Sunteți pe pagina 1din 22

Doctrine juridice

CAPITOLUL 1

NOTIUNEA DE DOCTRINE JURIDICE APARTENENTA DISCIPLINEI DOCTINELOR


JURIDICE LA SISTEMUL STIINTELOR DREPTULUI

-Institutiile juridice sunt rezultatul cristalizarii gandirii juridice si se bazeaza pe


principia

-3 mari preocuparii ale gandirii juridice

-Cele legate de definitia dreptului

-izvoarele dreptului

-axiologia juridica

A.Definitia doctrine juridice

-opiniile emise asupra dreptului (sensul de izvor)

-opinii exprimate asupra uni chestiuni

-doctrina la plural (doctrine juridice)=totalitatea teoriilor, princip cu privire la


fenomunul juridic

-doc clasica exegeza textelor

-doc moderna se desprinde de exegeza legii

B.Locul si rolul doc juridice in sis stiin dr

1.Relat dintre doc juridice si teoria generala a dr

-t.g.d sf sec 19 reactie la filosofia dr

-t.g.d preocupata de studiile dr pozitiv

-doc jurid completare a t.g.d

2.Relatiile dintre doctrinele juridice si filosofia dreptului

-filosofia dr apartine filosofilor este o filosofie aplicata

-filosofia dr apartine juristilor ,analitica fondata pe experienta juridica

-filosofia dr a juristilor apare astfel ca o descriere a practicilor juridice

-disciplina doc juridice prezentarea princip constructii teoretice aratand


evolutia dr
-doc juridice contrib. la creare dr

-dreptul trb pus in corelatie cu originile si sursele sale

C. Obiectul de studio al disciplinei

-fiecare scoala isi impune propriile teorii concept si metode ca fiinde singurele
adevarate

-unele controverse contribuiu la progresul juridic

D.Scopul disciplinei

t.g.d are menirea de a prezenta ce este dreptul

doctrinele juridice prezinta nu numai ce poate fii dreptul ci si ceea ce trebuie sa fie
dreptul

sis stiin dr are la baza princip si doc formulate de sc de dr

E.Disciplina in invatamantul juridic

Disciplina doc jurid introd in univ cu cateva decenii

CAPITOLUL 2

DREPTUL SI JUSTITIA IN ANTUCHITATE

Dr apare odata cu statul

Sectiunea 1

Grecia Antica

-operele lui Platon si Aristotel

A.Definitia dreptului

La Platon def dr corelata cu not de justitie si cu rol juristului

-justitia rol de a da fiecaruia ce este al sau

-scopul legii este virtutea

-obiectul de regementare proprietatea ,succesiunile , contractelel, bunele


moravuri , educatia

-diakon desemn drept si justitie

-pt platon prima misiune a dr este educatia


-la platon dr nu se diferentieaza de morala

-la Aristotel justitia este o virtute universal care include toate virtutiile

-justit distributiva rap dintre mbr cetatii scop distrib bunurilor , sarcinilor publice

-justitia comutativa rel dintre particulari

-la aristotel justitia distincata de morala

Doar legile morale se distin de cele juridice

-just inseamna echilibru realizat intre membrii cetatii

-drept numai in rap dintre ccetateni

B.Izvoarele dreptului

-sensul de drept ne ajuta sa desprindem conceptia lui platon despre izv dr

-metoda lui platon de a descop legile este fondata pe natura rolul de legiuitor
filosoful

–elem religios preluat de sf augustin

-in conceptia lui aristotel 2 mari surse ale dr :dr natural si legile scrise

stud naturii un mom intellectual , omul un animal social numai cetatea este natura

-la aristotel dr natural dedus din princip apriori ale ratiunii practice fie din def
abstracte ale naturii umane

C.Teoria legilor pozitive

-la platon dr are un puternic caractere normative

-platon descrie 3 tipuri de guvernamant : monarhia , aristrocatia , democaratia care


degeneraeaza fiecare in tiranie , ologarhie , demagogie

-la platon legile nu vin de la popor ci de sus

-legeile trebuie precedate de un preambul

-legile o copie proasta a justitiei perfecte

-printul este scutut de supunera fata de lege

-la aristotel necesit legilor plecand de la observ naturii

Dr este obiect de cercet bazat pe dialectica si observatie


Puterea ju detinuta de cel care conduce afacerile publice

-legile pozitive nu pot avea valoare decat daca sunt stabilite in cadrul unui jsut
natural

