
Adaog a vă ruga să o primiţi ca semn de dragoste frăţească ce totdeauna V-am
jSjtrat şi eu şi fratele meu Filaret şi toţi ceilalţi fii şi discipoli ai noştri în Domnul.
Pe lângă care ne onorăm a vă ruga să binevoiţi a primi a noastre călduroase
f frăţeşti îmbrăţişări ca de la cei mai devotaţi şi ataşaţi fraţi în Domnul şi fii de o
|mânie unită şi nedespărţită.
Neofit Scriban
Episcop de Edessa şi provizor de Argeş.
BMŞj, Şaguna, 2 8 4 3 (o rig in a l)
$t Scriban, M eto d a p en tru stu d iu l lim bei ellenice du pă J .L . B im w u f, prelucrată de arhimandritul

ffitu Scriban, Rector şi Profesor în Seminariul Central din Monastirea Socola, & c. [partea I]. Operă
ptată de Onor. Consiliu Şcolar pentru usulu în Scolele Publice ale Ţerei, Iaşi (Tipografia lui Adolf
U n), 1861. Idem, Partea II, Iaşi, 1862.
277
156
Andrei Şaguna către N eofit Scriban, Episcopul Argeşului
Eu cu bucuria cea mai însufleţită am primit şirurile Frăţiei Tale din 12 ale
curentei, văzând dintr-însa lucrarea acelei legături spirituale, ce întrece scopul ei cel
religios şi moral, orice fel de legături ce există între pământeni.
Mă bucur din suflet şi pentru aceea că providenţa cerească Te-au pus pe
Frăţia Ta în Episcopia Argeşului, deşi deocamdată provizoriu, dar sperăz că va *
urma cât mai curând şi în chip statornic, ca să se facă îndestulire canoanelor
rânduiesc ca în trei luni să se reîntregească scaunul văduvit arhieresc.
Te încredinţez Preasfinţite Frate că aş avea o mulţumire nespusă de mare
când aş avea norocire a ne întâlni şi a ne cunoaşte în persoană. Aceasta,
părerea mea, numai atunci s-ar putea face dacă Frăţia Ta venind până la Câint]
Te-ai repezi şi până la Sibiu, căci întâlnirea noastră aicea ar produce un prepus
nu l-am merita, deoarece noi întâlnindu-ne am convorbi despre lucruri religioase
şcolare spre luminarea creştinilor noştri.
M-ai obligat pre mine Frate în Christos şi cu opul vostru despre si
limbei eline care mi l-ai trimis. Te încredinţez că ştiu preţui cunoştinţele^
cunoaşterea perfectă a limbei eline Ţi le dau şi sperăz că Frăţia Ta le vei şti întreb
acele spre înaintarea intereselor clerului şi a creştinilor prin traduceri din orij
eline bisericeşti în limba noastră română; avem traduceri române din scrierile ci;
ale mai multor Sfinţi Părinţi, însă acele au trebuinţă de o prelucrare ca
| efeptul dorit. S(pre) e(xemplu) Puţul Sfântului Crisostomu ar fi o carte de |
preţ pentru preoţi, când o am avea într-o traducere bună. Apoi o carte tot ă i
Crisostomu despre “Preoţie” ar fi o baie de aur pentru clerici şi profesorii
pentru toţi membrii ai clerului superior şi inferior.
Iţi trimit şi eu unu op mic despre împrejurările noastre bisericeşti din ă*
părţi, ce tractează cu deosebire despre reaşezarea bisericei noastre în starea sa noft
despre principiile şi organismul general al bisericei noastre cu privire la canoanele ei
cu aplecarea acestora la împrejurările. Din acest op al meu se vede lămurit atât
cunoştinţele mele canonice, cât şi convicţiunile mele despre starea ortodoxiei n<
Tot clerul şi poporul nostru ortodox din aceste părţi este de o dorinţă cu mine,:
de Fratele Eugen al Bucovinei cu 10-12 preoţi, însă Bucovina cealaltă este de o {
278
Andrei Şaguna, Corespondenţa I/î
cu mine. Şi aşa am speranţa că după expuseţiunilc mele din “Antorismul” se va

|v organiza biserica noastră în Austria128.
Pre lângă care binevoieşte a primi împreună cu fratele Filaret şi cu ceilalţi fraţi
închinăciunile mele frăţeşti, cu care recomandat sfintelor rugăciuni am onoare a mă
însemna.
I Al Frăţiei Tale
gin; Sibiu 13 mai (1)863
Credincios frate în Christos
flpfe;
Andrei
> ABMS, Şaguna, 2 8 4 4 (ciornă d e pe versou l scrisorii lui N e o f it Seri ban)
157
N eofit Scriban către Andrei Şaguna
29 iunie 1865
Bucureşti
M(ănăstirea) Antimul
Preasfinte frate ţi stăpâne

lll
Vă salut cu salutare în Domnul!
|,y Sufletul meu au simţit cea mai vie bucurie când am auzit că în persoana
|ei Voastre biserica Transilvaniei au dobândit vechiul său drept de mitropolit,
&re nedreptatea trecutului îl răpise. Eu fiind învăluit de multe supărări, n-am
Bât timp propice ca să Vă felicit la timp; acuma însă când din locotenentul de
!&;op de Argeş, prin o lege necanonică, defectuoasă şi chiar neauzită în lumea
|4nă devenisem, fără voia lui Dumnezeu, fără să ştiu şi să vreau, episcop de
-'Argeş, acum când “Telegraful Român” în N. 44, anul 1865129, avu bărbăţia să-şi*
jos sau desluşiri com parative la dorinţele clenUui d in Bucovina, 1861.

' Prim patele Rom âne U ?tite, în ‘Telegraful Rom ân”, XIII, 1865, nr, 44, din 6 /1 8 iunie, p. 176.
Ldupă Trompeta Carpaţilor” refuzul lui Neofit Scriban de a primi învestitura pentru scaunul
*din mâna principelui Cuza. Se încheie cu următoarele cuvinte: “onoare arhiereului Scriban”.
279
ridice din măreţia Carpaţilor în favoarea dreptului apostolic şi sinodic, violat prin
numirea mea ca episcop definitiv etc., n-am putut un singur minut să mă opresc
mai mult ca să nu iau pana şi să vin pe de o parte să Vă felicit pe Preasfinţia
Voastră de satisfacerea dreptului ce s-au făcut bisericei Transilvaniei, iară pe de
alta să vă înştiinţez despre adevăratele motive care m-au făcut să nu pot primi ^
pateriţa pastorală a Episcopiei de Argeş.
Nedrept m-au calomniat sistemul prin organele sale semioficiale cum că,e|u||
pentru că sunt muscal sau pentru cd s-au călcat o lege muscâlească n-aş fi primit toirijjm
pastoral etc., lucru care nu este aşa. Preasfinţiilor Voastre cred că vă sunt cunoscute
toate împrejurările nenorocitei şi fatalei legi despre numirea episcopilor sancţionată
astăzi în nenorocitele noastre ţări şi de aceea eu nu mai vreau a intra în amărunţimi
despre dânsa ca altădată130. Tot aceea însă ce aşi putea să vin sa vă spun astăzi privitor 'l
pe persoana mea sunt următoarele:
1) Că eu privesc în această nouă lege131 o lovire din cele mai fundamentale, a |
ortodoxiei bisericei noastre, căci Biserica ortodoxă de răsărit au combătut :
totdeauna confundarea împărăţiei lui Dumnezeu cu a lui Mamona la mai t
multe ocaziuni, la mai multe ieşiri de erezii, în sinoade şi afară de sinoade ji T
pot zice că şi acesta este unul din cele mai principale temeiuri ale neinvoirer “
noastre cu biserica papală. Şi cum astăzi într-o ţară carea au fost eminentemeu|
ortodoxă, adecă în o biserică în carea s-au păstrat adevărurile apo$ţ§||
neatinse şi nealterate până în ziua de astăzi, cum să vie un sistem zis român şi T
ortodox şi să surprindă cu viclenie credinţele unei ţări pentru ca mai apoi să ^
vie să o lovească în tot aceea ce au avut şi are mai scump şi mai sacru, vreau a :
zice în succesiunea episcopală prin alegere, care este continuarea bisericei, căci |
episcopul poartă în sine închipuirea însuşi a Mântuitorului lumei!... Zisa lege
pentru mine au fost ca să zic aşa o lovire de fulger, căci eu am văzut într-îfl$|;J j
totodată încetarea cu desăvârşire a episcopatului canonic şi prin x&.
abaterea bisericei de la menirea sa cea cerească, ce i-au dat-o de la îŞ l
întemeietorul ei, Dumnezeu*.
Pentru legislaţia bisericească şi pentru organizarea bisericii în vremea lui Al. Ioan Cuza
Şerbănescu, Biserica O rtodoxa Rm tiânâ în tim pul dom niei lu i A lexandru Ioan C u za >în “Glasul Bi
nr. 1-2,1981, p. 155-161.
131 Este vorba de legea pentru numirea “de mitropoliţi şi episcopi eparhioţi în România”, 1865,
I. Şerbănescu, op. cit., p. 162. *
După această lege nu se va mai vedea merit şi virtute religioasă în biserica română, ba chiar ea
elastică, încât şi un haham jidovesc poate deveni episcop, care să se schimbe la toate
mântuiri. Ce garanţie dar mai rămâne pentru ortodoxie şi pentru merit şi virtute bisericeas
280
Am văzut o robie perfectă a bisericei, o încălecare a Mamonei peste dânsa

şi în fine o consecinţă de robie chiar a societăţei ce mai ţine şi mai crede într-însa;
şi prin urmare fatalminte mai timpuriu ori mai târziu, vor trebui nefericiţii episcopi
/ ce au aderat la asemine lege să adereze nu numai de a nu mai sacra matrimoniul
printr-un mister bisericesc, precum ni s-au predat aceasta de cătră chiar întemeietorul
■ bisericei noastre, dară a se supune unei legi necesare de a desfiinţa chiar şi misteriul
mărturisirei şi a dezlegărei păcatelor, căci după o asemine lege şi după un asemine
Ş : cler ce ni-1 dă şi ni-1 va da ea, urmează ca confesorul să fie numai un agent al poliţiei
1 şi iată pentru ce eu am zis că asemine lege ne va aduce fatalminte 1a consecinţa de
a abate biserica de la dumnezeiasca sa menire,
u. 2) Un al doilea motiv pentru care Eu mi-am dat dimisiunea este că mie îmi sunt
cunoscute multe împrejurări vechi şi nouă, prin care papismul vrea cu orice
f e .. preţ să sfărâme ortodoxia din Orient şi mai ales acuma ar vrea să profite ea
B lh ia r prin români (carii au fost în toată privirea puterea cea mai mare a
ortodoxiei în Orient) să vie şi să-i dea lovitura cea mai de pe urmă; Eu însă
care ştiu cum am zis mai sus că adevărul religiei lui lisus Christos stă în
Biserica Răsăritului de la Apostoli până astăzi, iar nu în biserica papei, carea
de mult s-au abătut de la dânsul; Eu, carele văd că sunt milioane de suflete
care ţin la această biserică apostolică în răsărit şi inclusiv la noi în România,
I privesc cu durere aceste utopii, ca să zic aşa, ale rătăcitului nostru sistem şi nu
mă pot pleca de a-i seconda privirea nu pentru o episcopie, dar chiar pentru
toată lumea, chiar când el ar fi atâta de potent sau i s-ar împrumuta atâta
t putere cât să răstoarne Carpaţii peste mine; căci eu văd în aceste tendinţe peiri
de tot feliul a românului şi a României în genere şi a ortodoxiei noastre. Căci
tehipuiţi-vă Preasfinte ce ar fi cu ortodoxia când am umbla pe de lături de
sfintele canoane, adecă când la Preasfinţia Voastră ar fi într-un fel, la noi în
1 altul, la Petersburg în altul, în Grecia în altul şi în Constantinopol în altul?
f cu aceasta nu se ajunge scopul papismului peste ortodoxism? Şi oare bine
llfit’face noi arhiereii când am seconda asemine tendinţi? Am fi oare credincioşi
lânelor apostolice şi sinodice, cărora am jurat când ne facem arhierei că le
vom fi credincioşi! şi că le vom păzi în spirit şi în literă precum şi pe aşezămintele
Biţilor Părinţi ai bisericei. Dacă eu primeam să-mi schimb numele în loc de
p|âop de Edessa, pe o cale necanonică, în episcop de Argeş, oare biserica putea
foni zică vecinica pomenire, ori să-mi dea o vecinicâ anatema! Oare cu modul
şcesta de schimbări şi de îndepărtări de la aşezămintele canonice ce s-ar face în
281
biserica noastră, n-am ajunge la o totală distrugere a ortodoxismului? Oare cuv'ţfffl

