Cernäuti Anul VI 1943

25 INSTITOHL HCERNAP
Director: LECA MORARIU

Secretar: TRAIAN CANTEMIR

1RAIAN 'CANTEMIk

Ref leNe fok!o;1eTh poezia

lui St. 0. losif

CernAuti 1943
Tip. Mitropolitul Silvestru", Cernäuti, Piata Unirii Nr. 3

www.dacoromanica.ro
 Cernduti Anul VI 1943

25 INSTITIML CERNAlgr 25
Director : LECA MORARIU

Secretar: TRAIAN CANTEMIR

TRAIAN CANTEMIR

Reflq(e fokiorke in poezia

lui St. O. losif

Cernäuti 1943
Tip. Mitropolitul Silvestro", Cernauti, Piata Unirii Nr. 3

www.dacoromanica.ro
 Mama mete
NATALIA

www.dacoromanica.ro
 Reflexe folclorice in poezia
lui St. 0. losif
Cântaret al vremurilor patriarhale, St. 0. Iosif se simte
.atras spre elg din fragedd copilärie. Inclinat catre singurdtate
si visare, le deschide, larg, portile sufletului, iar dansele ii pa-
trund in interior in ritm cadentat de balada, sau, domol, in pas
tie poveste Wand. Astfel, in insiruirea tot mail bogatd a pro-
duselor Ilterare rustioe, copilul Iosif 5i-a depanat pe indelete
firul anilor tineri si cdnd, mai tdrziu, adolescentul si-a conturat
definitiv formele psihice, purta acum inteinsul, adânc impri-
maid, predilectia motivelor folclorice.
Radierea lor n'a mai fast posibila ulterior, caci lumea
eroilor legendari si a Ilenelor CosAnzene facea acum parte
integranta din insusi sufletul poetului, ca si viziunea satului
ardelean. Acestia pusesera atdta stapânire pe el, Meat nici dupa
primele volume apärute, când viata 1-a chemat spre alte ori-
zobturi si destine, iar Era i-a vibrat acordun noi, nu i-a scu-
turat de pe creanga inspiratiek Ba, dimpotriva, ib ia ea tovarasi
indispensabili 5i mai departe, caci mostenirea de bunuri sufle-
testi ale generatiilor dela tard a fost unul din putinele ostroave
luminoase catre care a tins intreaga lui fiintä, In vremuri de
restriste. Ea 1-a adormit in fapt de seard, inlocuind cdntecul de
leagdn al mamei, de altadatd, si tot ea 1-a intretinut sufleteste,
cdnd sperantele i se risipiau in vdnt, ca frutnzele toamnei, Mute
de brumd. De aceea, in poezia cu contingente autobiografice
Domnu' profesor, poetul, dupà ce-a tinut lectie celor trei fete
zglobii, obosit se 'ntoarce acasä:
Si-adonn cu gfindul lermecat
La basmul vechi: Au fost odat5.
Trei mândre fete de 'mpärat".
Dupa toate probabilitatile, losif vizeaza unul din cele
doua basme ale lui P. Ispirescu: Ileum Sirnziana, sau Insir'te
märgdritariO.
i) P. Ispirescu, Legende sau basmele Romdnilor, editie cornentata de
N. Cartojan, pg. 70 si 136.

www.dacoromanica.ro
 4

Alta data somnul impresoarà din nou pe poet si atunci,

sub toropeala pldoutd a razelur de soare, lui i se pare cd aude
iar un basm frumos cu: A fost odate (Visul). Pasioneta bas-
mului devine, in felul acesta, ata.t de obsedantO, incat pand $i
chipul iubitei prinde conturdri de basm. Iubesc o Vioricd din
poveste. (GO vine 'ncet, s'askazO land mine,, isoptindu-rni
basme, cântece, secrete..." (De urit). Pentru a nu se gäsi in
notà discordantO WA de iubitä, tânOrul visAtor se incorporeazd
si el in galeria pitic d. a fetei, ac.tionand simbolic dupd aceleasi
indeletniciri, ca si personagiile basmelor lui P. Ispirescu: Prds-
lea cel voinic si merele de aur, sau ca al treilea fiu de impdrat
din Lupul cel ndzdriivan i Fdt-Frumos 2).
Sunt nopti când and asemeni cu fiul de 'mparat,
Ce strdluia sub pomul cu merele de aur;
Ca el veghez (când noaptea, ce'n juru-mt s'a lasat
Tacutd si tdrzie-i), sub pomul fennecat
Ce poartd-al fanteziei nepretuit tezaur (Pomul terracotta
Istovit de veghe prea indelungatd si nemultumit ea rodul
de aur al fanteziei sale n'a fost apreciat atunci la justa lui va-
loare, singura dorintà ce-o manifestA, inteo zi cand Icresteazä
pe rdbojul vArstei Olinie in plus, e sd aibd nepoti:
Si pc genunchi sil-i Joe De toti Povesti cu Smei 55 Barbd-Coti
Si sd. le 'nsir aloe Si mândre Cosdnzene (De ziva Inca).
In urma urior asemenea evocAri repetate ale basmelor
copildriei, era natural ca Iosif sa simtd tot mai mult tentatia
reluArii subieCtelor lor iii formd versificatà si sd ne dea la 1903
un intteg poem, cu titlul A fost odatd.
Dar dacd in poeziile de nand' acum reminescentele genului
epic popular se imbina in mod fericit cu subiectivismul liric al
poetului, nu tot acelas e $i cazul basmului A fost odatd. Aid, in
afarà de partea introductivA, unde figura bunicii e evocata cu
mult mai sters decat in Bunica sau Fasul, versificarea nu intro-
duce nicinn element nou. Actiunea se mentinetmereu in cadrele
basmului Gheorghe cel viteaz al lui Ispiirescu3), fiind uneori
chiar inferioard ca fond modelulut NeputAndu-1 urma pas de
pas, ajunge sau la scene putiii lärnurite, 'cum este aceea a Ora-
sirii copiluiui, sau direct false4), ca cele dela pg. 15-16. Acestor
insuficiente ii se adaugd apoi calitatea redusä a versurilor, pen-
3) P. Ispirescu, Legende sau basmete RomtintIor, pg. 149.
3) P. Ispirescu. op. cit., pg. 214.
4) Leca Morariu, Curs de literaturd rornand moderna, litografiat de
P. Iroaie, pg. 121.

www.dacoromanica.ro
 5

trued, exceptand motivele rembrandiene din sirele: Trozneste

focul, soba dogoreste, ye ziduri umbre urea' Si coboare5), restul
e simpla proza rimata, fard asperitäti si fail" calitäti.
Gauze le esecului 'din A fost odatti trebuie atribuite, in pri-
ma rand, proportiilor epice extinse ale basmului, lucru ce se
poate verifica si'n Din zile mari. and, insa, poetul comprimä
faptele desprinse din lumea basmelor, sau le dä o nuantare
lirica, realinaza versuri de un specific aparte si de calitate
indiscutabila. Mdrturie ne stau celelalte poezii de inspiratie
similara: Smeoaica, Insird-te nuirgdritare si Pintea.
Prima e um fragment dintr'o poveste obisnuitä si aduce
cu sine partile cele mai caracteristice ale prozei populare:
raptul miresei, indrazneala voinicului, magia imitativa, numarul
fatidic si animalul nazdravan. In posesia atator elemente popu-
lare, dispuse inteo fireasca si progresiva ordine, suntem de
parere Ca obiectia facuta de Paul I. Papadopol Smeoaicei, ca
fiind lipsita de gradatie 6), nu-i interneiatd. Inteadevar, la o
prima lectura a versurilor, ramanem cu impresia unei insufi-
ciente graduale:
Zoreste-ti fugarul, o drag Eat-Frumos!
Zoreste-ti fugarul si-atine-te bine!
Caci iata Smeoaica cu chipul hidos
Pe urmele noastre pornit-a si vine
Purtata'n goana, ca norul de vant,
C'o fated in cer i cu alta'n panzdnt.
N'ai teama copila de crai, caci cu noi
E Galben-din-Soare, copila n'ai teama!
Arunca naframa cea scumpa 'napoi.
Sa creasca un codru nastrusnic de-arama:
Pan' dintii Srneoaicei, rozand, s'or toci
Noi fi-vom departe, departe de-aci! (Szneoalca).
Impresia de insuficienta graduald insa dispare imediat ce
ne dam seama ca numarul 3 constituie o gradatie prin insasi
prezenta lui in insirarea evenimentelor si apoi ea abstacolele
puse de Fat-Frumos in calea Smeoaicei sunt din ce in ce mai
marl. Poezia se termina cti un pronuntat caracter simbolic, ras-
frangandu-1 asupra intregului ei cuprins, mai mestesugit decat
la G. Cosbuc (Ideal) si Vlalmta (In amurg). Tranzitia, dela
relatarea faptelor diverse, la interpretarea lor metaforica, se
face aproape pe neobservate.
Ceea ce se mai reliefeaza in Smeoaica, c 5i o fina nuan-
tare idilico-erotica a cuprinsului.
5) St. 0. losif, A fost odatd, Bucuresti 1903, pg. 3.
°) Paul I. Papadopol, Un sol al biruin(ei: St. 0. losif, pg. 158.

www.dacoromanica.ro
 6

Elementele constitutive ale Smeoaicei i-au fast oferite

poetului de basmul lui Ispirescu, Ileana Simziana. Iosif ilu 1-a
utilizat in intregime, ci numai fragmentar, dar in partea deta-
satà a fast atat de fidel modelului, incat isi pastreaza pada si
numele calului: Ga lben-de-Soare. Iata pasagiul:
Drgcoaica de muma Smeului, cum auzi dela Toabe cg pe Ileana
Simziana o furase un negutator $i fugia cu dansa on corabiile, se lug dupa
ei i aiungand la tarm, o vgzura vtnind ca o leoaicg, cu o falai in cer
si una in pdnuint i aruncand vapaia din gura ei, ca dinteun cuptor. Cum
o vazu Ileana Simziana, intelese ca e sgripturoaica de muma a Smeului,
spuse negutatorului cu care era cglare pe Galben-de-Soare i incepu a
plange cu foc. Fata imparatului) (negustorul) intreba pe (lalben-de-Soare
ce sa facg ca o dogoreste vgpaia ce iese din gura Smeoaicei, iara Galben-
de-Soare fi raspunse:
Baga mana In urechia mea cea stangg de scoate gresia ce este
acolo, 5i-o arunca inapoi.
Ma facu fata imparatului. Apoi o luarg iute la picior, pe cand pe
urma lor, se Malta deoclatg un munte de piatra care atingea cerul"7).
Intrucat citatul subliniat este indeajuns de edificator,
pentru izvorul de inspiratie iosodiand, nu mai facem uz de el in
continuare. 11 punem insai in legalura cu partea finald a bala-
delar novacesti, uncle tandrul Novac, furand-o pe fata Cadiului,
e urmdrit de acesta ca si Fdt-Frumos de Smeoaica, trebuind
sa-si zoreasca fugarul din motive identice personagillor
iosifiene:
Dar Sofia ce-mi Mcea? De s'o duce pomina.
D'un jau de loc cà mergea lovita, irate, asculta,
Si lui Iovita-i zicea: Indarat Ca se uita,
Ma, Iovitg, durnneata, Putinel cg-1 nazarea,
Uitg-te, frate,'ndargt, Falccrn ceriu, falcd'n piimdnt.
Ca talca de o afla, Asa venia d'amafit!
Dupe noi cg s'o lua,
Pe amandoi cà ne-o tgia
Dar Iovità a-.
Buzduganul ca lua
facea?