-legiloe pot lua nastere si datorita cutumei

Sectiunea 2

Roma Antica

-dominata de cultura greaca

A.Influenta greaca si principiile dr roman

Stoicismul roman influentat de cel grec

-stoicismul roman o doctrina morala decat juridica

-filosoful este separate de cetate ,nu-l intereseaza scopul dreptului

-dr natural isi pierde din amploare

-neoplatonismul dezvoltat in imp roman a sustinut idea unui drp autoritar in forma
legislativa

-nu se cercetau toate legile numai cele juste

-izv principal este natura

-dr classic roman este opera doctrine

-legile nu sunt ierarhizate

B.Cicero

-influentat de scepticism care punea accentul pe studiul jurisprudentei

-legea naturala este ratiunea dreapta

-din jus nature decurge jus gentinum

-jus civile dr fiecarui pop in particular

-necesitatea dr natural poate fi ameliorat cu ajutorul legiuitorului

-fundamentele dr se gasesc in natura lucrurilor

-dr natural ajuta la formularea princip generale oameni = si liberi

-jus naure concept de traditie greaca preluat de romani


-concet pe cetatenie la Cicero

-egalitatea intre cetateni a devenit o egalitate juridica in fata legii civile si o


egalitate politica in fata functiilor legislative si executive

-egalitatea politica a dus la aparitia unor privilegii

-cetatenia romana un statut social ,diferentiat neunitar

CAPITOLUL 3

FORMAREA DREPTULUI MODERN

Sectiunea 1

Rolul crestinismului in formarea dreptului.evul mediu

1.Doctrina lui SF.Augustin

-doc jurid a sf augustin este marcata de viziunea crestina asupara lumii asupra
statului , legii si justitiei

-distinctie intre legea divina sic ea omeneasca

A.Teoria legilor profane

-legile profane nu sunt juste

-legile omenesti trb respect

-dreptul nu pate fiinta decat daca este just

-justitia consta in a da fiecaruia ce este al sau

- justitia roamana este injusta

-oameni numesc drept ceea ce vine de la justitie

-legile profane trebuie respectate

-respectarea legilor profane injuste ajuta la pacea cetatii

--paca perfecta cea asigurata de justitia perfecta , crestina

-pacea imperfecata asigura o ordine provizorie a cetatii terestre

-supunandune legilor terestre ne supunem implicit unui plan divin

B.Continutul dreptului .Teoria izvoarelor dreptului

-la sf augustin justitia nu inseamna egalitate ci caritate


-trasaturi ale justitiei crestine :

a) justitia crestina character subiectiv,justitie de caritate continand reguli


imprecise

b) jujstitia crestina are ca scop perfectiunea idea prop priv si ideea prop
commune

in justitia crestina lipseste sanctiunea

- Dreptul crestin poate coexista in armonie cu dreptul laic

-dreptul crestin pune accent pe indepartarea omului de cele material

-izvoarele e categ de legi: dreptul natural, legile lui Moise, legea lui Hristos

a) dreptul natural

-ne ajuta sa cunoastem ceea ce este just si modul de funct a justit

-dumnezeu a impus o ordine naturala si aceasta trebuie executata

-dr natural era bun inainte de caderea in pacatul originar

b) legile lui moise

-sustine modelul de justitie promovat de tora

c) legile lui hristos

- legea crestina singura capabila sa-I conduca pe oameni spre justitie

- ceea ce este just isi are originea in credinta

-adevaratul dr este obiedienta la o lege divina pozitiva

-legile si cutumele nu au valoare decat dca textile devin tac rol de lege
speciala

C.Teoria statului

-statul trb sa se bazeze pe legile crestine

-legile omenesti ar trebui sa fie in corcondanta cu legile crestine

-justul poate fi cunoscut decat prein credinta si revelatie divina

-stat crestin trb sa evol spre crearea unei cetati divine

-cetatea terestra o copie a cetatii divine


2.Conceptia despre drept si lege a Sf Toma de Aquino

A.Noi semnificatii ale teoriei dr natural

-legile omenest pozitive 5 aspecte :

a)necesitatea legii omenesti

-legea umana provine din natura umana

-legea omeneasca are dispozitii repressive, permisive si preventive

b) oroginea legii

-legat de regimul politic

- legile concentreaza un maxim de virtute

c) continuitatea legii

-expl prin intermediul dreptului natural orice lege omeneasca provine din dr
natural