acest mod n-ar putea papa mai uşor să ne cucerească şi să ne vadă unul după “
altui viind sau mai bine duşi vrând nevrând în genunchi la picioarele lui, lucru
ce au fost scopul lui secular, căci el niciodată n-au voit o frăţie, o dragoste şi o
credinţă în Domnul; el au vrut şi vrea cucerirea cu orice preţ peste biserica j
Răsăritului (şi de ce nu când oarecare cabinete papiste cu bucurie ar privi-o
aceasta). Aceste cred că Preasfinţiilor Voastre Vă sunt cunoscute mai bine decât
inie. Preasfinţia Voastră cred că ştiţi că papismului i s-ar face mai mare plăcere
când ar converti un sat de ortodocşi, decât când ar aduce un emisfer de păgâni 1
la credinţa sa. Dar ca să nu Vă întreţin cu asemine diatribă, să trecem la al
treilea motiv al neprimirei mele să fiu episcop (de) Argeş.
3) Că prin turburarea conştiinţei religioase a mai bine de 10 milioane de romi
de dincoace şi de dincolo de Danubiu ce au făcut-o sistemul (oare cum am
putea noi să calificăm pe un asemenea sistem, zică-se el chiar şi unionist
care în adevăr au fost chemat să fie astfel în toată puterea cuvântului?), oare <
va deveni dorinţa seculară a acestor milioane de români de a se întruni într-o zi
precum au fost la început? Oare câtă răspundere îşi atrage un asemine
asupra capului său! El care au fost menit să împlinească dorinţele naţionale şi a
nu au făcut decât de a le compromite poate pe totdeauna. Aceste dorinţe,
pare rău, dar trebuie să Vă spun curat, departe de a fi realizate, ele sunt nur
pocite şi deochiate şi realul câştigului nostru în aceşti ani de frământături d
idei naţionale, nu sunt decât numai nişte enorme împrumuturi de m iliti||
care trec peste puterile umerilor ţării de a le purta şi mai apoi de a le plăti.;;
Astfel oamenii noştri sunt ignoranţi, buimaci şi rătăciţi, căci după atâtea cheli
pentru a corumpe naţiunea şi în întru şi afară, departe de a o lumina cu adevăratei
lumini, ea este încă în starea sa primitivă fără drumuri, fără poduri, fără justiţie 0
fără siguranţie. Şi numai biserica care au fost azilul ei şi lumina ei în toată privii
este astăzi asaltată din toate părţile de cătră ateismul cel sistematic şi de căi
perfidia cea mascată. Dumnezeu chiar nu mai are drept de proprietate nici mă<
pe Sfântul Altar, pe care se jertfeşte zilnic pentru păcatele lumei! Clerul mon;
care au fost puterea bisericei, este ucis, preoţii de mir de ţară
posteritatea familiilor lor, căci nu li se dă pământuri ca clăcaşilor ca până &
seminariile departe de a fi şcoli bisericeşti, precum le organizasem eu împre
frate-meu, nu sunt astăzi decât o corupţiune a clerului, care mai târziu v a $ |
într-o inimiciţie făţişă contra ortodoxiei din partea unor lupi îmbrăcaţi în piei
282
oi. Eu Preasfinte şi prea iubite în Christos frate văd precipiţiui ce se deschidea asupra
bisericei noastre sub nişte frumoase pretexte, încă de pe la 1856-7-8, necontenit am
căutat să previn prin influenţa mea, prin luminile mele, pe diferitele guvernăminte ce
s-au succedat până astăzi şi chiar pe cei mai sus de ele nu i-am lăsat fără preveniri şi
fără scrisori din partea mea, în tot ceea ce priveam eu de folos pentru biserică şi
pentru patrie. însă astăzi am fost înşelat şi prin urmare nenorocit, căci promisiunile
ce mi se da nu au fost decât nişte amăgituri şi văd în adevăr că rătăcirea cea de apoi
este mai rea decât cea dinţăm. Adevărat că pocăinţa cât de târzie e mai bună decât
niciodată, însă eu nevăzând nici o pespecdvă pentru vreo îndreptare, când m-aţi
văzut publicat episcop al Argeşului, eu m-am grăbit de îndată a-mi da dimisiunea,
sub scurte cuvinte de suferinţi de care suferă astăzi biserica şi patria, pe care pe larg Vi
:-am expus în cele trei motive de mai sus ca unui adevărat frate şi după neam şi
f după credinţă ce V-am cunoscut. Căci*1*fraţi am mulţi în ţară, însă din nenorocire
astăzi nu-i putem numi adevăraţi pe toţi, căci mai mulţi din ei au iubit mai mult
ărirea oamenilor decât mărirea lui Dumnezeu. Dacă-mi urmau cu toţii aveam
rute să cred că scăpăm cauza bisericei, însă vai, pieirea ta din tine Israile este!
Dacă credeţi că ceva din aceste idei ar folosi bisericei şi neamului, dându-se
iblicităţii, aveţi toată voia din parte-mi, însă păstrându-mi persoana anonimă,
:căci eu astăzi mă aflu destul de persecutat şi n-aş dori să mai vie de aceste şi de pe
urma unei epistole confidenţiale ce v-am adresat în nişte împrejurări de tribulaţiuni
ce mă înconjoară.
Dacă însă credeţi cum că acestea ar fi de un neapărat folos bisericei, apoi
. cum Dumnezeu v-a lumina, căci eu nu vreau pentru ca jertfii mea să nu fie
j*lină înaintea lui Dumnezeu şi a bisericei132.
Al Preasfinţiilor Voastre
cu toată dragostea şi cu tot respectul

mai mic frate în Christos
t Neofit Scriban Episcop de Edessa
dS, Şaguna, 2 1 4 4 133 (o rigin al)
i Şaguna, în ‘Telegraful Român5 XIII, 1865, nr, 53, din 8/20 iulie, critică legea anticanonică a lui
^ S R d e numire a episcopilor utilizând idei şi argumente din scrisoarea lui Neofit Scriban şi apărând poziţia
1 a fost publicat de Ioan Lupaş, O scrisoare- a lu i Neofit Scriban către m itropolitul Şaguna, în “Convorbiri
ŞjXLII, nr. 12, din 1908, p. 633-C39.
283
158
Andrei Şaguna către M itropolitul N ifon din Ţara Românească
[Sibiu, 23 febr(uarie) (1)856]

