Tehnici de comunicare în activitatea pastorală

Dumitru Borțun1

Vom avea un examen mid-term.

Vom pregătii un eseu sau o prezentare ppt (dintr-o temă/ carte).

Vom avea un examen final.

Globalizarea este un proces natural, inevitabil. Poartă numele de universalitatea

istoriei. Ajungerea la realitatea de „satul global”.

Mattei Dogan - Democrația animată = democrația românească din perioada

interbelică.

carte recomandată = „Schimbarea la față a României”

Asociația Română de relații publice - înființată de dânsul împreuncă cu alți oameni

specialiști în comunicare.

România este o țară care se modernizează de sus în jos.

- 316 de state în Germania după pacea de la Versai...

- evreii din spațiile grecești nu aveau drept de vot.

- 1200 d. Hr, în nordul Italiei existau forme reprezentative.

Legenda lui Robin Hood, este ancorată în realitate - el a ajutat la crearea camerei
comunelor (verde), la distanță de un hol de camera lorzilor;

Mentalitatea democratică2 are 5 principii:

1.

2.

3.

4.

5.

1
SNSPA , din 1993 predă, din 1996 este titular. Profilat pe etică și pe comunicare. Votat profesor Bolonia în
cadrul facultății de relații publice. Decorat de K. Iohanis, cu gradul de cavaler în privința cercetării. Tată a doi
copii și membru al BAZȘ. A publicat „Mareea neagră” - valul indiferenței față de educație și comunicare
2
demos + cratos
 Noi ca români nu am avut parte de o astfel de mentalitate în istoria română. Această
lipsă a influențat învățarea tacită.

Cultura comunicațională, înseamnă să ai repere în comunicare. Reperele se

realizează în timp, prin formarea unei tradiții.

Cu cei din jurul nostru, noi transmitem Informații, valori și atitudini.

Așa zisul război informațional este în realitate război semiotic (sau de interpretare).
Ceva asemănător este și războiul psihologic.

Stilul este chintesența (esența esenței) unei culturi.

În cadrul industralizării forțate din comunism, oamenii când au fost mutați de la sat
la oraș, au trăit un șoc, și nu s-au schimbat (urbanizat) și astfel s-a ajuns la „ruralizarea
oraselor”. Speranța se așteaptă abia după 3 genereații.

Introducere

Cunoaștere științifică și cunoaștere comună; critica simțului comun

Diferența dintre realitate și opinie, a prezentat-o Platon în „mitul peșterii”. Din acest
motiv unii oameni nu suportă adevărul fie el, social, religios sau de alt tip.

Zona de confort este atât de captivantă încât oamenii ajung să respingă adevărurile
care îi deranjează. Această atitudine, a dus la lipsa unei culturi epistemiologice. În plus lipsa
unui sistem bine pus la punct din educație care să realizeze educația populația.

Limbajul uman este un istrument de gândire, și instrument de cunoaștere, abia apoi

este un instrument de comunicare.

Cunoașterea comună = valabilă pentru toată lumea.

Cunoașterea științifică = valabilă pentru lideri. Aici ne încadrăm și noi.

 Oamenii de știință se credeau zei. Ei credeau că adevărul științific este mai măreț
decât adevărul religios. L’Aplase, a spus că dacă ar cunoaște toate detaliile universului, ar
putea prezice viitorul.

Napoleon scria în picioare, pe un pupitru.

„Teoria celor doi oameni” = ne spune că un om poate să intre în laborator și să facă

abstracție de Dumnezeu, apoi când merge acasă poate să plece cu familia la biserică și să se
închine și să se roage.

Structurile raționale trebuiesc formate din cea mai fragedă copilărie. Dacă se
negliează atunci apar probleme la maturitate. => Decartes nu are dreptate când spune că
raționalitatea este împărțită egal.

Decartes mai spune că există afirmații distincte care se exclud, dar și această
afirmație este falsă pentru că există și declarații de mijloc. ex: ce este fătul dintr-o femeie
însărcinată : eu sau non eu? În realitate este și-și.

Raportul dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică

Cunoașterea comună se realizează prin:

1. Mijloacele naturale = simțurile (cele 5), gândirea necritică 3 (te ajută să ajungi
maxim la o stare de bine), limbaj natural (limba maternă, este necesar dar nu este suficient4);

2. Experiențe cotidiene = formare de automatisme. Când se transformă în rutină

ajungi la plafoare5.

