FILOSOFIE

HfrI 30 DE SECUruffiPffi
Cele maiprovocatoare
6i mai captlvante idei filosofles,
fiee*r* explieatE intr-o jumEtate
de mlm*lt

Coordonator
Barry Loewer

Prefa!5
Stephen Law

Autori
Julian Baggini
KatiBalog
James Garvey
Barry Loewer
Jeremy Stangroom

o EE TTTE LTTEFIA
Bucuregti
2017
 52 Minte 5i metafizict
CUPRINS toB Ceasornicarul lui Paley
54 CLOSAR il0 Pariul lui Pascal

56 Dualismu cartezian 112 Hume impolriva miracolelor

5B lntenlionalitatea lui Brentano
6o Fodor ;i limbajul gAndirii
6 Prela!i 62 Persoane e lui Parfit
II4 Momente-cheie
rr6 C LOSAR
B Introducere 64 profil, Ren6 Descartes
U LUM 5A CEVI T IOSOI,., 66 Tomoi lui Cha mers IB \letoda,r SocraLe
5B Pa'adoxu'i e lu Zeno^ 120 Pestera lui Platon

tz Limbaj 5i logic5
/O M6na stAng5 a ui Kant tll Cele patru cauze arisrotelice

r4 cLOSAR
/2 LOraDra rur rezeLl 124 ALomismul lui Lucre! u

/ 4 DeTtar, oeleTml-'S-n 126 profil: Ludwig Wittgenstein

t6 Silogismele lui Aristotel ;l liber-arbitru a Laplace t2B ldealismul lui Berkeiey
tB Paradoxul lui Russell 76 Fantoma din masinE a lui Ryle 130 A priori-ul sintetic al lui Kant
;i logicismul ui Frege 132 Dlalectica lui Hegel
2O profil:Aristotel t34 P.agmatrsmul lur .James
78 EticE 5i filosofie politicE
z2 Teoria l-i Rtssel desore desc.ipti r36 Simlul co-nun al lui Moo-e
z4 ?uzze-u lui Frege Bo crosaR
r3B Teoria limbajului ca imagine
z6 Teorema lui Codel Bz ELica lui Aristolel la Witrger-stein

zB Epimenide 5i paradoxu mincinosu ui Br SrE'r e nalurale

lo CrEmada lui Eubu ide s conLraclu socia

r40 Filosof ie continentalS
B6 lmperativu categorlc al lui Kant
)42 C -OSAR
BB profil, lmmanuel Kant
lz $tiin!S giepistemologie
144 Slpraomu, lui NieLzsche
9o Ulir rarismul rui lVi'l
J4 cLOSAR
146 profil: Friedrich Nietzsche
9z \laLer alismul isLor c al lu, Varx
36 CSndesc, deci exist 94 P-eplsna lramvaiulu' r48 Deconstruc[ia lui Derrida
3B Contraexemplul lui Cettler r50 l\eIilnla Iur Heroegger
4o profil: Karl Popper 1\2 Reaua-credin!5 a lui Sartre
42 lte eru ntr-o cuva 95 Religie