în a lt Prea Sfinţite!
t&SHH
în dorinţa ce o hrănesc în sufletul meu de a vedea biserica noastră drept- M
credincioasă, ori pe unde se află ea împrăştiată, înflorită în întregimea credinţei $ i||
apărată de toate ispitele care ameninţă turburare inimei duhului întru legătura
păcii, am socotit totdeauna că mijlocul cel mai priincios pentru ajungerea acestui -|
scop sfânt este coînţelegerea căpeteniilor acestei biserici. Acesta a fost motivul
m
m-a îndemnat a cerca de mai multe ori, ca cu toate neînţelesnirile ce se află în J
privinţa comunicaţiei noastre, să mă apropiu de înalt Prea Sfinţia Voastră, căruia
Dumnezeu a încredinţat păstorirea turmei creştineşti din acea ţară. Această consideraţie
m-a îndemnat ca să supui la cunoştinţa înalt Prea Sfinţiei Voastre mai multe din
cărţile bisericeşti lucrate sau tipărite în tipografia noastră diecezană, cerându-vă înalta |
părere în privinţa cuprinsului şi a întrebuinţării lor pentru creştinătatea noastră. |
Deşi n-am fost norocit până acum ca să mă pot mângâia cu vreun rezultat dorit al "
cercărilor mele către înalt Prea Sfinţia Voastră, n-am slăbit nicidecum nici în deosebita Ş
cinstire şi smerenie ce sânt dator înalt Prea Sfinţiei Voastre, nici în evlavioasa r "
dorinţă de a dobândi o coînţelegere de aproape între biserica de acolo şi cea de aici. 'M
Cunoaşteţi înalt Prea Sfinţite, că de când o civilizaţie rău înţeleasă s-aJp
parola tuturor ţărilor şi a popoarelor, de când o filosofic rătăcită a amăgit dulţ|
de când un materialism apos a devenit un idol la care se închină mai toată
şi de când înlesnirea comunicaţiilor a apropiat pe creştinii noştri de cei de altă credin|
problema bisericii s-a făcut cu atât mai grea, cu cât se înmulţesc periculele care p
ameninţă cu turburarea păcii ei, ci chiar existinţa de care s-a bucurat până acum.jp
J indiferinţă religioasă, o nepăsare către cele sfinte şi chiar o duşmănie dccfff
! împotriva credinţei a împuţinat evlavia către biserică şi a răcit inimilecf#
(către această mumă bună care le-a fost odată fală şi bucurie în zilele 1
apărare în primejdii şi mângâiere în vremile de necazuri. Aceste împrejurări®!
de slăbiciune religioasă, de care pătimesc creştinii noştri români, n-au sclj
vederea celor de altă credinţă şi de aici vin feluritele şi necontenitele lor cercări pc
ascuns şi pe faţă spre a răsturna temeliile bisericii noastre dreptcredincioase. Cu dr
căpetenia cea mai înaltă a bisericii noastre nu este în stare de a lucra cu j
284
Andrei Ş aguna, Corespondenţa I/j
interesul misiei sale cei înalte şi cu cât dismembrarea din afară este o rană în can
lovesc duşmanii neîncetat, cu atât ar fi mai mare datoria tuturor căpeteniilor acestei
biserici de a se înţelege între sine şi de a lucra în armonie spre întărirea duhului
care întăreşte creştinătatea şi spre apărarea ei de periculele ce o ameninţă.
Nu lua în nume de rău înalt Prea Sfinţite, că după experienţa şi cunoştinţele
ce am viu cu prilejul acesta să-ţi descoper părerea mea că duşmanii de care are a se
teme biserica noastră dreptcredincioasă a românilor nu sânt nici papistaşii pe faţă,
nici luteranii or calvinii sau alte eresuri născute din rătăcirile acestora. Vrăjmaşii cei
mai cumpliţi de care trebuie să fugă creştinii noştri, cari vor să moară în credinţa
moşilor şi strămoşilor lor, sânt un mic număr de români, numiţi uniţi, cari sub
forma ritului răsăritean sânt papişti întrupaţi şi cari sub numele de români ne amăgesc
lea să ne tragă în prăpastie, unde nu numai biserica, ci chiar şi naţionalitatea noastră
să-şi afle mormântul. Biserica noastră dreptcredincioasă din părţile aceste mai de la
începutul existenţei sale a avut a suferi lupte şi apăsări până la tiranie din partea
papiştilor, a luteranilor şi calvinilor; însă toate aceste au ajuns bagatel pe lângă goanele
ce ne dau uniţii, pe lângă batjocurile cu care spurcă biserica noastră şi pe lângă tot
jelui de necazuri şi supărări cu care tulbură pacea şi liniştea bisericii noastre şi
^ticneşte şi împiedică toată înaintarea şi dezvoltarea poporului. Aceste goane ce le
suferim de la uniţi, care se numesc fraţi ai noştri, s-au înmulţit de când ne-au răpit
Mitropolia de la Bălgrad, de când s-au mai într-armat cu două episcopii nouă şi de
când li s-au dat mai multe mijloace, pe care ei le întrebuinţează spre a ne apăsa pe
noi şi spre a stinge cu totul biserica noastră.
Aceşti lupi îmbrăcaţi în piele de oaie, cari zic că misia lor este de a împreuna
| românimea pe unde se află cu biserica Romei, se vâră pe nesimţite în turma
Bsţţă; fac pomadă cu naţionalitatea română spre a dobândi încrederea celor ce
nu-i
uj cunosc; înjură pe greci, sârbi şi alţii cu care suntem rudiţi prin biserică şi apoi
jeep a altui veninul lor de a amăgi pe români ca să-şi urască biserica şi să se lepede
Ştiu, înalt Prea Sfinţite, că de când s-a început o eră nouă pentru Ţara
nească şi s-au deschis şcoalele, s-au strecurat acolo mulţi uniţi, chiar şi popi
feţi, cari sub numele de români au înşelat opinia publică, au fost primiţi prin
case^de
< învăţători de copii, li s-au dat la şcoalele publice catedre de învăţătură şi
ti au fost chiar şi profesori de clerici în seminare. Se poate ca o parte din
Iţinarea evlaviei şi răceala către cele sfinte ale bisericii din acea ţară să se fi adus
■ţările unde tinerimea boierească şi-a făcut învăţăturile; însă pot zice fără
fală că cea mai mare parte a turburării ideilor religioase de acolo, cea mai rece
285
indiferinţă către credinţa strămoşească şi cea mai groasă nepăsare către biserică este
fapta precugetată a acelor domni uniţi, cari singuri fiind rătăciţi, voiau să rătăcească
şi pe alţii întunecându-le mintea şi stricându-le inima. Să nu ne mirăm de spiritul
acel nemoderat de naţionalitate cu care singur se hrăneşte tinerimea de astăzi şi
care despreţuieşte biserica, ca cum aceasta n-ar putea ea fi singură cea mai tare
îngrădire şi cel mai puternic zid al naţionalităţii. De aici curg expresiile cele nepotrivite
în privinţa religiei ce figurează în literatura românească de acum şi chiar schimonosirea
numelui lui Hristos în Crest şi Crist, pe care niciodată biserica noastră nu l-a
pronunţat aşa. De aici se explică şi uitarea de sine a unui profesor de la seminarul
Episcopiei Argeş, care, făcând paradă cu simpatii păgâne, numeşte pe mahometani;
fraţi ai noştri.
Aducând aceste împrejurări la cunoştinţa înalt Prea Sfinţiei Voastre am vrut
a vă trage luarea aminte asupra unui pericul care amerinţă bântuire înfricoşată
creştinătăţii şi a vă arăta cât e de mare trebuinţa ca să fim într-o înţelegere în cele ce
privesc la apărarea şi întărirea bisericei noastre. Ştiu că privighiarea cu care înalt Prea
Sfinţia Voastră apăraţi turma creştinească ce vi s-a încredinţat de lupii cei răpitori
va îngriji a i deosebire ca aluatul cel viclean al domnilor uniţi să nu se poată întinde şi
pe acolo, spre a zgudui temeliile credinţei, ce s-a păstrat nevătămată de mai m ăp
veacuri. Bucurându-mă că prin descopririle aceste mi-am uşurat cugetul şi ani
împlinit o datorie ce îmi impune sarcina ce o port, aş simţi o bucurie şi mai mâfc
când aş afla că părerile mele n-au rămas fără a folosi ceva. M-aş mângâia desăvârşit,
când aş fi norocit a mă învrednici ca să primesc de la înalt Prea Sfinţia Voastră ctl
mai mic semn de aprobare, atât în privinţa aceasta, cât şi a cărţilor ce am avut
deosebită cinste a le supune cu smerenie la cunoştinţa înalt Prea Sfinţiei Voastre
Aş dori ca după trebuinţele cele mari ale bisericei să pot face mai mult decât atlP
însă episcopia noastră este săracă, se ţine numai din mila credincioşilor şi
sânt nişte mijloace cu totul precare; cea mai mare dovadă de lipsa noastră este c
episcopia noastră n-are nici măcar biserică şi n-are de unde şi nici cu ce şi-o fac&
Primeşte te rog a i smerenie, înalt Prea Sfinţite, încredinţările mele cele
adevărate de simţămintele de respect şi evlavie cu care am cinste de a mă subscriej
Al înalt Prea Sfinţiei Voastre
[altă mână] N =°prez. 113
A B M S , Şaguna, 1 1 2 0 (co n cep t)
‘Telegraful roman”, VI, 1858, nr. 32, din 7 august, publică o pastorală a mitropolitului Nifon^
regăsesc o parte din ideile exprimate în scrisoarea de mai sas. *
m
286
159
Andrei Şaguna către mitropolitul N ifon

Preş. 278
înaltpreasfinţite domnule mitropolit!
înţelegând că Inaltpreasfinţia Voastră ai venit la băile Eliopatacului şi aşa

vă aflaţi în eparhia ce este sub păstorirea mea, îmi ţiu de cea mai plăcuta datorie a
vă întâmpina pre Inaltpreasfinţia Voastră prin aceste şiruri şi până atunci, până
când mi se Va da prilej de a-mi face curtenire în persoană, ceea ce o voi putea face
cu pcaziunea ţinerei adunarei generale a Asociaţiunei literarie române, ce se va
&ba la Braşov în 16 ale lunci lui iuliu135.
; Eu am dat preoţimei demândăciunile cele ce am fost dator pentru primirea
£ îrialtpreasfmţiei Voastre şi pentru purtarea ei pe timpul petrecerei arhiereşti în
eparhia noastră şi mă voi simţi norocos dacă înaltpreasfinţia Voastră aţi găsit
aire cu purtarea preoţimei şi a creştinilor noştri ortodocşi ardeleni.
Pre lângă cu deosebită cinstire am rămas
■W 4*-'"Al înalt Preasfinţiei Tale
Sibiu 20 iuliu 1862

sluga plecata
160
Andrei Şaguna către mitropolitul N ifon al României

.Altă mână
I [âdn.pr 86/864]
în a lt Preasfinţite
elegând ceva mai nainte din împărtăşirea orală a înalt Preasfinţiei Voastre,
mai de curând din o scrisoare a domnului Vasilie R. Clinceanu din
||şţi5 că prin stăruinţa înalt Preasfinţiei Voastre s-ar fi adunat o sumuliţă de
m i —
m
fia diecezană, 1862.
287
bani pe seama bisericei noastre catedrale, ce voim să zidim aici în Sibiu şi că banii
aceia s-ar fi aflând în păstrare la Preasfinţia Voastră, îmi luasem voia a scrie mai în
iarnă numitului domn ca să binevoiască, pre lângă descoperirea respectoaselor mele
închinăciuni, a vă ruga şi a mijloci trimiterea acelor bani; spre care sfârşit se şi
rânduise din partea protopopului meu Ioan Meţianu din Zărneşd, un om anume,
învăţătoriul nostru George Proca din Râşnov, la Bucureşti spre primirea banilor
pomeniţi; dar i se refuză extrădarea lor din cauză, cumu-mi scrie iarăşi domnul
Clinceanu, căci acela nu au fost autorizat spre aceasta din partea subscrisului.
Astfel stând lucrul, îmi iau acum voia a trimite din nou pre învăţătoriul
nostru George Proca din Râşnov la Bucureşti, provăzut cu o autorizaţie înadins
din partea noastră, pre lângă rugarea ca să binevoiţi înalt Preasfinţia Voastră a-i
preda acei bani adunaţi, spre a-i aduce în primirea noastră şi spre a-i întrebuinţa
apoi spre scopul pentru care sunt şi meniţi, adecă pentru zidirea bisericei noastre
episcopeşti, carea doresc din inimă a o întreprinde cu ajutorul lui Dumnezeu
cumu-mi vor ierta împrejurările mai curând.
înalt Preasfinţite! Vi sunt prea bine cunoscute lipsele noastre, prec
necazurile şi greutăţile ce avem a le suferi pentru ortodoxia noastră. Binevoieţi,}^
rog, a stărui la guvernul României, ca să ne dea şi nouă, adecă Bisericei noastre
ortodoxe din Ardeal, un ajutor asemenea aceluia ce-1 dă gimnaziului nostru din
Braşov. De bază la pasul acesta puteţi lua rugămintea soborului nostru eparhial',!
anul 1860, aşternută încă de atunci înălţiei Sale principelui, la care însă _
ziua de astăzi, durere, nu am primit nici un răspuns mângăitor.
în acea rugăminte ne-am fost rugat pentru înapoierea moşiei Merişa
după cum veţi binevoi a vedea din aci alăturata cărticică136.
Binevoiţi înalt Preasfinţite a stărui în privinţa asta la guvernul de acolo ş
să mă credeţi că numele înalt Preasfinţiei Voastre va rămânea nemuritor în A rd |p
Pre lângă care cu distinsă veneraţiune şi iubire frăţească am onoare a mâ
A
însemna. mm
Al înalt Preasfinţiei Voastre
!f f p
Sibiu 16 / 28 februar 1864
plecat serv
136 Scrisoarea adresată principelului Al. Ioan Cuza, în numele sinodului Bisericii ortodoxe din Ardeal, ţinut
în 24-26 octombrie 1860, a fast publicată în A ctele soboarelor Bisericii grcco-răsăritem din Ardeal din
1850fi 1860\ Sibiu, Tipografia diecezană, 1860. Această broşură a fost trimisă şi mitropolitului Nifbil. -
288
161
Mr. D. Papazoglu către Andrei Şaguna
Eminenţă,
M-am onorat îndestul cu epistola ce am primit de la Eminenţa Voastră, prin

care voiţi a-mi cere o sumă de exemplare din broşurile “Răspunsul ortodox”137,
spre a vă fi îndestule ca să împărţiţi pe la prea Cuvioşii păstori ai turmei lui Isus de
sub arhipăstoreasca cârje a Eminenţei Voastre.
Iată că urmând ordinul Eminenţei Voastre, cu onoare trimit o sumă de
100 exemplare.Deşi preţul un(u)ia este însemnat pe broşură de un şfanţ şi jumătate,
dar pornit de respectul ce am păstrat totdeauna clerului inteligent al surorii noastre
v Transilvanii, cum şi de dorinţa ca să se dezvolte împărţirea broşurii pe la toţi
/ortodocşii, cât se va putea mai întins. Vă rog Eminenţă ca să mi se plătească de
către cei ce o vor primi numai cu câte un sfanţ exemplaru(l) şi aceasta numai pentru
70 exemplare. Căci din restul de 30 vă rog să ordonaţi a se împărţi gratuite din
e-mi în chipul următor: 10 exemplare la elevii cei mai săraci ai şcoalei româneşti
|p n Sibiu, 10 exemplare la elevii cei din Făgăraş şi 10 la cei din Braşov, ca să le fie
drept semn de suveniri din parte-mi, care am copilărit şi am urmat în aceste 3 şcoli, ca
copil de zece ani ai vârstii mele la anul 1821, 22, 23, 24 şi 25, cât am băjenit cu
rinţii mei în aceste 3 oraşe.
Vă cer voie Eminenţă, ca să vă rog să binevoiţi a mijloci către mult respectuoşii
Membri ai sfântului sinod eparhial, ce-mi însemnaţi că sânt a se strânge la Sibiu138,
ca să merit şi binecuvântarea sfinţiilor lor.
Profit Eminenţă de favorabila ocaziune ce mi se deschise, ca să vă pot
cu conoştinţa neîntreruptelor mele lucrări ce într-un curs de 7 ani am
pentru folosul naţiunei noastre întru dezvoltarea ştiinţelor istorice şi
Ideologice, pentru trimiterea alăturatelor liste, de mai multe publicaţiuni ce am
ţîn România. Pe care vă rog cu respect a le împărţi respectuoşilor mei membri
ai sfântului sinod. Şi dacă vreun doritor de a poseda cele cuprinse în aceste liste va
^ D. Papazoglu, Răspuns ortodox contra ereticului E m est R enan pentru via ţa lu i Isus, Bucureşti, 1864.
:îa.Vezi Actele sinodului Bisericiigr(eco) răsăritene din A rdeal d in a(m d) 1864, Sibiu, 1864.
289
dori a se abona sau a avea tablourile139, se va adresa de-a dreptul către mine în
capitala României, care voi fi gata pe dată a le îndeplini ordonanţa.
Sânt cu tot respectul al Eminenţei Voastre
devotat fiu duhovnicesc
Maior D. Papazoglu
Anul 1864, martie 2
Bucureşti
P. S. Vă rog ca portul să ordonaţi a se răspunde poştii din suma de 70 şfanţici.

