Sunteți pe pagina 1din 3

J TAS-20 (Toronto Alexithymia Scale)

Dimensiuni analitice

a. Dificultăţi În identificarea propriilor sentimente (trăiri).


1 Deseori sunt confuz în legătură cu emoţiile pe care le simt (trăiesc).
3 Am senzaţii (fizice) pe care nici medicii nu le înţeleg.
1 6 Atunci când sunt supărat, nu ştiu dacă sunt trist, speriat sau enervat.
/' 7 Deseori sunt surprins de senzaţiile pe care le resimt în corp.
9 Am unele trăiri (sentimente) pe care nu prea pot să le identific.
13 Nu înţeleg ce se petrece în interiorul meu.
14 Deseori nu ştiu de ce mă enervez.

b. Dificultăţi În descrierea sentimentelor (trăirilor) sale celorlalti.


2 Este dificil pentru mine să găsesc cuvintele potrivite sentimentelor (trăirilor) mele.
4 Sunt capabil să Îmi descriu sentimentele (trăirile) cu uşurinţă.
Il Îmi este destul de greu să exprim ceea ce simt despre oameni.
/ 12 Cunoscuţii îIP.Îspun să îmi exprim mai mult sentimentele (trăirile).
17 Îmi e greu să dezvălui cele mai adânci sentimente, chiar şi prietenilor apropiaţi.

( C'. Gândire pragmatică / Gândire orientată către exterior.


\
\ 5 Prefer să analizez problemele, decât doar să le descriu.
\

\ 8 Prefer să las lucrurile să se întâmple, decât să încerc să înţeleg de ce s-au petrecut astfel.
\ 20 Căutarea de înţelesuri ascunse în filme sau în cărţi te distrage de la a te bucura de ele.

..-' I
i
~t!!" \ d, Emoţiile văzute ca lipsite-de importanţă
;ta
,../ I

/ Gândire orientată către exterior.


! A fi 10 legătură cu propriile emoţii este un lucru esenţial.
r
,/15 Prefer să vorbesc cu oame~'ii despre activităţile lor zilnice, decât despre sentimentele (trăirile) lor.
I 16 Prefer să văd un film sau un spectacol "uşurel", mai degrabă decât drame psihologice.

;
I 18 Mă simt apropiat de unele persoane, chiar şi în momentele de tăcere.
! 19 Consider că este util să-mi examinez propriile trăiri (sentimente), pentru a-mi rezolva problemele personale.
,---

Notă: Iternii 4,5,10, 18, şi 19 sunt concepuţi în cheie negativă. Pentru a obţine un scor total
(între 20-100 de puncte), se însumează valoare din chestionar pentru itemii
1,2,3,6,7 ,8,9,11,12,13,14,15,16,17, şi 20, iar pentru itemii 4,5,10, 18, şi 19 valorile din
chestionar se inversează. Astfel, valoare 5 în chestionar devine 1, 4=2, 3=3, 2=4, 1=5.
Evidenpierea alexitimiei s-a realizat prin Toronto Alexithymia Scale (TAS-20), chestionar cu 20 de
iterni apreciapi printr-o scala de 5 puncte. Analiza factorială a lui TAS-20 identifica trei factori:
dificultatea în identificarea propriilor sentimente (1); grcutăpi în descrierea sentimentelor sale
cetorTâ1pJ> ; gânduiI îndreptate spre exterior- mai curâiid decât spresenzapiile interjoare (III)"
Cofere-de evaluare sunt: > 56 alexitimie, între 44- 56 subiecpi predispu"! la alexitimie, < 44 fără
alexitimie - -_.- .- .- - . - _. .
Alexitimia desemneaza incapacitatea de a verbaliza propriile emopii sau sentimente. Etimologic deriva din limba
greaca (a-lexis-thimie) "absenpa cuvintelor pentru exprimarea ernopiilor'{l.Z). Taylor considera alexitimia ca un
concept multidimensional organizat în jurul a patru axe. Pe de o parte componentele emopionale centrate pe
deficitele în recunoa'terea sau identificarea emopiilor Oipe de alta parte componentele cognitive axate pe deficitele
de a visa Oide a utiliza un mod de gândire concret neintrospectiv. Sifneos (1) descrie patru manifestări cardinale
alexitimice: capacitatea de a
exprima verbal emopiile sau sentimentele; limitarea viepii imaginare; tendinpa de a re curge la acpiune pentru a
evita sau rezolva conflictele; descrierea detailată a faptelor, a evenimentelor, a simptomelor fizice.
Prevalenpa alexitimiei la populapia fără patologie medicala consemneaza scoruri variabile Între 18,8% Oi3,5% (3).
Guilbaud (4) raporteaza o incidenpă a alexitimiei la populapia sanatoasa de 20,7%. Alexitimia nu se suprapune
medicinei psihosomatice. Toate studiile constata ca alexitimia se regăse'te în afara medicinei psihosomatice, Oica
nu=ero'ti pacienpi cu afecpiuni psihosomatice nu prezinta semne de alexitimie. Alexitimia poate fi observata
in~pendent de tipul de structuri clinice
având un important caracter transnosografic. Freiberger, ca Oialbi autori, descrie doua tipuri de alexitimie:
alexitimia primara (trasatura) Oicea secundara (alexitimia stare). Alexitimia primara ar fi un factor predispozant de
origine biologicăcu o descliidere spre tulburari somatice dupa o schema inspirata de McLean. Aceasta forma este
considerata ca înnăscută, rebela pentru majoritatea tratamentelor Oideterminanta, fiind într-un fel mo'tenitoarea
conceppiilor psihosomatice tradipionale, reunind principalele caracteristici ale acestora (5,6). Alexitimia secundara
este prezenta la pacienpii cu risc vital: dializă renala, cancer, dupa catastrofe naturale sau personale. Alexitimia
SecUI~§:.ra~r fi' o jeacpie ffLpade agxietatea indus a de boala sau de traumatism, putând fi tranzitorie în cazul bolii
saupermanenta dupa traumatism. Bolile organice nu ar mai fi considerate ca determinate prin a1exitimie, conferind
numai statutul de reacpie. Alexitimia secundara ar fi un factor protector împotriva semnificapiei emopionale Oia
gravităpii bolii sau a evenimentului, asimilata unui mecanism de aparare (5, 6).
Statutul nosologie al alexitimiei releva ca aceasta nu este nici boala, nici un tip de personalitate patologica, nici un
semn inclus într-unul din tablourile clinice ale unei suferinpe medicale sau de altă natura. În clasificarile nosologice
nu apare niciodata pentru a desemna. o organizare particulară, deci nu se poate vorbi de o nervoză alexitimică, de o
psihoza alexitimică sau de o tulburare borderline. McDougall considera ca pacienpii alexitimici sunt o categorie
explicita, caracterizata mai
r 't printr-o degajare a unui comportament particular decât ca o definipie a unei entităpi clinice. În concluzie
a exitimia este o nopiune clinica desemnând un comportamen evidenpiabil de catre clinicieni, coexistând cu alte
trăsături psihologice, cu alte organizări psihice diferite cu exceppia nevrozelor Oia psihozelor (5, 6, 7). La alcoolici
alexitimia se înregistreaza în proporpii
de 78% până la 48%, valori mai mari s-au raportat la alcoolicii spitalizapi pentru sevraj (8, 9). Unele studii arata că
la alcoolici alexitimia se corelează negativ cu menpinerea abstinenpei indiferent de vârstă, sex, nivel educativ,
depresie, etc. (10, 7, 11).

