I O N H E L I A D E RĂDULESCU

I D E I F I L O S O F I C E , P O L I T I C E ŞI P E D A G O G I C E

Raisa R a d u
Homer R a d u

P e r s o n a l i t a t e c o m p l e x ă şi c o n t r a d i c t o r i e , c ă r t u r a t de ţ i n u t ă
enciclopedică, s c r i i t o r , o m p o l i t i c , I o n Heliade Rădulescu a j u c a t u n r o l
i m p o r t a n t în formarea şi dezvoltarea c u l t u r i i m o d e m e române.
V o m încerca în cele ce urmează să proiectăm u n fascicol de lumină
asupra u n o r l a t u r i ale concepţiei filosofice, politice şi pedagogice a m a r e l u i
gânditor.
Deosebit de interesanta sa concepţie filosofică trinitaristă se corelează
cu o v i z i u n e evoluţionistă a s u p r a n a t u r i i şi societăţii, c u o dialectică a
dezvoltării i n f i n i t e . Preocupat, ca şi alţi gânditori, de p r i n c i p i u l iniţial a l
t u t u r o r l u c r u r i l o r , Heliade Rădulescu îl găseşte în trinitate, care p r e s u p u n e
u n element activ, u n u l pasiv şi u n rezultat. D i n u n i r e a s p i r i t u l u i universal,
care este activ, c u materia universală, care este pasivă, rezultă creaţia s a u
unviersul. D i n u n i r e a s u f l e t u l u i c u c o r p u l rezultă o m u l . Pentru a se realiza
u n progres, r e z u l t a t u l trebuie să aibă o valoare m a i mare decât a c t i v u l şi
pasivul.
S u p o r t u l m e t o d o l o g i c a l concepţiei sale filosofice se află în t e o r i a
e c h i l i b r u l u i între antiteze c o n f o r m căreia "binele stă în e c h i l i b r u l între
antiteze", i a r "răul se naşte d i n ruperea e c h i l i b r u l u i " . Heliade Rădulescu
1

încearcă să dea răspuns şi altor probleme filosofice p r e c u m : r a p o r t u l d i n t r e

spirit şi m a t e r i a l , spaţiu şi t i m p , conservaţie şi progres. Iată, spre exemplu,
c u m tratează problema r a p o r t u l u i d i n t r e conservaţie şi progres. înţelegând
p r i n progres "o mişcare, o înaintare a s p i r i t u l u i d i n bine spre m a i bine", i a r
p r i n conservaţie "o proprietate a materiei de a produce ceva şi de a menţine
cele p r o d u s e " , el arată că d i n e c h i l i b r u l acestor două antiteze v a apărea
2

p e r f e c t a b i l i t a t e a . H e l i a d e R ă d u l e s c u d i s t i n g e î n t r e p e r f e c ţ i e şi
perfectabilitate. Perfecţia absolută este s c o p u l p r o g r e s u l u i , este u n ideal,
aflându-se l a i n f i n i t . Perfectabilitatea este g r a d u l de perfecţie l a care se
ajunge trecând d i n progres în progres. F i i n d perfectabilă, u m a n i t a t e a se
naşte, vieţuieşte, se succede d i n generaţie în generaţie, începe de u n d e a
lăsat generaţia predecesoare. Surprinzând j o c u l dialectic a l conversaţiei şi
progresului, Heliade Rădulescu consideră conversaţia "ca p u n c t de plecare,
al p r o g r e s u l u i , ca o staţie ce serveşte ca repaos până se eliberează u n a l t
progres n o u " ce-i ia l o c u l şi durează în stare de conservaţie până apare a l t
3

progres.