Anuntat de primejdia in care se gaseste Iovità, batranul

Novae se duce in grajd si:
Pe galbena mi-o scotea
Pe gaibena nebuna.-.8).
Inrudirea motivelar din poezia lui Iosif, Smeoaica, din
pasagiul basmului lui P. Ispirescu, Ileana Siinzieana si din ver-
surile populare citate din Nicolae Pdsculescu, e evidentä. Daca
Iosif le va fi cunoscut pe cele din urtna, nu putem ti. Raspunsul
7) P. Ispirescu, op. citat, pg. 89.
9 Nicolae Pasculescu, Literatura populard romtineascii, 1910, pg. 258. -

www.dacoromanica.ro
 7

s'ar putea da totusi afirmativ, avându-se in vedere ca dansele-

fac parte din eroigul ciclu al Novacestilor, bine cunoscut de
poet, -wand intinse arii de rdspandire.
Un ecou al versurilor de mai sus se gäseste in kaceeasi
co ectie a Jul N. Pasculescu, in Gruia 9), in Novae") si apoi,.
la Ale sindri, in balada Fata Catlin lui.
Al treilea basm care isi alimenteaza cuprinsul
din amintita colectie a munteanului Ispirescu este insird-te,
margdritare. Cu el Iosif adoptä un nou sitem de tehnica in.
transcrierea modelului, comprirnand. originalul. In felul acesta
reuseste sà ne dea o minunata balada popularä, inbiband-o dee
parfumul limbii cronicaresti si voaland-o placut cu clinchet
arintat de colindd: Insird-te frumos, margaritare! Forma ce-o,
inaugureazd acum insa i-a fost sugerata de insusd basmul, la:
locul uncle copiii, veniti la sezatoare, reproduc pe scurt povesteat
peripetiilor lor. Acolo se gäseste intreg nucleul poezied, cu ace-
least mtercalari refrenice Si cu acelas inceput:
A fost odata, trei fete cari munciau in canepiste, insir'te margari-,
tan: si trecand p'acolo un fecior de boier mare, insiete margäritari. Fata
cea mai mare zise: De m'ar lua. pe mine de sotie feciorul Ala de boier,
eu i-as imbraca curtea cu un fus, insiete margaritari.
Fata cea mulocie zise: De m'ar lua pe mine de sotie feciorul ala
de boier, eu i-as satura curtea cu o pita. Insir'te margaritari. Fata cea
mai mica zise si ea: De m'ar hua pe mine de sotie feciorul Ma de boier,.
eu i-as face dot feti cu totul si cu totul de aur. Irisiete margasitari"u).
Rândurile in proza isi gdsesc corespondenta perfecta Im
poezia insird-te, mdrgdritare, exceptand doar amanunte de mi-
nima importanta, cum e acela de inlocuire a canepii cu lanuL
de grau, sau a feciorulud de boier cu Gel de imparat:
Au fost odata trei seceratoare Si-a zis atunci copila miilocie.
Ce se iviau din lanuri pan'la brau Strafulgerand ce secera, oripita:
Trei flon ce-acum se deschideau la De m'ar lua pe mine de sotie,
[soare, Eu i-as hrani palatul cu o
Acum piereau in aurul din grau... Dar el privi la ea cu nepasare.
Au fost odata trei seceratoare... lnsira-te frumos, margaritare!
Insira-te frumos, margaritare!
Si iata ca adus din intamplare, Si dintre spice a zis a treia floare:-
Trecea un fiu de imparat in sus, De m'ar lua pe mine, eu i-as face
Si.a zis atuncea fata cea mai mare: Doi feti cu plete de-aur lucitoare..."
,.De m'ar lua pe mine-as fi in stare Stá dus feciorul ode'mparat si tace,
Ca sa-i imbrac palatul cu un Si-a treia zi la curte-i nunta mare.
Insira-te frumos, margaritare! Insira-te frumos, margaritarel
9) Pasculescu, pg. 262.
10) Pasculescu, pg. 264.
ii) P. Ispirescu, op. citat, pg. 144-145.

www.dacoromanica.ro
 8
,
Cele ce se intampla .de aici inainte ne sunt cunoscute, cci
basmul are circulate frecventa pe teren romanesc, extinzan-
du-si variantele pand'n dialectal istroroman12) st aroman13).
Firul actiunii din insird-te, mdrgdritare Mud acelas ca si in
versiunea dacoromand a lui P. Ispirescu, scuteste restul lucrarii
de o verificare mai amplä a congruentelor. Dovedeste insa, din
nou, arta liii losif In prelucrarea materiaiului rustic, pentruca
1;nteadevar arta e sä stii cum sa.-1 fasonezi, färä a-i altera ca-
racterul si Farä a-i amputa actiunea. In Universul literar", An.
XLIX, Nr. 5, din 27 Ian. 1940, (1-1 N. Davidescu isi pune Si d-sa
piatra de incercare in sensul discutat la tosif, tot cu prilejul
unui basm de P. Ispirescu: Tinerete fdrei bdtrdnete $i via(d
lard de moarte. Nu realizeazd insa deck in parte executia
artistica a poetnlui ardelean, (desi fragmenteazd basmul in mai
multe capitole si desi schimbd mereu masura ritmica. Rezultä
de aici ca numai o identificare perfectä ,cu eposul popular si o
pdtrundere desavarsità a 4ui, poate avea rezultate favorabile,
iar Iosif nu s'a desmintit in privinta aratata. Inca din copilarie.
Pe langa aceasta, in cazul lui Insird-te, meirgdritare poetul va
mai fi avut poate sub ochi Si transcrierile anterioare lui, caci
basmul de ale carui episoade s'a servit Delavrancea intr'un
discurs 14), folosindu-le ca mijloace de comparatie in trecute
Situatii politice, a cunoscut transcrieri in versUri Thainte de
losif, la Alecsandri in insird-te meirgailte din volumul Märgd-
ritdr,ele, iar, inainte de Alecsandri, la Puskin, in ciclul Povesti-
tor: Povestea Tarului Saltan Daca prin factura externa si
prin agrenajul episoadelor actiunii poe7ia insird-te margarita
a lui Alecsandri se depärteaza putin de hi$ird-te, märgdritare
a lui Iosif; in schimb o frumoasa si yirprinzatoare acoperire
se intalneste in partea initiald a versurilor lui Puskin si ale
poetului ardelean.
Devremece citatul din Iosif 1-am eprit pe marginea nuntii
domnestic dam mai jos manunchiul de versuri rusesti, earl duc
actiunea pand'n acelas loc:

12).Ovid Densusianu, Antologie dialectalit si A. I. Bujor si F. Ilioasa,

Carte de limba romdnd pentru cl. VIII, ed. II, pg. 69.
'a) Pericle N. Papahagi, Basme aromtine (Trate &will).
14) Ne referim la cornunicarea d-lui prof. Leca Morariu (Pagini
uitate de Delavrancea), prezentata. in 7 Dec. 1939 la Institutul de literaturd
al Universitätii Cernautene, si care, insistand asupra uitatei brosuri a lui
Delavrancea Patrie si patriotism, Bucuresti 1915. semnala (ibidem, pg.
13-14) coincidenta.

www.dacoromanica.ro
 9

Textul rusese: Traducerea:

TpH ataHubt Haab OKHOM7, Trei fete sub fereastra
llpmni HO3KHO Begepaowb, Torceau tarziu seara
,,Ka6b1 st 6bina uapHua4, Daca eu as fi imparateask
Fottop Hrb ()atm ataHua, Zice o fata
To cama Ha sec% 61,1 Wm, Atunci singura pentru lumea intreagI
flpHroroatina fl nHp.b". As pregati un ospat.
Ko6b, Si 6M.Ild. uapitua", Dack eu as ii imparäteasä
ToeopHrb ea cecrpssua, Spune sora ei
..To Ha Be Cb 6b1 IMP% oatta Atunci pentru lumea intreaga
Ha -maga 51 nonorHa". As tese singura panza.
Ko6b1 H 6bina Hap Hue, Dnä eu as ii impa,ateaqa
TpeTbst monasina cecrpHua, Spune a treia sora
Si (rb RAH 6HTIOIHICH-HapH Tatuchii Impäratului
Pan Haa 6orarbipe. I-as nage un Fat-Minune.
TOJIbK0 BbIMOJIBHTb ycritna, Abia a apucat sä spuie,
"inept) THX0HbK0 3acapHntaa, Usa incet a scartlit
14 B13 catmint), BXCHIHrb uapb, Si in camera intra Impäratul,
CTOpOHbl TWA rocy.aapb, Stapa.nul acelei regiuni.
Bo ace }Tema pa3roaopa In tot timpul discutiilor
Ofrb CTOHJI"b 11035I 3a6opa ; El a stat dupd gard.
PtElb nocataHeti no acemy Vorbele celei din urma.
Iloato6Haaca emy. I-au placut in special.
3.0.paBCTByl1, Kpactiast atastua", Sa traiesti frumoasä fata
,I0B0pHT1, OEM, 6yabliaplilla, Spune el: Fii Imparateasa
14 putt 6orarbipa. Si naste Fatul-Minune.
Dupd nunta Imparatul isi porni ()stile catre fruntariile
amenintate ale tdrii, iar Imparateasa ramase acasa sd-si impli-
neascd promisiunea. Lasata in tovarasia celor (lou a. surori ale
ei, carora. cumnatul le daduse atributiile dorite si a unei babe
dela curte, ea il naste pe Fatul-Minune. Sfredelite de invidie,
cele trei personagii femenine plastografiaza scrisoarea Impara-
tului $i poruncesc boierilor, ca din partea Lui, sd-i arunce plodul
si sotia in intunecimea apelor, cad noul näscut tm era, dupd
informatiile primite, Fat-Minune, ci o ciudata salbataciune.
De aici inainte versiunea ruseascd deviazd dela cea ro-
mdna, urmand alte cardri.
Dacd pana acum filonul folcloric al lui Ispirescu a fost
mereu prezent in realizdrile hLi Iosif, persistand pana la deplina
identitate, cu poezia iosifiana. Pintea el dispare dinteo data,
indepartdnd pdna si posibilitatea unei identificdri altundeva.
De build' seamd ecourile motivelor lui Pintea rdspund adanc in
Povestea lui Babied din colectia lid Tudor Pamfile 16), ce sta la
'1) Co6paHie colutHeHin A. C. 11 y tu icH H a noa peaaauie% H. H. K p a c-
qemeproe crepeoTHrmoe
H o B a, H3aanie manepa-ropcaaro mamma
-oraapHurecraa M. 0. Boat cti-b, C. ileTep6yprl,Mocaaa pa. 332.
Pi) Tudor Pamfilie, Un tdciune i un cdrburie, Bib. pentru toti.

