Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aristotel
Generalitati
-definitia dreptului este corelata cu notiunea de
justitie si cu rolul juristului in societate
-o lege injusta nu este lege, drept
-scopul justitiei este de a da fiecaruia ce este al
sau
-scopul juristului este de a face justitie,
asimilata cu ideea de bine
-obiectul de reglementare al legii trebuie sa
priveasca doar proprietatea, succesiunile,
contractele, bunele moravuri si educatia
-in greaca ,,dikaion`` desemneaza atat termenul
de drept, cat si cel de justitie.
-principalul scop al dreptului este educatia.
Scopul dreptului nu este nici de a asigura
imbogatirea individuala sau generala,nici
ordinea sau securitatea juridica.
-dreptul nu se diferentiaza de morala
Generalitati
-justitia este o virtute universala, care include
toate virtutile
-justitia este clasificata in:
-justitie distributiva - priveste raporturile
dintre membrii cetatii
si are drept scop
principal distribuirea bunurilor, a sarcinilor
publice, respectarea proportiei si a egalitatii
intre schimburi
-justitia comutativa - relatiile dintre
particulari; fiecare trebuie sa primeaca nici mai
mult, nici mai putin decat cere buna cumpatare
-cele doua forme de justitie sunt considerate de
unii autori distinctia dintre dreptul public si cel
privat
-spre deosebire de conceptia lui Platon, nu orice
lege este si lege juridica.
-sensurile lui ,,dikaion` dobandesc nuante
diferite. Astfel, just inseamna echilibrul realizat
intre membrii cetatii, un just politic instaurat
intre oamenii liberi ai cetatii, intre care se
impart onorurile si bunurile. Sensul de drept se
regaseste numai in ceea ce priveste raporturile
dintre cetateni.
Izvoare:
-sensul de drept al lui dikaion ne ajuta sa
desprindem conceptia lui Platon in privinta
izvoarelor dreptului.
-dreptul are sensul de lege
-metoda lui Platon de a descoperi legile este
fondata pe natura
-singurul care are rolul de legiuitor este
filosoful ( Republica, Legi )
-se acorda o mare atentie educarii viitorilor
legiuitori; un filosof trebuie sa aiba studii de
matematica si dialectica pentru a putea vedea
ideile
-descoperirea legilor presupune si un proces de
apropiere de divinitate, de purificare -> la
Platon, unul dintre izvoarele dreptului il
constituie religia
-elementul religios va fi preluat de crestinism,
Izvoare:
-dreptul are doua mari surse:
-dreptul natural:
-presupune studiul naturii
-omul este un animal social,numai cetatea
este naturala
-dedus fie din principii ale ratiunii practice,
fie din definitii abstracte ale constiintei umane
-dreptul scris al cetatii
-in ,,Politica`` intalnim elemente de drept
constitutional, se analizeaza mai multe
constitutii ale statelor si se constanta ca cel mai
potrivit regim politic se gaseste intre
aristocratie si democratie
-fiecare cetatean are posibilitatea de a participa
la viata publica, dar distributia onorurilor si a
sarcinilor publice tine cont de bogatia,
capacitatea si varsta fiecaruia.
Roma Antica
Generalitati
Cicero
principal - natura
Sf. Augustin
Doctrina juridica a Sf. Augustin este marcata de viziunea crestina asupra lumii, asupra statului,
asupra legii si a justitiei. Intalnim o distinctie intre legea divina si cea omeneasca, pe care o
califica drept profana, elaborand astfel o teorie a legilor profane,o teorie a continutului si
izvoarelor dreptului, precum si o teorie a statului.
Teoria legilor profane
Continutul Dreptului
Teoria Statului
1. Dreptul Natural
-ne ajuta sa cunoastem ceea ce este just si
modul de functioanare al justitiei. Totusi, nu
este un adept al dreptului natural, doctrina sa
ramanand marcata de puternice sentimente
religioase; exista totusi elemente de armonie
intre dreptul natural si cel crestin.
