16 I+, If

SEMINARUL DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

INCEPUTURILE SI STABILIREA

SULERANITATII TURCESTI IN MOLDOVA

LUCRARE FACUTA IN SEMINARUL DE ISTORIA ROMANILOR DE SUB DIRECTIUNEA

D-LUI PROF. D. ONCIUL

DE

N. H. CONSTFINTINESCU

PREMIATA DIN FONDUL HEEL" SI TIPARITA CU AJUTORUL FUNDATIUNEI UNIVERSITARE CAROL I

1 t

.5)

rr

40

It

f
BUCURESTI '

INSTITUTUL DE EDITURA BSI FiRTE GRFIFICE .FLFICARFi.

1.
- No. 40, STRADA CAMPINERNU, No. 40

1914
I J._

I, . t.
www.dacoromanica.ro
t 1

. ii ' ,
/
CUPRINSUL
Pagina
Bibliografie VIV111
I. Introducere 14
Rolul suzeranitAtii turcesti 1-2. Moldova primeste la
inceput suzeran. polona. ; tripla aliantA 2-4. Venirea
Turcilor 4.
II. Cele dint& atingeri cu Turcii 5 13
Rascoala" lui Stefan Musat 5-6. Alexandru cel Bun
si indatorirea de lupta impotriva Turcilor 6-7. Re la-
Vile lui cu Turcii; invinuiri de Intelegere" cu ei 7-10.
Urmasii lui Alexandru 11-13.
III. Moldova stat tributar Turcilor 14 49
1. Statornicirea tributului de Petru Aron 14-25. Ale-
)(Andrei 14. Actul Logof. Mihail 15-16. Turcii cer
tribut crestinilor. Birul" luat de ei inainte de 1546,
17-19. Tributul din 1546 nu insemna inchinarea tarii
20-21. Rostul tributului dupa* marturii contemp. 21-23.
Conceptia Turcilor 24-25.
2. Re latiile Moldovei cu Poarta pe vremea lui Stefan
cel Mare 25 -49 : Imprejufarile din 1457 -60, 26.
Atacul Chiliei 27. Situatia tributary a lui Stefan 28-29.
A doua parte a domniei lui Stefan: fasboiul cu Turcii;
luptele cu Radu si Laiota 30-32. Cererile Turcilor
32. Schimbarea suzeranului dupa biruinta din 1475, 33.
Noile pretentii formulate de Turci pentru asezarea
pacii: ostatecul si tribut omagial 34-36. Atitudinea

www.dacoromanica.ro
IV

Pagina

cronicarilor turci 36. Expeditia lul Mahomed II, inten-

tiile lui, infrangerea 37-39. Politica lui Stefan in Tara
Romaneasca 39-40. Intreruperea relatiilor si incetarea
tributului: stare de rasboiu 41 -42. Motivul expeditiei
din 1484, 42-43. Pierderea cetatilor dela Mare 44-45.
Omagiul dela Colomea 45. Tratativele polono-turce
in 1488: Stefan e un rdsvratit" pentru Turci 46 47.
Legaturile reinoite cu Turcii de Stefan 48 49.
IV. Pace qi prietenie cu Turcii. Distrugerea tutelei de suze-
ranitate a Poloniei. 50 -64
Atacul Pocutiei 50. Stefan e tributar, dar nu vasal
Turcilor 51. Expeditia lui loan Albert 52 53. Ajutorul
prietenesc al Turcilor 54-56. Pacea si tractatul de
alianta din 1499: recunoasterea independentei Moldovei
57-58. Incercarea de a rupe relatiile cu Poarta 59-60.
Situatia tarilor romane in armistitiul ungaro-turc din
1503, 60-62. Moartea lui Stefan 63.
V. Relatiile lui Bogdan III cu Turcii 65- 90
1. Legenda Inchinarii" si tractaturile 65 71: Lega-
turile cu Polonia si Ungaria 65-66. Chestiunea in-
chinarii" lui Bogdan 66 67. Geneza traditiei populare
67-69. Inlaturarea ei 68-70.
2. Conflictul cu Selim si du,smania Tatarilor 71-85:
Stirea lui Pray 71 72. Navalirea Tatarilor si tratativele
cu dansii 73 -75. Selim ramane tot amenintator 76.
Noui navaliri tataresti din indemnul lui Selim in 1513,
77-79. Armistitiul din 1514 si intrigile lui Selim 79 81.
$tirile din descrierea lui Miedzieleski 83-85.
3. Situatia Moldovei la moartea lui Bogdan III 85 90.
Reinoirea aliantei cu Polonia de Sfatul boerilor lui
Stefanita 86-87. Treuga ungaro-turca din 1519, 88.
Sfarsitul unei epoci in relatiile cu Turcii 89-90.
VI. Soliman qi silintele lui pentru stabilirea suzeranitalii . 91-106
1. Atitudinea lut Stefanifd 91-97:. Sultanul cere
Moldovei ajutor de oaste in luptele cu Ungaria 91-92.
Eschivarea lui Stefanita 93. Domnii romani in ajunul
luptei dela Mohaci 94-96.
3. Politica lui Petru Rare.F 96 -106: Expeditiile lui
Petru Rare in Ardeal; relatiile lui cu Zapolia si Fer-
dinand 97-98. Obligatiile la care erau supusi principii

www.dacoromanica.ro
 V

Pagina

din Tara Romaneascd si Moldova cum rezultd din ra-

portul ambasadei lui Laski $i din tractatul Iui Petru
cu Ferdinand 100 102. Punctul de vedere turcesc :
pretentiunile lui Soliman dupd cucerirea Budei (1529)
102. Polonii recunosc pe Petru Rare ca vasal turcesc
103-105. Chestiunea Pocutiei 105 106.
VII. Intrdngerea lui Rarec si supunerea Moldovei din 1538. 107-114
Motive le expeditiei Iui Soliman si purtarea boerilor
moldoveni 107-108. Conditiile supunerei dupa Veran-
cics 108. Vasalitatea 110. Reintegrarea Iui Petru ca
vasal. Situatia cea noud dupd propriile sale marturisiri
112-113. Concluzie 113-114.

INDREPTARI:
Pag. 67. nota 7; cf, Genealogia.
71 r. 19: innoirea in loc de invoirea.
95, nota 11: Sanudo: vol. XXXVII col. 485.
95, nota 12: Hurm II', in loc de idem.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFTE
A. CRONICI
a) Romdnegi :
I. Bogdan : Cronicele moldovenesti inainte de Urechia B. 1890.
Cronice inedite B. 1895.
M. Kogrdniceanu: Letopisetele tariff Moldovei, ed. II.
Picot : Cronique d'Urechi Paris 1878.
N. lorga : Istoriile domnilor Tarii Romanesti de C-tin CApit. F. 1902.
I. Bogdan : Letop. lui Azarie (An. Ac. Rom.)
b) Bizantine si turceqti :
Ducas : Historia Bizantina ed. Bon. 1834.
Chalkokondylas L.: Chronicon ed. Bon.
Phrantzes : Chronicon ed. Bon. 1838.
Seadeddin : Cronica dell'origine e progressi della Cassa ottomana tr ad
Bratutti IIV 1649.
c) Polone si unguregi :
Bonfinius, Rerum hung. decades IV ed. 1690.
I. Dlugosz : Historiae polonicae libri XII in Opera omnia ed. Przedziecki 1863.
M. Miechowski in Arh. Istorica P.
Cromeri M.: Polonia ed. Kln 1859.
Wapowski in Scriptores rer. polonicarum, tom. 11, Varsovia 1872.
lodocus in Biblioteka pisarzow Polskiek vol. 37-40.
lstvanfi : Regni hung. Historia, 1683.
Verancico : Opera, in Monum. Hung. historica, Scriptores II Budap.
Tubero : apud Schwandtner : Scrip. rerum Hungaricarum II.
Gorecki L.: Descriptio belli Ivoniae in P. Ilarian Tezaur III, p. 211.

www.dacoromanica.ro
 VII

d) Italiene :
Donado da Lezze, ed. I. Ursu.
Cambini A.: Comentarii op. Hasdau Arhiva istorica P.
Sansovino : Historia universale dell'origine, guerre... de Turchi. Venezia
1654 (colectie de Cronici).

e) Germane :
Liborius Naker's: Tagebuch, in Scriptores rerum Prusicarum V.
Weinrich : Danziger Cronik, ibid. vol. V.

B. DOCUMENTE

I. Bogdan : Relatiile Tariff Romanesti cu Brasovul si Ungaria 1905.

E. Hurmuzachi : Documente privitoare la Istoria Romanilor Ili, 112, 113, VIII,
XI, XV, Supl. P, 11'.
Hasdeu : Arhiva istorica P.
N. lorga : Acte $i fragmente III'.
Ulianicki : Material, Moskova 1887.
Prochaska : Codex epistolaris Vitoldi in Monumenta medii aevi hist. res
gestas Pol. illustrantia 1882.
Caro : Liber cancellariae (Arhiv. fur Oester. Clesch. XLV, L11.
Lewicki : Codex epistolaris saec XV, Cracovia, in Monumenta... vol. 11.
Inventarium omnium et singulorum privilegiorum etc. ed Rykacewski,
Paris 1862.
Gelcich i ThallOczy: Diplomatarium relationum reipublicae ragusinae
cum r. Hungariae, Budap. 1887.
Marino Sanuto : Diarii III XXX, ed. cea mai nova.

C. CARTI AJUTATOARE SI CONSULTATE

N. Iorga : Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe, 1900.

Istoria lui Stefan cel Mare, 1904.
Geschichte des rumanischen Volkes, vol. I. 1905.
11
Gesch. des osmanischen Reiches, vol. I sill.
11
Inscriptia Bisericii din Balinesti (in An. Acad. Rom. XXXIV).
Indreptari si intregiri cu privire la Isoria Romanilor (in Analele
Acad. Rom. XXVII).
Privilegiul lui Mahomed II pentru Pera, 1913.
Breve storia del Rumeni, 1911.
Genealogia Cantacuzinilor, 1902.

www.dacoromanica.ro
VIII

D. Onciul : Curs de Istoria Romanilor (an. 1911).

C. Giurescu : CapitulatiileMoldovei cu Poarta otomana 1905.
D. Marinescu: Bogdan Ill cel orb. 1910.
Coriolan : Petru Rare Si Petru Pribeagul.
D. Sturza. Importanta Divanurilor Ad-hoc (in An. Ac. Rom. XXXIII).
Caro : Geschichte Polens, vol. V.
Engel : Geschichte der Moldau and Walachei, 1804.
Mouradja d'Ohsson : Etat actuel de l'Empire Ottoman, 1842, v. VII.
Hammer : Histoire de l'Empire Ottoman (tr. fr. de Hellert), vol. I.
I. Ursu : Auswartige Politic Peter Rares.
Zinkeinsen : Geschichte des osmanischen Reiches, vol. II (1840).
Pray : Dissertationes, 1774.
Reussner : Orationes de bello turcico, 1596, vol. IV.

www.dacoromanica.ro
lnceputurile si stabilirea suzeranithltii turcegi

in Moldova

I.
Introducere
Turcii au primit astazi, poate, cea din urma lovi-
tura care-i va alunga pentru totdeauna din Conti-
nentul civilizatiei in care s'au dovedit incapabili
de a ramane ca'tre stepa aziatica de unde au venit.
Puterea cea noun care se ridica in locul lor, este
constiinta nationals a neamurilor, care li-au suportat
greutatea stapanirii o jumatate de mileniu si au zacut
cufundate in umbra steagului verde. Cateva sute de
ani a falfait penunbra aceluiasi steag si deasupra
noastra, amenintandu-ne de multe on cu desfiintarea
totals a vietii nationale si politice. Soarta insa a
trecut paharul acesta dela noi, si Romanii si-au pa's-
trat in cele doua principate, rivale de-atatea ori,
organizatia for politica si culturala deosebita. Aceasta
s'a intamplat, pe langa alte pricini tainuite ce nu
se pot patrunde cu mintea omeneasca.', si pentruca
rezistenta vitejeasca ce-au intampinat aici, a impus
Turcilor respectul ce se cuvine viteazului, chiar cand
acesta se clatina cu fortele slabite. Asa ca in loc de

www.dacoromanica.ro
 2

supunere totals, de cucerire cu arma, s'au incheiat

legaturi onorabile, nepecetluite de sigur prin trac-
tate asa cerea rostul timpului si natura impreju-
rarilor platind birul vecinatatii acestui vecin neo-
bisnuit. Mai tarziu numai, turburari interne si cres-
terea puterii osmane, ne-au adus umilinta vasalitatii
adevarate. Trecerea s'a fa"cut incet, pe nesimtite a-
proape, intr'o evolutie fireascd.
Pentruca cea mai mare parte a istoriei noastre e
determinate de natura raporturilor in care am stat
cu Turcii, va fi nevoe scotand in relief pe cat sq
poate adevarul faptelor sigure si imprastiind le-
genda sa recapitulam si sa limpezim inceputul lor.
Numai intelegand imprejurarile si natura relatiilor
incheeate la inceput intre principate 5i Turci, vom
pricepe rostul si importanta vasalitatii care a con-
tribuit asa de mult la pastrarea fiintei noastre, de
sine statatoare, in forma de stat, intr'o vreme and
atatea state puternice si vechi se naruiau la sufla-
rea acestui uragan.
Chestiunea inceputurilor suzeranitatii turcesti va
trebui sa cuprinda perioada de timp din istoria Mol-
dovei, de cand incep primele legaturi tributare cu
Turcii pang ce situatia de stat tributar se transforms
in cea de stat vasal, doua sari de fapt a 'caror deo-
sebire nu a fost indestul luata in consideratie pand
acum, impotriva realitatii socotindu-se Ca plata tri-
butului presupunea si celelalte obligatii de vasalitate.
Statul moldovenesc, alcatuit in contra nazuintelor
de dominatie ale Ungurilor, ce tindeau s anexeze
fosta Cumanie cu teritoriile de colonizatie teutonica,
trebuia sa-si gaseasca aiurea un aliat mai putin in-
teresat si, oricum, mai incapabil de cotropire, pentru
a rezista atacurilor dusmane dinspre Apus si Ra-
sarit. A crezut deci ca-1 gaseste in Polonia care in-

www.dacoromanica.ro
 3

cepea sa devina o putere, dar nu era Inca un orga-

nism deplin inchegat si incercat, ca vecina Ungarie,
concurenta sa in reprezentanta expansiunii catolice
spre Orient. Polonia era mult mai feudala ca Un-
garia, compusa fiind din palatinate uneori aproape
independente ca al Mazoviei si cu un zel catolic
mai temperat de ortodoxismul aliatilor Litvani. In
aceasta.' situatie favorabila pentru legaturi prietenesti,
third tearna de primej die, legaturile au inceput a se
strange intre Moldova si Polonia, incepand cu in-
cuscriri dinastice, pang ce in 1387 Petru Musatin
cu sfatul boerilor si nesilit de nimeni", recunosc
suzeranitatea regelui polon, respingand-o pe a regelui
Unagriei. Polonii vor fi visat candva ca, prin acest
fapt, hotarul for se va opri, data', tocmai la tarmul
fericit cu bune porturi al Marii moldovenesti. Dar
n'au fost in stare sa traduce in fapt aceasta nazuinta
on de cate on au incercat-o. Legarnantul acesta de
nature feudala, insemna, in definitiv, ceeace in-
semneaza azi o alianta defensive si ofensiva a cloud
taari, iar inchinarea omagiala nu era decat o simple
forma as Evului Mediu german, ce putea multumi
vanitatea poloneza. Tributul nu s'a adaogat, ca un
semn mai mult de supunere, din partea Moldovei,
cum ar pretinde unii cronicari; cel putin nu se do-
vedeste prin documente.
Sub aceste auspicii continuandu-si expansiunea,
statul din valea Moldovei ajunge la hotarele basard-
besti, pe care le incalca, ocupand ta.'rmul marii ce
apare, pentru intaia oarai 1n titlul lui Roman Voda.
Pentru asta nu se ivira, totusi, dusmanii dela in-
ceput.
Dimpotriva, Moldova atrase, alaturi de sine fara
forma vasalitatii tara Basarabilor, in prietenia po-
lona.. Intreita alianta avea de scop sa tine in frau

www.dacoromanica.ro
 4

pretentiunile unguresti care atingeau interesele celor

trei aliati pe deoparte, iar, ca scop secundar, si mai
ales din punctul de vedere al lui Mircea, insemna
si o pregatire pentru eventuala ciocnirle, ce se in-
itrevedea, cu noii oaspeti ai Europei rasaritene:
Turcii.
Ciobani turcomani, cu o minunata organizatie ca
aceea a Ienicerilor, cu apucaturi de prada si bri-
gandaj, intrunind traditii persane si mongole, ca
mostenitori ai Selgiucizilor, gata a adaoga la acestea
pe ale Bizantinilor in orbita carora se invarteau la
inceput, insufletiti pe deasupra de fanatismul unei
legi noui: acestia erau Otomanii, cei mai moderni
barbari, care aduceau groaza Europei.
Imperiul bizantin se clatina pe o baza din ce in ce
mai subreda, iar statele slave care ravnisera sa-i is
locul si cinstea sufereau de aceeasi desbinare si de-
sorganizare.
Era cel mai bun moment ca un intrus sa puna
mana pe intreaga peninsula.
Fara maxi greutati, ajutati chiar de noroc, Turcii
nu se oprird decat la Dunare, buimaciti in primul
moment de rezistenta viguroasa a unui popor tandr,
care tocmai atunci era la inceputul expansiunii sale.
De-acum o grea problema se punea celor cloud tars
romanesti: vor ceda asa de usor, ca vecinii de peste
Dunare, sau isi vor pastra existenta sub protectiai
regatelor crestine?
In ce fel au rezolvit Romanii chestiunea vom ye-
dea la sfarsitul epocei marilor lupte, pang unde se:,
va intinde si cercetarea de fata. Intrucat im.prejura-
rile li-au ingaduit, conducatorii celor doua state nu,
au dispretuit pe Tanga vitejia inimii for slobode si
intelepciunea politica plina de tact viclenie" pen-
tru streini in lupta pentru pastrarea unei vieti ra-
tionale nestirbite.

www.dacoromanica.ro
 II.

Cele dintai atingeri cu Turcii

Intreita aliantd romano-polona, reinoita la veni-
rea lui Roman se sfarma prin uzurparea lui Stefan.
Mircea parasit de fotii sal aliati e redus la propriile
mijloace in 1394 si nevoit sa se adreseze lui Sigis-
mund pentru ajutor. Domnul Moldovei statu la o-
parte de aceasta." framantare iscata prin ofensiva lui
Baiazid. Nici la expeditia cruciata dela. Nicopol nu
putem admite ca." a participat Stefan 1). Ba, tocmai
dimpotriva, gasim intr'o cronica o curioasa invinuire
adusa acestui Stefan, care,rasculandu-se impreuna
cu alte tari impotriva lui Sigismund, ar fi fost ince-
patorul cel dintai al nenorocirei, ca unul ce chemase
pe Turci"2). Poate ca in timpul lui Alexandru cel
Bun numai, intronat prin interventia lui, Mircea sa
fi primit vre-un ajutor dela Mold'oveni 3).
In orice caz inainte de Alexandru cel Bun, nu
avem nici umbra de motiv a crede ca Moldovenii
au avut ocazie a face cunostinta ,cu Turcii4). Stirea

9 Mem. D-nei de Lussan afirma acest lucru; celelalte isvoare nu.

2) Walfgaug Dressler apud Sansovino fil. 207.
') Istoriile domnilor Tarii Romaneti, dupd Phrantzes, care comite
un anahronism cand pune Moldova alaturi de Tara Rom. ca tributary
Turcilor (Phrantzes p. 89), ed. lorga p. 15..
4) Seadeddin (tr. Bratutti p. 142) exagereazd din patriotism cd Bog-
dania" era coalizata la campul Mierlii cu farile cretine.

www.dacoromanica.ro
 6

din Cronica lui Drechsler ar putea sa alba un sens,

daca ne gandim ca autorul, printr'o confuzie sau
contopire a altor 5tiri mai vechi, ne poate spune
despre rascoala lui Vlad, care lua tronul lui Mircea
cu ajutorul Turcilor; pentru ca Vlad, in ostilitatile cu
regele Ungariei, cautand alianta Poloniei, nu se pu-
tea lipsi de prietenia lui Stefan, 5i aceasta un rasvratit
impotriva lui Sigismund.
Cu chipul acesta Stefan putea s apara in ochii
contimporanilor daca nu era si in realitate ca
un instigator al lui Vlad (anul din Cronica concorda
cu anul in care acesta era rasculat, nu cu anul luptei
dintre Stefan si Sigismund: 1397) 5i pricinuitor al
invaziei turcesti.
Cu inlaturarea lui Stefan de pe tronul Moldovei
prin alti competitori 5i venirea lui Alexandru cel
Bun in 1400 se restabili iara5i intreita alianta spre
intarirea pozitiunei lui Mircea, fate de Turci. Dar
nici ace5tia, dupe catastrofa lui Baiazid la Angora nu
mai inspirau teama 5i Mircea se putea din nou lipsi
de concursul regelui ungur pentru a-5i cauta de
vechii sai prieteni. Cand insa Mahomed I mantui
dinastia lui Osman dela pieire si relua, traditia pa-
rinteasca intrerupta de Soliman 5i Muza, in 1413,
ofensiva turceasca se simti din nou la hotarul cre5-
tinilor. Cu toata alianta ce-1 lega de Moldoveni 5i
Munteni, regele polon nu statu la indoiala sa trateze
direct cu Ungaria in ce privea suzeranitatea asupra
Moldovei, la care Sigismund renunta de asta data.
Pentru acest sacrificiu Ungaria fu compensate in
faimosul tractat dela Lublau, prin obligatiunea ce se
impune vasalului Poloniei, Alexandru, de a oferi
ajutor lui Sigismund in cea mai apropiata campa-
nie contra Turcilor.
Aceasta indatorire de lupta, ii venea acum, pentru

www.dacoromanica.ro
 7

intaia oars Moldovei, din afara, oarecum ca parte

a organismului crestin in lupta cu Musulmanii. Dar
si asezarea sa geografica fata de inaintarea Turcilor
trebuia sat-i dicteze lupta.
Inaintarea domnilor Moldovei catre Mare ii fa-
cuse sa incalce si hotare ocupate mai dinainte de
Basarabi, si, fieca au ocupat atunci Chilia Munte-
nilor, fie ca au zidit alta noua pe tarm in fata celei;
din insula5), vechiul Licostom Moldova devine
tars riverand la Marea Neagra, stapana pe gura Du-
narii si Nistrului, prin cele cloud cerati-porturi ale
sale. Acum se asigura marile drumuri comerciale
din Ungaria si Polonia ce se indreptau prin cele
doua porturi catre Levant.
De timpuriu aceste doua chei si porti ale Moldovei
trebuiau sa atraga asupra for atentia, Turcilor, cari
doar din acest sistem facusera.' cheea magical a suc-
cesului lor: s puny maim pe punctele de valoare
strategics si economics ale marilor drumuri pentru
a tine in mana regiuni intregi.
Inteadevar pe timpul neoranduelilor ce urmara in
Tara Romaneasca dupa moartea lui Mircea, unde
se amestecard si Turcii, cum si cu ocazia evolutiilor
de recunoastere pe mare ale flotei for proaspete, Ce-
tatea Alba nu fu scutita de o spaima si chiar de un
atac fara urmari 6). Alexandru isi intari cetatea cu
ajutorul Litvanilor 7) si fu ferit de acum inainte de
atacurile turcesti. Dacai acest lucru a fost intampla-
tor, sau daca Alexandru va fi intervenit la Poarta
cu oarecare plocoane" pentru a fi lasat in pace,
nu e cert; destul numai atat ca din partea vecinilor
nu lipseau banueli asupra unei intelegeri intre el si
5) N. lorga, Istoria Chiliei ui Cet. Albe, p. 77.
6) Idem, Gesch. des rum. Volkes I, p. 305.
1) Idem, o. c. p. 82-83.

www.dacoromanica.ro
 8

Turci, mai ales in urma neisbanzilor lui Dan, de

a-si statornici domnia cu ajutor unguresc.
Inca de cand cu atacul Cetatii Albe, din 142o,
Sigismund impreuna cu regele polon si ducele lit-
van pregateau o lovitura Turcilor fates de deva-
starile si alte fapte si ispravi nelegiuite, primejdi-
oase si pierzatoare" ale acestora inpotriva Tarii ro-
manesti si a Moldovei8).
Expeditia proectata se tot amana; dar bunavointa
Domnului Moldovei de a sta in ajutorul aliatilor sai
nu scazu. Printr'un act asigura libera trecere a
ostilor polone in tara sa9), iar in 1426 se alatura
cu oastea sa la acestea asteptand zadarnic, pang in
iarna, la Braila, sosirea lui Sigismund.
Dan se retrase atunci, silit, in Ardeal si destainui
suzeranului sau alianta ce-ar exista intre Radu Pra-
snaglava si Domnul Moldovei, cu Turcii19). De a-
cum inainte Sigismund va intrebuinta toate mijloa-
cele ca sa lichideze data. cu Moldova conform trac-
tatului dela Lublau. Noua triples alianta ungaro-po-
lona-litvana care inlocuise pe cea romance-polona,
trebuia insa sa-si dea asentimentul. Vito ld fu convins
de aceasta necesitate, dar la intrevederea celor 3 su-
verani in Lutsk (1429), Vladislav se opuse cu ener-
gie. Invinuirea adusa de regele Ungur Ca: Voevodul
facuse alianta cu Hanul si pace cu Turcii, nu se
putu sustine cu probe evidente. Regele Poloniei nu
dorea cu nici-un chip rezolvirea intelegerii din 1412
sperand s ra'mand el singur arbitrul Moldovei, dupes
ce mai tArziu va isbuti a inla'tura pretentiunile
Unguresti.
Pe vremea turburarilor din Tara Romaneasca,
9) Prochaska p. 491.
9) Idem, ibidem.
1) N. lorga, 1st. Chiliei i C. Albe p. 85.

www.dacoromanica.ro
 9

unde nici unul din cei doi adversari, Dan II si Radu,

nu-si puteau inra'dacina stapanirea, avem dovezi ca
Alexandru nu sta cu mainile in san. Poate in inte-
legere cu Radu dupa cum era si banuit sau fares
voia acestuia, el isi rotunjea hotarul dela Sud, im-
pingandu-1 pe Dunare, in sus de Chilia, poate chiar
pang la gura Prutului; iar pentru asigurarea acestui
hotar despre Turci ridica o palisades astupand in-
trarea bratului Chilia in 142911). Prin aceste ma-
suri de aparare delta jumatate si partile tataresti"
toate cadeau in stapanirea Moldovei.
Dan II, ingrijat de stirbirea hotarelor sale, dupa
ce isbuteste a se intari in scaun prin alungarea corn-
petitorului se plange lui Sigismund despre pierderea
hotarelor basarabesti", apoi vine in 1429 din Ar-
deal cu ajutor puternic sa-si recucereasca vechile
hotare"12). E respins, de sigur, de Alexandru care,
revoltat de purtarea ipocrita a lui Sigismund, de-
clara ca nu mai e dispus dea vre-un ajutor im-
potriva Turcilor, conform invoelii si refuza si me-
diatia propusa, ca Vitold sa-1 impace cu voevodul
muntean 13).
Hotararea indrasneat5 a lui Alexandru da loc sa
se acrediteze banuelile unguresti, prin informatiile
ducelui litvan despre intelegerea intre Moldovean
si Hanul Tatarului; si chiar despre pacea pe care a
incheeat-o cu Turcii, pe care, zice el, mai curand o
credem perpetua decat simplu armistitiu"").
In curand Domnul Moldovei avea sa se convinga
si de sinceritatea lui Vladislav, suzeranul sau, care-i
") Prochaska Codex. epist. p. 853-60 ...certa obstacula posuerit
ad Danubium ubi mare intrat" $i lorga o. c. p. 85.
12) $i 13) N. Iorga o. c. p. 85.
") Prochaska o. c. p. 915 quam pocius credimus perpetuam quam tem-
poralem.

www.dacoromanica.ro
 10

cerea de atatea on repetarea omagiului de vasal.

