Test psihologic de “diplomaţie” / machiavelism

Dicţionarul explicativ al limbii române arată semnificaţia termenului de

“machiavelism” astfel: “comportare, acţiune vicleană, perfidie, rea-credinţă”. Sinonime s-
ar mai găsi: duplicitate, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, prefăcătorie, vicleşug.
Cu siguranţă că secretarul de stat al Consiliului Seniorilor din Republica Florenţa
(1498 – 1512), omul politic, scriitorul şi istoricul Niccolo Machiaveli (1469 – 1527), s-ar
cutremura să afle că de numele său se leagă atâtea trăsături de personalitate negative.
În fond, istoricul renascentist italian nu a teoretizat altceva decât ceea ce se ştia de
când lumea: în politică dictează interesele şi forţa nu principiile morale. Lucrarea sa
“Principele” (1513), dincolo de observaţiile lucide privind activitatea diplomatică pe care
o cunoştea atât de bine, pledează pentru teza manipulării psihologice a oamenilor ca
alternativă la conducerea prin forţă.
Psihologii dau termenului de “machiavelism” un înţeles mai apropiat de gândirea
ilustrului am politic florentin. Astfel, Cătălin Uamandi defineşte machiavelismul ca pe
atitudine în relaţiile interpersonale caracterizată prin: “iniţiativa unei persoane de
manipula celelalte persoane cu care se află în interacţiune, pentru a determina un anumit
comportament şi a-şi atinge, pe această cale, scopul propus” (1981 – Dicţionarul de
psihologie socială).
Alţi psihologi abordează machiavelismul ca pe un tip de personalitate (1988).
Testul psihologic de mai jos are în vedere acest al doilea aspect – tipul de personalitate
diplomatic.
Enunţurile ce vor urma reflectă opinii destul de răspândite. Subiectul va indica în
ce măsură este de acord sau împotriva fiecărei afirmaţii:
A – în acord deplin (+3)
B – în general de acord (+2)
C – în mică măsură de acord (+1)
D – în mică măsură împotrivă (-1)
E – în general împotrivă (-2)
F – în dezacord total (-3)

1. Spuneţi celorlalţi adevăratul motiv al acţiunilor dumneavoastră?

2. Cea mai bună modalitate de a-i face pe oameni să acţioneze cum vreţi este să le
spuneţi ceea ce la place să audă?

3. Trebuie să acţionaţi numai dacă sunteţi convinşi că ceea ce faceţi este moral.

4. Cea mai mare parte a oamenilor sunt fundamental buni şi amabili.

5. Este mai prudent să admitem că toţi oamenii au vicii care se vor manifesta când se va
ivi prilejul.
6. În toate cazurile, onestitatea este cea mai bună diplomaţie.

7. Nu există nici o scuză pentru a amăgi pe cineva.

8. În general, oamenii nu muncesc aşa cum trebuie decât dacă sunt forţaţi.

9. În mod sigur, este mai bine să fii sărac şi curat decât bogat şi necinstit.

10. Când rugaţi pe cineva să va ajute, este mai bine să spuneţi adevărul, decât să apelaţi şa
motive emoţionale.