- legea create de legiuitor expresia justului natural

-dr rezultatul a 2 componente importante :

-ratiunea deriva din stiintele naturii

-vointa pt puterea legisl ia adaugat fixitate forma scrisa

d) calitatile legii

-sa refelecte binele comun si nu int personale ale legiuitorului

-trb sa fie corespunzatoare conditiilor de spatiu sit imp

e) autoriatea legii

- poate exista decat daca legea este justa daca corespunde justului natural

- daca este expresia a ceea ce este just va fi inteleasa si aplic de oameni

- daca legea este injusta trb sanctionata de judecator

Dr natural rolul de a oferi reguli generale im precise schimbatoare

B.Contributia crestinismului la crearea si evolutia dreptului

-rolul crestinismului in formarea dreptului este dublu

-divinitatea rolul de a ne arata ca natura noastra umana nu este singura in univers


-cunoastera umana poate fi ajutata de revelatia divina

-dreptul este obiectul justitiei

-Dreptul pozitiv are ca izvor decat legile omenesti , profane

- legea suprema este legea eternal cauza suprema a tuturor lucrurilor si din care
deriva totul pentru ca ea este divina

- legea naturala este sursa morale pentru om si poate fi cunoscuta de orice om

-in tratatul legilor sf toma arata ca legea omeneasca deriva din legea naturala

- izvoarele dr sunt de origine crestina vechiul si noul testament scopul lor de a ne


dezvalui o dimensiune spiritual

-legea lui Hristos este total diferita de legea umana –legea crestina desavarsita
celor cu adevarat desavarsiti

-legea crestina o stare de spirit pe care trebuie sa traim in premanenta

-pt dr public (sf toam ) a sustinut teoria laica a suveranitatii

-suveranitatea stat explicata prin intermediul teoriei dr natural

- dr privat marcat de teoria propietatii private

-institutia casatoriei un regim mixt are un rol divin de unire cu Hristos

-doctina sf toma tributara antichitatii a insemnat un progres al teoriei dr natural

Sectiunea 2

Laicizarea dreptului

-dreptul natural trece de la superior la inferior de la dumnezeu la oameni

-legea naturala inlocuita cu ratio naturalis

- procesul de laicizare numit si de rationalizare

A.Teoria contractului social si Teoria siprematiei puterilor

1.influente asupra teoriei statului

- a suportat infulente diferite in functie de reprezentanti

-Hugo Grotius crearea fiecarui stat este precedate de un contract social prin care
poporul transmite puterea guvernantilor

- dupa incheierea contractului poporul isi pierde dr de a-I pedepsi pe guvernanti


-forma pactului trebuie sa aiba forma unui contract social

-la Grotius pactul social are o valoare deinitiva poporul obligatia de a se supune
suveranului

-la Thomas hobbes stat creat tot in baza uni contract social pt a se mentine pacea si
securitatea in societate oamenii cedeaza anumide drepturi statului dar nu puterea ,
stat este totalitar contractul intre stat si popor

-numai statul spune dreptul numai el il defineste legea un coimandament

-puterea statului are un caracter absolut

-legile facute de monarh

-in sistemul lui hobbes nu exista un just natural si un just legal

-In conceptia lui john Locke omul este natural sociabil

-starea naturala cuprinde mai multe dr fundam : dr la libertate dr la munca dr


la propietate privata

-contractul social are ca scop garantarea dr natural pop dr de a-si lua inapoi
suveranitatea

-fondatorul liberalismului politic

-scopul stat il constituie libertatea pt om

J.J.Rousseau omul se afla intr-o stare de natura ,omul nu este un animal social

-omul incheie un contract prin care cedeaza totalitatea dr sale natural


entitatii create

-pactul are la baza totalitatea vointelor individuale care se contopesc intr-o


vointa generala

-vointa generala este ratiunea politica

2.Definitia dreptului

-la Grotius

este mijlocul rational si natural de a asigura pacea

-dr natural este imuabil

Dr natural al lui Grotius se situeaza intre curentul dogmatic al dr natural si


curentul rationalist
-la Hobbes

-legea este cea care determina dreptul

-conceptia axata pe 3 coordonate

-sustine idea unei legi naturale

-suveranitatea absolta si indivizibila nu I se pot adduce atingeri

-legiloe pozitive au ca scop supreme asigurarea pacii si a sigurantei indivizilor