www.dacoromanica.ro
 10

ban. Neizdrayaniilor lui Piica dar cu tpate acestea nu se

mai poate vprbi de o potrivire ideald a continutului ambelor
I ucra ri.
Uncle din motive cat fluerul fermecat, dansul viefatilor,
slujnicia la cjobani, sunt comune atat versurilor iosifiene, pat si
-prozei lui T. Pamfile. Tesatura lor, insa, diferd dela o bucata
la alta, intercalandu-li-se episoade straine, care nu se gasesc
la ambele. La Pamfile, Bobica ajunge in posesia fluerului dupa
jertfa inconstienta de tamale ce-o face, pe cata vrerne la Iosif
eroul isi alcacuieste singur instrumentul. Din canza aratata
Tuterea .de vraja a cantecului lui Pintea iosifian nu-1 motivatd,
desi descrierea efectului e redata magistral.
Alta poveste in care se gasesc rnotivele fluerului fermecat
al lui Pintea si uncle asistam la dansuri nebune, deslantuite de
furia melodfflor divine, e Fluerul terraced al lui N. P. Petres-
cu 18). Baiatul, dupa ce-a mancat bine, isi scoase fluerul si
incepu sa cante. Atunci toti cei din casa sarird la joc: carciu-
marul, carciumareasa, bucatarul, bucatareasa, servitorii, servi-
toarele, dimpreuna cu toti oasipetii. Copilul canta mereu Dana
cand intreaga societate cazu jos de obosith"18).
Din punct de vedere sufletesc, Pintea lui losif se vadeste
superior micului erou al lui Petrescu, caci poetul Ii imprumuta
ningasia sa specifica pentru a nu trece masura glumel:
Noua sate risipite Tupaiau batrAni i tineri...
13este 'ntMderile zarii Poate c'ar juca s'acuma,
Se 'nvArtiau voios in horA, DacA Pintea NAzdrAvanul
"Duna sunetul anfarii. Nu s'ar fi 'ntrecut cu giuma! (Pintea).
Finalul este bucolic, avand caracterul sarbatoresc al poe-
ziilor in care Iosif ne descrie viata si peisagiul satului ardelean.
Cu el se inchide galcria personagiilor descinse din lumea stra-
-vendor basme si se reliefeaza constatarea cà poetul desi s'a
folosit de material popular, nu i-a läsat aspectul primitiv ce 1-a
.avut, ci 1-a modelat conform cerintclor sale artistice. Pentru
.toaleta aceasta a recurs la putine modificari,observand in trans-
-plantarea motivelor folclorice comportamentul gradinarilor cti
plantele salbatice, carora le-a taiat excrescentele si le-a altoi+
tulpina cu fatetele propriului stu suflet. Astfel celor mai multe
poezii Iosif le-a dat nuanta evocatoare a vremurilor patriarhale,
171 losif Nadejde, Nazdravaniile lui Pdcahi, Bib. pentru toti.
181 Amicul tinerimii", Revistä pentru tinerirnea scolara. An. V.
il909, pg. 437.
19) lbidem, pg. 438.

www.dacoromanica.ro
 11

dupi care a jinduit intotdeauna, prezentandu-le, sau sub latura

unui refugiu dorit (Donuur profesor, De ziva mea, Visul. De
urit), sau sub aceea a peisagiului rustic (fragrnentar: insird-te,
márgliritare), sau, in sidrsit sub aceea a personagiilor legendare
(Corbea, Pintea, Innira-te, margiiritare), inzestrate cu forte'
titanice.
Tuturor categoriilor le imOrtaseste apoi sentirnente de
potolita efervescenta, inclindndu-le catre melancolie si duiosie.
Afirmatia se sustine in sensul ca din poeziile discutate, cele cu
tonalitate redusa nu scoboara in pesimism, iar cele cu mai mult
senin si mai multa zvdcnire, nu trec peste pragul bunei voi.
Deaceea nici eroii nu cauta sa-si razbune suferintele indurate.
Croiti dupa calapodul sufletcsc al creatorului lor, se comportd
aidoma lui, evitând sa dea prilej de ferocitate. Asa se explica
iinalul din Insira-te, margaritare, pierdut in estompari discrete,
si tot asa trebuie inteleasa si oprirea la timp a lui Pintea.
Sistemul intrebuintat in subiectele luate din basm, Iosif ii
adopta si'n pocziile al cdror izvor de inspiratie este cdntecul
popular. Si aici recurge la foarfecul amputator al grklinarului
elimindnd tot ce-i pare de prisos. M'asura e desigur mai amplä
aici ca la basme, cdritecul popular poseddnd repetari mnemo-
tehnice de putina importantd pentru poezia cuIt6. Lucrul se
poate constata in Soinnul lui Corbea, unde poetul comprim6
balada populara la tot ce (Musa are mai esential, ajungand s.
se serveasca numai de a treia parte a ei. Acolo gaseste elemen-
tele descriptive necesare baladei culte si odatä ce ddrisele se
epuizeaza, poctul opreste firul actiunii, and un sfdrsit contrar
aceluia din prima treime a modelului popular.
Intrucdt nu cunoastern Cântecul Tui Corbea arnintit de d-.1
Mihail Sadoveanu 20), ne vom servi, pentru juxtapunerea izvo-
rului popular si a poeziei lui Iosif, de balada Miirza din colectia
lui Gh. Catana 21). Incepe asa:
Stria Doamne, cine-mi stria, Si asa-mi stria el de tare.
Marza'n temnitä ca-mi stria Ca s'aude peste mare...

20) Mihail Sadoveanu, Amintiri despre St. 0. losif in Insemnari

' literare", Iasi 1919, Nr. 2, 3. ,
21) Oh. Catana, Balade populare culese din gura poporului bdnätean.
:Brasov, 1895.

www.dacoromanica.ro
 12

, Alarmatä de glasul fiului, mama alearga." sà-1 vadä si sä-i

asculte pdsul. Dänsul i se jeluieste:
De opt ani si iumatate Mi s'o suit si pe arca
Zac aici ark dreptate, Si in barba-mi-a puiat
Moarte de mult am dorit, Si sta facuta colac.
Ca tare mi s'o urit Cate-odata ea ma strange
De cherchetul broastelor, Si cu coada ma cuprinde,
De suerul serpiThir Inima in mine plange...
S'o'nchinata de naparca
Induiosatd de suferintele voinicului, mama intervine la
Turci pentru eliberarea lui si, inteadevdr, dânsul scapd din
inchisoare. Nu insA cu ajutorul lacrimelor ei, ci cu nechezul
calului sau puternic si sprinten. Ajuns acasd impártäseste, tot
mamei, bucuria cd se vede iar liber, insirandu-i din nou neca-
zurile indurate.
...Barba mare mi-a crescut, Caci cand vream sa-I bag in gura,
Caci opt ani si iumatate Simtiam ca naparca-1 fura
Zäcui. mama, far' dreptate Si la puii ei il da,
in pestera-afurisitä, Ce-avea cuib in barba mea;
Umeda si otravita, Iar broastele, blestemate,
De noua stanjeni in los, Säreau la mine pe spate
Ca un mare pacatos, Si voiau apa sa-mi ia,
De toata lumea uitat, Pan' n'apucam a o bea;
Am sezut nejudecat. lar soarecii de pe los
De mancare am capatat Urechile mi le-au ros
Coaje de malai uscat Si serpii cei veninosi
Tot la trei zile odata, Doanme, tare-s scarbosi.
Ca o hard blästamata Sangele ca mi-I sugeau
Si atunci numai putinel, Si amar ma chinuiau...
N'aveam parte nici de el,
In afara de balada culeasa de Gh. CatanA, mai sunt si"
alte balade populare, cu acelas cuprins ca si Mdrza 22). Una din
ele poartä titlul celei dintai: Mdrza si a fost publicatà in Con-
vorbiri literare" 2") de E. Hodos (citat dupd C. Radulescu-
Codin, Coinorile poporului). Contine, ca si versurile folcloris-
tului bandtean, aceleasi elemente descriptive, folosite mai tdrziu
si de losif in prezentarea lui Corbea24).
22) Exemplu: Dediu Vornicut din Literatura pop. rom. a lui N. Pascu-
lescu, pg. 200 $i varianta dela pg. 202.
23) Anul 34, Nr. 6.
24) Aceleasi elemente se mai gasesc in trei citate ale d-lui P. Iroaie
din Caracterul poeziei populare, pg. 20, precum si intent) basm al lui Al.
Vasiliu, Cruciulita Doamnei din colectia Povestiri si legende, 1928, pg. 235,
unde spune: Ba am vazut s'am auzit de dansul. ii inchis inteun beciu
mare, s'o serpoaica a fatat acolo doisprezece pui. Cu carnea lui ii hraneste-
Si cu sangele ii adapa, si chica ii bate calcaile si barba genunchele".

www.dacoromanica.ro
 13

Saute ani si jumatate Pocnitul näparcilor.

De and sed pe dereptate, Toate-ar fi cum ar mai fi,
Barba-mi bate bratele Dar o procleta naparca
Si parul calcaiele, Nu stiu cum mi s'a 'nvatat,
Ca tare mi s'o urit Ca in barba mi-a puiat
Tot in temnita sezand, Si cand puiul flamanzeste,
De rugina fiarelor. Ea cu coada se izbeste,
Oracaitul broaste1or, Sangele imi sprojoneste,
De suierul serpilor, Puisorul si-1 hraneste.
Celelalte cantece populare, desi poarta. titlul Corbea
sau ale lui I. Diaconu 27) -
cum e cazul baladelor lui N. Pasculescu 25, ale lui T. Pamfile 26),
totusi se departeaza de creatia culta
Somnul lui Corbea, pentrucd nu scot in evidenta viata eroului
dusa in temnita. Accentueaza numai episoadele cu calul, ridi-
cand legatura dintre patruped si om pand la valorificarea cla-
sica din El-Zorab28). si trecand tangential peste necazurile
eroului. Deaceea, in expunerea izvoarelor de inspiratie iosi-
fiana, ne-am servit inclusiv de baladele Meirza care ne deter-
mind sa-i oferim toatä compatimirea näcajitului Corbea si sa
constatam ca voinicul de altädata, in fata cdruia tremurau
strainii, a fost redus din cauza jivinelor la un om de nimic,
amarit si neputincios. Nu poate scapa din temnità, deck dato-
rita roibului si odata eliberat din mucegaiul intunericului, are
nevoie de repaos, ca sa-si refaca fortele. Nu aceasta-i situatia la
losif. Aici, desi se pastreaza acelas decor, ca'n cantecul popular:
Din batrane basme stiu de-o inchisoare,
Pestera adanca, vaduva de soare,
Aerul, de-o posta, 1-otravesc buretii,
Mucegai de veacuri spanzura peretii...
si desi
Barba-1 invaleste ca un strat de iarba
Viperi si soparle i-au clocit in barba... (Somnut lui Corbea)
totusi eroul nu e scoborit din faima lui legendarä si degradat
la specimene umane de rand, cad Iosif tine echilibrul dintre
mediul ambiant si cel inchis in temnità. El nu admite ca na-
parca sa-i fure lui Corbea malaiul din gura, cum se 'ntampla in

25) Literature populard romcineascd, pg. 224-229, unde se mai asese-

doua variante.
2$) Ctintece de (ard, pg. 24-32, cuprinde patru variante.
27) Folklor din Rdmnicul Sdrat, vol. I si H, cunoscand alte patru
variante.
28) Oh. LA:1011c.

