Sunteți pe pagina 1din 36

I

II

Coordonator ştiinţific
Eugenia Dima

Autori
Eugenia Dima
Doina Cobeţ
Laura Manea
Elena Dănilă
Gabriela E. Dima
Andrei Dănilă
Luminiţa Botoşineanu

Au mai colaborat
(redactare parţială, corelaţii, operaţii tehnoredacţionale)
Dumitru Boldureanu, Igor Boldureanu, Daniela Butnaru, Lucia Ciocan,
Igor Condrea, Eugen Lungu, Veronica Olariu, Rodica Radu,
Efim Spînu, Aliona Zgardan-Crudu

Consultanţi ştiinţifici
Lingvistică:
Vasile Arvinte, Mauro Barindi, Iulian Ciocan,
Stelian Dumistrăcel, Alberto Madrona Fernández,
Dorin Onofrei, Vlad Pohilă, Eudochia Sorocean, Tatiana Şarşova
Alte domenii:
arheologie, istorie – Constantin Iconomu
arte plastice – Gabriela Agafiţei
chimie – Alexandra Iordan
farmacie – Irina Dumistrăcel
filosofie, psihologie – Teodor Dima
geografie – Liliana Pînzariu
matematică – Gheorghe Ionesei
medicină – Lavinia Pavel
religie – Mihai Mărgineanu
ştiinţe economice – Valentin Mihai Bohatereţ
ştiinţe juridice – Vasile Lupu

Editori coordonatori
Iurie Bîrsa - Editura ARC
Nicolae Guţanu - Editura GUNIVAS
III
IV
CZU 811.135.1’374.3
D39

Editura ARC
str. George Meniuc 3, Chişinău MD-2009, Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 73 36 19. Tel./fax: (+373 22) 73 36 23
E-mail: cedbirsa@moldnet.md; info@arc.moldnet.md

Editura GUNIVAS
str. Ion Creangă 62/4, Chişinău MD-2064, Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 92 71 78. Tel./fax: (+373 22) 92 71 80
E-mail: gunivasn@yahoo.com; office@totalibra.ro

Difuzare România
str. Războieni 38, Bacău
Tel./fax: (+40 234) 52 06 75; 52 06 74; 52 50 19
E-mail: office@totalibra.ro
Web: www.totalibra.ro

DICŢIONAR EXPLICATIV ILUSTRAT AL LIMBII ROMÂNE (DEXI)


Coordonator ştiinţific: Eugenia Dima
Autori: dr. Eugenia Dima, dr. Doina Cobeţ,
dr. Laura Manea, dr. Elena Dănilă,
dr. Gabriela E. Dima, Andrei Dănilă,
dr. Luminiţa Botoşineanu
Editori coordonatori: Iurie Bîrsa, Nicolae Guţanu
Lectori: Mariana Belenciuc, Gheorghe Chiriţă,
Tatiana Chiriţă, Lucia Ciocan, Galina Guţanu,
Adriana Hristov, Marcela Orjacovschi, Vlad Pohilă,
Efim Spînu, Oana Stoian, Aliona Zgardan-Crudu
Coordonator desene: Eugen Lungu
Coperta: Mihai Bacinschi
Planşe color: Boris Gangal, Vladimir Melnic, Vitalie Stelea
Pictori: Elena Copeica, Alexandru Malai, Raisa Rotaru
Design: Igor Condrea, Sergiu Deleanu, Elena Garştea, Anatol
Tomoianu
Tehnoredactare: Dumitru Boldureanu, Valentina Ciobanu, Olga Ciuntu,
Igor Condrea, Sergiu Deleanu, Victoria Dumitraşcu,
Ana Moraru, Anatol Tomoianu, Sergiu Vlas
Asistenţă software: Dumitru Boldureanu
Prepress: GUNIVAS, PERISCOP

ISBN 978–9975–61–155–8 (ARC)


ISBN 978–9975–908–04–7 (GUNIVAS)

DEXI, marcă înregistrată la OMPI, Geneva


© ARC & GUNIVAS, 2007
© Copyright Trident Press International for the reprint of the pictures

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii


Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române / Eugenia Dima, Doina Cobeţ,
Laura Manea, ... : coord. : Eugenia Dima; cop. : Mihai Bacinschi. – Ch. : Arc :
Gunivas. 2007. (Tipogr. Italia). – 2280 pag.
ISBN 978–9975–61–155–8 (Arc) ISBN 978–9975–908–04–7 (Gunivas)

811.135.1’374.3
V

UN NOU DICŢIONAR AL LIMBII ROMÂNE,


AMPLU ŞI MODERN

Un grup entuziast de specialişti ieşeni, asociaţi cu două edituri la fel de


entuziaste, ARC şi GUNIVAS, şi-au asumat dificila sarcină de a da la iveală un
dicţionar explicativ actualizat, care să conţină informaţii noi şi să prezinte
într-un mod ştiinţific şi obiectiv, în acelaşi timp fără prejudecăţi sau inhibiţii,
lexicul limbii române, surprinzînd transformările care au intervenit în ultima
perioadă atît în limba vorbită, cît şi în limbajele de specialitate. În acelaşi timp,
sînt înregistrate cuvinte care denumesc realităţi din trecut sau care nu mai
sînt astăzi în circulaţie, dar apar în operele scriitorilor români, interesînd
astfel un spectru larg de cititori. Beneficiind de experienţa acumulată la
elaborarea Dicţionarului limbii române al Academiei, coordonatorul a alcătuit
un sistem de norme care să permită includerea de numeroase informaţii
într-un spaţiu tipografic relativ restrîns.
Prin numărul mare de vocabule redactate (peste o sută de mii), dicţionarul
depăşeşte celelalte lucrări lexicografice de acest tip, apărute pînă acum, iar
prin tratarea lexico-semantică se deosebeşte de dicţionarele anterioare. Astfel,
cuvintele au definiţii ample, numeroase evoluţii semantice, utilizări stilistice,
paranteze explicative, unităţi frazeologice; sînt marcate unele relaţii
sintagmatice în care se situează un lexem şi altele, adesea însoţite de citate.
În paragraful nonlexical, prezintă interes indicaţiile ortoepice,
gramaticale, variantele; indicaţiile etimologice au numeroase sugestii,
relaţionări în interiorul limbii române sau explicaţii suplimentare cu referire
la limbile de cultură care au stat la baza formării unor termeni (etimologie
indirectă); toate acestea vin în întîmpinarea cititorului cu explicaţii
pertinente, prezentate accesibil.
Autorii şi-au propus şi au reuşit să înregistreze cele mai recente cuvinte
pătrunse în limba română, îmbogăţind astfel inventarul lexical cu termeni
căutaţi de publicul care doreşte informaţii în legătură cu sensurile, forma,
pronunţia, originea acestora. Adeseori definiţiile sau etimologiile cuprind şi
referinţe enciclopedice menite a oferi lămuriri privitoare la un anumit lexem.
Un număr semnificativ de consultanţi ştiinţifici, specialişti din mai multe
ţări, care acoperă diferite domenii, constituie garanţia corectitudinii,
exactităţii definiţiilor din domeniile respective.
Ilustraţiile incluse în pagină permit vizualizarea sau completarea unor
informaţii cuprinse în articolele referitoare la anumite obiecte şi contribuie la
îmbunătăţirea aspectului grafic al textului.
Avînd în vedere că dicţionarul corespunde pe deplin celor mai variate
exigenţe, am convingerea că acesta va fi apreciat de cititori ca un instrument
de informare şi de lucru util şi eficient şi că va constitui un succes atît pentru
autori, cît şi pentru cele două edituri, reprezentînd în acelaşi timp o
contribuţie notabilă la evoluţia lexicografiei româneşti.

Prof. dr. Vasile Arvinte


VI
VII

PREFAŢĂ

DEXI este un dicţionar general explicativ care se adresează publicului larg,


tuturor vorbitorilor limbii române sau celor care învaţă această limbă, pentru
obţinerea de informaţii în legătură cu structura lexicului românesc şi cu
originea lui. Punctul de plecare îl reprezintă limba română literară actuală, dar
sînt incluse şi cuvinte vechi, populare, regionale, familiare, argotice etc.
Comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, DEXI cuprinde unele
adăugiri, îmbunătăţiri şi rectificări referitoare la lista de cuvinte, semantică,
gramatică, etimologie şi altele.
Dicţionarul este redactat în limba română (cuvîntul-titlu, definiţia,
exemplele, formele flexionare, variantele). Cuvinte străine se întîlnesc la unele
sensuri calchiate după un model străin, făcîndu-se trimiterea la modelul
respectiv de la care s-a transferat sensul în limba română, precum şi la
paragraful etimologic, unde se indică o sursă sau mai multe (etimologie
multiplă), şi la etimologia indirectă (indicată atunci cînd sînt necesare unele
referiri pentru elucidarea sensurilor cuvintelor).
Deşi DEXI nu are un caracter explicit normativ, au fost respectate
recomandările din Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
(DOOM), ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2005. Spre deosebire de DOOM, nu am preluat scrierea într-un cuvînt a
construcţiei pronominale negative nici un, nici o şi am semnalat unele dublete
de pronunţare, de accent sau variante care lipsesc din DOOM, dar pe care le-am
considerat ca fiind pe acelaşi plan în limba română literară. De exemplu, pentru
unele lexeme DOOM admite un singur accent: ácvilă, anatémă, avárie, barbár,
caractér, dactíl, déspot, dictatór, editór, rádar, senatór, simból, spléndid ş. a., iar
noi am semnalat un al doilea accent (justificat mai ales etimologic), cu care
cuvîntul respectiv este utilizat în limba literară: acvílă, anátemă, avaríe, bárbar,
carácter, dáctil, despót, dictátor, edítor, radár, senátor, símbol, splendíd. De
asemenea, am precizat accentul şi variantele de accent la unele forme flexionare:
prez. ind. domínă şi dómină. La unele substantive neutre ca portic, recital, scrutin
am apreciat că există două forme de plural, cu terminaţiile –uri şi -e. Acolo
unde am indicat variante de plural care nu sînt utilizate în limba literară, am
folosit paranteze care indică circulaţia formei respective şi raportarea ei la
limba literară; de exemplu, basm are pl. –e, (pop.) –uri; beteală are pl. –ele,
(pop.) –i; buric are pl. -ce, (pop.) –uri; ecran are pl. –e, (pop.) -uri.
În privinţa ortografiei, am fost consecvenţi principiului un fonem / un
grafem, aplicat pînă în 1993, cînd s-a propus, fără argumente ştiinţifice
convingătoare, utilizarea a două semne pentru un singur sunet, fiind astfel în
dezacord cu recomandările DOOM, dar sperînd că, în cele din urmă, se va
reveni la scrierea anterioară, simplă, în care să se pună accentul pe conţinutul
comunicării, pe corectitudinea gramaticală, şi nu pe aspectul grafic al unei
litere. De asemenea, am optat pentru forma sînt a verbului a fi la persoana a
treia singular şi plural, care se justifică prin etimologie şi a fost încetăţenită
prin circulaţia neîntreruptă, atestată timp de aproape cinci secole în scrierile în
limba română, şi nu forma sunt, care reprezintă un cultism apărut în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea.
VIII
În dicţionarul de faţă au fost reformulate sau completate unele definiţii, s-au introdus sensuri sau vocabule care nu
au fost înregistrate în alte dicţionare ale limbii române, s-au făcut unele sugestii etimologice noi.
Au fost utilizate ca bază de informaţie lucrările lexicografice ale limbii române apărute pînă acum, semnalate în
bibliografia de referinţă. Pentru informaţiile privitoare la sensuri, la valorile şi evoluţiile gramaticale, pentru izvoare
ilustrative, pentru tipurile de paranteze care însoţesc un cuvînt sau un sens, pentru înregistrarea şi definirea unui mare
număr de construcţii fixe (sintagme, locuţiuni, expresii, compuse), ca şi pentru etimologii, de un real folos ne-a fost
Dicţionarul Academiei (seria veche şi seria nouă). Autorii au consultat şi numeroase dicţionare şi enciclopedii străine,
aparţinînd unor culturi europene cu o tradiţie multiseculară (franceză, italiană, engleză, germană).

* * *
DEXI conţine 113 893 intrări, dintre care 101 805 sînt articole redactate, restul de 12 088 fiind semnalări (variante
lexicale sau grafice), şi cuprinde lexicul de bază al limbii române actuale, dar şi vocabule care denumesc realităţi revo-
lute, care au o circulaţie restrînsă, ori termeni culturali, din diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Inventarul de cuvinte
conţine mai mulţi termeni de argou, injurioşi, licenţioşi, familiari, porecle depreciative etc. decît dicţionarele anterioare.
Astfel, s-au înregistrat cuvinte ori sensuri care denumesc părţi ale corpului omenesc, acţiuni etc., cu o largă circulaţie (la
nivel popular), evitate de autorii altor dicţionare, fiind considerate vulgare. Au fost introduse unele lexeme sau sensuri
iniţial argotice, şi în consecinţă neglijate în lucrări lexicografice, care în ultimele decenii, şi mai ales după 1990, au fost
decriptate, devenind familiare şi chiar populare.
Au fost incluse numeroase cuvinte care reprezintă achiziţii recente, determinate de evoluţia tehnologică, şi de schim-
bările sociale, economice şi politice, mai ales din ultimele decenii, cu referire specială la domenii precum informatică,
politologie, finanţe, comerţ. De asemenea, s-a înregistrat un număr semnificativ de termeni din medicină, deoarece s-a con-
siderat că acest domeniu, avînd un impact deosebit asupra vorbitorilor, furnizează numeroase lexeme cu tendinţă de ge-
neralizare. Autorii au manifestat o preocupare specială pentru termenii religioşi, neglijaţi în alte dicţionare. Cuvintele
intrate de curînd în limbă şi care nu au fost adaptate sistemului fonetic românesc, păstrînd forma etimonului sau care nu au
forme flexionare (în special cele de origine engleză), au fost considerate ca făcînd parte din fondul lexical al limbii româ-
ne, avînd tendinţa de extindere la un număr tot mai mare de vorbitori şi, ca urmare a circulaţiei lor în domenii de mare
importanţă pentru realităţile economice şi socioculturale româneşti, de adaptare fonetică şi de încadrare morfologică.
Nu au fost introduse în dicţionar cuvintele (şi sensurile) regionale cu o circulaţie restrînsă, cele ale căror sensuri şi
etimologii sînt obscure, după cum s-a evitat introducerea automată a abstractelor verbale sau a derivatelor care nu au o
circulaţie menită să le justifice includerea într-un dicţionar de acest tip.

Lista de cuvinte – structura redactării


Lexicul limbii române este prezentat în acest dicţionar conform ordinii alfabetice a limbii române; fiecare articol este
dedicat unei vocabule, prezentate la formele flexionare standard (nominativul singular la substantive, adjective, pronu-
me, infinitivul la verbe ş.a.). O intrare poate conţine: 1 Redactarea unui cuvînt. 2 Redactarea unei locuţiuni. 3 O sem-
nalare.
1 Structura redactării unui cuvînt este făcută după o anumită schemă: cuvîntul-titlu, transcrierea fonetică (acolo
unde este cazul, pentru transcrierea pronunţiei unor neologisme care au păstrat forma etimonului şi nu s-au acomodat
limbii române, utilizîndu-se simboluri din alfabetul stabilit de Asociaţia Fonetică Internaţională), valoarea gramaticală,
paranteze de circulaţie, de domeniu etc., descrierea semantică pe baza unei scheme logice, pornindu-se de la cel mai
cunoscut sens către sensurile cu o circulaţie restrînsă, specifică sau care sînt învechite; fiecare sens conţine: definiţia,
evoluţiile de sens, utilizări stilistice, schimbări gramaticale, construcţii fixe. Paragraful final, nonlexical cuprinde indica-
ţii privind (atunci cînd este cazul) silabarea, variante de accent, variante de pronunţie, forme flexionare (plural, prezent
indicativ), variante lexicale; după bara oblică este indicată etimologia. Omonimele au fost stabilite pe baza diferenţelor
existente în privinţa etimologiei şi a sensurilor şi sînt plasate în funcţie de ordinea alfabetică a indicaţiilor gramaticale
ale cuvîntului-titlu. Forme precum eleghiacesc sau matematicesc au fost considerate variante şi incluse la cuvintele de
IX
bază elegiac şi matematic deoarece s-a considerat că acestea reprezintă adaptări după modele străine, şi nu derivate în
limba română.
2 Locuţiunile au fost alfabetizate ca şi cînd toate elementele ar fi scrise legat.
3 Semnalările sînt urmate de valoarea gramaticală şi reprezintă variante lexicale sau diferenţe grafice faţă de corpul
cuvîntului de bază, făcîndu-se trimitere la acesta.

Transcrierea fonetică
La unele cuvinte, împrumutate mai ales din engleză şi franceză, există diferenţe între forma grafică, tributară eti-
monului, şi pronunţia în limba română. De aceea am recurs la introducerea unei paranteze fonetice. Transcrierea nu
înregistrează pronunţia din limba de origine a cuvîntului, ci o adaptare din perspectiva vorbitorului de limbă română.
Astfel, nu s-a marcat lungimea vocalelor sau închiderea/ deschiderea lor, s-au înlocuit unele sunete din limba de origi-
ne cu sunete româneşti apropiate, nazalizarea a fost înlocuită cu consoana n. Accentuarea s-a indicat potrivit practicii
româneşti din vorbirea curentă, în multe cazuri fiind diferită de cea din limba de origine.

Echivalarea grafemelor utilizate pentru această transcriere este reprodusă în tabelul de mai jos:

Semn Valoarea Exemple


ʹ accent principal fast-food [fastʹfud]
͵ accent secundar five o’clock [͵faivoʹκloκ]

dealer [ʹdilər]
ə sunetul corespunzător literei româneşti ă din măr
dirty [ʹdərti]

gafeur [ɡaʹfɶr]
ɶ sunet vocalic pronunţat ca un e cu buzele rotunjite ca pentru o
bleu [blɶ]

j semivocala i din iarbă, ied, iolă, iută duty-free [djutiʹfri]

alură [aʹlyrə]
y sunet vocalic pronunţat ca un i cu buzele rotunjite ca pentru u
fondue [fonʹdy]

semivocala u din rouă web [web]


w
semivocala o din oameni cloisonné [κlwazoʹne]
sunetul corespunzător literei româneşti c, atunci cînd nu este urmată de discount [disʹκaunt]
vocalele e sau i, din mac, act, carte, cuvînt collie [ʹκoli]
κ
sunetul corespunzător grupului de litere ch din română, atunci cînd este goalkeeper [ɡolʹκipər]
urmat de vocalele e sau i, din chel, chip
sunetul corespunzător literei româneşti g, atunci cînd nu este urmată de congresman [ʹκonɡresmen]
vocalele e sau i, din mag, agricol, gaz, gură gaullism [ɡoʹlism]
ɡ
sunetul corespunzător grupului de litere gh din română, atunci cînd este gay [ɡei]
urmat de vocalele e sau i, din ghem, ghiveci
sunetul corespunzător grupului de litere ci din română, atunci cînd nu este chief [ʧif]
urmat de vocala e capriccioso [κapriʹʧozo]
ʧ charter [ʹʧartər]
sunetul corespunzător grupului de litere ce din română, atunci cînd este
urmat de vocala e check-up [ʹʧeκap]
sunetul corespunzător grupului de litere gi din română, atunci cînd nu este jeans [ʤins]
urmat de vocala e job [ʤob]
ʤ cottage [ʹκotiʤ]
sunetul corespunzător grupului de litere ge din română, atunci cînd este
urmat de vocala e jackpot [ʹʤeκpot]
flash [fleʃ]
ʃ sunetul corespunzător literei româneşti ş din şarpe
chanson [ʃanʹson]
X

ʒ sunetul corespunzător literei româneşti j din joc joule [ʒul]


ʦ sunetul corespunzător literei româneşti ţ din ţară forzato [forʹʦato]

feeling [ʹfiliɳ]
ɳ sunetul corespunzător grupului de litere ng din română
consulting [κonʹsaltiɳ]

gnochi [ʹɲoκi]
ɲ n muiat
doña [doɲa]

λ l muiat caballero [κabaʹλero]

Circulaţia cuvintelor
S-au făcut precizări privitoare la statutul unui lexem prin raportarea la limba literară actuală (înv.), (pop.), (fam.),
(reg.), (arg.), la perioada sau gradul de utilizare (în Ev. Med.), (în sclav.), (în trecut), (actual), (curent), (ieşit din uz), la
zonele geografice cărora le aparţin anumite realităţi (în ţările nordice), (în S-V Asiei), (în Europa de Vest) sau la domeniul
specific în care este utilizat (biol.), (bis.), (fiz.), (med.), (în ind. casn.), (în mit. greacă); mai ales în cazul cuvintelor polise-
mantice, s-a urmărit stabilirea unei simetrii a indicaţiilor de acest tip, chiar dacă domeniul se subînţelege din definiţie:
1 (anat.)... 2 (biol.)... 3 (bot.)... Nu s-a precizat domeniul atunci cînd un cuvînt sau un sens are utilizări în mai multe do-
menii sau are un caracter general.
Cuvintele culte împrumutate în perioada exercitării influenţelor specifice limbii române vechi (mai ales cuvinte de
origine neogreacă, slavonă sau turcă), care mai sînt utilizate de unii vorbitori cu o competenţă culturală ridicată, au indicaţii
precum: (fam., iron.) la firitisi, sastisi, simandicos, sau, în registrul serios, pentru realităţi revolute precum demnităţi, funcţii,
unităţi de măsură etc.: (ist.), (în vechea organizare adm.), (în Ev. Med., în Ţările Rom.) la diortositor, hatman, vătaf; cuvin-
tele vechi utilizate în scrieri moderne doar cu valoare stilistică au paranteza (arh.): dăscălie, despărţămînt, veleat.

Semantica
S-a acordat o atenţie deosebită cuvintelor, sensurilor, expresiilor familiare cu o largă circulaţie în limba română actua-
lă vorbită şi cu un mare grad de expresivitate; s-a avut în vedere faptul că uneori, ca urmare a oralităţii, s-au produs mo-
dificări în privinţa circulaţiei unor cuvinte şi sensuri, indicaţiile din dicţionarele anterioare nemaifiind de actualitate.
Schema de prezentare a fiecărui cuvînt este cea logică, pornindu-se de la sensul sau sensurile de bază către sensurile
secundare, existente în etimon sau dezvoltate pe terenul limbii române, avîndu-se în vedere şi frecvenţa în limba româ-
nă actuală. S-au utilizat, pentru separarea sensurilor: litere mari (A, B, C), cifre romane (I, II, III), cifre arabe (1, 2, 3), şi,
pentru marcarea sensurilor derivate dintr-un sens principal sau pentru semnalarea schimbării tipului flexionar sau a
valorii gramaticale, urmate de definiţie, rombul plin (‿) şi literele mici (a, b, c). Rombul gol (⁀) şi triunghiul (Δ) sînt
folosite pentru consemnarea construcţiilor fixe, dar şi pentru marcarea unor valori stilistice, a unor evoluţii semantice
sau gramaticale unde nu este nevoie de definiţie, făcîndu-se precizarea necesară (stilistică, gramaticală etc.) urmată de un
exemplu: s.v. adormi... ⁀ Poet. Satul adormi, în fine, respirînd uşor în freamăt de codri (BRĂ.); s.v. adormitor... ⁀ (adv.)
Glasul de sirenă adormitor de dulce (EMIN.).
Autorii au utilizat exemplificări (personale sau citate din literatura română) şi paranteze explicative, pentru nuanţarea
definiţiilor sau pentru explicitarea anumitor construcţii, precum şi paranteze care să surprindă, mai mult decît alte dicţio-
nare, utilizările stilistice ale unui cuvînt, diverse nuanţe de sens. Trimiterile la un anumit autor din care s-a folosit un citat
s-au făcut printr-un sistem de sigle (lista se află în Bibliografie).
Definiţia este, de obicei, analitică (formată din genul proxim şi diferenţa specifică), iar sinonimele indicate la un
cuvînt sau la un sens sînt mai ales acelea care fac parte din limba literară modernă sau din familia cuvîntului respectiv.
De asemenea, a mai fost utilizată definiţia prin sinonime sau serii sinonimice, mai ales pentru cuvintele învechite,
regionale, argotice, arhaisme etc.
Pentru evitarea unui exces de exemple care ar fi mărit foarte mult dimensiunile acestui dicţionar, am utilizat paranteze
explicative care precizează contextul în care apare o vocabulă sau un sens, determinările, relaţiile sintagmatice în care se
XI
află un cuvînt, menite a face definiţia mai uşor de înţeles. De exemplu: la substantive (cu determ...), (precedat de prep. „ ”);
la verbe (despre…), (compl. indică…); la adjective (predomină ideea de calitate), (despre…); (adv., ca determ. al unui adj.
sau adv. căruia îi dă val. de super. abs.) etc. S-au dat mai rar exemple la termeni aparţinînd stilului ştiinţific, unde s-a pus
accentul pe exactitatea informaţiei.
La termenii familiari s-a avut în vedere şi coloratura afectivă, prin paranteze precum: (glum.), (iron.), (deprec.) etc.