Vito ld infuriat pe regele polon ca nu-i ingadue sa
se proclame rege, cum it indemna Sigismund, des-
tainui lui Alexandru tractatul secret si incheiara im-
preunal o alianta de rasbunare impotriva Poloniei
(1431). Si mai mult se intarea credinta despre lega-
turile Domnului cu Turcii: Voevodul Valahiei de
pe Moldova spune un isvor contimporan puter-
nic shismatic, vasal si supus regelui... s'a unit cu
Turcii, prin care si-a intarit domnia sa, cu scop ca
sa fie mai puternic in impotrivirea contra regelui"15).
Rupand prietenia cu Vladislav, Alexandru nu in-
telegea s mai ingadue pe vasalul celuilalt dusman
al sail in tronul lui Mircea. Dan II este inlocuit cu
un fecior al batranului Mircea, boerul Aldea, care
lug in 'domnie numele binefacatorului sau. Nu-i se-
mana insa si la suflet, caci, dupes o sfioasa rezistenta
se arunca la picioarele Sultanului, mergand, el cel
dintai dintre Voevozii Tarii Romanesti sal sarute
mane Imparatului pagan pentru a primi investirea
domneasca din mila acestuia.
Zadarnic mai cerca Aldea sa arate ca urmeaza
o politica cresting, cerand protectorului sau ckeva
steaguri de oaste16), on scuzandu-si apoi participa-
rea, alaturi cu Turcii, la expeditia din Ardeal (1432).
Aceste doua acte de supunere din partea lui Alexan-
dru Aldea care determinau de acum inainte vasali-
tatea Tarii sale fates de puterea otomand, ii salves
cel putin domnia siesi, si Tarii existenta ca Stat
autonom, de oarece se pare ca invazia turca din
vara anului 1432 avea de scop mai curand anexa-
rea principatelor romane deck sa, aseze pe unul din
rivali pe tron17).
) Lewicki Codex. epist. II 290 (vol. XII din Monum. Poloniae).
18) I. Bogdan, Relaiile Tarii Rom. cu Brasovul si Ungaria p. 42,
I7) N. Iorga Geschiche des Osmanischen Reiches I, p. 413.

www.dacoromanica.ro
 11

Cum s'a purtat Alexandru cel Bun in aceste im-

prejurari care 1-ar fi silit sa dovedeasca data' ca-
lomniatorilor sai adevaratele sentimente fata de
Turci, e greu de precizat. Aldea se retrasese dupa
patrunderea ostilor dusmane, spre Buzau gata a ea-
pata ajutorul de steaguri cerut dela Moldova. Dom-
nul Moldovei insa poate a intarziat cu trimeterea aju-
torului fagaduit, poate simtindu-si sfarsitul apropiat
si, stiindu-se indusmanit cu Ungaria si Polonia, chib-
zuia CA, e mai bine pentru viitorul Moldovei sa nu
provoace in asemenea imprejurari un nou dusman
asa de puternic. El jertfi pe protejatul sau, numai
pentru ca s mantuiasca Moldova. Iar de inopor-
tuna cerere de ajutor a Turcilor, cand au patruns
in Ardeal 18), va Ti stiut inteleptul batran s scape
cum se putea mai bine. Din toate stirile tenden-
tioase raspandite de dusmanii sai in privinta lega-
turilor cu Turcii, nu putem conchide ca Alexandru
cel Bun, domnul Moldovei, ar fi consimtit sa pla-
teasca tributul cum fusese nevoit Mircea sa o faca;
cel mult putem admite ca i s'au facut uncle concesii
prin mijlocirea darurilor ocazionale.
0 dovada hotaratoare pentru aceasta o avem toc-
mai in lipsa de orice legaturi intre urmasii sai si
Turci, si in faptul ca la inceperea platii tributului de
Petru Aron, Poarta n'a invocat precedente, cum nu
scapa nici-odata prilejul s faca, de cateori lucrul
sta astfel.
Numai ca o stire izolata si neconfirmata vine a-
firmatia lui Dlugosz ca Stefan a invins si inlaturat
pe fratele sau Ilias cu ajutor de oaste obtinut dela
Sultan 10). Dela Urechi al nostru stim insa ca Ste-
fan a venit cu oaste dela Munteni 20).
Is) Bogdan, o. c. p. 51-53.
Is) Dlugosz tom. XIII p. 51. Sed a Turcorum Caesare petito et ob-
tento in gentibus subsidiis, in Walachiam rediit.
20) Letop. Mold. I. p. 146.

www.dacoromanica.ro
 12

Moldova ramase mai departe in vasalitatea co-

roanei polone, o vasalitate efectiva in aceste vremuri
turburi, insemnand o umilire a Tarii prin acte si
interventiuni neobisnuite 'Ana atunci. La 1440 cu
ocazia candidaturii lui Vladislav al IV Varnencic la
tronul Ungariei se deschide iar intre cele doua re-
gate chestiunea Moldovei. Polonia isbuti si deasa
data sa amae rezolvirea prelungind statu quo ante.
Dar slabii urmasi ai bunului Alexandru ajunsera
ei singuri, prin certurile si luptele de domnie sa $e
inchine si sa recunoasca in acelas time; doua suze-
ranitati: a Poloniei si Ungariei; dupa moartea lui
Vladislay. E timpul lui Iancu din Inidoara, care
ajunge puternic Voevod al Ardealului si guvernator
al Ungariei, si prin care romanismul de sub coroana
Sf. Stefan, ridica spada din mana slabita vremelnic
a fratilor liberi.
Domnia lui Bogdan II se vestea cu multe spe-
rante, daca nu era intrerupta de o mana criminal&
Cei doi pretendenti, care prin intelegere 1-au lipsit
de tron si de viatk n'ar fi lipsit, in discordia si inca-
pacitatea lor, sa aduca Moldova in situatia Tarii
Romanesti, fats de Turci, daca nu intervenea bratul
lui Stefan. Putin a lipsit ca Polonia sa supunk in
aceste grele zile pentru Moldova, tara cu totul,
facand-o provincie. Lucrul s'a discutat in consiliul
regelui; dar nobilii amintindu-si de vitejia Moldo-
venilor, isi potrivira socotelile altfel. Au gasit ei
fats de vecinatatea Turcilor, tot mai intelept lucru
ar fi ca sa indeparteze dela dansii un dusman asa
de puternic, cu fortele si cu primejdia altuia":?0.
Si atunci, and prin eroismul si siretenia lui Bog-
dan II furs alungati cu rusine, ca(si mai tarziu, dupa

21) Cromer Polonia, vol. V p. 335.

www.dacoromanica.ro
 13

tentativa lui Joan Albert, Polonii isi luau gandul dela

supunerea Moldovei, multumindu-se, cel putin, ca
si fara cucerire au un folos remarc4Dil: Moldova
le va servi ca un perete" cum ziceau pe vremea
lui Vladislav si Sigismund, regii de mai tarziu,
un fel de propugnaculum", care sa-i apere, fail
batae de cap si cheltuiala de forte, de atacurile
turcesti.

www.dacoromanica.ro
 Moldova stat tributar Turcilor
1. Statornicirea tributului de Petru Aron
Daca Stefan cel Mare primi dela energia parin-
telui sa.'u intregimea mostenirei afara de Chilia in-
streinata in mana Muntenilor si crutata de Bogdan
pentru a-si asigura sprijinul lui Huniadi, Moldova,
asupra careia era chemat sa domneasca.", suferise
grele umilinti pe timpul uzurpatorilor tronului pa-
rintesc.
Astfel Alexandrel, pentru ca sa se desfaca de Petru
Aron recunoscuse in acelas timp suzeranitatea Polo-
niei si Ungariei. Si, daca ar fi sa socotim dupa mij-
loacele la care alerga el, dupd lipsa de energie si
demnitate care-1 caracterizeaza, n'am avea cui sa atri-
buim deck tot lui si incepkitul platii tributului tur-
cesc, care se vede ca se lua de Turci, dela Moldova
cu ckiva ani inainte de 1456, cand i se cere lui Petru
Aron. *tim ca acel vlastar nenorocit al dinastiei mol-
dovene, s'a mentinut mai tot timpul, pang ce fu
otravit de proprii sai partizani, la Cetatea Alba, an
fel de a doua capitala, pentru Cara de jos, in aceasta
vreme de reala sasiere a tarii. Fiind mai in vecina-
tatea Turcilor, care mai incercasera ()data taria zidu-
rilor acestei cetati, Alexandrel se va fi invoit sa pia"-
teasca.' peschesuri" cetelor pradalnice care calcau
hotarele de miazazi ale Moldovei.

www.dacoromanica.ro
 15

Insa in vara anului 1455, dupa o ultima lupta la

Movile, biruinta dete domnia lui Aron, care luase
numele lui Petru Musatin. Boerii toti, scarbiti de
destra'balatul tanar, se dau de partea aceluia, si in-
susi Manuil parcalabul, scutul lui Alexandrel, se
gasea in sfatul biruitorului.
In anul urmator 1456, solul turcesc, trimes la toate
tarile si orasele din Sud-Estul european, pentru plata
tributului, trecu si prin Moldova. Domnul dupa ce se
sfatui cu boerii, dadu depline puteri marelui Logofat
Mihail, ca sa trateze si sa reguleze plata tributului
la Poarta. Un act justificativ1), de cel mai mare pret
ni se pastreaza din acest timp, pentru a raspandi cea
mai desavarsita lumina asupra imprejurarilor, in care
s'a petrecut acest fapt de o importanta capitala in
istoria Moldovei. Este actul cerut de Mihail, pentru
a-si legitima insarcinarea, continand procesul verbal
al sfatului domnesc cu privire la cererea lui Maho-
med II de a i se trimite un tribut de 2000 galbeni
unguresti (Ughi).
Opresiunea si pagubele cc sufcrea tara, arata ac-
tul, nu se puteau inlatura intr'alt chip; la impotrivire
nu era de gandit, intrucat doritul ajutor nu-1 avem
de nicaeri, dupd cum au avut inaintasii nostri" 2);
si nedand urmare acestei cereri, Turcii care au luat
ci iau in repeflie rdnduri", acest tribut din tara, si-1
vor implini singuri ca si pana acum, luand femeile
si copiii fratilor nostri. De-aceea ne-am sfatuit cu
totii impreuna sa inlaturam nevoia, cum ne va sta
in putinta si sa supunem capul nostru"acestui pagein,
sa-1 intampinam si sa-i dam ce ni se va cere, dupd
puterea noastra.", ptinci cdnd i D-zeu se va indura de
') Ulianicki: Material p. 86.
') Regele Poloniei era ocupat atnnci cu Cavalerii Teutoni dupa cro-
nicarii

www.dacoromanica.ro
 16

not s rectipcitam scutul aliatilor nostri si al lui D-zeu,

pe care 1-au avut cei dinaintea noastra". Boerul pri-
mea insarcinarea sa mearga la Turci ca sa ne a-
seze noua pace, zice domnul, numai ca tam s nu
mai sufere vre-o primejdie". Daca trimesul isbutea
sa micsoreze suma tributului cu atat mai bine; daca
nu, era imputernicit sa ofere cele cloud mii de zloti
unguresti, numai ca not sa fim in pace, iar tara
noastra sa nu alba paguba" repeta actul, datat din
24 Iunie 14563).
Petru Avon comunicase suzeranului incurcatura in
care se afla; poate ca-i ceruse si ajutor, de oareoe
cronicarii poloni, cauta sa scuze pe rege ca n'a pu-
tut ajuta 'vasalului sau, dupa cum cereau asezamintele
si dupd toata dreptatea: si erau retinuti atunci Po-
lonii de rasboiul prusian ca nu putura da ajutor
aliatului i vasalului lor"4).
Regele ceru o copie dupa actul dat de Petru Aron
logofatului sau 5), pentru a se incredinta de felul
legaturilor in care intra de-acum inainte Moldova cu
Poarta. Daca nu-si implinise datoria, nu uita insa a
se asigura ca nu va pierde un vasal, pe care voia,
sa-1 alba fail nici o jertfa din parte-i. Petru se grabi
sa risipeasca banuelile suzeranului sau, inoind oma-
giul, oferit in toamna precedents (5 Octombrie
1455), printr'un nou act, datat in aceiasi lung cu
actul boerului Mihail, din 29 Iunie. Voevodul este
tinut sa declare Ca.' nu va recunoaste alt stapein
3) Contextul slay de la Ulianicki are data I5 Iunie 1456 din Vas-
lui" pe cand in Inventarul Cracovian e pus la 5 Iunie 1456 din Suceava"
(Inventarium Cr. p. 139).
) Cromer et Kln 1589 p. 357.
0) Trecuta in Inventarum p. 131 : Idem Palatinus cum proceribus
suis consentit super redimendam pacem a 'Curds tributo duorum millium
ducatorum".

www.dacoromanica.ro
 17

decat pe regele Poloniei", ca prin urmare plata tri-

butului nu -1 angaja la schimbarea suzeranului: si-
tuatia de drept ramanea nestirbita ca si inainte 6).
La solia lui Mihail, Sultanul raspunde in 5 Oc-
tombrie: a inteles ca loan Petru, domnul Mauro-
vlahiei, vrea sa plateascci Maiestatii sale tributul a-
inual de 2000 galbeni de aur; sa fie deci pace ase-
zata intre not si s se hotarasca trei luni soroc do
plata lor, dupa.' care, de voi primi tributul, voi tine
pacea, zicea Sultanul, iar de nu -1 voi primi, voi stiti
ce v asteapta"7).
Faptul este adus si la cunostinta regelui Poloniei
de catre Poarta, care recunostea astfel pe rege ca
suzeran legiuit al Moldovei8).
Insemnatatea acestui eveniment pentru istoria Mol-
dovei este netagaduita; imprejurarile din care a re
zultat in chip firesc, privesc intreaga istorie a Eli
ropei Sudestice.
Tocmai acum sosise momentul pentru puterea tur-
ceasca sa-si legitimeze existenta in Europa: Constan-
tinopolul, pia tra unghiulara a statului bizantin cade
in 1453 sub loviturile viteazului Mahomed II. Era o
chestiune de timp ca si celealte sfaramaturi de state
ale peninsulei sa fie supuse definitiv data ce fo-
carul de cultures care le daduse viata si pe care
tindeau sa -1 acapareze, cazuse in manes paganului.
Un deceniu a fost deajuns. Inainte insa de a se cu-
6) Hurmuz Doc. 11 p. 65.
7) Idem II, p. 671. Si N. lorga, Privilegiul lui Mohammed II, p. 13.
6) Spune ca a fdcut pace cu Petru Voev. Mold. si a dat poruncd su-
pusilor sai sd nu impiedice comertul pe mare si pe uscat (Inventarium
p. 143) Data este 1455, gresit socotita dupa 860 anul hegirei; tot asa
e si in traductia polond a ac. scrisori a Sultanului Ulianicki p. 88.
Anul 860 11/XII 1455 28 XI 1456, deci scrisoarea e dintre 15 lunie
(data soliei moldovene) si 28 Noembrie 1456 (Picot: Cronique de la M.
p. 87).
2

www.dacoromanica.ro
 18

ceri cu sabia, mai putea exista crutare in deosebi

pentru tarile din afard de hotarul natural al noului
stat balcanic cater vreme principii satisfaceau ce-
rinta legii musulmane si a ideei de stat mongolic,
cele cloud elemente fundamentale ale organizatiei
otomane: anume crestinul sa plateasca tribut musul-
manului, daca vrea sa-si asigure paceal Era un armis-
titiu si o pasuire pe care o acorda crestinilor legea
care recomanda cueerirea cu sabia.
Solii trimesi in Caffa si pretutindeni in Marea
Neagra invitau pe creStini sa trimeata tribut Sulta-
nului"0). Punand stapanire pe Bosfor, Turcii aveau
acum in mana marea Genovezilor si o flora care s'o
is in stapanire se alcatuia acum, demonstrand in
fata porturilor genoveze si moldovene10).
In aceasta vreme, poate chiar din 1453 Moldovenii
sunt siliti a plati tributul de care ne vorbeste actul
lui Petru Aron ca se lua mai inainte de Turci din
tard. Pare ca si Polonii cunosteau acest lucru, in 1454,
pentruca in cererea de ajutor adresata dietei ger-
mane din Ratisbona prin solul Luca Brzeski se zu-
gravea astfel situatia Rasaritului European: Prin.
caderea Constantinopolei nu s'a adus numai pieirea
imperiului Grecilor, ci si regatelor Ungariei si Po-
loniei le va veni un nenorocit sfarsit, daca nu yeti
fi prevazatori. Valachia si Moldova, tari ale regatului
Poloniei, acum "Turcul le-a luat in puterea sa (juris
sui fecit); chiar tribal anual ii platesc si a plus bir
de cap, pe toti locuitorii acelor tari11).
Deci tributul care putea fi pratit cu ckiva ani ina-
inte de 1456 se dovedeste si prin aceasta tire
polona.
0) lorga, 1st. Chiliei 11 Cet. Albe p. 112.
") Idem o. c. p. 114 nota 1 si p. 119.
") Hurm. Doc. II p. 51: lam vectigal illi anuum praestatur et capite
censos ommes illarum regionum accolas constituita.

www.dacoromanica.ro
 19

Cine sa fi platit acest bir inainte de Petru Aron?

Din analiza actului dat Logofatului Mihail nu putem
admite ca vre-unul din inaintasii acestuia ar fi facut
faptul. Nu ne ramane decal o solutie: ca Turcii
luau" tributul dela celalt Domn rival, dela Alexan-
drel, care se mentinea, inca din 1453, in Cetatea'
Alba. Era de-ajuns ca flota turceasca sa se arate
aci, pentru ca neputinciosul Domn sa indeplineasca
cererea 12).
Daca situatia interna a Moldovei era asa de in-
curcata cum o vazuram, in afara nu se ofereau cu
atat mai putin garantii de sprijin in vre-o rezistenta
armata. *i in Tara Romaneasca domnea o fantoma,
Vladislav, vasal turcesc, tremurand si de teama de a
pierde feudele ardelene13). In Ungaria energicul
Iancu Huniadi, tocmai in aceste grele momente tre-
buia sa-si depuna sarcina de Guvernator in mainile
bietului Ladislau Postumul, declarat major. Po Ionia,
care niciodata nu s'a grabit sa is apararea Moldovei
impotriva Turcilor, era ocupat acum cu restabi-
lirea hotarului la Marea Baltica asupra Cavalerilor
Teutoni.
Din Apus cine ar mai fi indrasnit sa porneasca
cruciata dupd nenorocita expeditie dela Varna.
Asa stau lucrurile cand Sultanul, intelegand ca nu
va putea cuceri definitiv Serbia, pang ce nu va fi
stapan pe cetatile dela Duna're, pornea la asediul
Belgradului, care rezista, prin forta lui Huniadi, a-
tacului furios. Atunci, poate chiar in urma unei de-
monstratii in Bulgaria14), Petru Aron trimese solul
") Adnotatia lui Evstratie Logofatul la Cronica lui Urechi (Letop.
Kogal. I, p. 149) prin vreo eroare ne da pe Bogdan II in loc de Petru
VocIA ca incepator al birului turcesc.
13) 1. Bogdan : Relaliile p. 87.
14) Engel: Geschichte der Moldau and Walachey II p. 131.

www.dacoromanica.ro
 20

sau ca sa intampine pe Sultan cu tributul cerut.

In imprejurarile date Voevodul nu putuse refuza ce-
rerea si i se acorda 3 luni la inceputul fiecarui ark
pentru achitarea sumei.
A stabili o juste responsabilitate a personagiilor
sale, nu mai este chemata asta'zi istoria; Fara a scuza
si fara a invinui, in primul rand, facem constatarile
care se pot scoate din marturia isvoarelor si din
logica fireasca a lucrurilor. Dintre cronicarii sau
istoricii mai vechi, unii 1-au scuzat pe Petru Aron:
caci Mahomed zice Cromer dupe subjugarea
imperiului de Constantinopol strasnic vexa Mol-
dova"15); altii 1-au invinuit cu toata taria: lipsa de
de ajutor polon sau unguresc zice Engel aceste
motive nu-1 pot scapa pe Voevodul Moldovei de in-
vinuirea lasitatii, caci Fara sa fi fost atacat in rea-
litate, el intampind cu tribut pe Turci". Facand insa
acest pas, Petru Aron poate nu judeca intocmai ca
noi, si nu credea ca va aduce prin asta cel mai mare
rau tarii sale. El trebuia sa tie ca Musulmanii obis-
nuesc a vinde pacea pe bani; ca, afara de greutatea
financiara de a raspunde banii la tennen, mai ales
in niste vremuri cand regele Poloniei amaneta o
provincie pentru asa suma, dansul nu se angaja la
nimic mai mult. Nu era acum vorba de o supunere
formala cu invoirea sfatului tarii, de schimbarea su-
zeranului, sau de necesitatea de a mai adaoga nu
al doilea suzeran pe langa cel vechiu, cum facea
Alexandrel.
Sultanul nu ceruse inchinarea Moldovei e o gre-
seala de a crede ca plata tributului implica inchina-
rea si Petru nu i-o ofera. In aceeasi lung, reinoind
actul, omagiul catre rege, el asigura pe Cazimir ca

15) Polonia p. 357.

www.dacoromanica.ro
 21

nu-si schimbase suzeranul si nici nu-1 va schimba;

tot asa Stefan Musatin in 1394 it asigurase fats
de staruintele regelui unguresc. Am zis cal in actul
dat logoffitului nu se vorbea de inchinare, ci numai
de plata celor 2000 galbeni, cu care sa se aseze
pacea"; atat si nimic mai mult. In raspunsul Sul-
tanului deasemeni nimic nu aminteste intrarea Voe-
vodului in vre-o relatie de dependents care s se
manifeste prin oarecare formalitati sau servicii.
Scrisoarea Sultanului punea simpla conditie: de
nu platiti suma aratata, la termen, stiti ce va a-
steapta".
Toate aceste dovezi in sprijinul afirmatiei de mai
sus, se coroboreaza prin faptul ca Poarta instiin-
teaza, chiar, pe legiuitul suzeran, de invoirea ce a
facut cu Petru. Sa mai adaogam ca niciodata Sul-
tanul nu impunea indatoriri de vasal, decat princi-
pilor invinsi in lupte, si tarilor a caror tara'nci a fost
rciscolitd de polcoavele calului luminatutui padisah,
cum se intampla Serbiei a douazi dupa infrangerea
dela Cosova.
Cei care au mai vorbit in acel timp, sau curand
in urma, despre plata tributului Moldovei sub Petru
Aron, tot asa au inteles lucrul. In Inventariul Ar-
hivei regatului polon, se afla trecute si aceste doua
acte cu cel mai lamurit rezumat. Actul lui Petru
Aron: Voevodul cu nobilii sai consimte la rilscum-
pdrarea pdcii dela Turci cu tributut de 2000 gal-
beni"16); celalt: Imparatul Turcilor instiinteaza (pe
rege) ca dansul a facut pace cu Baru Voevodul
Moldovei"17). De pacea rascumparata cu bani, este
vorba acum si va fi inca si mai departe, pang ce

19 Inventarium p. 139.
'7) Idem p. 143.

www.dacoromanica.ro
 22

vom afla ca. domnul Moldovei a primit sa mearga

inaintea Sultanului pentru a primi investirea si a-i
presta ajutor de oaste: atuncea numai situatia Mol-
dovei fata de Turci se va schimba, si lucrul acesta
nu se intampla pang in vara anului 1538.
Tot de rascumpararea pacii" vorbeste Cromer 18).
Asemenea Si analele Moldovei: In zilele acestui
voevod incepura Moldovenii a plati bir Turci--
lor"19), pe care le urmeaza Urechi: Acest Petru
Voda Aron au inceput si au izvodit a da bir Turci-
lor" 20). Adnotatia lui Evstatie Logofatul Serie la
un letopiset vechiu, sarbesc, de Azarie Calugarul
isvodit, precum in zilele acestui Bogdan (II) Voda
s'au inceput a da cleijdie Turcilor, si pentru aceia)
ne-au numit Bogdani pang astazi" se poate baza
pe un manuscris defectuos al lui Azarie. Cel desco-
perit de d-1 I. Bogdan zice: Bogdan Voevod, fiul
lui Alexandru Voevod, tatal lui Stefan Voevod, au
domnit 2 ani. Si i-au taiat capul Petru, zis Aron, la
Ra'vaseni. Aron au domnit 2 ani. Si pe vremea lui
s'au inceput birul turcesc" 21). E clar, ce lacuna pu-
tea fi in manuscrisul lui Evstratie. Leonard Gorecki
in opera sa despre rasboiul lui Joan Voda din 1574
punand supunerea" Moldovei dupd uciderea aces-
tuia, el confunda revolta lui Joan Voda cu o .in-
dependenta tributara, care ar fi durat 'Ana' la clan-
sul face o clara deosebire intre supunerea la tri-
but" a lui Petru Aron si subjugarea la vasalitate,
fapt intamplat credea el, dupd moartea lui Joan
Voda in 1574 si despre care zicea: Moldova di-
tionis Turcarum facta est" 22).
.) Cromer 1. cit.
'9) I. Bogdan: Vechile cronjci p. 224 (in Cr. Moldopol. e dan" bir).
20 Letop. Mold, I p. 151.
21 I. Bogdan Letop. lui Azarie (An. Ac. Rom. XXXI p. 126.
22 Leonhardi Goreccii ...Descriptio belli Ivoniae in Tezaur II p. 211

www.dacoromanica.ro
 23

Rezulta in mod firesc acum, ca actul din 1456,

neaducand prejuditiu suzeranitatii polone nu atin-
gea intru nimic nici independenta tarii, deaceea si
cronicile noastre nu dau importanta faptului, inre-
gistrandu-1 fa'ra comentarii.
Cu aceasta valoare reala de rascumparator al pa-
cii, tributul nu putea fi socotit ca ceva injositor de
cei ce erau siliti s-1 plateasca. Aceasta dating a tri-
butului adanc inradacinata. in deprinderile Turcilor
cu care au venit din Asia Centrala, le mai era co-
mandata pe deasupra si de legea musulmana 23).
Toate tarile 'Ana la Dunare inainte de a fi incorpo-
rate in statul otoman, au platit tribut: Bulgaria pana
la 1393, Serbia dupd 1375 pana la definitiva cg-
cerire, Venetia insasi dela 1408 pentru unele pose-
siuni24); In 1442 Sultanul oferea Ungariei pacea
in schimbul cedarii Nandor-Albei, sau a unui tri-
but anual25). Ungurii au refuzat, dar mai tarziu, in-
susi Imparatul Ferdinand, pe atunci doar Arhiduce,
consimti, in i544 sa plateasca lui Soliman, un tri-
but de 30.000 ducati pentru fasia de Ungarie ce-i
revenea, si pe care Ungurii se incapatanau a o con-
sidera ca independenta.
Dar o cerere mai staruitoare de tribut se facu nu-
mai dupa cucerirea Constantinopolei, cand Maho-
rned II, inganfat de biruinte, trimese soli tuturor
principilor de aproape, si de departe, cari tremurand
de frica, pentru propriul for tron se grabiau sa-1 fe-
licite cu daruri 26). Despotul Peloponesului, principii
din Chios, Mitilene, Trapezunt si altii, aveau sa dea
intre 3000 si 10.000 de galbeni; principelui Ser-
23) Mouradja d'Ohsson, vol. VII p. 441.
"9 Idem ibid.
') Dlugosz torn XIII p. 681.
2') Ducas, Hist. Bizantina, Bon 1834 p. 314.

www.dacoromanica.ro
 24

biei, vasal mai vechiu, i se urca tributul 27). Ateeasi

cerere se prezenta Rodienilor in 1455 cu tipica for-
mula: daca nu voiti sa platiti tributul, pace si prie-
tenie nu yeti avea"28).
Nu putem insa merge prea departe cu analogia.
Caci, daca asemenarea nu se poate face din toate
punctele de vedere intre situatia Moldovei, dupa 1456
celorlalte principate balcanice fata de Poarta,
si a'
impotriva realitatii de fapt, nu se pot trage argu-
mente, care ar fi de natura sa scoboare demnitatea
Moldovei,
In fata feluritelor sfaramaturi de forte, a deose-
bitelor idei si conceptii politice, care se amestecau
in peninsula si in tot Orientul european, era natural
ca politica turceasca sa n'aiba o atitudine unitara si
o singura formula.
Cauta sa cucereasca in primul rand orasele si
punctele de mare importanta strategics si economics.
Desfiinta pe principii care opuneau rezistenta, in-
gaduia pe cei care se supuneau de bung, voe, asig-
nandu-le un loc in relatiile Portii, dupa importanta
puterii care-si apleca cerbicea jugului otoman.
In privinta legaturilor de acest fel gasim la Turci
un amalgam de practice tataro-mongole, de con-
ceptii predominante in tot Orientul (tributul si
vama), castigarea bunavointei suverane prin daruri
(peskes), precepte islamice (atac permanent impo-
triva ghiaurului dispretuit, cu care nu pot sta pe
picior de egalitate intr'un tractat de pace decat sub
forma de capitulatii), apoi bizantine de veneratie
a Sultanului, poate si ceva influente ale feudalismului

2) Idem, ibid. la 12000 nummi (pe cand Muradja d'Ohsson da 30000

ducati de aur, ibid.)
28) Idem.

www.dacoromanica.ro
 25

apusean ca ajutorul armat ce trebuia sa ofere va-

salul suzeranului. Tractate nu se puteau incheia cu
streinii. Sultanul insa putea oferi unele concesiuni
prietenilor sai, in forma de privilegiu", pe care
jura sa-1 respecte cat era in viata. Asa sunt redac-
tate primele capitulatii cu Venetia si Genova 291.
In sec. XVI se trece la forma de tractate-armistitii
pe timp limitat.
Din acest amalgam de idei ce puteau s aiba
in privinta vasalitat Turcii n'au ajuns dela inceput
la crearea catorva tipuri, sau a unui singur tip de
stat vasal cu anumite conditii impuse odata pentru
totdeauna si intr'o anumita situatie de drept fata de
Poarta. In aceasta ei se departasera mult de scru-
pulosii domnitori ai Asiei centrale, Mongolii, si nici
nu imprumutara deodata cancelaria statului romano-
bizantin, sau a republicilor mercantile din Italia.
Fiecare nou dinast intrat in sfera de dominatie
otomana, prezenta un caz particular pentru dansii,
dictat de imprejurarile speciale ce-au insotit supu-
nerea lui. Numai mai tarziu, dupa ce toate aceste
provizorate balcanice, ca si cele din Asia mica, se
desfiinteaza prin cresterea uimitoare a puterii tur-
cesti, dupa ce aceasta putere a intampinat o serioasa
rezistenta si primele infrangeri rusinoase, s'a ajuns
la admiterea unor legaturi de vasalitate recunoscuta
si respectata cu caracter permanent.
2. Relatiile Moldovei cu Poarta pe vremea lui Stefan cel Mare
In situatia aratata mai sus gasi Stefan cel Mare,
Moldova, la suirea pe tron din 1457. Imprejurarile
grele in care el isi castiga mostenirea parinteasca,
pentru care intrase in conflict cu vecinii si pretinsii
protectori naturali ai tarii, nu-i ingadui, sa is dela
29) Studiul dlui N. lorga publicat de curAnd : Privilegiul lui Moha-
med 11 pentru Pera 1913, raspandete o lumina deplina in aceasta privinta.