La Jonh Locke

-dr trb sa asigure libertatea individului

La Rousseau

-legea o generalizare colectiva

-o generalitate formala care provine din autoritatea statala

-o generalitate materiala care releva prescriptiile pe care legea le statueaza

-legea fiind un act de voina generala nu poate sa se pronunte asupra


particulariului

- lega expresia vointei generale inseamna ca ea este rationala si legitima

-el transfigureaza dr natural il face dr analogic natural

B.Conceptia lui Kant cu privire la drept

-face o separare a dr fata de moarala si intre dr natural si pozitiv

-dr natural ansamblul conditiilor datorita carora preferinta arbitrara a fiecaruia se


poate armoniza cu preferinta arbitrara a celorlalti

-dr se fundamenteaza pe necesitatea convietuirii

-dr natural intregul drept

-dr pozitiv norme de reglementare si sanctionate de legiuitor , dependent de vointa


legiuitorului

-dr naturala bazat pe ratiune

-dr pozitiv pe inspiratie

-egalitaea si libertatea cele mai importante vlori


C.Drepturile inalienabile ale omului

-in timpul revolitiei americane si franceze

-consacrate in declaratiea de independenta a statelor americane

-3 probleme :

1.Rousseeau trebuie facuta o distinctive intre om si cetatean

Declaratia Americana : libertatea unui om concret

Declaratia franceza : libertatea abstracta a unui om abstract

2.declaratia americana :suntem create de dumnezeu si suntem inzestrati cun


anumite dr inalienabile

Declaratia franceza : neaga ca omul este creat de dumnezeu , dr ianlenabile


au o semnificatie politica

3.declaratia Americana sublinieaza ca scopul supreme este fericirea publica

Declaratia franceza sustine primatul statului in fondarea Republicii

-continutul fericirii presupune analiza continutului declaratiilor a dr fundamentale

Dr la siguranta scopul statului de a asigura siguranta individului puterea politica sa


nu aibe dre de viata sau moarte, puterea politica sa nu fie prop cuiva

Libertatea onstiintei dunfam tuturor libertat publice

Dreptul de propietate o extensie a dr la siguranta in declaratia de independent se


arata ca prop isi are originea in dr natural , prop priv se findeaza pe existent
individului

Propietatea permite insa asigurarea libertatii si egalitatii

D.Rationalistii moderni

1.Hegel

- se opune doctrine antice a dr natural

-omul produs al istoriei

-dr natural se bazeaza pe o libertate imediata a individului

-dr omului la H. se transforma in obligatii

-in material propietatii H este adeptul prop private


2.Pozitivismul juridic

-dundam dr pe elem exter ratiunii fie ca aceasta este o ratiune speculative sau pura
sau absoluta

-aparuta la sf sec 19 exclude not de just din def dr

-a data nastere la 3 sc de gandire

a) scoala exegezelor

-in franta determinate de procesul de codificare a lui napoleon

-excude filosofia dr

-promoveaza o filosofie etaista

b) scoala engleza

-reprezentatnte Jeremy Bentham

-critica sistemul de common law si propune codificarea

-legea este comandamentul celui care are puterea asupra altuia

-dr un ansamblu de semen care privon de ala suveran dar scopul este binele
public

c) scoala germane

- dr isi are originea in create populara sponatana si inradacinata istoric

-dr iszv dintr-n sg comandament statal

-apare idea codif legilor in vigoare

-Savigny nu e de accord ci idea codificariii dr

Dr expresia constiin juridica populare

-Constiinta populara nu este altceva decat vointa istorica si spontana a dr


care se manifesta in cutume

-pozitivismul neaga roloul istoriei ca rol primordial in formarea dr

-rolul istoriei important in genealogia conceptelor

CAPITOLUL 4

CRIZA DREPTULUI
-pozitivismul a declansat reconsiderate fundam acestuia definitia dr dobandind noi
semnificatii

-pozitivismul 2 mari dendinte

Sectiunea 1

Juridicizarea si etatizarea dreptului

-teoriile formaliste

-formalismul juridic situeaza in central studierii dr legea si stat rol essential in


explicarea dr

-pozitivismul german izv din sc istorica a dr a fost criticat la inceput

-sistematizarea stiintei dreptului o operatiune intelectuala de stabilire de reguli


juridice prin deductie

A.Juridicizarea dreptului .Teoria normativista

-Hans Kelsen

este cel care critica conceptia traditionalista conform careai dreptul este
produsul fortei statului -el construieste o terorie pura a dr care este diferita de
teora generala a dreptului