Informaţii nonlexicale
Informaţiile nonlexicale plasate la sfîrşitul redactării, după bulina neagră, se referă, după caz, la aspecte ortoepice,
ortografice, la flexiune, variante, precum şi la etimologie.
Indicaţiile ortoepice sînt utile pentru semnalarea pronunţiei corecte, pentru evitarea unor lecturi greşite sau pentru
consemnarea unor rostiri diferite faţă de uzul consacrat în limba română literară: pronunţarea (exámen... pronunţ.
egzamen); accentuarea (dactíl…acc. şi dáctil), marcarea hiatului acolo unde există posibilitatea ca, respectîndu-se
accentul cuvîntului-titlu, să se pronunţe cu diftong sau triftong (geológ... sil. ge-o-).
S-au specificat şi variantele de scriere: líder ... scris şi leader.
Indicaţiile gramaticale, marcate cu litere italice albe, care arată funcţia pe care cuvîntul o îndeplineşte în discurs,
au fost plasate la începutul fiecărui articol de dicţionar, după cuvîntul-titlu sau (şi) după numărul de sens, conform
unei scheme fixe, stabilite riguros pentru fiecare tip de lexem, sau în interiorul unui sens atunci cînd am avut a face cu
modificarea valorii gramaticale a cuvîntului-titlu, marcată prin romb (gol) dacă nu s-a produs şi o alunecare semantică
definibilă.
S-au indicat terminaţiile la formele de plural ale substantivelor, adjectivelor, ale unor pronume; nu s-a precizat forma
de plural la cuvintele considerate invariabile, la cuvintele pătrunse recent în limbă, care nu au fost încadrate morfologic,
la cele care au un plural nesigur sau nu se cunoaşte, precum şi la cele care nu admit pluralul. În cazul verbelor, s-a indicat
terminaţia la prezent indicativ persoana întîi (sau a treia).
Genitiv-dativul s-a marcat la substantivele feminine terminate în –ie, atunci cînd acesta este diferit de regula de for-
mare de la plural (farmacíe... g.-d. -iei).
S-a considerat variantă a unei vocabule cuvîntul care prezintă diferenţe fonetice faţă de o formă în uz, dar care are
aceeaşi bază etimologică şi aceeaşi semnificaţie. În acest dicţionar s-au înregistrat variantele care au o circulaţie mai mare,
evitîndu-se formele regionale sau vechi, fără circulaţie semnificativă; s-a specificat în paranteză circulaţia lor, raportată la limba
literară sau la cuvîntul de bază, valoarea gramaticală sau tipul flexionar. De exemplu: băjenár s.m. (înv.) ... şi bejănár,
bejenár s.m.; bărdácă s.f. ... şi (pop.) bărdác, bardác s.n., s.m., bardácă s.f. Aceste variante se constituie ca intrări în ordinea
alfabetică a formei lor cu trimitere la cuvîntul de bază. Acolo unde o variantă are o formă care se justifică printr-un
accident fonetic sau prin etimologie, acest fapt este precizat în paranteză. S-au semnalat şi variantele grafice pentru a
înlesni cititorilor găsirea cu uşurinţă a unui cuvînt.
Secţiunea etimologică este plasată la sfîrşitul paragrafului nonlexical, după o bară oblică (/) şi conţine mai multe
tipuri de explicaţii privitoare la originea fiecărui cuvînt consemnat în dicţionar:
1 La cuvintele moştenite din limba latină, care reprezintă elementul aflat la baza limbii române, etimonul se
marchează prin indicaţia: /lat.
2 La cuvintele presupuse că aparţin substratului traco-dac se fac trimiteri la limba albaneză: / (probabil) cuv. autoh.;
cf. alb.
3 La cuvintele împrumutate din limbile popoarelor vecine (slavă veche, bulgară, sîrbă, maghiară, ucraineană ş.a.) sau
din limbile de cultură care au influenţat evoluţia limbii române (slavonă, neogreacă, latină, germană, franceză, italiană,
engleză ş.a.), etimoanele sînt marcate printr-un unghi ascuţit cu deschidere spre dreapta: /<fr.
4 La formanţii interni:
a) cu sufixe, prefixe, elemente de compunere; se precizează fiecare element, utilizîndu-se între ele semnul + : pre- +
facere; expropria + -bil (baza de derivaţie se marchează cu bold italic, sufixul cu italic).
b) creaţi pe teritoriul limbii noastre de la un cuvînt românesc; apar menţiuni precum: prin apropiere de..., prin
analogie cu... etc.
XII
c) interjecţii; nu se indică o anumită formă, ci se precizează doar: / onomat.
d) formaţii expresive, cuvinte care prin îmbinări de silabe, prin reduplicări, prin rezonanţă fonetică (adesea întărite
de analogii) au căpătat un statut în limba română; se face precizarea /form. expr., însoţită adesea de trimiteri la alte
cuvinte asemănătoare ca formă şi ca sens.
e) prin schimbarea valorii gramaticale (substantivare, adjectivare, adverbializare), cuvinte postverbale ş.a.; se face
precizarea /de la... sau /v., urmată de cuvîntul de origine scris cu caractere bold italic.

La cuvintele moştenite sau împrumutate, etimologia directă, adică forma care a stat la baza cuvintelor româneşti,
este marcată grafic cu caractere bold italic. Tot la această secţiune s-au explicat unele diferenţe între forma actuală a
cuvîntului-titlu şi forma etimonului şi s-a arătat cauza care a determinat diferenţierea respectivă: metateză, hipercorecţie,
contaminare, aglutinare, etimologie populară ş.a. Ex.: viclean provine din magh. hitlen; forma cu v iniţial din limba
română modernă se explică prin hipercorecţie. Subst. plocon provine din slavonul poklon; forma românească modernă
se explică prin metateză.
Etimologia indirectă, precedată de indicaţia cf. sau de < după etimologia directă şi transcrisă cu caractere italice,
oferă informaţii suplimentare. Acestea conţin explicaţii menite să elucideze introducerea sau evoluţia anumitor cuvinte
ori sensuri. De exemplu, s.v. atlás1 s.n. ... /< fr. atlas; cf. nm. pr. Atlas, personaj mitologic a cărui figură a fost tipărită pe
prima culegere de hărţi, în 1595, a flamandului G. Mercatore. La unii termeni ştiinţifici (din biologie, chimie, medicină,
religie, filosofie etc.), împrumutaţi de obicei din limbile moderne (etimologie directă), dar bazaţi pe cuvinte aparţinînd
unor limbi de cultură (mai ales greacă şi latină), s-au precizat şi aceste cuvinte, însoţite de traducerea lor în limba româ-
nă. De exemplu, s.v. zoolatríe s.f. (relig.) ... / < fr. zoolâtrie; cf. gr. ζῷον „animal”, λατρεία „cult, venerare”.
În cazul cuvintelor derivate de la nume proprii sau care sînt în relaţie cu un nume propriu, s-au făcut precizări cu
caracter enciclopedic relativ la respectivul nume propriu: eminescián, -ă ... / nm. pr. (poet român) Mihai Eminescu +
-ian; iacobín, -ă / < fr. jacobin; cf. nm. pr. Couvent de Jacobins, mănăstire dominicană unde a avut loc prima întrunire
a revoluţionarilor.
Etimoanele au fost transcrise de obicei cu alfabetul utilizat de limba din care s-a făcut împrumutul (alfabetul grecesc,
chirilic etc.). Atunci cînd cuvintele româneşti provin din forme flexionare ale etimonului (plural, aoristul unor verbe
greceşti ş.a.), s-a dat forma respectivă, însoţită de forma de bază a cuvîntului.

Dicţionarul mai conţine o listă de abrevieri, bibliografia de referinţă, bibliografia generală, tabele cu alfabetul utilizat
în limbile: greacă (neogreacă), slavă veche, rusă.
Textul dicţionarului este însoţit de ilustraţii, care se constituie în informaţii analogice pentru unele realităţi concrete.
În vederea oferirii unei imagini de ansamblu utilizatorului, dar şi pentru economie de spaţiu, am indicat pe acelaşi de-
sen, atunci cînd situaţia o cerea, principalele părţi componente ale obiectului sau fiinţei din imagine, în loc să i se rezerve
un desen aparte fiecărui element. În felul acesta am comprimat mult spaţiul destinat imaginilor, păstrînd în acelaşi timp
informaţia utilă. Vezi, spre exemplu, desenele Velatura şi principalele părţi componente ale unei nave sau Calul. Atunci
cînd desenul reprezintă animale sau plante netratate în mod special în cadrul articolului, pentru o informaţie mai precisă
s-a adăugat la legenda imaginii denumirea ştiinţifică a speciei respective. De exemplu, materialul ilustrativ la cuvîntul
cocoş cuprinde, în afară de imaginile cocoşului-de-munte şi cocoşului-de-mesteacăn, specii definite în articol, şi desenul
cocoşului-de-prerie, nedefinit, dar care se încadrează în tipologia generală a speciei, cu precizarea denumirii ştiinţifice a
păsării (Tympanuchus cupido).

Autorii Dicţionarului explicativ ilustrat sînt cercetători ştiinţifici principali la Institutul de Filologie Română
„A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi1: dr. Eugenia Dima, dr. Doina Cobeţ, dr. Laura Manea, dr. Elena
Dănilă, dr. Luminiţa Botoşineanu, cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi: asist. dr. Gabriela E.
Dima şi din învăţămîntul preuniversitar: Andrei Dănilă.

1
Pe foaia de titlu, autorii au fost menţionaţi în ordinea contribuţiei lor la elaborarea acestui dicţionar.
XIII
Lucrarea a beneficiat, pentru consultanţa ştiinţifică în diferite domenii, de contribuţia unor reputaţi specialişti din
institutele de cercetare academică din Iaşi: dr. Valentin Mihai Bohatereţ, dr. Constantin Iconomu, dr. Gheorghe
Ionesei, dr. Vasile Lupu, de la Universitatea „Al. I. Cuza” – Iaşi: prof. dr. Vasile Arvinte, prof. dr. Teodor Dima,
membru corespondent al Academiei Române, prof. dr. Stelian Dumistrăcel, prof. dr. Alexandra Iordan, din instituţii
ştiinţifice, religioase, culturale şi artistice din România: Gabriela Agafiţei, dr. Irina Dumistrăcel, pr. drd. Mihai
Mărgineanu, dr. Lavinia Pavel, drd. Liliana Pînzariu, din Republica Moldova: Iulian Ciocan, Dorin Onofrei, Vlad
Pohilă, Eudochia Sorocean, Tatiana Şarşova şi din alte ţări: dr. Mauro Barindi (Italia), dr. Alberto Madrona
Fernández (Spania).
De un preţios ajutor în finalizarea volumului ne-a fost doamna Lucia Ciocan, prin efectuarea de corelaţii, corecturi,
operaţii tehnoredacţionale, ca şi ceilalţi colaboratori, prin redactare parţială: dr. Veronica Olariu, drd. Daniela
Butnaru, Rodica Radu, lectura volumului şi alte operaţii: Mariana Belenciuc, Dumitru Boldureanu, Igor Boldureanu,
Gheorghe Chiriţă, Tatiana Chiriţă, Ala Ciobanu, Igor Condrea, Galina Guţanu, Eugen Lungu, Marcela Orjacovschi,
Efim Spînu, Oana Stoian, Vlad Pohilă, Horia Zava, Aliona Zgardan-Crudu.
Tuturor colaboratorilor le exprimăm şi pe această cale întreaga noastră recunoştinţă.
Elaborarea unui dicţionar de acest tip este o operă complexă, dificilă şi delicată. Experienţa ne-a arătat că unele
imprecizii, omisiuni şi chiar erori sînt inevitabile; de aceea mulţumim tuturor celor care ni le vor semnala, în vederea
unei noi ediţii revăzute şi adăugite.

Eugenia Dima
XIV

GHID DE UTILIZARE A DICŢIONARULUI

adormí vb. IV. 1 intr. A trece de la starea de veghe la starea de


somn; a începe să doarmă. A adormit de curînd. ⁀ Expr. A
adormi din greu sau a adormi (ca) dus = a adormi profund. Se
lăsă oleacă jos pe iarbă şi adormi dus (CR.). A adormi mort
v. mort. ⁀ Person. Singur vîntul colo, iată, Adormise la răcoare
Sub o salcie plecată (COŞB.). ⁀ Poet. Satul adormi, în fine, respi-
rînd uşor în freamăt de codri (BRĂ.). ‿ Exager. A plictisi. Un
film care te adoarme. 2 tr. A face (pe cineva) să adoarmă. Lîn-
gă pat, zîmbind stă mama, Adormindu-şi copilaşii (GOGA).
‿ Spec. A face pe cineva să doarmă (şi să devină insensibil)
cu ajutorul unor medicamente, a unor narcotice etc. L- a
adormit cu multe calmante. ‿ Fig. (compl. indică senzaţii, sen-
timente etc.) A face să nu simtă, a atenua intensitatea; a alina, a
linişti, a potoli. Cîntînd, şi-a mai adormit foamea. 3 tr. Fig. A
ameţi, a tulbura, a îmbăta. Mirosul florilor de cîmp îl adormea.
‿ A încînta, a duce cu vorba, abătîndu- i atenţia, slăbindu- i
vigilenţa. L- a adormit cu promisiuni mincinoase. 4 intr. Fig. A
muri. Fiinţa tăcută şi palidă… adormi într- o zi în veci
(SADOV.). ⁀ Expr. A adormi întru Domnul sau a adormi som-
nul (cel) de veci (ori somn veşnic) = a muri (creştineşte).
A adormi pe (sau pentru) vecie v. vecie. • prez.ind. adórm.
/ lat. addormīre.

comensalísm s. n. v. comensualism.

con brío loc.adv. (muz.; indică modul de executare a unei bu-


căţi muzicale) Cu însufleţire. • /<it. con brio.

dar1 conj., adv. A conj. I (leagă prop. sau părţi de prop. advers.)
1 (arată o opoz.) Cu toate acestea, totuşi, însă. ⁀ (leagă prop.
princ.) Pînă acum toţi rîdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns
să rîdă el şi de dracul (CR.). ⁀ (leagă părţi de prop.) A fost odată…
un împărat mare şi viteaz, dar rău (DELAVR.). ⁀ (leagă o parte de
prop. cu o prop. subord.) Un salt de perspectivă uriaş, dar care
merită îndrăzneala (BOGZA). ⁀ (prop. are şi o nuanţă conces.)
M-oi trezi cu tine acasă… Dar, dă, cearcă şi tu, să vezi cum ţi-a
sluji norocul (CR.). [...] III (introduce o prop. interog.) Oare? Dar
de cînd aţi pus voi stăpînire pe mine? IV 1 (înaintea unui cu-
vînt, care de obicei se repetă, întăreşte înţelesul acestuia) Să- i zic
două vorbe, dar vorbe! 2 (exprimă surprinderea, uimirea,
mirarea) Dar frumos mai desenezi! B adv. 1 (înv., pop.; expri-
mă o aprobare) Da, aşa. Auzit- aţi ce- am spus eu? - Dar, mămu-
că, ziseră iezii (CR.). ⁀ Expr. (pop.) Păi dar = cum altfel? 2 (în
prop. afirm., cu rol de întărire) Fireşte, negreşit, desigur. Cunoşti
pe domnul Leonaş…? -Îl cunosc dar (ALECS.). şi (înv., pop.) da,
dáră conj. / etimol.nec.

dar2 s. n. I 1 Obiect primit de cineva sau oferit cuiva fără plată,


ca expresie a afecţiunii, a gratitudinii sau a dorinţei de a ajuta;
cadou. De Crăciun toţi copiii primesc cadouri. ⁀ Loc.adj. De
dar = care este primit gratis, care este dăruit. ⁀ Loc.adv. În
dar = gratis, degeaba, fără plată. 2 Plocon. 3 Donaţie.
4 (bis.) Prinos, ofrandă. ⁀ Sfintele Daruri = pîinea şi vinul
sfinţite pentru cuminecătură. [...] 6 (pop.) Darul miresei =
sumă de bani pe care mireasa o primeşte în timp ce dansează o
horă asemănătoare periniţei. II 1 Însuşire cu care se naşte ci-
neva; aptitudine, vocaţie, talent. O fiinţă… înzestrată cu toate
darurile minţii şi ale inimii (BOGZA). ⁀ Darul suptului v. supt.
⁀ Loc.adj. Cu dar = (despre oameni) care este înzestrat cu anu-
mite însuşiri, aptitudini etc. Un om cu dar la muzică.
XV
⁀ Expr. A avea darul vorbirii = a fi bun orator. A avea darul
să… (sau de a…) = a avea puterea de a face ceva; a fi în stare
să…; a fi de natură să… A avea dar v. avea. 2 Avantaj, binefa-
cere. Sînt darurile pămîntului şi am pus în ele inima noastră
(SADOV.). 4 (şi darul preoţiei) Har conferit preoţilor
prin hirotonisire. ‿ Ext. Profesia de preot. 5 (bis.) Fig.
Fiecare dintre cele şapte taine ale bisericii ortodoxe. • pl. -uri.
/ <slav. ҔҐҡҬ.

evanghélie s. f. (bis.) 1 Fiecare dintre primele patru cărţi ale


Noului Testament din Biblie, care relatează viaţa, învăţătura,
patimile, răstignirea şi învierea lui Iisus Hristos, redactate, cu
mici diferenţe, de către evangheliştii Matei, Marcu, Luca şi Ioan.
⁀ Evanghelii apocrife = scrieri din diverse epoci, în diverse
limbi, care povestesc fapte din viaţa lui Hristos sau relatează
învăţături ale sale, dar care nu sînt acceptate drept autentice
de Biserică. Evanghelii sinoptice v. sinoptic. ⁀ Expr. Literă (sau
cuvînt) de evanghelie = lucru foarte sigur, mai presus de îndoială,
de care nu trebuie să te îndoieşti. ⁀ Imprec. Mai înjură şi
tu… că eu am obosit, nu mai pot! Biblia, Vanghelia şi Co-
ranul! (CAR.). [...] ⁀ Expr. A-şi băga (sau a-şi vîrî, a-şi pune,
a-şi pleca) capul (sănătos sau teafăr, zdravăn etc.) sub evanghe-
lie = a) a se însura; b) a- şi cauza singur neplăceri, încur-
cături. ‿ Ext. Biblia. A jurat cu mîna pe evanghelie.
‿ (fam.) Carte de dimensiuni mari, foarte groasă. A pus pe
masă ditamai evanghelia. 2 Doctrina religioasă care are la
bază viaţa şi faptele lui Iisus Hristos, aşa cum sînt ele relata-
te în Evanghelie. A predicat Evanghelia. ⁀ Fig. În locul
evangheliei resemnării şi smereniei, evanghelia frumuseţii şi
a gloriei pămînteşti (OŢETEA). 3 Ext. Scriere fundamentală,
revelatoare pentru o doctrină, pentru un crez, un domeniu etc.
Găsim sistemul său politic în întregimea sa şi avem, cum se zice,
evanghelia şcoalei (MAIOR.). • pl. - ii. g.- d. - iei. şi (înv.) evan-
gélie, (pop.) ivanghélie, vanghélie, vangheáuă s. f. / <slav.
ҕҒҐҞғҕҜҙҲ, m.gr. εὐαγγέλιον.

exámen s.n. 1 (cu determ. care arată felul, caracterul) Mijloc de


verificare şi de apreciere a cunoştinţelor, a aptitudinilor elevi-
lor, studenţilor, candidaţilor pentru ocuparea unui post etc.,
prin probe orale sau scrise. [...] 4 Examinare. Se depărtară cu
un pas îndărăt unul de altul, să se contemple, după atîţia ani. Fu-
ră amîndoi satisfăcuţi de examen (CE. PETR.). • pronunţ. egz- .
pl. - e. şi (înv., reg.) ezámen s. n. / <fr. examen, lat. exā-
men, - inis.

fáctor s.m. I 1 Element esenţial, împrejurare, condiţie etc. care


determină sau poate determina, influenţa sau explica apariţia
unui proces, a unui fenomen, a unei acţiuni etc. II 1 (şi factor
poştal) Funcţionar, agent poştal care duce corespondenţa la
destinatari; poştaş. ⁀ Factor diplomatic v. diplomatic.
2 (econ.) Mandatar care acţionează în nume propriu,
avînd drept de posesiune şi control asupra mărfurilor
încredinţate. ‿ Agent de licitaţie în comerţul cu ridicata.
• acc. şi (înv.) factór. pl. - i. / <fr. facteur, lat. factor, - oris.

lichiór s. n. Băutură alcoolică dulce, care conţine esenţe


aromatice. • scris şi liqueur. pl. - uri. /<fr. liqueur, germ.
Likör.

taheo- Elem. de compunere „viteză, rapiditate”, „turaţie”.


• şi tahi-, taho-. /<fr. tachéo-, tachy-, germ. tacho- ; cf. gr.
τάχος „viteză”, ταχύς „iute, repede”.

videorecorder [ʹvideoriʹκorder] s.n. Videocasetofon care per-


mite înregistrarea programelor de televiziune pe videocasetă şi
redarea videocasetelor. • pl. - e. / <engl. videorecorder.
XVI

ABREVIERI

A C
abr. = abreviat, abreviere c. = compus(ă)
abs. = absolut(ă) capit. = capitalism
ac. = acuzativ card. = cardinal
acc. = accentuat(ă) casn. = casnică
adj. = adjectiv, adjectival(ă) cat. = catalan(ă)
adm. = administraţie, administrativ(ă) cauz. = cauzal(ă)
adv. = adverb, adverbial(ă) cca = circa
advers. = adversativ(ă) ceh. = ceh(ă)
aeron. = aeronautică celt. = celtic(ă)
afirm. = afirmaţie, afirmativ(ă) cf. = confer
afr. = afrikaans chim. = chimie
agron. = agronomie chin. = chinez(ă)
agric. = agricultură chir. = chirurgie
alb. = albanez(ă) cib. = cibernetică
alim. = alimentară cineget. = cinegetică
amer. = american(ă) cinemat. = cinematografie
americ. = americanism circ. = circumstanţial(ă)
analog. = analogic(ă), prin analogie climat. = climatologie
anat. = anatomie colect. = colectiv(ă)
antic. = antichitate, antic(ă) com. = comerţ, comercial(ă)
antit. = antiteză comp. = compus(ă)
antrop. = antropologie compar. = comparativ, comparaţie
aor. = aorist compl. = complement, completivă
ap. = apud comunic. = comunicaţii, comunicare
apic. = apicultură conces. = concesiv(ă)
a. plast. = arte plastice concl. = concluziv(ă)
apoz. = apoziţie, apoziţional(ă) concr. = concret(ă); concretizat(ă)
ar. = arab(ă) cond. = condiţional(ă)
arg. = argou, argotic(ă) cond.-opt. = condiţional-optativ
arh. = arhaic(ă), arhaism conj. = conjuncţie, conjuncţional(ă)
arheol. = arheologie conjug. = conjugare
arhit. = arhitectură conjunct. = conjunctiv
arom. = aromân(ă) consec. = consecutiv(ă)
art. = articol; articulat(ă) constr. = construcţii, construit(ă)
arte dec. = arte decorative contab. = contabilitate
astrol. = astrologie coord. = coordonare, coordonat(ă)
astron. = astronomie cop. = copulativ(ă)
atr. = atribut, atributiv cor. = coregrafie
aug. = augmentativ(ă) cosm.= cosmologie
auto. = automobilistică cosmet. = cosmetică
autoh. = autohton(ă) cosmon. = cosmonautică
auxil. = auxiliar(ă) culin. = arta culinară
av. = aviaţie cumul. = cumulativ
cuv. = cuvînt
B
bacter. = bacteriologie D
Ban. = Banat dalm. = dalmat(ă)
basc. = basc(ă) dan. = danez(ă)
bg. = bulgar(ă) dat. = dativ
bibl. = bibliologie decl. = declinare
biochim. = biochimie def. = defectiv(ă)
biogeogr. = biogeografie dem. = demonstrativ(ă)
biol. = biologie demogr. = demografie
bis. = biserică, bisericesc den. = denumire
bot. = botanică deprec. = depreciativ
Bucov. = Bucovina der. = derivat(ă)
XVII
desin. = desinenţă folc. =folclor instr. = instrumental(ă)
determ. = determinare, fon. = fonetică; fonologie interj. = interjecţie
determinat(ă), determină form. expr. = formaţie expresivă interog. = interogativ(ă), interogaţie
d.Hr. = după Hristos forest. = forestier(ă) intr. = intranzitiv
dial. = dialect; dialectal(ă) form. = formaţie invar. = invariabil(ă)
dim. = diminutiv fotogr. = fotografie iotaciz. = iotacizare, iotacizat(ă)
diplom. = diplomaţie fr. = francez(ă) irl. = irlandez(ă)
disj. = disjunctiv fran. = franţuzism iron. =ironic
distrib. = distributiv friul. = friulan(ă) isl. = islandez(ă)
dr. = direct(ă) ist. = istorie
Dobr. = Dobrogea G istr. = istroromân(ă)
drom. = dacoromân(ă) gen. = genitiv, genitival (ă) it. = italian(ă)
g.-d. = genitiv-dativ ital. = italienism
E gener. = generalizare
ebr. = ebraic(ă) genet. = genetică Î
echit. = echitaţie geochim. = geochimie î. Hr. = înainte de Hristos
econ. = economie; ştiinţe economice geod. = geodezie întăr. = întărire
egal. = egalitate geol. = geodezie înv. = învechit(ă)
electr. = electricitate geofiz. = geofizică
electron. = electronică geogr. = geografie J
electrotehn. = electrotehnică geol. = geologie japon. = japonez(ă)
elem. = element geom. = geometrie jar. = jargon
elem. predic. supl. = element geomorf. = geomorfologie jur. = ştiinţe juridice, juridic(ă)
predicativ suplimentar ger. = gerunziu jurnal. = jurnalism
embriol. = embriologie germ. = german(ă)
emf. = emfatic germ. med. = germana medievală L
engad. = engadin(ă) german. = germanism lat. = latin(ă)
engl. = englez(ă) germ. veche = germana veche lat. cancel. = latina de cancelarie
englez. = englezism gimn. = gimnastică lat. med. = latina medievală
entom. = entomologie glum. = glumeţ lat. pop. = latina populară
esch. = eschimos(ă) gr. = grec (greacă) lat. scol. = latina scolastică
esper. = esperanto grec. = grecism lat. şt. = latina ştiinţifică
estet. = estetică gram. = gramatică latin. = latinism
etc. = etcetera licenţ. = licenţios
etimol. =etimologie H lingv. = lingvistică
etnogr. = etnografie herald. = heraldică lit. = literatură
entom. = entomologie hidrogr. = hidrografie lituan. = lituanian(ă)
eufem. = eufemistic, eufemism hidrol. = hidrologie loc. = locuţiune
Ev. Med. = Evul Mediu hidrotehn. = hidrotehnică log. = logică
exager. = exagerare hip. = hipism
exclam. = exclamativ(ă) hiperb. = hiperbolic(ă) M
expl. = (de) exploatare hipocor. = hipocoristic(ă), hipocorism m. = masculin
explic. = explicativ(ă) hist. = histologie magh. = maghiar(ă)
expr. = expresie, expresiv(ă) hort. = horticultură maghiar. = maghiarism
ext. = extindere hot. = hotărît(ă) mar. = marină
extract. = extractivă Maram. = Maramureş
I mat. = matematică
F ib. = ibidem mec. = mecanică
f. = feminin ident. = identitate med. = medicină
fact. = factitiv iht. = ihtiologie med. jur. = medicină judiciară
fam. = familiar(ă) imper. = imperativ(ă) med. pop. = medicină populară
farm. = farmacie imperf. = imperfect med. vet. = medicină veterinară
feud. = feudalism, feudal(ă) impers. = impersonal(ă) megl. = meglenoromân(ă)
ferov. = feroviar impr. = impropriu metalurg. = metalurgie
fig. = figurat imprec. = imprecaţie meteor. = meteorologie
filat. = filatelie ind. = industrie meton. = metonimic
filol. = filologie indic. = indicativ metr. = metrică
filos. = filosofie indir. = indirect metrol. = metrologie
fin. = finanţe inegal. = inegalitate mexic. = mexican(ă)
finl. = finlandez(ă) injur. = injurios m. gr. = medio-grec, medio-greacă
fitopat. = fitopatologie inf. = infinitiv, infinitival(ă) microbiol. = microbiologie
fiz. = fizică inform. = informatică milen. = mileniu
fiziol. = fiziologie ingin. = inginerie milit. = militar
XVIII
miner. = minerit pol. = polonez(ă) srb. = sîrb(ă)
mineral. = mineralogie polit. = politică statist. = statistică
mit. = mitologie polit. = politică, politologie stil. = stilistic(ă)
m. m. ca perf. = mai mult ca perfectul pom. = pomicultură sub. = subiect, subiectiv(ă)
Mold. = Moldova pop. = popular(ă) subord. = subordonat(ă)
mor. = morărit port. = portugheză, portughez(ul) subst. = substantiv, substantival(ă),
multipl. = multiplicativ pos. = posesiv(ă) substantivat(ă)
Munt. = Muntenia pr. = principal(ă) sued. = suedez(ă)
muz. = muzică pred. = predicat, predicativ(ă) suf. = sufix, sufixoid
pred. nom. = predicat nominal sup. = supin
N pref. = prefix, prefixoid super. = superlativ(ă)
n. = neutru prep. = prepoziţie, prepoziţional
nat. = natură prep. comp. = prepoziţie compusă Ş
nav. = navigaţie prez. = prezent şt. = ştiinţă, ştiinţific(ă)
neacc. = neaccentuat(ă) prezumt. = prezumtiv
nec. = necunoscut(ă) princ. = principal T
neg. = negativ(ă) pron. = pronume, pronominal(ă) tăb. = tăbăcărie
nehot. = nehotărît(ă) pronunţ. = pronunţie, pronunţat tăt. = tătar(ă)
neobişn. = neobişnuit prop. = propoziţie tc. = turc(ă)
neperson. = nepersonal propoz. = propoziţional (adv.) tehn. = tehnică
n. germ. = neogerman prov. = provensală, provensal(ul) telec. = telecomunicaţii
ngr. = neogrec, neogreacă provinc. = provincie telev. = televiziune
nom. = nominativ, nominal(ă) psih. = psihologie, psihiatrie temp. = temporal(ă)
norv. = norvegian(ă) psihanal. = psihanaliză teol. = teologie
nm. pr. = nume propriu text. = textilă
nm. pred. = nume predicativ R tipogr. = tipografie
nr. = număr recipr. = reciproc(ă) top. = toponimie
num. = numeral refl. = reflexiv(ă) topogr. = topografie
numism. = numismatică reg. = regional transp. = transporturi
rel. = relativ(ă) tr. = tranzitiv(ă)
O relig. = religie, religios Transilv. = Transilvania
ol. = olandez(ă) repet. = repetare, repetat(ă), repetiţie turc. = turcism
Olt. = Oltenia restr. = restrîngere
onomat. = onomatopee ret. = retoric(ă) Ţ
opoz. = opoziţie, opoziţional(ă) retorom. = retoroman(ă) Ţara Rom. = Ţara Românească
optat. = optativ rom. = român(ă), românesc Ţările Rom. = Ţările Române
optic. = optică rrm. = rromani ţes. = ţesătorie
ord. = ordinal rus. = rus(ă) ţig. = ţigănesc
ornit. = ornitologie
oximoron. = oximoronic(ă) S U
s. = substantiv ucr. = ucrainean(ă)
P sard. = sard(ă) unipers. = unipersonal(ă)
paleon. = paleontologie sanscr. = sanscrit(ă)
parapsih. = parapsihologie săs. = săsesc, săsească V
part. = participiu sclav. = sclavagism v. = vezi
pas. = pasiv sculpt. = sculptură val. = valoare
pedag. = pedagogie sec. = secol var. = variantă
pedol. = pedologie semiauxil. = semiauxiliar vb. = verb, verbal(ă)
peior. = peiorativ sg. = singular vegl. = vegliot(ă)
perf. = perfect sider. = siderurgică vers. = versificaţie
perf. c. = perfect compus sil. = silabă, silabare vietn. = vietnamez(ă)
perf. smp. = perfect simplu sint. = sintagmă viit. = viitor
pers. = persoană, personal(ă) silv. = silvicultură vit. = viticultură
persan. = persan(ă) smp. = simplu vocat. = vocativ
personif. = personificat sinec. = sinecdocă vulg. = vulgar
pesc. = pescuit şi instru- sl. = slav(ă)
mente de pescuit sl. veche = slavă veche Z
petrogr. = petrografie slav. = slavon(ă) zic. = zicături
petrol. = petrolieră slavon. = slavonism zool. = zoologie
piel. = pielărie slov. = sloven(ă) zootehn. = zootehnie
piscic. = piscicultură sociol. = sociologie
pl. = plural sp. = spaniol(ă)
poet. = poetic(ă) spec. = special, specializare
XIX

BIBLIOGRAFIE

*** Dicţionar de istorie veche a României mia Română, Institutul de lingvistică


(Paleolitic-sec. X), coordonator D. M. „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Bucureşti,
Pippidi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Editura Univers Enciclopedic, 2005.
şi Enciclopedică, 1976. *** Dicţionar român-polon = Słownik ru-
*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucu- muńsko-polski, Warszawa, 1970.
reşti, Editura Nemira, 2001. *** Dicţionar român-rus. Ediţia a II-a, re-
*** Dicţionar de terminologie poetică şi re- văzută şi adăugită, Chişinău, Editurile
torică, Iaşi, Editura Universităţii Al. I. Gunivas/Arc, 2001.
Cuza, 1994. *** Dicţionar rus-român. Ediţia a II-a, re-
*** Dicţionar enciclopedic, vol. I-V, Bu- văzută şi adăugită, Chişinău, Editurile
cureşti, Editura Enciclopedică, 1993- Gunivas/Arc, 2002.
2005. *** Dicţionar tehnic rus-român, coordo-
*** Dicţionar enciclopedic ilustrat (DEI), nator Horia Zava, Chişinău, Editurile
Chişinău, Editura Cartier, 1999. Gunivas/Arc, 2004.
*** Dicţionar enciclopedic de artă veche a *** Dicţionar ucrainean-român = украïнь-
României, Bucureşti, Editura Ştiinţifi- сько-румуньский словник. Bucureşti;
că şi Enciclopedică, 1980. Cernăuţi, [2001].
*** Dicţionar explicativ al limbii engleze. *** Enciclopedia arheologiei şi istoriei
The Pinguin English Dictionary, Bu- vechi a României, vol. I-IV, Bucureşti,
cureşti, Editura Litera Internaţional, Editura Enciclopedică, 1994-2000.
2005. *** Enciclopedia civilizaţiei romane, co-
*** Dicţionar explicativ francez-român de ordonator Dimitru Tudor, Bucureşti,
medicină şi biologie, Iaşi, Editura Do- Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
softei, [f.a.]. 1982.
*** Dicţionar explicativ şi enciclopedic *** Enciclopedia limbii române, coordo-
al limbii române, Bucureşti, Editura nator Marius Sala, Bucureşti, Editura
„Floarea Darurilor”, 1997. Univers Enciclopedic, 2001.
*** Dicţionarul explicativ al limbii româ- *** Geografia de la A la Z. Dicţionar de
ne (DEX), Ediţia a II-a. Conducătorii termeni geografici, Bucureşti, Editura
lucrării: Ion Coteanu, Lucreţia Mareş, Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
Bucureşti, Editura Univers Enciclope- *** Geografia României, vol. I-IV, Bucu-
dic, 1998. reşti, Editura Academiei, 1983.
*** Dicţionarul limbii române (DA), To- *** Gramatica limbii române, vol. I-II,
mul I, partea I: A - B. Bucureşti, Li- Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bu-
brăriile Socec, 1913; Tomul I, partea cureşti, Editura Academiei, 1963.
II: C. Bucureşti, Tipografia ziarului
*** Instituţii feudale din Ţările Române.
„Universul”, 1940; Tomul I, partea III,
Dicţionar, Editura Academiei Repu-
fascicula I: D - de. Bucureşti, „Univer-
blicii Socialiste România, Bucureşti,
sul” 1949; Tomul II, partea I: F - I. Bu-
1988.
cureşti, Imprimeria naţională, 1934;
Tomul II, partea II, fascicula I: J - la- *** Larousse Médical, Paris, Larousse-
custru. Bucureşti, „Universul”, 1937; Bordas, 1998.
Tomul II [partea III]: Ladă - lojniţă *** Le Nouveau Petit Robert, Paris, Dicti-
[fără editură şi an], Academia Româ- onnaires Le Robert, 1993.
nă. *** Micul dicţionar academic (MDA),Vol.
*** Dicţionarul limbii române (DLR). Serie I-IV. Academia Română, Institutul
nouă, tom VI-XIV, Bucureşti, Editura de lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Ro-
Academiei, 1966 ş.u. setti”, Bucureşti, Editura Univers En-
*** Dicţionarul limbii române literare ciclopedic, A-C – 2001, D-H – 2002,
contemporane, Vol. I-IV, [Bucureşti], I-Pr – 2003, Pr-Z – 2003.
Editura Academiei Republicii Popula- *** Mic dicţionar enciclopedic (MDE). Edi-
re Române. Volumul I: A-C (1955); vo- ţia a II-a, Bucureşti, Editura Ştiinţifică
lumul al II-lea: D-L (1956); volumul al şi Enciclopedică, 1978.
III-lea: M-R (1957); volumul al IV-lea: *** Micul dicţionar enciclopedic, vol. I-IV,
S-Z (1958). Bucureşti, Editura Univers Enciclope-
*** Dicţionarul limbii române moderne, dic, 2001-2003.
[Bucureşti], Editura Academiei Repu- *** Noul dicţionar universal al limbii ro-
blicii Populare Române, 1958. mâne, Editura Litera Internaţional,
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi mor- 2006.
fologic al limbii române (DOOM). Edi- *** Scurt dicţionar etimologic al limbii
ţia a II-a revăzută şi adăugită. Acade- moldoveneşti. Academia de Stat a
XX
RSSM, Institutul de limbă şi litera- Academiei Române, Bucureşti, Carol Margarita Kondoghiorghi – Eugen Do-
tură, Chişinău, Redacţia principală a Göbl, 1900. broiu – Antiţa Augustopoulos-Jucan.
Enciclopediei sovietice moldoveneşti, Gh. Crăciun, Introducere în Teoria Litera- Dicţionar neogrec-român, Bucureşti,
1978. turii, Editurile Magister/Cartier, 1997. Demiurg, 1996.
*** Vocabolario della lingua italiana Zin- Vladimir Drimba, Cercetări etimologice, A. T. Laurian şi Massim, I. C., Dicţionariul
garelli 2003, Bologna, Editura Zani- Bucureşti, Editura Univers Enciclope- limbei romane. După însărcinarea dată
chelli, 2002 (10). dic, 2001. de Societatea Academică Română. Ela-
*** Vocabolario Treccani, Roma, Istituto borată ca proiect. Bucureşti, Noua ti-
Frédéric Damé, Nouveau dictionnaire ro-
della Enciclopedia Italiana fondata da pografie a laboratorilor români. Tomu
umain-français. [Vol. I-IV]. Bucarest,
Giovanni Treccani, 1997. I (A-II), 1871 [în realitate: 1873]; tomu
Imprimerie de l’état, 1893-1895.
II (colaboratori Iosef Hodoş şi G. Ba-
*** Webster’s Thrid New International Giacomo Devoto, Gian Carlo Oli, Dizio- riţiu: I-Z), 1876; tom. III: Glossariu,
Dictionary of the Englisch Languaje nario della lingua italiana Devoto - Oli care cuprinde vorbele din limba româ-
Unabridged, Könemann, 1993. 2004-2005, a cura di Luca Serianni e nă străine prin originea sau fauna lor,
*** Webster’s Encyclopedic Unabridged Maurizio Trifone, Firenze, Le Mon- cum şi cele de origine înduioasă, 1871
Dictionary of the English Language, nier, 2004. [în realitate: 1877].
Gramercy Books, 1994. Florica Dimitrescu, Dicţionar de cuvin- J. Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de
J.-M. Adam, F. Revaz, Analiza povestirii, te recente, Bucureşti, Editura Logos, tipologie narativă, Bucureşti, Editura
Institutul European, 1999. 1997. Univers, 1994.
Vasile Arvinte, Die deutschen Entlehungen Gh. N. Dragomirescu, Dicţionarul figuri- Emille Littré, Le dictionnaire de la langue
in den rumänischen Mundarten (nach lor de stil, Bucureşti, Editura Ştiinţifi- français, Bucureşti, Editura Prietenii
den Angaben des Rumänischen Spra- că, 1995. Cărţii, 1994.
chatlasses), Berlin, Akademie Verlag, Stelian Dumistrăcel, Influenţa limbii li-
1971; Raporturi lingvistice româno- Karl Lokotsch, Etymologisch Wörterbu-
terare asupra graiurilor dacoromâne,
germane. Contribuţii etimologice, Ba- ch der europäischen (germanischen,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enci-
cău, Editura Egal, 2002. romanischen und salvischen) Wörter
clopedică, 1978; Expresii româneşti.
orientalischen Ursprungs, Heidelberg,
Andrei Avram, Contribuţii etimologice, Biografii-motivaţii, Iaşi, Institutul Eu-
Carl Winter’s Universität buchhan-
Bucureşti, Editura Univers Enciclope- ropean, 1997.
dlung, 1927.
dic, 1997. R. Escarpit, Literar şi Social, Bucureşti,
Dumitru Loşonţi, Soluţii şi sugestii etimo-
Andrei Avram, Noi contribuţii etimologice, Editura Univers, 1974.
logie, Bucureşti, Editura Univers Enci-
Bucureşti, Editura Univers Enciclope- A. Ferrari, Dicţionar de mitologie greacă şi clopedic, 2001.
dic, 2001. romană, Iaşi, Polirom, 2003.
Dimitrie Macrea, Probleme de fonetică,
Andrei Avram, Probleme de etimologie, Vasile Frăţilă, Etimologii. Istoria unor cu- [Bucureşti], Editura Academiei Repu-
Bucureşti, Editura Univers Enciclope- vinte. Bucureşti, Editura Univers En- blicii Populare Române, 1953.
dic, 2000. ciclopedic, 2000.
Florin Marcu, Constant Maneca, Dicţio-
Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Bu- Alexandru Graur, Etimologii româneşti, nar de neologisme, Ediţia a III-a, Bu-
cureşti, Editura Academiei, 1986. [Bucureşti], Editura Academiei Repu- cureşti, Editura Academiei Republicii
I.A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicţionar blicii Populare Române, 1963; Încer- Socialiste România, 1978.
enciclopedic ilustrat, Partea I : Dicţi- care asupra fondului principal lexical
Florin Marcu, Noul dicţionar de neolo-
onarul limbii române din trecut şi de al limbii române, [Bucureşti], Editura
gisme, Bucureşti, Editura Academiei,
astăzi de I. Aurel Candrea; Partea II: Academiei R.P.R., 1954.
1997.
Dicţionarul istoric şi geografic univer- Grupul μ, Retorica generală, Bucureşti,
sal de Gh. Adamescu, Bucureşti, Edi- A. Marino, Bibliografia ideii de literatură,
Editura Univers, 1974.
tura Cartea Românească, [1926-1931]. vol. I-IV, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
G. Guţu, Dicţionar latin-român, Bucu- 1993-1998.
I.A. Candrea, Ov. Densusianu, Dicţionarul reşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclope-
etimologic al limbii române, ediţie în- A. Marino, Dicţionar de idei literare, Bu-
dică, 1983.
grijită de Gr. Brâncuş, Editura Paralela cureşti, Editura Eminescu, 1973.
B. Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Mag-
45, 2003. Zamfi ra Mihail, Etimologia în perspecti-
num Romaniae. Dicţionarul limbei is-
C. Canella, Vocabular de cîteva vorbe si- torice şi poporane a românilor. Tomul va etnolingvistică, Bucureşti, Editura
nonime. Întîia ediţie. Bucureşti, Tip. I-III, Bucureşti, Stabilimentul Grafic Univers Enciclopedic, 2000.
Naţională, 1867. Socec şi Teclu. Tom. I-II: 1887; tom. Mihai Patraş, Corina Patraş, Dicţionar
Alexandru Ciorănescu, Dicţionarul etimo- III: 1893. economic şi financiar-bancar englez-ro-
logic al limbii române, Bucureşti, Edi- J. Hrabák, Introducere în teoria versificaţi- mân, Chişinău, Editura Litera, 2002.
tura Saeculum I.O., 2001. ei, Editura Univers, 1983. I. Petraş, Genuri şi specii literare, Bucu-
P. Cornea, Introducere în Teoria Lecturii, Theodor Hristea, Probleme de etimologie. reşti, Editura Demiurg, 1993.
Iaşi, Polirom, 1998. Studii, articole, note, Bucureşti, Edi- Heinrich F. Plett, Ştiinţa textului şi analiza
M. Corti, Principii ale comunicării literare, tura Ştiinţifică, 1968. de text, Editura Univers, 1983.
Bucureşti, Editura Univers, 1981. Iorgu Iordan, Gramatica limbii româ- G. A. Polizu, Vocabular româno-german,
Ion Costinescu, Vocabular româno-fran- ne, Bucureşti, Editura Cartea Româ- compus şi întocmit cu privire la trebu-
cesu, Bucureşti, 1870. nească, [1937]; Stilistica limbii române. inţele vieţei practice de..., înavuţit şi
Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-româ- Bucureşti, Institutul de Lingvistică Ro- cores de G. Bariţ, Braşov, 1857.
nesc şi tîlcuirea numelor, din 1649. mână, 1944. Sextil Puşcariu, Limba română. Vol. I:
Publicate cu un studiu, note şi indicele Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie Privire generală, Bucureşti, Fundaţia
cuvintelor româneşti de Grigorie Cre- generală, Bucureşti, Editura Albatros, pentru Literatură şi Artă, 1940; vol.
ţu. Cu mai multe facsimile. Ediţiunea 1995. II: Rostirea, [Bucureşti], Editura Aca-
XXI
demiei Republicii Populare Române, Исследований, Санкт-Петербург, Макс Фасмер. Этимологический сло-
1959. Издательство Норинт, 2000. варь русского языка. Т.1-4. 2 изд., М.,
Dimitrie Radu, Păsările lumii, Bucureşti, Большой энциклопедический словарь, 1986.
Editura Albatros, 1977. Научное издательство Большая Правописен речник на съвременния
Al. Rosetti, Istoria limbii române. De la Российская энциклопедия, Санкт- български книжовен език. Изд-во на
origini pînă la începutul secolului al Петербург, Издательство Норинт, Българската Академия на науките.
XVII-lea. Ediţie defi nitivă. [Bucu- 2001. Отв.ред. Е.Георгиева, В.Станков,
reşti], Editura Ştiinţifică şi Enciclope- С. И. Ожегов, Словарь русского языка, София, 1995.
dică, 1986. Издательство Русский язык, Сучасний тлумачний словник
Valeriu Rusu, Dicţionar medical, Bucu- Москва, 1975. украïньськоï мови, Sub redacţia prof.
reşti, Editura Medicală, 2001. Иосиф Х. Дворецкий, Древнегреческо- Dr. V. V. Dubinovski, Kiev, 2006.
русский словарь, Том Ι-ΙΙ, Москва, Podreczny Słownik polsko-rosyjski, Pod
Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu,
Государственное Издательство redakcia M. F. Rozwadowskiej, Wars-
Limbile lumii. Mică enciclopedie, Bu-
иностранных и национальных zawa, 1974.
cureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclo-
словарей, 1958. Charles Alexandre, Dictionnaire Grec-
pedică, 1981.
Иосиф Х. Дворецкий, Латинско- Français, Paris, Hachette et Cie, 13
Marius Sala, Introducere în etimologia
русский словарь (6-е изд.), Москва, édition, 1872.
limbii române. Bucureşti, Editura
Русский язык, 2000. Anatole Bailly, Le grand Bailly: Diction-
Univers Enciclopedic, 1999 / Editura
Academiei Române, 2005. В. Гудков, С. Иванович, Сербско-русский naire Grec-Français, Paris, Hachette,
и русско-сербский словарь, Москва, 2000.
Al. Săndulescu, Dicţionar de termeni li-
2001. Pierre Chantraine, Dictionnaire étymo-
terari, Bucureşti, Editura Academiei,
1976. С. Г. Бернштейн, Болгарско-руски logique de la langue grecque, Paris,
речник = Болгарско-русский словарь, Klincksieck, 1968-1980.
August Scriban, Dicţionaru limbii româ- Москва, 1973.
neşti. (Etimologii, înţelesuri, exem- Louis Quicherat – Amédée Daveluy, Dicti-
ple, citaţiuni, arhaizme, neologizme, Речник на българския език в 15 тома. onnaire Latin-Français (51 édition; ré-
provincializme). Ediţiunea întîia, Iaşi, Изд-во на Българската Академия visée, corrigée et augmentée par Emile
Institutul de Arte Grafice Presa Bună, на науките, Гл.ред.Кристалина Chatelain), Paris, Hachette, 1922.
1939. Чолакова, Т.I, А-Б, 1977, Т.II, В, 1979, Theodore Rosgovas, Nouveau Dictionnaire
Т.III, Г-Д, 1981, Т.IV, Д-Е, 1984, Т.V. Grec-Français, Athènes, Publications
Luiza Seche, Mircea Seche, Dicţionarul de Ж-З, 1987, Т.VI. И-Й, София, 1990. Helléniques, 1989.
sinonime al limbii române (DSR), [Bu-
Л. Андрейчин, Л. Георгиев, Ст. Илчев, Εμμανουήλ Kριαράς, Λεξικό της
cureşti], Editura Academiei, 1982.
Н. Костов, И. Леков, Ст. Стойков, Σύγχρονης Ελληνικής Δημοτικής
Lazăr Şăineanu, Dicţionar universal al Цв. Тодоров. Български тълковен Γλώσσας, Aθήνα, Eκδοτική Aθηνών,
limbii române. Ediţia I, Iaşi, 1896. речник. 4 издание. Изд-во Наука и 1995.
Mariana Şlapac, Cetăţi medievale din изкуство, София, 1994.
Γεώργιος Δ. Mπαμπινιώτης, Λεξικό της
Moldova. Mijlocul secolului al XIV-lea Найден Геров. Речникъ на блъгарскый Νέας Ελληνικής Γλώσσας. Aθήνα,
– mijlocul secolului al XVI-lea, Chişi- языкъ. Т. I-V, Изд-во Български Kέντρο Λεξικολογίας, 1998.
nău, Editura Arc, 2004. писател, София, 1978.
Γ.Φ. Γαλάνης (εκδ.), Σύγχρονο
Mihai Tatu, Studii de etimologie româno- Стефан Младенов. Етимологичен и Ελληνογαλλικό Λεξικό, Aθήνα,
slavă, Bucureşti, Editura Univers En- правописен речник на българския Eκδοτική Πατάκη, 1992.
ciclopedic, 2001. книжовен език. С., 1941.
Ιβάν Π. Χόρικωφ – Μιχαήλ Γ. Μάλιος,
H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörter- Речник на редки, остарели и диалектни Ελληνορωσικό Λεξικό, Μόσχα,
buch, [Band I-III], Bukarest, Staat- думи в литературата ни от XIX Πολιτισμὸς καὶ Παραδόσεις, 1993.
sdruckerei, I: 1903; II: 1911; III: 1924. и XX век. Изд-во на Българската
Henry George Liddell – Robert Scott
B. Tomaşevski, Teoria literaturii. Poetica, Академия на науките, Съст.:
– Henry Stuart Jones, Greek-English
Bucureşti, Editura Univers, 1973. Ст. Илчев, А. Иванова, А. Димова,
Lexicon, Oxford, Clarendon, 1996.
М. Павлова. София, 1974.
N.A. Ursu, Formarea terminologiei ştiinţi-
fice româneşti, Bucureşti, Editura Şti- Български етимологичен речник.
inţifică, 1962. Изд-во на Българската Академия
на науките, Съст.: В. Георгиев,
N.A. Ursu, Despina Ursu, Împrumutul le-
И. Гълъбов, Й. Заимов, Ст. Илчев.
xical în procesul modernizării limbii
Т.1- 1971, T.II -1979, T. III- 1986, T. IV
române literare (1760-1860), Iaşi, Edi-
-1995, T. V -1997, T.VI-2002.
tura Cronica, I-II, 2004-2006.
Ст. Стоянов, М. Янакиев. Старобългар-
Emil Vrabie, Etimologii româneşti şi stră-
ски език. Текстове и речник. Изд-во
ine, Bucureşti, Editura Univers Enci- Наука и изкуство. София, 1976.
clopedic, 2001.
Граматика на старобългарския език.
R. Wellek, A. Warren, „Teoria literaturii”, Изд-во на Българската Академия
Editura pentru Literatură Universală, на науките, Гл.ред. И.Дуриданов,
1967. София, 1993.
Heinz F. Wendt, Die türkischen Elemente И.И. Срезневский. Материалы для
im Rumänischen, Berlin, Akademie- словаря древнерусского языка по
Verlang, 1960. письменным памятникам. 2 изд.,
Большой толковый словарь русского Л., 1958.
языка, Российская Академия
Наук, Институт Лингвистических
XXII

SIGLE

A. POP = Alexandru Pop, Elemente de chi- AMF. = Amfilohie Hotiniul, De obşte ghe-
rurgie, Sibiu, 1943. ografie pe limba moldovenească. Scoasă
AAR. = Aaron, Vasilie, Patimile şi moartea de pe Gheografia lui Bufier... Acum întîi
a Domnului şi mîntuitorului nostru Isus tipărită în zilele preluminatului şi prea-
Hristos. În stihuri alcătuite de... Braşov, înălţatului domnului nostru Alexandru
în Tipografia lui Gheorghie de Şobel, Ioan Calimah voevod... în sfînta Mitro-
1805. polie în Iaşi, 1795.
ABC = *** ABC sau alphavit pentru folosul AMIR. = Amiras, Alexandru, Cronica ano-
şi procopsala şcoalelor celor normaleşti a nimă a Moldovei, Bucureşti, 1975.
neamului românesc. Blaj, 1783. ANG. - IOS. = D. Anghel, Şt. O. Iosif, Ca-
AD. = Adam, Ioan, Rătăcire. Roman. Bu- leidoscopul lui A. Mirea. Publicat de...
cureşti, Editura Cartea Românească, Bucureşti, Editura Minerva, volumul I:
[1926]. 1908, volumul II: 1910.
ADAM. = Adamescu, Gheorghe, Crestoma- ANG. = Anghel, D., Opere complecte. Proză.
ţie, pentru istoria limbii şi literaturii ro- Bucureşti, Editura Cartea românească,
mâneşti, Bucureşti, 1897. 1924.
ADER. = Aderca, Felix, Răzvrătirea lui Pro- ANT. = Antonescu, C. S., Peştii din apele
meteu, Bucureşti, 1974. R.P.R. Bucureşti, Editura Agrosilvică de
AETHIOPICA = A lui Iliodor istorie ethiopi- Stat, 1957.
cească. Cinci cărţi, manuscris din 1772, ANTIM = Antim Ivireanul, Opere. Ediţie
BAR. critică şi studiu introductiv de Gabriel
AGÂR. = Agârbiceanu, Ion, Opere. [Vol.] 1 Ştrempel. Bucureşti, Editura Minerva,
ş.u. [Bucureşti], Editura pentru Literatu- 1972.
ră, 1962 ş.u. ANTIP. = Antipa, Gr., Regiunea inundabilă
AGRO. = Ionescu-Şişeşti, G., Staicu, Irimie, a Dunării. Starea ei actuală şi mijloacele
Agrotehnica. Vol. I-II. Ministerul agri- de a o pune în valoare. Cu 3 hărţi, 106
culturii şi silviculturii. Bucureşti, Editura figuri în text şi 23 tabele fototipice. Bu-
Agrosilvică de Stat, 1958. cureşti, Institutul de Arte Grafice Carol
AL LUP. = Al Lupului, Nicolaie, Posada Göbl, 1910.
Gurenilor. Povestiri din alte vremi. Cra- APOL. = Apolzan, Lucia, Portul şi industria
iova, Editura Tiparul «Prietenii ştiinţei», casnică textilă în Munţii Apuseni. Bucu-
[f.a.]. reşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al Ro-
ALECS. = Alecsandri, V., Opere. [Vol.] I–III. mâniei, 1944.
Text ales şi stabilit de G. C. Nicolescu şi ARD. = Ardeleanu, C., Am ucis pe Dum-
Georgeta Rădulescu-Dulgheru. Studiu nezeu. Bucureşti, Editura Cartea româ-
introductiv, note şi comentarii de G. C. nească, [1929].
Nicolescu. Bucureşti, Editura pentru
Literatură, 1966; [vol.] IV–VI. Text ales ARGH. = Arghezi, Tudor, Scrieri. Vol. I-
şi stabilit, note şi variante de Georgeta XXII. Bucureşti, Editura pentru Litera-
Rădulescu-Dulgheru. Bucureşti, Editura tură, [1962-1969]; vol XXIII ş.u. , Bucu-
Minerva, 1974–1979; [vol.] VII. Text ales reşti, Editura Minerva [1972 ş.u.].
şi stabilit, note şi comentarii de George- ARIST. = Aristia, C., Plutarh. Parallela sau
ta Rădulescu-Dulgheru. Indice şi glosar vieţele bărbaţilor illustri. Tomul I. Bucu-
de Gheorghe Chivu. Bucureşti, Editura reşti, Tip. Colegiului Naţional, 1857.
Minerva, 1981; [vol.] VIII–X. Ediţie în- AS.D. = Dimitrie Asachi, Topografia sau
grijită, traduceri, note şi indici de Marta elemente de inginerie aplicate la hotă-
Anineanu. Bucureşti, Editura Minerva,
rîrea moşiilor, Iaşi, 1854.
1981–1985.
ASACHI = Asachi, Gh., Opere. I–II. Ediţie
ALEX. = Alexandrescu, Gr., Opere. [Vol. I].
critică şi prefaţă de N. A. Ursu. Bucu-
Ediţie critică, note, variante şi bibliogra-
reşti, Editura Minerva, 1973.
fie de I. Fischer. Studiu introductiv de
Silvian Iosifescu. [Bucureşti], Editura de ATIL. = Atila, F. R., Peştii şi pescuitul, Bucu-
Stat pentru Literatură şi Artă, 1957. reşti, Editura Librăriei Frăţilă, 1916.
ALEXA. = Alexandru, Tiberiu, Instrumente AX. = Axinte Uricariul, Cronica paralelă
muzicale ale poporului român. Bucureşti, a Ţării Româneşti şi a Moldovei. [Vol.]
Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, I-II. Ediţie şi introducere de Gabriel Ştr-
1956. empel. Bucureşti, 1993-1994.
ALEXAN. = Alexandria. Esopia. Text revă- BAB. = Babeş, V., Opere alese. Vol. I. [Bu-
zut de Mihail Sadoveanu, prefaţat de I. C. cureşti], Editura Academiei Republicii
Chiţimia. Bucureşti, 1966. Populare Române, 1954.
XXIII
BAC. = Bacalbaşa, Anton, Scrieri alese. BELD. = Florian, Numa Pompilii, al doilea BORD. = T. Bordeianu, Curs de pomologie.
[Vol.] I-II. Bucureşti, Editura pentru Lite- crai al Rîmului. Tomul al doilea... Tăl- Partea III-a. [Bucureşti], Editura Institu-
ratură, 1965. măcită de pe franţuzîie de Alexandru tului Agronomic «N. Bălcescu», 1957.
BACOV. = Bacovia, G., Opere, Bucureşti, Beldiman, paharnic, la leat 1795; Eterie BOT. S. = Ion G. Botez, Strîngerea şi păstra-
Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1944. sau jalnicile scene prilejite în Moldavia rea produselor agricole, [Bucureşti], Casa
din rezvrătirile grecilor..., Iaşi, 1861. Şcoalelor [f.a.].
BAL. = Cezar Baltag, Chemarea numelui.
L’esprit des peninsules, Editura Fundaţiei BELDI. = Beldiceanu, N., Poezii. Studiu in- BOTA = Ioan Bota, Culegere din cele mai
Culturale Române, 1999. troductiv de I. Vitner. [Bucureşti], Editu- frumoase poveşti. Ediţia II. Brasso, Edi-
ra pentru Literatură şi Artă, [1950]. tura Librăriei Ciurcu, 1910.
BAN. = Banuş, Maria, Poezii, [Bucureşti],
Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, BEN. = Beniuc, Mihai, Versuri alese. [Vol. ] BOTT. = Emil Botta, Scrieri. [Vol.] I-III.
1958. I-II. [Bucureşti], Editura de Stat pentru Ediţie îngrijită de Ioana Diaconescu.
Literatură şi Artă, 1955. Prefaţă de Al. Piru. Bucureşti, Editura
BAR. = Baranga, Aurel, Reţeta fericirii sau
Despre ceea ce nu se vorbeşte. Piesă în trei BIANU = Vasile Bianu, Doctorul de casă sau Minerva, 1980-1987.
acte. [Bucureşti], Editura de Stat pentru Dicţiuonarul sănătăţii, Buzău, 1910. BRAD = Brad, Ion, Mă uit în ochii copiilor,
Literatură şi Artă [1957]. BIBL. = Biblia sau Sfînta Scriptură. Tipărită Bucureşti, Editura pentru Literatură,
BARA. = Barasch, Iuliu, Manualul de bota- sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a 1962.
nică silvică, Bucureşti, Imprimeria Statu- Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriar- BRĂ. = Gh. Brăescu, Opere alese. Text ales şi
lui, 1861. hul Bisericii Ortodoxe Române, cu apro- stabilit, studiu introductiv, note şi biblio-
barea Sfîntului Sinod. Bucureşti, Editura
BARIŢ. = Bariţiu, Gheorghe, Studii şi artico- grafie de Niculaie Gheran. Vol. I-II. Bu-
Institutului Biblic şi de Misiune al Biseri-
le. Cu o prefaţă de Dr. Ioan Lupaş. Sibiu, cureşti, Editura pentru Literatură, 1962.
cii Ortodoxe Române, 1982.
Editura Asociaţiunii, 1912. BRĂT. = Brătescu-Voineşti, I. Al., Proza.
BIBLIA = Biblia adică dumnezeiască scrip-
BARO. = Baronzi, George, Opere complecte. Întuneric şi lumină. În lumea dreptăţii,
tură a Vechiului şi a Noului Testament.
Vol. I: Limba română şi tradiţiunile ei, [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite-
Tradusă după textele originale ebraice şi
Galaţi, G. D. Nebunely şi fii, 1872. ratură şi Artă, 1957.
greceşti de preoţii profesori Vasile Radu
BART = Bart, Jean (Eug. Botez), Europolis. BREB. = Nicolae Breban, Îngerul de ghips,
şi Gala Galaction. Bucureşti, Fundaţia
Roman. Cu o prefaţă de G. Călinescu. pentru Literatură şi Artă, 1938. Bucureşti, 1973.
Ediţia III-a. Bucureşti, Editura Cugeta- BREZ. = Ion Brezoianu, Rudiment agricol
BIBLIA 1688 = Biblia, adecă dumnezeiasca
rea, [1939]. universal prin întrebări şi răspunsuri sau
scriptură ale cei. vechi şi ale cei noao leage
BASS. = Bassarabescu, I. A., Schiţe şi nuvele, Agricultura învăţată prin principii săi,
toate, care s-au tălmăcit dupre limba eli-
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- nească, spre înţeleagerea limbii rumâneşti aplicabili la a sa practică în toate ţărele
ratură şi Artă, [1953]. cu porunca prea bunului creştin şi lumi- şi climele. De D. marchisul de Travanet
BĂLC. = Bălcescu, N., Opere. Ediţie critică natului domn Ioan Şărban Cantacozino şi tradus în româneşte de... [Bucureşti],
de G. Zane şi Elena G. Zane. [Vol.] I-II: Basarab Voievod, şi cu îndemînarea dum- tipărit în Tipografia lui Iosif Copainig,
Scrieri istorice, politice şi economice 1844- nealui Costadin Brîncoveanul marele logo- 1850.
1847, 1848-1852. Bucureşti, Editura Aca- făt... Tipăritu-s-au... în scaunul mitropoliei BRUM. = Emil Brumaru, Poeme alese. 1959-
demiei Republicii Socialiste România, Bucureştilor... la anul 1688. 1998, Braşov, 2003.
1974-1982; [vol.] III: Românii supt Mihai
BLA. = Blaga, Lucian, Opere. [Vol.] I ş.u. BUD. = I. Budai-Deleanu, Opere. Ediţie cri-
Voevod Viteazul. Volum îngrijit de Da-
Ediţie critică de George Gană. Bucureşti, tică de Florea Fugariu. Studiu introductiv
niela Poenaru. Bucureşti, Editura Aca-
Editura Minerva, 1982 ş.u. de Al. Piru. Bucureşti, Editura Minerva,
demiei, 1986; [vol.] IV: Corespondenţă.
BLAND. = Blandiana, Ana, Stea de pradă, [vol.] I–II, 1974–1975.
Scrisori, memorii, adrese, documente,
note şi materiale. Bucureşti, Editura Aca- Bucureşti, Editura Cartea Românească, BUJ. = Paul Bujor, Scrieri alese, [Bucureşti],
demiei, 1990. 1985; Poezii, Bucureşti, Editura Minerva, Editura pentru Literatură şi Artă a Socie-
1989. tăţii Scriitorilor din R.P.R., [1951].
BĂN. = Bănulescu, Ştefan, Iarna bărbaţilor.
Nuvele. Ediţia a II-a. [Bucureşti], Editura BOG. = N.A. Bogdan, Din trecutul comerţu- c. buzea = Constanţa Buzea, Pietre sălbati-
pentru Literatură, 1966. lui moldovenesc şi mai ales al celui ieşan, ce, Bucureşti, 1988.
Iaşi, [1925]. BUZ. = Augustin Buzura, Orgolii. Roman.
BĂNUŢ = Bănuţ, A. P., Tempi passati. Umor
şi satiră din Ardealul de ieri, Bucureşti, BOGD. = Damian P. Bogdan, Glosarul cu- Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977.
Editura Bucovina, 1931. vintelor româneşti din documentele sla- BUZN. = D. N. Darvar, Culegere de înţe-
vo-române. Bucureşti, 1946. lepciune. Scrisă în limba grecească de...,
BĂR. = Bărac, I., Toată viaţa, isteţiile şi fap-
tele minunatului Til Buhoglindă, cele de BOGZA = Bogza, Geo, Cartea Oltului, Bu- iar acum tălmăcită în cea rumânească de
rîs şi minunate la cetire, spre trecere de cureşti, [Editura Fundaţiilor], 1945. Iancu Nicolaie [Buznea] Moldovean. Bu-
vreme, în zilele sau ceasurile omului cele BOJ. = Bojincă, Damaschin T., Anticile ro- cureşti, 1827.
de odihnă, după limba nemţească tălmă- manilor — Antiquitates Romanorum. C. NEGR. = Negruzzi, C., Opere. Ediţie cri-
cită şi acum a doua oară tipărită. Braşov, Acum întîia oară româneşte scrise. Vol. tică cu studiu introductiv, comentarii şi
1846. I-II. Buda, Tipariul Universitatei din variante de Liviu Leonte. Bucureşti, Edi-
BB. = Monumenta linguae Dacoromano- Pesta. I: 1832, II: 1833. tura Minerva, [vol.] I–III, 1974–1986.
rum. Biblia. 1688. Pars I: Genesis, Iaşi, BOL. = Bolintineanu, Dimitrie, Opere. Cu C. ROM. = Carte românească de învăţătu-
Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, un studiu introductiv de Al. I. Ştefănescu. ră de la Pravilele împărăteşti şi de la alte
1988.ş. u. [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- giudeţe. Cu zisa şi toată cheltuiala a lui
BEL. = Belea, Octavian, Primul ajutor şi în- ratură Ştiinţifică şi Didactică, 1951. Vasile Voievodul... din multe scripturi
grijirea sănătăţii. Pentru activul Crucii BOLL. = Bolliac, Cezar, Opere alese, [Bucu- tălmăcită din limba ilenească în limba
Roşii, Bucureşti, 1959. reşti], Editura de Stat, 1950. românească, Botoşani, 1875.
XXIV
CA. = I. Aurel Candrea, Folklorul medical 1993; Travesti, Editura Humanitas, 1994; CODRU-D. = Codru-Drăguşanu, I., Călă-
român comparat, [Bucureşti], Casa Şcoa- Orbitor. Aripa stîngă, Bucureşti, Editura toriile unui român ardelean în ţară şi
lelor, 1944. Humanitas, 1996. în străinătate (1835-44). («Peregrinul
CA. PETR. = Petrescu, Camil, Teatru. Vol. I- CE. PETR. = Petrescu, Cezar, Aurul negru. transilvan»). Ediţie prefăcută în stilul li-
III. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură Roman. [Bucureşti], Editura de Stat, terar de astăzi de Constantin Onciu, cu
şi Artă, vol. I-II: 1946; vol. III: 1947; Ul- 1949; Calea Victoriei. Roman. Bucureşti. o prefaţă de N. Iorga. Vălenii de Munte,
tima noapte de dragoste, întîia noapte de Editura naţională S. Ciornei, [1931]; În- Editura Neamul Românesc, 1910.
război, Bucureşti, Fundaţia pentru Lite- tunecare. Roman. Partea I-II. Craiova, CON. = Costache Conachi, Opere, Chişinău,
ratură şi Artă, 1946; Ideea. Ciclul morţei, Editura Scrisul românesc, 1928. Editura Literatura Artistică, 1978.
[Bucureşti], Cultura naţională, [1923]; CER. = Titus Cerne, Dicţionar de muzică. CONS. = Paul Constant, Rîia. Roman. Cra-
Patul lui Procust, Editura Gramar, 2004, Voci şi instrumente. Vol. I: A-D; vol. II: iova, Editura Ramuri, 1936.
CAL. = Calendar pentru poporul românesc E-L. Iaşi, Editura Viaţa Românească, CONST. = Constantinescu, Pompiliu, Scri-
(devenit apoi Calendar pentru români), [1934]. eri. [Vol.] I-III. [Bucureşti], Editura pen-
Iaşi, 1847-1862. [Editat anual, de Gh. CERNA = P. Cerna, Poezii, Bucureşti, Editu- tru Literatură, [vol.] I-II: 1967; [vol.] III:
Asachi]. ra Minerva, 1910. 1969.
CAM. = Eusebiu Camilar, Negura. Roman. CONTA = Vasile Conta, Opere complete.
CH. = Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I-III, Bucu-
[Bucureşti], Editura de Stat, volumul I: reşti, Editura Minerva, 1988-1990. Volumul I. În româneşte de Ana Conta-
1949, volumul II: 1950. Kernbach şi dr. P. Zosin. Bucureşti, Edi-
CHIR. = Chiriţă, Const. D., Pedologie gene-
CAN. = C. Canella, Vocabular de cîteva vor- tura Cultura Naţională, 1923.
rală, Bucureşti, Editura Agrosilvică de
be sinonime, Bucureşti, 1867. COR. = Diaconul Coresi, Carte cu învăţătu-
Stat, 1955.
CANT. = Dimitrie Cantemir, Opere com- ră (1581), publicată de Sextil Puşcariu şi
CHIRIŢ. = M. I. Chiriţescu, Grănicerul, Bu-
plete. [Vol.] IV: Istoria ieroglifică. Text Alexie Procopovici. Vol. I. Textul. Bucu-
cureşti, Editura Minerva, 1912.
stabilit şi glosar de Stela Toma. Prefaţă reşti, Atelierele grafice Socec et Comp.,
de Virgil Cândea. Studiu introductiv, CIAUŞ. = G. F. Ciauşanu, Răsuri scuturate. 1914; Lucrul Apostolesc. Apostolul. Tipă-
comentarii, note, bibliografie şi indici Schiţe şi amintiri. Craiova, Tipografia rit de... în Braşov la anul 1563. Bucureşti,
de Nicolae Stoicescu. Bucureşti, Editura Speranţa, [f.a.]. Cultura naţională, 1930; Liturghierul lui
Academiei Republicii Socialiste Româ- CIOC. = Şerban Cioculescu, Argheziana, Coresi. Text stabilit, studiu introductiv şi
nia, 1973. Bucureşti, 1985. indice de Al. Mareş; Psaltirea, publicată
CANTAC. = Constantin Cantacuzino, Frag- CIOCÎRL. = Ion Ciocîrlan, Pe plai. Schiţe de româneşte la 1577 de... Reprodusă cu un
ment dintr-o cronică pre scurt a români- la ţară. Bucureşti. Institutul de Arte Gra- studiu bibliografic şi un glosar compa-
lor, în Istoria Moldo-României, I, Bucu- fice M. Eminescu, [f.a.]. rativ de B. Petriceicu-Hasdeu. Ediţiunea
reşti, 1858. Academiei Române. Tomul I: Textul.
CIOR. = Emil Cioran, Revelaţiile durerii.
Bucureşti, Tipografia Academiei Româ-
CAR. = I. L. Caragiale, Opere. Vol. I-VII. Eseuri. Ediţie îngrijită de Mariana Vartic
ne, 1881; Tetraevanghelul tipărit de....
Ediţie îngrijită de Paul Zarifopol (vol. I- şi Aurel Sasu. Prefaţă de Dan C. Mihăi-
Braşov, 1560–1561, comparat cu Evan-
III) şi Şerban Cioculescu (vol. IV-VII), lescu. Cluj, Editura Echinox, 1990.
gheliarul lui Radu de la Mănireşti, 1574.
Bucureşti, Editura „Cultura naţională” şi CIŞ. = Alexandru Cişman, Fizica generală. Ediţie alcătuită de Florica Dimitrescu.
Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Re- [Vol.] I-II. Bucureşti, Editura Tehnică, Bucureşti, Editura Academiei Republicii
gele Carol II”, 1930-1942. 1956-1957. Populare Române, 1963.
CARAG. = Caragea, L., Legiuire a prea înăl- CÎRL. = Vasile Cîrlova, Poezii, Bucureşti, CORB. = Dumitru Corbea, Anii tineri, [Bu-
ţatului şi prea pravoslavnicului domn şi Editura Minerva, 1906. cureşti], Editura de Stat pentru Literatură
oblăduitori a toată Ugrovlahiia Io Ioan
CLIM. = Constantin Climescu, Aritmetica şi Artă, [1951].
Gheorghe Caragea.., Bucureşti, 1818.
raţională. Curs de ştiinţile matematice COSTIN = Costin, Miron, Opere. Ediţie
CASS. = Cassian, Nina, Des facerea lumii, pentru şcolile secundare. Ediţia II, corec- critică cu un studiu introductiv, note,
Bucureşti, 1997. tată. Iaşi, H. Goldner, 1896. comentarii, variante, indice şi glosar de
CAZ. = Otilia Cazimir, Poezii, Bucureşti, P. P. Panaitescu. [Bucureşti], Editura de
COCEA = N. D. Cocea, Scrieri. [Vol.] I-II.
Editura Fundaţiilor, 1939. Bucureşti, [vol.] I: Editura pentru Lite- Stat pentru Literatură şi Artă, 1958.
CAZAB. = Al. Cazaban, Din vremea aceea… ratură, 1969; [vol.] II: Editura Minerva, COSTINESCU = Ion Costinescu, Vocabular
Schiţe şi nuvele. [Bucureşti], Editura de 1970. româno-francesu, Bucureşti, 1870.
Stat pentru Literatură şi Artă, [1951]. COD. ST. = Codex Sturdzanus. Studiu filo- COŞB. = George Coşbuc, Opere alese, [vol.]
CĂL. = George Călinescu, Istoria literatu- logic, studiu lingvistic, ediţie de text şi I–VI. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gavril
rii române de la origini pînă în prezent. indice de cuvinte de Gheorghe Chivu. Scridon. Bucureşti, Editura Minerva,
Fundaţia regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1966–1982; [vol.] VII–VIII. Ediţie cri-
Bucureşti, 1941; Opere, vol. I-XVII, Bu- 1993. tică de Gh. Chivu, prefaţă şi comentarii
cureşti, Editura pentru Literatură- Edi- de Alexandru Duţu. Bucureşti, Editura
COD. TOD. = Nicolaie Drăganu, Două ma-
tura Minerva, 1965-1983.[Bucureşti], Minerva, 1985–1988.
nuscripte vechi. Codicele Todorescu şi
Editura pentru Literatură, 1965 ş.u.
Codicele Marţian. Studiu şi transcriere COT. = Ion Coteanu, Stilistica funcţională
CĂLUG. = Ion Călugăru, Caii lui Cibicioc, de... Ediţiunea Academiei Române. Bu- a limbii române, Bucureşti, Editura Aca-
Bucureşti, 1923. cureşti, Librăriile Socec et Comp. şi C. demiei Republicii Socialiste România,
CĂP. = Stanciu Căpăţineanu, Mitologhie pe Sfetea; Leipzig, Otto Harrassowitz; Wie- 1973; Structura şi evoluţia limbii române.
limba românească, [Sibiu], 1830. na, Gerold et Comp., 1914. (De la origini pînă la 1860), Bucureşti,
CĂRT. = Mircea Cărtărescu, Levantul, Bu- COD. VOR. = Codicele voroneţean. Ediţie Editura Academiei Republicii Socialiste
cureşti, Editura Cartea Românească, critică, studiu filologic şi studiu lingvistic România, 1981.
1990; Nostalgia, ediţie integrală a cărţii de Mariana Costinescu. Bucureşti, Edi- CR. = Ion Creangă, Opere I–II. Ediţie îngri-
Visul, Bucureşti, Editura Humanitas, tura Minerva, 1981. jită, note şi variante, glosar şi bibliogra-
XXV
fie de Iorgu Iordan şi Elisabeta Brâncuş. DAMÉ = Frédéric Damé, Nouveau diction- tele lui Ştefan cel Mare. Publicate de...
Studiu introductiv de Iorgu Iordan. Bu- naire roumain-français, vol. I-IV, Buca- Volumul I: Hrisoave şi cărţi domneşti
cureşti, Editura Minerva, 1970. rest, 1893-1895. 1457-1492. Volumul II: Hrisoave şi cărţi
CRĂI. = Gheorghe Crăiniceanu, Igiena ţă- DAN = Dan, Pavel, Urcan bătrînul. Nuvele. domneşti 1493-1503, Bucureşti, Socec şi
ranului român. Locuinţa, încălţămintea Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Co., 1913; Bogdan, N. A., Din trecutul co-
şi îmbrăcămintea. Alimentaţiunea în di- Artă, 1938. merţului moldovenesc şi mai ales al celui
ferite regiuni ale ţării şi în diferite tim- DANI. = Danielopolu, D., Probleme de far-
ieşan. Productele solului, porturi, tîrguri
puri ale anului. Bucureşti, Carol Göbl, macodinamie nespecifică. Vol. I. Bazele şi iarmaroace... documente, memorii şi
1895. «farmacodinamiei nespecifice» şi «terape- note culese şi comentate de... Tipărite
uticii nespecifice». Vol. II. Medicamente- din iniţiativa şi cu o prefaţă a d-lui N. V.
CRIS. = Ion Cristoiu, Veselia generală, Edi-
le considerate ca avînd acţiune digitalică, Ştefăniu... cu 89 ilustraţii. Iaşi, Institutul
tura Tinerama, 1992. modern de arte grafice N. V. Ştefăniu
[Bucureşti], Editura Academiei Republi-
CRIT. = *** Critil şi Andronius. Acum întîi cii Populare Române, 1954. & D. Staierman, [1925]; *** Calendariu
tipărită... de pre limba grecească prelim- ce slujeşte pre 100 de ani, începînd de la
DAV. = Davila, Alexandru, Vlaicu Vodă,
ba noastră moldovenească... Iaşi, în Sfîn- anul 1814 pănă la anul 1914. Acum întîi
Bucureşti, Editura Gramar, 1997.
ta Mitropolie, 1794. româneşte alcătuit... La Buda, în Crăias-
DAVID. = Davidoglu, Mihail, Minerii. Dra-
CROHM. = Ovid S. Crohmălniceanu, Lite- ca Tipografie a Universitatei Ungariei,
mă în 3 acte. [Bucureşti], Editura de Stat, [1814]; Codrescu, Theodor, Uricariul cu-
ratura Romînă între cele două războaie
1949. prinzetoriu de hrisoave, anaforale şi alte
mondiale, Bucureşti, Editura Universalia,
DELAVR. = Delavrancea, Barbu, Opere. acte din suta a XV-XIX, atingătoare de
2003.
Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note Moldova. Sub redacţiunea d-sale… Vol.
CRON. = cronici şi cronicari: Cronicari mun- şi variante, glosar şi bibliografie de Emi- I-XXV. Iaşi, 1852-1895; *** Documente şi
teni. Ediţie îngrijită de Mihail Gregorian. lia Şt. Milicescu. [Vol.] I-V. Bucureşti, însemnări româneşti din secolul al XV1-
Studiu introductiv de Eugen Stănescu. I: Editura pentru Literatură; [Vol.] VI-X. lea. Text stabilit şi indice de Gheorghe
Stolnicul Constantin Cantacuzino. Ano- Bucureşti, Editura Minerva. Chivu, Magdalena Georgescu, Magdale-
nimul Cantacuzinesc. Radu Popescu. II:
DEM. = Demetrius, Lucia, Album de familie. na Ioniţă, Alexandru Mareş şi Alexandra
Radu Greceanu. Anonimul Brîncove- Nuvele. Bucureşti, Editura Fundaţiilor, Roman-Moraru. Introducere de Alexan-
nesc. Bucureşti, Editura pentru Litera- [1945].; Vadul nou. (În Teatru, vol. II. dru Mareş. Bucureşti, Editura Academi-
tură, 1961; M. Kogălniceanu, Letopisiţile [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- ei Republicii Socialiste România, 1979;
Ţării Moldovii, publicate pentru întîiaşi ratură şi Artă, [1951] ). M. Gaster, Chrestomaţie română. Texte
dată de... Tom. I-III. Iaşi, [La Cantora
DEMETR. = Demetrescu, Traian, Opere ale- tipărite şi manuscrise (sec. XVI-XIX),
Foaiei săteşti şi Institutul Albinei româ-
se. Ediţie îngrijită şi comentată de Geo dialectale şi populare, cu o introducere,
neşti]. Tom. I: 1852; tom. II: 1845; tom. gramatică şi un glosar româno-francez
Şerban. [Bucureşti], Editura de Stat pen-
III: 1846; Dumitrache, Eustratie, Gheor- tru Literatură şi Artă, [1951]. de... Vol. I: Introducere, gramatică, texte
gachi Logofătul, Muste. (1550-1710). Vol. II: Texte (1710-1830).
DENS. = Ovid Densusianu, Opere. [Vol.] I
CS. = Costinescu, Ion, Vocabular româno- ş.u. Ediţie îngrijită de B. Cazacu, V. Rusu Dialectologie, literatură populară, glosar,
francesu, Bucureşti, 1870. şi I. Şerb cu o prefaţă de B. Cazacu. Bu- Leipzig-Bucureşti, F. A. Brockhaus-Socec
CTP = Popescu, Tudor Cristian, Libertatea cureşti, Editura pentru Literatură, 1968 & Co. 1891; Ghibănescu, Gh., Ispisoace
urii, Editura Polirom, 2004. ş.u. şi zapise. (Documente slavo-române).
DEŞ. = Deşliu, Dan, Ceva mai greu. Versuri.
Vol. I-VI. Iaşi, Tipografia Dacia, 1906-
CUL. = Culianu, N., Curs elementar de alge-
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- 1923; Huşi, 1924-1933; Ghibănescu, Gh.,
bră. Ediţiunea a IV-a. Iaşi, 1890.
ratură şi Artă, 1958. Surete şi izvoade. Publicate de... Vol. I-
D. BOT. = Demostene Botez, Prin ani. Ver- XXXV. Documente slavo-române. Iaşi,
suri. [Bucureşti], Editura pentru Litera- DIAC. = Diaconu, Ion, Păstoritul în Vran-
1906-1933; Hurmuzaki, Eudoxiu de,
tură şi Artă, 1958. cea. Bucureşti, 1930. (Extras din «Grai şi
Documente, privitoare la istoria români-
suflet», revista Institutului de Filologie şi
D. GOL. = Golescu, Dinicu, Însemnare a lor. Vol. XI (1517-1612), cuprinzînd do-
Folclor).
călătoriei mele, Bucureşti, 1910; Scrieri. cumente adunate, adnotate şi publicate
Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, DIAC. = Diaconu, Ion, Ţinutul Vrancei. de Neculai Iorga, sub auspiciile Ministe-
comentarii, bibliografic, glosar şi indice Etnografie. Folclor. Dialectologie. [Vol.] rului Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi
I-II. [Bucureşti], Editura pentru Litera- ale Academieii Române. Bucureşti, 1900;
de Mircea Anghelescu. Bucureşti, Editu-
tură, 1969; [vol.] III-IV: Mioriţa. Ediţie Iorga, N., Cîteva documente de cea mai
ra Minerva, 1990.
îngrijită şi studiu introductiv de Paula
D. GREC. = D. Grecescu, Conspectul florei veche limbă românească. (Sec. al XV-lea
Diaconu Bălan. Bucureşti, Editura Mi-
României. Plantele vasculare indigene şi şi al XV1-lea), Bucureşti, Carol Göbl,
nerva, 1989.
cele naturalizate ce se găsesc pe teritoriul 1906. (Extras din Analele Academiei
DIN. = Mircea Dinescu, Pamflete vesele şi Române. Seria II. Tom. XXVIII. Memo-
României, considerate sub punctul de triste, Editura Seara, 1996.
vedere sistematic şi geografic, Bucureşti, riile Secţiunii istorice No. 2); Documente
DION. = Dionisie Eclesiarcul, Chronogra- româneşti din arhivele Bistriţei. (Scrisori
Tipografia Dreptatea, 1898.
ful Tierei Rumaneşti, de la 1764 pana la domneşti şi scrisori private). Partea I-II.
D. ZAMF. = Zamfirescu, Duiliu, Opere. 1815, scris de…la anul 1814. [În Tes. II, Bucureşti, Socec & Comp., 1899-1900;
[Vol.] I-V. Ediţie îngrijită, prefaţă, cro- 159 ş.u.]. Studii şi documente cu privire la istoria
nologie, note, glosar, indici şi bibliografie românilor. Vol. I-XXXI. Bucureşti, Edi-
DOC. = documente din: Ioan Bianu, Do-
de Mihai Gafiţa; [vol.] VI. Ediţie de Ion tura Minerva, 1901-1916; Ştefanelli, T.
cumente româneşti reproduse după origi-
Adam şi Georgeta Adam; [vol.] VII-VIII. nale sau după fotografii. Partea I. Epoca V., Documente din vechiul ocol al Cîm-
Ediţie îngrijită de Al. Săndulescu. Bucu- dinainte de Matei Basarab (1632) şi Vasi- pulungului Moldovenesc. Culese, adnota-
reşti, Editura Minerva, 1970-1985. le Lupu (1634). Tomul I, fasc. 1-2 (1576- te şi publicate de... Cu mai multe iscăli-
DAIC. = Daicoviciu, Hadrian, Dacii, Bucu- 1632). Bucureşti, Inst. de arte grafice Ca- turi facsimilate în text şi 19 reproduceri
reşti, Editura Ştiinţifică, 1965. rol Göbl, 1907; Bogdan, Ioan, Documen- facsimilate de documente originale. Edi-
XXVI
ţiunea Academiei Române. Bucureşti, Editura pentru Literatură (apoi Editura FURT. = Furtună, Dumitru, Cuvinte scum-
Socec, 1915. Minerva.), 1969 ş.u. pe. Taclale, povestiri şi legende româ-
CUV. BĂTR. = B. Petriceicu Hasdeu, Cuve- ECON. = Povăţuire cătră Economia de cîmp, neşti. Cu un glosar la sfîrşit. Culese de...
nte den bătrîni. Tomul I. Limba română Buda, 1806. Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi C.
vorbită între 1550-1600. Studiu paleogra- Sfetea, 1914.
EFT. = Eftimiu, Victor, O nuntă aristocra-
fico-linguistic de B. Petriceicu Hasdeu...; G. BAR. = Barbu, G., Arta vindecării în Bu-
tică. Nuvele. [Bucureşti], Editura de Stat
Tomul II. Cărţile poporane ale românilor cureştii de odinioară, Bucureşti, Editura
pentru Literatură şi Artă, [1952]; Înşir-te
în secolul XVI...; Tomul III. Istoria limbei Ştiinţifică, 1967.
mărgărite!... Strămoşii. Rapsozii, Bucu-
române. Partea I. Principie de linguistica, reşti, Editura Librăriei Socec, 1922. G. M. ZAMF. = Zamfirescu, George Mihail,
1881. Maidanul cu dragoste. Roman. Vol. I-II.
ELI. = Eliade, Mircea, Opere I. Romane. Edi-
DON. = Donici, Al., Fabule. Cu o prefaţă de Bucureşti, Editura Naţională Ciornei,
ţie îngrijită şi variante de Mihai Dascal şi
Emil Boldan. [Bucureşti], Editura de Stat [f.a.].
Mircea Handoca. Studiu introductiv de
pentru Literatură şi Artă, [1952]. GA. = C. Gane, Trecute vieţi de doamne şi
Ion Bălu. Bucureşti, Editura Minerva,
DOS. = Dosoftei, Opere. [Vol.] I: Versuri. domniţe. Vol. I-II. Iaşi, Editura Junimea,
1994.
Ediţie critică de N. A. Ursu. Studiu in- 1971.
EMIN. = Eminescu, M., Opere. Vol. I-VIII.
troductiv de Al. Andriescu. Bucureşti, GAL. = Galaction, Gala, Opere alese. I. Doc-
Ediţie coordonată de Mihai Cimpoi. Edi-
Editura Minerva, 1978; Psaltirea torul Taifun. Roxana. Papucii lui Mah-
tura Gunivas, Chişinău, 2001.
în versuri, publicată de pe manuscrisul mud. Nuvele şi povestiri, Bucureşti, Edi-
original şi de pe ediţiunea de la 1673 de ENC. AGR. = *** Marea enciclopedie agri- tura de Stat pentru Literatură şi Artă, vol.
prof. I. Bianu. Bucureşti, 1887, Ediţiunea colă. vol. I-V. Bucureşti, Editura P.A.S. I: 1956; vol. II: 1958.
Academiei Române. Vol. I: 1937; vol. II: 1938; vol. III: 1940; GALAN = Galan, V. Em., Bărăgan, [Bucu-
vol. IV: 1942; vol. V: 1943. reşti], vol. I, Editura de Stat pentru Li-
DRAG. = Dragomir, Nicolaie, Din trecutul
oierilor mărgineni din Sălişte şi comune- ENC. ROM. = *** Enciclopedia română. Pu- teratură şi Artă, [1954]; vol. II, Editura
ledin jur. Cluj, Editura Ardealul, 1926. blicată din însărcinarea şi sub auspiciile Tineretului, 1959.
DRĂ. = Drăghiceanu, Mathei, Elemente de
Asocia- ţiunii pentru literatura română GÁLDI = Gáldi, Ladislas, Les mots d’origine
cosmographia prelucrate în usul şcoalelor şi cultura poporului român, de Dr. C. néogrecque en roumain à l’époque des
secundare. Text + charta. Bucureşti, H. Diaconovici. Sibiu, W. Kraft. Tomul I: Phanariotes, Budapest, 1939.
C. Wartha, 1866. A- Copenhaga, 1898; tomul II: Copepo-
GAN. = Gane, Nicolae, Scrieri. Ediţie îngri-
de-Keman, 1900; tomul III: Kemet-Zy- jită, note şi bibliografie de Ilie Dan. Pre-
DRĂGHICI = Drăghici, Vasile, Robinson
motic, 1904. faţă de Şt. Cazimir. Bucureşti, Editura
Cruzoe, sau Întîmplările celeminunate a
unui tînăr, compus de Kampe şi tradus ENC. TEHN. = Constantinescu, Nic. P., Enci- Minerva, 1979.
pe românie de... Parte I (pp. 1-136)-II clopedia invenţiunilor tehnice. Vol. I-III. GAVR. = Chir Gavriil Protul, adecă mai
(pp. 137-338), Ieşi, Tipografia Albinei, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi marele Sfetagorei, Viaţa şi traiul sfinţiei
1835. Artă, 1939 (I), 1942, (II), 1946 (III) sale părintelui nostru Nifon, patriarhul
DUL. = Dulfu, Petre, Isprăvile lui Păcală, EPI. = Episcupescul, Ştefan Vasilie, Practica Ţarigradului... Scrisă de... Bucureşti, Ti-
Bucureşti, 1894; Legenda ţiganilor, Bu- doctorului de casă, cunoştinţa apărării pografia Cărţilor Bisericeşti, 1888.
cureşti, 1896. ş-a tămăduirii boalelor bărbăteşti, feme- GCR = Gaster, M., Chrestomaţie română.
ieşti şi copilăreşti. C-o prescurtare de hi- Texte tipărite şi manuscrise (sec. XVI-
DUM. = Dumitrache, Istoria evenimentelor
rurgie, de materia medică şi veterinerie, XIX), dialectale şi populare, cu o intro-
din Orient cu referinţă la principatele
Moldova şi Valahia din anii 1769-1774, pentru doctor şi norod. Bucureşti, Tipo- ducere, gramatică şi un glosar româno-
scrisă de... şi editată, după copia lui Ne- grafia Colegiului sf. Sava, 1846. francez de... Vol. I: Introducere, grama-
colai Piteşteanul din anii 1782, de V. A. FĂTU = Fătu, A., Descrierea şi întrebuinţa- tică, texte (1550-1710). Vol. II: Texte
rea apei simple şi a apelor minerale din (1710-1830). Dialectologie, literatură
Urechia. Bucureşti, Tipografia Academi-
Moldova. Compusă de ... Iaşi, Tipografia populară, glosar. Leipzig-Bucureşti, F. A.
ei Române, 1889.
româno-franceză, 1851. Brockhaus-Socec & Co. 1891.
DUMI. = Dumitraşcu, N. I., Strigoii. Din
GEN. = Genilie, I., Geografie istorică, astro-
credinţele, datinile şi povestirile poporu- FIL. = Filimon, Nicolaie M., Opere. [Vol. I-
nomică, naturală şi civilă a continentelor
lui român, Bucureşti, Cultura Naţională, II]. Ediţie, glosar şi bibliografie de Geor-
în general şi a României în parte, Bucu-
1929. ge Baiculescu. Cu o introducere de Geor-
reşti, Tipografia lui Eliad, 1835.
DUMITR. = Dumitriu, Anton, Eseuri. Şti- ge Ivaşcu. [Bucureşti], Editura de Stat
pentru Literatură şi Artă, [1957]. GEOL. = Geologia. Manual pentru clasa a
inţă şi cunoaştere. Alétheia. Cartea înt-
XI-a de Ion Băncilă. Bucureşti, Editura
îlnirilor admirabile, Bucureşti, Editura FILIP. = Leon Filipescu, Dascalul agronomi-
de Stat Didactică şi Pedagogică, 1962.
Eminescu, 1986. ei..., Iaşi, Institutul Albinei, 1844.
GHEORG. = Dan Simonescu, Literatura
DUMITRIU = Dumitriu Petru, Bijuterii de FR. = Teofil Frîncu şi George Candrea,
românească de ceremonial. Condica,
familie, Bucureşti, Editura pentru Lite- Românii din Munţii Apuseni (Moţii). lui Gheorgachi, 1762. Studiu şi text de...
ratură şi Artă, 1949; Nuvele, Bucureşti, Scriere etnografică cu 10 ilustraţiuni în Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi
Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, fotografie. Bucureşti, Tipografia Moder- Artă, 1939. [Secţia istorică III. Studii].
1951. nă, 1888.
GRIGURCU = Gheorghe Grigurcu, Critici
DUN. = Dunăreanu, N., Nuvele şi schiţe, FRU. = Frunză, Eugen, Zile slăvite. Versuri. români de azi, Bucureşti, Editura Cartea
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- Românească, 1981.
ratură şi Artă, [1952]. ratură şi Artă, [1951]. GHER. = Gherea, I. (C. Dobrogeanu), Studii
E. BAR. = Barbu, Eugen, Princepele. Roman. FURN. = Furnică, D., Z., Din istoria comer- critice. Volumul I, ediţiunea 2-a, Bucu-
Bucureşti, Editura Tineretului, 1969. ţului la români, mai ales băcănia. Publi- reşti, Editura Librăriei Socec & Comp.,
E. LOV. = Eugen Lovinescu, Scrieri. I ş.u. caţiune de documente inedite 1593-1855. 1890; volumul II, ediţiunea II. Bucureşti,
Ediţie de Eugen Simion. [Bucureşti], Bucureşti, Editura Socec, 1908. Editura Viaţa românească, 1923; volu-
XXVII
mul III, ediţiunea 3-a. Bucureşti, Editura de Constituţiune şi un index alfabetic. lucrată şi augmentată. Braşov, Mureşia-
Viaţa românească, [f.a.]. Bucureşti, Carol Müller, 1897. nu, 1904.
GHEŢ. = Gheţie, Ion, Biruitorii. [Vol.] I–II. HASD. = B. P. Hasdeu, Istoria critică a ro- IBR.= G. Ibrăileanu, Opere. Ediţie critică de
Bucureşti–Chişinău, Editura Litera In- mânilor. Ediţie îngrijită şi studiu intro- Rodica Rotaru şi Al. Piru. Prefaţă de Al.
ternaţional, 2002. ductiv de Grigore Brâncuş. Bucureşti, Piru. Bucureşti, Editura Minerva, [vol.]
GHICA = Ghica, Ion, Amintiri din pribegia Editura Teora, 1999. I–X, 1974–1981.
după 1848. Nouă scrisori către V. Alec- HEL. = I. Heliade-Rădulescu, Opere. Tomul IOAN. = Liviu Ioanovici, Tehnologia meca-
sandri. Bucureşti, Editura Librăriei Socec I-II. Ediţie critică, cu introducere, note şi nică. Ediţia a VII-a. [Bucureşti], Editura
& Comp., 1889. variante de D. Popovici. Bucureşti, Fun- de Stat, 1949.
GIUR. = Constantin C. Giurescu, Istoricul
daţia pentru Literatură şi Artă. I: 1939;
ION. = Ionesco, Eugen, Nu, Bucureşti, Edi-
podgoriei Odobeştilor din cele mai vechi II: 1943.
tura Humanitas, 2002.
timpuri pînă la 1918, [Bucureşti], Edi- HER. = Herodot, Istorii. Ediţie îngrijită de
ION.-MUSC. = Iosif Ionescu-Muscel, Curs
tura Academiei Republicii Socialiste Ro- Liviu Onu şi Lucia Şapcaliu. Prefaţă, stu-
de filatură, Bucureşti, Editura Tehnica
mânia, 1969. diu filologic, note, glosar de Liviu Onu.
textilelor, 1947.
Indice de Lucia Şapcaliu. Bucureşti, Edi-
GÎRL. = Gîrleanu, Emil, Din lumea celor cari
tura Minerva, 1984. ION.-R. = Raicu Ionescu-Rion, Culegere de
nu cuvîntă. Ediţia IV. Bucureşti, Editura
HOG. = C. Hogaş, Pe drumuri de munte.
articole. Cu o prefaţă de Pompiliu An-
Librăriei Universala Alcalay & Co., 1927;
Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi dronescu-Caraioan. [Bucureşti], Editura
Nucul lui Odobac. Nuvele şi schiţe. Bu-
Artă. Vol. I: Amintiri dintr-o călătorie în de Stat pentru Literatură şi Artă, [1951].
cureşti, Editura Minerva, 1910.
Munţii Neamţului, 1944. Vol. II: Răzleţe IORGA = Iorga, N., Istoria literaturii româ-
GOGA = Goga, Octavian, Poezii. Text ales
şi diverse, 1947. neşti în veacul al XIX-lea, de la 1821 îna-
şi stabilit, prefaţă, note, bibliografie de I.
HOL. = Anton Holban, Opere. [Vol.] 1-3. inte. În legătură cu dezvoltarea culturală
D. Bălan. Bucureşti, Editura pentru Lite-
Studiu introductiv, ediţie îngrijită, note a neamului. Vol. I-III. Vol. I: Bucureşti,
ratură, 1963.
şi bibliografie de Elena Beram. Bucureşti, Editura Minerva, 1907; vol. II: Bucureşti,
GOLO. = Gologan, N. G., Cercetări privitoa- Editura Minerva, 1908; vol. III: Vălenii
Editura Minerva, 1972-1975.
re la trecutul comerţului românesc din de Munte, Editura Neamul românesc,
Braşov, Bucureşti, 1928. HOREA = Ion Horea, Poezii, Bucureşti, Edi-
tura pentru Literatură şi Artă, 1956. 1909; Istoria românilor în chipuri şi icoa-
GORJ. = Gorjan, I. Gherasim, Halima sau ne, vol. I-III, Bucureşti, Editura Minerva,
povestiri mitologhiceşti arabeşti, pline de I. BAR. = Barbu, Ion, Joc secund, [Bucu-
1905-1906., Pagini alese, vol. I-II, Editu-
băgări de seamă, şi de întîmplări foarte reşti], Editura pentru Literatură, 1966.
ra pentru Literatură, Bucureşti, 1965.
frumoase şi de mirare... [Vol.] I-IV. [Bu- I. BAR. = Barbu, Ion, Ochean, [Bucureşti],
IOSIF = Ştefan Octavian Iosif, Versuri, [Bu-
cureşti], tom. I şi II: 1835; tom. III: 1837; Editura pentru Literatură, 1964.
cureşti], Editura de Stat pentru Literatu-
tom. IV: 1838. I. BOT. = Ioachim Botez, Însemnările unui ră şi Artă, [1952].
GOROV. = Gorovei, Artur, Credinţi şi su- belfer, I-II, Bucureşti, 1035, 1939; Schiţe
IOV. = Iovescu, Ion, Nuntă cu bucluc.
perstiţii ale poporului român, Bucureşti, şi însemnări din şcoala de ieri şi de azi,
Roman. Bucureşti, Editura Cugetarea,
Librăriile Socec & Comp., Pavel Suru, [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite-
[1935].
C. Sfetea, 1915; Descîntecele românilor. ratură şi Artă, [1953].
Studiu de folklor. Bucureşti, Imprimeria ISAC = Emil Isac, Opere. Ediţie definiti-
I. C. = Florian, Numa Pompilius, al doilea
Naţională, 1931. crai al Romii... Pă franţuzeşte scris de vă, îngrijită de Miron R. Paraschivescu.
monsiul Florian şi tălmăcit de I[oan] Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi
GORUN = Gorun, Ion, Goethe, Faust. Tra-
C[antacuzino], 1796. [Manuscris]. Artă, 1946.
gedie. Bucureşti, Institutul de Arte Grafi-
ce Carol Göbl, 1906. I. GOL. = Golescu, Iordache, Scrieri alese. ISANOS = Magda Isanos, Poezii. Antologie,
Teatru. Pamflete. Proză. Versuri. Tradu- postfaţă şi bibliografie de Magda Ursa-
GREC. = Polyzois Contos, Învăţături de
ceri. Excerpte din Condica limbii româ- che. Bucureşti, Editura Minerva, 1974.
multe ştiinţe, folositoare copiilor creşti-
neşti cei ce vor vrea să înveţe şi să ştie neşti şi din Băgări de seamă asupra ca- ISP. = Petre Ispirescu, Opere. Ediţie îngriji-
dumnezeiasca scriptură. Aşăzate de noanelor grămăticeşti. Ediţie şi comen- tă, note şi variante, glosar şi bibliografie
dascălul..., iar acum tălmăcite dupre cea tarii de Mihai Moraru. Tabel biobiblio- de Aristiţa Avramescu. Studiu introduc-
grecească pre limba românească... [de] grafic şi repere critice de Coman Lupu. tiv de Corneliu Bărbulescu. [Vol.] I. Bu-
Nicodim Greceanul. Sibii, Tipografia lui Cuvînt înainte şi coordonare de Acad. cureşti, Editura pentru Literatură, 1969,
Ioann Bart, 1811. Al. Rosetti. [Bucureşti], Editura Cartea [vol.] II. Bucureşti, Editura Minerva,
Românească, 1990. 1971.
GRECU = Vasile Grecu, Cărţi de pictură bi-
sericească bizantină, Cernăuţi, Tiparul I. ION. = Ion Ionescu, Agricultura română IST. L. = *** Istoria literaturii române, I-III,
Glasul Bucovinei, 1936. din judeţulMehedinţi, Bucureşti, Impri- Editura Academiei Republicii Populare
meria Statului, 1868; Agricultura română Române, 1964 ş.u.
GRIG. = Grigoriu-Rigo, Gr., Medicina po-
din judeţul Putna, Bucureşti, Imprimeria
porului. Memoriul I: Boalele oamenilor. IST. T. = *** Istoria teatrului în România,
Statului, 1869.
Memoriul al II-lea: Boalele vitelor, Bu- I-II, Editura Academiei Republicii Popu-
I. NEGR. = Negruzzi, Iacob, Scrieri com- lare Române, 1965 ş.u.
cureşti, Göbl, 1907. (Extras din Analele
Academiei Române. Seria II. Tom. XXX. plecte. Vol. I-VI. I: Copii de pe natură.
ISTR. = Panait Istrati, Opere alese. I-VIII.
Scrisori. II: Poesii. III: Mihai Vereanu.
Memoriile Secţiunii literare). Bucureşti, Editura Minerva, 1966-1983.
Primblări prin munţi. IV: Teatru. V: Pe
GUS. = Dimitrie Gusti, Pagini alese, Bucu- malul mării. Din Carpaţi. Traduceri din ÎNV. DASC. = Învăţături cătră dascalii nor-
reşti, Editura Ştiinţifică, 1965. Schiller. VI: Traduceri din Schiller, Bucu- maliceşti a şcoalelor neunite din marele
H. LOV. = Horia Lovinescu, Teatru, [Bucu- reşti, Socec & Comp., 1893-1897. prinţipat al Ardealului, Sibii, 1809.
reşti], Editura pentru Literatură, 1963. I. PANŢ. = Panţu, I. C., Curs complet de ÎNVĂŢ. = Învăţătură pentru ferirea şi dof-
HAM. = Const. Hamangiu, Codul civil ro- corespondenţă comercială cu esplicarea toria boalelor ale vitelor celor cu coarne,
mân. Conform textului oficial. Precedat terminilor comerciali. Ediţia a doua pre- precum şi a cailor, a oilor şi a porcilor,
XXVIII
Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei mânească, 1983; Uşa interzisă, Bucureşti, Ornitologia, poporană română. Tom. I-
Ungariei, 1816. Editura Humanitas, 2000. II. Cernăuţi, Tipografia lui R. Eckhardt,
JEB. = Eugen Jebeleanu, Versuri alese, [Bu- LINŢ. = Dionisie Linţia, Păsările din R.P.R. 1883; Sărbătorile la români. Studiu etno-
cureşti], Editura de Stat pentru Literatu- Vol. II-III. [Bucureşti], Editura Acade- grafic. Ediţie îngrijită şi introducere de
ră şi Artă, 1954. miei R.P.R., 1954-1955. Iordan Datcu. [Bucureşti], Editura Fun-
daţiei Culturale Române, 1994.
JIP. = Gligore M. Jipescu, Opincaru..., Bu- LIUBA = Sofronie Liuba şi Aurelie Iana,
cureşti, 1881. Topografia satului şi hotarului Măidan. MARIN = J. Pelouze şi Ed. Frémy, Prescurta-
[Urmată de Studiu despre celţi şi numele re de himie. Tradusă în limba română...
JOJA = Athanasie Joja, Studii de logică, [Bu-
de localităţi, de dr. At. M. Marienescu]. de Alexie Marin. Bucureşti, tomu întîi,
cureşti], Editura Academiei Republicii
Caransebeş, 1895. 1852; tomu II, 1854.
Populare Române, 1960.
LUNG. = Mihail Lungianu, Clacă, şi robot. MAT. = Mateescu, C. N., Balade, adunate
KIRIŢ. = Alexandru Kiriţescu, Gaiţele şi alte
Icoane din viaţa ţărănimii. A III-a tipări- de... Cu o prefaţă de N. Iorga. Vălenii
piese de teatru. Studiu introductiv şi note
tură adăugită şi revăzută. Bucureşti, Edi- de Munte, Editura Neamul Românesc,
de Valeriu Râpeanu. Bucureşti, Editura
tura Socec & Co., 1921. 1909.
Eminescu, 1986.
M. I. CAR. = Mateiu I. Caragiale, Opere. Edi- MAZ. = Dan Horia Mazilu, O istorie a bles-
KLOP. = Sărmanul Klopştock, Feciorul lui
ţie, studiu introductiv şi note de Barbu temului, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
nenea Take Vameşul. Biblia unui trecut
1879-1925. [Vol.] II. Bucureşti, Fundaţia Cioculescu. Bucureşti, Editura Fundaţiei MEH. = Mehedinţi, S., Pămîntul. Text-atlas
pentru Literatură şi Artă, 1935. Culturale Române, 1994. pentru clasa IV primară urbană şi pentru
MACAR. = C. Gh. Macarovici, Chimie gene- divizia III, anul II al şcoalelor rurale. Bu-
KOGĂL. = Mihail Kogălniceanu, Opere.
rală. Manual pentru şcoli tehnice. Bucu- cureşti, Editura Alcalay, 1905.
[Vol.] I-V. Ediţie critică publicată sub
îngrijirea lui Dan Simonescu. Bucureşti, reşti, 1948. MERA = Mera, I. T., Din lumea basmelor.
Editura Academiei Republicii Socialiste MACED. = Alexandru Macedonski, Opere. Cu 87 ilustraţiuni originale. Bucureşti,
România, 1974-1984. Ediţie critică cu studii introductive, note Editura Minerva, 1906.
KOTZ. = [August] Kotzebue, Urîrea de oa- şi variante de Tudor Vianu. Bucureşti, MICU = Micu, Samuil, Teologhia morali-
meni şi pocăinţa. [Traducere manuscrisă Fundaţia pentru Literatură şi Artă. Vol. cească sau Bogoslovia, carea cuprinde în-
din 1816]. I: Poezii, 1939; vol. II: Teatru, 1939; vol. văţătura năravurilor celor bune şi a vieţii
III: Nuvele, schiţe şi povestiri, 1944; vol. creştineşti... Cartea a doua a Teologhiei
KREŢ. = N. A. Kreţulescu, Manual de ana-
IV: Articole literare şi filosofice, 1946. moraliceşti, carea cuprinde învăţătura
tomie descriptivă, Bucureşti, 1843.
MAI. = Petru Maior, Scrieri. Vol. I-II. despre contracturi şi osibite detorii a fiş-
LAB. = Nicolae Labiş, Primele iubiri. Poezii. tecărui stat, şi despre darul lui Dumnezeu
Ediţie critică alcătuită de Florea Fugariu.
[Bucureşti], Editura pentru Literatură, şi tainele sfintei biserici şi celelalte. Acum
Bucureşti, Editura Minerva, 1976.
1962. întîi tipărită. Blaj, 1796.
MAIOR. = Maiorescu, Titu, Opere. Ediţie în-
LAU. = T. Laurian, Manual de geografie MIH. = Mihale, Aurel, Ogoare noi. Roman.
grijită, variante, indice de Georgeta Ră-
pentru clasa III a şcoalelor primare din [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite-
dulescu-Dulgheru şi Domnica Filimon.
Moldavia. Lucrat după metodul induc- ratură şi Artă, [1953].
Studiu introductiv de Eugen Todoran.
tiv... Ediţiunea a doua. Iaşi, Tipografia
Bucureşti, Editura Minerva, [vol.] I–IV, MIHĂ. = Mihăescu, Gib I., Opere. [Vol.] I
lui Goldner, 1857.
1978–1988. ş.u. Ediţie îngrijită, studiu introductiv,
LAZA. = G. Lazarini, Matematică. Partea note şi variante de Al. Andriescu. Bucu-
MAN. = Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe.
I-a. Iaşi, Tipografia Româno-Francesă, reşti, Editura Minerva, 1976 ş.u.
Eseu despre romanul românesc, Bucu-
1854.
reşti, Editura Minerva, vol. I: 1980; vol. MILL. = Mille, C., Versuri şi proză. Ediţie
LAZĂR = Gh. Lazăr, Povăţuitoriul tinerimii II: 1982; vol. III: 1983. îngrijită, prefaţă şi bibliografie de G. C.
cătră adevărata şi dreapta cetire, Buda, Nicolescu. [Bucureşti], Editura de Stat
MAR. = Marinescu, Gh., Pagini alese din
Crăiasca Tipografie a Universitatei a Un- pentru Literatură şi Artă, [1953].
opera lui... Cu studiu introductiv de prof.
gariei, 1826.
C. I. Gulian. [Bucureşti], Editura Acade- MIN.= Chir Chesarie, episcopul Rîmnicu-
LĂC. = Amintirile colonelului Grigore Lă- miei Republicii Populare Române, 1955. lui, Mineiul, luna lui octombrie, care s-
custeanu, publicate şi adnotate de Radu au tipărit acum întîi rumâneşte... 1776.
MAR.-ŢIŢ. = V. Marian şi Radu Ţiţeica,
Crutzescu. Cu un comentar istoric de I.
Curs de fizică generală. Vol. I-II. Cluj, MINUL. = Minulescu, Ion, Versuri, [Bucu-
C. Filitti. Bucureşti, Fundaţia pentru Li-
1947-1948. reşti], Editura pentru Literatură, 1964.
teratură şi Artă, 1935.
MARC. = Marcovici, Simeon, Culegere din MIR. = Mironescu, I. I., Scrieri alese. Cu o
LĂNCR. = Ion Lăncrănjan, Cordovanii. Ro-
cele mai frumoase nopţi ale lui Yung. A prefaţă de Sanda Radian. [Bucureşti],
man. I-III. Bucureşti, Editura pentru Li-
doua ediţie, îndreptată şi adăugită... Bu- Editura de Stat pentru Literatură şi Artă,
teratură, 1963.
cureşti, Tipografia lui Eliad, 1835. [1953].
LĂZ. = A. Lăzărescu, Sanuto. Dramă în
MARD. = Mardarie Cozianul, Lexicon slavo- MOL. = Molin, R. S., Românii din Banat,
cinci acte. Bucureşti, Tipografia lui C. A.
românesc şi tîlcuirea numelor din 1649, Timişoara, 1928. (Extract din revista
Rosetti şi Vinterhalder, 1851.
Bucureşti, Editura Academiei, 1900. «Arhivele Olteniei», 1927, nr. 33. şi 1928,
LEON = N. Leon, Istoria naturală medica- nr. 34).
MARI. = Simion Florea Marian, Înmormîn-
lă a poporului român, Bucureşti, 1903.
tarea la români. Studiu etnografic de... MOLN. = Molnar, Ioan, Economiia stupilor,
(Extras din Analele Academiei Române.
Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, Vienna, Iosif de Curţbec, 1785; Millot,
Seria II. Tom. XXV. Memoriile Secţiunii
Litotipografia Carol Göbl, 1892; Naşte- Istorie universală, adecă de obşte, care
ştiinţifice).
rea la români. Studiu etnografic. Ediţi- cuprinde în sine întîmplarile veacurilor
LESN. = Lesnea, George, Izvod. Poezii. [Bu- unea Academiei Române. Bucureşti, Li- vechi. Întocmită prin... întîia dată tălmă-
cureşti], Editura Casa Şcoalelor, 1943. totipografia Carol Göbl, 1892; Nunta la cită în limba românească [de I. Molnar].
LIIC. = Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la români. Studiu istorico-etnografic com- Tomul întîi. Buda, Crăiasca Tipografie
Păltiniş. Un model paideic în cultura parativ. Ediţiunea Academiei Române. orientalicească a Universitatei Peştii,
umanistă, Bucureşti, Editura Cartea Ro- Bucureşti, Tipografia Carol Göbl, 1890; 1800.
XXIX
MOR. = Moroianu, George, Chipuri din NICA =Nica, N. C., Lexicon vamal cuprin- 1916; Sărbătorile la români. Crăciunul.
Săcele, Bucureşti, Fundaţia pentru Lite- zînd: denumirea comercială (uzuală) a Studiu etnografic. Bucureşti, Librăriile
ratură şi Artă, [1938]. mărfurilor, prevăzute cu art. respectiv Socec & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto
MOXA = Moxa, Mihail, Cronica universală. de taxare, cu taxele vamale şi modul de Harrassowitz, Viena, Gerold & Comp.,
Ediţie critică, însoţită de izvoare, studiu taxare, conform tarifului vamal român 1914; Sărbătorile la români. Sărbătorile
introductiv, note şi indici de G. Mihăilă. din 1929, Bucureşti, Craiova, Tipografia de toamnă şi postul crăciunului. Studiu
Bucureşti, Editura Minerva, 1989. Scrisul românesc, 1930. etnografic. Bucureşti, Librăriile Socec &
MUM. = Mumuleanu, Paris, Poezii ale lui... NICHIF. = Nichifor, Em. I., Allgemeine Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Har-
Bucureşti, 1837. Handlungs-und Wechsel Ordnung sau rassowitz, Viena, Gerold & Comp., 1914;
Pravilă comerţială, care cuprinde regulile Cromatica poporului român, Bucureşti,
MUNT. = Munteanu, G., Istoria literaturii
comerţiii, ale catastifelor şi ale vexelilor şi Librăriile Socec & Comp. şi C. Sfetea,
române. Epoca marilor clasici. Bucureşti, Leipzig, Otto Harrassowitz, Viena. Ge-
socoteala interesurilor ş.a. Acum întîiaşi
Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
dată tălmăcită după cea germanicească, rold & Comp., 1914.
MUR. = Mureşanu, Andrei, Din poesiele de... Braşov, Tipografia lui Johann Gött, PAN. = Panaitescu, P.P., Introducere la isto-
lui... Braşov, cu tipariul lui Ioane Gött, 1837. ria culturii româneşti, Bucureşti, Editura
1862.
ODOB. = Odobescu, A. I., Opere. [Vol.] I. Ştiinţifică, 1969.
MURNU = Omer, Iliada. Douăsprezece cîn- Ediţie critică publicată sub îngrijirea PANN = Pann, Anton, Culegere de prover-
turi. Traduse în versuri de George Mur- acad. Tudor Vianu. Text critic şi variante buri sau Povestea vorbei. De prin lume
nu. Budapesta, Institutul de Arte Grafice de G. Pienescu. Note acad. Tudor Via- adunate şi iarăşi la lume date. Bucureşti,
şi Editura Luceafărul, 1906; Homer, Odi- nu şi V. Cîndea; [vol.] II. Ediţie critică Tipografia lui Anton Pann. Partea 1:
seea. În româneşte de George Murnu. publicată sub îngrijirea prof. univ. Al. 1852; partea a II-a şi a III-a: 1853; Ne-
[Bucureşti], Editura Cultura Naţională, Dima. Text critic şi variante de Marta sdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Culese
[1924]. Anineanu. Note de Virgil Cîndea; [vol.] şi versificate de... Bucureşti, Tipografia
MUŞ. = Muşatescu, Tudor, Teatru. Postfa- V1. Studiu introductiv, comentarii d e lui Anton Pann, 1853; Noul Erotocrit.
ţă şi note de Mihai Vasiliu. [Bucureşti], Alexandru Avram. Text stabilit şi vari- Tomul I-V. Sibiu, 1837.
Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, ante de Marian Ciucă; [vol.] VIII–XIII.
PANŢU = Panţu, Zach. C., Plantele cunoscu-
[1958]. Introducere de prof. univ. Al. Dima.
te de poporul, român. Vocabular botanic
N. COST. = Nicolae Costin, Opere. [Vol.] I: Text stabilit, note şi indice de Nadia Lo-
cuprinzînd numirile române, franceze,
Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea vinescu, Filofteia Mihai, Rodica Bichiu.
germane şi ştiinţifice. Ediţia II-a. Bucu-
lumii pînă la 1601 şi de la 1709 la 1711. Bucureşti, Editura Academiei Republicii
reşti, Editura Casa şcoalelor, 1929.
Ediţie cu un studiu introductiv, note, Socialiste România, 1965–1996.
comentarii, indice şi glosar de Const. S. PAPAD. = Papadat-Bengescu, Hortensia,
OLLĂN. = Quintus Horatius Flaccus, Ad Pi-
Stoide şi I. Lăzărescu. Cu prefaţă de G. sones (Ars Poetica.). Traducţiune în ver- Opere. [Vol.] I ş.u. Ediţie şi note de Eu-
Ivănescu. Iaşi, Editura Junimea, 1976. suri de Dumitru Constantin Ollănescu. genia Tudor. Prefaţă de Const. Ciopraga.
Ediţiunea I. Bucureşti, Carol Göbl, 1891. Bucureşti, Editura Minerva, 1972 ş.u.
N. STĂN. = Nichita Stănescu, Fiziologia po-
eziei, Editura Eminescu, 1990. PAPAH. = Papahagi, T., Contribuţii lexicale.
ONC. = Oncescu, N., Geologia Republicii
Populare Române, Bucureşti, Editura Bucureşti, Editura Socec, 1939.
N. T. 1648 = Noul Testament sau împăcarea
au leagea noao... În cetatea Bălgradului, Tehnică, 1957. PARACLIS = N. Drăganu, Cea mai veche
1648. OPR. = Oprescu, G., Manual de istoria artei. carte rakoczyană. Cluj, Institutul de Arte
Vol. I-IV. Ediţia II-a. Bucureşti, Editura Grafice Ardealul, 1922.
NAUM = Naum, Alexandru, Istoria artei de
la începutul creştinismului pînă în seco- Universul, 1943-1946. PARAS. = Paraschivescu, M. R., Cîntice ţi-
lul al XIX-lea. Volumul I: Vechea artă OŢETEA = Oţetea, Andrei, Renaşterea şi re- găneşti, [Bucureşti], Editura Tineretului,
creştină în apus, Bucureşti, Tipografia forma. Bucureşti, Fundaţia pentru Lite- [1969].
Cultura, 1925. ratură şi Artă, 1941. PARD. = Pardău, Platon, Scrisorile veneţie-
NĂD. = Nădejde, Sofia, Din chinurile vieţii. P. OR. = Palia de la Orăştie 1581-1582. ne, Bucureşti, Editura Militară, 1987.
Text ales şi stabilit, studiu introductiv şi Text-facsimile-indice. Ediţie îngrijită de PARH. = Parhon, C. I., Opere alese. Vol. I.
bibliografie de Victor Vişinescu. [Bucu- Viorica Pamfil. Bucureşti, Editura Aca- [Bucureşti], Editura Academiei R.P.R.,
reşti], Editura pentru Literatură, 1968. demiei Republicii Socialiste România, 1954.
NEAGOE = Învăţăturile lui Neagoe Basarab 1968. PÂRV. = Pârvan, Vasile, Idei şi forme isto-
către fiul său Theodosie. Text ales şi sta- PAL. = Paleologu, Alexandru, Spiritul şi rice. Patru lecţii inaugurale. Bucureşti,
bilit de Florica Moisil şi Dan Zamfirescu. litera. Încercări de pseudocritică, Bucu- Editura Cartea Românească, 1920.
Cu o nouă traducere a originalului sla- reşti, Editura Eminescu, 1970. PAS = Pas, Ion, Lanţuri, [Bucureşti], Editu-
von de G. Mihăilă. Studiu introductiv şi
PAM. = Pamfile, Tudor, Agricultura la ra de Stat pentru Literatură şi Artă, vol. I:
note de Dan Zamfirescu şi G. Mihăilă.
români. Studiu etnografic cu un ada- 1950; vol. II: 1951.
Bucureşti, Editura Minerva, 1970.
us despre măsurătoarea pămîntului şi PAV. = Pavlescu, Eugen, Economia breslelor
NEC. = Neculce, Ion, Letopiseţul Ţării Mol- glosar. Bucureşti, Librăriile Socec şi
dovei şi O samă de cuvinte. Text stabi- în Moldova, Bucureşti, 1939; Meşteşug şi
C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz, negoţ la românii din sudul Transilvaniei
lit, glosar, indice şi studiu introductiv Viena, Gerold, 1913; Cimilituri româ-
de Iorgu Iordan. Ediţia a II-a, revăzută. (sec. XVII-XIX), Bucureşti, 1970.
neşti. Introducţiune şi glosar. Bucureşti,
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- 1908; Jocuri de copii, adunate din satul PĂC. = Păcală, Victor, Monografia comunei
ratură şi Artă, 1959. Ţepu (jud. Tecuci). [Bucureşti]. Vol. I: Răşinari, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhi-
NECUL. = Neculuţă, D. Th., Spre ţărmul 1906; vol. II: 1907; vol. III: 1909; Mito- diecezane, 1915.
dreptăţii. Cu un studiu introductiv de logie românească. I. Duşmani şi prieteni PĂUN = Păun-Pincio, Ioan, Poezii, proză,
Maria Banuş. [Bucureşti], Editura pentru ai omului. Bucureşti, Librăriile Socec, scrisori, [Bucureşti], Editura pentru Lite-
Literatură şi Artă a Uniunii Scriitorilor 1916; Mitologie românească. II. Comori- ratură şi Artă a Uniunii Scriitorilor din
din R.P.R., [1950]. le, Bucureşti, Librăriile Socec & Comp., R.P.R., [1950].
XXX
PEL. = Pelimon, Al., Impresiuni de călăto- PILL. = Ion Pillat, Poezii, [Bucureşti], Edi- şi Editura Minerva, 1967-1970; *** Fol-
rie în România, Bucureşti, Imprimeria tura pentru Literatură, 1965; Poezii. Vol. clor din Moldova. [Vol.] I-II. Texte alese
Naţională a lui Iosif Romanov et Comp., II. Antologie de Dinu Pillat. Prefaţă de din colecţii inedite. [Bucureşti], Editura
1858. Mircea Tomuş. Bucureşti, Editura pen- pentru Literatură, 1969; *** Folclor din
PEN. = Penescu, I., Manual de economia tru Literatură, 1967. Transilvania. I-II. Texte alese din colec-
casnică sau datoriile morale şi materiale PISC. = Piscupescu, Şt. V., Mijloace şi lea- ţii inedite. Cu un cuvînt înainte de Mi-
ale stăpîniei de casă. Pentru învăţătura curi de ocrotirea ciumii. Alcătuite şi în- hai Beniuc. [Bucureşti], Editura pentru
fetelor. Bucureşti, Tipografia lui Anton tocmite, spre ajutoriul şi folosul neamu- Literatură, 1962; Fundescu, I. C., Litera-
Pann, 1846. lui românesc. Bucureşti, 1824. tura populară, basme, oraţii, păcălituri şi
ghicitori, adunate de... Cu o introducere
PER. = excerpte din periodice: „Academia PLEŞ. = Pleşoianu, Gr., Abeţedar moral şi
despre literatura populară de d. B. P. Haj-
Caţavencu”, revistă săptămînală; „Ade- religios sau leţii scoase din sfînta scrip-
deu. Ediţiunea a IV revăzută şi adăogită.
vărul literar şi artistic”. Seria a 2-a. Bu- tură. Acum întîi tradus din franţuzeşte şi
Vol. I: Basme. Bucureşti, Tipolitografia
cureşti, 1920-1939; „Anuar de lingvistică adăugat, pentru învăţătura copiilor. [f.l.],
Dor. P. Cucu, 1896. Vol. II: Anecdote,
şi istorie literară”. [Iaşi]. Tomul XVI- 1833.
păcălituri, ghicituri şi oraţii, Bucureşti,
XXVII (1965-1979/80); „Anuar de ling- PLEŞU = Pleşu, Andrei, Limba păsărilor,
H. Steinberg, 1896; Hodoş, Enea, Poezii
vistică şi istoric literară. A. Lingvistică.” Bucureşti, Editura Humanitas, 1994; Mi- poporale din Banat. Culegere I publica-
Tomul XXVIII (1981/82) ş.u. Univer- nima moralia. Elemente pentru o etică a tă de... Caransebeş, editor Enea Hodoş,
sitatea ,,A1. I. Cuza” Iaşi, Institutul de intervalului, Bucureşti, Editura Cartea 1892; Jarník, Ioan Urban, Andrei, Bîr-
Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor/ Românească, 1988. seanu, Doine şi strigături din Ardeal.
Institutul de Filologie Română „A. Phi-
POG. = Voltaire, Henriada. Tradusă de co- Ediţie definitivă (studiu introductiv, in-
lippide”, Iaşi, Editura Academiei; „Arhi-
misul V. Pogor. Bucureşti, Tipografia lui edite, note şi variante) de Adrian Fochi.
va Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”,
Eliad, 1838. Bucureşti, Editura Academiei Republicii
Iaşi. Anul I (1889) ş.u.; „Contemporanul”.
PONI = Poni, Petru, Elemente de fisică. Edi- Socialiste România, 1968; Simion Florea
Săptămînal politic, social, cultural. Seria
ţiunea VII-a. Iaşi, Tipografia H. Goldner, Marian, Descîntece poporane române,
a II-a. [Bucureşti], 1948 ş.u.; „Convor-
1897. culese de... Suceava, Tipografia lui R.
biri literare”, Iaşi, apoi Bucureşti. Anul
I (1867-1868) ş.u.; „Dilema”, revistă săp- POP. = texte populare din colecţii: Alecsan- Eckhardt, 1886; *** Materialuri folklo-
tămînală editată de Fundaţia Culturală dri, Vasile, Poesii populare ale românilor. ristice. Culese şi publicate sub auspiciile
Română, 1993 ş.u.; „Familia”. Foaie en- Adunate şi întocmite de... Bucureşti, Ti- Ministerului Cultelor şi Învăţămîntului
ciclopedică şi beletristică cu ilustraţiuni. pografia Lucrătorilor Asociaţi, 1866; Ale- Public prin îngrijirea lui Gr. G. Tociles-
Pesta, apoi Oradea Mare. Redactor res- xici, G., Texte din literatura poporană ro- cu. Volumul I ( Poesia poporană, partea
ponsabil, proprietar şi editor: Iosif Vul- mană, adunate de...Tomul I. Poesia tra- I-II)-II. Bucureşti, Tipografia Corpului
can. Anul I (1865), ş.u.; „Limba română”, diţională. Budapesta, Editura Autorului, Didactic, 1900; Pamfile, Tudor, Agricul-
[Bucureşti]. Academia Republicii Popu- 1899; Balade populare româneşti. I-III. tura la români. Studiu etnografic cu un
lare Române. Anul I (1952) ş. u.; „Maga- Ediţii critice de folclor, genuri. Bucureşti, adaus despre măsurătoarea pămîntului
zin istoric”. [Revistă de cultura istorică. Editura pentru Literatură, 1964; Bibices- şi glosar. Bucureşti, Librăriile Socec şi
Societatea de ştiinţe istorice şi filologice cu, I. C., Poezii populare din Transilva- C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz,
din Republica Socialistă România]. Anul nia. Culese şi adnotate de... Bucureşti, Viena, Gerold, 1913; Pamfile, Tudor,
I (1967) ş.u.; „Manuscriptum”. Revistă Imprimeria Statului, 1893; Bîrlea, Ovi- Cimilituri româneşti. Introducţiune şi
trimestrială editată de Muzeul Literaturii diu, Antologie de proză populară epică. glosar. Bucureşti, 1908; Pamfile, Tudor,
Române. Bucureşti, Anul I (1970) ş.u.; [Vol.] I-III. [Bucureşti], Editura pentru Jocuri de copii, adunate din satul Ţepu
„Muzica”. Revista Uniunii compozito- Literatură, 1966; Boceanu, Ion, Glosar de (jud. Tecuci). [Bucureşti]. Vol. I: 1906;
rilor din R.P.R. şi a Ministerului Învăţă- cuvinte din judeţul Mehedinţi. Bucureşti, vol. II: 1907; vol. III: 1909; Pamfile, Tu-
mîntului şi Culturii. [Bucureşti]. Anul I 1913. (Anal. Acad. Rom. Tom. XXXV. dor, Mitologie românească. I. Duşmani şi
(1951.) ş. u.; „România literară”. Săptă- Memoriile Secţ. literare); Candrea, I. prieteni ai omului, Bucureşti, Librăriile
mînal de literatură şi Artă. Anul I (1968) A., Graiul din Ţara Oaşului. (Extras din Socec, 1916; Pamfile, Tudor, Mitologie
ş.u.; „Studii şi cercetări lingvistice”. [Bu- «Buletinul Societăţii filologice», II). Bu- românească. II. Comorile, Bucureşti,
cureşti]. Academia Republicii Populare cureşti, Atelierele Socec, 1907; Cardaş, Librăriile Socec & Comp., 1916; Pamfile,
Române. Institutul de lingvistică din Gh., Cîntece poporane moldoveneşti. Tudor, Sărbătorile la români. Crăciunul.
Bucureşti. Anul I (1950) ş. u.; „Viaţa Ro- Editura Librăriei diec., Arad, 1926; Căta- Studiu etnografic. Bucureşti, Librării-
mânească”. Revistă lunară de literatură a nă, Gheorghe, Balade poporale, din gura le Socec & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig,
Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Bucureşti, poporului bănăţean, culese de... Braşov, Otto Harrassowitz, Viena, Gerold &
1952 ş.u.; „Vînătorul şi pescarul sportiv”. Editura Librăriei Ciurcu, 1895; Costin, Comp., 1914; Pamfile, Tudor, Sărbăto-
Revista vînătorilor şi pescarilor sportivi Lucian, Mărgăritarele Banatului. Din rile la români. Sărbătorile de toamnă şi
din Republica Populară Română. Bucu- popor adunate şi poporului redate. Edi- postul crăciunului. Studiu etnografic.
reşti, 1960 ş.u.; ţia I. Timişoara, Editura Cartea Româ- Bucureşti, Librăriile Socec & Comp. şi
nească, [f.a.]; *** 1000 Doine, strigături C. Sfetea, Leipzig, Otto Harrassowitz,
PERP. = Perpessicius, Menţiuni critice. Seria
şi chiuituri, culese de mai mulţi învăţă- Viena, Gerold & Comp., 1914; Pamfile,
I (1923-1927). Bucureşti, Editura Litera-
tori zeloşi. Culegere de doine, strigături Tudor, Lupescu, Mihai, Cromatica popo-
ră a Casei Şcoalelor, 1928; II, Bucureşti,
şi chiuituri, ce se obicinuiesc la jocurile rului român, Bucureşti, Librăriile Socec
Editura Fundaţiilor, 1934; III, Bucureşti,
şi petrecerile noastre poporale. Braşov, & Comp. şi C. Sfetea, Leipzig, Otto Har-
Editura Fundaţiilor, 1936; IV, Bucureşti,
Ciurcu, 1891; Fochi, Adrian, Datini şi rassowitz, Viena. Gerold & Comp., 1914;
Editura Fundaţiilor, 1938.
eresuri populare de la sfîrşitul secolului Paşca, Ştefan, Glosar dialectal, alcătuit
PET. = Petică, Şt., Opere, [Bucureşti], Im- al XIX-lea: răspunsurile la chestionarele după material lexical cules de cores-
primeria Naţională, 1938. lui Nicolae Densusianu, Bucureşti, Edi- pondenţi din diferite regiuni. Bucureşti,
PHIL. = Philippide, Alexandru Al., Scrieri. tura Minerva, 1976; Folclor din Oltenia şi Cultura Naţională, 1928; Păsculescu, Ni-
Vol. I ş.u. Bucureşti, Editura Minerva, Muntenia. Texte alese din colecţii inedi- colaie, Literatură populară românească.
1976 ş.u. te. [Bucureşti], Editura pentru Literatură Adunată de... Cu 30 arii notate de Ghe-
XXXI
orghe Matei. Bucureşti, Librăria Socec, POT. = Poteca, Eufrosin, Cuvinte panighi- PUŞ. = Puşcariu, Sextil, Memorii. Ediţie de
Viena, Gerold, Leipzig, O. Harrassowitz, rice şi moralnice. Bucureşti, Tipografia Magdalena Vulpe. Prefaţă de Ion Bulei.
1910; Pitiş, G. I., Nunta în Şcheiu pînă pe Sfintei Mitropolii, 1829. Note de Ion Bulei şi Magdalena Vulpe.
la 1830. (În «Revista nouă», I, pp. 104- POV. = Povăţuire cătră Economia de cîmp, Bucureşti, Editura Minerva, 1978.
112 şi 150-156). Jocuri de petrecere. (În pentru folosul şcoalelor româneşti celor RAC. = Racoviţă, Emil, Jurnal. Filmul marii
«Revista nouă», I, pp. 231-236). Comori. din Ţara Ungurească şi din părţile ei îm- aventuri polare, Bucureşti, Editura Com-
(În «Revista nouă», I, pp. 434-437); Ni- preunate. Buda, Crăiasca Tipografie a pania, 1999.
colaescu-Plopşor, C. S., Ceaur. Poveşti Universităţii ungureşti, 1806.
RAL. = Dimitrie Ralet, Suvenire şi impresii
olteneşti, Craiova, Tiparniţa Craiova, PR. DRAM. = *** Primii noştri dramaturgi. de călătorie, Paris, 1858.
1928; Pop-Reteganul, Ioan, Poveşti ar- Ediţie îngrijită şi glosar de Al. Niculescu.
deleneşti. Culese din gura poporului de... RALEA = Ralea, Mihai, Scrieri din trecut.
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite-
Partea I-V. Braşov, Editura Librăriei Ni- I-III. [Bucureşti], Editura de Stat pentru
ratură şi Artă, [1956].
colaie I. Ciurcu, 1888; Podariu, T., Flori Literatură şi Artă, 1958.
PR. DREPT. = *** Principii de drept, Bucu-
de pe cîmpie. Poezii poporale, culese de... RĂD. = Rădulescu - Niger, Rustice. [Vol.] I-
reşti, Editura Ştiinţifică, 1959.
Sibiu, Asociaţiunea (Astra), 1929; N. D. II. Bucureşti, 1893.
Popescu, Carte de basme. Culegere de PRAV. = *** Pravila Moldovei din vremea
RĂŞ. = Răşcanu, Petru, Lefile şi veniturile
basme şi legende populare adunate de.... lui Vasile Lupu, însoţită 1. de izvoarele
sale, 2. de varianta sa muntenească întru- boierilor Moldovei în 1776. Document
Vol. I-IV. Bucureşti, 1892; Rădulescu- de la Grigore A. Ghica Vv, publicat cu o
Codin, C., Literatură populară. [Vol.] I: pată în Îndreptarea legii a lui Matei Basa-
rab, de S. G. Longinescu, 3. de tălmăcirea introducere de... Iaşi, Tipografia Naţio-
Cîntece şi descîntece ale poporului. Cu nală, 1887.
sa în franţuzeşte de A. Patrogneţ. (Vol. I
50 arii populare. Ediţie critică de Ioan
din Legi vechi româneşti şi izvoarele lor). REBR. = Rebreanu, Liviu, Opere. Text ales
Şerb şi Florica Şerb. Studiu introductiv
Bucureşti, Carol Göbl, 1912. şi stabilit, note, comentarii şi variante de
de Dan Simonescu. Bucureşti, Editu-
PRAV. COND. = *** Pravilniceasca Condică Niculae Gheran şi Nicolae Liu. Studiu
ra Minerva, 1986; Sbiera, Ion, Poveşti
(1780). Ediţie critică. Bucureşti, Editura introductiv de Al. Piru. [Vol.] 1-3, [Bu-
poporale, româneşti. Din popor luate
Academiei R.P.R., 1957. cureşti], Editura pentru Literatură, 1968;
şi poporului date de... Cernăuţi, Editu-
[vol.] 4-14, [Bucureşti], Editura Minerva,
ra proprie, Tipografia Arhiepiscopală, PRAV. GOV. = *** Pravila aceasta iaste di-
reptătoriu de leage, tocmeala sfinţilor 1970-1989.
1886; Teodorescu, G. Dem., Poezii popu-
lare române. Ediţie critică, note, glosar, apostoli tocmite de zece săboară cătră REG. ORG.= Regulamentul organic [al Ţării
bibliografie şi indice de George Antofi. aceasta şi a preacuvioşilor părinţi învă- Româneşti]. Bucureşti, 1832.
Prefaţă de Ovidiu Papadima. Bucureşti, ţătorilor lumei. Tipăritu-s-au în tipari ROS. = Rosetti, C.A. , Ceasurile de mulţumi-
Editura Minerva, 1962; Tomescu, Mir- prealuminatului domn Io Matei Basa- re ale lui..., Bucureşti, 1843.
cea, Glosar din judeţul Olt, Slatina, 1944; rab voievod a toată ţara Ugrovlahiei în
RUS = Rus, Ioan, Icoana pămîntului sau
Ţiplea, Alexandru, Poezii populare din mănăstirea Govora vleat 7148 iară de la
carte de gheografie. Tom. I-III. Blaj, Ti-
Maramureş, adunate de… Bucureşti, Ca- naşterea lui Hristos 1640.
pografia Seminariului, 1842.
rol Göbl, 1906. (Extras din Analele Aca- PRAVILA 1814 = *** Adunare cuprinzătoare
RUSSO = Russo, Alexandru, Scrieri. Publi-
demiei Române. Seria II. Tom. XXVIII. în scurt din cărţile împărăteştilor pravile.
cate de Petre V. Haneş. Ediţiunea Aca-
Memoriile Secţiunii literare); Udrescu, Acum întîi tipărită... Alcătuită cu oste-
neala şi osîrdia boiarului Moldaviei An- demiei Române. Bucureşti, Institutul de
D., Glosar regional Argeş, Bucureşti,
dronaki Donici. Iaşi, 1814. Arte Grafice Carol Göbl, 1908.
Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1967; Vasiliu, Alexandru, Cîn- PRED. = Preda, Marin, Cel mai iubit dintre S. MARIN = Marin, Sanda, Carte de bucate.
tece, urături şi bocete de-ale poporului, pămînteni. I-III. Bucureşti, Editura Car- Ediţia a VII-a. Bucureşti, Editura Tehni-
adunate de... însoţite de 43 arii notate de tea Românească, 1980; Delirul, Bucureşti, că, 1969.
d-na Sofia Teodoreanu. Bucureşti, 1909; Editura Cartea Românească, 1975; Întîl- SADOV. = Sadoveanu, Mihail, Opere. Vol.
Viciu, Alexiu, Flori de cîmp. Doine, stri- nirea din pămînturi. Nuvele. [Bucureşti], I-XVIII. Bucureşti, Editura de Stat pen-
gături, bocete, balade. Colecţie de folclor Editura Cartea românească, [1948]; Mo- tru Literatură şi Artă, 1954-1959. [Vol.]
inedită, publicată, cu studiu introductiv, romeţii. I-II. [Bucureşti], Editura pentru 19 ş.u. [Bucureşti], Editura pentru Lite-
note, indici şi glosar, de R. Todoran şi I. Literatură, 1967. ratură, [1964-1967] şi Editura Minerva,
Taloş. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976; PS. = Psaltirea scheiană comparată cu ce- [1970 ş.u.].
Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor. lelalte psaltiri din sec. XVI şi XVII tra- SAHIA = Sahia, Alexandru, Scrieri alese. Cu
Vol. I-X. [Bucureşti], Editura Librăriei duse din slavoneşte. Ediţiune critică de un cuvînt înainte de G. Macovescu şi o
Socec, 1895-1912. I. A. Candrea. I: Introducere. II: Textul postfaţă de Pompiliu Marcea. [Bucu-
POP.-BĂN. = Popovici-Bănăţeanu, Ion, Din şi glosarele. Bucureşti, Editura Socec et reşti], Editura de Stat pentru Literatură
viaţa meseriaşilor. Nuvele. Ediţia a II-a. Comp., 1916. şi Artă, 1960.
Bucureşti, Biblioteca pentru Toţi [f.a.]. PS. H. = Psaltirea Hurmuzaki. I. Studiu fi- SANDU-A. = Sandu-Aldea, C., Două nea-
POPA = Popa, Victor Ion, Velerim şi Ve- lologic, studiu lingvistic şi ediţie de Ion muri. Roman. Bucureşti, Editura Miner-
ler Doamne. Roman. Bucureşti, Editura Gheţie şi Mirela Teodorescu, II. Indice va, 1906.
Cultura Naţională, [f. a.]. de cuvinte de Rovena Şenchi, Bucureşti,
SANIEL. = Sanielevici, Alex., Radioactivita-
Editura Academiei Române, 2005.
POPES. = Popescu, D. R., Vînătoarea rega- tea. (Fenomene şi legi generale). Vol. I.
PS. S. = Psaltirea scheiană (1482), publicată
lă. Roman. Bucureşti, Editura Eminescu, [Bucureşti], Editura Academiei Republi-
1973. de prof. I. Bianu. Tomul I: Textul în fac- cii Populare Române, 1956.
simile şi transcriere cu variantele din Co-
POPOV. = Popovici, Titus, Setea. Roman. resi (1577), Bucureşti, Carol Göbl, 1889. SĂGH. = Săghinescu, V., Vocabular româ-
[Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- nesc de vreo cîteva mii cuvinte, cu o critică
PT. = G.I. Pitiş, Nunta în Şcheiu pînă pe la
ratură şi Artă, [1958]; Străinul. Roman. minuţioasă şi cu îndreptar erorilor «Dic-
1830, în „Revista nouă”, I, p. 104-112,
Ediţia a II-a. [Bucureşti], Editura Tinere- ţionarului universal al limbei române» de
150-156, 434-437.
tului, 1956; Lazăr Şăineanu etc., Iaşi, 1901-1902.
XXXII
SĂU. = Săulescu, Gh., Gramatică româ- Stat pentru Literatură şi Artă a Uniunii Buda, Crăiasca Tipografie a Universitatei
nească sau observaţii grămăticeşti asupra Scriitorilor din R.P.R., [1950]. Ungureşti, 1813.
limbei româneşti, Iaşi, Tipografia Sfintei ST. = Stoian, I., Păstoritul în Rîmnicul Să- TEOD. = Teodoreanu, Ionel, În casa bu-
Mitropolii, partea I-II: 1833; partea a III- rat. (În revista «Grai şi suflet»,VI 1934). nicilor. Ediţia III-a. Bucureşti, Editura
a: 1834. „Cartea românească”, [1942]; Roman.
STAM. = Stamati, C., Povestea povestelor,
SĂV. = Săvulescu, Traian, Monografia ure- Iaşi, Cantora Foaiei Săteşti, 1843. Bucureşti, «Cartea românească», [1935];
dinalelor din Republica Populară Ro- La Medeleni. Vol. II: Drumuri. Ediţia I.
STANCU = Stancu, Zaharia, Desculţ. Ro-
mână. [Vol.] I-II. [Bucureşti], Editura Bucureşti, «Cartea românească», [1926];
man. Ediţia IV-a. [Bucureşti], Editura
Academiei Republicii Populare Romane, Uliţa copilăriei. Bucureşti, Editura Car-
de Stat pentru Literatură şi Artă, [1952];
1953. tea românească, 1935.
Poeme simple. 1923-1943. [Bucureşti],
SB. = Sbiera, Ion G., Familia Sbiera după Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, TIT. = Titulescu, Nicolae, Documente diplo-
tradiţiune şi istorie şi Amintiri din viaţa 1957; Rădăcinile sînt amare. [Vol.] I-V. matice, Bucureşti, Editura Politică, 1967.
autorului, Cernăuţi, 1886. [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite- TOM. = Tomici, Ioan, Cultura albinelor
SCR. = August Scriban, Dicţionaru limbii ratură şi Artă, [1958-1959]; Şatra. Ro- sau învăţătura despre ţinerea stupilor în
româneşti, Iaşi, 1939. man. Ediţia a II a. [Bucureşti], Editura magaţinuri. Tradusă şi prin iscusinţa din
pentru Literatură, 1969. mai mulţi ani cercată şi pentru folosul de
SEBAST. = Sebastian, Mihail, Jocul de-a va-
STĂN. = Stănoiu, Damian, Călugări şi ispite. comun întocmită prin… Buda, Tiparul
canţa, Bucureşti, Editura pentru Litera-
Scene din viaţa mănăstirilor, Bucureşti, Crăieştei Universitate din Pesta, 1823.
tură, 1964.
Editura Cartea românească, [1928]. TOPÎR. = Topîrceanu, G., Opere alese. Vol.
SEV. = Sevastos, Elena D. O., Poveşti, Iaşi,
STĂNC. = Stăncescu, Dumitru, Basme, cu- I-II. [Bucureşti], Editura de Stat pentru
Editura Librăriei Fraţii Şaraga, [1892]. Literatură şi Artă, 1959.
lese din gura poporului. Cu o prefaţă de
SEVER. = Severin, C. I. V., Sinonimele limbii TUD. = Tudoran, Radu, Toate pânzele sus!,
Ionnescu-Gion. Bucureşti, Editura Hai-
române cu radicali diferiţi în raport mai [Bucureşti], Editura Tineretului, 1954.
mann, 1892.
cu seamă la lucrurile divine, la cult şi la
STEINH. = Steinhardt, N., Jurnalul fericirii. TULB. = Tulbure, Victor, Vioara roşie. Poe-
terminologia eclesiastică. Vol. I. Iaşi, Edi-
Ediţie îngrijită şi postfaţă de Virgil Cio- me. [Bucureşti], Editura de Stat, 1948.
tura Viaţa Românească, 1923.
moş. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991. TURC. = Turcu, Ioan, Escursiuni pe munţii
SIM. D. = Simion Dascălul, Letopiseţul Ţării
STO. = Stoica, Coriolan, Călăuza vînătoru- Ţărei Bîrsei şi ai Făgăraşului, din punctul
Moldovei pînă la Aron Vodă (1359-1595)
lui, Cluj-Napoca, Editura Cartea româ- «La om» de pe «Bucegi» pînă dincolo de
întocmit după Grigorie Ureche vornicul,
nească, 1937. «Negoiul». Descrieri, întregite cu schiţe
Istratie logofătul şi alţii... Ediţie de Const.
STOIC. = Stoicescu, Nicolae, Sfatul domnesc
istorice despre castelele şi Ţara Făgăra-
Giurescu cu o prefaţă de I. Bogdan. Bucu-
şi marii dregători din Ţara Românească şului. Braşov, Mureşianu, 1896.
reşti, Editura Socec et Co., 1916.
şi Moldova (sec. XIV-XVII). Bucureşti, ŢICHIND. = Ţichindeal, Dimitrie, Filosofi-
SIM. E. = Simion, Eugen, Scriitori români de
Editura Academiei Republicii Socialiste ceşti şi politiceşti prin fabule moralnice
azi. [Vol.] I-III. Bucureşti, Editura Cartea învăţături. Acum întîia oară culease şi
România, 1968.
Românească, I: 1974; II: 1976 ; III: 1984. întru acest chip pre limba românească
STOIL. = Stoilov, S., Teoria funcţiilor de o
SIMION. = Simionescu, I., Flora României, întocmite. Buda, Tipariul Crăieştei Ti-
variabilă complexă. Vol. I: Noţiuni şi
Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi pografii a Universitatei Ungureşti din
principii fundamentale, [Bucureşti], Edi-
Artă, 1939. Peşta, 1814.
tura Academiei Republicii Populare Ro-
SIO. = Sion, G., Proză. Suvenire contimpu- mâne, 1954. ŢOIU = Ţoiu, Constantin, Galeria cu viţă
rane. Ediţie îngrijită, cu un studiu intro- sălbatică, Bucureşti, Editura Eminescu,
STR. = Streinu, Vladimir, Versificaţia mo-
ductiv, glosar şi note de Radu Albala. Bu- 1976.
dernă. Studiu istoric şi teoretic asupra
cureşti, Editura de Stat pentru Literatură versului liber, Bucureşti, Editura pentru UL. = Ulieru, George, Din carnetul unui
şi Artă, 1956. Literatură, 1966. medic de plasă. Însemnări. Bucureşti,
SIO. = Sion, George, Din poesiile lui.., Bu- Editura pentru Literatură şi Artă, 1948.
ŞĂIN. = Şăineanu, Lazăr, Încercare asupra
cureşti, Imprimeria Naţională Iosif Ro- semasiologiei limbei române. Studii isto- UR. = Ureche, Grigore, Letopiseţul Ţării
manov et Comp., 1857. rice despre transiţiunea sensurilor. Cu Moldovei. Ediţie îngrijită, studiu intro-
SLAV. = Slavici, Ioan, Opere. Sub îngrijirea o alocuţiune prefaţată de B. P. Hasdeu. ductiv, indice şi glosar de P.P. Panaitescu.
unui colectiv. Prefaţă de D. Vatamaniuc. Bucureşti, Tipografia Academiei Româ- [Bucureşti], Editura de Stat pentru Lite-
[Vol.] 1-2, Bucureşti, Editura pentru ne, 1887. ratură şi Artă, 1955.
Literatură, 1967; [vol.] 3-13, Bucureşti, ŞINC. = Şincai, Gheorghe, Opere. Hronica URECH. = V. A. Urechia, Coliba Măriucăi,
Editura Minerva, 1970-1984. românilor. Ediţie îngrijită şi studiu asu- Iaşi, 1855; Legende române, Bucureşti,
SOAR. = Soare, D. D., Elemente de maşini, pra limbii de Florea Fugariu. Prefaţă şi 1896.
Bucureşti, Institutul de Doc. Bibliografie note de Manole Neagoe. [Bucureşti], V. BREB. = Vasile Breban, Animale bolnave.
şi Edit. Tehnică, 1949. Editura pentru Literatură, [vol.] I–III, Ediţia a II-a. Bucureşti, Editura Tinere-
SOR. = Sorescu, Marin, Iona. (Teatru). [Bu-
1967–1969. tului, 1969.
cureşti], Editura pentru Literatură, 1968; TEL.= Fénelon, Întîmplările lui Telemah, VARL. – IO. = Varlaam şi Ioasaf. [Manuscris
La Lilieci. Poeme. [Cartea 1], Bucureşti, fiul lui Odisefs. Vol. I (cărţile 1-5) -II din 1786].
Editura Eminescu, 1973, [Cărţile 2 şi 3], (cărţile 6-10). [Traducere manuscrisă VARL. = Varlaam, Opere. Răspunsul îm-
Bucureşti, Editura Cartea Românească, din neogreacă de la 1772]. potriva catihismusului calvinesc. Ediţie
1977, 1980, [Cartea 4], Craiova, Editura TELE. = Teleor, D. , Sonete patriarhale. Sce- critică, studiu filologic şi studiu lingvistic
Scrisul Românesc, 1988; [Cartea 5], Bu- ne şi portrete, Bucureşti, Editura Miner- de Mirela Teodorescu. Bucureşti, Editu-
cureşti, Editura Creuzet, 1955. va, 1981. ra Minerva, 1984.
SP. POP. = Popescu, Spiridon, Moş Gheor- TEO. = Teodorovici, Ioan, Moralnice sen- VAS. = Cr. W. Hufeland, Macroviotica sau
ghe la expoziţie. [Bucureşti], Editura de tenţii sau folositoare pilde. Traduse [de]... măiestria a lungi viaţa. După...Tradusă
XXXIII
şi întocmită pentru orice român cultivat pe grecească pe limba moldovenească VUIA = Vuia, Romulus, Tipuri de păstorit
de dr. Pavel Vasici. tălmăcită de banul Vasile Vîrnav. [Ma- la români (sec. XIX-începutul sec. XX),
VĂCĂR. = Poeţii Văcăreşti (Ianache, Alecu nuscris din 1825]. [Bucureşti], Editura Academiei Republi-
şi Nicolae). Opere. Ediţie critică, studiu VL. = Vîlsan, George, Opere alese, Bucu-
cii Populare Române, 1964.
introductiv, note, glosar, bibliografie şi reşti, Editura Ştiinţifică, 1961. VULC. = Tractat, despre vindecarea mor-
indice de Cornel Cîrstoiu, Bucureşti, burilor poporului de la ţară. [Manuscris
VLAH. = Vlahuţă, A., Scrieri alese. Vol. I-
Editura Minerva, 1982; Iancu Văcărescu, autograf al lui Samuil Vulcan de la înce-
III. Ediţie îngrijită, studiu introductiv,
Opere. Ediţie critică, studiu introductiv, putul sec. al XIX-lea].
note, comentarii şi bibliografie de Vale-
note, glosar, bibliografie şi indice de Cor- VULP. = Vulpescu, Romulus, Poezii, [Bucu-
riu Rîpeanu. Bucureşti, Editura pentru
nel Cîrstoiu, Bucureşti, Editura Minerva, reşti], Editura pentru Literatură, 1965.
1985. Literatură, 1963-1964.
XEN. = Xenopol, A. D., Istoria romînilor din
VLAS. = Vlasiu, Ion, Drum spre oameni,
VIANU = Vianu, Tudor, Arta prozatorilor Dacia Traiană. Ediţia III-a îngrijită de I.
români, [Bucureşti], Editura Contem- [Bucureşti], Editura pentru Literatură,
Vlădescu. Vol. I-XIV. Bucureşti, Editura
porană, 1941. 1961.
Cartea românească, [1925-1930].
VIANU = Vianu, Tudor, Studii de literatură VOIC. = Voiculescu, V., Poezii. [Vol.] I-II.
ZAR. = Zarifopol, Paul, Pentru arta literară.
română, [Bucureşti], Editura Didactică [Bucureşti], Editura pentru Literatură,
[Vol.] I-II. Ediţie îngrijită, note, biblio-
şi Pedagogică, 1965. 1968; Povestiri. [Vol.] I: Capul de zimbru.
grafie şi studiu introductiv de Al. Săndu-
VIN. = Vinea, Ion, Opere. [Vol.] I ş.u. Ediţie
II: Ultimul Berevoi, [Bucureşti], Editura lescu. Bucureşti, Editura Minerva, 1971.
critică şi prefaţă de Elena Zaharia Filipaş. pentru Literatură, 1966.
ZIL. = Zilot Românul, Scrierile inedite ale
Bucureşti, Editura Minerva, 1984 ş.u. VOIN. = A. von Kotzebue, Misantropia şi lui... publicate de Gr. G. Tocilescu. (În
VINT. = Vintilă, Petru, Oamenii şi faptele pocăinţa, tradusă de Voinescul [II], Bu- «Revista pentru istorie, arheologie şi filo-
lor. Poeme. [Bucureşti], Editura pentru cureşti, 1836. logie», vol. V, pp. 58-88, 331-358).
Literatură şi Artă a Uniunii Scriitorilor VORN. = Vornic, Tiberiu, Sub pajura îm- ZOBA = Ioan Zoba din Vinţ, Sicriul de aur,
din R.P.R., 1949. părăţiei. Roman. [Bucureşti], Editura de Bucureşti, 1984.
VIS. = Vissarion, I. C., Florica şi alte nuvele, Stat pentru Literatură şi Artă, [1954].
Bucureşti, Librăria Nouă, 1916. VRĂNC. = Vrănceanu, Gheorghe, Lecţii de
VÎRN. = Condillac, Loghica sau întăile tăl- geometrie diferenţială. Vol. I-II. [Bucu-
măciri meşteşugului de a să socoti cineva reşti], Editura Academiei Republicii Po-
bine. Scrisi de... şi acum întăieşi dată de pulare Române, 1951-1952.
XXXIV

ALFABETUL LIMBII ROMÂNE

Aa (a)
Ăă (ă)
Ââ (î/î din a)
Bb (be/bî)
Cc (ce/cî)
Dd (de/dî)
Ee (e)
Ff (ef/fe/fî)
Gg (ge/ghe/gî)
Hh (haş/hî)
Ii (i)
Îî (î/î din i)
Jj (je/jî)
Kk (ca/capa)
Ll (el/le/lî)
Mm (em/me/mî)
Nn (en/ne/nî)
Oo (o)
Pp (pe/pî)
Qq (kju)
Rr (er/re/rî)
Ss (es/se/sî)
Şş (şe/şî)
Tt (te/tî)
Ţţ (ţe/ţî)
Uu (u)
Vv (ve/vî)
Ww (dublu ve/dublu vî)
Xx (ics)
Yy (i grec)
Zz (ze/zet/zî)
XXXV

ALFABETUL GREC ALFABETUL NEOGREC

Litere Litere
Litere Litere Pronun- Denumire Pronunţare
Denumire mari mici
mari mici ţare
Α α alfa a
Α α alfa a Β β vita v
Β β beta b Γ γ ghama gh
Γ γ gamma g Δ δ dhelta dh (ca în engl. this)
Ε ε epsilon e
Δ δ delta d
Ζ ζ zita z
Ε ε epsilon ĕ
Η η ita i
Ζ ζ zeta z Θ θ thita th (ca în engl. thing)
Η η eta ē Ι ι iota i
Θ ϑ, θ theta th Κ κ kappa k

Ι ι iota i Λ λ lamdha l
Μ μ mi m
Κ κ kappa k
Ν ν ni n
Λ λ lambda l
Ξ ξ xi x
Μ μ my m Ο ο omicron o
Ν ν ny n Π π pi p
Ξ ξ xi x Ρ ρ ro r

Ο ο omicron ŏ Σ σ, ς sighma s
Τ τ taf t
Π π pi p
Υ υ ipsilon i
Ρ ρ rho r Φ φ fi f
Σ σ, ς sigma s Χ χ hi h
Τ τ tau t Ψ ψ psi ps
Υ υ ypsilon ü Ω ω omega o

Φ φ phi ph Diftongi
Χ χ khi kh αι e înainte de vocală/consoană sonoră: av
αυ
ει i înainte de consoană surdă: af
Ψ ψ psi ps
οι i înainte de vocală/consoană sonoră: ev
Ω ω omega ō ευ
υι i înainte de consoană surdă: ef
ου u

Grupuri consonantice
μπ b
ντ d
γκ g
γγ g
τζ dz
τσ ts
• Grupurile consonantice μπ, ντ, γκ, γγ se pronunţă nazal.
XXXVI

ALFABETUL VECHI SLAV ALFABETUL RUSESC

Ґ (az) = a Ҵ (ius) = î а, А (a)


ґ (buche) = b ұ (iaco) = ia б, Б (b)
Ғ (vede) = v Ҳ (ie) = ie в, В (v)
ғ (glagole) = g ҳ (ia) = ia г, Г (g)
Ҕ (dobre) = d Ҵ (ius) = î д, Д (d)
ҕ (iest) = e  (csi) = x е, Е (ie)
Җ (jivete) = j Ҹ (psi) = ps ё, Ё (io)
җ (dzealo) = dz ҹ (thita) = th, ft, f ж, Ж (j)
ҷ (zemle) = z Һ (ipsilon, ijiţa) = i, u, f, v з, З (z)
ҙ (ije) = i һ (in, inia) = în, î и, И (i)
Қ (i) = i џ (gea) = ğ й, Й (ï scurt)
қ (caco) = c к, К (c)
Ҝ (liude) = l л, Л (l)
ҝ (mislete) = m м, М (m)
Ҟ (naş) = n н, Н (n)
ҟ (on) = o о, О (o)
Ҡ (pocoi) = p п, П (p)
ҡ (rîţă) = r р, Р (r)
Ң (slovo) = s с, С (s)
ңҪ (tverdu, tferdu) = t т, Т (t)
ñ (u) = u у, У (u)
ҥ (fert) = f ф, Ф (f)
Ҧ (her) = h х, Х (h)
ҧ (ot) = o ц, Ц (ţ)
ҫ (şta) = şt ч, Ч (č)
÷ (ţi) = ţ ш, Ш (ş)
Ҩ (cervu) = č щ, Щ (şci)
Ҫ (şa) = ş ъ, Ъ (semn tare)
Ҭ (ior) = â, i, ŭ ы, Ы (î)
ҭ (ieri) = î ь, Ь (semn moale)
Ү (ier) = ŭ, ĭ, â э, Э (e)
ү (iati, iat) = ea, e ю, Ю (iu)
Ұ (iu) = iu я, Я (ia)