www.dacoromanica.ro
 26

inceput, o atitudine energica impotriva paganilor, ta-

indu-le tributul ce trebuia dat pentru mentinerea
pacii.
Pe alte campuri de lupta, decat cele pentru cre-
dinta isi purta marele Domn stile sale biruitoare
in prima parte a domniei, punand in respect si ui-
mire pe Unguri, Poloni, Tatari si Munteni.
In acest time Stefan nu vine in conflict cu Turcii
si situatia Moldovei ramane aceiasi, cum s'a hota-
rat la 1456. A doua parte a domniei se petrece insa
numai in lupte cu Turcii si orice legaturi de pace
sunt escluse: tributul este intrerupt; in a treia parte
legaturile de pace se stabilesc din nou cu o usoara
schimbare numai.
Toate luptele celui mai mare dintre voevozii Mol-
dovei, ale acestui leu nebiruit, nu au caracterul ofen-
sivei, afard de primele ciocniri cu Petru Aron pentru
domnie. Rivalul se refugie in Polonia mai intai si
apoi in Ardeal, fapt care atrase dupa sine incursiu-
nile lui Stefan in aceste doua taxi, pentru a pune
mina pe ansul.
Polonia, care nici-odata nu dovedi taria unei po-
litici consequente, nu intelegea sa ofere azil unui
Petru Aron, venit si el la tron prin jignirea senti-
mentelor sale, si nici sa-i dea ajutor, mai ales im-
potriva unui competitor, care isi incepea activitatea
rasboinica cu o indrasneard neobisnuita ca aceea,
de a incalca hotarele regatului. Pacea se restabili
dupa doi ani: Stefan se invoi sa recunoasca, cu a-
ceeasi demnitate ca si unchiul, al carui nume it
purta, suzeranitatea regelui Cazimir prin actul dela
Owerkelowicze (14 Aprilie 1457), in schimbul isgo-
nirii rivalului. Un punct nou apare pentru intaia
oara.' in acest fel de acte omagiale: ajutorul reci-
proc impotriva paganilor"1).
') Hurm. 11 p. 126.

www.dacoromanica.ro
 27

Intre ostilitatile care urmcaza cu Ungurii, pentru

azilul dat pribeagului, este si atacul Chiliei, cetate
de mare insemnatate la gurile Dunarii si, pentru
aceea, dorita deopotrivd de Unguri si de Turci, de
Moldoveni si de Munteni; ea era acpm pazita de o
garnizoana Ungureasca pentru Vlad Tepes.
Atacand-o in acelas timp cu Turcii, care si-aduceau
flota pe la gurile Dunarii sa sprijineasca invazia
Sultanului in 1462, Stefan cel Mare fu acuzat ca
a lucrat in intelegere cu acestia. Autorul gravei in-
vinuiri e Chalkokondilas, dupa care, Stefan insusi,
ar fi intetit pe Mahomed prin soli, spunandu-i ca
va impreuna stile sale cu ale lui2).
Alta dovada in sprijinul acestei pareri nu avem
si logica evenimentelor de atunci se opune verosi-
militatii ei 3).
Daca admitem colaborarea, nu mai intelegem in
folosul cui se lupta el in 1462, cand e dovedit ca
dorea pentru d'ansul cetatea, in a carei posesiune
intra dupa al doilea ata.c din 1465. Turcii iarasi
nu puteau s'o lase lui Stefan daca ea ar fi ca'zut in
1462. Nici Sultanul nu avea nevoe sa fie intetit de
Stefan, in urma ispravilor lui Vlad. Este esclusa
deci o intelegere prealabild intre Stefan si Mahomed,
pentru atacul Chiliei din 1462. Dupes detronarea lui
Vlad si inlocuirea lui cu Radu cel Frumos, care
goneste garnizoana ungureasca din cetate, Stefan
nu putea deck sa intre in conflict cu Turcii, in caz
daca ataca cetatea vasalului for credincios.
Inteadevar doi cronicari poloni, contimporani cu
evenimentele ne spun ca Sultanul s'a maniat gro-
2) Chalkokondilas ed Bonn p. 506 -7.
3) Dd. Onciul in cursul de 1st. Romani for gi Iorga, 1st. Chiliei i C.
Albe, p. 122, resping cu argumente invinuirea de intelegere cu Turcii
adusA lui $tefan.

www.dacoromanica.ro
 28

zav de aceasta: Maxima his auditis Thurcarum Cae-

sar, frangebatur molestia et ira" 4).
Dupa acestia s'ar parea la prima vedere ca Ste-
fan numai cu aceasta ocazie incepu sa plateasca tri-
butul, la care se angajase predecesorul sau. De tea-
ms sa nu i se devasteze tara, Turcii fiind acum
asa de aproape (dupd instalarea lui Radu) si dansul
s' a invoit sa plateasca tribal..., si trimetea trihut
Turcilor in fiecare an"5). Insa din continuarea po-
vestirei, rezulta ca Domnul cel nou, platise trihut
si inainte de 1465, cand dupd luarea Chiliei de Mol-
doveni, Radu atata prin prezenta sa pe Sultan, sfa-
tuindu-1 sa se rasbune cat mai de grabs contra
perfidiei lui Stefan, care nici-odatci nu fusese cre-
dincios I mparatului, ci sub pretextul tributului ser-
vea regelui (Poloniei) prin al carui sfat ar fi cu-
cerit si Chilia" 5).
Bineinteles ca, daca Radu facea intradevar a
ceasta, apoi el confunda din exces de zel situatia sa
de tributar vasal al Sultanului, cu aceea a lui Stefan
de simplu tributar, care nu e tinut s pastreze Sul-
tanului credinta pe care n'a jurat-o si nici n'a faga-
duit-o rand atunci vre-un Domn al Moldovei.
Mania Sultanului se potoli lard nici-un rezultat
efectiv 7) si, fie din pricina aratata de Dlugosz
teama de puterea regelui Polon, si atitudinea ener-
gica a pregatirilor lui Stefan fie din alta, a con-
cediat cu cinste pe solul lui Stefan, pe care-1 Linea

4) Dlugosz ed. 11 tom XIII p. 408 9, M. Miechowski in Arh. Istrrica 1.

p. 35.
5) Dlugosz, ibid. $i mai ales Miechowski loc. cit. rezumand, pune in
legatura inceputul tributului sau cu cucerirea Chiliei.
6) Idem ibid.
7) D -1 lorga o. c, p. 129) contests ca pregatirile facute atunci
dupa Dlugosz ar fi fost indreptate contra Moldovei.

www.dacoromanica.ro
 29

prins si a primit scuzele lui pentru ocuparea Chi-

liei" 8).
Solul ii adusese tribut si daruri (cum tributo et
muneribus). Isbucnirea conflictului se amana de a sta.
data si, Wand la inceputul ostilitatilor cu Tara Roma-
neasca, care au adus dupd sine ruperea pacii si
luptele cu Turcii, nimic nu se mai intampina deo-
sebit in relatiile tarii cu acestia. Este starea nor-
mala care presupune continuarea situatiei anterioare,
adica plata tributului.
In aceasta vreme Stefan are ragaz sa se descurce
cu Matias regele Ungarici, provocat prin incursiu-
nea in tara Sacuilor, prin luarea Chiliei si aplecarea
exclusive catre Poloni. Dar expeditia regelui facuta
cu aceleasi intentii ca a lui Sigismund din 1394
impotriva celuilalt Stefan, mai vechiu, se terrnina
tot cu un dezastru.
Linistit acum ca scapand de rivalul sau 5i-a asi-
gurat domnia, Stefan reinoi omagiul catre suzera-
nul polon in 1468 si 147o, fare a satisface totusi or-
goliul lui Cazimir, prin depuncrea ,jurarnantului in
persoana. Am putea sa, atribuim amanarea acestui
juramant, care mentinea vasalitatea lui Stefan intr'o
situatie de provizorat, mai mult mandriei si con-
stiintei ce el avea de puterea sa 9), decat vre-unei
temeri ce-ar fi avut de-a nu fi prins de regek io).
Dusmanii vizati la inoirea fiecarei declaratii oma-
giale, impotriva carora se indatora s-1 ajute Cazi-
mir, erau in primul rand Turcii. Poate ca insistentele
8) Dlugosz, ibidem.
9) N. lorga, Istoria lui yStefan eel Mare p. 128.
10) Cromer p. 396 (apud Picot o. c. p. 107). Domnul cauta diferite
pretexte: In 1470 se scuza asserens periculum sibi et sue terre noto-
rium si abscederet, guerra atroci per pacem vel treugam non compo-
site imminere (Dlugosz XIV p. 541 2).

www.dacoromanica.ro
 30

lui Radu de a-si recapata Chilia isbutisera a pro-

voca uncle pregatiri turcesti, de care se temea Ste-
fan. Navalirea tatareasca din 1469 se putea iarasi
pune in legatura cu intrigile lui Radu dupes banuiala
Voevodului, sff poate nici Turcii nu erau steini de
ea 11). De-aceea cu drept cuvant in 147o invoca o
mare primejdie ce-ar veni tariff, daces el s'ar de-
parta din tail, ca sa mearga la prestarea juraman-
tului: rasboiu strasnic, neaplanat prin pace sau
treagel, it arneninta"12).
Cu atat mai mult avea sa se teama Domnul Mol-
dovei din partea Turcilor petruca in fata banuitelor
intrigi ale lui Radu, el nu ramase cu mainile in
sari; arderea Brailei in iarna aceluias an (27 Febr.
1470) dovedea vecinului sau perfid, hotathrea sff
strajnicia. Astfel pacea se putea privi ca sff rupta
de ambele parti: doua lupte in anii urmatori (la
Soci in 1471 si la Cursul Apei in 18 Noem. 1473)
sunt de-ajuns ca sa alunge pe Radu de pe tronul
pe care trebuia sa sada' un prieten sff aliat al Mol-
dovei in folosul tuturor Romani lor si al Crestini-
tatii. Crezu ca un asemenea om ar putea fi Basa-
raba zis si Laiota, pribeagul din Ardeal.
In acelas timp, toamna lui 1473 si Mahomed in-
cheind pace cu Uzunhassan, care-1 ocupase in Asia
panes atunci, se hotara sa pedepseasca neintarziat pe
calcatorul de pace. Soliman Eunucul primeste ordin
sa jefuiasca Moldova pentru insulta adusa ca prin
Voevodul Stefan al Moldovei, a fost detronat Radul
Valahiei mari, care servea zisului Imparat"13). Oas-
.
") N. lorga, 1st. Chiliei gi C. A. p. 124, 128, 131; Gesch. des rum.
Volkes 1, p. 346.
'2) Dlugosz ibid.
") Gelcich, Diplomatarium ragusanum p. 630 (La Raguza se credea
cd locul lui Radu ii luase Tepq Vlachius Draculus").

www.dacoromanica.ro
 31

tea turceasca in 27 Decembre instala pe Radul si

jefui, conform ordinului, tara pang la Barlad14).
In zadar interveni Cazimir caruia Stefan ii ce-
rea in Ianuar 1474, ajutor, pentru reintronarea lui
Laiota ca sa impace pe Stefan cu Radu, caci intre
ei doi era ceva mai mult decat o neintelegere per- ,

sonala. Stefan refuza chiar sa intre in tratative fi-

indca Radul incredintand in mainile Turcilor toate
cetatile sale si atarnand de bunul plac al lor, nimic
nu putea sau 'indrasnea sa faces dela sine, fiind in
atarnare de streini"15).
Dar Laiota intorcandu-se pe tron in 1474 imbraca
impreuna cu hlamida si pielea predecesorului sau:
cere ertare Sultanului, merge in persoana, cu tributul,
la Poarta, ba is si parte la expeditia acestuia impo-
triva lui Uzunhassan din 147416). ) La intoarcere vesti
pe Brasoveni ca s'a dus la Turci, la marele Imparat
de si-a facut pace si bine", indemnandu-i s le
para.' bine si for ca si pentru binele for s'a nevoit17).
Stefan vazand atata nerecunostinta dela creatura sa,
iar pe de alta parte ca.' Polonii, in loc sa-1 ajute pe
el impotriva Tuitilor, se bat cu Ungurii, crezu ca
e bine sa abates mania Sultanului de-asupra capului
sau, grin tratative de pace. 'Aceasta o aflarn dela
dela Laiota, care plangandu-se intr'o scrisoare Bra-
sovenilor Ca i-au oprit solul, le aduce ca pada pe
Turci cari, desi dusmanii lui Stefan, totusi solii a-
cestuia merg la ei nesuparati18). 0 scrisoare din
Caffa in -5 Sept. 1474, informa chiar ca Stefan a
capatat invoiala si a facut pace cu Turcur19).
14 N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare p. 128 seqq.
1' In alieno jure consistens: Dlugosz XIV p. 541-2.
1' I. Ursu Donado da Lezze, Cronica turchesca p.46.
17 I. Bogdan, Relajiile T. Rom. cu Ungaria p. 116, din 26 lunie 1474.
18) ldem, p. 117.
19) N. Iorga, Acte si Fragtn. 111 p. 51.

www.dacoromanica.ro
 32

Dar stirea aceasta era grabita si se dovedi nea-

deva'rata.
Turcii nu voiau sa cedeze nimic din pretentiunile
lor, formulate Inca din 1470 la isbucnirea osiili-
tatilor. Recalcitrantului Voevod, care continua sa se
joace d'a schimbarea Domnilor in tara vasala lor,
i se cerea poruncitor prin soli: sa predea Chilia si
Belgradul, precum si tributul neglijat in prezent si
pentru viitor sag plateasca; daca va lucra altfel va
fi socotit dusman. Si sa mai stie ca el (Sultanul) va
veni grabnic, si cu mare putere ii va lua si fara
voia lui aceste locuri"20).
In fata acestor amenintari si increzandu-se in ves-
tile de alianta ce tocmai primise dela Sahul persarf
Uzun, el scrise Papei prin solul venetian Ognibene ca
Assan beg" 1-a invitat ca impreuna cu ceilalti
principi crestini sa. ne pregatim barbateste, contra
Otomanului si puterei lui grozave" 21).
Trebuia mai intai sa-si intareasca pozitia in Tara
Romaneasca si in consecinta se repezi din Vaslui
poatc cu ajutor dela Voevozii ardeleni, s alunge
si sa inlocuiasca pe necredinciosul Laiota22). Dar
fiind iarna si eafland ca oastea lui Soliman se apropie,
Stefan se retrage repede Inapoi, pentru a intampina
in tara sa la loc potrivit, oastea dusmana; pentrucL
Sultanul enervat de neisbanda asPdiului dela Scu-
tari si de neindeplinirea cererii adresate lui Stefan,
daduse ordin Eunucului s plece in Moldova, in
toiul iernii, contrar datinei de rasboiu.
Biruinta dela 10 Ianuar 1475, cea dintai casti-
gatA in Moldova asupra Turcilor, feri tara de soarta
celeilalte. Tributul neglijat" pang acuma, proba-
20) Dlugosz XIV p. 609 10.
21) Hurm. II, Scris. din Vaslui 29 Noembre 1474.
') N. lorga, 1st. lui St. cel Mare, p. 148.

www.dacoromanica.ro
 33

bil din 1473, daca nu chiar din 1470 de atunci

am crede intrucat Domnul scria in 147o regelui
polon ca n'are pace arzata cu Turcul, si not stim,
ca pacea insemna tribut nu mai trebuia sa ia dru-
mul Tarigradului.
Acest moment de grea incercare si isbanda ca-
patata prin mijloacele proprii, neajutat fiind de a-
cela care se indatorise a-i sta intr'ajutor impotriva
ttuuror neamurilor parnantului incepand cu Turcii 23),
it fac sa-si caute aiurea un aliat.
Cazimir, care nu ajutase pe Stefan, din cauza ne-
cazului ca nu-i prestase juramantul, fie din alte pri-
cini, din indolenta cum se aratase si mai inainte
cand a aflat ca Stefan plateste tribut Turcilor, fora
ca sa-1 impiedice21) pierdea dreptul la credinta
vasalului sau. Se gasea si cine ia locul: acela
care avea un drept anterior celui polon la suzerani-,
tatea asupra Moldovei, Matias Corvin, care simtise
si cat poate patrunde sageata Moldoveanului, ca sa
stie pretui un astfel de vasal, Din anul precedent,
se si incepura tratativele in aceasta privinta. Regele
fagaduia cloud castele din Ardeal, cerute de Voevod
si, pe baza posesiunii acestora ca feud, regal,, se
putea inclaeia noul legamant cu Ungaria. Ajutorul
primit la Podul Inalt, ii arata ca putea fi mai sigur
de noui aliat2,).
Pe dealt, parte legaturile cu Papa si cu Venetia,
se strangeau mai mult cu fagadueli de ajutor si cu
laude aducatoare de curaj.
Domnul Moldovei intra acum in cercul puterilor
2') Omagiul din 1468, Hurm. 11 ad annum.
"1) Dlugosz XIV p. 408 9 : Stefanus... in tributum Turci et ipse,
quamvis regis et regni Poloniae vasallus et feudalis, Casimiro rege,
nequicquam per litteras et nuntios prohibente, concesserat" la anul 1465
") Hurm. 11 p. 228 si II p. 2.
3

www.dacoromanica.ro
 34

care se agitau pentru cruciata, Polonia tinandu-se

delaturi.
Dar banii adunati de Papa, pentru a ajuta re-
zistenta lui Stefan, se opresc in mana trufasului nou
suzeran, care intelegea s se laude cu biruintele
altora, in Apus, prezintandu-1 pe Stefan ca pe un fel
de capitan al regatului sau 26).
Descurajat si de urm'.rile acestei aliante, incerca
sa potoleasca mania Sultanului, ce fierbea in not
pregatiri de rasboiu, printr'un vestit sol care-i Muse
daruri destul de insemnate. S'a plans ca fiind atacat
de niste talhari si exilati cutezatori, farce stirea, Sul-
tanului, el i-a trimes in seama Domnului din cer".
Mahomed intaratat si mai mult de aceasta cute-
zanta, puse la inchisoare pe sol, apoi ii dete drumul
desbracat 27). Solia aceasta a fost desigur curand
dupa lupta, chiar in 1475. Cand ins)." auzi de cade-
rea Caffei, a Mangopului Cetatea Alba, rezista a-
tacurilor flotei Stefan trimete a doua solie la Poarta
ca sa-si scoatal cumnatul, Alexandru de Mang-up,
cazut in rohie 28). Republica venetiana afla de aceste
tratative si ca'uta prin toate mijloacele s-1 abata
dela acest gand: ne cum Turco partitum caperet"
sa nu ajunga.' vasal turcesc, se temea republica, ce-
eace ar fi fost spre marea primejdie a Crestini-
tatii 29). Dar, trimisii i-aduc trista stire a uciderii
cumnatului impreuna cu toti prizonierii ceruti. Era
prea mult pentru ca sa se ierte. Sangele nevinovat
cerea sange si prizonierii sai ispasird cruzimea dus-
manului, iar conditiile impuse de Sultan respinse;
i se ceruse anume: sa predea castelul Licostomo,
2) Idem ibid.
27) Miechovski, op. cit. p. 36.
28) N. lorga, Acte si frag. III p. 56.
a) Hurm. VIII p. 19.

www.dacoromanica.ro
 35

prizonierii, unul din fiii sai ca ostatic si haraciut pe

trei ani trec4i; asemeni ii mai cerea si pe tinerii
din Caffa, care anul trecut fugisera in Moncastru
pe o corabie cu destinatia la Pera" 30). Dlugosz de
asemeni ne da ca motiv al expeditiei din 1476: re-
fuzul tributului, neretrocedarea Chiliei si biruinta
dela Podul Inalt 31).
Toate marturiile care vorbesc in acest timp de
conflictul lui Stefan cu Turcii concorda ca el era
tributar regulat al Portii si ca in timpul ostilitatilor,
numai, refuza sa plateasca tributul. Monad de
Lezze, un contimporan, ne spune ca Sultanul maniat
de acapararea vasului cu copii expiedie un sol la
contele ,Stefan, carele ii plcitea tribut". Dar stim bine
ca tocmai in acest timp, relatiile normale fiind intre-
rupte, Sultanul nu primea tribut; analistul ne da
stirea despre tribut ca un atribut permanent al Dom-
nului Moldovei, in intelesul c5. era unul din tribu-
tarii Sultanului 32).
Stefan insusi trimete ra'spuns la Constantinopol
ca el nu vrea s mai plateasca haraciu"33) de uncle
rezulta" ca pang atunci platise. In Da Lezze, aflam
raspunsul sau si mai circumtantiat in ce privea tra-
tativele pentru corabia cu copii: a obiectat ca nu
era obligat la un astfel de lucru, pentru ca porturile
sale erau libere, si ca oricine poatc sa vina, sa stea
si sa piece dupa plac si ca necontenit circula pe
acolo lumea" 34).

30) N. Iorga I. cit. Refuzul cedarii copiilor de pe corabia din Caffa e

dat $i de Donado da Lezze ca motiv al expeditiei din 1475 (gresit pentru
cea din 1476) 1. Ursu o. c. p. 82.
') Dlugosz I. cit.
3') I. Ursu o. c. p. 82.
33) N. lorga. Acte $i frag. III p. 55.
34) I. Ursu o. c. ibidem.

www.dacoromanica.ro
 36

Negresit ca afirmatiile sau mai bine zis tonul de

sus cu care vorbesc cronicarii turci, on cei care-si iau
informatiile dela dansii, trebue privit cu multa ba-
gare de searna, inlaturand elementul bombastic al
stilului oriental, daca vrem s gasim adevdrul in
spusele lor. Nu ne va aduce deci nici o incurcatura
atitudinea ce ei iau fata de Voevodul Moldovei, pe
care-1 trateaza ca pe un supus obisnuit al Sultanului
care se retrasese din stapanirea acestuia de curand
si parasise ascultarea in toate" 35). Si asta cu atat
mai mult ca nefiind contemporatii cu faptele ei in-
terpretau isvoarele mai vechi dupes starea in care se
afla Moldova dupd 1538. Astfel Seadeddin, credea
ca ar fi fost o aroganta din partea lui Stefan s se
pretinda stapanitor absolut" 36) in Cara sa. Poate
ca tot un astfcl de anahronism comite si Nesri cand
afirma ca i s'ar fi cerut lui Stefan sa vina in per-
some/ cu tributul la Constantin.opol 37).
Daca aceasta poate fi adevarat am avea de a face
cu cea dintai tenta tiva turceasca de a reduce si pe
VOCN odul Carabogdaniei in situatia vecinului sau din
Cara sofa: i s'ar fi cerut deocamdata numai un fiu
ostatic si sa vina in persoani la Poarta pentru a
saruta purpura imperials ca omagiu de vasalitate;
acestea venind pe deasupra tributului ca o injosire,
pentru a se sterge umilinta adusa prin victoria dela
Racova.
Din toate partile se cauta sa ingenuche pe viteazul

"') N. lorga, Breve lstoria dei Rumeni p. 52 cit. Stephano Magno in

rezumatul misivei lui Stefan catre toti principii crestini la 1475.
") Seadeddin trdeste intre 1536 1599 (tr. Bratutti I. c.).
") Zinkeisen: Desch. des Osm. R. 11 p. 380 Stefan refuza tributul si
declard ca nu se va conforma poruncii Sultanului de a se prezenta
personal la Poartd". Cf. si Hammer, Hist. de l'Emp. Ott. tr. Hellert I p.
523; ambii cit. pe Nesri fol. 232, care nu mi-a fost accesibil.

www.dacoromanica.ro
 37

care-si inaltase capul sa primeasca lumina soarelui

libertatii datatoare de viata, deadreptul inlaturand
paravanul ocrotitor al vasalitatii. Deaceea refuzase
el cu dibacie de altfel, pentru a nu provoca s
vines la depunerea juramantului, la care de atatea on
lil astepta zadarnic regele Cazimir. Indepartandu-se
de acesta, pentru a se apropia de celalt Craiu, Ma-
cias al Ungariei, nu intelegea sa cada fates de acesta
intr'o situatie pe care nu si-o dorise fatal de celalt.
Juramant personal nu-i ceruse Matias, dar se despa-
gubia pe alte cai; prin soli la Venetia protestor Dom-
nul impotriva intentiunilor Papei de a incredinta
regelui banii de cruciata si cu hotarare sustineau
oamenii sai inaintea Senatului venetian ca el nu
este intru nimic supus regelui Ungariei, ci este Damn
al tdrii si neamului sciu"38)..
Regele polon ii dete si mai putin ajutor cleat
Matias, acum la apropierea furtunci; solia ce trimese
inaintea lui Mahomed, in cale, prin care-i cerea sa
nu atace pe un feudal all regelui si al regatului Po-
loniei" nu inspira nici o seriozitate. Sultanul ras-
punse totusi binevoitor, aratandu-se gata de a se
opri dela rasboiu", cu toate cheltuelile ce fa'cuse si
cu toate ca nu-i era ingaduit... sa-si calce fagaduiala
data Voevodului Basarabiei si Hanului tataresc"; si
asta numai daces el ar consimti sa plateasca tributul
retinal .i cel pentru viitor, sa restitue Chilia, care
apartine principatului Basarabiei" si pe toti prizo-
nierii 39). Tinta de capetenie a expeditiei ramanea
tot cuprinderea celor cloud cetati dela Mare, ocupate
de Soliman in 1474 40), in in mod trecator si atacate
39) Hurm. VIII p. 10. Declarare nixi sunt: Stephanum predictum regi
Hungarie in nullo esse suppositum sed dominum provinciae et gentium
suum".
39) Dlugosz ibidem.
40 N. lorga, 1st. Chiliei si C. Albe p. 140.

www.dacoromanica.ro
 38

iarasi in vara anului 1475.

Stefan cel Mare organiza insa rezistenta nationals,
chemand la steaguri pe toti locuitorii valizi ai tarii,
poruncind celorlalti sa se retraga la munte dupa ce
vor fi distrus mijloacele de aprovizionare ostilor lui
Mahomet in tara de jos.
Potopul turco-tatarasc isi intinse valurile pustii-
toare 'Ana sub zidurile Sucevei, dupa ce coplesise
cu numarul, oastea de elita, cu care Domnul se
impotrivi la Valea Alba. Taranimea ceruse mai ina-
inte de a se da lupta, voe sa-si vada caminurile arse
de navalirea neasteptata a Tatarilor41), pentru a
pune la adapost familiile risipite. Din aceasta in-
tamplare nenorocita Cronicarii poloni conchid la o
rezistenta a tarii impotriva Domnului, pe care ei
1-ar fi invinuit, tocmai in aceste momente grele, de
tiranie 42).
Istoria Moldovei are o lacuna in ce priveste eve-
nimeotele urmate dupa retragerea Voevodului .in
munti.
Sultanul' poftea sa faca acum in Moldova, aceea
ce facuse Baiazid cu boerul Vlad, in 1394, dupa
retragerea lui Mircea in Ungaria: sa aseze pe tron
un membru al dinastiei in calitate de vasal credin-
cios. Acest loc era sortit lui Alexandru, fiul riva-
lului si dusmanului de moarte al lui Stefan, odrasla
lui Petru Aron. Acum ca si atunci nu se putea
taransformarea deodata a tarii in provincie.
Trebuia pentru acest scop inteadevar, ca ea sa fie
pregatita prin provizoratul vasalitatii, provizorat ce
fusese acordat si celorlalti crestini de peste Dunare,
si in care se gasea acum Muntenia. Insa rezistenta
cetatilor, faptul ca boerii n'au venit sa se inchine
41) Cronicile tarii, ad annum.
42) N. lorga o. c. p. 147.

www.dacoromanica.ro
 39

umilit si sa primeasca din mila Imparatului pe Dom-

nul cel nou, cum s'a intamplat ()data, mai tarziu,
ciuma care-i secera oastea, apropierea oastei refa-
cute a lui Stefan si a ajutorului din Ardeal cu Stefan
Batori si Vlad Tepes, 1-au silit sa faca o retragere
in conditiile unei totale infrangeri 43).
Cinstea armelor lui Stefan e pastrata cu inde-
pendenta deplind a tarii de cane Turci 44).
Mai mult Inca: pacea fusese turburata de Turci,
pacea pentru care se platea bani. De-acum nici tri-
butul, platit aproape un sfert de veac, nu mai trebuia
s fie trimes la Inalta Poarta.
Pentru a-si asigura mai bine aceasta situatie toata
activitatea Domnului Moldovei, se concentreaza a-
supra unei singure tinte: intronarea unui prieten si-
gur in Tara Romaneasca si daca s'ar putea, de
sigur aceasta era solutia, s scuture chiar vasali-
tatea: deci neatarnarea ta'rii vecine de puterea oto-
mana.' care ar fi trebuit sa se multumeasca cu un
simplu tribut, ce nul- angajase nici pe d'ansul la
indatoriri de vasal. Din aceasta tendinta careia so
impotrivesc rivalitatile pentru tron in Tara Roma-
neasca, si nazuinta Turcilor de a-si pastra aci un,
credincios vasal, se isca invalmasirile de intronari si
rasturnari succesive ale lui Laiota cel 13a.'tran, Ba-
sarab cel Tanar, Mircea si in fine Vlad Calugarul,
cu totii datorind domnia lui Stefan, si iarasi cu
totii cazand in nerecunostinta fata de inaltele intentii
ale binefacatorului for 45).
") N. Iorga. 1st. lui Stefan, p. 180 segg.
44) Sead ed din II p. 298 Dopo d'essere stata totalmente rovinata
e guastata la Bogdania da soldati, it Re volto le redini militari verso
la residenza d'Adrianopol;" cf. Leunclavius Annales p. 31.
45) Vezi pentru evenimente : N. Iorga, op. cit. p. 187-199 9i Istoria
Chiliei p. 140.

www.dacoromanica.ro
 40

Ocazia de care se folosi el in aceasta actiune fu

moartea Sultanului Mahomed II, cuceritorul Con-
stantinopolei, care urcand treptele tronului roman
simtea ca se coboard intrInsul cu o noua putere
intemeeata pe legitimarea motenirii romane, -i o
contiinta noud, o vrednicie superioard umililor sai
inainta.i, al caror titlu de Emir it parasea pentru
cel de pirc [LEXixog Policcv[ccg %at 'AvccroXiris sau Greciae
et Asiae Imperator"46). Acesta dupa" neisbanda din
1476 nu-i mai intoarse nici-odata armele impotriva
ghiaurului din Bogdania; ba .din potriva prin 1480
fi ceru voe, fara ca s'o obtina, de trecerea unui,
corp de prada spre Camenita47). Mai ales de cand
cu tradarea lui Tepelu, ,Stefan statu vewlic de panda
gata a se bizui numai pe fortele sale proprii; caci,
deli fagaduia din nou lui Cazimir, in 1478, pres-
tarea juramantului de vasal 48), stiind la cat se
poate atepta din aceasta parte, i0 is masurile de
pregatire scriind Brawvenilor s fie gata, pentruca,
i not din partea noastra vom chema oastea i
vom striga rasboiul"; Voevodul Sandrin sta de paza
la Baca.'u49).