-Dumnezeu a impus o ordine in natura, iar
justitia oamenilor nu ar trebui decat sa execute
aceasta ordinea naturala.
-sustine ca dreptul natural era bun inainte de
caderea in pacatul originar; dreptul natural este
legea paganilor, iar crestinii au acces la justitie
pe alte cai.
2. Legea lui Moise
-desi este fundamental diferita de legea
crestina, legea mozaica este sustinuta de Sf.
Augustin pentru ca aceasta provine de la
Dumnezeu, a fost data direct de acesta, in
mainile lui Moise
-o considera adecvata acelui timp, fiind
depasita de legea crestina
3. Legea lui Hristos
-singura capabila sa-I conduca pe oameni spre
justitie si spre descoperirea sensului termenului
drept, just. Se regaseste in cele 4 Evanghelii
-in ,,De Civitate Deisublinieaza faptul ca ceea
ce este just isi are originea in credinta, deoarece
credinta este principiul cunoasterii; acest lucru
e valabil si pentru drept.
-legile si cutumele nu au valoare decat daca
textele divine tac, mai exact au rolul de lex
specialia.
Hugo Grotius
Thomas
Hobbes
Definitia dreptului
determina dreptul.
contractului
social,
oamenii
cedeaza
juridic.
John Locke
J.J. Rousseau
legea naturala
supra legem.
vointelor
individuale
care
se
contopesc intr-o vointa generala, care
este ratiunea publica. Suveranul este
reprezentat de ansamblul cetatenilor.
Guvernarea democratica este un ideal
neadaptabil la oameni.
inelienabile?
10
1. Declaratia Americana
-ofera o explicatie religioasa:
dat fiind faptul ca suntem creati
de Dumnezeu, suntem egali si
suntem inzestrati cu anumite
drepturi inalienabile => avem
dreptul sa le proclamam, pentru
ca ne apartin; au fost create de
Dumnezeu pentru noi.
2. Declaratia Franceza
-nu neaga faptul ca omul e
creatura lui Dumnezeu, dar
subliniaza ca drepturile
inalienabile au o semnificatie
politica; nu sunt rezultatul
vointei lui Dumnezeu, pentru ca
omul se poate declara titular al
drepturilor pe care natura sa
umana le presupune
1. Declaratia Americana
-situeaza in centru conceptul
de libertate
2. Declaratia Franceza
-situeaza in centru conceptul
de egalitate
Ambele Declaratii sublineaza
ca scopul suprem este
fericirea publica, fapt ce a
determinat analiza metodelor
de acces la fericirea publica si
continutul fericirii
Fericirea publica
Metode
Continut
Declaratia Americana:
-pleaca de la ideea contractului social si afirma
ca poporul construieste Republica, nu statul
fondeaza poporul => doctrina liberala.
-orice guvernare este rea de la natura; fericirea
publica se construieste prin afirmarea libertatii,
unde poporul are rolul central
Declaratia Franceza:
-sustine primatul statului in fondarea Republicii
-doar puterea politica are rolul de a garanta
drepturile fundamentale, iar libertatea
individuala trebuie incoronata de egalitate
11
Rationalistii moderni
Hegel
-se opune doctrinei antice a dreptului natural
-omul este un produs al istoriei, nu un substrat al acesteia
-dreptul natural se bazeaza pe libertatea individului, iar sistemul de drept este expresia libertatii
realizate
-dreptul natural nu se opune celui pozitiv
-omul este membru al societatii sub un dublu aspect:
-in cadrul statului rational, unde obligatia esentiala a omului este realizarea interesului sau
-in cadrul statului propriu-zis,ca individ social, intervine, participand la puterea legislativa
-drepturile omului se transforma in obligatii ale cetatenilor
-este sustinatorul proprietatii private, sustinand ca proprietatea colectiva este o contradictie in
termeni.
Pozitivismul juridic
-curentul pozitivist a aparut pentru a se opune solutiilor propuse pana la inceputul sec XX, care
defineau conceptul de drept si justitie fundamentate pe jus naturale
-doctrina pozitivista, aparuta la sfarsitul sec XIX, exclude notiunea de just din definitia dreptului.