www.mnir.ro
28 RAISA RADU şi HOMER RADU

Ca o m politic a avut a t i t u d i n e liberal-moderatâ, mergând, chiar, spre

u n conservatorism progresist. Tactica sa conciliatoristă adoptată în politică
îşi are originea în teoria e c h i l i b r u l u i între antiteze a l cărei corolar politic
devine "tendinţa aruncării între focurile convergente" de partea c e l u i m a i
slab în vederea r e s t a b i l i r i i e c h i l i b r u l u i .
Participant la revoluţia de l a 1848, Heliade Rădulescu are m e r i t u l de a
fi redactat "Proclamaţia de l a Islaz". Ca m e m b r u a l g u v e r n u l u i p r o v i z o r i u ,
imprimă revoluţiei u n curs moderat. în 1849 elaborează u n s t u d i u i n t i t u l a t
"Constituţia română de la 1848 explicată după adevăratele sale p r i n c i p i i " ,
dând o replică acelora ce-i învinuiau pe revoluţionari de i m i t a r e a concepţiilor
europene, de inovare şi introducere în ţară a u n o r idei ultraliberale. E l arată
că instituţiile, d r e p t u r i l e şi libertăţile proclamate de revoluţia de l a 1848
s u n t o c o n t i n u a r e a celor existente, într-o formă s a u a l t a , în societatea
românească. M e r i t u l revoluţionarilor constă în a înlătura a b u z u r i l e , ce le
sufocau, p e n t r u a le face să devină operante, reale.
Pendularea l u i Heliade Rădulescu între diferite nuanţe de l i b e r a l i s m şi
c o n s e r v a t o r i s m ne determină să raportăm v a l o r o a s e l e sale lucrări c u
conţinut politic l a orientarea politică pe care a avut-o în m o m e n t u l elaborării
lor. Există, însă, în opera m a r e l u i gânditor şi idei politice c u caracter general
ce n u d e p i n d de a t i t u d i n e , de angajarea sa politică. D i n t r e lucrările ce
tratează probleme politice a m i n t i m : L i t e r a t u r a = Politica (1867), P e n t r u o
o p i n i e (1841). V o t u l u n i v e r s a l e şi r e s o r t u l u n i v e r s a l , D r e a p t a şi stânga,
G u v e r n u l şi p o p o r u l , Progresul şi conservaţia, Instituţiile României (toate
cuprinse în E q u i l i b r u între antithesi (1859-1869).
Desfăşurând o operă de p i o n i e r a t în d o m e n i u l politologiei, Heliade
Rădulescu arată că ştiinţa politică se ocupă "de binele m a t e r i a l şi m o r a l a l
societăţii" . Referindu-se l a responsabilitatea ce revine ştiinţei şi p r a c t i c i i
4

politice, el subliniază că acestea trebuie să exprime adevărul, să promoveze

valorile morale şi idealurile u m a n i s t e . Erorile în ştiinţa şi practica politică
dăunează popoarelor, afirmă Heliade Rădulescu. O greşeală în politică este "o
crimă l a puterea a şaptea" . Dacă o crimă obişnuită suprimă u n i n d i v i d s a u o
5

familie, eroârea în doctrine ţine popoare c u miile de a n i în întuneric şi sclavie.

Cunoscând r o l u l opiniei în societate, el arată că o opinie bună contribuie la
progresul u n u i popor, în t i m p ce o opinie rea este " c i u m a politică a acelui
popor" , aducând nenorocire şi robie atât l u i cât şi urmaşilor săi.
6

O idee ce-şi păstrează v a l a b i l i t a t e a şi astăzi este cea a necesităţii

cunoaşterii conţinutului conceptelor politice înainte de a le folosi. "Zicerile":
g u v e r n , stăpânitor, dregător, d e p u t a t , judecător, lege, p a t r i e , p a t r i o t ,
constituţie, libertate, opoziţie s u n t în gurile noastre l a t o t ceasul. Este bine
să ne întrebăm u n u l pe a l t u l şi să aflăm ce va să zică în adevărata l o r
însemnare şi pe urmă să lucrăm cât ne iartă mijloacele şi împrejurările . E l 7

exemplifică p r i n cuvântul "opoziţie": "Când v o m înţelege că opoziţia va să

zică o dezbatere fără vrăjmăşie şi desluşire între m a i mulţi spre aflarea
adevărului, a t u n c i v o m p r i m i binele şi ne v o m îndepărta de rău" . 8

www.mnir.ro
 ION HELIADE RĂDULESCU. IDEI FILOSOFICE, POLITICE ŞI PEDAGOGICE 29

Teoria filosofică a e c h i l i b r u l u i d i n t r e antiteze este particularizată, l a

d o m e n i u l p o l i t i c , a t u n c i când Heliade Rădulescu tratează r a p o r t u l d i n t r e
drept şi datorie, d i n t r e autoritate şi libertate, d i n t r e guvern şi popor. D r e p t u l
şi datoria produc libertatea. Libertata şi autoritatea produc ordinea. Poporul
şi g u v e r n u l produc societatea. Preocuparea de a l u p t a împotriva t i r a n i e i şi
a n a r h i e i îşi găseşte f o r m u l a r e a sintactică în afirmaţia "urăsc t i r a n i a , mi-e
frică de a n a r h i e " ce va deveni, în 1848, m o t t o a l " C u r i e r u l u i românesc".
Referindu-se l a r a p o r t u l d i n t r e popor şi g u v e r n , Heliade Rădulescu face
distincţie între n o r o d şi popor, între stăpânire şi g u v e r n . E l arată că u n
"norod" devine popor, a t u n c i când începe a avea conştiinţa de sine şi refuză
a m a i f i t r a t a t de stăpânire ca obiect pretinzând a f i considerat o persoană
colectivă.
D i n acest m o m e n t n u m a i există pacea socială până când stăpânirea
n u începe a deveni guvern. între popor şi guvern se realizează u n pact n o u .
"Tocmeala cea m a i bună este a t u n c i când aşezământul cel n o u , c o n t r a c t u l
social, se numeşte constituţie" subliniază Heliade Rădulescu. D i n acest
9

m o m e n t , l o c u i t o r i i u n e i ţări se p o t n u m i " s o c i e t a t e " p e n t r u că s u n t o