www.dacoromanica.ro
 14

colectia lui Gh. Marta, ci-i da acestuia din urma proportii fan
tastice, in raport direct cu ambianta:
Si inchisoarea-i larga de-ar cuprinde-o fart,
Totusi lui i-atarna picioarele afara,
Ba mai pe 'ndelete daca s'ar intinde
Doua tari alaturi ar putea cuprinde
In asemenea imprejurdri e dela sine inteles cà lighioanele
intunericului se vor apropia de erou numai in timpul somnului
greu si cum el isi va misca trupul, vor sbughi-o care 'ncotro.
Admiratia noastra fata de voinic ramane deci constanta, sufe-
rintele eroului hind atenuate si trecute pe un plan secundar. In
felul aratat, Iosif isi depaseste izvorul de inspiratie in intelesul
interpretarii, punand jivincle sa se plangd de voinic, nu voinicul
de ele si apropiindu-se asa de nota generala a baladelor popn-
lare, in care eroii sunt prezentati ca oameni cu puteri nazdra-
vane, infruntând primejdiile nepasatori.
Influenta cantecului popular, la losif, nu se resfrange
numai in Somnul lui Corbea. Ea cuprinde i alte poezii, de
aceeasi factura. In ordinea rudeniei cuprinsului, prima, care
se plascaza, dupa cea amintita, este Gruia. IntrInsa se intal-
neste, ca si'n restul baladelor cunoscute, acelas voinic, iota-
strat. cu forte supranaturale si aceleasi acte de bravura, ce trec
limita obisnuitului. Poezia incepe cu o situatie sirnilarà celei
din Somnul lui Corbea, caci Gruia, odrasla lui Novae, doarme
Si dansa, in momentul cand prinde sd se desfasoare actiunea.
Nu in ternnita, cum se intampla cu camaradul lui de ispravi
nastrusnice, ci la umbra imbietoare a unui nuc urias.
Dar dacd, in Gnaw, eroul se bucura de-o reusitä portre-
tizare din partea lui. losif, inglobandu-se in galeria celor mai
fara prihana tipuri legendare, nu tot aceeasi e si situatia in
eantecele anonime. Acolo sufere putine estompari, caci som-
nul greu, vecin cu moartca, e explicat ca o consecinta a bau-
turn excesive. Datorita acesteia, Gruia, sau Tanislav cum i
se spunc in alte balade nu-i simte pe Turd, decat dupa. ce
1-au lcgat. Sigur, reuseste si atunci sä se desfaca din reteaua
f(rAughiilor de matasa, dar abia dupa anumite peripetii.
Poporul creator s'a vadit, de astadatd, mai realist ca
de ohiceiu, desi nu renunta en des'avarsire la miraculos. Iosif,
insa, isi mentine linia de conduita si'n cazul lui Gruia. Interzice
hautura degradanta, dar in schimb ii imputerniceste pe voinic
sä doarma sanatos, somnul adanc facând parte din caracteristi-

www.dacoromanica.ro
 15

cele eroilor. Pentruca legendele populare nu 'tin intotdeadrur

emit de ele, Gruia aluneck in unele versificari anonime, la
categoria oamenilor de rand:
Mu lte buti cu yin golia, La el mi se repeziau.
Dar pe urma ametia, Dara vantul cam batea,
Caput pe masa' punea Parul lui Gruia-1 latia,
$i curand c adormia. lar Turcii daca vedeau,
lar Anita, Vai, Doamne, cum mi-s fugiau,
Birtasita, Dar napoi iar se'ntorceau
Dack ea asta vedea. Si pe Gruia mi-1 legau
Ferestile deschidea, Cu trei funii de matasa,
La Turci semn ca le facea, Ca mana Gruii de groasä
Turcii incet s'apropiau Si cu trei de ibrisin,
$i in birt ca se bagau Groase ca park de fan;
$i cum pe Gruia Ii vedeait, (Gruia lui Novae 29
Inceputul fragmentului versificat se departeaza de prima.
strofa din Gruia 1u losif. La poetul ardelean actiunea se pe-
trece in intregime afara:
Jos, sub nucul urias, Doarme ca un copilas
Gruia adormise Leganat de vise. (Gi Ina).
Strofa se apropie, insä, de alta balada, din aceeasi colectie-
banateana, Tanislav 30), in care un sir de Turci intalnesc treii
fete, spaldnd panza. Intrebandu-le ori de nu 1-au vazut pe Ta-
iiislav, cea mai mare raspunde:
Mergeti pe Dunare'n vale, Acolo mi-i Tanislav
Cam pe Dunare in jos, Omtil ce cica-i vatav,
La un porn mare stufos, Tanislav ii rnort de beat
La o salca aplecata De trei zile s'o culcat".
Cain pe Dunare lasata. (Tanislav
Obiceiuil de a dormi, sau a sta; la umbri de pom verde,
vara, cdnd cerul e inalt si aerul vibreazd de caldurd, e free-
vent in cantecul popular, iat Iosif a prins bine si caracteristica
aceasta. Intrucat, insa, poporului ii este indiferent sub oe per-
dele de crengi isi gaseste odihna, colaboratorul lui D. Anghel de-
vine iar personal, cand isi alege, din toti pomii, pentru cadrut
actiuknii, doar nucul. Datorita preferintei acesteia, intalnità atat
la Em. Garleatiu, Ion Pillat, cat si la C. Hogas, nucului ii de-
2°) G. Catana, Bala(le populate, pg. 132-133.
30) Variantele lui Tanislav se gasesc in Cdntece de Turd ale lui T.
Pamfilie. OZ. 7.1 77 n Fm'1,1nr 'fin Dôninie,,1 Sdrat al lui Ion Diacon, vol.
I!, pg. 61-64, in Li( eratura populard rorntineascd a lui N. Pascuteson,
pg. 244, etc.
31) G. Catana, op. cit.., pg. 23.

www.dacoromanica.ro
 16

Oka o minunata odd, cu danteldrii de vorbe rndiestre,. nucului

ii da epitetul de falnic, strajd din povesti" (Nucul) si tot sub
nuc plaseaza locul horei stravechi (La cules). Deci, desi-i in
notd populara, totusi stie sà imprime poeziei, oricand, carac-
terul sau personal.
Noul aliaj, departe de a suferi neajunsurile unei compo-
zitii hibride, are straluciri de rubin prins Ii centurd ide aur, ye-
rificandu-se si'n strofele urmatoare, uncle poetul utilizeazd iar
materialul autentic popular si unde e, totusi, atat de el insusi:
Palosu-i atarna'n cui, Scoalä, Gruio, drag copil,
Aninat de-o creaca Scoala, Gruio draga,
Murgul paste'n voia Iui Au nu vezi cum yin tiptil
De urit sa-i treaca. Turcii si te leaga?
Pentru cine a cetit Ceintec de leagdn, inchinat Corinei.
sau Ceintec skint, scris pentru aceeasi fiinta iubitd, nu se poate
ca versurile din Gruia: Doarme ca un copilas, legdnat de
vise"; Scoala, Gruio, drag copil, scoald, Gruio dragA!" sa
nu-i evoce asemanari cu cele dintai, chiar daca n'ar fi vorba
de-o inruclbre verbala a lor, ci doar de una de atitudine, poetul
jnanifestAndu-si, in ambele cazuri, cunoscuta-i duiosie parin-
teasca, afirmata in atatea randuri. Ori, pe ranga ele, se mai a-
dauga si corespondente propriu zise: Ingeri yin tiptil si alene"
(Ceintec de leagan) Au nu vezi.curn yin titpil Turcii 5i te
leagA?" (Gruia).
Revenind la partea imprumutata de poet, observdm cA moti-
vul murgului, lasat sa pasca in voia lui, din balada cultd Gruia,
lipseste in balada populard cu acelas nume, din colectia lui Gh.
Catana. Se gaseste totusi in alte cdntece, deosebite ca gen,
sau specie, cum ar fi dc ex. Colinda, culeasä de Stefan Pasca32):
...Ca-i un porn rnandru'nflorit Murgu past'e si riink'eaza,
Da la umbra pomului Voinicu doarme, visaza.
Sed'e-un voinic adurmit Da murgu d'in gura grala:
Cu calutu priponit. Scoala, scoala, domnut bun...
sau in cantecul din colectia lui Eminescu 33), de sub cifra CCX:
Pe drumul Simandului Si din gura asa grata:
Paste calul lancului, lancule, stapAnul meu,
Calul paste si necheaza Nu dormi asa cu greu,
Iancu doarme si viseaza; Ca vor veni Ungurii
Calul se apropia Si tu nici nu i-i simti.
32) Rev. Fat-Frumos", An. III, pg. 43.
") M. Eminescu, Literatura populara, Ed. D. Murarasu.

www.dacoromanica.ro
 17

Pentruca paralelismul dintre aceste douá fragrnente de

cantec i inceputul din balada liii fosif sà fie complet, ar trebuf
ca ele sa cuprinda si amanuntul palosului, aninat de crengi.
Nu-1 au insa, cum 1-am fi dorit si atunci compensatia ne
vine din partea attor cantece:
COdrule, frunza suptire, Da mi s'a used frunza,
Lasii-tna sä intru'n tine N'avea mierla unde sta
Si sä-rni rup o rätnurea, Si cucul unde cânta.
Sa-mi anin armele'n ea. A canta numai pe-o craca,
Draga, tare te-as lasa, De-al meu do- ca sa-mi mai treaca34).
San:
...Ca'n tine daca intrai
Doar u creanga de-mi taiai
Armele le animai...35).
Tertinul decupat dinteun cantec cules de Alex. Biletchi-
Oprisanu, cu corespondentul lui din eantecul anterior, pe 1anga
cd vine sa completeze golul discutat, mai are calitatea se' fie si
un eoou al celor doua variante eminescene.
Codrule, Maria Ta, Fara num'o ramurea
Lasa-ma sub poala ta, Sa-mi atarn armele'n ea.
Cf. nimica n'oi strica (Doina 36).
0 alta portiune din balada lui Gruia, pe care losif a reali-
zat-o impecabil, atat din punct de vedere al sensului, cat si al
formei, este urmatoarea:
Torch vin s'adue cu el Funii räsucite'n trei
runii de miltase, Si'mpletite'n sase.
Aici poetul e iarasi in nota autentic populara, stiind sa
dea, stihurilor anouime, multa fragezime si savoare. Nivelul, la
care danselJ se ridica prin slefuirea liii, e simtitor de inalt,
fata de forma ce-au avut-o la inceput. Lucrul se poate verifica
-usor printr'o cornparatie fugitivrt a motivelor rustice si a cblui
prelncrat, de pe urrna careia reiese ca primele variante sunt
14) Cu les dela Maria a lui Victor Bocsa, din Voronet, ,iud. Cannni-
l Lin g-Bucovina.
15) Fragment din lio(ul i codrul, publicat de Alex. Biletchi-Opri-
sanu, in Ffft-Frurnos", An. II, pg. 44. Alt specimen se gaseste in Flamari,"
VI,.1940, Nr. 2, pg. 109, unde 'spune:
..Si nimic nu ti-arn stricat, S'aceea de fag ustat,
Nunia'n creanga ti-am ciortat, Armele de-am aninat.
") M. nminescu, Literatura populard, Ed..D. Murarasu, pg. 217. 219.

www.dacoromanica.ro
 IS

palide si incolore, tradand stadii embrionare, pe cata vreme ul-

timul se bucura de toate calitatile unor versuri bune, gata sa
reziste vreme indelungatd.
Cdteva excmple:
Cu-o frânghie de matasa cat si m;ina mea de groasà,
Impletita'n trei, in sase, Taia carnea panla oase (Badiul37).
* *
Si pe Gruia mi-I lega Si pe Gruia mi-I legau
Cu trei funii de matash, Cu trei funii de matasa,
Din ele sa nu mai iasa. Cat mana Gruii de groasa.
(Novae si corlml99). (Gruia lui Novac 39).
s *
Si el ca mi-s cumpara Tocmai ca mana de groase.
Opt streanguri de ibrisin, La Tanis lav se ducea
Groase ca parii de fan Si tare ca mi-1 lega
Si vreo noua de matasa (Tanislav 40 ) .
* *
Si-1 letta strans, cot la cot... Vitele'mpletite'n sase...
Cu franghie de matase, Taia carnea panla oase! (Badiu(91).
Fragmentele citate fac parte din balade populare al caror
continut este aproape identic si care formeaza materialul uti-
lizat de losif in Gruia. Dupa ele, actiunea descrisa de canta-
retii populari, se petrece undeva in apropierea Dunarii si tot
acolo trebuie s'o plasain si noi pe cea sustinuta de poetul ar-
delean. Altfel, ajungand cu lectura hti Gruia la sfarsit, rama-
Dern nedumiriti in ceeace priveste locul de unde porneste ur-
marirea Turcilor. Avem, intai, impresia ca ea ineepe din re-
giuni muntoase, acoperite do cetina. Pe urmd, insa, ne dam
seama ca gresim localizarea, intrucat intamplarile se succed
inteun rani prea accelerat, ca sa permita o urmarire mai lunga..
Din pricina reflexiilor discutatc, emotivitatea artistica sufera,
iar versurile inregistreaza o scadere. Necesitatea determinis-
mului local, dela inceputul poeziei, n'am simti-o, daca poetul
1-ar fi eliminat si la sfarsit. Ori in final, Dunarea joaca un rol
important in razbunarca eroului.
.17)Alecsand 1. Poezii populace, Bib. pentru toti. pg. 88.
30 Ibidenl, Pg. 98.
3°) Gh. Catana, op. citat, pg. 133.
40) Oh. Catana, op. citat, pg. 25.
411 Alecsandri, op. citat, pg. 87,