-aceasta doctrina a dat nastere la 3 curente de gandire:
Scoala Exegezelor
Scoala Engleza
Scoala Germana
-reprezentant:Jeremy Bentham
12
1880
-determinata de procesul de
codificare al lui Napoleon
-exclude filosofia dreptului din
studiul juridic
-promoveaza
o
filosofie
etatista; valoarea dreptului
natural s-a transferat la dreptul
pozitiv, creat de vointa
suverana a statului
creatia
populara
inradacinata
istoric
-apare ideea codificarii legilor in
vigoare (ideea codului unic)
-un sistem rational al drepturilor
naturale
trebuie
sa
permita
neaga
rolul
Criza Dreptului
Pozitivismul juridic a declansat o adevarata criza a dreptului, prin reactia sa fata de dreptul
natural. Au fost reconsiderate fundamentele dreptului, termenul ,,dreptdobandind noi
semnificatii. Pozitivismul a dat nastere la doua mari tendinte: teoriile formaliste ( juridicizarea si
etatizarea dreptului ) si teoriile antiformaliste ( sociologizarea dreptului; ancorarea lui in realitatea
sociala )
1. Teoriile formaliste
-situeaza in centru legea si statul, carora le confera un rol esential in explicarea dreptului
-pozitivismul juridic german a fost criticat la inceputul sec XIX, cand se constata o noua tendinta,
cea a autonomiei dreptului, care a presupus existenta a 2 mari obiective:
1. Sistematizarea stiintei dreptului operatiunea intelectuala de stabilirea regulilor juridice prin
deductie. In Germania, dreptul este considerat un drept pozitiv.
2. Autonomia conceptelor dreptului are 2 componente:
-formularea unei teorii generale a dreptului
-separarea filosofiei dreptului de stiinta dreptului => inlaturarea speculatiilor filosofice
Juridicizarea dreptului Teoria normativista
Hans Kelsen
-critica conceptia traditionala, conform careia dreptul este produsul fortei statului, pentru ca dreptul limiteaza
statul, iar aceasta limitare rezida in vointa statului (autolimitare)
13
14
juridica. Statul este prin definitie limitat de drept, pt ca el nu se poate naste si nu poate subzista
decat printr-o norma juridica. Statul este o putere limitata de drept, o organizatie juridica creata de
Constitutie.
-spre deosebire de Kelsen, Malberg considera ordinea de drept nu o ierarhie de norme juridice, ci
o ierarhie de organe.
-critica teoria lui Kelsen de creare a dreptului pe grade de norme. Stabileste o ierarhie a
autoritatilor de stat. Autoritatile statale sunt cele care cedeaza statului vointa primara si initiala, iar
unitatea statului este compromisa cand nu exista o autoritate cu putere de decizie mai mare, care sa
o faca o autoritate predominanta => superioritatea puterii constituante.
-constituirea puterilor statale coincide cu stabilirea regulilor juridice care acorda statut statal
autoritatilor si le confera competenta. => ordinea juridica nu se poate rezuma la o ierarhie de
organe. Nu exista organe fara drept; dreptul este cel care ierarhizeaza autoritatile
-doctrina lui Malberg propune o ierarhizare a autoritatilor si a functiilor ( legislativa, executiva,
judecatoreasca, constituanta cea constituanta fiind cea mai importanta, pt ca ea creeaza
Constitutia si stabileste ordinea juridical
2.Teoriile antiformaliste
-critica normativismul juridic si se pot grupa, la randul lor, in mai multe curente:
1. decizionisml juridic
2. scoala liberului drept
3.realismul american
4.realismul scandinav
5.sociologia dreptului
6.teoriile pluralismului juridic
Decizionismul juridic
-fondatorul:
Carl Schmitt
-critica teoria normativista a lui Kelsen si conceptia liberala a
statului de drept. Afirma ca este inadmisibil ca o norma juridica
sa-si creeze conditiile propriei sale aplicari. Este de neconceput
ca o norma sa se realizeze prin ea insasi.