Verso: D. Papazoglu Maior

N. pr. 308 - 864 dto 29 octomvr(ie) i-am trimis 30 fl. valut(ă) austr(iacăfrS
Şi tare m-am bucurat văzând opusculul lui plin de religiozitate şi că aci se vorbeşte
că în România ar fi căzut religiozitatea şi moralitatea de a fi bărbaţii de stat aşa
trebuie să ieie baza tare pentru lucrările lor, ca şi economul, carele vinul nou îl
pune în vase bune şi tari.
ABMS, Şaguna, 1944 (verso concept rezumat)
162
A ndrei Şaguna către D. Papazoglu vi

Prea onoratului domn maior d, Papazoglu în Bucureşti
Prea onorate domnule

în cărticica edată de domnia ta, intitulată „Răspuns ortodox contra er
Ernest Renan etc”140, pe care ai binevoit a mi-o trimite şi mie, am aflat, între i
139 D. Papazoglu, Ştefan cd M are a l M oldavii, la anul 1504,Bucureşti, litografie, f.a.; Idem, Tablou ci
ilustrând evenimente d in perioada dom niei lu i A lex Ioan C u m , însoţit de textul: Prodam aţiunea în ă lp m sd t;
dom nitorului către săten ii dataşi, Bucureşti, f.a., litografie; Idem, Tablou istoric a l Rom ânii de jos, ]
la anul 1862, ian. 24, litografie; Idem, Vederea cea principala a coloanei îm păratului romanilor Ulpiu I
litografie, f.a.
140 D. Papazoglu, Răspuns ortodox contra ereticului Ernest R enan pentru via ţa lu i Istis, Bucureşti, 1864.
290 m
Andrei Şaguna, Corespo?idenţa l / l
epistole îndreptate cătră mai mulţi arhierei ortodocşi, una îndreptată şi cătră mine,
conţinută în aceeaşi cărticică, prin carea îmi promiteţi a-mi trimite mai multe
exemplare spre împărţire la cristianii din eparhia noastră.
Eu îţi mulţumesc pentru această aducere aminte de mine şi lăudându-vă
zelul ce cu această ocaziune aţi documentat în privinţa cristianismului, mă grăbesc
a Te ruga ca să binevoieşti a-mi trimite mai multe exemplare din amintita cărticică,
însă cât s-ar putea mai curând, pentru ca să le pot împărţi membrilor sinodului
nostru eparhial, care se va ţinea aici în Sibiu preste două săptămâni.
Pre lângă împărţirea binecuvântărei mele arhiereşti, rămân al Prea onorat
domniei Taie
Sibiu, 10/22 martie 1864

de bine doritori
Arhiva Mitropoliei Banatului, dosar Şaguna, neorg (concept)
i r
163
Andrei Şaguna către Eugen Hacman
Vicna, în 26 martie 1849
Transilvania şi eparhia mea au ajuns la uşa desperaţiunii, în care e mai gata

wrecipita. A scăpa naţiunea română de starea aceasta prea dureroasă, pe care
âtă nu a meritat, e sfântă datorinţă a fiecărui creştin. Eu cuget a păcătui,
aş lăsa cel mai neînsemnat mijloc spre mântuirea neamului meu
Sbuinţat, dar când aş pierde dinaintea ochilor pe acela, care are însemnătate
noi şi ne poate ajuta, atuncia ar trebui să-mi imput pătarea unei crime, de
care şi Dumnezeu mă va apăra, dar şi eu mă voi păzi. Pentru aceea ştiind că
■ te ţn isă cătră eroul obrist d. Urban, ca să nu ne lase în ziua năcazului, e
,din cele mai însemnate mijloace pentru mântuirea naţiei noastre, mă adresez
BEiscutele cauze cătră Prea Sfinţia Ta cu acea rugare frăţească ca, de cumva,
ipps'
se "află suslăudatul domn obrist la Cernăuţi, să nu pregeţi a-i admanua prin oricare
291
om al Preasfinţiei Tale alăturata aici / scrisoare141; iară de nu se află acolo, a o

depune la înaltul General Comando cu acea oficioasă rugare, ca să i se trimită de
acolo fără întârziere, unde se va afla. Poftindu-ţi sărbători paşnice şi fericite rămân.
N . P o p ea , M e m o r ia lu l, p. 2 7 3
164

I
Prea Sfinţiei Sale domnului Eugenie Hacman,
Episcopului din Bucovina
ră
Olmiitz, în 18 aprilie tjffl
|p |L
Precum doreşte cerbul de izvoarele apelor, aşa şi inima mea au poftit a Te
saluta pe Prea Sfinţia Ta prin epistola aceasta, descoperindu-ţi greutăţile meleşt
poftind prin aceea a-mi câştiga uşurare.
încă din scrisoarea mea care Ţi-o am trimis cu sfârşitul lui novembre, îji
este cunoscut Prea Sfinţiei Tale începutul nenorocirilor ardelene, în urma cărofi
am fost silit a călători la înălţatul nostru împărat şi la înalt aceluiaşi minister înc|
cu alţi doi deputaţi naţionali, pe ia sfârşitul lui decemvr(i)e, puindu-i credincio|
înainte starea noastră cea tristă, precum şi petiţiunea naţiunei noastre române.
în această osteneală a noastră nu puţin am şi sporit, precum se vede din
constituţiunea cea octroată în 4 martie ax., afară de punctul întrunirii tUtM
românilor din monarhia austriacă sub un cap bisericesc şi politic.
După slaba mea părere, deşi este mai lesne a câştiga întrunirea bisfffj
decât cea politică, totuşi punerea în lucrare şi oganizaţiunea ierarhiei najT
bisericeşti este mai grea decât aceea a administraţiunei politice.
Fiind dară obiectul organizaţiei ierarhiei naţionale bisericeşti de sine I I
însemnat şi momentos în privinţa noastră a episcopilor de o parte, iar pe de
nefiind bine ca noi arhiereii să lăsăm obiectul acesta numai pe preoţime şi po
141 Scrisoarea lui Andrei Şaguna către colonelul Urban, Viena, 7 aprilie 1849, ia Nicolae Popeai
Arhiepiscopului fi M itropolitului A ndrei baron de Şaguna . . tom I, p. 273-275.
292
pentru că şi noi sântem mădulari ai preoţimei şi ai popomlui; după aceea, fiindcă

de cumva ne-am purta noi pasiv în privinţa lucrului acestuia, lesne ne-ar putea urî
poporul, am judecata-ţi de neapărată lipsă ca să scriu Fericirei Sale d(omnu)lui
patriarh sârbesc în treaba aceasta. Adaug aicea în copie scrisoarea mea pomenită,
potrivit voiei poporului întocmită şi mă rog ca Prea Sfinţia Ta, prejudecându-o, să
bincvoieşti a-Ţi da opiniunea la ea.
De lipsă este ca să-ţi dau despre cele premise o desluşire şi să te înştiinţez
despre următoarele:
1. Naţiunea română s-au aflat nedreptăţită de cea sârbească, pentru că aceasta şi-
au ales sieşi de patriarh naţional pe acela, pe care amândouă naţiunile l-au fost
ales mai dinainte de arhiepiscop şi metropolit şi acesta se numea până acuma
metropolitul naţiunei sârbeşti şi româneşti;
K 2. Pentru că metropolitul acesta comun, fără păzirea celor prescrise prin canoanele
bisericeşti, a primit titula de patriarh şi s-au instalat şi s-au publicat de acelaşi.
K|;v. Nou alesul acesta patriarh, prin proclamaţiunea naţiunei sârbeşti din 5 mai a. tr.,
jg , care poate că s-au trimis şi Prea Sfinţiei Tale, publicând înălţarea sa la scaunul
^ patriarhal, îndeamnă pe naţiunea română ca să se arate şi să se organizeze ca
jt; naţiune;
4. Naţiunea română nu vrea să precunoască pentru sine puterea obligativă a
privilegiilor date naţiunei sârbeşti;
■ B în urma aceştia nu vrea să atârne de la patriarhul sârbesc;
I p f e asta o întăreşte cu aceea că biserica noastră drept mărită n-au dat sârbilor
I f e nici o prerogativă asupra naţiunei române;
|§p- Nu se poate supune la aceea, pentru că capul bisericesc numai sârb poate să fie
şi numai prin sârbi, precum şi astă dată s-au făcut, poate să se aleagă
<8. Nu vrea să meargă mai mult la soborul de la Carloviţ după repartiţiunea
trimişilor, care să observase până acuma, pentru că după sistema cea veche
|pţ:- veneau mai mulţi sârbi decât români la sobor, deşi numărul creştinilor noştri
ferbmâni este cu mult mai mare decât a celor sârbeşti.
9. :Nu vrea mai mult să se ducă şi pentru aceea că se chiamă până acum sârbesc;
Ife ^ îh privinţa aceasta doreşte aşijcierea o reformă după dreptate; deci
:T0. Pofteşte organizaţiunea bisericci noastre în chipul acela, ca biserica lui D(umne)zeu
l una şi aceea a românilor şi sârbilor, să fie mamă care fără de deschilinire
inaţiune să îmbrăţoşeze pe fiii săi şi să fie comună, una, sfântă, sobornicească şi
pblească, dar nu privilegiată pentru naţiunea sârbească; căci de va pofti
293
naţiunea sârbească una ca aceasta, va lucra împotriva canoanelor bisericeşti şi va |j|

cădea tocma în păcatul acela, pentru care au poftit a se scăpa de ierarhia J ll
grecească, care numai greci punea de preoţi, arhierei, metropoliţi şi arhiepiscopi*
Binevoieşte a-mi crede Prea Sfinţia Ta, că eu credincios Ţi-am împărtăşite
sentimentele preoţimii şi ale naţiunei române din Ardeal, Banat şi Ungaria, care le j l
are în epoca aceasta minunată. Nu mă îndoiesc că toate acestea le vei fi ştiut Prea 11
Sfinţia Ta şi fără de această împărtăşire a mea; pentru aceea am deplină nădejde d | |
rugărei mele vei face cât mai de grabă îndestulare prin împărtăşirea cugetului Prea m
Sfinţiei Tale în privinţa tuturor acestora, despre care te-am înştiinţat, precum şi?
prin împărtăşirea însufleţirei şi dispunerei preoţimei şi poporului eparhial de acolo Jj|
pentru trebile bisericeşti.
I. Puşcariu, Metropolia, Colecţiunea actelor, 20, p. 40-41.
165
Andrei Şaguna către Eugen Hacman ^ iis i