Intreruperea on carui fel do legaturi cu Imperiul

turcesc, cat a mai domnit Mahomet, ca Si dupa
venirea lui Baiazid, o arata' chiar atacul acestuia
din 1484, pe langa alte nenumarate dovezi.
In urma expeditiei Sultanului, p5mantul calcat de
copitele calului sau, trebuia socotit cel putin vasal;
de-acum inainte Domnul Moldovei se socotea la
46) N. Iorga, Gesch. des Osm. Reiches II, p. 48 (in medaliile post 1453).
47) N. Iorga, 1st. Chillel, p. 153, nota 3.
49) Hurm. II p. 709.
49) N. Iorga, Indreptari Anal. Ac. Rom. XXVII p. 120.

www.dacoromanica.ro
 41

Poarta drept un rasvratit50) ; pc cand situatia de

fapt nu putea fi si nu era decal a unuia care intre,,-
rupe reiatiile pasnice inaugurate prin tribut.
Dovezi de supunere nu i se cerusera lui Stefan,
pang in acest timp pe langa trimeterea tribului obi-
snuit; ele ar fi urmat insa dela sine, in cursul tim-
pului, succesiv si treptat, asa ca noul supus sa nu
bage de seams schimbarea brusca a unei situatii de
vasal. Ar fi fost destul, pentru asta, din partea lui
Stefan sa se impace cu vecinatatea lui Radu cel
Frumos si a celor care i-ar fi urmat in scaun; din
inalta gratie imperials, sa nu-i is Chilia, ori, respec-
tiv, sa i-o cedeze, sa se supuna micilor pretentia ale
Inaltei Porti, ca in chestiunea corabiei dela Caffa,
adapostita in porturile sale; ar fi venit apoi, in urma
unor banueli, trimiterea de soli sau ostateci la
Poarta. In felul acesta drumul s'ar fi deschis pentru
vasalitatea deplina, care culmineaza in calatoria la!
Tarigrad, pentru investire si ajutor in caz de rasboiu.
Dar vrednicia si mandria sa it impiedeca sa se
lase in acest alunecus priniejdios. Rasboiul trebuia
purtat mai departe cu toate mijloacele. Dar nu ras-
boiul de ofensiva nebuneasca, de dragul unei prazi
ispititoare; ci straduinta de a-si intari hotarul prin
cetati de-aceea atacase si cucerise pe rand Chilia
si Craciuna, in judetul Putnei, care atarna de dan-
sa cu rizicul de a se indusmani cu vecinul din;
Targoviste; apoi planul de a tine oarecum in depen-
denta sa macar prin recunostinta Domnilor inscau-
nati de dansul principatul vecin, din care vrea sa
faces la randu-i aceea ce tinteau Polonii cu Moldo- .

va: un perete impotriva Turcilor.

In urmarirea acestor scopuri Stefan dovedeste o
5) I. Ursu o. c. p. 183 $i Scris. lui Baiazid II catre Raguzani in 1484.

www.dacoromanica.ro
 44

perzistenta uimitoare care trece peste repetate dezi-

luzii, ca acelea ce le avea din partea protejatilor
sai munteni.
Nu putem intelege pe deplin, surprinderea din
1484, cand el se lauda Brasovenilor ca are oamenii
sai", care-1 instiinteaza 51), de tot ce se petrece. Pri-
cina cea mai intemeeata.' ramane tot increderea lui
in armistitiul proaspat incheiat intre Matias Corvin
si Baiazid II, cuprinzandu-se in acesta, ca de obiceiu
si ceilalti auxiliari ai regelui in lupta pentru apa'ra-
rea Crestinatatii 52).
Stefan, neavand destule vesti, se retrage dela va-
dul Oblucitei speran.d ca va fi urmarit, pentru a da
lupta intr'un loc convenabil,
De-asta data evenimentul dela Podul Ina It sau
Valea Alba, insa, nu se repeta.
Baiazid, mai pratic decat parintele sau, nu se a-
ventureaza inlauntru tariff, ci, luand cu sine si pe
Vlad Calugarul care-i iesise inainte sa se inchine 53)
ataca si cucereste cu maxi puteri, pe uscat si pe
apa, amandoua cetatile lui Stefan 54). Dupa Donado
da Lezze, cronicarul italian, aproape contimporan,
si destul de bine informat asupra evenimentelor tur-
cesti 55), motivul expeditiei ar fi fost neplata tribu-
tului cerut sff acum prin sol si rasvratirea lui Stefan
de pe timpul parintelui sau: Essendo stato mandato
per it Signor Baiasit un suo messo al Carabogdan,
per tuor it carazzo, the soleva dar nel tempo del
padre, perche dello Carabogdan non volse dargli
") Iorga 1. c.
5') Hurm. XV p. 117.
53) Cambini apud. Havleu Arh. Ist. I p. 56.
51) N. Iorga, 1st. Chiliei gi Cet. Albe unde sant descrise pe larg
Imprejurarile caderii acestora p. 155-164.
55) I. Ursu o. c. Introducerea p. XLIX.

www.dacoromanica.ro
 43

cosa alcuna, in moclo che'l Signor Turco si sdegno

et delibero di far impresa contra del detto, massime
ch'etiam era stato disobediente at padre suo, et the
per questo it padre in persona era andato nel paese
del detto Carabogdan, et lo haveva fatto" 56). Adica
Mahomed it adusese in ascultare pe Stefan prin
expeditia din 1476, aceasta era stirea falsa care a-
scundea neisbanda totala a Sultanului. Tot abaterea
Voevodului dela ascultare e si motivul dat de insusi
Baiazid in scrisoarea adresata Raguzanilor, unde face
un aspru rechizitoriu asupra purtarii lui Stefan: Va
fac stiut ca Stefan, Voevodul Moldovei, a fost 'Ana
deunazi sluga credincioasa." (servitore fedele) a ra-
posatului meu tata si a bunului meu 57) si ca nici-
data nu le-a calcat poruncile ( I); apoi indemnat
de mintea lui aspra si indaratnica (Suo sevcro et
de cattivo concetto) incepu a nu mai implini porun-
cile; ba Inca se apuca sa. prade si Tara Romaneasca
care era tributary Imperiului nostru 58), pentru care
lucru sufletul nostru indignat si cu ajutorul lui D-zeu
si cu puterile noastre am pornit spre Moldova"... 59).
Mai ales amestecul in tara vasala Sultanului nu i
se putea erta lui Stefan. Turcii intelegeau destul de
bine prin ce mijloace cauta Stefan sa se intareasca
56) Idem o. c. p. 183.
57) Exagerare orientala; pe timpul lui Murad II nu fusese nici un
domn al Moldovei tributar.
58) Stim ca era mai mutt de cat tributary, vasala in toata forma. Daca
Sultanul zice numai asa dovedeste ce am stabilit mai sus ca nu se
precizase tipurile de tari vasale sau tributare dupa diferenta funda-
mentala a relatiilor in care sty o tara sau alta cu Poarta. Se iveste
acum intai o noun tendinta, ca tara ce plateste numai tribut sa fie so-
cotita vasala, ascultand de poruncile Sultanului.
55) N. lorga: o. c. p. 157. Nu putem admite cum crede d-1 Giurescu
ca din instructiile lui N. Firlei, in 1488, ar rezulta ca Stefan se impa-
case cu Baiazid la Inceputul domniei. (Capitulatiile... p. 62, No. 4).

www.dacoromanica.ro
 44

impotriva for si de-aceea lovitura data cauta sa-i

suprime aceste mijloace: aliatul muntean si ceta-
tile dela Mare. Ca sal intelegem si mai bine de ce ,
insemnatate covarsitoare pentru interesele crestina-
tatii si pentru viitorul Moldovei era cucerirea din
1484 n'avem decat sa reproducem ce credeau Ma-
horned II, Baiazid II si Stefan insusi, despre cele
doua cetati; primul: atata vreme cat Chilia si Ce-
tatea Alba sunt ale Valahilor, iar Belgradul sarbesc
al Ungurilor, nu vom invinge pe ghiaur"; al doilea:
Chi lia care e poartcl i chee a toata tara Moldovei
si Ungariei si a tarii dela Dunare (T.-Romaneasca)...
Cetatea Alba care e chee i poarta pentru toata Po
Ionia, Rusia, Tataria si Marea Neagra"; cel care
le suferi pierderea zicea: aceste doud cetati suns
toata Moldova, si Moldova cu aceste cloud cetati
e un zid pentru Ungaria i Po lonia"60). Din aceasta
pricing ostilitatile lui Stefan cu Turcii nu mai pot
atinge tronul Tarii Romanesti, fiind nevoit sa t-
maduiasca mai intai propria sa tara de dureroasa
rang primita.
Matias Corvin se arata surprins de calcarea ar-
mistitiului incheiat abia de un an; dar Sultanul it
lamuri numai decal: Cu toate ca n'am avut cuno-
stinta despre cuprinderea in treuga a domniilor Mol-
dovei si Transalpiniei, introdusa cu hezitare de slus-
basii nostri, totusi, in cartile voastre, tinuturile, pres-
crise in special, sunt excluse"; adica se omisese cu
intentie, on din greseala, a se specifica cetatile Mol-
dovei in tractat. Fireste, la cererea regelui, Baiazid
refuza a ceda niste locuri cucerite cu atata greutate,
fagadueste insa numai ca, pe toata durata treugei,
sa nu se mai aduca nici o suparare tarii Moldovei"

00) Idem, ibidem.

www.dacoromanica.ro
 45

de catre capitanii asezati in numitele cetati ce vor

avea a se intretine cu mijloace proprii"61).
Tot odata se raspandea svonul ca si Moldova a
ajuns in supunerea turceasca; o vedem in scrisorile
umanistului polon loan Ursinus: Regi nostro nun-
ciatum esset Turcorum imperatorem ingcntibus co-
piis, terra marique, 1\Iyssiam (Moldova) invasisse,
Belgradum ac Kyliam... cepisse et citra Danubium
Valaccos et Moldavos subjugasse".
In Polonia lumea se temea cal scopul cuccririi celor
doua cetati era pcntru ca mai usor sa cuprinda (di-
cioni sue posse subicere) regiunile vecine si insasi
Polonia" 62).
Stefan nu se dadu invins. 0 lupta fatise nu avuse
inca loc, iar onoarea si sentimentul sigurantei sale
nu-i ingaduia sa piarda nadejdea recuceririi. Pentru
cetatile sale era gata la orice jertfa.
Nici umilirea dela Colomea, in vara anului ur-
mator, nu i se paru prca grea desi sc hotara s'o
rasbune numai sa-si poata recapata cetatile. Acum
isi plera genuchii la jurarnantul de vasal pe care-1
amanase un sfcrt de vcac. Cetatile pierdute for-
meaza obiectul tratativelor si legaturilor cc are de
acum inainte cu Polonia, Ungaria, on cu Scaunul
apostolic. Matias protesta inaintea Papei ca regele
polon i-a rapit vasalul, nu asa de pretios vasal, ce,
poate aduce atata cinste unui suzeran vanitos. De
necaz invinui pe Stefan ca el a provocat pe Turci,
desi fusese cuprins de d'ansul in armistitiul din 1483;
ca si acum, in 1485, 1 a cuprins, la reinoirea treugei
din Iulie, pe zisul Voevod, din nou, cu restul (aril
sale" p3). Para la ce punct insa poate fi adevarata
aceasta noua afirmatiune o poate dovedi incursiu-
61) N. lorga, Acte si fragm. 1111 p. 63-65.
") Idem, 1st. Chiliei: Apendice p. 279-281.
n') N. lorga, 1st. Iui Stefan p. 208.

www.dacoromanica.ro
 46

nile acute de Turci In Moldova, chiar in acest an.

Nadejdea cea noua ce-si pusese in Poloni, trebui
sa se dovedeasca zadarnica: regele, in schimbul ju-
ramantului dela Colomea se legase sa-i redea lui
Stefan cetatile; dar din toate pregatirile urmate nu
se alege nimic decat un tractat de pace, fare retro-
cedarea cetatilor61). In 1488 Cazimir facea ultima
tentative de pace cu Baiazid. Nicolae Fir ley, solul,
primi instructiuni in ce sens va trebui sa urmeze
incheerea armistitiului. Obiectul de capetenie fiind
cetatile moldovene, avea sa arate Sultanului mai in-
tai ca, prima piedica pentru pa'strarea prieteniei"
fiind luarea cetatilor din mainile supusului" regelui,
sa se restituiasca. Dace (Sultanul insa) ar invoca
ca n'a luat nimic regelui, ci a pedepsit numai pe un
supus at sau, pentru o greseala a sa, dela care pri-
mea plata inchinarii obisnuite (a quo mihi Sultan]
commune omagium solvebatur) sa-i raspunda solul
ca nimic nu stie de plata tributului; ca regele [stie
numai] ca are un om drept care este supusul si va-
salul sdu (subditus et omagialis) adica Stefan
ai carui predecesori totdeauna s'au supus regelui si
antecesorilor sai", dupd cum se dovedeste indestul
prin documcnte, lucru pe care stiindu-1 si tatal Sul-
tanului, nici-odata nu s'a intins asupra acestei tari.
Iar, dace mai departe ar pretexta Sultanul ca: tatal
sau Mahomed a intrat in aceasta tares si l-a pe-
depsit [pe Voevod], dupe placul sau, pentru rebe-
liunea acestui om care nu voia sa-i presteze omagiu
si dajdie (hommagium et daciam)", sa-i raspunda
ca atunci s'a intamplat din ostilitati reciproce; ca
in orice caz Mahomed n'a ocupat nimic. La urma
urmei, regele era dispus sa acorde uncle despagu-
") Caro, Geschichte Polens V' p. 591-592.

www.dacoromanica.ro
 47

biri de rasboiu Turcilor, nuniai ca pacea sa se in-

chee cu restituirea cetatilor 65). Argumentele turcesti
cunoscute de Poloni din tratativele precedente, arata
acelas punct de vedere, cu cel din scrisoarea Sul-
tanului catre Raguzani. Este in Moldova un Voevod
care datora tributul ascultarii nu se mai socotea
acum tributul pacii catre Mahomed; ca el se re-
voltase calcand poruncile acestuia prin care i se ce-
rea cedarea Chiliei; ca, mai mull, a pustiit o Cara
vasala a Sultanului in nenumarate randuri. Intam-
pinarea Polonilor era destul de lamentabild, prin
naiva ignorare a tributului platit de Petru Aron si
de Stefan, despre care e dovedit cu acte ca aveau
cunostinta.
Acesta era rezultatul color trei ani de asteptare
zadarnica. Toate in*cercarile de reinviere a luptelor
pentru crestinatate cad farce alta urmare deck in-
cheerea unor armistitii cu drept de prelungire, din
partea Ungariei, Poloniei 66) si Venetiei, cele trei
maxi puteri crestine in hotar cu musulmanii. Stefan,
ramas singur la mijloc, farce sprijin din partea cres-
tinilor si farce avantul tineretei nu mai avea de ce
sa astepte. Cuprinderea lui in tractat, din partea
Ungariei sau Poloniei, vazuse ca nu-i tine de cald:
trebuia el insusi sa intre in vre-o forma oarecare
in legaturi pasnice cu Turcii, sa-si inchee tractatul
sau armistitiul sau. Asigurarea pacii din partea cea
mai primejduita, in schimbul aceluias modest tri-
but, pe care-1 platise si la inceputul domniei, si care
nu presupunea alte conditii, i se paru singura so-
lutie. La aceasta it mai inclemna si altceva: o ascunsa
dorinta de rasbunare pe suzeranul zanitos si pre-

') Hurm. II p. 306.

") In 1489, N. lorga o. c. p. 219.

www.dacoromanica.ro
 48

tentios, Cazimir, ce-1 umilise lard a-si tine macar

fagaduiala. Cu aceasta ocazie isi aducea aminte si
de vechea datorie baneasca a Poloniei catre Mol-
dova, pentru care se pusese zalog Pocutia stapanita
acum tot de datornic.
Stefan primi pacea, impusa de imprejurari, cu
Turcii. Toate marturiile concords in aceasta privinta
5i istoricii nostri o admit ca punct de plecare al unei
ere deosebite in istoria domniei lui Stefan.
Inteadevar o epoca se deschide acum in politica
lui Stefan. Legaturile de pace cu Turcii nu erau
insa un lucru nou; este numai restabilirea unui status
quo ante bellum, a starii dinaintea deschiderii rasbo-
iului prin lupta dela Podul Inalt 67).
Caci, desigur, daca aceste leiaturi ar fi fost cu
totul noui, ele ar fi trebuit sa aiba un cat de mic
rasunet in istoriografia timpului si macar atata a-
tentie cater s'a dat invoirei lui Petru Aron de a plati
tributul birul turcesc". La not si la vecini eve-
nimentul e trecut sub tacere. Avem numai probe
ulterioare ea Stefan platea tributul in aceasta vreme,
incepand probabil cu anul 148968).
Trecerea sub tacere a faptului vine tocmai in spri-
jinul parerei de mai sus: nu surprinde pe nimen
ca Stefan incepe iar a plati tributul, aceasta fiind o
consecinta fireasca a restabilirii pacii intre Moldova
si Turci.
(7) D-I D. Onciul (Cursul de ist. rom.) nu adninite de cat pwhepri
pentru acest timp, care se socoteau la Poarta drept tribut; pe cand
tributul regulat va incepe numai dupa capitulatiile lui Bogdan. D -1 N
lorga pune acum inceputul tributului regulat, din partea lui Stefan in-.
sotit de trimeterea fiului ca ostatic: plata pe fiecare an a birului
birul lui Petru Aron... ca o cliezasie vesnica a pacii" (1st. lui Stefan p.
219), acesta fiind un pas pe care pan'acum nu 1-ar fi facut sub nici
o conditie" (Gesell. des ruin. Volkes I p. 359).
") lorga, 1st. lui Stefan p. 218 219.

www.dacoromanica.ro
 49

Totu5i, in aceasta restabilire de relatii mai vechi

intervine ceva care contribue a le da un colorit nou:
Stefan era acum cel care dorea pacea cu Turcii;
5i nu numai pacea o dorea el, ci 5i vrietenia lor, o
alianed, daca s'ar putea, in sprijinul scopurilor lui.
Turcii care aveau 5i ei sa sufere multe de pe urma
vicleniei principilor cre5tini, trebuiau sai-i ceard ga-
rantii serioase pentru intentiunile lui pa5nice. Un
zalog pretios, un ostatic din familia domneasca avea
s intareasca legatura 5i Alexandru, fiul cel mare,
in care Stefan vedea pe mostenitorul sau, merse,
ca alta data feciorii lui Mircea, la Inalta Poarta69).
Nu este exclus ca Turcii sa fi vazut in acest ostatic,
dovada obligatiei de supunere, la care cautau de
catava vreme sa aduca Moldova. Desfa5urarea e-
venirnentelor urmatoare nu ingadue insa nimanui
a conchide Ca pe la 1489 90 Moldova a ajuns
tara vasala a Turcilor.

'9) ldem, ibid.

4

www.dacoromanica.ro
 IV.

Pace i prietenie cu Turcii. Distrugerea tutelei

de suzeranitate a Poloniei
In 1491 Stefan ataca Pocutia pentru ca sa-si scoata
dinteansa tributul. Cel care ne da motivul atacului
isi capatase informatii la fata locului 1).
Naker aflase ca.' Stefan desi vasal regelui, totusi,
pentru neglijenta defunctului rege [Cazimir] a de-
venit, de 13 ani incoace, tribufar Turcilor". 13 ani
socotiti inainte de expeditia lui loan Albert, la care
participase si acest prusian (in 1497), ne cid tocmai
1484, anul cuceririi celor cloud cetati moldovene.
Aceasta parere tendentioasa raspandita atunci pe tim-
pul ostilitatilor, nu se poate sustine. Atacurile tur-
cesti repetate dupa 1484 o desmint. Din instructiunile
lui Fyrley, iarasi, nu se poate conchide ca Stefan ar
plati tribut in acel timp 2). Insusi faptul relatat de
ziarul lui Naker: ca Stefan prada Pocutia, dupa ce
regele incheease pacea, pentru a-si plati tributul,
contrazice informatia sa de mai sus. Prada Pocutiei
se intamplase numai cu Base ani inainte, nu cu 13.
1) Liborius Nacker (in S.:riptores rerum Prussicarum V) secretar at
Magistrului Teutonic venit in ajutorul lui I. Albert la 1497.
2) CatA vreme Stefan nu pierduse speranta reca0gArii cetatilor cu
ajutor polon si pand cand regele refuza sa inchee pace fard restituirea
lor, ca in 7 Mart. 1488 (Weinrich, Danziger Cronik, in Script. rer. prus.
IV p. 768).

www.dacoromanica.ro
 51

Domnul nu se mai considera acum vasalul regelui

si Papa insusi ii deslegase de juramantul oma-
gial3). La mustrarile regelui pentru calcarea jura-
mantului si prada Pocutiei, Stefan raspunde:
Du recunosc ca am prestat omagiu raposatului
rege ca protectorului meu, pe care adesea 1-am ru-
gat de aparare si ajutor, ca sa nu ajung birnic Tur-
cilor, insa el m'a parasit, asa ca eu am devenit
tributar Turcului"4). Marturia Voevodului este con-
cludenta pentru data reinceperii tributului.
In acelas an and focul si sabia moldoveana pus-
tiau Pocutia, o alta veste calomnioasa se raspandi
in Po Ionia: ca insusi Sultanul va veni in ajutorul
Aloldoveanului"3). Dar acesta nu s'a folosit in ac-
tiunea sa de Turci, pentru ca sa gasim intr'o astfel
de imprejurare dovada unei legaturi mai stranse intre
ei si dansul. Dimpotriva, si in noua situatie, ca si
pc vremea ostilitatilor, Stefan isi pastra deplind li-
bertate de actiune pentru ca s refuze in 1492 Sul-
tanului cererea de a da libera trecere Tatarilor prin
tara spre Ungaria.
Tot cu acea ocazie fusese invitat si Calugarul
ccleilalte Valahii" care s'a scuzat ca-i era imposibil,
temandu-se de Unguri, desi el ca bun supus era
gata a veni s-1 serveasca in persoana.' on unde i-ar
porunci" 6).
Se vede si din aceasta stire deosebirea dintre si-
tuatia lui Stefan si a vasalului Vlad Calugarul fata
de Turci.
Pacea cu Turcii si dusrnania cu Polonii nu-1 aba-
3) N. lorga, 1st. Chiliei si Cet. Albe p. 171: pentru c Polonii nu-1
puteau ajuta impotriva Tatarilor si Turcilor", era motivul deslegarii.
') L. Naker I. c. p. 307.
5) N. lorga, 1st. lui Stefan p. 224.
6) Hurm VIII p. 28, din 18 lunie 1492.

www.dacoromanica.ro
 52

tuse cu totul pe Stefan din legiunea Crestinilor. Se

zice ca, la un atac al Belgradului din 1494 crestinii
ar fi fost in grea cumpana de n'ar fi stat in aju-.
tor" domnii romani7). Intre Ungaria si Polonia in
unire cu Venetia se faceau acum pregatiri pentru
o lupta noud cu Turcii, in care Voevozii romanis)
trebuiau sa-si dea tributul for mai ales de cand si
Tara Romaneasca suferise o navala de prada 1493 :)).
Dar Calugarul moare in anul cand Joan Albert por-
nca cu stile sale spre Dunare, raspandind procla-
matii ca merge sa lupte cu paganii10). Domnul Mol-
dovei era destul de istet, sa nu creada ca regele a
uitat afacerea cu Pocutia, pentru ca sa nu-si traga
o polita. El nu voi de aceea, sa provoace fatis pe
Turci, pretuind mult linistea din partea for t1), si
raspunde solilor poloni ca nu se va alia la actiunea
regelui inainte de a-1 vedea sub zidurile Chiliei si
Cetatii Albe12). Cand avu dovada de intentiunile
lui Albert, trimese dupes ajutor la Unguri si la Turci.
Din sasc prizonieri poloni prinsi la trecerea Prutului,
trei fury trimesi la Poarta impreuna cu cererea de
ajutor13). Dupes Unrest, in aceeasi vreme, cand in-
treba pe rege prin o solie, de ce a intrat sa-i prade
tara, vesti in secret pe Turci" cu care se anise la-
olalta 5i ii ruga de ajutor. Atun ii veni in ajutor
un mare numar de Turci" 14). Wapovski ne 5pune
7) Idem p. 29.
') N. lorga, o. c. p. 222-223.
.) Turcii ofereau pace Ungariei cu conditia s le ingadue a ataca pe
Valachi (Bonfiniu p. 512).
10) Caro: Geschichte Paleus vol. V capit. 7.
") Fiul sat' murise, rasand in locu-i, ca ostatec pe micul Stefan.
") Miechowschi p. 37; Cromer p. 440; Wapowski p. 23 ne bello a
Turcis preveniretur".
11) Urechi Letop. Moldovei I p. 170.
14) Apud lorga, Acte si fragm. Ill p. 100 (Cronicon Austriacum).

www.dacoromanica.ro
 53

mai mult. Dupes ce Suceava fu asediata de Poloni,

Stefan se retrage la munti si trimete soli la Turci,
Unguri, Tatari si Munteni si-i roaga sa-i dea ajutor,
ara'tandu-le primejdia ce-ar iesi din intarirea Polo-
niei; Turcilor si Ungurilor le fagaduia supunerea
sa, Tatarilor si Munteriilor, iarasi, stipendii si da-
ruri". Regele-si pusese in gaud sa anexcze Moldova,
sau sa aseze pe fratele sau Sigismund, fares sa im-
partaseasca si sfetnicilor sai planul. Dar cei care
nu impartaseau vederile sale exaltate 1-au ba'nuit
dela inceput. Lui Creslau Cancelarul care-1 sfatuia
sa nu loveasca cu rasboiu pe Voevodul Stefan,
vestitul cc'z'pitan, ci mai bine sa se foloseasca de el
ca de un prieten si pavaza in contra Turcilor spur-
cati: mi-as arde camasa mea, striga regele, daces
as sti ea ea imi cunoaste adancul sufletului meu!"15).
Astfel stand lucrurile, scuzele de dupes dezastru
(din 26 Oct. 1497) cum ca Stefan insusi si-a atras
mania regelui revoltandu-se, fie de frica Turcilor
cuprins, fie din obisnuita perfidie a neamului sau,
si astfel impiedicand si turburand planurile [regelui]
si-a abatut in mod firesc ra'sboiul asupra-si"16), ra-
man o calomnie gratuita. Apelul indreptat de Stefan
catre Sultan, dupes impresurarea Sucevei, este con-
firmat si de Tubero si de Seadeddin 17). Spusa
mandorura insa trebue desbracata de elementele ce
strica adeva'rului: la cel dintai retorica Renasterei,
'5) Wapovski p. 35.
16) Miechowski 1. cit.; Solia lui N. Rosenberger la dieta din Friburg
(1498) apud. lorga Acte i fragm. III p. 66; Naker p. 299. Caro res-
pinge legenda despre o invazie turceasca si ciocniri cu Turcii, raspan-
dite inainte de a se asedia Suceava pentru a se indreptati atacul
impotriva Voevodului (Gesch. Po lens V p. 744). tirile false le are si
Naker 1. c.
17) Tubero (in Scriptores rer. Hungariae II p. 210) scrie evenimentele
din t;mpul sau (1490-1522).

www.dacoromanica.ro
 54

la celalt exagerarea patriotica inflorirea orien-

si
tala. Tubero, dupes care Moldovenii purtand cu no-
roc schimbator rasboae multe cu Turcii, obositi mai
mult de devasteiri deal de lupte, au pus capat incur-
siunilor [turcestij prin plata unui tribut (pensione
tributi)", faureste cu aceasta ocazie o scrisoare
pentru a fi in genul lui Titus Livius pe care Ste-
fan avea sa o trimeata Turcilor. Nu vorbim de au-
tenticitate, dar nici expresiile din ea 18) nu so potri-
vesc cu natura imprejurarilor.
Sultanul pregati o oaste si porunceste ca: numai
de va fi nevoe sa treaca Dunarea, dar sa nu ant.
gajeze lupta cu dusmanul, mai inainte de) a se in-
credinta de sinceritatea Valahilor. Caci Turcul se
temea ca Valahii sa nu-i intinda vre-o curses, stiin-
du-i ca fiind mai rau porniti in contra Turcilor, ca
si ceilalti crestini si pentruca de cele mai multe on
acest neam isi inclina armele mai de graba acolo
unde it chema norocul decat credinta". In conse-
cinta, numai dupes ce s'au inredintat de adevar, Turcii
si-au trecut a treia partc a ostilor peste fluviu, Id-
sand restul in ceta'ti ca sa nu fie sarcina pentru
(arinile aliatilor prin multimea soldatilor"18). Sead-
eddin relateaza din punctul de .vedere turcesc: Ste-
fan provocat de regele polon s-i dea ajutor in con-
tra Sultanului, ternandu-se de urmari, ar fi instiintat
pe Turci care ii trimet 5000 oameni peste Dunare,
la care adaogand si el 4000 Moldoveni ai sai, im-
bracati turceste" au prilejit catastrofa Y'olonilor.
Dupes lupta, Voevodul a trimes din prada bogata,
Sultanului care-1 ajutase, partea sa, precum si din
prizonicri, pentru care lucru el fu bine daruit de
") Poloni, procuratione quidem meae, verum imperil tui regimes
adorti sunt; sau: mihi, tutelae tuae commisso (1. o. cit.)
0) Idem, ibidem.