-sustine ca normativismul omite faptul ca nu exista norma fara
15
Realismul American
Realismul Scandinav
16
cvasipozitivist.
Sociologia dreptului
Pluralismul Juridic
Teoriile Idealiste
-opus pozitivismului s-a dezvoltat curentul idealist, pentru care dreptul este produsul sociabilitatii
omului, fiind o opera a spiritului omenesc
Neokantianismul
Giorgio del Vecchio
Rudolph Stammler
18
Fenomenologia dreptului
-fenomenologie: intoarcerea la concretul lucrurilor, la puritatea lor fenomenala, pentru a putea sa le observam
esenta ( eidos ).Toate obiectele sunt, de fapt, fenomene, pe care constiinta le poate cunoaste doar prin cercetarea
esentei lor. In drept, aceasta conceptie filosofica a fost introdusa de Edmund Husserl, care a criticat toate
conceptiile aparute pana la el, atat naturalismul, cat si pozitivismul juridic. Acest fenomen a cunoscut doua
tendinte: cea axiologica, marcata de asimilarea cercetarii esentei conceptelor juridice cu cea a valorii acestora si
cea existentialista, care sustine ca dreptul este in mod exlusiv opera omului, data fiind libertatea totala a omului in
domeniul valorilor.
-metoda fenomenologica are caracter descriptiv, are doar rolul de a constata si evidentia in fata tuturor esenta
( eidos ) si structura dreptului. Se considera ca exista trei categorii de eidos, care impreuna formeaza structura
dreptului:
-eidos cu caracter generic: dreptul in substanta sa esentiala apare ca fiind un ansamblu de norme
-eidos cu caracter special: normele care compun dreptul au continut etic si vocatie de comandament
19
-eidos cu caracter particular: avand vocatie de comandament, normele juridice conduc comportamentele umane
Curentul Axiologic
Existentialismul Juridic
Fechner
poporului
un discipol, A. Reinach
juridice.
esentei sale, sau, altfel spus, care este raportul dintre un fapt
20
judecata obiectiva, universala. Pozitivismul afirma ca exista mai multe sisteme de valori, iar
judecatile izvorate din ele sunt rezultatul deciziilor subiective si arbitrare
*atat istoricismul, cat si pozitivismul considera ca subiectul ocupa pozitia centrala in constructia
dreptului.
-modernistii plaseaza in locul divinitatii subiectivitatea. Dreptul natural antic trimite la raporturile
subiectului cu lumea din care provine. Subiectul are obligatia de a indeplini ceea ce trebuie in
functie de ceea ce este. Drepturile nu preexista obligatiilor, iar drepturile care ii revin subiectului
vor fi determinate prin raportarea la ordinea si finalitatea acestei lumi ierarhizate
-Leo Strauss nu respinge doctrina liberala. Este de acord cu democratia liberala, dar nu accepta
democratia de masa, unde este imposibila formarea unei veritabile opinii individuale.
-propune intoarcerea la antichitate, la traditia socratica, pentru ca ea permite omului modern sa
devina un cetatean activ, constient de problemele comunitatii.
-Scoala germana sustine ca exista principii mai puternice decat orice statut juridic, si anume
dreptul natural, care se regaseste in declaratiile drepturilor omului.
-reabilitarea dreptului natural are loc, in special, dupa WWII, cand, in doctrina, jurisprudenta si
legislatie, se pune accent pe respectarea drepturilor omului. In cazul in care o lege este contrara
drepturilor omului, ea este nevalida juridic, iar juristii trebuie sa gaseasca curajul sa-i refuze
caracterul juridic => s-a pus problema de a sti daca autoritatile care au misiunea sa aplice dreptul
trebuie sa-l respecte inclusiv atunci cand este contrar valorilor fundamentale si drepturilor omului.