Prea Sfinţiei Sale domnului Episcop al Bucovinei
Eugen Hacman
Sibiu, 20 octo:
Dieceza Ardealului, cărei astăzi stau eu înainte, nu s-au putut bucura j

acum de un institut covârşit şi deplinit pentru creşterea tânărului său diros din
pricina fatalităţilor căror era expusă. Totuşi eu mă simt îndatorat a
pregăti cât se poate mai bine pe tinerii cei ce se resolvă spre treapta
fiindcă acuma şi s-au ivit un tânăr Ioan Papiu, carele au absolvat file
întâi al drepturilor şi se roagă ca să-l primesc în sânul clerului diecezd||
totodată dorind a se învrednici de tagma călugărească şi prejudecând eu M
aceasta a lui , am aflat de bine ca să-l pregătesc după sfinţenia tagmei pe careîi
doreşte şi după o sistemă prin care trecând să se poată vedea lămurit Că oare arte
dânsul năravurile cele cerute pentru unul ca aceia care pofteşte a se învrednide
tagma noastră călugărească.
294
Andrei Şaguna, Corespondenţa I)
In urma acestor am aflat de lipsă ca să mă rog de bunătatea Prea Sfinţiei Ta

ca să binevoieşti a primi pe zisul tânăr în institutul clerical al diecezei arhipăstorii
Prea Sfinţiei Tale încredinţat, care este deocamdată cel mai covârşit al biseric
noastre din toată Austria.
La întâmplare unde, fără nişte obligaciuni din parte-mi, lucrul acesta nu s
ar pute încuviinţa, rog pe Prea Sfinţia Ta ca să mi le descoperi şi eu bucuros mă vo
obliga a împlini toate câte se vor pofti.
în aşteptarea răspunsului mângâitor, rămân cu deosebită onoare
al Prea Sfinţiei Tale
fjipp credincios frate în Hs.
- ABMS, Şaguna, 5 7 0 , (co n cep t)

m M B -'
166
Eugen Hacman către Andrei Şaguna
Preaosftnţia Voastră domnule Episcoape

mie în Domnul iubite frate!
Spre plăcuta nota din 20 octomvrie a.c., nr. 611 am cinste a răspunde cum
ifjiirei aspirantului Ioan Papiu stau unele împiedecări în drum: una cum că el
Şrdut din timpul a cursului studiilor acestui an două luni de zile şi nu va fi el
urc a înţelege paradosirile a studiilor cele ce păşesc înainte, fără de cele ce acum
jgut; altă cum că testemoniile acestui aspirant nu stau de faţă spre a vedea ce
*note au căpătat el din studiile a ghimnaziumului şi a filosofiei şi în ce loc au
gjjSwCut el studiile aceste, pentru că ia institutul teologhicesc de aice nu să primesc
^c^lspiranţi, carii după sistema aceea din Ungarie şi a provinţiilor celor ce cu ea
ipreunate au sfârşit studiile sale, ci numai acei carii aceste au ascultat şi au
r&ylţat dc la un ghimnazium, precum şi la un Institut filosoficesc, după o sistemă
t e l şcoli, care în ţările Austriei ca drept ghermane să socotesc, s-au introdus
nici această condiţie nu să ţine acum în seamă; nu este adecă destul că
295
candidaţii carii voiesc a trece la studiile teologhiei să aducă, precum mai înainte să
cere, testemoniile de la un ghimnazium din 6 şi de la un filosoficesc institut din 2
ani alcătuit, ci ei trebui(e) acum, în loc de aceste să se înfăţoşeze cu testemoniile de
la un ghimnazium, cel ce este, după sistema cea de la anul (1)848 încoace introdusă,
regularisit şi să învaţă întru el atât obiecte a ghimnaziumului, cât şi împreună şi
cele a filosofiei prin 8 ani.
Din toate aceste vedeţi Preaosfmţia Voastră care şi câte împiedecări stau
primirei aspirantului Papiu la institutul teologhicesc de aici împotrivă. Aceste
greotăţi s-ar putea poate birui, dacă Preaosfmţia Voastră singuri aţi năzui la a(l)
IIImB
cultului şi a(l) şcoalelor publice ministerium şi arătând mare lipsă a candidaţilor cu
mai bogate ştiinţe pregătiţi spre starea preoţiei, aţi cere ca cu aspirantul Papiu, ba
încă şi cu mulţi alţi lui şi asemene aspiranţi, cari măcar că ei au numai la un
ghimnazium din Ungarie ori Slavonie sau Banat şi la un asemenea filosoficesc \
institut au sfârşit studiile sale, măcar până atunci, până când va înceta lipsa în care ;
vă aflaţi în privinţa stărei a candidaţilor spre preoţie, ce duhului vremei de acum ^
mai ar putea răspunde. Isprăvind aceste, vă veţi încredinţa atunci cum că eu sunt
purure gata, atât pre aspirantul Papiu, cât şi pre toţi alţii asemene candidaţi, pre •
carii pe cheltuiala a fondului bisericesc de acolo mi-aţi trimite cu bucurie a primi la
al meu institut teologhicesc de aici, fiind eu cu adânc respect a
Cernăuţi la 2 noiemvrie (1)851

Preaosfinţiei voastre
întru HS frate şi slugă
Eughenie
Episcop
verso:
teologic de acolo. Deci părerea lăudatului domn episcop ar fi ca spre înl<
instrucţiune.
296
Rtum a 5a decembr(ie) (1)851

[Rezoluţia lui A. Şaguna]
A reprezenta lucrul acesta înaltului minister de cult cu acea rugare ca să se

milostivească a hotărî locuri în institutul clerical al Bucovinei pentru doi tineri pe
cheltuiala Episcopiei Bucovinei, căci a noastră este săracă
ABMS, Şagu n a, 6 0 8 (orig in al)
167
No2237
»
prindere să se facă încunoştiinţare în eparhie.

Făcând conzistorium despre această foarte nevoinciosă şi folositoare
gindere înştiinţare în întreaga eparhie, nu pregetează de a vă subşterne a sa
J p în 27 august / 8 sept(embrie) (1)852

Eughenie
Episcop
297
Verso:
.jîfSI
Sibiu, 11 sept(embrie) (1)852 ciK un exempiar di- ■ * « * * « « î-
|f > Cu deosebită ^ “ « Uî° r '
Prea Sfinţia Sa Păr(intele) episcop diecezan al Bucovinei, Eughenie Hacman
al Prea Cinstitului Consistoriu
arată că au publicat în eparhie prenumerarea pe Minee şi rezultatul îl va face încoace £
cunoscut . Verso: 23 sept 1856 plecată slugă
<<;
Sibiu 25 sept(embrie) (1)852 Bucovina
Spre ştiinţă p ® |N° prez. 246 - 856
168 16 9
ia
Andrei Şaguna către Consistoriul Episcopiei Bucovinei Eugen Hacman către Andrei Şaguna
Nr. 4089
Prea Cinstitului consistoriu al eparhiei dreptcredincioase din Bucovina Excelenţa Voastră!
Sibiu 2 octombrie (1)856
Prea C in stit consistoriu diecezan «J r m ti * ” ■ * b'm "
* de a vă m J L - Z *C aCO,° SUPCocro^ e a Excelenţi Voastre
La scrisoarea Prea Cinstitului consistoriu din 13 sept(embrie) a. c. n° 2891
grăbesc a răspunde. învăţătura creştinească pentru copiii umblători la şcoală $e
predă în următorul chip:
în 6/18 martie 1857
I. Despărţire ■ H fiiri '....
1. în clasa cea mai de jos a şcoalelor normale se predă rugăciunile cele m l Eughenie
lipsă precum Tatăl nostru ş. a. Ş a g u n a , 1228 (original) Episcop
II. Despărţire
2. Tot în şcolile acestea se predă Istoria biblică şi cântările bisericeşti. 170
o ^îi
3. în clasa II normală Catihismul mic şi cântările bisericeşti.
4. în clasa Efl normală repitiţia Catihismului mic şi cântările bisericeşti.'
5. în I cl. gimnazială Catihismul bogat până la a zecea încheietură. 7 Andrei
meu Şaguna către Consistoriul Episcopiei Bucovinei
6. In II cl. gimn. Catihismul bogat de la a zecea încheietură până la ***** N=° pr. Jos _ 857
7. în III cl. gimn. din Mărturisirea ortodoxă, partea întâi despre credinţă. |
8. în cl. IV gimn. din Mărturisirea ortodoxă, partea a II şi a IE despre Nădej Prea Cinstit consistoriu eparhial
şi Dragoste
9. în cl. V şi VI Istoria bisericească după Lesviodax din Bucureşti m dm 6 apr(uie) a- c ’ n ° 4° 89’
10. în cl. VII şi V III Dreptul canonic după manualul meu tipărit m i.aşa cărfile cerute nu se pot trimite D ^ undca tlPănrea Biblici nu s-au
g |, ** ^ pot trimite. Drept aceea avem lipsă să ştim lăsasc-vor
298
299
banii aceştia aci ca bani prenumeraţionali sau nu> Ca la întâmplarea de pre urmă să
putem retrimite banii. încă mai aveam a însemna că 20 fl. m. c. pentru o Biblie
este preţul prenumeraţional şi când va fi cartea gata, fireşte că va fi mai scumpă.
Una sută de coaie avem tipărite şi se pot expeda numaidecât.
Sibiu, 14 aug(ust) 1857.
171
Andrei Şaguna către Consistoriul Episcopiei Bucovinei
Prea Cinstitului consistoriu diecezan al Bucovinei la Cernăuţi
Sibiu în 29 oct(ombrie) 1857

•%
n i
Prea cinstit consistoriu!
Deşi recvirarea mea de mai nainte la Prea Cinstitul consistoriu să bincvoiască
a se împărtăşi atât singur de jurnalul nostru de aicicc Telegraful Român”, cât şi a-1
recomanda în dieceza Bucovinei, carea e norocoasă a număra între eparhioţii i
mulţi oameni aleşi şi cărturari, precum preoţi, boieri, neguţători, meseriaşi şi î
deşi, zic, recvirarea mea aceea n-au avut până acuma nici un efect, ba doară nici că s-ăuţ
învrednicit de a fi băgată în seamă, totuşi eu, pătruns de folosul şi sfinţenia lucrul^
pentru care mă pun, viu a ruga pe Prea Cinstitul consistoriu şi a doua oară ca i
binevoiască a sprijini la dragoste lăţirea numitei foi, carea pe lângă toată creşti
speselor se edă şi pe anul viitor cu acelaşi preţ de 8 fl. m. c., cu care şi ]
In împlinirea acestei cereri ce nădăjduiesc cu atăta mai vârtos, căci ponil
foaie, amăsurat tendinţei sale, apără cât se poate toate interesele poporului no
şi cu deosebire ale trebilor lui bisericeşti şi şcolare, la a cărora înaintare şi;.îm|9
mult, foarte mult ar putea contribui mai cu seamă preoţii cei luminaţi ai;JN|
eparhii, facându-se conlucrători şi corespondenţi ...*
ABMS, Şaguna, 1229 (oncept)
’ Ciorna se întreaipe aici.
300
Andrei Şaguna, Corespondenţa I,
172
Preasfinţite doamne episcoape!
Alăturea trămit Preasfinţiei Tale atât cerutele 4 Vi coaie din Biblia edată 1;
Paris142, cât şi coala venită mie la mână din aşa numitele “Biblice55143, care au de ;
cuprinde interpretările de tot feliul a textului. La acelea alătur şi doi numeri dir
organul nostru diecezan “Telegraful român55, unul care cuprinde o critică asupra
opului acestuia îndeobşte144 şi deosebi şi altul prin care răspunde jurnalul pomenit
| imputarea făcută lui din partea jurnalului de România “Naţionalul55145, ca când
icolul Telegrafului ar fi inspirat numai de vreo ură ori pismă netemeinică146. Ba
fsă aibi prospect mai deplin preş te toată starea lucrului acestuia important,
includ şi cerculariul episcopesc, ce am slobozit eu în aceasta cătră întreaga mea
eoţime eparhială147. Precum am auzit, autorul privind paşii făcuţi din partea
festei ierarhii ca un atac, au tipărit şi o apologie148, carea însă până acuma nu mi-a
venit la mână, dar totuşi mă îndeamnă a te ruga, ca ceste trămise, îndată după ce le
vei lua folosul, să mi le înapoiezi, dar a Te ruga şi de aceea ca să binevoieşti a avea
de aci încolo ochi priveitori asupra acestui obiect atât de afund tăietor în
■înteresele bisericei noastre. Cred că însuşi D[umne]zeu mi-a dat prilejul de a-ţi
ciite între celelalte şi ‘Telegraful55nostru, care pân-acum în Bucovina durere e ca
o raritate. Cetind cuprinsul lui vei vedea şi te vei convinge cu desăvârşire despre
ea că carea e scopul lui şi care-i sânt căile şi mijloacele care să-l conducă spre
R scop. El în întrega monarhia noastră e unicul organ care pune pieptul pentru
fesele noastre cele mai sfinte, pentru interesele bisericeşti. Ţinta lui e luminoasă
î Rădulescu, B iblia sacra ce cuprinde Vecinul şi N oul Testam ent, tradusă din eleneşte după a celor
î de.. Paris, 1858. Eliade a trimis o parte din Biblie (Geneza). Vezi O. Moceanu, op. cit., p. 86.
| Rădulescu, Biblicele sau notiţe istorice, filosofice, religioase ş i politice asupra Bibliei, Paris, 1858.
1 Român”, 1858, nr. 22, din 29 mai, p. 85-87, critică primele 4 Vi coli din B iblia lui Eliad şi
■pK •
f c l, 1858, nr. 55, din 19 iunie, p. 217. Vezi O. Moceanu, op. c it., p. 93, nota 2. "Telegraful
f , 1858, nr. 27, din 2 iulie, comentează atacul din “Naţional” contra ‘Telegrafului Român”.
I Român”, 1858, nr. 36, din 4 septembrie, comentează răspunsul Iui Eliad la cele pubicate în
1 Român” despre B iblia lui Eliad şi despre Biblice.
kN r, 518/1858, la Gh. Tulbure, op. cit, p. 209-212.
$e referă la Scandalul sau pedeca, datat 25 iunie 1858, publicat în Biblice. Vezi O. Moceanu, cu detalii, op.
gJ>.87-89.
301
A ndrei Şaguna, Corespondenţa Şaguna, Corespondenţa l / l
■ răci e susţinerea în integritate a tuturor aşezămintelor ce le-am moştenit 174
" • ' . ““ " r i