www.dacoromanica.ro
 19

Pentrucd suntan pe linia micilor deficiente din Gruia,

adaugdm totaici si intrebuintarea tardivä a unor momente psi-
hologice, bine ,reliefate Si puse la punct de mddelele populare.
In Tanislav 49/ de pada: Turcii, dupa ce-1 afla pe voinic
dorinind:
De el nu s'apropiau. Paru'n cap ii flustura
Caci mare frica aveau. Si cum Turcii ca-mi vedeau,
D-zeu ca-mi aducea Doamne, tare ca-mi fugeau.
Un \rant mare si-mi batea,
Iar in Gruia lui Novae 43), Turcii:
Cum pe Gruia-1 vedeau, Vai, Doamne, cum mi-s fugeaul
La el mi se reDeziau, Dar'napoi iar se'ntorceau,
Dard vantul cam batea Si pe Gruia mi-1 legau
Parul dui Gruia-1 latia Cu trei funii de matasa,
Iar Turcii daca 'vedeau, Ca maim Gruii de groasa").
Transcriind, in proza, situatille subliniate, remarcam ea
Turcii se apropie de* Ciruia dupa multe ezitdri si, imediat ce
observa, le el, cea mai mica miscare, o iau la sanatoasa. Abia
când Isi dau seama cI spaima nu li-I motivatd, se reintorc si-1
leaga. La Iosif, spaima coincide cu legarea, incalecandu-se,
ceea ce denota ca poetul n'a prea fost mester in utilizarea mo-
tivelor folclorice, caci odata. ce 1-au imobilizat, Turcilor ar
trebui sä nu le mai fie frica de haiduc, ca la'nceput:
Bate vantul, catMel, Bate vantul mai avan,
Pletele-i mangaie Pletele-i zburleste;
Turcij se'ngrozesc de el, Turcii plfing: Aman! Aman!
Strâng de cap:kale. Gruia se trezeste. (Gruia).

42) Catana, op. citat, 23.

43). Ibidem, pg. 133.
44, Motivul franghitlor de matasa circula si in cantecele populare,
de cea mai recenta plasmuire. Persislenta lui se datoreste aceluias Ca-
racter eroic de alta data, rascolit acum de concentrarile si razboittl actual.
Inteun cântec bucovinean, auzit dela elevul Eugen Oberman, dela lic.
Aron Pumnul" Cernauti, el apare din nou:
Foaie verde grilu curat, Si ma'ntreaba de tidula,
Rau, maica, inai blestemat Eu tidula n'am avut,
De-am ajuns si-am dezertat, De fugit n'am mai putut,
Dezertor pe sub padure, Ea m'a prins, m'a ferecat,
Pe sub rugurel de mure, Mantle mi le-a legat
In opinci sen pantaloni, C'o frditglzie de matasd,
Pantaloni de cei cazoni. Md tate pãa la oase.
Mrentillnesc cu o patrula

www.dacoromanica.ro
 20

In Vulcan 45) si Tanislav 46), dupa ce s'a facut captura,

potera atarna prizonierilor cate o piatrd de gat si-i cufunda in
Dunare. Eroii izbtitesc totusi sa se salveze si apoi sa se raz-
bune. losif omite partea ineculni, multumindu-se mimai cu
imobilizarea eroului, intrucdt acesta trezindu-se, nu se lasa
sd fie aruncat in apa.
.,Mai, dar greu ce-am fost dormit. la sä dau Putin din mani,
Zice si se mira Poate m'oi desface
OH paianient au venit Alelei, pui de pagani.
Si ma invehra? Nu Neniti incoace?..." (Gruia).
Episodul Iegrii lui Gruia si al desfacerii lui, din plasa
frOnghiitor de matasa, I-a ademenit si pe Budai-Deleanu, in.
Tiganiadei 41) :
Apoi cu toti II napadira Aievea sau in vis el mil/este;
Care de mani. care de picioare, Deabia sà precepe, sà trezeste,
'L-apuc5, ii leaga, si-I tin; sa mirli De trei ori scuturfindu-sä fransa.
Argineanu trezAndu-sä: s'oare Legaturi. ca neste fire de atä...
(Tiganiada, ed. Gh. Cardas, 1925, 248-249 48).
Restul poeziei ha St. 0. Iosif, dela pasagiul trezirti lui
Gruia inainte, se reliefeaza printr'o forma perfecta adecvata la
fond, incat lectond, numai din simpla parcurgere a versurilor,.
lard sa mai tie seama de continutu1 cuvintelor, poate si intu-
iasca minunat goana nebuna a murgulni si viteza de bolid cu
care se scurg zi,riJc, dupa spatele voiniculni unnaritor de-
pagani.
Finaltd poarta aceleasi caracteristici iosifiene, suplinind
macelul, cu toata gama liii de grozavii, prin versuri metaforice
scurte, ce abia fac aluzii la fapte. Sistemul retusarii partii M-
time, sau a interpretarii ei in sens invers de al originalului, este
obisnuit la poetul Patriarludelor caci daca se inspira din co-
moara de cantece anonime, nu 'rea sa-i fie tributar pana Ia
capat. Goncesiune face numai atunci,'cand sursa de inspiratit.
se acopere cu conceptia sa artistica, cum e cazul COntecnIni,
caruia D-1 Leca Morariu i-a descoperit paralela populara la

45)V. Alecsandri, op. citat, g. 92..

46)G. Catana, op. citat. pg. 22.
47) Leca Morariu, St. 0. losif si edotecul popular in Jimimea iIe-
rar, XV. 1926, pg. 93.
48) Leca Morariu, articol citat, pg. 93.

www.dacoromanica.ro
 21

Osdndiiii, din colectia lui I. Urban Iarnik si Andrei Barseanu,

Doine i strigeituri din Ardeal 49):
Versiunea Popularg: Versiunea lui Iosif ":)
Bate vant dela sfintit Stau la Balgrad trei fartati,
Si rea veste mi-a venit, Stau la inchisoare:
Veste dela Balgarad Mâne'n zori sunt asteptati
Ca-s trei frati de spanzurat. De spanzuratoare.
Si fratele cel mai mare
Se'ngrozia de moarte tare; Domnule, Maria To"
Se'ngrozia Cel dintai ofteaza,
$i se ruga: Bun ai fi de-ai astepta
Domnule, Maria-ta, Pana mani de-amiaza...
Mai lungeste-mi viata
Pana-mi vine sotia, Edna maica mi-o veni,
Ca sotia-i tinerea Nu ma duc la moarte:
Si-am trait bine cu ea! Ca de-acas'abia porni
Si-i batrand foarte!".
Fratele cel mijlociu
Si cu parul castaniu, Domnule, Maria To"
tut ochi tare lacrinu, Zice altul iara,
Lacri iu Bun ai fi de-ai astepta
Si se ruga: 'Jana mani pe sa r.i..
Domnule, Maria-ta,
Mai iungeste-nd vista Am nevasta, copi!as;
Pana vine maica-mea, Lung e drumul ioartir
Ca maica-i batrana tare Rana intra in ora
$i alt sprijin nu mai are! etc. Nu mg duc la moarte!..." eta.
Singura deosebire intre cele cloud versiuni este metate-
--zaren rugamintii primilor doi fartati. In colo paralelismul se
intinde perfect dela un capat la altul, pentruca poetul n'a fost
nevoit sa modifice cuprinsul versiunii populare $i nici sa-1 am-
puteze, ca'n Soinnul lui Corbea, sau in Noviicestii, el corespun-
zand intru toate gingasiei si notei sale elegiace.
Nu acelas e si cazul in Noviicestii. Aici, pentru a-Si croi
balada, poetul desprinde numai o portiune din cuprinsul antece-
lor anonime, eliminand inceputul si sfarsitul, strain de sufletul lui.
In NovdceVii asistam doar la intrarea celor trei voinict in Ta-
rigrad si la cheful monstru facut de dansii, inteo orândal im-
pardteasca, fära ca autorul sa ne inforrneze asupra scopului
venirii lor si a intamplarilor ulterioare cbefuluk Amanuntele
mentbnate sunt de prisos in simplicitatea clasica a versurilor
lui Iosif, balada fiind bine faurita. Lipsa lor insa evidentiaza di-
49) Leca Morariu, a-ticol citat, pg. 93.
49) Intitulata: Stott la Balgrad trei firtati.

www.dacoromanica.ro
 22

ferenta de procedeu dela un izvor la altUl, izvor cart, in cazur

NoviiceVilor, se identiificd in Gruia lui Novac, din colectia G. Ca
thud' (pg. 124), in Gruia, din colectia lui N. Pdsculescu (pg..
259), sau in Gruia lui Novae din colectia noastrd.
Pentru juxtapunerea textelor, ddm varianta ultin*
Gruia lui Novae 51)
Sus la varful muntelui, A ajuns in Tarigrad.
Jos la poala co.drului, Si aici ce mi-si facea?
Este-0 masa Targul de-a latu-1 lua
De matasa, $i la eraseà se baga,
De voinici imprejurata. La crasma'nmaratului,
Nu stiu zece, ori cincisprezece, Din marginea satului.
Dar de suta stiu ca'ntrece. Crasmarita tu Anita,
Cu toti beau se veselesc Fatd de calugarita,
Si la D-zeu gandesc. Ai tu pat pentru voinici
Numai Gruia Iui Novae $i grajcl bun la caii murgi?
Sade singur suparat Gaud calu-a descalecat,
Intr'un capetel de sat, El in crasma s'a bagat,
Clopul lui pe ochi lasat, Catre ea a cuyantat:
Nebaut si nemancat. Crasmaritd, tu Anita,
Ce sezi, Gruio, suparat, Fata de calugarita,
Cu clopul pe ochi lasat, Ada-mi yin, nu chiselita,
Nebaut si nemancat? Ada-mi vin cat oi pofti
Ori banii ti i-ai gatat? Si de bani nu-mi pomeni.
Ori ti-i vremea de'nsurat? De-oi trai, eu ti-oi plati,
Ori ti-i dor de Tarigrad? De-oi mud, paus i fi.
Nici banii nu i-am gatat, De-oi trai si n'oi mud,
Nici mi-i vremea de'nsurat, Oi bea yin cu cofeli,
,Da mi-i vremea de pradat, Ti-oi da banii cu pumnii.
De pradat in Tarigrad. Anita dac'auzia,
Novae din cap clatina, Ea yin trosu aducea.
Catra Oruia asa zicea: Gruia cofa o prindea
ln Tarigrad nu te mai duce, Si dintfun sorbit o bea,
C'acolo e vinul dulce Dupa alta poruncia
Si vinul trage la soma $i nimica nu platia.
Si manTh :..5. cap de ow. Anita se'nspaimanta,
firiduta cøpil zburdat, Dimineata Se scula,
De mic la rele invatat, Pe ochi negri se spala,
El in seama nu baga La'mpäratul alerza,
Ce tatal sau Ii spunea Imparatul cuvanta:
Si la graid ca a plecat, Crasinarita, tu Anita,
Murgul de frau 1-a luat, Fata de calugarita,
Si pe dans'a'ncalicat. Ce vinul fi s'a gatit,
Cand a pus picioru'n scard Ori buni oaspeti ii-au venit?
A calcat noua hotare. Vinul nu ITII s'a gdtit,
Cand a pus si celalalt, Da bun oaspe mi-a venit:

si) Auzita dela Dumitru Pop, de 74 ani, din Voronet', ;bd. Carni,u
lung Irobb,toc.s.