Scoala germana sustine ca raspunsul este legat de relatia dreptului cu morala: validitatea normelor
juridice depinde de conformitatea lor cu morala; daca nu sunt morale, nu constituie drept
-aceasta conceptie a fost criticata de Scoala anglo-saxona ( H.L.A. Hart, Lon Fuller ), care a
sustinut separarea dreptului de morala; exista o regula de recunoastere care stabileste criteriile de
validitate a normelor juridice, aceasta nefiind nici valida, nici invalida, ea nu rezulta din ratiunea
juridica, precum norma fundamentala a lui Kelsen.
-Scoala anglo-saxona sustine ca exista un continut minim al dreptului natural ( forme minimale de
protectie a persoanelor, a proprietatii si promisiunilor ), care trebuie sa se regaseasca in mod
necesar in orice sistem de drept pozitiv
-Scoala germana afirma existenta unui drept superior, izvorat din moralitatea interna a dreptului;
legile imorale nu trebuie nici respectate, nici aplicate.
-dreptul superior este cel natural si sta la baza dreptului pozitiv
Declinul modernismului in conceptia lui Michel Villey
-nu este de acord cu dreptul modern pt ca este individualist si lipsit de realism si obiectivitate
-inclina spre dreptul natural, despre care afirma ca il regasim in dreptul roman, singurul care
pastreaza ceea ce este autentic in drept
-impotriva conceptiei lui Kant si a lui Kelsen: critica notiunea de drept subiectiv, deoarece dreptul
nu se afla in relatie cu un subiect, ci cu natura lucrurilor; notiunea de subiect este echivalenta cu
dea de individ
-carenta majora a modernismului: individualismul, pt ca nu tine cont de sociabilitatea naturala a
omului si este fondat pe un voluntarism rational, face confuzie intre ordinea de drept si politica,
anexand dreptul moralei. => alterarea dreptului
-subliniaza ca trebuie ca omul sa se intoarca la dreptul natural, la gandirea juridica antica a
21
Neopozitivismul juridic
-pozitivismul traditional a fost criticat, cunoscand astfel noi semnificatii, legate de redefinirea
conceptului de drept, de sistemul juridic si de institutiile juridice
-rolul esential in evolutia pozitivismului revine Scolii anglo-saxone de drept, in cadrul careia s-au
formulat noi teorii, care au dus la un nou curent de gandire: neopozitivismul juridic
-reprezentanti: H.L.A. Hart si Neil MacCormick
Negarea jusnaturalismului. Doctrina lui Neil MacCormick
-neopozitivismul juridic se caracterizeaza si prin negarea puternica a jusnaturalismului
-doctrina lui MacCormick a fost denumita in literatura de specialitate neoinstitutionalism juridic
22
23
sensului normei si sferei ei de aplicare. Dar aceasta putere discretionara a autoritatilor executive
afecteaza impartialitatea si neutralitatea puterii judecatoresti, pt ca aprecierea facuta asupra normei
are caracter subiectiv ( fondata pe principii extrajuridice, cu continut social, politic sau economic )
-aplicarea regulii depinde de obiectivele legiuitorului, in funcite de acestea putem constata daca
litigiile dificile intra sau nu sub sfera de incidenta a normei. Norma are un continut deschis din
cauza formulelor lingvistice, continand astfel o doza de indoiala => tulburari in aplicarea normei,
daca nu se tine cont de obiectivul legiuitorului
-trebuie sa existe obedienta fata de norma juridica ( deriva din obisnuinta oamenilor de a se supune
legilor ), dar a fi obedient fata de o norma nu inseamna obisnuinta, chiar daca este o practica
sociala generalizata. Orice conduita neconforma normei reglementate este dezaprobata de membrii
grupului social. Obedienta nu se bazeaza pe obisnuinta, ci pe acceptarea deliberata a regulii
-Izvoarele dreptului: pe langa izvoarele formale ( considerate imperative ), exista si izvoare
facultative ( influente cauzale sau materiale care conditioneaza judecarea litigiului si care tin
inclusiv de buna-credinta ). Precizeaza ca izvoarele facultative nu fac parte din sistemul de drept
-Structura sistemului de drept conditii pt existenta sistemului:
1. normele de conduita reglementate si valide trebuie respectate de catre cetateni
2. exista o regula de regula de recunoastere care determina criteriile de validitate juridica, iar
modificarea normei trebuie sa fie recunoscuta de autoritati ca reprezentand modele publice si
comune
Sistemul de drept e compus din doua categorii de norme:
-primare ( stabilesc modelele de comportament care trebuie urmate )
-secundare ( stabilesc modul in care regulile primare pot fi identificate, edictate, abrogate sau
modificate ). Sunt reguli de recunoastere, releva criteriile de validitate a normelor juridice, reguli
de creare a normelor, de schimbare si de decizie ( instaureaza competente de jurisdictie ).