"asociaţie" bazată pe " d r e p t u r i şi d a t o r i i egale şi reciproce" . Aceste d r e p t u r i
10

şi d a t o r i i trebuie respectate atât de guvern cât şi de popor.

C u erudiţie şi competenţă, Heliade Rădulescu tratează p r o b l e m a t i c a
v o t u l u i universal, definind conceptul, analizând condiţiile în care acesta se
poate m a n i f e s t a ca u n d r e p t r e a l , evidenţiind cazurile. în care el devine
resort, adică o parodie a v o t u l u i , menţionând p r i n t r e adversarii săi t i r a n i a şi
oligarhia. Considerând că p e n t r u manifestarea opţiunii l a vot s u n t necesare
atât raţiune, cât şi ştiinţă şi experienţă, el lansează îndemnul: "Luminaţi
masele ca să le puteţi chema l a c o n s i l i u , la părere" . Heliade Rădulescu 11

înţelege că instituţiile politice ale u n e i ţări vor funcţiona n o r m a l în condiţiile

în care societatea respectivă va avea u n grad de cultură generală şi politică
dezvoltat. " N u împroprietărirea, c i , instituţia, cartea pot da m i n t e săteanului,
conştiinţă de s i n e şi conştiinţă m a i clară de o a m e n i şi f a p t e " . E s t e 1 2

r e m a r c a b i l f a p t u l că, deşi c o n c e p t u l de cultură politică n u era folosit în

epocă, Heliade Rădulescu se referă la u n i i t e r m e n i ce a u tangenţă c u acesta:
educaţia constituţională a p o p o r u l u i , conştiinţa de s i n e a p o p o r u l u i ,
conştiinţa d r e p t u r i l o r şi p u t e r i i sale.
Convins că fără traducerea scrierilor u n o r "remarcabili a u t o r i a n t i c i şi
moderni" 1 3
n u este p o s i b i l p r o g r e s u l în cultură, H e l i a d e Rădulescu îşi
propune să dea ţării u n început de bibliotecă universală, lansând în martie
1 8 4 6 , în " C u r i e r u l românesc" u n a p e l p e n t r u c o n s t i t u i r e a f o n d u r i l o r
necesare acestui scop. Este impresionantă selecţia pe care el o face a u t o r i l o r
d i n d o m e n i u l i s t o r i e i , f i l o s o f i e i , e c o n o m i e i , ştiinţei p o l i t i c e , l i t e r a t u r i i ,
d r e p t u l u i , moralei, pedagogiei etc.
I d e a l u l u m a n i s t a l l u i Heliade Rădulescu însoţeşte şi concepţia sa
a s u p r a educaţiei publice. Valoroase idei se întâlnesc în studiile sale: "câteva
cugetări a s u p r a educaţiei p u b l i c e " (1839) şi " P r o i e c t p e n t r u instrucţia

www.mnir.ro
30 RAISA RADU şi HOMER RADU

publică" (1840). Conform teoriei sale filosofice t r i n i t a r i s t e , o m u l este d u h ,

materie şi moralitate. Sistemul educaţiei publice trebuie să aibă în vedere
trebuinţele m a t e r i a l e , s p i r i t u a l e şi m o r a l e ale o m u l u i . "Iată d a r o b i e c t u l
educaţiei o m u l u i : a se ocupa spre păstrarea, îndestularea şi desăvârşirea
t r u p u l u i , a d u h u l u i şi a i n i m i i . Şi dacă aşezămintele publice de creştere vor
fi întocmite pe acest întreit temei, problema educaţiei şi a fericirii o m u l u i
socotesc că ar f i dezlegată" . Obiectivul educaţiei va f i realizat, după părerea
14

l u i Heliade Rădulescu, p r i n meşteşuguri ce v o r a s i g u r a "îndestularea şi

desăvârşirea t r u p u l u i s a u materiei o m u l u i " , p r i n ştiinţe care "vor îndestula şi
d e s ă v â r ş i d u h u l " şi p r i n m o r a l ă ce v a c o n t r i b u i l a " î n d e s t u l a r e a şi
desăvârşirea i n i m i i " . E l imaginează şi s i s t e m u l instituţional ce va înfăptui o
1 5

astfel de educaţie complexă: s t a t u l , biserica şi p r o p r i e t a r i i . S t a t u l p r i n şcolile