www.dacoromanica.ro
 55

Sultan 20). Istoricul Poloniei, Caro, interpretand pe

Miechowski, ne prezinta pe Turcii auxiliari ai lui
Stefan la lupta din codrul Cosminului, ca angaja(i
cu plaid" de Domn, deci nu trimesi in mod oficial de
Sultan, cum fusesera trimesi Secuii, Ungurii si Mun-
tenii de suveranii respectivi.
Ca au luat parte si Turd la aceasta lupta, toate
marturiile sunt de acord: dar, dupa unii in calitate
de protectori, de aliati sau mercenari, dupa altii.
Faptul ca Stefan a recurs la ajutorul tuturor veci-
nilor fara sa aleaga, ne scoate, hotarat, din orice in-
doiala asupra vre--unei relatii de protejat exclusiv al
Portii.
Adevarata rasbunare si-o lua Domnul numai in
primavara urmatoare 21). Sultanul porunci lui Ba-
libeg. Malcocioglu sa treaca Dunarea cu 40.000 in
Moldova; Stefan it conduse prin tara sa peste Nistru,
unde incepura atacul cetatilor si jaful tarii pang la
Przemysl. Turcii se intorc la Chilia si Cetatea Alba
unde isi impartira prada trimetand a 5-a parte Sul-
tanului 22).
Ceeace ne intereseaza aici sunt motivele si partea
ce-a luat Stefan la expeditiile de rasbunare din acest
timp impotriva Polonilor; mai ales in ce calitate
mergea el alaturi de Turci sau Tatari.
Este mai presus de orice banuiala ca ar fi mers
20) Apud. Caro o. c. p. 738, (din Colectanea" lui Sekowski).
2') Nu e probabil ca Stefan sA fi facut cu Turcii o incursiune chiar
in aceeasi toamnA dupa 26 Oct., caci Alexandru al Litvaniei se apro-
piase cu trupele in Podolia. Nici isvoarele nu par a da loc acestei in-
terpretari (1st. Chiliei p. 174): Wapovski clA nAvala pentru anul urma-
tor; iar daca solul polon vorbeste de doua expeditii, una inainte de a
lui Malcocioglu (gener Thurcorum imperatoris" cu 60.000 rasboinici, Acte
si fragm. III p. 68), s'ar putea admite ca Stefan Meuse o incursiune
inainte de Mai, cand vine acela.
2') Seadeddin apud. Caro 1. c. p. 749-750.

www.dacoromanica.ro
 56

alaturi de ace.5tia din porunca Sultanului, i nu din

motive proprii. Cronicarul turc spune ca Sultanul
a trimes aceasta oaste, ca sa-i rasbune pe Poloni.
Motivul e de sigur valabil intruat loan Albert n'a
putut convinge in deajuns pe Turci ca expeditia
din anul precedent n'ar fi fost pornita in contra
for 23), and el trambitase in toata lumea ca merge
sa se bard cu Turcii, iar nu cu Moldovenii.
Umanistul Tubero, care, intelegem uwr din ce
motive putea interverti ordinea lucrurilor, ne prezinta
inainte de a intra in povestirea expeditiei turceti,
un discurs al lui Balys Marconius (Balibeg Mal-
cocioglu) tinut pentru a convinge Sultanul de nece-
sitatea expeditiei in contra Polonilor; la oastea lui
de 40.000 se adaoga 6000 de Moldoveni a caror
mAnie in contra Polonilor Inca fierbea" 24).
Celelalte isvoare insa ne prezinta expeditia pornita
din initiativa lui Stefan, care ar fi atatat pe Turci
impotriva lui Albert 25).
De sigur Stefan n'a participat la toate invaziile
turco-tatare, care au urmat apoi, chiar impotriva do-
rintei lui, 26), and Polonii desperati de atata jaf i
macel cautau pacea cu Moldoveanul. Ba, vazand
ca se ingroa0. gluma, ca Turcii pradau si Moldova
in drumul catre Polonia, be intinde si for o curses,
'3) Caro ibid. ; faspunsul Sultanului la Iorga Acte i fragm. III p. 68.
24) P. 217.
25) Solul Polon la dieta din Friburg: [Stefan] concitans ingentes Thur-
corum Tartarorum copias quibus etiam securum transitum atque corn-
meatum per suam provinciam. (Acte i fr. III p. 66). Wapowski (Scr.
P. II p. 33): Stephanus... ascitis etiam sibi in belli societatem Turcis
ac Tartaris; Cromer (p. 444): Etenim St. acceptam ab ipso injuriam,
bellumque sibi immerito illatum, ulcisci satagens, primum vere inse-
quentis anni cum expeditis suorum Valachorum, Turcarum que ac Tart.
copiis in Podoliam et Russiam invasit.
2) Polonii le credeau inspirate tot de Stefan.

www.dacoromanica.ro
 57

atacendu-i si maceldrindu-i cu ostasii sai imbracati

in haine lesesti" 27).
Numai cu mare greutate isbuti Albert sa impace
lucrurile fata de Ungaria, ai carei nobili nu d.'duse
asentimentul for politicei polono-fil a lui Vladislav,
si sa restabileasca legaturi de pace si prietenie cu
Moldova. In tractatul de alianta ungaro-polon la
incheerea caruia luasera parte delegati moldoveni 28),
se stipula si in privinta Moldovei al carei Voevod
era indatorat a lua parte cu toata puterea sa" la un
raisboiu eventual impotriva Turcilor, pornit de cei
doi regi, si, pedeasupra, ca egal aliat, sa-i instiinteze
de toate miscarile Turcilor 28). Regele polon se o-
bligd sa ajate Ungariei la apa'rarea tkilor romane
de invazii turcesti.
Printr'un tractat redactat in aceeasi forma, Stefan,
ca egal aliat, nu mai era vorba de -acum inainte
de vasalitate si omagiu 30) se lega sa-i ajute in o
eventuala expeditie; in schimb regii trebuiau sa ga-
ranteze siguranta Moldovei de urgia turceasca ce
s'ar atata impotriva-i.
Pentru chestiunea discutata aici merita atentie mai
mult clauza din urrna prin care se cere Domnului
ca: sa stea de paza, si, dupa putinta, sa is masuri
de a taia drumul Turcilor prin tara sa; apoi, sa nu-i
favorizeze in nici-un chip 31).

27) Wapowski p. 36 $i Cromer p. 442 ; Caro, interpreteaza pe dos

aceasta tire (p. 752 n. 2, 759).
28) Picot o. c. p. 204 nota.
29) Hurm. 112 p. 425.
39 Cromer V2 p. 756.
31) Turcosque per suam Terram, pro posse suo, et quantum in eo
erit prohibere curet et ipsis non aliquod auxilium, consilium et favo-
rem dabit nec alia victualia praebebit vel ministrabit" (Hurm. 1. c.)

www.dacoromanica.ro
 58

Acestei clauze ii corespunde, in textul ratificat

de Stefan, pasagiul urmator:
Inca si noi, Stefan Voevod, on de cate on vom
auzi de pornirea Turcilor catre tarile luminatilor regi
ai Ungariei si Poloniei, indata cat se va putea de
repede le vom da de stire si nici-un sfat, nici ajutor
nu vom da Turcilor, afard de cazul cand, violenta
Imparatului turcesc, sau a on caruia dintre su-
pusii lui ar interveni sa ne sileasca si sa ne impinges
a le da for ajutor, si le vom fi for intr'ajutor fines
voia noastra, pentru aceasta pricing, credinta noa-
stra, a fiului nostru Bogdan Voevod si a boerilor
nostri... sa nu ni sa tina ca am calcat-o si violat-o.
Si nici noi sa nu fim socotiti vinovati, ci vom fi
pe cat vom putea dusmanii Turcilor" 32).
Sa fie aceasta restrictie inspirata de o experienta
anterioara, sau de o cumpa.'nita prevedere a impre-
jurarilor viitoare? Din vre-o conditie ce i s'ar fi stre-
curat din partea Sultanului, de cand s'au reluat lega-
turile pasnice, sau numai un pretext de invocat la
nevoe and perfidul polon ar incerca sa se rasbune
de infrangerea si strasnica pedeapsa a cetelor pra-
dalnice?
Indiferent de orice preocupare, putea fi numai
invocarea unui caz de forta majora, care 1-ar putea
ameninta si pe el, dupes ce se repetase de atatea on
cu domnii din Muntenia, aducandu-i lui insusi atata
pagubd si desiluzie, prin dezertiunea si cedarea for
in fata fortelor superioare ale dusmanului.
3') ...Excepto quod in quantum vis vel potencia Imperatoris Thur-
corum... supervenerit, nosque astringeret et coartaret ad dandum au-
xilium eis, essemusque ipsis in auxilium sine voluntate nostra, tunc
propterea, fides nostra, fracta et violata nullatenus fore inteligatur",
(Idem p. 421).

www.dacoromanica.ro
 59

In anii urmatori se si vorbea la crestini de aju-

toare si indemnuri venite dela Moldoveni 33). Noua
alianta ii aducea sperante si el parea ca intinereste
la gandul de a mai apuca data cetatile lui mult
iubite. Voia sa stearga impresia urata.' ce facuse in-
tovarasindu-se, anii trecuti, cu paganii pentru a de-
vasta si parjoli clamant crestinesc. I se parea ca si
Radu cel Nou, Munteanul, ar fi gata sa-1 imiteze 31),
de-aceea se hotara sa strice iarasi pacea cu Turcul
Solul venit inainte de termen, cu o lung si jumatate,
ca sa primeasca tributul, fu trimes inapoi cu nasul
taiat si ochii scosi, dupd o stire inregistrata la Ve-
netia. Sultanul insarcind pe Murat aga, un ofiter, sa
cerceteze cazul si sa clued lui Stefan o scrisoare de
aspre imputari, zicandu-i ca pang acum totdeauna,
el insusi si-a trimes haraciul inainte de termen. Ter-
mina cu amenintari ca va gasi in curand ceeace a
cautat, pentru ca eu aveam credinta bung in tine"
zice Baiazid. Ancheta stabilea si un atac insotit de
pradaciuni sub conducerea lui Boldur, asupra ce-
tatilor 35).
Turcii incepeau s simta iarasi frica de Stefan,
care in urma certurilor redeschise pentru Pocutia,
se apropia din nou mai mult de Ungaria 36).
Insa incercarea Papei de a isca o noaa cruciata
nu isbuti si solii moldoveni trimesi sa inchee lega-
turi in Apus, se intorc fard isprava. Nimic nu se

33) N. Iorga, 1st. Chiliei p. 176;

34) Hurm. VIII p. 30-33.
35) Sanudo Diarii III col. 1627. Scrisoarea in trad. italianA cu data
1501 Mart.
36) Vladislav ii 1MM-este donatia Ciceiului (Mai 1500); un isvor Ve-
netian it numea pe Stefan confederato del re di Hungaria." (Sanudo
ibidem.).

www.dacoromanica.ro
 60

mai putea astepta dela acest Apus care, acum, in

pragul timpurilor moderne, era cuprins de alte griji
si interese mai reale decat iluziile cruciatilor din
veacurile trecute. Apoi prin inrudirea si alianta din-
tre casa otomana si Hanul Crimeei, un cerc de fier
se strangea in jurul Moldovei ne mai ingaduindu-i
nici o miscare impotriva Turcului de teama unui
atac tatarasc in spate 37). Polonia dorea pacea.
In aceste imprejurari Stefan se grabi sa-si dreaga
lucrul la Poarta, inainte de a se lua o hotarare
impotriva-i 38).
Sultanul isi lua cu toate astea masuri strasnice
de prevedere si asigurare: el aseza, in cele doual ce-
tati moldovene si pe campul rasluit in jurul tor, pe
Tatari, dand bung Hanului, ca, de va tine el in
wind Moldova usor le va fi la amandoi sa purceada
in Coale partite lumei39).
Pacea se si inchee pe 7 ani intre crestini si pa-
g'ani prin mijlocirea celor doui Domni romani care
se indatorau sa plateasca haraciul mai departe 40).
Regele Ungariei pacteaza in numele intregei Cre-
stinatati, cu regii si principii sai, intre care se cuprind
si voevozii romani, cu conditie, pentru acestia din
urma.", ca' ti sa serveasca si de-acum inainte tri-
btaul i darurile Yi serviciile pe care le-au prestat
[Ana acum Maiestatii Imperiale, si mai mutt dela
ei sa nu se ceara si nici o pedeapsa 41),' s nu

37) Scrisoarea medicului sAu, Matei Muriano, 7 Dec. 1502 (Hurm.

VIII p. 36).
3s) Sanudo IV col. 105 (Iunie 1501).
39) Hurm. 11. p. 20.
") Per via di Rado et Stephano, valachi, videlicet questi va-
lachi di pagar it carazo al Signor, senza voter Pero di esso re" [di Un-
gheria] (Sanudo V, col. 450, cf. si 466 note).
41) Calompnia" (pedeapsa bAneasca).

www.dacoromanica.ro
 61

se impuna". Ce se mai adaoga dupd asta: dea-

semeni si noua.' (reg. Ungariei) sa ne plateasca ina-
inte ceeace ne-au platit pang acum", e o simply
formula fara substrat real, prin care Ungaria cauta
sa salveze aparentele de suzeranitate asupra noastra
si pentru a-si indreptati cu un titlu cuprinderea in
tractat si a Tarii Romanesti vasald Turcilor de
fapt alaturi cu Moldova de partea crestinilor. Tri
but nu platisera niciodata tarile romanesti catre
vre-una din cele doua puteri suzerane crestine, cel
putin de cand si-au capatat independenta, consti-
tuindu-se in State de sine statatoare. Este a doua
card and gasim Moldova, alaturi cu Tara Rom.
in tractatul unei puteri suzerane cu Turcii, recuno-
sandu-se totusi drepturile pe care acestia incepeau ,
sa le exerciteze asupra noastra. De-acum inainte ho-
tarul intre Turci si Crestini ocolind Giurgiu, Chilia
si Belgradul Nistrului, cu teritoriile for de partea
celor dintai, se consfintea si prin acest tractat ex-
plicit.
Pentru tribut nu se stipula nimic nou: ramiinea
sa se plateasca ca si inainte deopotriva: tributul,
darurile si serviciile obisnuite".
Dar in ce priveste Moldova, deli pusa alaturi de
Tara Romaneasca este evident si din cele prece-
dente si din alte dovezi un-natoare, ca se afla in
alta situatie: servicii nu putem admite deck din
partea 1\Iunteniei. Caci in o relatie venetiana asu-
pra veniturilor Portii, gasim ca Stefan platea in a-
cesf timp patru mii ducati, iar Radul Munteanul zis
Cdlugarul, 8 mii de. ducati, care vine si in fiecare
an sa sarute maim. S Sultanului si se intoarce investit
de Excelenta sa" 12). Daca Voevodul Tarii Roma-

42) Sanudo V p. 464.

www.dacoromanica.ro
 62

nesti era tinut intr'adevar sa se clued la Poarta in

fiecare an nu e8te nevoe sa credem, dar e cert ca
mergea. Formalitatea prin care trebuia sa treaca
acolo: sarutarea mainii 43) si investirea, ni-1 prezinta
ca pe un adevarat vasal al Sultanului, in situatia
aproape, am putea zice, a emirilor turcomani din Ana-
dol in sec. XV. Semnele investiturii principilor Va-
lahiei si Moldovei erau o roba (cabanita) de postav
rosu cu blana de zibelina si doua tuiuri si un bonnet
brodat cu aur, (cuca) asemenea acelui al ofiterilor
generali ai Ienicerilor, distinctiune izce M. D'Ohs-
son"), ce Baiazid II acorda in 1497 lui Bogda,r/
(recte: Stefan) printul Moldovei, pentru a-1 rasplati
de vitejia ce el aratase in rasboiul cu Polonii". Dis-
tinctiunca prin care Sultanul socotea ca va maguli
pe Domnul moldovean, nu insemna pentru acesta
semnul vasalitatii.
Erau mijloace prin care Sultanul cauta sa aduca
pe Domn a se recunoaste, de forma cel putin vasal
turcesc, dar care mijloace n'au avut efect asupra
lui Stefan si urmasilor sai. Oricum insa, o schim-
bare in rclatiile Moldovei cu Poarta dup5, restabi-
lirea pacii din 1489 se observa. Tributul dublat, con-

43) In Donado da Lezze Cr. Turchesca p. 40 gasm : ca era obice-

iul ca toti baronii (era vorba de emirii turci din Asia mica ce se ga-
seau in vasalitatca Sultanului inainte de a fi desfiintati) Turcului, sa
fie obligati a vizita pe Sultan cel putin data pe an cu daruri dupa
demnitatea for si cu venituri (am zice p. crestini : haraciu) si sa-i &i-
rate mana, iar darurile sunt dupa tarile posedate de acei baroni, si
primindu-li-se darurile Sultanal ii mangaie si le da haina de postav
de aur (di panno d'oro o diveluto o altre sorte di seta secondo le
conditioni delle persone) ".
44) Etat actuel de l'Emp. Ot. VIII p.441. cf. SaadAdin 1. cit. $tefan
fusese bogat ddruit de Sultan in schimbul prazilor si robilor din 1497
ce-i trimesese. Se pate pune in relatie aceste daruri cu traditia inf.
bis. din Salinesti (dupa inscr. intern. la 7007-1499).

www.dacoromanica.ro
 63

statat in urma, de bung seama a fost ridicat la a-

ceasta epoca. 0 alta conditie, a pacii restabilite, con-
ditie mai impovaratoare pentru familia Domnului,
era fiul ostatec, ce fu nevoit sa trimeata la Constan-
tinopol ca zalog, ca nu va mai turbura pacea de-
acum inainte 45). Alexandru Voevod, urmasul dezig-
nat, ca fiu mai mare, numit in documente alaturi
de tatal sau nu mai este amintit dupa 1496. Murise
la Turci", dupa espresiunea batranului cronicar"),
iar in locul sau, ramdne fiul Stefan 47), care statu la
Poarta, zalog de pastrarea pacii pentru Bogdan,
Stefanita si Rares pand" cand fu adus pe tronul
Moldovei in 1538, spre a Insemna o era noun, era
de Injosire a patriei sale.
In 1504 o parte din boeri doreau mai de graba
ca mostenitor pe Stefan, fiul lui Sandrin, decat Bog-
dan, care avea un defect fizic. Ori care ar fi fost ri-
valul lui Bogdan, se stie ca batranul Stefan, inainte
de a Inchide ochii a taiat cu sabia si acest nod die
vrajba, pedepsind pe neascultatorii hotararilor sale.
Stirea despre ivirea neintelegerilor pentru moste-
nirea Moldovei se' raspandise si in Ungaria, corn-
plicate cu o veste inca mai Ingrijitoare: se spu-
nea ca, o armata turceasca de 60.000 oameni por-
nise sa ocupe Moldova", poate in favoarea ostate-
cului 18). Ungaria avca tot interesul sa se teama ca
Moldova sa nu ajunga in mainile Turcului" si s
is masurile necesare. Ca'ci luptatorul unei jumatati
de veac lasase totusi o tara de sine statatoare, cre-

45) Giurescu : Capitulatiile p. 63...

Urechi Letop I p. 169 si in Let. Azarie 1. c. p. 130.
") Raport Venetian (Sanudo VI p. 8) din 26 lulie 1504.
49 Raport venetian, 1507, in Sanudo, VII p. 8.

www.dacoromanica.ro
 64

sting si reprezentand Inca, la acest greu hotar, inte-

resele crestine, zid de aparare Ungariei si Poloniei
de catre puterea Semilunei; Moldova nu dadea a-
scullare Sullanului penirucd izu -i era tarn vasald49).

19) ibidem : suoi [a Imper. turcesc] confini.... si congiongono con

Ii termini de la Soria... et tutte due Vlache, (degli quale re Vlache I'uno
gli rende obedientia et l'altro non".

www.dacoromanica.ro
 V
Relatiile lui Bogdan cu Turcii
1. Legends Inchinarii" si tractaturile"

Aceasta era situatia Moldovei cand marele Voe-

vod isi dadu sfarsitul. Ea s'ar fi consolidat pentril
toate veacurile urmatoare, ca o deplina indepen-
dents, daca urmasii imediati ai lui Stefan ar fi mo-
stenit, pe langa vitejie, si intelepciunea lui politica;
daca ei Inu si-ar fi cheltuit fortele in lupte caraghioase
si nefolositoare, cand cu Muntenii, cand mai ales cu
Polonii. Bogdan urrna aceasta pierzatoare politick
crezand ca ramane in traditia parintelui; Rare prin
polonofobia sa se pierdu pe sine si ceeace era mai
rau, pentru multa vreme, vrednicia de neatarnare a
tarii, castigate prin atatea jertfe de inaintasi.
Ca o consecinta imediata a ostilitatilor redeschise
de Bogdan cu Polonia, aceasta se lepada, cu totul
de drepturile suzerane asupra Moldovei 1), in favoa-
rea Ungariei, care de multa vreme dorea rezolvirea
vechiului diferend in sensul acesta. Dar aceste drep-
turi de suzeranitate, care dupe 1498 ramaneau nu-
mai in teorie, on cat ar fi cautat regii Ungariei sa
le is in serios, nu mai aveau nici-decum o consecinta.
practices, nu mai insemnau nici cat in trecut, cand,
cu toate juramintele si omagiile formale, Moldova
9 N. lorga Gesch. des rum. Volkes. I p. 366.
6

www.dacoromanica.ro
 66

nu era, in adevaratul inteles al cuvantului, o tares

vasala a regatului vecin.
Se va mai vorbi Inca multa vreme, pang la ca-
derea Moldovei in dependinta Turcilor, si dupes a-
ceea Inca, de drepturile suzerane, din partea Un-
gariei on Poloniei; nu li se poate insa acorda decal
valoarea unor duioase reminiscente ale teoriilor me-
die Vale 2).
Regele Vladislav se silea totusi sa is lucrul in
serios, sa restabileasca pacea intre Moldova si Po-
lonia, sfatuind pe Sigismund sa ierte imprudentele
voevodului. Argumentul sau era, ca nu cumva Dom-
nul sa se indrepteze la Turci pentru ajutor si pro-
tectiune, ca in 1497, on sa ofere acelora in cazul
and ar fi sdrobit de Poloni o intrare cat mai
usoara ca s ocupe tara si s se deschida astfel
larg calea pe care barbarii dusmani sa poata in-
vada Ungaria si Polonia" 3). Temerile acestea erau
cu atat mai interneeate cu cat Bogdan facea unele
incursiuni in Polonia, in tovarasia Turcilor si TA-
tarilor 4).
Venim astfel la intrebarea mult discutata, daces
Bogdan, urmand sfaturile tatalui sau, a facut, d
cel dintal intre Domnii Moldovei, act de inchinare
la Poarta prin Logofatul Taut, primind in schimb
an privilegiu, firman de protectiune, ounoscut sub
numele de Capitulatii", prin care se hotara atax-
2) Ungaria nu obtinea nici macar recunoasterea formala, prin omagii
la diferite epoci. Dreptul ei se intemeea acum numai pe feudele ce ca-
pi tase Stefan in Ardeal. Situatia domnului Moldovei era in aceasta
privinta, ca a regelui englez Lap de cel francez: vasal pentru feudele din
Francia.
$) Wapowski p. 88 ; Hurm. III p. 588-99.
4) Idem p. 86, 90, 143 ; Hurm II, p. 551. lodocus, p. 39. Uneori el ii
lua ca mercenari (p. 53).

www.dacoromanica.ro
 67

narea vasala a tarii cu drepturile i datoriile res-

pective.
Sustinerea acestei pareri, care a domnit in isto-
riografia noastra pang in timpul din urrna, i care
nu s'a pdrasit Inca cu totul, se intemeeazd pe doua
elemente care n'au putut rezista unei critici ama-
nuntite:
a) 0 traditie privind zidirea unei biserici cu banii
haraciului daruiti de Sultan solului moldovean, tra-
tie care s'a dovedit interpolate de Simion Dascalul
in cronica lui Urechi 5).
b) textul insu0 al firmanului dat cu aceasta ocazie,
ale carui puncte principale, inteadevar au fost multi
vreme respectate de Poarta si chiar tinute in seama
cu ocazia diferitelor tratative de pace Intre Ru5i i
Turci. D-1 Giurescu6), a dovedit ca textul firma-
nului, continut Intr'o scriere, Tractaturile vechi
cc-au avut Moldova cu Poarta otomaniceasca", atri-
buita lui Nicolae Costin, este plasmuit dupd ope-
rile lui D. Cantemir, pe vremea tratativelor urinate
la Focsani in 1771-72 Intre Ru5i i Turci7).
Deci tractatul" pus Intre 1511-1514, a fost fa-
bricat de boerii moldoveni, care se straduiau sa res-
titue, cu ocazia tractatului de pace, vechea stare de
autonomie a tarii.
Ramane traditia inchinarii lui Bogdan" interpo-
late la Urechi. Este clar ca avem a face cu o tra-
ditie populard, o legenda cum sunt atatea relative
la infiintarea bisericilor. Are ea insa o valoare i-
storica?
Daca tinem seama de geneza unei legende, atunci
9 N. lorga, Istoria Literaturii rom. in sec. XVII p. 567. si C. Giurescu,
Noui contributiunj la studiul cronicilor moldovene.
9 Capitulatiile Moldovei cu Poarta Otomand 1910.
9 Cs. lorga geneologie pag. 68. Nota 3.

www.dacoromanica.ro
 68

de sigur ca nu putem renunta la tot continutul ei,

Ceeace e de pastrat trebue sa ramana numai dupd ce
inlaturam elementele pentru transmiterea carora me-
moria omeneasca nu e cel mai potrivit teren : datele si
numele de persoana8); apoi s ne gandim ca. pentru
formarea unei legende, fantazia poporului, trebue sa
fie isbita on de un eveniment cu mare rasunet pang
in cele mai adanci straturi populare, in cazul acesta
nu putea fi nici and o simpla solie, de rostul ca-
reia nu-si dau seama decat o mica parte din cei ce
o cunosc on de un fapt care se impune atentiei
populare prin repetarea lui. -Faptul repetat in timp
este de sigur soliile trimese in diferite randuri cu
tribut si daruri, la Poarta, de catre insusi Stefan
i de fiul sau Bogdan, solii cu care putea fi insarcinat
si un Boer de talia Logofatului Taut.
Daca in ce priveste origina banilor cu care s'a
zidit biserica n'am voi sa facem nici o obiectie,
admitand ca, intr'adevar, biserica din Balinesti s'a
zidit de Logofatul Taut cu niste bani daruiti de
Sultan acesta ar fi miezul legendei atunci pu-
tem localiza acest element al traditiei chiar in vre-
mea lui Stefan cel Mare si anume, prin 1489, elf,
ocazia reluarii relatiilor pasnice cu Baiazid, sau
in 1497-98, and solii moldoveni, care au dus Sul-
tanului steaguri si prinsi Poloni, s'au intors incarcati
de daruri.
Aceasta cu atat mai mult ca si traditia populara
avea cunostinta de oarecare legaturi de pace ale lui
Stefan cu Turcii cum ne spune Neoulcea in O
seama de cuvinte": dupa batalia dela Rasboeni a-
tuncea s'au asezat Turcii cu Stefan Voda si le-au dat
3) La aceasta ne sileste gi contradictiile legendei. Biserica nu s'a
infiintat in timpul lui Bogdan, si Sultanul din acel timp nu era Soliman.
Cf. Giurescu o. c. p. 46-54.

www.dacoromanica.ro
 69

hotar si olat Bugeacul, si au felcui pace"9). Tra-

ditia populara insa nu intelegea ca tocmai nebiruitul
Voevod sa." fi inchinat tara Turcilor, adica sa o lase
intr'o situatie de vasalitate fata de Poarta, asa cum
se afla sub urmasii lui Petru Rares, si de-acee,a,
impodobindu-1 cu vestmantul deplinei neatarnari, ni-1
arata and sfaturi intelepte urmasului sau Bogdan:
sa inchine tara la Turci, iar nu la alte neamuri;
caci neamul Turcilor sunt mai intelepti si mai pu-
ternici, ca el nu o va putea itine, tara, cu sal is car
dcinsul"19). Urmator sfatului, ne spune traditia, Bog-
dan si trimese cu aceasta insarcinare pe logofatul
Taut, curand dupa suirea pe tron II). Dar in tra-
ditia din letopisetul lui Urechi, este vorba de o in-
chinare a tarii catre Sultanul Soliman. Acest fapt
ne pune pe urmele adevarului istoric. Se stia ca in-
chinarea de fapt a Moldovei, s'a facut numai cu
ocazia expeditiei Sultanului Soliman Magnificul di-
naintea caruia Rare se retrage fugind in Ardeal 12).
Pe dealta parte se mai stia ca Bogdan si Stefan.ita
si Rares platisera tributul, sau peschesul obligatoriu
cum va fi fost socotit pe atunci, si ca aceasta ttr-
mase in legatura cu sfatul batranului Stefan. Prin
urmare doua elemente in aparenta contrazicatoare,
9) Letop. Kog. II p. 179.
10) Idem. p. 182.
") Ibid. : Dupd ce au luat Bogdan V. domnia, au gi trimes..." Iar
in traditia dela Ureche : Bogdan Voda, daca au statut domn au so-
cotit int& sa-i intareasca lucrurile cu megieii... Pre invatatura tA-
tane-sAu, lui $tefan Voda, trimis-au la Imp. Turcilor pre Tautul Log.
cel mare cu slujitori... de au dus birul 10 pungi de bani i s'au in-
chinat cu toata Cara la Sultan Suleiman"... Kog. Letop. I p. 179.
") CA aa credeau ai contimporanii ne-o atesta solia lui $tefan Ra-
ms catre Ferdinand prin care-i cere ajutor in contra Turcilor : Atque
ita ab eo tempore [1538] Moldavia sub Tyrrannide turcica permansisset,
nuncque etiam permanent (Hasdeu, Arh. ist. P, p. 152).