44 Probema ui Hume privind lnduclia !B ui O\AP

46 ,,Verdastrul" lui Coodman rOO Ce e cinci c5i ale lui d'Aquino r54 Uespre a rlor.
4B Prezum!ii e 1i infirmErile to2 ArgumentuL ontologic al lui Anselm r56 Bibliogratie selectivE
lui Popper to4 profil, Toma d'Aquino r58 lndice
5o Revolu!iile ;tiin!ifice ale lui Krhn l0b Paradoxul lur Lprcur r6o Mullumirl
:
 LIMBAJ SI TOGICA
GLOSAR
concluzie Afirmalia pe care ralionamentul
incearc5 sE o demonstreze. in ralionamentul
,(r) Toli oamenii sunt muritori; (z) Socrale este
om, (:) Socrate este muritor", (3) este concluzia,
deduc$ie Inferen!5 care porneSte
de la o afirmalie generalS pentru a ajunge
la o concluzie particularS. De exemplu,
loli melcii mEnAncE frunze de salatE,
aceastE fiin!E este un melc, dec;
aceast; fiinlE m;ninci frunze de salatE.
descrip[ie definit5 Expresie care cjesemneazE
o anumitE persoanE, loc sau obieci, de exemplu,
,,Ultimul care rEmane in picioare".
form5 logici Aceasta este revelatS,
conlorm unor filosofi, prin analizarea
structurii logice ascunse pe care se sprfinE
stratul de suprafa!5 al sintaxei propoziliilor.
Bertrand Russell, de exemplu, a susginul
cE o persoanE poate dep55i anumite
probleme legate de referinlele
Ia ceva ce nu existi prin scoaterea
14 O Limbaj gi logici
la suprafa!5 a formei logice ascunse
a anumitor exprimEri dubitabile.
induc[ie lnferen!5 care porne;te de la mai
multe afirmalir particulare pentru a alunge
La o concluzie generalS sau ia alte concluzii
particulare. De exemplu, acest melc minAncE
frunze de salatS, 5i acest melc mEn6nci frunze
de salatE, ca 5i acesta etc., deci toti melcii
mEnlncE frunze de salatE.
inferen!5 Operalie logica de trecere dinspre
premise spre o concluzie Se foloseSte uneori
ca sinonlm pentru ,,ralionament".
logicd Studiu al inferenlei. Logica are
o mullime de ramurl, de 1a logica informalE
(care studraz5 structura argumentaliei
in limbajele naturale) pAnE la logica formalS
(sludiul structurii pur abstracte, formale
a inferenlei), precum 5i la studiul altor
domenii, ca, de pildE, ralionamentul
matematic, modalitatea, informatica,
erorile logice, probabilitatea 5i multe altele.
paradox Acesta implicS un anumit gen
de tensiune inlre douE afirmalii care par
a fi in mod evident adev5rate- Problemele
se ivesc atuncictnd afirmalii conflicluale
decurg in mod logic din alt5 premisE
consideratE ca fiind adev5ratS.
predicat' Par.te a unei'propozifii, care atribuie
ceva subiectului. Ceea ce se spune despre
subiect, De exernplu, in propozilia ,,Socrate
este beat.; ,beat'este piedicatul logic.
premist: Afirmatie meniti sE suslinE
o concluzie. in ralionamentul ,trlToti oamenii
sunt muiitsri, {zJ Socrate este om; {3) Socrate
este muritor", {r} ;i {z} sunt premlsele.
rationament SumE de premise care susfin
o concluzie. De exemplu, ,(r) Totl oamenii
sunt muritori; {z} Socrare este om;
(3) Socr,ate este muritor".
referinfE Obiect la care se face trimitere
printr-o expresie - dupE unii filosofi
ai limba.lului ;l unii logicieni De exemplu,
referinla ,,Mark Twain' este chiar scrritorul
Mark Twain.
sens Semnrficalie cognltivE a unei expre-
sii sau mod in care ceva este exprimat -
in concordanli cu ce ne spun unli filosofi
ai limbalului, precum 5i unii logicieni.
De exemplu, expresiile ,,Mark Twain"
;i ,Samuel Clemens" se referi la acelaSi lucru,
la exact aceea;i persoanJ (N/ark Twain fiind
pseudonrmul lui Samuel Clemens) Diferenla
dintre cele douE expresii are de-a face,
in acest caz, cu sensurile lor diferite.
subiect Parte a propoziliei despre care
se afirmE ceva. De exemplu, in propozilia
,,Socrate este beat', ,Socrate" este subiectul.
validitate Modalitate in care premisele
;i concluzrile se leagE in mod logic in ralio-
namente convrngEtoare. DacE premisele
sunt corecte ;i ralionamentul este valid,
atunci ;i concluzia trebuie sE fie adeviratS.
Glosar o 15

NOTA DE 3 SECUNDE
0 inferen!5 este validi
atunci cSnd este imposibil
ca premisele sale
sb fie adevdrate,
iar concluzia, fals5.
GAND DE 3 MINUTE
in secolul XX au fost
demonstrate doud mari
concluzii matematice
privind logica de ordinul
intSi: ea este completE
5i indecidabilE. Kurt Godel
a demonstrat cE po!i
sE programezi un computer
sd listeze toate inferenfele
posibile (completitudine),
iar Alonzo Church
a demonstrat c5 este
imposibil sE programezi
un computer sE determine
dac5 fiecare inferen!E
este sau nu validd
(indecidabilitate).
16 o Limbaj gi logicS
SILOC ISM ELE
LUI ARISTOTEL
j'.
-:
i- ;i .-::- jn ?- : r-a f*! ,,.
,"-iri-: ".!rf
.=,.
r ii :.^l;':i
--
; Iji--J__:r__-r: :{* !i : -,' ,J L- r-- L-l i Lj '-,
f u peste 2 loo de ari ir u'-n5, Arisroter
La obseruat c5, ir cal-l anur'tor ln'eren!e,
este imposibrl ca premrsele acestora s: fie
adevErate, iar concluziile, false. Un exemplu FILOSOFII INRUDITE
este inferenla care porne;te de la premisele vez 5i
PARADOXUL LUI RUSSELL
,To!i oamenii sunt muritori' ;i ,,To!i muritoril
5r LOcrctstvluL LUt FREGE
se tem de moarte" ajungAnd la concluzia p.r8
,To!i oamenii se tem de moarte". in logica
moderne, despre asemenea inferenle se spune
BIOGRAFII
c: sunt deductlv valide. Aristotel a descoperit iru 3 securuor
c; va iditatea uner rnferente nu deplnde de ceea ARISTOIEL
ce este pus in disculie, ci de forma premiselor
inferenlele de forma COTTLOB FRECE
5i a conc uzrei. Toate i:liJijl:;i;:ri
,Toate F-urile sunt C-uri, iar toate C-urile sunt
ruRr cooEr
H-uri, deci toate F-urile sunt H-uri" sunt valide. :i ili ll
i.l-.. ! + .:r..::
E a descris un num:r de asemenea inferenle, ALONZO CHURCH
cunoscute sub numele de ,,silogisme'. PAnI
in secolul al XIX-lea, logica s-a rezumat in mare
mEsuri a silogismele aristotelice. ins5 silogisme e
TEXT
formeazE doar o micE parte din multitudinea DE 30 DE SECUNDE
tuluror inferenlelor valide ;i nu includ mu te Barry Loewer
dintre tipurlle de inferenle valide care se folosesc
in ;trrnle liin malematrcE in r879, Cottlob Frege
a conceput o caracterizare mult mai general:
a inferenlei vallde, ce este suficientE pentru
a reprezenLa ralioramerLul malenaLic si sL in!ilic
Pentru Aristotel,
Descendent al sistemului 1ui Frege, ,,calculul ero un lucru logic -
cu predicate de ordin intii" este ast5zi considerat suntem oomeni,
capabil sE suslin: teorii ;i demonstralii matematlce, urmeozd sd murim,
fiind predat in toate facult:1ile de lilosofie. o$odor, ne temem
de moorte.
Mullumim, Aristotel!
 :1..