www.dacoromanica.ro
 23

Bea vinul cu cofili Ca Gruia nu mai venia,

Si de bani nu vrea a sti. La o cioara poruncia
la sh-mi spui portretul lui $i asa ca mi-i zicea:
C'asta-i omul dracului. Cioara, cioara, marl cioara,
Atata-i de lat in 5e1e Esi din cusca ta afara
Nici de-o tara nu se teme, St-asculta vorbele mele
Atata-i de lat in frunte, Care-ti porttncesc cu ele:
cat o tablita de munte Nu esti buna de puscat,
Si-atata-i de lat in spate Nu esti buna de mancat,
Nici c'o tara nu 1-ai bate. Zboara pan' la Tarigrad
Are-un comanac in cap SI acolo mi te opreste
Din 50 de piei de tan, Si vezi Gruia de traieste.
Are-un contisel pe trup Cioara bine-a ascultat,
Din 50 de piei de lup. La Tarigrad a zburat,
Crasmarita, tu Anita, Peste temnita a dat.
Fatà de calugarita, Cioara a prins a croncani,
Da-i tu vin cat a poiti Gruia a prins a auzi.
Si de bani nu-i pmneni, (Iruia asa a cuvantat,
Ca tu de 1-ei irnbata Cioara de s'o asezat:
Tarigradul tie ti I-oi da. Cioara, cioara, mari cioara,
Crasmarita s'a purtat, Spune-mt tu cu interes
La stamana 1-a'mbatat, Pe tin' eine te-a trimes?
Semne Turcilor a dat, 1a, ti-oi spune cu'nteres
Turcii'n crasma au intrat Ca maida-ta m'a trimes.
Si pe Gruia I-au legat Ada-mi coala de hartie,
C'o sfaruta de matasa, Calirnan de cel ce scrie,
cat e mana'n cot de groasa Ca sa scriu o condicea
Si 1-au pus la gros S'o duci la maicuta mea
Cu iata in jos. Si sa-i spui maicutii-asa:
Cand acolo mi-1 punea, Sante ani-s si mai bine
Mi-1 lega si mi-1 mustra: De cand Turcu'nchis Ina tine,
cao Turci de-ai nostri-ai pradat?Ma tine la gros,
Gruia-asa a cuvantat: Tot cu fata'n jos,
Inainte cand eram, Straits legat si ferecat,
De pe Turc pe Turc calcam Nebaut si nemancat.
Si-am facut o punticea, Sa lase hodina toatä,
De-a trecut 5i ma ica mea. Viie aice si ma scoatä.
Turcii tar's'au spaimantat Cioara daca auzia,
Si mai tare I-au legat, Aripele le'ntindea,
Temnita au incuiat, In vazduh se ridica,
Inteansa mi 1-au lasat La maicuta sentorcea,
Sapte ani si jumatate Sus la varful muntelui,
Pan' si-a runt cojocu'n spate. Jos la poala codrului.
* Maica facea ce facea
Maica sa clack' vedea Si pe Gruia mi-1 scapa.
Iata acum o alt'd varianta 52), mai apropiata de versiunea
lui St. 0. Iosif, atat prin nurnarul triplat al eroilor, cat si prin
lipsa pa'rtii iinitiale, de mina la popasul Novacestilor. Se asea-

52) Ne-a fast pusa la dispozitie de D-I P. Iroaie.

www.dacoromanica.ro
 24

mum cu Novac Baba Novae, din colectia N. Pdsculescu (Pg.

255), unde 'imparatul sfiltuieste pe hangita sa se poarte bine
cu Novacestii, caci se teme de dânsii.
Trei voinici
Frunza verde si-o lalea, Crasmari(a, brovnicita,
Trei voinici pe drum mergea, Ia sa-mi spui tu portul lor,
Trei voinici Ardelenesti, Ca-s oainenii dracilor!
Cu straie imparatesti lorLu1 celuia mai mare
Cu tpei cai brasovenesti E ca portul D-tale,
Si cu zale tataresti, Iara cel mai mijlociu,
Cu parsnele Om frumos, dar chiflingiu
Pe sub ele. Si cela mai mititel
Cand la vama ajungea, Are, bietu-un cojocel
Pe vainar ei ini-I striga: Din cincizeci de piei de miel.
Mai vaniare, fatul meu, Crasmarita, brovnicita,
Ian asculta ce-ti spun eu: Da-le vinut cu vadra
Unde este crasnia'n sat, Si de bani nu-i intreba.
De baut si de mancat? Ea acasa a alergat,
In Ulita armeneasca" Vinul cu vadra le-a dat
Este o crasma'mparateasca. Si de bani nu i-a'ntrebat.
&and la crasma ajungea, Sante buti a desertat
Crasmarita mi-o striga: Si tot nu i-a saturat.
Crasinarita, brovnicita, Cand a fost la asfjn tit
Da-mi tu yin, nu chiselita, Si puterea 5") a venit.
Ca-ti dam bani, nu-ti darn tarata. Cel mai mic atunci sarea
Ea capul si-a'mbrobodit, Si din gura cuvanta:
La'mparatul a pornit. Beti, fratiloir, si nu prea
La dansu' cand a intrat Ca puterea-i cat colea.
Imparatu' a'ntrebat: Las'sa vie, bat-o crucea,
Ce-ai ajuns tu pe aici? Cum a veni, asa s'a duce.
Mi-au picat azi trei voinici, Nu-s muiere cu carpa,
Trei voinici ardelenesti, Ca puterii sa-i port frica.
Cu trei cai brasovenesti Sunt voinic cu comanac,
Si cu zale imparatesti. Stiu puterii ce sa-i fac.
Cu pa rsnele Feciorul lui Busuioc
Pe sub ele. Sta cu opt puteri pe loc 54)
Balada a doua posdea cdteva parti defectuoase, din punct
de vedere al cuprinsului, situandu-se, artisticeste, sub nivelul
celei dintãi. Scaderile ei lasa, totusi, sa se intrevada apropierea
ce exista intre NovaceVii lui Iosif si aceasta varianta, intrucdt
actiunea n'are amputari marl, putdndu-se lesne completa cu
pasagiile din baladele amintite (adeca: Gruia lui Novac, din
colectia lui (Ih. Catana; Gruia, din colectia lui N. Pdsculescu;
53) Pute-ea potera.
54) Auzita dela Axenia Popiciuc, analfabeta, de 62 ani, din comuna
Buda, jud. Cernauti.

www.dacoromanica.ro
 25

sau Novac Baba Novac, din aceeasi colectie). Neintregit ramane

numai sfarsitul, altul ca'n ciclul Novdcestilor, dar la comple-
tarea lui renuntam, devremece sensitivul poet isi duce ac-
tiunea poeziei numai pand la sfatul imparatului de a da yin
Novacestilor. Restul 11 inlatura, intrucat, in versurile po-
pulare, eroii, sau sunt prinsi de Turci, ca iii Gruia lui Novae,
din colectia noastra, sau trebuie sa-si incruciseze sabiile cu
paganii, cum e cazul in celelalte balade (Gruia lui Novac din
Gh. Catand si Gruia din N. Pasoulescu).
Taind pasagiul dupà sfatul impardtesc de a gdzdui bine-
voinicii si lasand sa se'ntrevada frica irnnaratului fata de No-
vacesti, losif situeaza Nowicestii alaturi de Corbea, Pintea
si Gruia. Pentru toti acestia are o viziune hornerica, inspiratd
din insesi izvoarele sale, incat trecerea dela basmul versificat,
cu eroi anonimi si tipizati, catre balada populata de personagii
mai deosebite in actiunile lor, n'a intainpinat greutati. Acelas
fir de conceptie a begat ambele parti i lui i se datoreste atat
masura exacta a fortelor vitejilor, cat si proportiile exceptio-
nale ale fdpturilor lor.
Pe langa caracteristicele enumerate, o alta trasdtura co-
mund a personagiilor disecate exceptand Gruia este lipsa
totala a dinamismului martial, in urma careia Corbea, Pintea
si Novacestii se complac inteo inactivitate boema, lasand nu-
mai sa se banuiasca ispravile de care sunt capabili. Este 0 ati-
tudine specifica lui Iosif, atitudine lini5tit si cuminte, ferindu-se
de tumultul incaierarilor Si de spectacolul ranilor sangerande.
Tinandu-se de ea, poetul evità scenele tari, ca macelul Nova-
cestilor, din partea finald a Gruii lui Novac55), lasand, acolo,
pe alti indragostiti ai muzelor, sa-si culeagd nectarul.
Acestia, nu se dau in Muni de a folosi partile libere Si
astfel Alecsandri croieste inceputul luptei lui Dan si Ursan,
itnpotriva Tätarilor 56), dupa calapoadele populare din Grata
lui Novac, iar Cosbuc Ii urmeaza exemplul. Gine nu recunoaste,.
in versurile cantaretului dela flordeu:
Zice Voclä: Batett voi
Marginea cà e mai bine;
Ce-i la mijloc, las pe mine_ (Cdntec)

55) G. Catana, op. citat, pg. 138.

56) In Dan, capitan de plaiu.

www.dacoromanica.ro
 26

Nersurille anOnhoe din 'Grula 57) ?

ieei, Gruiuta-al meu, Eu sa bat mijloacele,
Frate, 5'al lui DOmnezeu, Ca le stiu Soroacele
5ate in marginele, Si toate conabele,
Randurile juxtapuse au fost folositc; si de P. Dulfu, ta
injghebarea epopeei sale, Grue-al lui Novae 58):
sa-i culcam pe spate!... Mai pierdut-ar din tarie....
Marginele fit le hate... Eu sa bat rnijloacele,
Ca de cand esti in robie Ca de stiu soroacele! 59).
Nu sunt singurele versuri in care se observd indltienta
poetilor populari si care raspund situatiilor 'din Gruia, sau din
Novacestii lui losil. Mai exista si multe altele, dovedind prin
frecventa lor ca P. Du lfu a facut uz, ca si poetul ardelean, de
acelas material de inspiratie, neputdndu-1, insa, invrednici de
Drelucrarea lui artistica 69.
Alta balada a lui Iosif, inspirata din cdritecele populare,
este Nilfranut:
Bate murgul din picior la scara, De-i zari trei picaturi de sange
Sforaie si bate din nicior, Pe naframa ce ti-o las in dar,
Mfingaie-1, ca-i cea din urina oara: Nu te sbate, manile nu-ti frange,
Pentru Domn si Tara Draga, nici nu plange,
Me.rg sa lupt si'n lupta, poate, mor. Dar sa nu m'astepti, ca e'n zddar".
Paralele populare ale Aleiframei se gasesc in doua va-
riante, din citata colectie de Poezii populare 61) a lui Alecsandri,
Cu ele, identilficarea se poate face, nu numai referitor la cu-
prinsul Ntiframei, ci in parte si la titlu, caci bardul dela Mir-
cesti le intituleaza: Inelul $i nalrama:
Fost-au lost un craisor Toti vecinilor draguta;
Tinerel, rhandru feciat, Cu chip dulce, duminos,
Cum e bradul codrilor Cu trup gingas, mladios
Sus pe varful muntilor. Cum e floarea campului
De sotie si-a luat In lumina soarelui.
0 copila din cel sat, data dui ca i-au sosit
Copila romancuta Carte mare de pornit

5.7) N. Pasculescu, Literatura popularà romaneascd, pg. 261.

58) P. Dulfu, Grue al lid Novae, dupa cantecele de vitejie ale popo-
rului roman. Ed. III, 1920.
5') P. Dulfu, op. citat. pg. 114.
60) Vezi, pent-u aceasta, P. Dulfu. pagMele: 49-53, 94, 98-99,.
_207, 210 si 211.
°i) Pag. 30.

www.dacoromanica.ro
 27

La tabara de lesit. Sa stii draga c'oi muri!