www.dacoromanica.ro
 70

dar care nu prezintes greutatea contopirii pentru cel

care n'are prejuditiul datelor istorice, s'au imbinat
si ne-au dat inchinarea. lui Bogdan, prin logofatul
Taut, care nu este exclus, ca intr'adevar sa fi umblat
chiar in mai multe randuri la Poarta, cu birul si cu
alte insarcinari din partea Iui Bogdan, pentru a da
ocazie ca traditia inchinarii sa se lege de numele lui.
Afard de aceasta traditie care s'a alcatuit prin
sec. XVII sau in orice caz in a doua juma,tate a
secolului XVI, dupes domnia lui Petru Rares, nu
este nici o cat de slabs marturie contemporana,
despre un asemenea act din partea lui Bogdan
Vod5.13). N'am putea ses eredem ca un eveniment
asa de insemnat ca acesta, avand sa reguleze pentru
totdeauna raporturile Moldovei cu puterea Otomana
sa nu fi fost stiut si de contimporani, ca un eveni-
ment cunoscut traditiei populare, sa nu fi putut a-
jungc si la cunostinta acelora care erau insarcinati
anume cu consemnarea evenimentelor memorabile in
analele tarei. Caci in adevar nimic de acest fel nu
nc spun analele putnene si continuatorii lor: Ma-
carie, Eftimie, Azarie. Dinpotriva, notita despre
inceputul birului catre Turci in vremea lui Petru
Aron, nu lipseste din nici o versiun.e a acestor anale.
Este evident ca nu se petrecuse. in acest time nici
o schimbare deosebita in raporturile tarii cu Turcii,
si daces se va dovedi ca si pe vremea urmasilor lui
Stefan 'Ana In a doua domnie a lui Petru Rares,
se urma a se plati numai birul pacii, fares nici o
13) Argumentele aduse de I. Marinescu (Bogdan III cel Orb. 1910, p.
85-8S) care admite in intr;!gime traditia, valoreaza pentru Rare ; Rei-
chersdorf a fost in solie la acesta i chiar daces se refers la starea
Moldovei dinainte de E1538 (el scrie in 1541) darurile in cai i oimi
puteau merge la Poarta cu tributul pacii", fares ca tam sa fie vasala
prin capitulalii.

www.dacoromanica.ro
 71

alta conditie de vasalitate, precum a fost mai tasziu:

merg-erea in persoand la Poarta pentru investire si
prestarea serviciului militar in expeditiile Sultanului,
in acest caz, va ramane cu totul inlaturata traditia.
inchinarii lui Bogdan, ca un produs al elaborarii
fantaziei populare din niste elemente cu totul dis-
parate.
2. Conflictul cu Selim gi,dumania 'Mari lor
Dar mai inainte de aceasta ne ramane sa cercetam
daces se pot sustine, datele acestei pretinse inchinari,
si intru cat ele ar putea servi ca punct de plecare
pentru sustinerea traditieis
Am vazut ca traditia nu precizeaza mai mutt
decat ca inchinarea s'ar fi facut la inceputul
domniei. In sprijinul acestei date s'ar putca a-
duce si faptul ca inteadevar Sultanul a invitat in,
chiar anul 1504 pe cei doi Voevozi la Poarta, dintre
care Radu VIII s'a si dus, iar Bogdan nu. Putem
crede ca acesta s'a marginit sa trimeata un boer
pentru a incunostiinta Poarta de invoirea domniei,
neaducand nici o schimbare a vechilor raporturi din
timpul lui Stefan").
Dupes istoricul ungur Pray15), unii" au sustinut
anul 15o8 pentru inceputul vasalitatii in Moldova.
Avesta pledand pentru o cauza pierduta, ca aceea
a dependentei vasale, ba chiar si tributare a Mol-
dovei, fates de Ungaria, pentru care is pe dos, toc-
mai, toate adevarurile istorice in privinta luptelor
dintre Unguri si Romani, zice: asa dar pe ne-
drept afirma unii cal Moldova in anul 1508 a intrat
14) lorga : Gesch. des rum. V. I p. 366.
15) Pray : Disertationes p. 151 i nota. D. Marinescu (o. c. p. 55)
primete data, ca inceput al unor relatiuni mai stranse cu Turcii", $i
pune ipoteza ca In 1508 ar fi mers Tautul la C-pol ; dar ne lases in
dubiu daces admite 1508 sau 1514 ca data a firmanului.

www.dacoromanica.ro
 72

sub stapanirea Turcilor. Inteadevar Pray nu do-

vedeste contrarul, prin nimic alta, decat pentru ca
Moldova asteapta in 1511 ajutor dela Vladislav al
Ungariei, impotriva lui Selim cel rasculat; asa c51
afirmatia facuta de unii", pe care am dori sa-i
stim si nu-i putem afla, nu este inla'turata, de ansul.
S'ar putea insa crede mai curand intr'o confuzie, fa-
cuta, fie de insusi Pray, fie de aceia, pe care el ii
contrazice. Anume sa fi fost vorba de Muntenia;
iar nu de Moldova confuzia de nume era usor
de facut, intrucat in aceasta vreme numirea de Va-
lachia si Moldavia, se da ambelor tari, de-opotriva
cu o deosebire mica: una era inferior", alta su-
perior", sau major" si minor". Inteadevar cu o-
cazia schimbarii de Domn in Tara Romaneasca.',
Mihnea, venind in vara anului 1508, cu ajutor tur-
cesc, pastra langa ansul garda turceasca, care-1
adusese in tara. Aceasta masura.' neobisnuita Ora
atunci, puse pe ganduri si pe regele Ungariei, care
va fi auzit lucrul dela pribegi; el se temea sa nut
intre Tara Romaneasca, cu totul in stapanirea Tur-
cilor, ceeace ar fi spre ruina Ungariei" 1G). Regele
lua chiar masuri pentru adunarea unei armate si
convoca.' dieta, gandind ca ar putea sa reinvie vre-
mile lui Ludovic de Anjou. Dar istetul Mihnea tri-
mese o solie la rege, incredintandu-1 ca desi Sul-
tanul 1-a adus in tara totusi el urea sa fie prieten
Maiestatii Sale si al credintei crestine"17). Cu a-
ceasta abatu de deasupra capului sau o dusrnanie,
care fusese atat de fatales bunicului sau Vlad Tepes.
") Sanudo Diarii VII p. 613. Mihnea tien turchi a la soa guardia.
") Sanudo ibid. si Hurm. II' p. 574. Dupes informatiile reg. Poloniei
erau temeri ca Mihnea are o armata turceasca gi incearcd a introduce
legea oi religie turceasca in tara. (ibid. p. 575. oi mai dep. scris. Papei.
576-80).

www.dacoromanica.ro
 73

Anul 1512, atribuit ca data capitulatiilor lui Bog-

dan, nu este decal o corecturd posterioara a anului
1412, dat de Cantemir, care cade intr'un haos de
contradictii relativ la aceasta chestiune18). Eveni.
mentele din apropiere, si r'schimbarile petrecute in
Imperiul turcesc in aceasta vremet., it aduc pe Bog-
dan, in mai mare atingere cu Turcii. Caci, dupes ce
terming hartueala cu Polonii printr'o pace onorabila,
prin care din parte-i se leaga a da de stire regelta
de miscarile Turcilor sau altor dusmani impotriva
Poloniei, de a nu oferi sfat on ajutor acelor Turci
si altor dusmani, pe fates sau intr'ascuns, ci dupes
puterea sa, sa fie dusman acelora", iar regele din
parte-i declares aceeasi obligatie, in aceeasi ter -
meni 19), urmeaza navalirile tataresti de-opotriva de
pagubitoare pentru Polonia si -Moldova. In anul ur-
mator primejdia tatareasca se complica cu miscarea
lui Selim impotriva tatalui sau, avand de gand s
cucereasca Moldova, pentru a-si face dintrInsa baza
operatiunilor sale. Cei doi regi se invitau reciproc
a apara Moldova de-aceasta nenorocire care ar fi
si spre raul regatelor lor, si se gandeau a reinoi
armistitiul ce tocmai expirase cu Sultanu120). Selim
se astampard pentru moment, in guvernamantul ce-
tatilor dela Dunare pe care-1 capita in vara lui
151121); numai Tatarii amenintau cu o noud expe-
ditie, cautand sa insele vigilenta Polonilor prin in-
dreptarea atacului spre Moldova. Atacul proectat,
nu pagubi Moldovei, desi Voevodul stetea gata sa-1
intampine cu insemnate ajutoare dela Unguri 5i Po-
IS) C. Giurescu o. c. p. 50 51. Tot Cantemir mai des si al saptelea
an at domniei lui Bogdan" deci 1511 is varianta Capit. ed. de Felix Col-
son des 1513.
,) Hurm. II' p. 613 seqq. an. 1510.
2 Hurm. 113 p. 30 la 13 Aug. 1511.
II) lorga Chilia p. 180.

www.dacoromanica.ro
 74

loni, pentruca Tatarii Nogai isi rasbunasera pe Cram-

leni, atacandu-le tara in lipsa.' si acestia auzind se re-
trasera in graba 22). Selim se retrasese din nou la
Cetatea Alba in urma unei ciocniri nefavorabile cu
ostile Sultanului, si readucea acum aceleasi temeri,
dela inceputul anului, pentru siguranta Moldovei si
Poloniei. Din relatiile diplomatice ale regelui Sigis-
mund cu fratele sau din Ungaria rezulta cal, in a-
ceasta vreme, adica.' in iarna anului 1511-12, oare-
care tratative sa fi avut loc intre Bogdan si Selim
din indemnul caruia Voevodul si-a asigurat printr'un
armistitiu si linistea din partea Tatarilor, care avea
s se stabileasca definitiv printr'o pace la Sf. Gheor-
ghe (1512). Mai intai regele Poloniei declara ca nu
intelege de ce Voevodul sa fi incheeat tractat cu.
Tatarii si cu Selim 23), and stia ca Tatarii nu voi-
sera sa inchee cu dansul tractat, in anul precedent,
deal cu conditia sa nu cuprinda si pe Voevod;
roaga pe Vladislav sal se intereseze de adevar, si
sa caute a indeparta. pe Voevodul Moldovei, prin
mijlocirea unui sol abil, dela legeiturile de acest fel
cu Tatarii si cu Selimbeg si s-1 intoarca la pace
si intelegere cu Basarabul" 24). Vladislav raspunde
afirmativ, cu deosebire ca. va insista ca Bogdan sa
nu faca tractat de pace cu Tatarii si Selim, mai
ales ca, el n'ar avea motiv sa se planga, ca a fost
parasit, de nici-una din Maestatile regale, caci pang
acum i s'au trimes ajutoarele trebuinciaase, de am-
bele parti 25). Aflam insa ca la 3 Aprilie solul po-
lon se intorcea dela Constantinopol, cu armistitiu

2') Hurm. 11` p. 30-40 si Wapowski p. 104.

") Cum Tartaro et Selimbegko fedus iniiset" Hurm 115 p. 46-50
scris din 22 Mart 1512.
") !dem p. 47-48.
") Idem No. 57 p. 50.

www.dacoromanica.ro
 75

pe 5 ani si Sigismund aflase adevarul in privinta

politicei lui Bogdan, care se temea Inca de Selim
instalat in guvernamantul cetatilor dela Cafa la Ni-
copolis: (Voevodul) Incepe a intra in bune lega-
turi cu Selim si Tatarii si acum are numai arnzistitiu;
totusi n'a, voit sd inchee pacea pang. la Sf. Gheorghe".
Pe de-asupra se interesa daces regele planueste ceva
impotriva Tatarilor, in care caz el nu va mai Incheea
tractat cu Tatarii 26). Regele se temea Inca de o
definitive despdrtire" a Voevodului de politica cres-
ting" 27), si se grabeste (6 April) sa scrie lui Bogdan
ca tractatul de pace" pe care are de gand sa-1
inchee cu Tatarii nu corespunde cu tractatele noa-
stre reciproce intarite prin juramintele noastre, nici
cu bunavointa noastra cu care inconjuram pe Maria
ta, si nici cu deosebita grijai a noastra ca Maria ta
sa fii linistit in domnie si sa stai in siguranta". Re-
gele il mai roaga.' sa se abtina dela tratari cu du's-
manii, inainte de sosirea solului sau 29).
Cu toate acestea Bogdan, necajit de neastamparul
Tatarilor si de teama lui Selim, cu care intrase in
bune legaturi, mai ales dupes indemnul acestuia, in-
tareste pacea cu Tatarii la ziva fixates, raspunzand
regelui chi a lucrat astfel, numai din porunca lui
Selim, dar ca.' nu refuza sa dea Polonilor ajutor, con-
form invoelilor anterioare 29).
0 raceala si oarecare neintelegeri se ivira dupes
aceasta intre Moldova si Polonia in care nu se i-
26) Hurm. 113 No. 58 p. 52.
27) Id. ib. No. 59.
2') Id. No. 61 p. 55.
29) Valachus litteris suis profitetur cum Imperatore- Precopensi, ju-
bente Selimbego, pacem fecisse, tamen non recusat dare nobis auxilia
juxta inscriptiones nobiscum initas".... id. No. 64 p. 59. (cf. i No. 65) ;
scris. regelui din 13 Maiu.

www.dacoromanica.ro
 76

spravise navalirile tatareti. Din scrisorile lui Si-

gismund, mai rezulta, un lucru foarte important: a.
nume ca Bogdan nu avusese cu Selim i cu Tatarii
inainte de 23 April 1512 decat un simplu armistitiu
i raporturi prieteneti; ca la Sf. Gheorghe, pacea
incheeata era numai cu Tatarii nu si cu Selim, care
in orice caz n'avea atunci nici o situatie deosebit de
importanta pentru a incheea un tractat, in calitate
de revoltat, sau simplu guvernator turc.
Ca nu s'a incheeat o pace cu Selim rezulta i
din atitudinea acestuia fata de Moldova, dupa ce,
in decursul aceluia5 an, se urca pe tronul parintesc.
La inceputul anului urmaitor (Martie 1513), se stia
ca noul Sultan i-a pus de gaud sa prapadeasca
pe Voevodul Moldovei, indata ce va termina cu fra-
tele sau Ahmed. Cauza era ca Voevodul ii mace-
larise oastea lui fugara, cand se intorcea biruit din
lupta cu tatal sau ,(in 1511 vara) 30).
Perfidul turc ascunsese in ,suflet dorinta de ras-
bunare Ong. ce-i va veni bine, iar pang atunci arata
Domnului, care crezuse ca-1 va distruge intr'un mo-
ment greu, o purtare prieteneasca.
Bogdan urmarise in aceasta vreme cu multi grija
evenimentele de peste Dunare, soarta norocoasa a
fostului sau vecin i biruinta desavarsita asupra fra-
tilor sai, competitori la tron (12 Iunie 1513), dand
despre toate acestea informatii pretioase regelui Si-
gismund 31). La 29 Iunie regele afla chiar dela solii
sai trime0 la Perecop, ca Sultanul nu parasise gan-
dul rasbunarii, ca are de gaud sa cucereasca si sa-0
faca supus pe Moldovean, cu ajutorul Tatarilor".
Regele convins de aceasta intentie a lui Selim,
30) Hurm. II' No. 85 p. 80.
31) Id. No. 87, 89, 90.

www.dacoromanica.ro
 77

avea stirea dela mai multi oameni ai sai 32) caut5.

sa is masuri de prevedere si der instructii, in acest
scop, reprezentantilor sai, delegati la nunta lui Bog-
dan, din August 1 5 13. Solul avea sa delibereze cu
Domnul in privinta comunei apara'ri fata de Turci
si Tatari; sa cerceteze, in ce mod s'ar putea impie-
deca Turcul sa riu-si uneasca fortele cu Tatarul si
sa nu facer rau Voevodului" 33); s afle apoi stiri
despre afacerile si planurile Turcilor, cum si ce
parere au Valahii despre Turci" 34).
Tocmai pe cand Bogdan isi serba in liniste nunta,
fara veste, Tatarii fac o incursie jefuitoare in Mol-
dova, punand pe goana pe Valahi", cu toate ca
si Sigismund incheease acum cu ei pace perpetua.
Dar aceasta este isprava Turcilor! exclama re-
gele care an de gaud s puna mina pe Mol-
dova" 35). Intr'adevar nu ne-am putea gandi ca o alter
pricing sa fi determinat pe Tatari la aceasta actiune
decal intentia de rasbunare al lui Selim. In acest
timp regele Sigismund cauta motive de scuze ca
nu putuse ajuta pe Bogdan impotriva Tatarilor, din
cauza ca era oprit de armistitiul ce avea cu ei; ii
fagaduia insa." ca it va ajuta, duper puteri, impo-
triva unui atac turcesc. Cd intr'adevar Maria ta, to
temi de puterea turceasca, ii zice regele, nu ne mi-
ram, cand stim ca, orice nou stapan, obinueiste

8 2 ) Hurm. 113 n. 93 p. 86. Quod Turcorum Imperator, peremtis fra-

tribus secum de imperio certantibus, earn intentionem conceperit : ut
Valachum expugnet et sibi subiectum auxilio Tartarorum faciat".
s') Id. n. 94 p. 87.
34) Id. n, 101 p. 93.
36) Id. n. 103 p. 94. cf. gi n. 108 p. 99 Valachus etiam petivit a no-
bis auxilia contra Turcum et Tartarum qui miper, fortasse connivente
aut jubente Turco, Valachiam vastavit" (Scris. reg. din 20 Sept. Bog-
dan ceruse ajutoare regelui; id. p. 99-100. ai p. 137.

www.dacoromanica.ro
 78

sa inceapa planuri not si fapte nour38). Seriozi-

tatea acestor asigurari o cunostea Bogdan; doar cu
aceeasi moneda it servise si dansul pe rege in anul
precedent dupa ce el incheease pacea cu Tatarii.
Nesinceritatea pagubitoare ambelor parti fusese in-
teleasa chiar si de TAtari, al caror sol, provocat
sa motiveze expeditia din Moldova impotriva a-
liatului regelui, raspunde: Sal spui Maiestatii regale
ca Moldoveanul ii este dusman, nu prieten, caci in
anul trecut astfel a vorbit catre Sultanul[tatA'resc]:
stiu ca regele [Poloniei] facand legatura de pace cu
tine, voia sa ma cuprinda si pe mine in aceeasi to-
varasie impreuna cu dansul,' dar eu nu vreau, pen-
truca tie vreau sa-ti fiu prieten si prietenilor tai dea-
semeni; si a jurat spunea solul ca vrea sa stea
intrajutor Cezarului meu impotriva tuturor dusma-
nilor lui, afard numai de Imparatul turcesc". Acum
intelegea regele aceea ce nu crezuse, ca Bogdan nu-i
daduse in 1512 ajutor impotriva Tatarilor, pentru
ca-1 oprea Sultanu137).
De aceea la randu-i nu-1 ajuta, pretextand fie
lipsa de soldati, fie ca nu trebuia sa turbure pacea
acordatAl de Selim, pang la intoarcerea solului po-
Ion, care s intareasca in mod definitiv pacea ce-
ruta. De-altminteri pe prietenia Tatarilor nu putea
conta nimeni pe acea vreme, nici chiar regele Po-
loniei, cu toate ca le platea 7500 florini de aur38).
Si mai mult se acrediteaza.' svonul si se intareste
temerea, catre sfArsitul anului 1513 si inceputul lui
1514, ca Sultanul, care a alungat pe Voevodul Tran-
salpinei, ridicand altul dupa placul sau, ar putea

38) Hurm. II' p. 98 n. 107 din 19 Septembre 1513.

31) Turco prohibente" idem n. 104 p. 95. la 9 Septembre.
3') Id. p. 104 i 106.

www.dacoromanica.ro
 79

sa atace si Moldova si sa alunge pe Domnul ei39).

A.cest lucru Il simte Moldoveanul si regele 11
stie" 49); de-aceea Bogdan, pe langa ajutor, mai core
regelui inca si adapost in regatul sau la caz de
nevoe 40. Se svonea, chiar, ca Sultanul pregateste
o armata foarte puternica si corabii pentru a o
trece peste Dunare, la Inceputul lui Maiu (1 5 14),
in Moldova" si a stabili acolo un Domn care sa
fie desial de ascultclion poruncilor sale, ca sa inva-
deze tarile crestine impreuna cu Turcii" 42). Fats de
aceasta imprejurare dicta provincials dela Pjotrkow
is chestiunea in deliberare dupd insarcinarea regelui
si instiinteaza pe Domn, ca sa-si dea toata osteneala
a capita stiri cat se poate mai sigure despre numarul
Turcilor, care 1-ar ataca, pentru ca s se stie din
vreme, ce fel de ajutor sa-i trimeata Polonii. Pe
de-asupra ii asigura ca loc de adapost, una din ce-
tatile Camenita, Haliciu, Liow, care-i va placea 43).
In consecinta Bogdan da.' stire regelui ca Tatarii
din Dobrogea stau pregatiti cu niste Turci si se
teme de ei, cerand ajutor 44). Dar in aceeasi vreme
se ratificase la Poarta armistitiul pe 3 ani, pe care
regele it ceruse, prin solul special, trimes in Fe-
bruarie, paralel cu armistitiul acordat tot atunci si
Ungariei! Se zice ca in acest tractat s'ar fi cuprins
si tarile romanesti 49). Din forma aratata in instruc-
tiunile solului polon G. Krupski nu rezulta.' 46). Kni-

35) Id. p. 108.

40) Id. p. 140. 18 lanuarie 1514.
41) Id. n. 117 p. 108 si n. 137 p. 148.
42) p. 150 n. 138.
43) Id. ibid.
44) Id. p. 158, la 9 Iunie 1514.
45) N. lorga 1st. Chiliei gi Cet. Albe p. 181 nota.
46) Hurm. 11' p. 141.

www.dacoromanica.ro
 80

pski insa avea insarcinarea sa intalneasca pe Bar lay

Balas, solul Ungariei, care se intorcea din aceeasi
misiune la Poarta, si sa obtind un armistitiu in con-
ditii asemanatoare47). Pe de-asupra, in drumul sau
si mai ales la intoarcere, sa arate voevozilor romani
solicitudinea regala si dorinta de a pastra prietenia.
Ca Bogdan si-a regulat situatia la Poarta in acest
an, paralel cu actiunea polona, cum facuse Stefan
la 1489, in aceleasi imprejurari, facand o inchinare
formala, e greu de admis. Ar trebui pentru aceasta
sa observam o schimbare, cat de cat, in relatiile sale
cu Turcii, si cu ceilalti vecini, Fara ca sa mai vorbim
ca irnportanta unui atare act nu putea sa treaca
neobservata de analele tarii.
Dimpotriva la ceeace ar fi sa ne asteptam, Dom-
nul, si dupa aceasta data se chinue, in aceeasi ne-
siguranta despre Turci ca si inainte. Nici timpul nu
era potrivit acum pentru asemenea stipulatiuni. Selim
era mai putin sincer in relatiile sale decal toti cei-
lalti Sultani, si mai putin pornit spre pace cu rega-
tele Iagelonilor, acum, and greul luptelor se purta
in Asia cu Persil si Mamelucii. Cand in 1515 stile
sale se intorceau biruitoare din Asia48), spaima cu-
prinsese si pe tanai-ul rege Ludovic, care urmase
tatalui sau Vladislav; se temea ca stile intrunite
in lagarul dela Adrianopol, pe care Selim svonea
Ca le prega'teste in contra Persilor pentru a nu de-
stepta banueli, vor fi purtate impotriva Ungariei si
Poloniei, dupa ce mai intai va invada cele cloud
tari romanesti, adica Moldova si Transalpina, cu
scopul ca, alungand voevozii, sa imparta tarile in
47) Id. ibid$i n. 140 p. 152.
48) Iorga, Gesch. des osm. Reiches II p. 322.

www.dacoromanica.ro
 81

districte si sangiacate49), dupd datina Turcilor; iar

pentru ca mai usor sa-si poata implini dorintele,
viclenie si artificii opune puterei. Caci, dupa (-urn
ni se spune, a raspandit proclamatii ca va darui po-
poarelor care asculta de Voevozi, jumatate din tri-
but, si orice sarcini datorite 50), daces vor trece de
partea sa, parasindu-si Voevozii".
Ca aceasta temere nu era esita numai din antu-
rajul regelui, ci se intemeea pe stiri demne de crezut,
sunt rugaciunile de ajutor adresate regelui Ungariei
de Voevozii cari, presimtind aceste grozave intrigi"
de atatarea poporului la rascoala si rebeliune im-
potriva stapanilor" fagaduesc ca vor lupta" cu bar-
batie statornicie si credinta impotriva Paganilor, daces
nu vor fi lipsiti de ajutorul pe care si not 1-am promis
intreg, caci inteadevar voim s le dam ajutor dupd
puterile noastre"51). Aceasta era sigu,ranta din Par-
tea Turcilor. Cat despre Tatari, care in cazul unui
legamant de inchinare ar fi fost obligati s nu su-
pere asa de grabnic pe Voevod, ei navalesc in tares
la 1518 socotind ca va surprinde pe tanarul Domn
*tefanita nepregatit 52).
Putem admite eel mult ea Moldova a fost cu-
prinsa alaturi cu Tara Romaneasca, in armistitiul a-
cordat Ungariei in 1514. Afirmatia se poate sprijini
pe dovada ca in anul precedent (1513), cand solul
unguresc fusese rau primit la Poarta, Ungaria ce-

49) Officia et praefecturas" (oficium districtus, teritorium, pagus

Du Cange).
60) dimidiam debiti census et cujusvis oneris partem".
51) Hurm. IV' No. 193 p. 246, din Buda 10 April 1516.
52) Ureche ed. Picot. p. 261. Sultanul plateste pe TAtari cu leafa
(stipendiis). cu care-si cumpara arme gi vesminte, si dupd porunca lui
in toti anii, impreunati uneori cu Turcii, invadeaza Polonia..." (Hurm.
113 p. 169).
6

www.dacoromanica.ro
 82

ruse pace cu conditia ca sa cuprinza intransa, pe

langa celelalte puteri crestine vecine, si pe Chara-
bogdan, l'altra Vlachia et Ragusei"53).
Neincrederea ce Polonii pastrau dupa 1514 fates
de Bogdan 54), ca banuind o intelegere intre dansul
si Turci, nu poate fi luata ca argument, intru cat de
multa vreme cunosteau Moldovenii sinceritatea po-
ltiicei poloneze si incepusera sa le plateasca cu a-
ceeasi masura. Pacalirea reciproca intre Sigismund
si Bogdan cu ocazia navalirilor tataresti, care le-a
fost asa de daunatoare, poate fi mai curand pricina
acestei neincrederi.
Cnprins on nu, in invoelile de armistitiu ale veci-
nilor sai cu Turcii, este lucru mai presus de indoiala
ca Bogdan continua sa -si plateasca tributul datorit
pentru pacea sa, tribut la care se obligase Stefan
dupa 1489 si care fusese recunoscut oficial in trac-
tatul ungaro-turc din 1503, unde era introdus alaturi
de Voevodul muntean care avea indatoriri mai impo
varatoare, de fapt.
Cates vreme se pla.'tea tributul Domnul trebuia sa
aiba pace despre Turci, si a avut-o.
Daces a suferit din partea lui Selim, motivul a
fost o rasbunare personals, si atunci indirect, prin Ta-
tari. Ca diferitele stiri contimporane ni-1 prezinta. pe
Voevodul Moldovei, cand tributar, cand indepen-
dent55), aceasta nu inseamna ca cele doua.' situatii:
de tributar si de independent sunt incompatibile, ca
sunt stari succesive, si prin urmare ca trebue s con-
chidem din aceasta o stare incerta, on mijlocie. ca-
68) Hurm. VIII n. 53 p. 42.
54) Sigismund credea cd Bogdan a stat cu oastea gata la hotar in
1514 toamna, nu pentru a se apara de 'Mari, ci ca sa navaleasca in
regat, in caz de moment potrivit (Hurm. II' p. 185).
55) Sanudo v. mai sus.

www.dacoromanica.ro
 83

racterizata prin trimeterea la Poarta, in mod nere-

gulat a unui perches ", ;care acolo era socotit ca
tribut. Am vazut ca lui Stefan insusi i se pretindea
tributul neglijat pe cativa ani in urma, ba chiar si
lui Mircea, i s'a cerut acest lucru de Mohomed II
la 1416.
Turcii, ca si congenerii lor, Tatarii, erau destul
de scrupulosi in tinerea contabilitatii lor, doar
printr'asta ajunsesera unde erau.
Tara, data trecuta in chiutucurile Imparatiei, ca
tributary trebuia sa plateasca regulat, altminteri:
rasboiu. Deci Bogdan platea tribut. Aceasta se poate
afirma si prin deductie si se poate sprijini si pe do-
vezi directe: fuga locuitorilor de bir56), marturia
solului polon Miedzieleski in descrierea ce face Pa-
pei despre puterea Turceasca; ba Inca acestui fauri-
tor al unei expeditii universal-crestine impotriva Tur-
cilor, i se pare ca Voevodul Moldovei este mai mult
decat simplu tributar, un auxiliar" asa cum era
Voevodul Tarii Romanesti cu a carui situatie it con-
funda si pe Bogdan57).