3. Activități practic-nemijlocite = lucrurile pe care le facem fără să cunoaștem teorie.

Gândirea comună și gândirea speculativă sunt extremele (șanțurile) gândirii

științifice. Practicarea gândirii științifice este mergerea pe drum, este un proces de întinerire
intelectuală6.

„Când omul simte că face parte dintr-o minoritate, alege să tacă din gură”7

nu rețele de socializare ci rețele sociale

socializarea = umanizare; procesul prin care un copil devine om matur și

responsabil;

3
„stai ca broasca sub pietroi” - vorbă românească
4
avem nevoie de un limbaj de specialitate
5
pentru a scăpa de această plafonare ai nevoie de lecturi diverse
6
pentru că dacă nu gândim științific/critic, rămânem bătrâni intelectuali
7
Opinia public în calitate de pătură (Spirala tăcerii),
 COMUNICAREA

Scopurile8 comunicării / De ce dorim să comunicăm?

- să fim receptați;

- să fim înțeleși;

- să fim acceptați;

- să provocăm o reacție dorită;

Pascal declară la un moment dat „mi-am dat seama că eu credeam în Dumnezeul

filozofilor și nu în Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov.”

Mitul rațiunii, a fost distrus de Gheote, când a demonstrat că atunci când transpui
viața în legi matematicii (a încercat să axiotatizeze viața), ajungi la niște contradicții =>
rațiunea umană are limite.

Credința și Știința nu se află în contradicție! Dar nu pot fi suprapuse complet pentru

că Știința se ocupă de teorii, iar Credința se ocupă de concepții.

Gândirea umană are un subsol tehnic, care produce diferite aspecte ale gândirii9.

Traducerea corectă pentru „politicaly corect” (corectitidinea politică), ar fi

corectitudine socială.

Elefantul10 și călărețul11

Elefantul care conduce călărețul este subconștientul uman, și el este cel conduce, iar
călărețul are impresia că el conduce.

Călărețul = cunoaștere rațională = noțiuni, concepte, definiții, idei clare și distincte,

judecăți (considerate false sau adecărate), iferențe logice (deducții), raționamente, teorii
(doctrine), concepții (religioase, filozofice, morale, estetice, etc12).

Elefantul = interpretarea realității bruiată de non-rațional: sentimente, emoții, intuiții

instincte impulsuri ale subconștientului, prejudecăți, superstiții, credințe, fantasme, analogii
forțate, raționamente incorecte, trăiri neverbalizate, percepții subliminale.

Gândirea deziderativă

8
pentru că are scop, este o acțiune conștientă
9
idee din cartea „Mintea moralistă - De ce ne dezbină politica și religia?”
10
subconștient
11
rațiunea
12
nu există „concepție științifică”
 Pentru a putea purta un dialog constructiv cu cineva, este nevoie ca amândoi să
avem axiome comune sau să fim dispuși să renunțăm la acele axiome (această renunțare se
realizează prin Duhul Sfânt, după o alegere din partea lor).

Gândirea critică ne ferește de mai multe forme de gândire inautentică:

- Gândirea oportunistă = bazată pe ceea ce cred alții;

- G. superficială = care nu conectează faptele;

- G. deziderativă = care proiectează dorințele asupra realității;

- G. mitică = înlocuiește datele obiective și argumentele cu mituri.

Modelul Lasswel - comunicarea în 5 pași

1. Cine?

2. Ce spune?

3. Prin ce canal?

4. Cui?

5. Cu ce efect? (Efect scontat sau E. pervers)

Lumea rurală reprezintă jumătate din populația româniei.

Factorii constitutivi ai comunicării, după Jakobson:

Expeditor -- mesaj --Destinatar

Contex

contact

cod
 Funcțiile limbajului în actul de comunicare (Jakobson)

1) Funcția expresivă

2) F. persuasivă (A- atregerea atenției; I - trezirea interesului; D - luarea deciziei; A -

implicare în acțiune)

3) F. referențială

4) F. empatică

5) F. metalingvistică (lingvistica de dincolo)13

6) F. poetică (relația mesajului cu el însuși) - să facem din mesaj un cadou pe care să

îl oferim destinatarului.