-formuleaza o conceptie normativista asupra dreptului care este compus din


2 teze fundamentale

1.Teza separatiei dr de morala

-teor pozitivista def dr ca un act de comandament al legiuit insotit de o sanct

-comportamentul pe care o persoana trb sa-l aibe este independent de


subiectivismul incorporate intr-un ordin

-acest comportament este obiectiv independent de ratiunile personale ale


emitentului ordin

-vointa legiuit trb sa fie independent de subiectivism si dependent de o


norma

2.Teoria normativista propriu-zisa

-H K dr un sistem de norm ierarhizate

-legiuitorul cand regelementeaza o conduita este abilitat de o alta norma


juridica ce ii confera aceasta abilitare
-este obiedient dreptului

-in statele modern aceasta norma este constitutia

-K respinge teoria dr natural

Dre pozitiv si dr natural in conceptia lui K sunt total diferite si ireconciliabile

-validitatea si eficacitatea ordinii juridice este data de norma fundamental

-prin teoria pura a dr ajungem sa cunoastem, esnta dr struct sa interna

-stiin dr are ca obiect descrierea normelor sistemului

B.Etatizarea dreptului .Pozitivismul etatist francez

-pozitivismul german sa creat avand la baza teoria statului stat sub autonom de dr
cu vointa proprie

-statul se autolimiteaza pt ca este un stat de dr care se supune voluntary dr

-Carre de Malberg statul este natiunea organizata juridic iar Parlamentul este
organul supreme al statului

-ideea dominant a lui C.M este ca statul se supune dr , w aspect

- exista un drept superior dr pozitiv

-se formuleaza teoria autolimitarii

-statul este o putere limitata de dr o organizatie juridica create de consttutie

-C.M ordinea de dre o ierarhie de organe

-fct costitunata a stat cea mai importanta

Sectiunea 2

Teoriile antiformaliste

-critica normativismul juridic

A.Decizionalismul juridic

-findatorul Carl Schmitt

=este de neconceput ca o norma sa se arealizeze prin ea insasi

-amestecul politic si juridic


-decizia judecatorului nu este niciodata dedusa in integralitatea sa dintr-o
norma

-ordinea de drept validitatea acesteia are fundamente diferite

-starea exceptional permite suspend ordinii de drept in cazul in care exist stat
este in pericol

-critica doc liberal

-stat legiuitor caracterizat de separarea societatii civile de entitatea stat

B.Scoala liberului drept

Feancois Geny

-critica sc exegezelor

-doc lui precede sc germane a liberului drept

- 2 teze fundamentale

1.Decadera legii

-in fr datorita industrializarii sa ajuns la o neconcordanta intre lege si


trebuintele sociale

-geny dreptul se refera la acte si institutii umane si nu la obiecte ideale

-se recunoaste jurisprudenta cutuma

-izv reale hransesc dr devin dr adevarat cans sunt acceptate de izv


formale ale dr

-geny o clasificare a izv dr in 4 categ:

-daturile reale ale societ

-daturile istorice constitutive ale traditiei

-daturile rationale constitutive a tot ce inseamna natura


lucrurilor sau natura umana

-daturile ideale corespunzatoare aspiratiilor omului

-prima si a 2 corespund circumstantelor de fapt

-ultimele 2 perceptelor noramative

-perceptele normative fac obiectul elaborarii stiintifice a dreptului


-perceptele releva not de just not ireductibila si indefinibila

2.Cercetarea libera a dreptului

-scop umplerea lacunelor legii

-Geny opteaza pentru un dualism metodologic :interpretarea legii si


libera cercetare stiintifica

-teza interpretarii subiective care inseamna cercetarea vointei


autorului textului

-prioritate vointa legiuitorului

C.Realismul American

-infiintat de Fr Geny si scoala liberului dr din fr

- fondatorul American Oliver Wendell

a) conceptia instrumentalista

-dr mijloc de realizare a diferitelor politici puse in practica de guvernantii unei