tuturor sub tutela sfintei noastre credinţe. Stând acesta, mu iau voie a Te mga J
„ Prea Sfinţia Ta ca să binevoieşti a da mână de a utor prin cuvânt şi fapta la Andrei Şaguna către Consistoriul Episcopiei Bucovinei
1 e a mea,§mci a altuia căruiva, ci a noastră a — 1
Prea Cinstitului consistoriu
în Cernăuţi
Sibiu 16 iulie 1859
1 cate s ^ T m X l T f l ^
C° nsist° riu ^ 18/ 30 *™ie a. c„
fă: 1 Molitvelnic 1 CW ?a 3 “ CXpCda CCrUtde cărP bisericeşti şi
V ^ a cu puteri împreunate să păstrăm şi să predăm u n ^ n l o r a * - tcasăs ^ Chiriacodromion, 10 Ceaslov, adăugând 1 Acatist mic
tru ca sa se plinească suma trimisă.
1 se Î o v „ !c ă T * r^T^ 13 ” * I857' * M98' P ™ !» K M *», 1.

credincioşilor t e a Sfinpei Tale preste tot toate jurnalele interne eterne, j j L L la cu dlLTdn's ^ m r n i u ,eu nu o aflu la mine; aflu Insă alta
unicul “Telegraful Român”. f iii f 5 . marde? nr- 4089, în carea s-au trimis 60 fl. v. a pentru 3
Pe lângă care rămân ^ ^ ^ j y n u ^ ă s e n s o a r e i .«sm ia, desi „„ aflu a fi ptimi, d esp r e » c,re a m c ™
BscSnd a fi dato” '” arztat
m a acum primirea acelor Biblii, totuşi
Sibiu, 23 august (1)858 pscand a fi datoare tipografia cu 3 Biblii Prca Cinstitului consistoriu a se
, iii- ^ acestea împreuna cu celelalte cărţi prin comisionarul de aici Halmayer.
ABMS, Şaguna, 3189 (concept) ...ţ'âm K w j
J g p a g u n a , 1 3 4 4 (c o n c e p t)
173
■•twi
Eugen Hacman către Andrei Şaguna ; 175

§ § 1
Având acest consistorium trebuinţă de un MoUtvelmc, C ^ o d r »*,.'.ţ-' ■
zece Ceasloave pofteşte ca să binevoiască a i se trimite
n ipogra î Andrei Şaguna către Eugen Hacman
acolo pentru care se trimite preţul de 20 fiorini v. a. . M Nr. 23/860
P Totodată se face poftire ca Prea cinstit consistonul, cu tragere | |
de aice * ~ **f » Excelenţa Voastră
c ^ i î t de grabă poate să se nădăjdui că m se vor uimim exempiarek prenun» înalt Prea Sfinţite doamne episcoape
. hk;
acestei cărţi.
Cernăuţi la 18/30 iunie 1859 — bf Sarl>CSC IoS]fRaiacici au aşternut o petiţiunc la Maiestatea
^ dan^> ^ Pnvire Ja contrapărerile şi observările noastre, ce ni le-am
■ Pra descoperirilor lui, în cele două conferinţe avute cu el aicea în
A B M S , Ş a g u n a , 1 3 4 3 (origin al)
302 303
Viena, cere îndată în punctul cel dintâi subordinarea episcopiilor noastre Mitropoliei )|
Carloviţiene; aşa la provocarea d. d. de Mocioni şi baronului Petrino ne văzurăm •J f
nevoiţi a face şi noi o petiţie în contra celei patriarhale149, pe carea toţi trei în *
corpore, adecă eu şi suslăudaţii doi domni împreună o înmanuarăm Maiestăţii Sale |
într-o audienţă privată, ieri în 11/23 august a. c. Aceasta aflăm cu cale a o aduce la ^
cunoştinţa Excelenţei Tale, pre câtă împărtăşirea în copie a petiţiei pomenite aci în ;j||
- v;:’:U
'
alăturare spre ştiinţă, cu aceea că ne-am bucura dacă prin aceea am fi nimerit întocmai
şi cugetul Excelenţei Tale. '
M U
Pre lângă care cu deosebită cinstire rămân
al Excelenţei Tale
plecat serv
Viena, 12/24 august (1)860
176
Excelenţa Ta, Preasfihţite episcoape

M ie întru Hr(isto)s iubite Frate!
Stându-mi mulţime de lucru înainte, când am venit de la Viena