li.:,-

's
I

:
t+

1,!

:r,.3i
: :.
'*#e+
rsq-.:+:
'''i:!-=Jj

:-a=. .

NOTA DE 3 SECUNDE
Mul!imea tuturor
mullimilor care nu fac
parte din ele insele face
5i, in acela;i timp, nu face
parte din ea ins5;i.
GAND DE 3 MINUTE
lat5 un paradox care implicE
un ralionament similar
celui folosit de Russell,
,,Exist5 un b5rbier care
ii rade pe toli cei care
nu se rad singuri, 5i doar
pe acettia". Dace berbierul
se rade singurinseamnE
cE nu se rade singur,
iar dacl nu o face, atunci
o face. Acest paradox este
u;or de rezolvat prin simpla
acceptare a faptului
ci nu poate exista
un asemenea bErbier.
Frege nu a putut accepta
iegirea analogi pentru
mul1imi, deoarece a folosit
principiul sEu pentru
a demonstra existen[a
multimilor matematice.
r8 O Limbaj 5i logicd
PARADOXUL LUIRUSSELL
5r L0crcrsM UL LUI FREGE
il-ii*:-*i:* in ;* *,* ,-:*-i-L:il**
[-)erlrard Russe I a propJS un paradox
Dprofund 5i -lir Lo', porrird de a sisrenul logic
al ul Cottlob Frege, care credea c: poate defini
toate conceptele matematrce ;i poate demonstra FrrosoFil irunuorrr
toate adev5rurile matematice doar pe baza vez 5i
SILOCISMELE LUI ARISIOTEL
principiilor logicil. Concepfia conform cSreia
p.16
matematica poate fi redusl ia logicE poarti
numele de logicism Daci Frege ar fi demonstrat
adevErul Jogicismului, atunci ar fi fost autorul BIOGRAFII
iru 3 srcuruoe
uneia dintre cele mai rmportante rea izEri din istoria
BERTRAND RUSSELL
filosofiei. Dar versiunea sa de logicism nu a avut
succes. Unul dintre principiile logice folosite pentru
TEXT
a dovedi existenla numerelor, a funcliiJor 5i a altor
DE 3o DE SECUNDE
obiecte matematice este urmEtorul: pentru fiecare Barry Loewer
predicat ,,este F (P)" exlsti o mullime de lucruri F
latE douE exemple, ,este un numEr prim"
determin5 mullimea de numere Iz,l 5,1,. l,
iar ,,este o mullime" determinE mullimea tuturor
mullimilor in r9o3, Russell a ar;tat c: (P)
se contrazice pe sine, folosind urmitorul
argument. Se va considera predicatrl ,,nu este
rn membru al s5u". Cu (P) avem o muilime -
sE o numim R de mu !imi care nu sunt membre
ale lor insele. Este R un membru a ui insu;r?
DacE este, atunci nu este, iar dacl nu este, atunci
este. O contradicliel Aceasta a fost o lovrturE
Cel core ii rode pe cei
devastaloare dalS lui Frege ;i logicismului. core se rod ii rode
pe cei moi pulini
sou pe cei moi mul,ti?
Dar oore chior nu
s-ogdndit nimeni
sd-;i lose barbd?
sT.
t*l
u4