estimates from the confirmatory factor analyses ofthe TAS-20


ltems
Total sample (n = 1933)Men (n = 880) Women (n = 1053)
Factor 1: difficulty identifying feelings
1 .3.6.7.9.13.14.
Factor 2: difficulty describing feelings
2.4 .11.12 .17
Factor 3: externally oriented thinking
5 .8 .10 .15 .16 .18 .19 .20 .
TAS-20 (Toronto Alexithymia Scale)
Chestionar
-,,-
în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Nici acord
Dezacord Dezacord Acord Acord
(pentru fiecare propoziţie se incercuieşte o singură variantă de nici
total parţial parţiaJ totai
răspuns) - dezaeo.rd
< -. '. "
,
Deseori sunt confuz fu legătură cu emoţiile pe care le simt
1 2 3 4 5
(trăiesc).
Este dificil pentru mine să găsesc cuvintele potrivite pentru a
I 2 3 4 5
exprima sentimentele (trăirile) mele.
Am senzaţii (fizicejpe care nici medicii nu le înţeleg. I 2 3 4 5

Sunt capabil să îmi descriu sentimentele (trăirile) cu uşurinţă. 1 2 3 4 5

Prefer să anatizez problemele, decât doar să le descriu. I 2 3 4 5

Atunci când sunt supărat, nu ştiu dacă sunt trist, speriat sau
I 2 3 4 5
enervat.
Deseori sunt surprins de senzaţiile pe care le resimt în corp. I 2 3 4 5
--
Prerer să las lucrurile să se întâmple, decât să încerc să înţeleg
I 2 3 4 5
de ce s-au petrecut astfel.

Am unele trăiri (sentimente) pe care nu prea pot să le identific .. 1 2 3 4 5


A fi în legătură cu propriile emoţii este un lucru esenţial. 1 2 3 4 5

Trni este destul de greu să exprim ceeace simt despre oameni. 1 2 3 4 5

Cunoscuţii îmi spun să îmi exprim mai mult sentimentele


1 2 3 4 5
(trăirile).
Nu înţeleg ce se petrece în interiorul meu. l 2 3 4 5

Deseori nu ştiu de ce mă enervez. I 2 3 4 5

Prefer să vorbesc cu oamenii despre activităţile lor zilnice,


l 2 3 4 5
decât despre sentimentele (trăirile) lor. . "
Prefer să văd un film sau un spectacol "uşurel", mai degrabă
1 2 3 4 5
decât drame psihologice.
TITîre greu să dezvălui cele mai adânci sentimente, chiar şi
1 2 3 4 5
prietenilor apropiaţi.
Mă simt apropiat de unele persoane, chiar şi în momentele de
1 2 3 4 5
tăcere.
Consider că este util să-mi examinez propriile trăiri
I 2 3 4 5
(sentimente), pentru a-mi rezolva problemele personale.
Căutarea de înţelesuri ascunse în filme sau în cărţi te distrage
1 2 3 4 5
de la a te bucura de ele.