Afară plouă. - limbaj normal

Eu am spus că afară plouă. - metalimbaj

Tipuri de comunicare

- intraindividuală; interindividuală; intragrupală; intergrupală; și în masă;

- verbală, non-verbală; și para-verbală (ritm, pauză, ton, tonul-vocii, timbre);

- informală și formală;

- privată și publică14.

Listă cu nevoi ale naturii umane:

1. Nevoia de identitate (Cine esti tu?)

2. N. de apartenență

3. N. de recunoaștere

4. N. de tablou unitar al lumii

5. N. de structurare a timpului

6. N. de sens al vieții

13
să ne întrebăm: „Cu ce am greșit eu?” , „Ce trebuia să știu despre omul acesta și nu am știut?”, „Ce trebuia să
mai fac pentru această biserică și nu am făcut?”
14
să privim cu suspiciune pe cei care sunt în spațiul public declară: „Acum vă vorbesc ca simplu cetățean”
 Comunicarea în grup

Toată viața trăim în grup:

- grădiniță

- școală

- universitate

- grupul de la locul de muncă

Ecologia Relațională = noi ca oameni ne petrecem viața într-o continuă relație iar
aceasta ne definește caracterul.

Demersurile comunicaționale:

- a exprima;

- a asculta;

- a înțelege;

- a nu spune;

Relația sănătoasă este caracterizată de:

- a propune

- a oferi

- a aduna

- a afirma

Relația infantilizantă este caracterizată de :

- a exagera

- a obliga / a impune

- a lua / a smulge

- a se opune / a respinge

Cinci fenomene caracteristice relațiilor infantilizante :

1. Injunctiile;

2. Amenintarile;
3. Devalorizarile/ descalificarile;

4. Culpabilizarea;

5. Șantajul.

Reguli de igienă relațională:

1. Să vorbim cu celălalt și nu despre celălalt;

2. A nu lăsa să se vorbească despre mine;

3. A conștientiza ceea ce transmitem

Celelalte sunt pe pagina Următoare:

 Comunicarea în echipă și acceptarea diferențelor

Percepțile sunt : empirice, învățate și selective.

Cum să colerezi valorile personale cu valorile echipei:

a) Autoritate;

b) Dezvoltarea personală;

c) Relații;

d) Continuitate;

e) Oameni.

Gândirea de cercetaș15 este una de valoare.

Comunicare și leadership

Funcțiile cheie ale managerului:

- planificarea;

- organizarea

- alegerea personalului;

- delegarea sarcinilor și arta delegării responsabilității

- supraveherea
15
https://www.ted.com/talks/julia_galef_why_you_think_you_re_right_even_if_you_re_wrong/transcript?
language=ro
- evaluarea

!!!

Cum alegi un lider? Adresăzi următoarele întrebări:

Cu cine vrei să faci o echipă? (primi 5) - liderul intelectual

Cu cine ai vrea să faci o excursie (primi 5)? - liderul afectiv

 Pentru ca deciziile pe care le luăm ca lideri, să fie puse în practiă, este imperios
necesar ca acestea să fie:

1. Înțelese; și

2. Acceptate.

Stiluri de condcere:

- S. autoritar;

- S. democratic;

- S. laisez-faire (delăsător).
 Detaliile care definesc RELIGIA ca fenomen socialeste definit cel mai clar prin
SACRU-PROFAN și existența BISERICII. (Prezentare Andrei Sisu)
 Situațiile de criză

alte

b
Cum?

Celula de criză

d
 Comunicarea în public
Ex: Martin Luther King = I have a dream

- pentru a înțelege un discurs trebuie să cunoști câteva reguli: ce țin de lucruri

pragmatică, context + text; D = T + C (Discursul = text + context)

!!! - Atenție la preconcepțiile pe care le ai când ții un discurs. Să folosim

comentariile care descriu cât mai clar ceea ce dorim să spunem.

Contextul

- cunoștințele participanților asupra lumii;

Tipuri de discurs

- în funcție de tipologie;

- în funcție de formațiune discursivă;

- în funcție de participanți : d. închis; d. deschis;

Legile discursului
 - sunt mai degrabă reguli, pentru că legile sunt raporturi generale, necesare,
esențiale, relativ stabil și repetabil, între 2 sau mai multe fenomene.;

- principiul cooperării;

- p.politeții;

- ....

Maxime conversaționale:

1. Maxima ............

2. M. calității;

3. M. relevanței

4. M. manierei