începătoare d i n sate, cele normale d i n capitalele judeţelor şi cele centrale d i n
Bucureşti şi Craiova, a l u a t asupră-şi ştiinţele şi morala. Educaţia morală
este înfăptuită, în acelaşi t i m p , şi de biserică. Proprietarii de pământuri ar
t r e b u i să înceapă "a întocmi spre folosul l o r şi a l clâcaşilor, pe moşiile lor,
aşezăminte de meşteşuguri s a u f a b r i c i " . 16

Conştient că "fiecare veac şi fiecare naţie şi-au făcut educaţia după

cunoştinţele ce a u fost în acel veac şi naţie" , Heliade Rădulescu este de
17

părere că n u t r e b u i e l i m i t a t e programele de învăţământ d o a r la s t u d i u l

m a t e m a t i c i i şi l i m b i l o r străine, c u m susţin u n i i , s a u l a s t u d i u l filosofiei,
adică l o g i c i i , m e t a f i z i c i i şi m o r a l e i , c u m afirmă alţii. E l arată că " t r e a b a
educaţiei este să ducă pe u n p r u n c p r i n toate ştiinţele şi meşteşugurile, p r i n
toate cunoştinţele omeneşti ca să dea s i n g u r spre preursirea s a " . 18

în condiţiile a c t u a l e este necesar ca opera filosofică, politologică,

istorică şi pedagogică a m a r e l u i cărturar să fie apreciată l a adevărata sa
valoare, fără a f i umbrită de inconsecvenţele politice, de oscilaţiile doctrinale
ale o m u l u i politic.

NOTE

1. I . Heliade Rădulescu - E c h i l i b r u l între a n t i t e z e şi E q u i l i b r u între

a n t i t h e s i , Bucureşti, 1859-1869, p. 2.
2. I . Heliade Rădulescu - Progresul şi conversaţia în E q u i l i b r u . . . , p. 2 7 4 .
3. Ibidem.
4. I . Heliade Rădulescu - L i t e r a t u r a = Politica, în E q u i l i b r u . . . , p. 3 6 0 - 3 6 1 .
5. Ibidem.
6. I . Heliade Rădulescu - Despre opinie, în Scrierile politice, sociale şi
lingvistice, Craiova, 1943, p. 190, 195, 2 0 3 .
7. Ibidem.
8. Ibidem.
9. I . Heliade Rădulescu - G u v e r n u l şi p o p o r u l , în E q u i l i b r u . . . , p. 140.
10. Ibidem.

www.mnir.ro
 ION HELIADE RĂDULESCU. IDEI FILOSOFICE, POLITICE ŞI PEDAGOGICE 31

11. I . H e l i a d e Rădulescu - V o t u l u n i v e r s a l şl r e s v o t u l u n i v e r s a l , în
E q u i l i b r u . . . , p. 197, 2 0 3 .
12. Ibidem.
13. I . H . Rădulescu - Chemare, 2 5 martie 1846, C u r i e r u l Românesc, n r .
26, în Opere. t o m . I I , 1943, p. 4 6 2 .
14. I . H . Rădulescu - Câteva cugetări a s u p r a educaţiei publice în Scrierile
politice, p. 163-165, 175.
15. Ibidem.
16. Ibidem.
17. Ibidem.
18. Ibidem.

ION H E L I A D E RĂDULESCU. IDÉES P H I L O S O P H I Q U E S ,

P O L I T I Q U E S E T PÉDAGOGIQUES.

Résumé

L'étude présente quelques aspects concernant l a m u l t i p l e personalité

de I . Heliade Rădulescu. D'abort sont présentées quelques unes des ses idées
p h i l o s o p h i q u e s , et en s u i t e o n insiste s u r l ' h o m m e p o l i t i q u e . Adepte des
idées liberal-moderées, p a r t a n t d ' u n conservatorisme progresiste, I . Heliade
Rădulescu a été p a r t i c i p a n t et idéologue de l a revolution r o u m a i n e de 1848.
L'idéal h u m a n i s t e s'ajoute à sa c o n c e p t i o n c o n c e r n a n t l'éducation
publique, q u i doit t e n i r compte s u r t o u t des aspects matériaux, spirituels et
morales de l'homme.

www.mnir.ro