gătindu-mă îndată spre vizitaţia unei părţi a eparhiei mele, care acum înaintrl
trei săptămâni am şi început, eram silit, spre plăcută scrisoare din 12/24;
până acum a face şi numai în taină a mă bucura pentru cele mie descof
Cerere ce Exţ(elenţa) Sa, a(l) nostru arhiepiscop, au dat la împ
deopotrivă cu cele de care Exţelenţia Ta şi eu cu d(o)m(nul) MocionTşiT
Petrino în adunare la Exţelenţia Sa am vorbit150. Deci de mare nevoie a;
descoperi împăratului şi simţirile a românilor, ce prin Exţelenţia Ta şi pomeţii
_________________________
149 Petiţia celor trei reprezentanţi ai românilor în Senatul imperial, din 21 august 1860, la H.
M etropolia, colecţiunea actelor, p. 166-167.
150 în timpul lucrărilor senatului imperial din 1860, la Viena au avut ioc două conferinţe între reptî
românilor şi sârbilor în senat referitoare la reglementarea referinţelor ierarhice în Biserica ort30t™_„
Austria. Vezi N. Popea, Arlnepiscopul fi M etropoluid A ndrei baron de Şaguna, p. 132. Vezi Diamd hd Andriî:
Şaguna la senatid im perial d in 1860, ia Ilarion Puşcariu, Documente pen tru lim ba f i istorie, tom I, p. 331. \ %
304
domni s-au şi făcut şi eu de acest pas foarte m-am bucurat, mulţămind Exfelenţiei
Tale pentru prieteneasca înştiinţare.
Reforma de care în pomenită adunare era vorba este pentru biserica
noastră de neîncunjurată trebuinţă. Numai o bine întocmită ierarhic ar putea
l. biserica noastră în Austria aşa a o întări, ce nici un duşman nu s-ar ispiti ceva
| împotriva ei a întreprinde. Nu-i nici o îndoială cum că numai unul Dumnezeu au
păzit până acum biserica noastră de a ei cădere. Spre ce însă sântem noi chemaţi,
dacă n-am avea a fi a ei adevăraţi episcopi, păstorii, învăţătorii, povăţuitorii şi
k . apărătorii? Nu-i cu bună seamă nici un episcop între noi, fie el sârb sau român,
K . care prea aprins n-ar dori deplină unire şi înţelegere întru toate. Ce folos însă?
| kArhiepiscopul nostru rămâne şi acum în aceeaşi socotinţă, ce din anii de apoi o
§? avea, schimbându-o acum numai aşe, că mai mult nu tăinuieşte dorinţa sa, ca
K; fundusul religiei a Bucovinei să se întrebuinţeze şi spre folosul altor eparhii, mai
^ ales celor sârbeşti şi cu bună seamă şi celor româneşti. Eu însă nici la una, nici la
alta nu mă voi pleca, măcar că din tot sufletul doresc ca românii să aibă nu numai a
lor episcop, ci şi pre un al său arhiepiscop. Cine însă din doi arhiepiscopi să fie mai
| mare, nu este aşe uşor de hotărât. Una însă este limpede adevărul că din unsprezece
episcopi în Austria, unul numai poate să fie mai mare, carele ar ave să ţie cârma a
iv întregei beserici în monarhia Austriei, supt patriarhul Constantinopolei. Eu unul
aşa dogmatisesc şi sânt sigur că atunce va fi strânsă unire între toţi episcopii, ei vor
^ păstra atunce între sine dragoste cea frăţească, ei vor ţine vârtos şi neclătit una şi
îşi mărturisire credinţei a ortodox catoliceştei şi apostoleştci besericei a răsăritului
şi vor păzi atunce una şi aceeaşi disţiplină besericească.
K Până ce nu voi fi încredinţat cum că această socotinţa mi să va primi în
||bl ce va să se ţie, ca o noimă, eu nici mă voi mişca să mă duc undeva ia un
e a strica numai vremea cea scumpă.
Neîntemeindu-se toate lucrurile a soborului pe una ca aceasta noimă, toate
l p (discussiones) ar rămâne atunce numai ca o vorbă deşartă.
& Aducând aceste, pe preacinstită scrisoare a Excelenţiei Tale din 12/24
a. a. nr. 24 spre ştiinţa, sânt cu toată ce se cuvine cinste
g fe a Excelenţiei Tale
plecată slugă şi prieten
Evghenie
Episcop
SvM.Putnala 14/26 scpt(cmbrie) (1)860
Si${Şaguna, 1445 (original)
305
A ndrei Şaguna, Corespondenţa Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1
177
c m o a n e l^ L Î Z ? “ pân acum râzimâ„du-ml pe
p e n Z l f Z “ ,“ m r ' rC * P' “ d * '" * • ^
Andrei Şaguna către Eugen Hacman : spre durerea c e Z a i m i ° “ T “ " " **“ P<™cilor mireneşd
subordonat altei ierarhii h a F * * acd“ aşi naţie română şi s-au
Excelenţei Sale, Preaşfinţitului d(omnu)lui
Episcop al Bucovinei, Eugen Hacman
în ziua cca de pe urmă a aflării mele la Viena, adecă în 30-le>> 'mâi pe calea’ leduită a “T * altă năzuială' decât aceea ca să
i i i 6î , f u , Canoandor cu deosebire a canonului apostolesc 34 a
cal nou am primit hârtia ministerială de sub 30-lea sept. a. c., n 14721 / « |
^ Zum lzice acolo, s-a» trimis Si Excelenţei Tale şi cuprinde m ?|wonul al 8-lea al S o b o i ^ i î i T m ' O2f ' * ^
Maieintei Sale la reprezentaţia patriarhului sârbesc, cât şi la aceea ce, in 21 a u »
T c r i r n u t L Maiestarei Sale împreună cu domnii consiUan im peri*
baronul Petrino şi nobilul de Mocioni, despre care am avut cinste a înştiinţa ' J g B L " Z Z a p ° lni"dna l,api"llel <‘"“ 50, nici să las slobozenia
i a d Z , Z PrC “ “ ° “ dărait “ sângele ^ u Domnul nos™
gp-> slobozitorul tuturor oamenilor.
- I ^ S ^ I d u r a t a da icra,tac, noastre î n u e g
l.n^CCi| EXCelenîie Ş' Preasflnîite frate în Hs.l binevoieşte a Te convinge
m o n a i Sa voie de a ţine sinod, la care să luăm parte ş, no, ca W »
Bucovine, şi Ardealului, iar înaltul minister de cnltînn-acolo i ş . de s c o p e r ă ^ ,
.1 , • rn bine as face când m-aş înţelege cu £xceicn^t ^
despre propunerile careTsincdul din Carloviţ ,va avea a le aştertK îm p ^ tu lu jjH ^ ^ B
regularea împrejurărilor ierarhice a biserica din Bucovina şi Ardealul § A gândire individuala a oncărm mădulari bisericesc.
Hp
lasîp e voie mai nainte a asculta cugetul şi dorinţele diecezei mele; pnr‘ — J
* s m ! ă Cl T a-SC ” pir',a * “ fi asupra rândului bun,
vede că înaltul minister de o parte are bănuiala ca cum noi nu ne vom .ijS J M un stat sa fie doua mitropolii. Eu şi in privinţa acesta alerg cu o cuceric la
^ d c E f a i aşa m-am descoperit Excelenţei Sale ba chiar şi g cimoanc, C, de acolo, ca dintr-o fiuţânâ ta carea nicicând nu sc a c Z a s
mă pot duce la acel sinod din multe pricini binecuvântate şi canonice, precvm §j jnraşng învăţătură cea adevărată şi nemmctaoasi. P ’
trebuinţa aceea, ca noi penam sinodul ce are a se ţine la Carovnţ, avem P t j P U f c afiu numaidecât ta 34 canon apostolesc că cpiscopilor fiecăr.e „aţii
ne înţelege cu cei de frunte din preoţime şi creşann noşai in treaba n M » a şa pre cel dintâi (mitropolmil) între dânşii etc. De aci deduc eu că
t e U u o r ierarhice, ca nu cumva arhiereii să facă ceva, ceea ce na « c J M g ttebuie sa fie din sânul acelei naţii, la carea sânt ei puşi de episcopi căci
vofei şi mulţămirei creştinilor din eparhiile noastre, pentru « M « | ,
(aceasta ştiu sigur) doreşte ca pe baza canoanelor aşa să reguleze trebdc:| | f f l H W tr o 'S ^ d nUmai 3Şa P° atC ^ îCd adCVărat Şi fir“ c’ da^ă
- estefiM ’ epiSCOP“ a* Und naţii VOr fl din una aceea?> naţiune-
astfekle propimeri să i L facă spre întărire, încât să se mulţămeasca i n o l n T ?1 PCntR1 a“ ea 0 arWerai Să ^ ată săvâr?j slujbele dumnezeieşti
si naţia sârbească, de aceea şi zice înaltul Minister m harna sa: dass Seine M J | 52 ŞQCpropOVcdlU cre?dnil°r cuvântul mântuitor al Domnului
S i c i n e t r o r J i s c h e n g r , m u. Metropolie nich.abgeneigt J W J ■ K T 1 CU7 tatoarc * * se poată înţelege cu preoţii şi eparhioţii
J B b , y’mai dcPartc ca sa se poată înţelege unii cu alţii în una şi
l5, RezoIutia imperială din 27 septembrie 1860, la 11. Puşcăria, op. c it., S j 67j f
™ | g p a este totdeodată şi cea a bisericei şi a dregătoriei bisericeşti, căci
HKL*"
i52S S j e s t a t ^ Sa nu este împotriva unei Mitropolii romaneşt, greceşti neunite .
306 307
dacă mitropolitul şi episcopii nu vor fi din una naţie, atunci întâlnindu-se se vor a
se înţelege în limbă străină, precum a fost întâmplare până acum la noi, că adecâ
mitropolitul Carloviţului cu episcopii de naţia română se înţelegeau prin o limbă
străină.
Iar canonul al 8-lea al Soborului Ecumenic III mă învaţă că într-un
politic pot fi două mitropolii, pentru că aci s-au hotărât că dreptăţile cele cuvenite <
început ale fiecării eparhii au de a se păzi curate şi nesilite şi că Mitropolia Ciprului
are a rămâne nevătămată şi nesupusă Mitropoliei din Antiohia, deşi Ciprul au
devenit supt stăpânirea politică a ducelui din Antiohia s. c. a.
Din aceste puţine cuvinte canonice te vei putea încredinţa Excelenţa Ta că
eu nu năzuiesc într-acolo ca regularea trebii ierarhice să se facă după voia şi volnicia
mea, ci doresc şi mă nevoiesc ca toate să se facă după aşezămintele Maicei noastre
biserici şi din pricina aceasta sfântă mă urăsc şi mă clevetesc aceia, carii vreau să
organizeze trebile bisericeşti după placul şi folosul lor personal şi nu vreau să
asculte de aşezămintele cele lemurite ale Sfinţilor Părinţi, ci se provoacă la privilegiiT
naţiei lor, ca cum acelea faţă cu naţia română şi cu religia ei ar fi mai presus de
sfintele canoane ale Apostolilor şi soboarelor ecumenice.
Iartă-mi Excelenţa pentru aceste descoperiri sincere şi frăţeşti, care am a
de lipsă a ţi le împărtăşi în momentul de faţă, care face o epocă în biserica np^
ortodoxă din Austria şi mgându-mă ca să mă înştiinţezi despre cele ce vei afla de
bine să faci în privinţa hârtiei ministeriale din 30-lea sept(embrie) a. c. cal.
recomand sfintelor rugăciuni şi rămân pentru totdeauna cu cinstire deosebită §
al Excelenţei Tale
ABMS, Şaguna, 1447 (concept); II. Puşcariu, Metropolia, Colecţiunea actelor, p. 177-180
178

Excelenţei fi Preasfinţiei Sale părintelui Episcop din Bucovina Evphen
Sibiu 6 oct(ombrie) 1860
Pre cât m-au bucurat scrisoarea Excelenţei Tale din 24 sept(embrie) ă, <
n° 102, văzând dintr-însa râvna cea înfocată ce o aveţi cătră binele obştesc §1
Bisericei, despre carea nicicând nu m-am îndoit, atâta mai mult cuvintele acele din
308
lăudata-vă hârtie au deşteptat în mine îngrijirea nespusă de mare, prin care zice
Excelenţa Ta că una însă este limpede, adevărul că din unsprezece cpiscopi în Austria,
unul numai poate să fie mai mare, carele ar avea să ţină cârma întregei biserice în
Monarhia austriacă supt Patriarhul Constantinopolei.
îngrijirea mea ce mi-au pricinuit mie această cugetare a Excelenţei Tale au
produs în mine mulţime de gânduri şi în sfârşit mi-au adus aminte cartea canoanelor,
ce la a(nul) 1800 s-au compus la Patriarhia Constantinopolitană şi s-au intitulat
‘Pidalion”153, adecă "cârma", potrivit asemănării ce Sfântul Ioan Hrisostomul face
bisericei cu corabia (Precuvântare Pidal[ion], faţa 3). înaintea cărţii Pidalion, precum
este cunoscut şi Excelenţei Tale, stă o icoană înfăţişând o corabie pe mare şi în
corabie pre Hs ca cârmaciul şi pre Apostoli, pre următorii lor ca pre vâslaşi, despre
corabia aceasta duhovnicească stă următoarea citaţie din Sf. Ioan Hrisostom,
tipărită sub acea icoană a Pidalionului: "Prin corabia aceasta se închipuieşte biserica
Sobornicească a lui Hs, a căreia temelie este credinţa cea ortodoxă a Sfintei Treimi;
iară scândurile şi grinzile sânt dogmele credinţei şi tradiţiile; catargul este crucea,
vântrele sânt nădejdea şi dragostea, cârmuitorul este d(omnul) nostru Is. Hs.;
|ari şi marinari sânt Apostolii şi următorii Apostolilor şi toţi cliricii, gramaticii
p ilotării, învăţătorii cei după vremi; călătorii sânt toţi ortodocşii creştini. Marea
este viaţa aceasta; suflarea cea lină şi zefirul sânt suflările şi darurile Duhului Sfânt;
ile sânt ispitele cele împotriva ei, iar cârma ei, prin carea se îndreptează cătră
|nul ceresc este cartea aceasta a sfintelor canoane”.
Eu, după ce am socotit mult despre icoana aceasta şi inscripţia ei din Pidalion,
am venit la acea convingere că Patriarhia Constantinopolitană n-au avut a i punerea
Jpipiei şi a inscripţiei aceleia în fruntea Condicei canoanelor alt scop decât acela
ca să arate cum că în religia noastră ortodoxă răsăriteană
1. ^Domnul şi mântuitorul nostru Is. Hs. este capul şi cârmaciul, căci el au întemeiat
şi răscumpărat biserica sa cu scump sângele său, ceea ce este trupul lui şi că el
mm "este cel dintâi născut din morţi.
2. Cum că Apostolii şi următorii lor sânt aceia în biserica lui Hs., ce sânt vâslaşii
V/'
într-o corabie.
; 3, Cum că cârma bisericei este cartea cea aprobată a Canoanelor Sfinţilor Apostoli şi
filfe Eu mă încumet a Te ruga pre Excelenţa Ta de a-mi da iertare ca să zic cu

toată cucernicia cum că garanţia cea mai sigură pentru susţinerea în curăţenie a
ei noastre şi a canoanelor ei, pentru întărirea strânsă a bunei înţelegeri între
.113.
*Esţe ediţia oficială a Patriarhiei ecumenice, Leipzig, 1800.
m m - 309
toţi arhiereii din Austria, precum şi garanţia cea mai sigură pentru susţinerea
ortodoxiei noastre în sfinţenie şi vază, atât înaintea creştinilor noştri, cât şi înaintea
stăpânirei mireneşti şi înaintea altora, carii nu se ţin de legea noastră, zic garanţia
cea mai sigură pentru toate aceste nu se poate afla în individualitate trupească, fie
ea înzestrată a i orice titlu, ci numai şi numai prin acea individualitate duhovnicească,
pre carea însăşi biserica cea mare de la Constantinopol o numeşte cârma bisericei
întregi, carea o efectueză sinoadele la care se adună după firea obiectelor sau numai
arhiereii sau numai şi preoţii şi diaconii şi cei mai aleşi creştini, precum este firea
lucrurilor pretractânde.
Cârma aceasta a ortodoxiei noastre este o urmare firească a acelui aşezământ,
pre care îl numim noi piatra cea de capul unghiului, ceea ce s-au făcut de la Domnul şi
este minunată întru ochii noştri, pentru că ea au întărit lumea creştină, carea nu $(
va, nici se va birui, de s-ar scula asupra ei orice puteri fizice şi trupeşti, căci toate,,
acestea sânt trecătoare şi adeseori sieşi contrazicătoare, iar cârma duhovnicească şi
puterea ei sânt veşnice şi pentru că cârma aceasta este însuşi cuvântul lui Dumnezeu, ■
despre care au zis H s că ceriul şi pământul vor trece, dar cuvintele lui nu vor trece.
Mat.24, 35. Ştiind şi văzând noi astăzi că cuvintele lui Hs. s-au susţinut până şi în
zilele noastre, trebuie să mărturisim că această împrejurare risipeşte orice îndoială, -5.
ca cum adevărul cuvintelor Domnului ar putea înceta oarecând.
t ■
Puterea cea silnică a păgânilor şi a stăpânirei lor n-au putut nimici cuvintele
lui Hs., la început, când adecă numai 12 bărbaţi au fost rânduiţi de Hs. spre
păzirea lor şi până la marginile lumei cuvintele lor şi când avea trebuinţă să facă sau ^
să hotărască despre un lucru mai însemnat, se adunau laolaltă şi chemând darul m
Duhului Sfânt se sfătuiau; cu atâta mai puţin putem gândi noi astăzi că nu Hs,
carele au făgăduit a fi acolo unde doi sau trei se vor aduna în numele lui şi cu cartea
aceea, carea biserica cea mare din Constantinopol o primeşte şi o prescrie de cârmă, 4
un arhiereu dintre cei 11 ar avea a ţine cârma întregii biserici din Austria, ;J
biserica noastră într-adevăr nu s-ar putea numi una, sfântă, sobornicească şi apostol
biserică, căci nu s-ar ocârmui după chibzuiala individuală a unui muritor, prin unn^
s-ar lipsi de caracterul ei cel primitiv şi păstrat până în zilele noastre, prin care ş-au
apărat ea de feluritele vijelii, ce se ridicaseră asupra ei din mai multe părţi cu o
vrăjmăşie cumplită, dar pe ea n-au putut nimici, pentru că cuvântul Domnului ku
păstrat, carele în veac nu va trece şi nici porţile iadului nu-1 vor putea birui pre el
Toate acestea le-am scris eu, ca să mărturisesc Excelenţei Tale cele t
ale minţii şi inimii mele şi ca să şti că pre Excelenţa Ta Te cinstesc şi astăzi, pg
te-am cinstit mai nainte cu 25 de ani, când am avut norocire a sluji Sfânta Litur
cu Excelenţa Ta ca protodiacon la Carloveţ.
310
Primeşte dar Aw o bune aceasta a mea mărturisire şi nu Te îndoi nici spre