-toare regulile valide ale sistemului de drept sunt recunoscute prin intermediul unei reguli ultime
de recunosatere care cuprinde criteriile de validitate pentru toate regulile din sistem
-Hart subliniaza faptul ca nu se pune in discutie validitatea acestei norme ultime de recunoastere,
dupa modelul lui Kelsen, care nu cerceteaza validitatea normei fundamentale. Totusi, arata ca
aceasta norma nu este una opotetica, ca la Kelsen, nici o fictiune, ci un fapt social. S-a spus ca
piramida lui Kelsen este rasturnata si vizualizata invers, de la varf la baza. Si pt aceasta ultima
regula exista obligatia de obedienta, care este o obedienta fata de Constitutie, iar obedienta se
refera la toate regulile secundare, care trebuie respectate
-validitatea normei juridice este legata de eficatitatea sa
Reconstructia Dreptului
-critica pozitivismul a cunoscut o evolutie interesanta si in gandirea nord-americana, care a tras
atentia asupra necesitatii recorelarii dreptului cu justitia si a reducerii dreptului la fapte:
-rolul judecatorului trebuie regandit, nemaifiind suficient sa se limiteze strict la normele de drept,
pt ca trebuie luate in calcul si o serie de criterii exterioare dreptului ( Dworkin )
-autorul german Jurgen Habermass considera ca reconstructia dreptului nu se poate face decat
daca acesta se fundamenteaza pe morala, deoarece, in caz contrar, dreptul nu-si poate justifica
legitimiatea
-critica pozitivismului juridic cunoaste o noua dimensiune si in Italia. Scoala italiana de drept este
24
25
redistribuirea mai justa a resurselor pt a asigura o viata mai buna; justitia este o conditie a
posibilitatii sale.
-rolul judecatorului trebuie regandit: acesta trebuie sa judece si pe baza unor criterii exterioare
dreptului; exista principii deasupra normei juridice, de care el trebuie sa tina seama. Scopul acestui
demers este acela de a pronunta cea mai buna solutie
-conceptia sa este dominata de morala, care trebuie recunoscuta ca aflandu-se la temelia
sistemului de drept. Morala trebuie pusa atat inaintea, cat si la finalul crearii dreptului, dat fiind ca,
ulterior, orice act de aplicare a dreptului trebuie motivat, justificat. Aceasta este considerata teza
esentiala a lui Dworkin. Morala politica consta in respectarea egalitatii si acordarea de atentie
egala pentru cetateni. In privinta separatiei puterilor, este importatanta separarea puterii legislative
de cea judecatoreasca.
-defineste politica ca tipul de standard care determina un scop de atins din punct de vedere
economic, social sau politic. Principiul este definit ca un standard care trebuie observat, nu pt ca
permite atingerea unei situatii economice, sociale sau politice, ci pt ca constituie o exigenta a
justitiei sau a echitatii, sau a unei alte dimensiuni a moralei
-distinctia dintre politica si principii a determinat numeroase critici, in special din partea lui Neil
MacCormick, care afirma ca moralitatea procesului judiciar nu provine din structura interna a
dreptului, ci e impusa din exterior, de o teorie a justitiei, al carei criteriu de identificare este
conturat de principii obiective, izvorate din relatiile sociale existente la un moment dat.
26