El in suflet s'a mAhnit De ma lasi plangand acasa,
$i din gura a grait: Na-ti naframa de matasa
Draga mea, sufletul met Pe margini cu aur trasa,
Tine tu inelul meu, Aurul când s'a topi,
Pune-1 in degetul tau, Sa stii, frate. c'oi muri.
Cand inelu'a rugini
Ceea ce retine losif, .din capitolul transcris, este numai
momentul despartirid si schimbul obiectelor magice. Celelalte
arndnunte le lasa la o parte, ele apartinâncl discursivitatii po-
pulare. Elementele oprite, insa, sunt lucrate mai migalos decdt
versurile anionime, poetul insistand, in special, asupra presen-
timentului mortii osteanului. Iii urma lui, se urmdreste cu mai
multa incorclare desfasurarea actiunii si se exploateaza mai
imbelsugat sentimentele adiacente, deck in corespondentele
amintite. Aceste ranian sub nivelul creatiei culte, desi se ser-
vesc de acelas material constructiv si de aceleasi elemnte psi-
hologice. Lucrul trebuie subliniat cu atdt mai mult, cu cat
Kiframa are cdteva scaderi de fond, neintalnite in versurile
pepulare; caci, la losif, sotia nu intervine in vorbd, cand sotii
se despart si nu-si exteriorizeaza regretul la plecare, iar el, in
loc sa-i dea un inel, ii okra o batista, dar ce-ar trebui ea sd-1
ca, dupa obiceiurile dela tara.
Constatarile de inferioritate, fata de Nuframa, ale texielor
juxtapuse se mentin si pentru o alta variantd a cantecelor
tuella $i naframa si anume perltru Crai$or cu mult dor, din
colectia lui Gh. Catana, caci situatie indentica este si acolo,
in partea intaia. Partea a doua se deosebeste de finalul Nd-
framei lui losif, ca si partea ultima a Inelului i ndframet lui
Alecsandri, varianta intaia. Exceptie face doar sffirsitul va-
r'antei a doua a lui Alecsanciri, acoperindu-se cu sfarsitul din
Niiframa culta:
Inelul nu ruginea, Dar inelu-i ruginit
Nici naframa se'nrosia, Vai! dragutul mi-a murit!
C'ainândoi erau in viata, Vorba bine nu sfArsia
Ea cu lacrima pe fata, S'apoi la inel cata.
ifi cu aria la razboi Pe un cal ager s'armica
$i se doriau arniindoi. Si la tabara pleca.
lata ca'ntr'o dimineata. Ca lul zboara ca si viintul,
Inteo zi cu neagra ceata De cutreera parnAntul
Mândrulita se scula, $i and toaca'n cer toca,
Fata alba isi spala, Ea prin tabara umbla,
La icoane se'nchina Tot pe dragul ei cata
$i de cale se gatia. $i-1 gasia sarmanul mort,

www.dacoromanica.ro
 28

Intins vested sub un cort. Capul, fata-si invelia

Ea naframa Si-o lua, Si pe loc moarta cadea.
De trei ori o saruta, (Maul i ndframa 62 ) _

Subiectul din lnelul i ndframa 1-a terrtat si pe d. Nichifor

Crainic, in poezia Romanticd din Darurile peimeintului. Reluand
tematica rdzboiului gata de plecare, D-sa dä, despartirii dintre
soti, un cadru mai amplu decat St. 0. Iosif. In felul acesta
castelana are prilej sd-si manifeste si dansa regretul fericirii
suspendate, nu numai bärbetul. Tonalitatea minora dela in-
ceputul versurilor, insä, nu se adanceste pand la tragic, ca la
poetul ardelean, pentruca nota religioasd a d-lui NichifOr
Crainic intervine la timp, aprinzand, in sufletul celei rämase
singurd, candela sperantei de bine. Este o situatie contrail celei
din Ndframa, uncle poetul ardelean ajunge pand la completa
dezagregare sufleteascä.
Alunecat pe panta epicului de nuante inchise, au-
tornl prelungeste atmosfera deprimanta din Ndframa st'n Fru-
moasa Irina. In balada din urmd e iar fidel modelelor rust-ice,
pentruca nu se abate dela mersul lor, deck in amanunte de
minima importantä. Restul II adopta in intregime, el fiind co-
mun tuturor variantelor populare : Catincu(a Gendrulesei,
din colectia lui T. Pamfilie 63), Ilinca lui Sandra, din revista
Izvorasul 64), Sandra, din colectia I. Diaconu 65), Lina Rujalina,
din colectia lui Gh. Catana 66), Ali Safta si M(a, din colectia
noastra 67).
Transcriem pe cele din colectia noastra:
Ali Saf ta.
Ali Safta, Ali Safta, Mândra cum nu s'a vazut.
Ciind ma-ta mi te-a facut Demineata s'a sculat.
Rau, Doamme, i-a mai parut, Pe ochi negri s'a spalat,
Ea la Turci te-a ittruit, La, icoana s'a 'nchinat,
Ca tu nu i-ai trebuit! Casuta si-a tnaturat,
Ali Safta a crescut Cofa'n mana mi-a luat,

62) V. Alexandri, Poezii ponulare ale Romdnilor, pag. 31.

63 Ctintece de tara, pg. 48-52.
64) lzvorasol, XVI. 1937, Nr. 2, pag. 45-46
65)Folklor din Rdmnicul sarat, vol. II, pag. 56 58
'6 Balade ponorale, pg. 140
67) P. Dun a folosit si variantele Populare ale Naframei in Grue-
41 Jai Novae. Cântecul IX poarta titlul Voichita si manta ei, fiind aidoma.
in prima lui parte (pag. 73-75) Ali Saftei din colectia noastra.

www.dacoromanica.ro
 29

La Vantai a mi-a plecat, Si in brate mi-au hut-%

Apa'n cola a turnat. In caruta-au aruncat-o.
Vazand Turcii Cand a fost pe la'nserat,
Ca butucii, Ali Safta a cuvantat:
Ea aoasa mi-a venit De esti, nasa. cu dreptate,
Si nici vorba n'a'mplinit, Las'sa ma intorc acasa,
Ca Turcii mi-au si sosit. Ca mi-au uitat basmaua'n masa
Ma-sa afara a iesit, Si inelul pe fereasta
Turcii'n casa a poftit:
Poftim, Turcilor, in casa,
- Ramai. maica, sanatoasa,
Daca n'ai fost bucuroasa
De sedeti oleacla masa! Sa ma vezi sara prin casa
Ce iti bea si ce-ti manca? Ca o garofa frumoasa
Nici n'om bea, nici n'om manca, Si prin casa si pe afara,
Pe Ali Safta'om lua. La tot lucrul de vara.
Ma-sa atunci mi s'a sculat Turcii tar's'au maniat,
Si din gura-a cuvantat: Inapoi s'au inturnat
Ali Safta a murit, Pe Ali Safta mi-au luat.
Doamne, tare am bocit. Ali Safta a cuvantat:
S'am'ngropat-o sub fereastra La asta biata fantana
Sa-mi vie mirozna'n casa. Lasa-ma, nasa, Ie maim,
Dar cocosul de pe afara: Sa ma-arunc in asta fantana.
Ali Safta-i in camara! Dedit roaba Turcilor,
Ia, poftim de iesi afara! Mai bine rugina pietrelor
Ali Safta'n cas'a'ntrat, Si rnancarea pestilor!
Pe ochi negri-a lacramat, Ali Safta s'a'necat
Cu Turcii s'a sarutat, Si Turcii s'au spanzurat,
Turcii tar's'au bucurat Mare luoru si banat as).
Dupa lectura Ali Saftel reflexiile folclorice din Frumoasa
Irina se evidentiaza in larga masura. Ele, insa se limiteazd
numai la mersul sterp al agiunii, fard sd cuprindd organieitatea
psihologicd, inerenta izvorului popular. De aceea in Frumoasa
venirea Turcilor nu-i motiivata ca'n Ali Safta, cdnd
poetul aruonim spune:
Ali Safta, Ali Safta Rau, Doamne, i-a mai parut.
Cand ma-ta mi te-a acut Ea la Turc te-a juruit...
Tot in Frumoasa Irina nemotiva1a rarndne si precizarea
rnamei ca nourii, vdzuti de fatä, stint pagdnitatea re vine s'o
ide cad nu cunoastem antecedentele, iar reprosul Irinei: De-
ocu, mama dulce, ramdi sanatoasa, de te-a impins pacatul sd
ma faci frumoasa" cade in gol. E, in acelasi timp, si co-
pilaros, mania neputdnd avea nicio vina In privinta frumusetii
ce i-a dat-o. Impresie de inconvecventd face, apoi pasagiul
ajungerii Irinei la Dundre, pentrucd Turcii, au venit dupa ea
calari: Creste'n zare goana pulberii stdrnite, zguduie pa-
68) Auzita dela Rachita Ungureanu, din corn. Voronet, jud. Campu-
lung (Bucovina).

www.dacoromanica.ro
 30

mantul ropot de copitte" pe cata vreme, la intoarcere, strofa-

vorbeste de caic si Dundre; Spumegand se bate Dundrea de
maluri, caicd1 porneste datinat de valuri" eliminand tre-
cerea dela o situatie la alta, lucru de care si-a dat seama 51
poetul, suplinindu-1 cu puncte de suspensie.
Alta lature slabd 11 oonstitue faptul ca peste cererea
lrinei de a se intoarce acasä, dupd abiectele witate, autortd
trece usor, nedandu-ne räspunsul paganilor. II banuim negativ,
dar lipsa lui, in proportionarea actiuniii, se resimte, cu atat
mai mult, cu cat rugamintea fetei este formulatä la persoana
I-a, umplând patru versuri pe cata vreme rezolutia ei e inexis-
tentä.
Desi Frumoasa Irina are atatea pärti vulnerabile, totusi
nu-i lipsità de calitäti, in asa fel, ca sa nu powta intra intr'o
editie definitiva a operelor lui Iosil 69). Ceea ce-i sustine nivelul,
este o dureroasa implinire a fatalitatii, careia i se alaturd fi-
nalul, de largd si duioasà conprehensiune a naturii fatä de su-
ferintele omenesti. Pe lane' acestea balada gradeaza bine dis-
tanta dintre gandul funest al eroinei i punerea lui in aplicare,
utilizand mdiestrit si sugestia tehnica a poporului de a ne atinti
atentia asupra unei note dominante cu superba manevrd a in-
trebarii: Nu stiu, mândrul soare sträluai deodatd, ori in oraz
frumoasa Irina se arata" 70) E o figura de stil, obisnuita in poe-
ziile lui Iosif, putându-se veriffica si aiurea, nu numai in Fru-
moasa kind:
Dar ce zgomot e in tinda?
Inima sta sa se rumpa. (Mos Ajun)

Dar ce blestem divin voieste

Sa rumpa farmecull visarii? Ce vuet surd se'nalta, creste
Amenintand din rasarituri? (Visazd codrul).

Dar ce nor alb deparben drum s'arata?

Tot, crWe... (Sonet modern)

Dar ce-i acolo? Ce minune?