viitor despre cinstirea mea adevărată cu carea pentru totdeauna rămân
t ABMS, Şaguna, 1 4 5 3 (concept); Publicată de Ilarion Puşcariu, D o cu m en te p e n tru lim b ă ş i istorie,

l p. 34 2 -3 4 5 .
179
Excelenţa Ta! Preasftnţite domnule Episcoape, mie iubite frate în Christos!
i privinţa regularii referinţelor ierarhice ale eparhiilor drept credincioase

|v din Austria m-am sfătuit cu clerul meu, întâi în consistoriul meu, ce l-am înmulţit
£ spre acel scop, apoi într-o adunare eparhialnică. Din alăturata broşură154 veţi avea
bunătate a înţelege socotinţa şi dorinţele clerului meu, totuşi poftesc reflexiunile
critice la n(umărul) IV, pag. 53-64 a le privi ca a(le) redactorului şi nu ca ale mele.
Propunerile mele şi a(le) clerului meu despre regularea canonică a referinţelor
îerarhice au spre ţintă, prin înfiinţarea de metropoiii pentru fiecare provincie
Jbisericească, de a pune stavilă nemulţămirilor ce se nasc din neresocotirea intereselor
: şi ce dau adese pricină spre cădere de la biserica cea dreptcredincioasă, de
â întemeia şi a întări legătura iubirii şi a frăţiei între slăveni şi românii cei drept-
edincioşi, de a spori binele şi înflorirea bisericei prin măsuri puse la cale după
Ilicitele recerinţi a fiecărei eparhii şi, prin aşezarea unui punct central, de a
fcxaştiga întregei biserici autoritate şi putere cătră lăuntiu şi cătră afară.
f Cu plecare prietenească şi deosebită cinstire rămân al Excelenţei Tale frate
nstos.
ipr"
g|iiţi, în 10 /22 iunie 1861
Eugenie m. p.
Episcop
lllffifr Metropolia, Colecţiunea III, 1 2 , p. 1 8 7 - 1 8 8 .
--------------------------
e dreptcredinciomlm cler din B ucovim în p rim jţa organizării canonice a diecezei şi a ierarlnei sale
hjnţt în organismul Bisericei ortodoxe din staturile A u sttiei, Cernăuţi, 1861.
311
180
Nr. preş. 254 / 1861
Când toată speranţa pierdusem de a căpăta de de la Frăţia Ta vreun răspuns la

hârtia mea din 26 sept(embrie) 1860 şi alta, prin carea ţi-am împărtăşit Frăţiei Tale
lucrarea soborului bisericei noastre din Ardeal, din 24 - 26 octombrie 1860, iată astăzi |
am primit epistola Frăţiei Tale din 12-lea ale curgătoarei, nr. 37, pre lângă carea |
bine ai voit a-mi trimite o broşură, din carea să înţeleg socotinţa şi dorinţele ^JL
clerului Frăţiei Tale, iar reflexiunile critice la nr. IV, pag. 53-64 să le privesc ca ale J j
redactorului.
Cuprinsul m ult preţuitei epistole a Frăţiei Tale mă încumetă pe mine a-p
descoperi sincer că eu am căpătat încă din luna lui mai un exemplar din pomenita:
broşură şi mi-am făcut dintr-însa un studiu serios şi prin trei articole din ‘Telegraful -
român”* am descoperit părerea mea asupra unor pimcte din acea broşură155. Dar §
apoi simţindu-mă îndemnat a face reflexiunile mele şi asupra mai multor puncte, am t
publicat ca anonim în jurnalul suspomenit că reflexiunile asupra zisei broşure nu se vor \
publica mai departe prin jurnal, ci prin broşură, carea am şi dat-o la tipar sub numele V
meu, ca nu cumva retăcerea numelui autorului să deie cuiva vreo sminteală156. I M B
Eu m-aş fi ţinut preanorocos când aş fi putut reflexiunile mele frăţeşti să le
împărtăşesc oblu Frăţiei Tale, ceea ce aş fi făcut cu bună seamă, de aş fi fost
norocos de a căpăta pe cale oficioasă şi în timp potrivit acea broşură.
însă gândesc că Frăţia Ta nu-mi vei lua în nume de rău publicitatea ce am;
făcut eu cu reflexiile mele, de vreme ce şi clerul bucovinean au predat publicităţii
dorinţele mele.
155 Biserica ortodoxa răsăriteană din Bucovina în “Telegraful Român”, IX, 1861, nr. 23-25, este critiCât||^
broşura D orinţele dreptcredinciosului cier din Bucovifia. _ _ _
156 Andrei Şaguna a răspuns cu broşura Anthorism os sau desluşire com parativă asupra broşură ^Dorit^dţî
dreptcredinciosului cler d in Bucovina în p rivin ţa organizăm canonice a diecezei şi a ierarhiei sale referinţe %
organismul bisericei ortodoxe din Austria") Sibiu, 1861; ‘Telegraful Român”, IX, 1861, nr. 37, p. 143-144, >
Andrei Şaguna anunţă apariţia broşurii Anthorism os şi pledează pentru lectura ei, care (
organizării Bisericii ortodoxe pe baze canonice.
312
M
Pre lângă care nu voi întârzia a-ţi trimite Frăţiei Tale un exemplar din
reflexiile mele, cum vor ieşi de sub tipar şi recomandat sfintelor rugăciuni, rămân
cu încredinţarea adevăratei cinstiri.
Sibiu, 17 iulie, 1861
al Frăţiei Tale frate în Christos
I. Puşcariu, M e tro p o lia , C o le cţiu n e a III, 1 3 , p. 1 8 8
181
Vom Bukowiner Ordinariate
Abschrift
Nr. 269
Zum Behufe eines der h. Staats Regierung zu erstattenden griindlichen

j&chtens liber mehrere Kardinallfragen unserer Kirche ist mir daran gelegen, die
jBerzeugungen und Resultate des Nachdenkens und Forschens der zur Losung
: Aufgaben in erster Reihe mit berufenen Mănner der kirchlichen Wissenschaften,
dann der an der Spitze der Geistlichkeit des Landes stehenden Diener des Altars
genaukennen zu lernen, dieselben sachgemăss zu wiirdigen und anzuwenden.
S7' Diese Frage sind:
m 1-etens. Welcher ist auf Grund bestimter Sitzungen oder auf Grund der
Tîeschichten unserer Kirche in den einzelnen gr. or. Lănder der echte und richtige
’ Bcgriff der Autonomie der gr. or. Kirche, auf welche Gegenstănde erstreckt sich
diese Autonomie, oder welche Rechte folgern sich daraus fur die Kirche, und
îvelche Grenze hat diese Autonomie im Staate gegeniiber der Staatshoheit?
â f e f 2-tens. Worin besteht nach den Sitzungen und nach der Geschichte
jMrer Kirche das Wesen der kirchlichen Synoden, wer ist zu Folge der obigen
^ p s s e zur Theilnahme an den Synoden berufen, und auf welche Gegenstănde
feîi sich dieselben zu erstrecken?
I f e ■' 313

Andrei Saguna 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Andrei Saguna 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Andrei Şaguna, Corespondenţa 1/1

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Beşenova, 12 noiembrie 184

PreasPrâlucite Domnule Episcoape.,

Fiind ca călugăr din monastirea Beşenova, unde m-au anumit răposaţi:

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

A. N . D . J. Arad, F m d E piscopia ortodoxă ro m â n ă A r a d , A c te le revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dos.

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro n :â n d A r a d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Prea Eliminate Doamne Episcoape!

Al Prealuminat Măriei Tale,

Sibiu, 30 Aprilie 848 slugă plecată

A. N . D . J. Arad, F on d E piscopia ortodoxă ro m â n ă A ra d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Prea Sfinţite Domnule Episcoape!

Cu deosebită cinstire fiind,

Sibiu, în 7 Septembrie 3849.

A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro m â n a A ra d , A c te le rev o lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dos;

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Cuvin, 10 septembrie 184$

Trămisele mie prin Preasfinţia Ta din 7 Septembrie a. c. lucrări din scoţ

Nu mi se va imputa de rău neluarea de parte până acum în lucrările mai

A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxa ro m â n ă A ra d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Sibiu, 1/13 septembrie 1849

Preasfinţite Domnule Episcoape!

Sibiu, 13 septembrie 1849

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Prea Sfinţite Domnule Episcop,

Fiind cu deosebită cinstire, al Prea Sfinţiei Tale plecată slugă şi frate în

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Cuvin, 1 octombrie 184(

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Eu nu mai am nici o îndoială despre săvârşitul cel bun şi mângâietor al cauzei

Sibiu, 2/15 octombrie 1849

A. N . D . J. Arad, F ond E piscopia ortodoxă ro m â n ă A r a d , A ctele revo lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dc

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Cuvin, 9 octombrie 18^

Prea Sfinţite Domnule Episcoape,

Cuvin 9 Octobrie 849

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Prea Sfinţite Domnule Episcoape,

Am primit scrisoarea Prea Sfinţiei Tale din 10 Sept(embrie) a. c. şi foarte

A. N . D . J. Arad, F o n d E piscopia ortodoxa ro m â n a A r a d , A c te le rev o lu ţiei d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , dosar

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Sibiu, 26 noiembrie 184

Fiind intr-altele cu deosebită cinstire, al Prea Sfinţiei Tale serv umilit,

Sibiu, 26 noiembrie 1849

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Cuvin, noiembrie 1849

Scrisoarea Prea Sfinţiei Tale în privinţa deschiderii unei gazete româneşti în

..4 1 J ■H 1 M J> Ji). H 1I. H J ilU U liJlM , I

10 Vezi snpra, doc. nr. 11, nota 3.

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Sibiu, 8 Ianuarie 185(

Prea Sfinţite Domnule Episcoape,

Te înştiinţez pe Prea Sfinţia Ta, că patriarhul sârbesc îmi scrisese deunăzi1

Gherasim Raţ către Andrei Şaguna

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

Andrei Şaguna către Gherasim Raţ

W0 Sibiu, 4 februarie 1850

Al Prea Sfinţiei Tale, cel mai mic între fraţi,