56) Bogdan se plansese in 1511 regelui ca nobilimea Poloniei atra-

sese tarani din Moldova fagaduindu-le scutiri. (Hurm. II p. 16) Nam
hoc maxime queritur quod subditi nostri (nobili), statuas et signa Ii-
bertatis erigendo, colonos ejus e Valachia evocant, et quod ab eodem
ob earn rem, quod ipsos ad exercitum ac ad solvendum Turco tributum
cogat in ditionem nostram et subditorum nostrorum perfugiunt". (H.
II' p. 17. Bogdan ii trimesese o lista nregistrum profugorum" ca sa-i
inapoeze. Nobilii se opuneau la restituirea lor (id. p. 43). Regele insa
afla ca si in Moldova stint fugari din Polonia si cere restituire mutuala.
(id. p. 84 in 1513.
5') Habet praeterea tyranus Turcorum 2 palatinos seu vojevodas
auxiliatores tributarios : primum Vv. Mysiae, et Valachiae seu Moldaviae
qui communis populi triginta milia habere ac de illis quindecim milia
delectissimorum militum et ferocissimorum pugnatorum" (Hurm. IP p
171). Totus face o deosebire intre Moldova, pe al carei Voevod, Stefan

www.dacoromanica.ro
 84

Politica urmata de dansul si alte marturii contim-

porane nu ni-1 prezinta.' de loc ca pe un simplu
satelit al politicei turcesti.
Era tributar Domnul Moldovei si cu toate astea
nu era supus; era independent, cum independents
era si Venetia, ce platea tribut oneros pentru pacea
posesiunilor sale vecine cu Turcii, cum era chiar
si Raguza; el nu era vasal inchinat Sultanului, ca
Domnul Tarii Romanesti, si independenta lui nu
convenea de loc Sultanului Selim, care 1-ar fi dorit
intro stare de supus plecat si instrument docil pentru
ca printrInsul sa se simta mai aproape de inima
Europei, de Ungaria si Polonia. Cu tot tributul ce
platea Domnul se bucura de o independenta.' nedis-
cutata si putea sta oricand alaturi de crestini in
rasboiu cu Turcul, cu conditia numai ca acestia sa-i
asigure ajutor efectiv si, in caz de nevoe, azil de
scapare in Virile lor; singur nu putea sal stea impo-
triva uraganului deslantuit 58). Pentru a-1 aduce in
in situatia de vasal de adevarat auxiliar tributar"
Selim trebuia sa-1 bats si sa-l.supuna." la toate con-
ditiile vasalitatii: sa presteze serviciul militar, sa
mearga in persoana la Sultan pentru a-i saruta mana
si a primi investitura cu insigniile obisnuite. Insa
chiar din ceeace ne spun solul polon relativ la
ambii voevozi observam ca de.si ii numeste pe aman-
Turcii1-au fAcut tributar", si T. Romaneasca ce au subjugat-o autori-
Will fi staptinirii Ion". (Vvodam Besarabiae... ipsum sue (Turd) ditioni
et dominio snbjugarunt).
58) Miedzitleski zice : Vojevode Valachie promitteretur indemnitas,
quod fideliter assistat Christianis cum populo suo et confideret Hun-
garie et Polonie regum promissioni, que per privilegia scripta yel per
loca sibi in regnis assignanda, vel per datos obsides fieri deberet ; et
eo modo is auxiliator Turcarum tributarius accederet expeditioni Chris-
tianorum, et non aliter". Pe cand despre atragerea Voev. muntean
n'are nici o nadejde. (Hurm. 113 p. 172).

www.dacoromanica.ro
 85

doi cu un singur nume de: auxiliatores tributarii"

face totusi o mare deosebire; despre Moldova
spune: acum 3o de ani Turcii au pus mana pe
cele doua mai de frunte, si mai insemnate cetati si-
tuate langa Dunare, adica Kilia si Cetatea Alba,
le tine si le ocupa".. Si tot acestia 1-au facut tributar
pe acel viteaz voevod, raposatul Stefan Voda."59);
Cu totul insa in alti termeni vorbeste de cellalh
Voevod Transalpin, sau al Basarabiei": Acest Voe-
vod din vechime obisnuia sa se supund regilor Un-
gariei, dar in decursul vremilor Turcii ocupand Gre-
cia si Tracia si pe el I-au subjugat stapanirei for 30).
Acesta, oricum, isi pastra credinta cresting, in vre-
mea tuturor imparatilor turcesti, predecesori ai ti-
ranului de azi Selimbeg, dupa cum si ultimul Voe-
vod era crestin"; care, zice Miedzieleski, a cerut
adapost dela regele Poloniei, dar, inainte de a face
acest pas, spre nenorocul sau, a fost distrus de Se-
lim, ,prin indolenta si trandavia Ungurilor, care prea
putin 1-au aparat. Si, in locul lui, Selim a pus in Ba-
sarabia un alt Voevod, din anturajul sau, ale carui
puteri sunt mai mici"61).
3. Situatia Moldovei la moartea lui Bogdan III.
Asa dar prin nimic nu se dovedeste ca Moldova ar
fi recunoscut, la 1514, suzeranitatea turceasca si nici
dupa acest an, cata vreme mai domneste Bogdan, nu
exista vre-un indiciu in acest sens. In 1517, prima-
'9) Ceeace urmeaza dupa fecit tributariutn" adica : nam octo milia
ducatorum in auro quotannis Turcae pendere solet" nu se mai rapor-
teaza la Stefan (si gramatica se opune : o/im Stephanum... pendere
solet") ci Ia Voevodul actual : Bogdan.
00) Ipsum sue ditioni et dominio subjugaverent". Cf. Sanudo XVI
p. 525, stire din 1513 : il vaiv. transalpino,... essendo feudatario dil
Signor Turcho"..; si XVII, 499-500.
81) Hurm. II' p. 171. Poate sa se refere Ia inlocuirea lui Mihnea, bine
vazut de lumea catolica, cu Vladut, prin Turci, in 1510.

www.dacoromanica.ro
 86

vara, Domnul este surprins de o moarte grabnica

lasand in urma un fiu abia de II ani, pe Stefanita,
incurajat de un sfat boeresc, care carmui tara cu
cinste si vrednicie 'Ana in 1521 cand tandrul Domn
socoti ca. trebue sa se ingrijeasca el singur de tara.
Moldova era asigurata in aceasta vreme si de
prietenia Poloniei si Ungariei care pastrau o deo-
sebita solicitudine tarei ce le servea de parete"
irnpotriva Turcilor1); de aceea cautau sa se poarte
cu mare bagare de seama pang ce noua domnie
din Moldova se va aseza mai temeinic, ca nu cumva
purtandu-se altfel cu acest Voevod moldovean, Mal-
koci sa gaseasca prilej de a ocupa Moldova" 2). Sfa-
tul boerilor se grabise a reinnoi, pentru noua domnie
vechile lega.turi cu Polonia. Cand Sigismund isi ex-
prima nemultumirea sa fata de atitudinea Domnului,
care primeste soli si ambasadori dela dusmanii re-
gelui 3), sfatul insarcineaza pe Luca Carja ca sa
asigure pe rege de dorinta ce are sa reinoeasca ve-
chile tractate, fagaduind ca le va observa cu mai
mare zel decat raposatul Voevod.
Regele deleaga pe G. Krupski prin care se re-
inoeste tractatul, cuprinzand aceleasi puncte, a-
proape, ca si cel incheeat de marele bunic al Voe-
vodului, in 1499. Aceeasi tripla alianta se mentine
intre: Sigismund, nepotul sau Ludovic din Ungaria
si Voevodul Moldovei Stefan impreuna cu Petru
1) Regele Sigismund se impotrivea la Incercarile unui pretendent.
(Hurm. II No. 194. 195, 193 si 201.
2) Relatiunea lui Bornemissa despre starea mizerabila a Ungariei :
idem p, 255.
3) Idem p. 258 si 395. Probabil ca era vorba de vreo solie dela Mus-
cali care erau in dusmAnie cu Polonii ; in 1522 Regele nu voi sa in-
gAdue ca o solie moldoveand s treacd la Moscova prin tam sa. (Hurm.
II' p. 395.

www.dacoromanica.ro
 87

fratele sau" si acelasi conditiuni in cazul unei even-

tuale expeditii impotriva Turcilor. Se repeta si acum,
in acest caz, ca Stefan Voevod si fratele sau Petru"
sa serveasca pe regi cu stiri despre Turci, si nici,
sfat nici ajutor sa nu dea Turcilor, ci pe cat vor
putea s fie dusmani acestora". Iar daca." vor fi con-
steal* de Sultan cu forta (vi et armis) ca sa-i dea
ajutor impotriva aliatilor si neputand rezista, vor da
ajutor Turcilor impotriva tarii regelui tractatul si
pacea perpetua Intre not nu trebue sa se strice si
sa- se rupa, Intru cat s'ar constata ca dansii, cu forta
au fost constransi la aceasta4)".
Si in planurile de cruciat." ce se faureau in Apus
pe aceasta vreme, mai ales la Curtea Papei si a Im-
p'aratului roman, avand sa restitueasca integritatea
republicei crestine" 5), se prevedea un rol pentru
principii romAni care trebuiau sa rupa pacea cu
Turcii, sa le refuze tributul i sa mearga in servi-
ciul Crestinitatii" 6).
Svonuri despre intentia Turcilor de a ataca in
aceste parti, Inca se mai auzira." in anii urmatori 7);

4) Idem No. 203, 204 p. 260-65, din 1517 si redactia din 1518 No.
215 p. 287.
5) Legatia Episc. Erasm de Plock, idem p. 281. Iorga, Istoria Chiliei
p. 182.
6) Item daneben sol das Concili [von Lateran] furderlich bewerben
und aufbringen die Tartren, auch die Grossen-Moldau und Walachei,
damit sy ir Fried gegen den Turgken prechen, ine ir Tribut aufsagenn
und der Cristenheit zu Diennst ziehen, desgleichen die Klein Wala-
chey" (T. RomaneascA). Hurm. XI p. 1. din 1517 Noembrie 12. Sau dupA
o versiune latinA : qui [Tartan] una cum Moldavis et Valachis, qui
maiores vulgo nominantur, et facile ab ea tributaria condicione, quam
cum Turcis habent, separari poterunt" (Hurm. Supl. I', p. 1).
7) ...hostis ipse propinquus est Moldavie et ad illam occupandam
jam pridem aspirat. Hurm. II' p. 320-321.

www.dacoromanica.ro
 88

insa fd.'ra temeiu caci Selim isi cheltuia fortele in

Asia.
Numai Tatarii isi mai facura obiceiul in vara a-
nului 1518, dar neadormitii paznici ai i\Ioldovii ii
arunca peste Nistru8); in iarna urmatoare ei pan-
deau din nou in apropierea Moldovei uniti, se zicea,
cu Turcii, si puneau pe Ardeleni in stare de apa-
rare 9).
In 1519 se inchee o noua treuga intre regele
Ungariei si Selim asigurand pacea pe 3 ani de zile,
la hotar. Alaturi de Papa, Regii Poloniei, Spaniei,
ducele Burgundiei si Italia intreaga, erau cuprinsi
in aceasta pace de partea Regelui": Carabogdan,
altfel numit Stefan Voevod cu toata tara Moldovei
cu fratii sari cine va mai fi dupa el Voevod... si
deasemenea Domnul Tarii Romanesti, Basarab Voe-
vod, cu fiii si cine va mai fi dupa el Voevod, cu
toata tara Transalpine; tributul si darul si servi-
ciile 10), dupa cum in modul obisnuit Wand acum
au platit si slujit Maestatii noastre Imperiale (Sul-
tanul), tot astfel si de acum s serveasca si sd pla-
teasca, si mai nmlt dela ei nimic sa nu se ceard,
nici s se inoveze"11).
De comun acord Voevozii romani trimet la Papa
o aderare la planurile de expeditie, prin Antoniu
Paicala, fagaduind lupta pe viata contra Turcilor,
cu conditie ca, in treva ce ar face Papa cu Selim',
8) Ureche ed. Picot p. 260.
') Doc. Hurm. XV p. 238 ; la 18 Ian. 1519.
1) De cate on se mentioneaza in aceste armistitii de servicia ser-
vire" trebue sa intelegem cA se raporta numai la Tara Rom. Turcii
insa au cautat sa profite de aceasta confuzie, care era in prejuditiul
Moldovei
") Hurm. II' p. 303. Ratificat in 30 Mai 1519, dar incepea dela 1 April.

www.dacoromanica.ro
 89

sa i cuprinda si pe dansii si sa-i socoteasca partasi"

la cuceriri 12).
Dar treuga din 1519 este cea din urma incetarq
de arme ce obtine un rege al Ungariei, din partea
Musulmanilor. Iarasi pentru ultima data sunt cu-
prinsi acum cei doi Voevozi romani, intr'un tractat
dintre cele doua luni beligerante, si anume de partea
crestinilor. Cu moartea Sultanului Selim, in toamna
anului 1520, o noud era se deschide pentru Rasa-
ritul Europei. Noul Sultan} Soliman se apropie cu
pasi gigantici de apogeul puterei Semilunei. linga-
ria cade aproape in intregime la picioarele sale,
iar tarile romane ajung in mai mare dependents
de Turci. De acum inainte va incepe pentru die
adevarata vasalitate catre puterea suzerana pa-
gans, care, prin cucerirea Ungariei, mostenea si ye-
chile drepturi ale acesteia. Nimeni nu mai era acum
in spatele tarilor noastre care cu vrednicie sa in-
frunte navalirea si pretentia de atotstapanire a 'Fur
cilor. Polonii nu prey fusesera pang acum norocosi
in luptele putine ce au avut cu Turcii; iar de acum
inainte se arata si mai mult stapaniti de spaima si
de frica.
Cu toate ca un studiu asupra inceputurilor suze-
ranitatii turcesti in Moldova n'ar trebui sa se sfar-
seasca cleat cu anul 1538 sau 1541, cand se stabi-
leste in Moldova, prin recunoasterea insasi a Dorn-
nului, vasalitatea catre Turci, totusi, pentruca im-
prejura'rile dintre 1521 si 1541 sunt asa de bogate
in evenimente si materialul de care dispunem asa
de mult ca ar necesita un spatiu cu mult mai intins si
o cercetare mai indelungata, sunt silit a ma opri
la acest an al inceputului domniei lui Soliman Mag-
12) Id. p. 308.

www.dacoromanica.ro
 90

nificul. Cele cloud decenii urmatoare alcatuesc o

epoca deosebita in legaturile Moldovei cu Poarta,
dominata." cum vom vedea de o incordare, ca s
intrebuintam acest termen, o lupta ascunsa intre pu-
terea ce vrea sa impuna suzeranitatea necontestata
si tara care recurge pang si la expediente pentru;
a-si pastra libertatea deplina. Din acest rastimp vom
trece in revista momentele principale, urmarind ca
si pang. acum precizarea situatiei de fapt, natura
legaturilor dintre Moldova si Poarta in marturiile
contemporane.

www.dacoromanica.ro
 VI

Soliman i silintele lui pentru stabilirea

suzeranitatii
1. Atitudinea lui tefitnit'a
Numai personalitatea unui singur om fu cauza ridi-
carii puterii turcesti in acest veac, caci Soliman a-
vand in sine constiinta puterii de care dispunea si
sentimentul propriei sale capacitati proecta in lega-
turile sale cu cei mai de aproape si in actiunile
sale, aceasta deplind incredere in atotputernicia crea-
toarc dc care trebuia sa asculte toti. Ca sa intelegern
aceasta n'avem deck sa ne amintim ca el a cerut
regelui Ungariei, acelui reprezentant al Crestinatatii,
care tratase cu predecesorii sai in numele tuturor
regilor si principilor crestini, tribut, asa cum porun-
cea Coranul sa se ceara oricarui ghiaur care vrea
sa pastreze pacea cu Inaltul Padisah. Ungurii au
raspuns energic macelarind solii Sultanului: aceasta
insemna rasboiu1).
In tot timpul luptelor inviersunate din Ungaria
Soliman intelegea si chiar poruncea Voevodului Mol-
dovei s presteze si el serviciile militare ca Domnul
din Tkgoviste. Daca o inchinare sau o recunoastere
de vasalitate ar fi admis mai dinainte aceasta in-
1) lorga Gesch. des osm. R. II p. 342-45, seqq.

www.dacoromanica.ro
 92

datorire din partea Moldovei, nimic nu ar fi im-

piedicat-o s se supund necesith.'tilor momentului farce
a considera ea sufere vre-o injosire, intrucat se su-
punea unor conditii recunoscute de dansa de mai
inainte. Dar pentruca lucrul sta altfel si Moldova
tinea sa-si apere mortis independenta, urrna intr'un
interval de 20 de ani o intreaga lupta, pe calea
diplomatica a viclesugurilor asa proceda sfatul bo-
eresc al lui Stefanita, apoi pe calea energica.' a ar-
melor purtate de Petru Rare pentru mentinerea ne-
stirbita a neatarnarii tariff. Aceasta epoca de relatiuni
incordate preceda supunerea Moldovei din 1538.
Inca din primavara lui 1521 Soliman pregatea
expeditia sa impotriva Ungariei indreptandu-se catre
Belgrad2). 5tefanita, al carui ambasador se afla ]a
curtea Sultanului, tocmai cand acesta se gatea cu
rasboiu impotriva Belgradului"3), raspandea vesti
despre miscarea Turcilor in toate partile. Se svonea
ca principele transalpin, manat de frier, ar fi ala-
turat 40.000 oameni la oastea lui Mehemet beg ce
avea sa atace Transilvania prin Tara Romaneasca
Piri-pasa preveni pe solul 1171oldovean, cand it con-
cedie: spune Domnului tau Stefan sa execute once
porunca ii va da Sultanul sff numai asa se va bucura
de gratia imparateasca". In curand, Domnul fu in-
stiintat sa se impreune cu Ba,sarab si Mehemet beg
de Nicopole, pentru a navali in Secuime. Descrie-
rea imprejurarilor din Moldova in 1521, pe care o
(-la Luca Carja trimes in solie la regele Poloniei,
raspandeste, prin sinceritatea tonului, o lumina

2) Hurm. 113 p. 357, 358-374 passim.

3) Discursul lui Luca Carja, in 1523 (Arh. ist. Hasdau, I p. 9. gi in
Hurm. II' p. 708.
4) Id. (Hurm.) p. 362.

www.dacoromanica.ro
 93

deplind asupra raporturilor in care se afla atunci

Moldova cu Turcii. Prin trei solii, una dupa altai
se ceru Domnului sa navaleasca in Secuime, pentru
a prada si supune tara. Domnul cu divanul sau cau-
tard sa se eschiveze in diferite feluri: ba strangand
oaste si simuland ca se apara de Tatari, ba mai ama-
gind pe sol cu daruri bogate. La a treia provocare a
Sultanului, care scria: e tradator cine se abate dela
vointa impa.'rateasca 1" Stefanita apela la cei mai ba-
trani boeri, intrebandu-i: cum sta tara noastra, a
Moldovei mai inainte vreme, in niste asemenea im-
prejurari?" Raspunsul boerilor care purtau greutatea
raspunderei si stiau rostul tarii fu simplu. Sta Mol-
dova noastra in legatura cu santa coroana a Un-
gariei si a Poloniei". Nici vorba nu fu de amintirea
vreunei indatoriri fata de Poarta5).
La cererea lui Sinan Celebi, domnul r4spunse:
fine va mai plati tribut" Sultanului, in caz rand,
intrand in lupta cu Ungurii, Polonii si Tatarii, Mol-
dova ar fi lovita de toate partile si pustiita? Se hci-
tara s nu rupd cu trecutul. Daca inaintasii, bunicul
si tatal nostru au tinut astfel, atunci si noi, chemand
intr'ajutor pe Dumnezeu si Maica Domnului, sa fim
unit/ cu crestinii i sa respingem pe pagani din
toate puterile".
Cu 400.000 aspri, caftane aurite, cai si blani pe
langa alte daruri facute solului, esird din incurcatura
Moldovenii si de asta. data; ba tot prin aceste mij-
loace el isbuti sa destitue pe sangiacul Silistrei, care
cerea voe sa treaca. prin Moldova spre Polonia.
Ispravile lui Mehemet beg in Valachia cu ocazia

6) Prima impresie ce provoca aceste pretentii ale Sultanului, in sfa-

tul boeresc i asupra Domnului fu o uimire generala gi o surprindere
ca de un lucru ncobifnuit i neauzit (Discursul lui Luca Carta).

www.dacoromanica.ro
 94

certurilor pentru domnie, dupd moartea lui Neagoe,

in toamna acestui an luand apararea lui Teodosie
pentru a se instala el insusi in tara, ca intr'un not
pasalac" erau de natura a inspira serioase ingri-
jiri si Moldovenilor 6).
Polonii se temeau mai ales ca Turcii vor intra in
Moldova si apoi, silindu-i pe acestia s se uneasca cu
vor veni in contra Camenitei 7).
Cucerirea Belgradului si cetatilor din prejur fa-
cuse spartura in zidul de aparare al Ungariei. Ste-
fanita denuntand Poloniei toate gandurile ascunse
ale Turcilor, solicita pe rege si pe toti domnii crestini
ca sa nu-1 indeparteze dela mila crestineasca" pe
el care sufere atata apasare din partea paganilor,
pentru crestini8). Dar pe cand se urmau aceste tra-
tative, tanarul Domn nemultumit de Poloni, ca ada-
posteau pe unii din boerii sai revoltati, ia o atitu-
dine dusmanoasa Poloniei. Pribegii fac apel la re-
gele Poloniei si la al Ungariei scape de tirania
Domnului lor, amenintand Ca altfel se vor da in
partea Turciei 9).
In anul urmator insa o veste veni sa mai bucure
pe regele polon asa mult ingrijat de soarta Moldo-
vei: Stefanita ataca o oaste turceasca care jefuise
in Podolia si se retragea prin Moldova; cel ce ducea
vestea adaoga ca Voevodul vrea sa stea alaturi de
Poloni 10). Lucrurile aveau sa ia alta fata, in urma
ingramadirii ostilor turcesti la Dunarea de jos, si
mai ales, in urma vestilor din ce in ce mai sigure
6) Hurm. 11' p. 373, 391, 394.
') uti Valachiam opprimat, arcem nostram Kamienecz oppugnet" (i-
dem p. 393-99).
8) Disc. lui Luca Carla 1. cit.
6) Hurm. II' p. 437, seqq.
") Idem p. 463 si cronicile tariff.

www.dacoromanica.ro
 95

si mai nelinistitoare, ca Soliman proecteaza o mare

expeditie in Ungaria pentru primavara urmatoare.
Radu dela Afumati ne putandu-se mentine si impo-
triva competitorului sau Vladislav si in contra Tur-
cilor, fusese nevoit sa mearga la Poarta 11), sa-si o-
fere Inchinarea, crestinii socotira ca au pierdut na-
dejdile puse intrInsul12). Inainte de pornirea expe-
ditiei chiar, umblau svonuri ca arnandoi Voevozii ro-
mani sunt intelesi cu Sultanul dea ajutor 13).
Sultanul se impacase cu Stefanita, liberand solii a-
cestuia, pe cari ii tinea prinsi14). Neintelegerea o
iscase atacul in contra oastei turcesti ce trecusc din
Polonia prin Moldova. Svonurile acestea it turburau
pe regele polon, care se temea de not atacuri dinsprc
Moldova. In preajma evenimentelor importante ce
se asteptau, se puse problema Moldovei in dietele
polone: prin ce mijloace s'ar putea ca sa se Impie-
dice supunerea Moldovei la Turci a caror vecina-
tate ar fi o primejdie grozava pentru regat, ceeace
nu este Inca cazul, can vreme, Voevodul nu ascultli
de ei i (ara nu le este supascP5). Vom vedea ca
11) A questi giorni el Duca de Valachia che ha cazato uno altro
che era sta messo per questo Signor (Sultan), e venuto a basar la mano
al Signor, dicendo a lui spectar la Signoria de jure et vuol esser suo
tributario, 6 sta ben visto et expedito (C-pol 18 /Xll 1524). Sanudo. XVII
12 Rado Vayv. di Trans. che primo era nostro et novamente si 6
fatto del Turco" id. p. 488. Valachia quoque Transalpina sue [Turc.
Caesari] ditioni adjecta" (id. p. 490).
13) Hurm. 113, p. 498. Radul Vv. de Transalp. dicessi essere d'accordo
col Turco et el simile si dice del Moldavo.
14) Id. p. 499. [el Turco] aversi concordato cum lo Moldavo et che
li have liberato li ambaxatori che tenea presi. (26 April 1525).
15) ne vel ad Turcos deficiat [Stefan] vel ab his debelletur. Tum enim
si Turcos, ocuppata Valachia immediatus nobis vicinus esset, multo
nobis formidabiliter atque gravior, quam si nunc, cum voievoda ipse
nondum cum eo aperte sentit et dum terra ejus Turco non est su-
biecta. (ibid. cf. Acta Tomic. VII p. 152.

www.dacoromanica.ro
 96

mai tasziu Polonii nu se vor mai exprima in felul

acesta, cand situatia tarii fates de Turci se schimba.
Norocul lui Stefanita." i-a venit dela propria sa
prevedere. Fiind intotdeauna bine informat de inten-
tiile Turcilor prin trimesi speciali si cunoscand men-
talitatea acelora stia sa pareze toate loviturile ce i
se pregdteau16).
Pentru a caracteriza mai bine legaturile lui Stefa-
nita cu Poarta in acest timp, este destul sa amintim
ca el insusi nu se simtea de loc in siguranta, inteof
stare asezata, despre dansii. El des stiri sigure cre-
stinilor despre pregatirea Turcilor pentru a ataca
Ungaria, sau Moldova, sau Apulia". (15 Februar
152617),
Informatia lui e confirmata de Voevodul mun-
tean Amandoi Domnii cauta sa risipeasca ba-
nuelile rdspandite in privinta atitudinei lor, prin soli
trimesi la regele Ludovic.
Unul declares ca, desi a fost pus de Sultan pe tron,
()fend totusi supunere regelui; celalt, Stefanita, ii
trimete printr'un ambasador solemn scrisori de a-
scultare (obedientia) si fagadueli de ajutor, pentru
ajutorul pe care si regele e rugat a i-1 oferi, cand
Turcii ar ataca Moldova.
Purtarea for nu mai inspira incredere. Nunciul
papal, Antonio Borgio, e convins ca politica acestor
doua state asa a fost de and s'a inceput lupta intre
Unguri si Turci: and Turcii au fost mai puternici,
au aratat supunere Turcului, nelipsind totusi, ca unii
ce erau crestini, de a ajuta pe Unguri, pe sub mar*
16) Idem p. 526.
17) Id. p. 519.
18) Turcii pregatesc poduri la Kilia cum animo di andare in Mol-
davia et mettere uno Vayvoda in quella provincia ad sua volunta. ldem
p. 526.

www.dacoromanica.ro
 97

cand regele Ungariei fu mai puternic, lui i-au dat

ascultare, servind poate pe Turci cu stiri to).
In primavara acestui an Domnul face o incursie
in Tara Romaneasca, iar in vary se svonea in Po-
Ionia Ca, aducandu-si ostile, s'a impreunat cu Ta-
tarii, dupa cererea Sultanului, si ar fi gata sa inva-
deze hotarele regatului 20).
Cu toata politica for dubioasa in orice caz mai
laudabila deal a principilor italieni contimporani,
pentru scopul inalt ce aveau de urmarit cei doi
Voevozi isbutesc a se sustrage dela imperioasa cerere
de ajutor armat si de proviant. Astfel au scapat si
de rusinea de a fi participat la nenorocirea ce se
abatu asupra Ungariei in campia dela Mohaci 21).
2. Politica lui Petru Rare

Petru Rares lua tronul intr'un timp cand funestele

consecinte ale infrangerei dela Mohaci, unde se sfar-
r'amase un regat, trebuiau neaparat sa influenteze
soarta Moldovei.
Suzeranul legitim, aliatul si protectorul de pang
azi al tarii murise si pe coroana lui se sfadeau trei
marl dusmani. Orice Domn al Moldovei s'ar fi sim-
tit, in aceste imprejurari, ca este si el in cauza, ca
acolo in lupta pentru mostenirea coroanei apostolice
se decide si de viitorul tarii lui; oricine ar fi ridicat
aceasta coroana pe fruntea lui, ridica totoclata pre-
19) Id. p. 497-8.
20) Id. p. 537 ...junctis omnibus Tartarorum copiis, Imperatoris Tur-
carum, uti fama est, subornatione... Dupa alte Stiri, Ungaria trebuia a-
tacatA : Como esso Moldavo e stato richiesto insieme cum it Tran-
salpino ad star in ordine per potere dannificare l'Ungaria" (25 April
1526) idem p. 529.
21) lorga, Gesch. des rum. V. I p. 372.
7

www.dacoromanica.ro
 98

tentiunile acesteia, de suzeranitate, asupra Moldovei:

Ferdinand viitorul Imparat roman, Zapolia, ca rege,
continuand traditia, on Soliman prin dreptul sabiei.
Chemat in Asia, Soliman rasa deocamdata camp
liber competitiilor. Rares sprijini la inceput partida
lui Ferdinand cu care si intra in tratative, ca unul
ce reprezinta actiunea cresting.
La aceasta atitudine it conducea si tractatul de
alianta reinoit cu Sigismund si el de aceeasi parte.
0 alianta intre Rares, Ferdinand, si Sigismund
era pe punctul de a se traduce in actiune, daca Po-
lonii ar fi fost ceva mai indrasneti. Domnul Moldovei
nu intarzie a se manifesta 22) si declararea Ardealului
pentru Ferdinand se datora in parte si lui, cu toate
ca pe sub ascuns intretinea oarecare legaturi cu
Zapolia 23).
In 1528 insa, norocul trecea de partea acestuia
impreuna cu Polonii si cu Soliman care declara
rasboiu lui Ferdinand. Propuneri din partea lui Za-
polia, care-i fagaduise Bistrita, nu lipseau, si, pentru
a-1 decide sa intro in Ardeal unde-si putea usor
masca actiunea sub pretextul intereselor proprii
n'ar mai fi fost nevoe de porunca expresa a Sulta-
nului trimeasa printr'un ceau.
In a doua expeditie, cand Rares trebuia s se
declare fatis pentru ca insusi Soliman intrase in
actiune (1529) el isi aranjase treburile prealabil in-
cheind o invoiala cu Zapolia, in puterea careia tre-
buia sa supuna pe Sasi. In schim'b se impartasea
destul de bine la stapanirea Ardealului: patru ce-
tati taxi cu regiunea for ii dadeau o treime dintean-
sul. Trebuia numai sa be cucereasca. Aceasta nu e

22) I. Ursu, Die auswartige Politik Peter Rares p. 19 seqq.