Ce fug femeile si tipa? (La cales).
69) Vezi St. 0. Iosif, Poezii, Edi(ie definitiva ingrijitd de Serban-
Cioculescu, Bucuresti, 1939 si articolul d-lui Leca Morariu, Maltratarea
lui St. 0. losif, din: Loca Morariu, Studii, pag. 16 (Institutul de literaturd,
I*. 6.)
70) Leca Morariu, St. 0. losif i ccintecul popular in Junimea lit.
1926, pag. 92.

www.dacoromanica.ro
 31

Din toate exemplificarile date, prima care se reliefeaza

este tot cea din Frumoasa Irina, atat pentru motivul ca are colo-
rit metaforic, cat 5t pentru ca-si formuleaza retoric intrebarea,.
desi nici dansa nu ccceleaza prin noutatea itrnaginei, cum o fac
versurile din Din Constantin $i Roman, colectia Gh. Catana 71),
unde fesurile turcesti sunt comparate cu mach: Nu stiu, ma-
cu-i inflorit, ori sunt Tura navaliti?!". Desigur, asemenea
figuri de stil sunt rare, in literatura populara, sif nu se gasesc
in vaniantele rustice ale Frumoasei Irina. In consecMta, vor
lipsi si la Iosif, pentruca poetul se limiteaza numai la materialul
izvoarelor mentionate, Wand de acolo figuratia stilului si mersul
actithat.
Dovada pentru figuratia trecutd dintfo parte'n alta ser-
veste inceputul Alitei, din colectia noasta, iar pentru mersul
actinnii, restul aceleasi balade, desbracata insa de episodul
cu Bujor:
Alita.
AMA. floare frumoasa, Si trei zile nu trecea
Care ardea umbland prin casà, Auzia Turcii de ea.
Asa era de frumoasä! Au venit poteri calare,
Nu-era fata de bogat, Cu cai negri fiecare,
Ci era de om sarac. 0 suta de capitani,
Dar Bujor c'a auzit C'o mie de golomani,
$i la dansa c'a venit, Toti in fesuri si turban.
A vault la logodit, Ei, in sat cand Ian intrat,
N'a veint la aniagit. Indata au intrebat:
Febei tare i-a placut, Unde-i Alita frumoasa,
Ca era bine facut, Unde si la care casa?
Era-atata de voinic S'o punem dar la icoana,
C'avea un biet de coiocel, Sä fie de acum cucoana.
Din 50 de piei de miel Oamenii i-au indreptat
$i tot ii era matatal La o margine de sat,
$i-o biata cusmuta'n cap, La tin bordeias plecat.
Din 50 de piei de tap Turcii acorcand au intrat.
Si abia-i mergea pe cap. Ea asa a cuvantat:
$i atat era de frumos, Desplete-ti, mam', cosita
Ca te da cu ochii jos. $i cerneste-ti. camasa,
Fetei tare i-o placut, Ca se duce Alita.
Ca era bine facut. Turcii dara mi-o luarä
Cu ma-sa nu s'a'nvoit. $i cu ea la drum plecara.
Masa atuncea a grait: Cand la Durnare-au ajuns,
Duna tine eu n'oi da-o, Catre Turci asa a sous:
Batar Turcii de-or lua-o. Turcilor, bolanzilor,
Bujor tar's'o suparat Capitanii hazilor,
$i acasa a plecat Deslegati-rui pe stanga,

79 Pg. 166.

www.dacoromanica.ro
 32

ça dreapta nu-ti cuteza, .AMA, Hoare frumoasa,

Dati-mi drumul dar de prici, Bine cloi venit acash,
eh dear am 'sd stau aici. Mama 'te va mdrita
Turcii' .o au deslegat, Pupa chic tu Ii .vra,
Fain Dungre ,s'aVuncat, Duph Bujor laudat,
Pe ,sub aph a'notat, Cel ce-i mai frumos in sat.
Si-a "iiesit la mal uscat. Si Arita s'a märitat
Acas cà s'a'nturnat Doh Bujor dhudat
Si da usa a .strtgat: Cel ce-a fost voinic in sat
Deschideti- usita, Si de Turci dar a schpat.
Ca vine Mital La nunta, am fost si eu,
Inalbe:li, mam', carnesa Multinnesc lui Dumnezeu
Si'mpleteste-ti cosita, Si-am NM yin de eel bun.
C'Alita .s'a mhwita. Mi se sede, sunt Roman 72).
paca Frumoasa Irina si-a lasat usor descoperitä genea-
Togia-i populara, intre iizvorul rustic si rastälmacire neinter-
pun4ndu-se o elaborare mai adanica, exista, .in schimb, alte
poezii losilfiene, in care versurile anonime au foist atat de bine
asimi'late, incat numai cu greu se pot recunoaste din prelucrarea
cultd. Una .dintre ele este Nepdsare, sonet de nepribanità reci-
procitate erotica Si de profunda. multumire sufleteascd, ce-si
descopere sursa de inspiratie abia in cloud sire din cAntecul
cules de V. Alecsandri
Albo, Albo dela munte! Inima-mi de dor e arsh,
Ce-ai pus fesciorul pe frunte Ca bhdica-i dus de-a cash
Cd ti-au iesit' vorhe multe (Alba dela manto3).
Las'sd ,iasd, cd nu-mi pasd.
in care numai versurile subliniate mai au ecou in Nepciqare:
Orichte vorbe rele o sh ne iash .

nu ne pash,
desi aceste Sunt despartite, intreolalt prin distanta a cinci alte
versuri. Restul a clispärut in amalgamul sufletesc al poetului,
incat, Ia o prima lectura, ai impresia cà intre ea si Alba dela
munte nu prea exista parti comune, pentruca nFci timpul verbului
din cele doua clitate: Ori cate vorbe 'rele o s ne iasa" si
Ca ti-au iesit vorbe multe" nu e .acelas. Unul intre-
buinteaza viitorul, celalt trecutul.
Totusi la o scrutare mai atehtd, afinitatea, dintre elc, ra-
mane de 'necontestat, caci diferenta de timpuri indicath nu poate
altera inteilesul versurilor. Mind nurnai incidentaid, discutia
72) Aiiith dela leremie ?ierarti, din corn. MhnaStirea Homorului,
jud. eâmpulung (Bucovina)
73) V. Alexandri, Poezii populare

www.dacoromanica.ro
 33

asupra acestei diderentient se elimind dela sine, devremece ma-

joritatea variantelor Albei dela munte fac uz de acelas timp,
ca si Iosif. Exemplu:
Catrinuta dela munte
Catrinuta dela munte, Sa vie sa-i cumpar noul
Ce porti tu panti pe frunte Sa coseasca. floricele,
Ca (i-or test vorbe multe! Sa le puie sub curele,
Las' sa-mi iasa, ca nu-mi pasa, Sa vie'n bratele mele,
Ca-s tat-16ra si frumoasa Sa-mi deie o sarutare,
Si stiu tot lucrul prin -casa Sa stie ca-s fata mare
Stiu si lucrul campului Si costez mite parale.
Si gandul voinicului, Si cand eu m'oi marita
Ca voinicu-i dus, de-acasa, Mamuta mi le va da, 74)
Sa cose iarba pe roua; Ca doar ele-s zestrea mea.
Rupe i s'ar, coasa'n doug,
In cdntecul ce urmeazd, ordinea ideilor este, oarecutn,
inversatd:
Frunzulità, mArkine.
Frunzulita maracine, Dar cararea-i neplivita
Si badita nu mai vine. Si ograda neingradita,
Cine zice: Maracine! Nici Cu pai, nici cu nuiele,
Are-un galben dela mine. Numai de cuvinte rele.
Dac'as sti ca ar veni, Fckaie verde foi marmite,
Cararusa i-as plivi V orhe mi-or ie$i cam multe.
Si de iarba si de nalba, Las'sd-mi iasd, cd nu-mi pasd,
Ca sa fiu baditii draga. Ca badita-i dus de-aoasa. 75)
In afard de paralelismul indicat, variantele insirate mai au
comun, cu poezia lui losif, ideia ermetismului erotic, nepermi-
tând intrigiler slabeascd' cohesiunea si s'o deslâneze. Eroif
Se identified perfect, in cele mai addnci sentimente, unul pentru
celdialt fiind idealul de frumusete si bundtate.
0 contruntare fugard a textelor ne va oonviinge mai mult
decdt lectura simpld a variantelor. Sa ludm, de pitIdd, din Ne-
Adsare versul Si crick venin in ele s'ar ascunde" (adica in
vorbele rele ale lumii), care, oompletat cu versul In fericirea
noastrd n'or pdtrunde", se oglindeste, atdt de fidel, in paralela
'din V. Aleesandri:
Zica lumea ce va zice, Dragostea sa ne-o ridice
Ea n'a putea sa ne strice, (Alba dela mante)
.
. 74) V. Alexandri, Ppezli popuiqre ,
75) Auzita dela Elisabeta Minciu, din Manastirea-Homorului, jud.
Campulwig (Bucovina). Alta varianta vezt in -M. Entinescu: Literafurd
populara, Ed. coment. de D. Murarasu, cantecul CCCV, pag. 236.

www.dacoromanica.ro
 34 --
Celelalte pasagii din Nepdsare si 'Alba dela manic de-
parteazA posibilitatea unei apropieri verbale, ca Rand acuma,
devremeoe autorii transcriu ideile cu mijloace diverse. Totusi
trainicia iubirii 51 nidioarea ei la finsaltirni de ideal se constatk
dlar atat din randurile lui St. 0. lost
...Dragostae mi-i sfanta si curatà,...
Ca si iubirea fail de prihanä,
cat 5i din cele ale poetu1ut popular:
(Inimele) amfindoua stint legate $i una pentru alta bate,
Cu legaturi infocate Asa le e iurämantul
Scaldata intea raiului lumina $i-s legate cu cuvfintul,
Ce-o premäreau in zile vechi truverii...SA he desparta pamântul !
Ultima poezie a lui losif, luatä in cercetare si inspiratà
din aceeasi comoard folclorida romaneasck este idila La fe-
reastra spre livadd.
La fereastra spre livatla Frau de-argint sa-i scot din lada,
Din copità murgul bate Scumpà sea s'a-i pun in spate.
Cu ea identificare are la tel de luptat, cum a avut sii cu
Nepdsare, caci desi kl. Leca Morariu a juxtapus lucrariti iosi-
fiene cloud cantece populare"), ce Marturisesc in abunderrta
sursa de inspiratie a poetului cult, totusi versurile anonime nu
ingaduie o aooperfre, cu cele din idilk decat inteo masurà re-
dusä. Din inceputul cantecuM al doilea, reprodus de d. Leda
Morariu,
Foale vetde de bujor SA ma destepte din somn,
Bate murgul din picior, SA-i scot seaua din amark...
ceea ce se poate regasi in intregirne in La fereastra spre lived&
este numai versul al doilea: Bate murgul din picior", tran-
serfs de losif: Din copitä murgul bate". Restul demonstreazä
acteasi refaoere distantà ca 51 'n poezia discutatk Nepdsare,
cAci poetul a devenit acum deplin stban pe marea sa arta',
insusindu-si atat de bine elementele populare, incât ele nu se
mai recunosc din prelucrarea cultä. Datoritä acestei calitäti
Iosif face legsatura intre versificatia de inspiratie folcloried de
pana la Semänätorul" si, cea a lui Ion Pillat si Nichifor Crai-

7°) Leca Morariu: St. 0. ball gi cfintecul popular in funimea literati,

An. XV, 1926, pg. 93 si lartigi St. 0. bait 01 cântecul popular, in aceeaSi
revistà din acelas an, pg. 141.

www.dacoromanica.ro
 35

nic de mai tarzilu, in adevaratul inteles al cuvantului, caci a-

proape nime, 'Anal la dansul n'a izbutit sä stapaneasca mai
desavarstt tehnica produselor anonime si sa croiasca dupa ca-
lapodul ei lucrarl de mai Malta realizare artistica si de mai
mare valoare estetica.
Imprumutand eroilor suflet din sufletul lui si impregnand
poeziilor sufflu de naMtate rustiCa si de recunoscutd gingdsie
femeniknA, talentul lui Iosif a ajuns la maturare dupa ce-a par-
curs, mai intai, intreaga lume a basmelor fantastice si o bogata
gama de balade eroice. Neimpunandu-le atitudhii straine de
specificul structurii lor, cum a facut, de pilda, V. Alecsandri,
care le-a forte, in mod voit, nota patriotica, poetul ardelean
s'a straduit sä scoatä in relief doer partea de omenie a eroilor,
insistand, in special, asupra bundtatii personagillor conturate,
ca unul ce-si Meuse, din nobleta sufleteasca, un c.rez al vietii
proprii.

www.dacoromanica.ro
 -vt

Inirevistra la Tribunalul Cern Auli cu Nr. 4/42 din 4 lunie 1942.

PRETUL 30 LEI

www.dacoromanica.ro