tari

b) teza nedeterminarii

-contin termini imprecise care fac dificila aplicarea in practica a normei


respective

-n.j un continut nedeterminat

c) teoria comportamentalista

-hot jud este rezultatul intuitiilor personale ale fiecarui judecator

d) teza anticonceptualista

-faptele continute in cause si in hot judecatoresti au consecinte sociale

-gandirea juridica trb sa ramana cel mai aproape de modelele de


comportament impuse de tribunalele sau autoriatiile care aplica dr

-gandirea juridica nu trb sa faca nicio judecata de valoare asupra acestor


modele si cu atat mai putin sa elaboreze o teorie a justitiei

D.Realismul Scandinav

-reprezentant Alf Ross


-dr un fenomen psihic , normativitatea juridica este o constrangere
psihologica

-dr un ansamblu de norme juridica

E.Sociologia dreptului

-Rudolph von Ihering scopul dr este sa corespunda protectiei a ceea ce este necesar
pt afirmarea personalitatii omului

-Max Weber dreptul compus din norme juridica ierarhic ordonate si stabilite dupa o
procedura norme prealabil definite dupa alte norme

-odinea de drept este un sistem logic clar o ordine complete fara lacune

F.Pliralismul juridic

-Maurice Hauriou statul sim alte entitati colective sunt instit private sau publice in
int carora se creaza norme juridice

-Leon Duguit dreptul nu este ceea ce este sanctionat oficial de stat ci ceea ce este
socialmente necesar

-serviciile publice sunt asigurate de stat sub autoritatea lui

CAPITOLUL 5

TEORIILE IDEALISTE

-cr idealist pt care dr este produsul sociabilitatii omului fiind o opera a spiritului
omenesc

A.Neokantianismul .Giorgoi del Vecchio si R.Stammler

-in conceptia lui G del V sistemele juridice reflecta idealul de justitie care permite
ralizarea libertatii persoanei

-distinctia intre conceptual de drept si idea de dre corespunzator idelului de


dr

Cercetarea fenomenologica care studieaza dreptul din punct de vedere istoric


si sociologic

-orice persoana este un sub de dre care are un dr subiectiv

-dr nu trebuie definit prin continutul sau ci prin forma sa

-forma dr trb sa fie universal

- conceptual de dr este strans legat de actiunile umane


-dr se raporteaza independent de continutul sau la actiunile mai multor
subiecte care au dr subiectiv de a actiona

-in domeniul dr actiunile sunt intotdeauna bilateral si coordinate

- in domeniul morale act sunt unilateral si necesare

-dr permite ceea ce este précis de morala dar nu regelm ce este obligatia
morala

Rudolph Stammler

-conceptul dr cercetat decat de o stiin pura a dr si este expresia unei vointe


inviolabile , autonome suverane

-dr corespunzator idealului de justitie

-principui respectarii personalitatii fiecaruia

-principiul participarii omul nu trb exclus din comunitate

B.Fenomologia dreptului

-intoarcerea la concretul lucrurilor la puritatea lor fenomenala pt a putea sa le


observam esenta lor

-toate obiectele din lume sunt fenimene pe care constiinta ajunge sa le cunoasca
numai daca cerceteaza esenta lor

-cr fenomenologiei a cunoscut 2 tendinte

-axiologica

-existentiala

-acesta metoda are character descriptive

-3 categ de edios :

a) edios cu caracter generic –dr in substanta sa

b) edios cu caracter special –norme care compun dr sunt norme cu cont etic

c) edios cu caracter particular –vocatie de comandament

1.Curentul axiologic

Edmond Husserl dr are la baza cutuma juridica si este compus din numeroase elem
cutumiare

-doc lui E.H are in central analizei forma generala de obedient fata de dr
-dr este ceea ce ne oblige din exterior

Fundamental axilogic al dr pozitiv al normelor juridice se regaseste in


eficacitatea acestora

2.Existentialismul juridic

-existenta precede esenta

-dr si lumea depend de act umane

-valorile sunt calitati obiective ale lucrurilor sunt a priori su sunt ierarhizate

-exista val absolute care sunt fundamental principiilor juridice supreme

-deasuprea tuturor valorilor absolute se afla demnitatea persoanei umane din care
deriva pricipiile juridice supreme

-dr 2 categ de izv : reale si ideale

CAPITOLUL 6

REABILITAREA DREPTULUI NATURAL

-reconsiderarea dr natural a dus la critica modernismului

-sustinuta de Leo Strauss si sc germane

A.Criza modernismului .Leo Strauss si Sc germane

-daca dr pp constructia unei societ bazate pe egalitatea dintre femei si barbati acest
lucru este un esec

-2 defecte ale constrctiei dreptului modern

a) istoricismul

-pt ca sustine ca este bunsi just ceea ce este consacrat si validat istoric el
pune accent numai pe ceea ce este si nu pe ceea ce trb sa fie

- istoricismul si pozitivismul considera ca subiectul ocupa pozitia central in


constructia dr.

-dr antic trimete la rap sub cu lumea din care provine

- sub are oblig de a indeplini ceea ce trebuie in functie de ceea ce este

- ceea ce revine sub va fi determinat prin raportarea la ordinea si finalitatea


acestei lumi

Ierargizate
-L.S este de accord cu democratia liberal dar nu accepta democratia de masa

- propune intoarcerea la antichitate la traditia socratica

Scoala germana

-exista principii mai puternice decat orice statut juridic

-aceste principii sunt de fapt dr natural

-existenta unui dr superior izvorat din moralitatea interna a dr

-dr superior este dr natural si sta la baza dr pozitiv

Scoala anglo saxona sustine separarea dr de morala

-esxista uncontinut min al dr natural care trb sa se gaseasca in orice sistem


de dr pozitiv

B.Declinul modernismului in ceonceptia lui Mchael Villey

-M.V nu este de accord cu dr modern pt ca este individualist si lipsit de realism si


obiectivitate

-dr natural il regasim in dr roman sinfurul care pastreaza ceea ce este antic in
dr

- critica not de dr subiectiv dr nu se afla in relatie u un subiect ci cu natura


lucrurilor

-creanta majora a modernismului o reprezinta individualismul

-omul trb sa se intoarca la dr natural iar juristii la gandirea juridica a dr


natural care este vazut ca reprez un nou realism juridic

-doctirna lui M.V axata pe 2 critici

a) critica pozitivismului juridic

-dr nu poate fi creat de om

b) dr natural modern

-nu poate fi acceptat el pleaca de la o prmisa falsificata si anume


starea de natura

-omul trb sa graviteze in jurul dr si nu dr in jurul omului

Doctrina lui sustine idea separarii dr de morala

CAPITOLUL 7
NEOPOZITIVISMUL JURIDIC

-pozitivismul traditional a fost criticat

-rolul essential in evol pozitivismului revine sc anglo saxone de dr

A.Conceptul de drept si structura sistemului juridic.Conceptia lui H.L.A.Hart

-H.L.A.Hart are ca preocupare central definirea dr

-in definirea dr este foarte important limbajul juridic folosit doarece pot
aparea problem de interpretare

-n.j au un contunut deschis

-aplicarea normei de dr depinde in conceptia sa de obiectivele pe care le


urmareste leiuitorul care a creat acesta regula

-fata de morma juridica exista obligatia de obedienta explicata prin


obisnuinta oamenilor de a se supune legilor

-orice conduit neconforma conduitei reglem de norma este dezaprobata de


membrii grupului social

-izv formale ale dre imperative, dar exista si facultative care constau in
influente cauzale sau material

-izv facultative nu fac parte din sis de dr

Structura sis de dr relevante 2 conditii considerate necesare

-normele de conduit care sunt reglem si apreciate ce valide trb sa fie


respectate de cetateni

-sis de dr compus din 2 categ de norme :

-primare care stabil modele de comportament care trb urmate

-secundare prin care stabil modul in care regulile primare pot fi


identificate , edictate , abrogate sau modificate . Acestea sunt reguli de
recunoastere care releva criteria de validitate a n.j

-toate regulile valide ale sis de dr sunt recunoscute prin intermediul unei
reguli ultime de recunoastere care cuprinde criteria de validitate pt toate regulile
din sistem

-nu se pune in discutie validitatea acestei norme ultimne

-validitatea n.j este legata de eficacitatea sa


B.Negarea jusnaturalismului .Doctrina lui Neil MacCormick

-neopozitivismul juridic se carac si prin negarea putrnica a jusnaturalismului in


cadrul sc anglo-saxone

N.MacC

-repudieaza jusnaturalismul pt ca dr nu se fondeaza pe val sip e princip


universal la care ar trb sa corespunda ordinea juridica pozitiva

-propozitiile normative nu pot derica din propozitii descriptive

-ordinea juridica este un fapt institutional compus din reguli juridice care sunt
necesare pt determinarea act actorilor sociali

-neoinstitutionalismul nu poate concepe existent unei institutii independente


de normele care o compun