23) Idem ib.; lorga ibid.

www.dacoromanica.ro
 99

politica unui vasal care nu face deck s asculte de

porunca suzeranului, ci politica de suveran indepen-
dent care intelege a oferi servicii aliatului urrnarind
un interes superior. Si era poate Inca mai mult deck
atata. Spiritul de cucerire care-1 purta pe Rares nu
trebue sal luarn ca un capriciu trecator, ca un fapt
divers oarecare.
In Ardeal era treaba de facut in aceste timipuri
si Moldova care-si pierduse hotarul de Miaza-zi tre-
buia sa devie macar un stat carpatic in intelesul sta-
panirei pe ambele versanturi pana'n inima Ardea-
lului, unind 5i Maramuresul, origina alcatuirii aces-
tui stat.
Actiunea politica si culturala a Domnilor Mo ldo-
vei era cunoscuta acolo si chiar simpatizata de ma-
joritatea populatiei de acelas sange.
Trebuia deci neaparat ca pe tronul Moldovei in
aceste imprejurari sa domneasca un cuceritor. Daces
ar fi avut mai atilt noroc si mai multa perzistenta
politica, Rares ar fi lasat alta Moldova urmasilor sai.
Consolidarea in aceasta directie se impunea ca
naspuns la actiunea opresiva a Portei. Inteadevar
dupes cum se vede din documente Sultanul impunea
tarii conditiile unui stat vasal in toata puterea cu-
vantului: urcarea dupes capriciu a tributului, cala-
toria Domnului la Constantinopol, pe langa ajutorul
de oaste la rasboiu, pe care-1 ceruse farce efect si lui
Stefanita. Chestiunea era cu atat mai gravy cu cat
pretentiunile acestea se bazau acum pe un drept,
se legitimau pe o mostenire. Sultanul supunand Un
garia, de-ocamdata la tribut prin Zapolia devenise
de drept si suzeranul Moldovei, care nu mai putea
sa alba' cuvant a i se opune in nici un chip, decal
in camp deschis cu armele.
Si in ama.'nuntitul raport al ambasadei lui Ieronim

www.dacoromanica.ro
 100

Laski, trimes de Zapolia in 1527, s inchee un trac-

tat cu Soliman se oglindesc aceste idei:
NIustafa Pasa cere ca hazy preliminary a tratati-
velor ya se admita tributul din partea lui Zapolia;
i sc raspunde ca pasa a fagaduit sa considere altfel
pc regele Ungariei decat pe Moldoveni care sunt
supusii stapanului meu" (ai regelui). Sultanul faga-
dueste dupes spcciala cerere a solului s-i trimeata
intr'ajutor pe Sangeacul Nicopolei si voi da po-
runca sa. mearga si lui Raclu Voevodul si tbt asa
Moldovenilor"21). Laski intampina ca: deli Valahii
si Moldovenii sum tributari, insa nu stint obligati sa
rnearga afard din tara lor, mai ales atunci canal
Sultanul nu participei in persoanti la expeditie"25).
Pentru a obtine concursul for li se cuvine o rasplata:
iertati-i de tribut, daca vreti ca ei sa mearga". Vizi-
rului nu-i convine solutia: Ia spune-mi, zice el,
oare n'au fost Valahii si Moldovenii totdeauna in
ascultarea (ditione) noastra si a voastra?" Cand ei
erau rebeli fates de unii, n'o faceau decat in consi-
deratia celorlalti, dar acum, ca li cerem impreuna
acelas lucru nu vor avea cum sa se scuze, deci nu-i
vom scuti de tribut".
Paritatea in exercitarea suprematiei principatelor
daca a fost candva, tocmai acum n'o putem credo
valabill Turcii sperau ca si Ungurii vor ajunge
curand in situatia acestora, au atat mai mult ca
Zapolia nu era pentru ei decat un Erdelyban", si
Polonia nu-i putea da nici un ajutor. Este serrmifi-
24) Hurm. Ill p. 41.
25) Cf. tractatul lui Petru cu Polonia : Quod si Turcorum Imperator
solus, in persona sua, cum valide exercitu veniens cogeret vi et armis
Ion Petrum W. dare sibi auxilia"... Conditie impusA neaparat Tarii Ro-
manesti, pe care i-o pusese in vedere si lui Petru Ia urcarea pe tron.

www.dacoromanica.ro
 101

cativ cat de mult dispretuiau Turcii Polonia, pe al

carei rege it considerau inferior chiar lui Zapolia.
Fiind in aceasta situatie, cum am face atunci
cu el pace fara tribal?" Uneneaza si motivarea: fiind-
ed el niciodatei nu ne poate face nova' Ma, dar not
lui intotdeauna; caci avem in mama noastra pe Ta-
tari si pe Moldoveni". Tot asa se raspunsese, direct,
Poloniei in 1526, cand o amenintau Tatarii: si vellet
pacem, ut tributum daret; ca Tatarilor daca le platea
tribut, de ce n'ar plati si Sultanului care e stapanul
acelora. La urma li se acorda dupa insistentele lui
Laski, dar numai cu conditia sa stea intr'ajutor lui
Zapolia.
Intelegem acum mai bine care era situatia lui
Rarer in luptele din Ardeal: Cu toate sfortarile si
isbanzile, i se paru lui ca nu-si va putea aduce usor
planul la indeplinire: cetatile sasesti nu se putea
lua cu una, cu doua. Ispita it atrase pe alt camp
unde isbanda se parea mai usoard: recucerirea Po-
cutiei.
Inca din 1528 (1 Dec.), se vaita catre regele po-
lon cat de greu si impovarator este pentru dansul
tributul care se mareste din an in an" si-1 ruga sa-1
ajute cu o suma de bani" pentru care i-ar fi platit
cu ajutor in oaste on and ar fi voit. Regele nu i-a
dat nimic si, capa'tand, intr'un fel, invoire dela Sul-
tan isi trimese stile sa ocupe Pocutia 26). Infran-
gerea dela Obertyn (1531) nu-1 facu sa uite cu
totul tarisoara din care voia sa-si scoata tributul si
dupa alte amestecuri in Ardeal ispiti iar norocul unei
aliante cu Ferdinand 27).
In schimbul protectiunei ce-i acorda regele Fer-

20) Iorga, Gesch. des r. V. 1. c.

27) Hurm. III p. 93, din 4 April 1535.

www.dacoromanica.ro
 102

dinand, Domnul se obliga sa-i dea .ajutor personal

impotriva Turcilor sau Tatarilor. Mai ales nu va
ingadui acestora sa treaca prin tara sa; numai daCa
cu nici un chip nu i-ar putea impiedica, va instiinta
pe rege. De-asemenea cu acesti Turci nu vom avea
nici o priefenie sincerd sau legamat reciproc28)
si Imparatului turcesc, dacd se va putea, nu-i vom da
tribut mai mare decat au dat inaintasii nostri. Iar
daca bunul Dumnezeu ne va isbavi de puterea si
tirania Turcilor, de atunci inainte, in fiecare an,
dupes datina inaintasilor nostri Voevozi, prin oratori
solemni, cu credinta, vom marturisi onorurile datorite
regilor Ungariei si succesorilor for ". Mai adaoga
o clauza noud: Ori de cate on Irdparatul Turcilor
ne va chema la Poartd, daca vom putea sa ne eschi-
varn, nu vom merge cu nici un chip. Daca nu se va
putea, vom face asta cu stirea M. Sale".
Din analiza acestor doua acte reese ea nu avem
aface cu o supunere din partea Moldovei la anumite
conditiuni in folosul PoYtii. Ne gasim in fata unei
tendinte de a impune anumite obligatiuni, pe care,
intrucat se legitimau prin forta si situatiunea lui So-
liman in Ungaria, Voevodul roman cata sa le satis-
faca. Si nu de bung placere el numai atunci cand
va fi silit, cand nu va avea incotro.
Era cu alte cuvinte opresiune, tiranie", nu supu-
nere, din punctul de vedere al Moldovei.
Nu insa si din partea Turcilor. Dupes biruinta
dela Mohaci si mai cu seama in urma recunoasterii
Ungariei ca stat clientelar, vasal, nu numai tributar 291
2 Concordialem amicitiam aut mutuam confederationem".
29) Tribut se cere oricarui dusman mai slab pentru pace", vezi cazul
Poloniei si al lui Petru Aron, dar tam calcata de Sultan insusi, si bi-
ruita, datorea supunere.

www.dacoromanica.ro
 103

statul dependent de dansa in teorie, al Moldovei,

trebuia s se considere implicit in aceasta vasalitate.
De aceea, farce sa fie biruita, farce sa o sileasca
la aceasta prin anumite invoeli capitulatii, Turcii
tratau in consecinta Moldova ca stat vasal.
Imprejurarea favorabila pentru lamurirea situatiei
veni. Cearta pentru Pocutia. In 153o duper ce-si pre-
gatise bine terenul prin solii in Polonia si la Poarta,
pe care o induse in eroare asupra motivului, Petru
Rares intra cu oaste in Pocutia.
Urmeaza un schimb de scrisori asupra drepturilor
invocate de Rares, pentru justetea carora el pro-
pune arbitrajul Sultanului in primul rand, apoi al
regelui unguresc. Perna sa-si poata aduna ostile Si-
gismund, pentru a nu-1 arunca cu totul in bratele
paganilor 30), sta de tratative. El raspunde lui Ra-
res ca daca odinioara regii poloni s'au aratat dar-
nici catre voevozii Moldovei, lucrul acesta a fost pen-
tru c erau feudal supusi ai regelui si regatului po-
lon; pe thud acum s'a facut o schimbare in situatie
si lucrurile stau alifel"; in consecinta." el cere, nu
arbitrajul, ci interventia lui Soliman, ca sa porun-
ceasca vasalului" sau sa pa'raseasca Pocutia31). Si-
tuatia se schimbase inteadevar si Polonia fusese
probabil instiintata, din 1528, cand obtine pacea
prin Lasky, Ca Moldova nu mai atarna nici de Un-
garia, ci e tara sa vasala32).

30) Motivul aratat de Gorski autorul unor memorii Cavens, ut se

ille Turcis penitus non adjicerent".., Hurm. S. IP p. 30)
31) ut ipso Voievodae, subdito suo, mandaret Caesar ex regia ditione
exigeret" ibid.
32) Sigismund scrie in 1536 lui Ferdinand ,,fuit quidem regno Un-
gariae aliquando tributaria sive faeudalis Moldavia, sed fuit ac multo
prius etiam r. Poloniae. Nunc vero utrisque erepta Turcis, paret illa-
rum voluntate" (ibid.).

www.dacoromanica.ro
 104

Demersul era indreptatit. Sultanul rdspunde re-

gelui ca lucrul s'a petrecut fara stirea sau voirrta
lui cum insinuase Rarcs ca.' a poruncit Voevodului
sa se retraga din tarile regelui. Nu uita cu aceasta
ocazie sa aminteasca regelui punctul sau de vedere:
Voevodul Moldovei ca si al Valahiei, sunt robii
si tributarii mei si provinciile lor, incorporate intre
stapanirile noastre 33). Ca atare rau a fa'cut regele de
i-a trimes soli, si el ca i-a primit. Lui si Voevodului
Valahiei le-am dat aspre porunci s nu mai indras-
neasca a trimite, la oricine ar fi, ambasadori; si nici
sa primeasca atari insarcinati din afara. Daca are
cineva treaba cu dansii sa se adreseze Portii...; si
am' mai poruncit la fel lui Joan, regele Ungariei,
sa nu primeasca ambasadori". Tot asa hanului TA-
tarilor 34). Situatia vasala a acestor state vecine fu-
sese fixata prin conventii anterioare: de-atunci toti
care calcau aceasta dispozitie urma sa fie pedep-
siti 35).
Dupa o stire din Polonia, porunca Sultanului catre
Rares, plind de amenintari ca sa restitue provincia
si prazile, se adresa si boerilor, pe care-i indeamna
sa trimeata capul Domnului la Constantinopol; in
caz contrar va devasta Moldova cd nici pasarile
sburatoare nu vor mai avea culcus si nu vor mai
gasi hrana" CA Soliman era decis sa extermi-
neze pc Voevod, ne confirma si Lasky 37).
33) Idem p. 26 cf. XI p. 20 trad. lat. nam ambo isti servi, sub diti
et tributarii mei sunt, eorumque provinciae computantur inter alia do-
minia nostra et in numero provinc. Bosnae et Samandriae habentur"...
34) Ibidem dictum Voevodam non esse sui juris, nec a n obis se-
paratum".
3) Ex illo tempore... ut omnes qui oratorio munere fungerentur, cas-
tigarent" (ibid).
30) Hurm 114 p. 12 (din 1531 die S. Jacobi").
37)-Hurm. XI p. 33.

www.dacoromanica.ro
 105

Numai interventia lui Zapolia ar fi scapat in 1531

Moldova, sa nu fie prefacuta in sangiacat" 38).
Rares nu numai cal nu s'a conformat, dar la pri-
mirea somatici mania lui s'a reva'rsat in vorbe in-
jurioase, declarand la obste ca este independent,
ca nu va asculta de poruncile Sultanului, pentruca nu
vrea sa fie mai molt obligat deck la plata tribu-
tului" 39). Urmeaza ciocnirea dela Obertyn uncle o-
stile moldovene sunt biruite de generalul polon Tar-
novski. Printre trofee se gasea si steagal cel mare
ceiptitat dela Sultan 40).
In aceasta strimtoare el stiu sa-si atraga din nou
simpatia Turcilor prin intrigi bine conduse impo-
triva regelui, la Poarta.
Ibrahim Pasa, instiintat prin trimisii lui Rares
de cele petrecute; face aspre mustra'ri lui Sigismund
pentru niste oameni ai sai care au jefuit cateva sate,
din tara Moldovei. Ea este proprietatea Impara-
tului, zice Vizirul, Domnul ei, Voevodul Petru, e
rob imparatesc ca si ceilalti bei, asezat de M. Sa in
tara; iar supusii lui platesc tribut si dau si alte ve-
nituri Inaltei Porti". In consecinta, orice atac impo-
triva acestei taxi, echivaleaza cu un atac impotriva
statelor Imparatului" 41).
Regele se grabi sa se scuze printr'o noua solie 42),
demascand falsitatea si intrigile .supusului Portii",

38) Iorga, Chilia p. 185.

") H. X1 p. 21.
40) H. S. II1 p. 38 (vexillum maius a Turco eiin homagii praesta-
tione datum). Probabil e vorba de un steag dat soliei care dusese la
Poarta stirea despre Innoirea domniei; cf. Sanudo XXIV p. 481, XXVI
p. 273.
41) Idem p. 46 cf. $i scrisoarea lui Soliman din 1531 Dec. in aceeasi
termeni (id. p. 68).
44) Jacob Wilamowski, Oct. 1531 (H. XI p. 31).

www.dacoromanica.ro
 106

care pregatea un nou atac atragandu-i Ca tovara.,

in acest scop, pe Domnul Munteniei.
Atka zarvA, se petrecuse numai din pricina colti-
orului de parnAnt al Pocutiei, destul de insemnat
pentru Voevod, care dorea sa scoata dinteansul 5
6000 florini, pe an, pentru tributul turcesc 43). Si-
lintele de a-1 pastra in loc sa-i serveasca, contribuira
in mare parte la nenorocirea sa.

43) Hurm. S. 11 p. 64.

www.dacoromanica.ro
 VII

Infrangerea lui Rares si supunerea Moldovei

din 1538
In 1538 Sultanul Soliman Magnificul gasi mo-
mentul potrivit sa aranjeze definitiv situatia neclard
din Moldova, turburata, Inca si mai mult de un asa
de indrasnet si neastamparat raufacator", ca Petru
Rarer. Dupa cronicarul oficial, Macarie printre
frazele lui bombastice de imitatie bizantina, putem
culege si Stiri pretioase din instigatia boerului Mi-
hul, cativa boeri trimesera pe ascuns scrisori la
marele Imparat turcesc, cethnd mazilirea"1). La
Urechi care controla analele tarii cu cele polone vina
boerilor e mai mica: Polonii stiind ca teara Mol-
dovii este supt mana Turcului" au cerut Sultanului
cA de nu-1 va radica din teary si din domnie) it
vor scoate ei cu oaste" din pricina rautatilor lui.
De care lucru, temandu-se Turcii ca sa nu is Po-
lonii tara s'au hotarat a-1 scoate ei si au pregatit
expeditia luand in ajutor, ca de obiceiu, pe Tatari
si Munteni. Numai atunci dupa .ce s'a aflat cat de
grea e situatia Donmului, boerii au stat la sfat sa-1
paraseasca2). Rarer trimete soli care Si! scirute mcina
1) I. Bogdan Letop. lui Azarie p. 195; i dupa Verancics (11 p. 73),
boerii au chemat pe Sultan.
2) Kog. Letop. p. 195.

www.dacoromanica.ro
 108

Imparatului, dar el insusi nu voi s apar5 in fata

acestuia pentru a face dovada supunerei 3); apuca
drumul pribegiei catre adapostul din Ardeal, Ciceiul,
cap5tat Inca de Stefan pentru astfel de vremuri.
Soliman vestise si pe Sigismund prin cloud scrisori
ca intelegand dreptatea plangerii, a pornit Impo-
triva raufacatorului Voevod, care nu pentru prima
data se poarta astfel". I1 previne insa sa nu se a-
tinga de pamantul tarn ci sa pazeasca numai hota-
rul, cu oastea, pentru ca sa nu scape cumva Voe-
vodul 1). Dupes relatia lui Verancics, in masura de
a fi bine informat, boerii tradatori, care aruncau pe
Rarer raspunderea, au cerut Sultanului cateva con-
ditii, pentru supunerea, pe care ei insasi o marturi-
seau eo ipso:
i. Petru sa fie socotit de dusman si alungat din
domnie.
2. Sa." le puny un alt Doinn, din neaniul lor.
3. S5. se abtind dela macel si jaf.
4. SA nu ia in staprinire tara, pentru sine (regnum
pro se non ocuparet).
5. Sotiile si copiii sa nu se is in rqpie si sa 14
se ingaduiascei a se folosi de drepturile, legile si
credinta lor.
6. In sfarsit, Sultanul sa.' primeasca.' tributul ci
darurile asa cum au fost consacrate prin invoelile
striimosilor,si cu astea sa fie multumit" 5).
Sultanul Soliman primi cererile boerilor care au

3) 1orga, Gesch. des osm. R. 11 p. 424. Solii de acestea, ca sa sarute

man, mai merseserd la Sultan (Sanudo I. c.)
4) Hurm. S. 'I' p. 106.
5) Verancics 1. c. tributa vero et dona, pactis majorum suorum san-
cita, acciperet hisque contentus esset"

www.dacoromanica.ro
 109

indrasnit sa se prezinte inaintea sa6), si (e-a pus

Domn un fiu de Voevod, care din tineretea sa a
slujit la Curtea imparateasca.", si a dat dovezi de cre-
dinta" catre acela din mila" caruia se urca pe
tronul Moldovei. Este Stefan Lacusta.
Dupes marturia boerilor Moldoveni, insa isvorata
din alta inspiratie deal atitudinea for din 1538,
Sultanul ar fi voit sa stabileasca aici Sangiaci",
dar asta n'a putut s'o faces,, numai pentruca n'a
fost chip sa adune pe toti boerii la un loc pentru
a-i asasina"7). Poate fi si accasta un argument; insa
oricum va fi judecata purtarea boerilor in anul 1538,
este cert ca ei s'au opus din rasputeri, cu ultimelc
mijloace, pentru a impiedeca pe noua creatures a
Sultanulpi sa cedeze paganilor aproape un sfert
din tara.
Daces eel care inlocui pe Lacusta asasinat, Ale-
xandru Cornea, se prezinta ca un revoltat impotriva
tendintelor turcesti, ii fu dat lui Rares ca sa con-
sfinteasca noua stare de lucruri introdusa in Mol-
dova, si de drept si de fapf, si sa arate drumul pe
care it vor batatori, de-acum inainte, toti urmasii
sai cu mai multa sari mai putin5 demnitate, dupes
cum ingaduiau vremile si taria sufleteasca a fiecaruia.
Caci in urma inchinarii boerilor din 1538 cand
Soliman putea sa spuna cu mandrie ca in sarsit
el a biruit Moldova8), si in urma acceptarii acestei
8) Boerii s'au indreptat cu mare rugaminte i plangere sA-i ierte".
imparatul i-a iertat i cu dragoste i-a primit ca pe nite robi ai sai"
(Urechi, Let. I. p. 197). Nota lui M. Costin: Acolo la Suceava Imparatul
au legat biru pre an sa dea tara cate 10.000 galbeni de aur" cf. Istvanfi
Historia Hungarica, 1685 Colonia.
') Hurm. Bogd. 1. p. 141.
8) Idem p. 112 tocmai am subjugat tara Moldovei, scria el lui Si-
gismund ; am pus calcaiul pe grumazul lui" (inscr. de la Cet. Alba,
lorga, ibidem).

www.dacoromanica.ro
 110

situatii de Petru Rares, care capata, prin sumele

varsate la Poarta si prin talentul sau, vrednicia de
a fi din nou Domn al Moldovei, fie si sub ascuR-
tarea puternicului Imparat pe care o vreme ce
covarseste puteri date chiar unui viteaz ca el, i-1
irnpunea ca suzeran toti aceia cari vor veni la
tron, trebuiau sa fie recunoscuti de Sublima Poarta.
Chiar dace nu mergeau totdeauna la Constantinopol
pentru investiture, ei primeau printr'un boer on un
ceaus al Sultanului, insignele acestei Investituri: cuca
si steagul de Domnie; iar atunci cand erau chemati,
nu se puteau eschiva. Dace mai adaogam la aceasta
si datoria de a participa cu oastea la expeditiile Sul-
tanului, cum'se dovedi chiar indata dupd restabilirea
lui Rares pe tron 9), avem conditiile de capet%enie ale
unei vasatitriti10), asa cum intelegea Soliman s'o
impuna Moldovei Inca dela Inceputul domniei sale.
Conditiile sunt acum recunoscute si din partea Mol-
dovei, mai intai de boeri in 1538 apoi de insusi
Domnul, care apa."rase rand atunci independenta ne-
stirbita a tarii. Bine Inteles ca la acestea se mai
adaoga si celelalte conditii secundare: Dorrmul sa
fie pamantean, respectarea integrals a autonorniei
tarii care se bucura de drepturile, legile si credinta
sa ca si mai inainte, tributul si fiul ostatic.
Ar fi de prisos a ingramadi aci toate informatiile
din corespondenta diplomatica si cronicarii timpului
care recunosc in deobste ca o noua situatie s'a creiat
0) Lucrul ajunge de notorietate publics; in a doua domnie, toata (ara
stia ca a vent hokim" (porunca) de la Sultan in numele caruia dom-
nul trecea ostile in Ardeal; nu-I mai putea masca prin interesele sale
ca inainte.
10) In 1538 boerii primiserd pe Stefan ca domn vasal ea conditione,
ut possessa, fiduciario nomine provincia, decem milium aureorum num.
sumam quotannis pendat, (lstvanfi ibid).

www.dacoromanica.ro
 111

acum pentru Moldova, deosebit de starea ei anteri-

oara si, ca aceasta situatie nu. e alta decat vasalitatea.
Se prabusea unul din cele mai tari ziduri de care s'a
lovit atata vreme puterea turceasca. Sgomotul s'a
auzit pang departe in Apusul Europei11). Crestinii,
si in special cei din partida regelui Ferdinand
care, ca pretendent la tronul Ungariei ingenunchiate
de turc, singur reprezenta, in acest timp, vechia
ofensiva cruciata impotriva Semilunei socoteau
Moldova pierduta pentru dansii 12).
Mai 'Inane de verificat chestiunea si in ceeace
priveste pe Rares insusi, in cuvintele, atitudinea si
purtarea lui, in timpul celei de a doua domnii. Venit
la tron cu steag de domnie"13), dupa ce a fost
nevoit sa-si piece capul la Turci"14), sa mareasca
tributul la 12000 scuzi, sa pa'streze langa dansul
500 calareti turci, din oastea (Hofffolk) de trei
mii Spahii si Ieniceri" care a trebuit sa-1 insoteas-
ca.' 15), sub comanda scutierului Portii, Hassan 16),
si sa-si lase la Tarigrad pe unul din feciorii sai ca
ostatic 17) in aceste conditiuni oricat 1-ar impinge
orgoliul sa spund Bistritenilor ca Sultanul i-a redat
Moldova intocmai cum a avut-o si inainte 18), on
") Vezi : Reussner : Orationes.
11) Sigismund cel dintai infra la grija: agnoscimus haec esse formi-
dabilia omnia, quae ad nos de Valacho et Turco, deque suspectis foe-
deribus illius, cuius fiducia hic ferotire dicitur (in 1541 Ian. 3, Hurm-B.
1. p. 148). Dupa uciderea lui Lacusta satrapus qui fuit a Turc. Cae-
sare collocatus", se temea de Moldova sa nu fie facuta sangiacat :
ne pro Valachis, Turcas jam vicinos habeamus" (idem p. 154).
11) Urechi (Kog. Let. I,) p. 201.
14) Const. CApitanul p. 57.
15) Hurm. XV p. 396.
16) Hurm. S. 111 p. 152.
17) Arh. ist. 11 p. 157 tire din Febr. 1541.
18) Wydergeben hat, ganz wye wyr es vorgeholden (H. XV p. 396).

www.dacoromanica.ro
 112

lui Sigismund, pentru a-1 intimida, ca Imparatul it

socoteste nu ca pe un rob, ci ca pe un fin", lucrul
ramane clar pentru oricine si pentru el insusi care
n'o poate ascunde, ca nu mai era ce fusese inainte
de 1538.
Intr'adevar el isi tradeaza situatia tocmai prin si-
linta, pe care o pune pentru a parea altfel, pentru
a se reabilita. Recunoaste ca fusese nevoit sa-si sle-
iasca tezaurele pentru a cumpara pe Turci" ca sa
poata fi iarasi Domn in Cara lui"; caci de n'ar fi
platit locul sau ar fi fost ocupat de un tun' ca la
Buda" 1)). Nesimtindu-se la indcm'ana pentruca a fost
redus numai la politica dictata, de Sultan, dorea sa reia
legaturile cu regele Poloniei care nu voia sa.'-1 mai
onoreze stia el de ce, cu nicio ambasada, si i se
lauda cu trecerea pe care o are acum la Imparatul
pagan care va face acum pentru tail mai mult
ca inainte, si eu voi putea fi 'Inca mai de folos prie-
tenului si mai primejdios dusmanului meu"20).
In acelas an (22 Mai 1542) cauta, pentru acelasi
scup, s se foloseasca de trecerea unui talmaciu
de turceste, din ambasada polona la Poarta, ru-
gandu-1 sa aduca la cunostinta regelui sentimentele
lui crestinesti, mai ales ca stie atatea despre Turci
si poate fi, deci, de un nepretuit, ajutor. Si-i mai
spune: daca as vedea numai ca vre-un rege crestin
s'ar ridica cu tarie si credinta irdpotriva Turcului,
cu credinta alaturandu-ma de el, 1-as ajuta din toate
puterile. Acura insa nu pot face altfel, pentruca n'am
alta scapare, lrebue sa fac ce-mi porunce,ste Turcul".
Ce drama sc petrecea in sufletul bietului Voevod!

") Hurm. B. 1 p. 158.

") Ibidem, din 22 Jan. 1542.

www.dacoromanica.ro
 113

Si mai adaoga cu un gest de uimitoare jertfa: stiu

ca trebuia sa-mi trimet feciorul acolo, pentru crestini
sa-1 zalogesc, dar si de lucrul acesta Inca putin ma
Ingrijesc; de cand fiul meu a fost dus peste Dunare,
de atunci ii tin drept mort. Dimpotriva, cu atat
mai mult inima si gandul se intareste in mine ca
s tin cu crestinii pang in sfarsit. Si sa mai spui
regelui Poloniei ca sa nu se increada in nicio in-
voiala cu Turcii si in prietenia lor, pentrucci eu surd
la ei, cu ei trtiesc si am patruns in fundul sufletului
for machinatiunile Impotriva Crestinilor. Si mai a-
daoga: De mi-ar fi dat mie ostile pe care le avea
sub Hotin, cum am cerut, nu 1-as fi scapat eu atunci
sana.tos pe Imparatul turcesc din Moldova" 21).

Inceput ca un bir de rascumparare a pacii" tri-

butul lui Petru Aron, fard prejuditiu pentru neatar-
narea tarii, era clar ca., mai tarziu, trebuia sa fie so-
cotit la Poarta ca un semn vadit al dependentei
tarii fates de dansa, ca un tribut al ascultarii si su-
punerii". Tentativa aceasta a lui Mahomed II nu
isbuti si se deschise o epoca .de ostilitati. Baiazid
II socoteste pe Stefan ca pe un rasvratit" deci un
fost vasal indatorat a-i presta omagiu, dajdie, si ce-
lelalte servicii ca si domnul Tarii Romanesti, asa
cum cere la fiecare armistitiu. Acesta era punctul
de vedere turcesc, afirmat in deosebite randuri cu
mai multa sau mai putina tarie, fara rezultat efectiv
insa, caci nu e primit si de tares.
In 1488 Moldova primeste conditia de a da un
ostatic dar toate marturiile contimporane ne-o pre-
zinta ca independents. Cand se schimba domnia solii
merg la Poarta pentru a aduce faptul la cunostirga
21) Scrisoarea lui Nicolaus Armenius (H 111 o. 224).
8

www.dacoromanica.ro
 114

in semn de bune legaturi. Chestiunea nu primeste

alta solutie in vremea lui Selim. Cu Soliman incepe
epoca de tranzitie cand Poarta vrea sa traduca in
fapt pretentiile sale; asupra lui *tefanita si Rares
se exerciteaza o adevarata opresiune: se cere expres
ajutorul armat, calatoria la Constantinopol, se urca
arbitrar tributul. 1526 si 1529 legitimau pretentiile
Sultanului si Polonii le recunosc. Expeditia din 1538
constrange pe boeri sa faca, inchinarea" in anumite
conditii, si Rares se urca ca vasal turcesc in de-
plina constiinta de aceasta pe tronul Afoldovei. Si-
tuatia lui din a doua domnie este tipica pentru vre-
mile urrnatoare: Voevodul va servi pe Turci clar
cu gandul la crestini si la rasvratire".

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro