Criminologie Curs 10

Teoriile de esenta functionalista

Functionalistul este un current care si-a pus amprenta pe dezvoltarea mai

multor stiinte in anii ’60. Functionalistul pune accentul pe cateva concepte cum ar
fi sistemul social, structura sociala., functia, disfunctia, relatii, statusuri sau rolul
social. Aceste teorii examineaza procesul delicventei in cadrul mai larg al
modalitatii in care un anumit tip de organizare socio-economica actioneaza asupra
sanselor de adaptare a individului la sistemul de norme si valori dominate.

Una dintre cele mai cunoscute teorii apartine sociologului american Merton
si anume ,,Teorie sociala si structura sociala”. Merton explica fenomenul mai larg
al deviantei prin starea de anomie a societatii americane. Conceptul de ,,anomie” l-
a preluat de la Durkeim dar ii acorda sensuri noi. In timp ce la Durkeim conceptual
de ,,structura sociala anomica” ramane intr-un plan mai abstract, Merton
examineaza acest concept pe un plan concret facand apel la exemple din societatea
Americana. Sistemul social este contradictoriu, Merton afirma ca orice mediu in
care traieste individul este format din structura sociala si structura culturala.

Structura Sociala-> reprezinta acel ansamblu de organizare de relatii sociale

in care sunt implicatii membrii unei societati sau membrii unui grup.

Structura Culturala-> ansamblul de organizare de valori normative ce

guverneaza comportamentul membrilor acelei societati.

In raport cu pozitia pe care individul o ocupa in societate acesta se

conformeaza sau nu normelor pe care insasi societatea le stabileste. In opozitie cu
cei care au pozitie importanta in societate, exista clasa defavorizata, minoritatile
etnice defavorizate. Pozitia lor este determinate de salarii scazute, lipsa unor
culificari, profesii importante, un nivel de educatie si cultura scazuta. Anomia este
inteleasa de Merton ca o ruptura ce se produce in structura culturala ducand la
incapacitatea indiviziilor de a se conforma normelor societatii.

Atunci cand exista un echilibru, exista si oridine sociala, cand dezechilibrul

apare si ordinea sociala este atinsa si isi face aparitia dezordinea sociala. Merton
face o legatura privind relatia dintre dezorganizare sociala cu fenomenul
delicventei si perioadele de criza economica sau alte elemente perturbatorii.
 Dezordinea sociala nu are legatura cu fenomene critice/ perturbatorii.
Devianta in general si criminalitatea in special reprezinta in opinia lui Merton ca
fiind o reactive a individului fata de sanatate . Atunci cand el nu-si poate atinge
scopurile propuse, individul va fi gata sa recurga la alte mijloace de elicite pentru
a-si atinge scopurile propuse.

 Clower si Ohlin in lucrarea ,, Delicventa si oportunitate”- examineaza in

aceasta lucrare raportul dintre aspiratiile si posibilitatea de realizare in
societatea Americana in functie de apartenenta individului la o anume clasa
sociala.

Aceasta teorie desi isi centreaza continutul explicative pe conceptual ,,clasa

sociala” are si idei care apartin subculturii delicvente. Acesti autori gasesc
explicatii pentru starea de anomie spre deosebire de Merton ; Clower si Ohlin
sugereaza ca fenomenul de inadaptare nu trebuie privit la nivel individual ci la
nivel colectiv; grupului social din care individul face parte. Mecanismul de baza il
reprezinta structura de oportunitati care ar reprezenta ansamblul mijloacelor
legitime pe care le are grupul social la indemana de realizare a scopurilor.

Perioadele de crestere economica se reflecta in cresterea veniturilor insa aceasta

crestere a veniturilor se regaseste in clasa inalta in societate si ,,patura” medie nu si
la clasa defavorizata.

Teoriile controlului social

Cele mai cunoscute variante in Teoria Controlului sunt Teoria infranarii a lui
Walter Reckless si Teoria Controlului Social a lui Trania.

Teoria infranarii-> Walter Reckless a evoluat fenomenul criminalitatii in

S.U.A, a constat ca variatiile ratei criminalitatii la diferite grupuri sociale sunt
determinate de diferente privind capacitatea de infranare a comportamentului ce
incalca norma juridica.

Aceasta problema este dezvoltata ulterior in teza ,, The Problem Crime”. Walter
Reckless se intreaba de ce in aceleasi imprejurari indivizii diferiti unii savarsesc
crime si altii nu. El contesta teoria dezorganizarii sociale datorita faptului ca marea
majoritate a celor care savarsesc infractiuni se plaseaza in randul claselor
defavorizate si astfel se explica ca unii indivizii care savarsesc fapte penale au un
EU slab, un control personal scazut si concepte si aprecieri foarte sarace.

Teoria Infranarii se bazeaza pe o constructive ierarhica in raport de capacitatea

individului de a infrana conflictele sociale si psihologice cu care se confrunta.
Walter Reckless face diferenta dintre franele interne si externe, individul se afla
permanent supus atractiilor numite ,,polls” mediului social si impulsurile personale
ale individului.

In varful ierarhiei se afla presiunile sociale:

- Saracia
- Somaj
- Insecuritate economica
- Conflictele familial
- Statutul in societate
- Inegalitati sociale

La acelas nivel el situeaza si atractiile sociale care il atrag pe individ in afara

modelelor de viata. Aceste atractii sunt subculturile delicvente, anturajul, etc.