FranEois Rabelais

Viala nemaipomenitd a marelui

GARGANTUA
tatdl lui Pantagruel

&
Uimitoarea viald a lui

PANTAGRUET
feciorul uria;ului Gargantua

t[lmdcite qi repovestite pentru copii de

ILEANA 9i ROMULUS WLPESCU
cu o ilustralie de
GUSTAV DORE

Confni
BOOKS

I
 CUPRINS

Uimitoarea viald a lui Rabelais

Viala nemaipomenitd a marelui GARGANTUA tatdl lui Pantagruel . . 23

Cuvdnt-inainte al scriitorului 25
CAPITOLUL NTAT
DESPRE VECHMEA SPITEI LUI GARGANTUA . 29
CAPITOLULAL DOILEA
CLIM A FOST PT}RTAI GARGANTUA UN$PE LUNI
lN pANrBceLE MAMEr sALE . 3l
CAPITOLULALTREILEA .

DESPRE IMPN TUNENSAN CARE SE NASCU GARGANTUA 32

CAPITOLULAL PATRULEA
cuM FU DADACTI iUnnACer $r cArrr GARGANTUA
N rnuraoesAlur PRUNCTE 36
CAPITOLULAL CINCILEA
DESPRS MINUNATACOPILARIEALUI GARGANTUA . . . . 39
CAPITOLULAL $ASELEA
CUM FU DASCALIT GARGANTUADE UN TEOLOG
SOFIST $I CUM FU INVAT T LITERELE LATINE$TI 43
CAPITOLULAL $APTELEA
CIJM FU PUS GARGANTUA SUB PRIVEGHEREA
AIJTOR iNVATATORI MAI DE ISPRAVA 45
CAPITOLULALOPTULEA dS
CUM FU TRIMIS GARGANTUALAPARIS $I DESPRE
NAMTLADE IAPI SN{E-LDUSE CAreRn 9r,
PE DEASUPRA, CUM STARPI EATAUNII DIN BEAUCE .. . 47
CAPITOLULALNOUALEA
CUM LE FACU GARGANTUACINSTE CU CEVABAUTTIRA
PARIZIENILOR $I CUM $TERPELI EL CLOPOTELE
CATEDRALEINOTRE-DAME . . . . 49
it(ro Franqois Rabelais
CAPII'OLUL ALZECELEA
CUMAFOST TRIMIS IONICUS $PAGA SCURTO, FALA
SORBONEI, LAGARGANTUA, CA SA CAPETE NIANAT
CLOPOTELE CELE MARI
CAPITOL UL AL LINSPRE ZECELE A
MARETUL DISCURS AL MAGISTRULUI ROSTIT
DINAINTEALUI GARGANTUA . 52
CA PITOL U L A L DOISPREZEC ELEA
CUM $I-A CARAT TEOLOGUL SOFIST POSTAVUL
CAPATAT $I CUMA\.IJ GALCEAVA CU CEILALTI
MAGI$TRI S ORBONICOLICI
CAPITOLUL AL TREISPRE ZECELEA
DESPRE FELUL iN Canr-gr PETRECEAVREMEA, iN UenB
LENEVEALA $I FARA FOLOS, GARGANTUAALNOSTRU
CAPITOLUL AL PAISPRE ZECELE A
JOCURILE LUI GARGANTUA
CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA
CUM FU DISCIPLINAT $I STRLTNIT GARGANTUA
DE cArRE poNocRAT, iN ege rer, cA LrN CEAS
PE ZI NU MAI PIERDEA . . . .
CAPITOLUL AL $AISPRE ZECELE A
CUM i$I PETRECEA GARGANTUA TIMPUL
CAND VREMEA ERA PLOIOASA
CAPITOLUL AL $APTESPREZECELEA
CUM IZBUCNI, INTRE BRUTARII DIN LERNE $I
BA$TINASII DIN TINUTUL LUI GARGANTUA,
MAREA SFADA CE-APRICINUIT RAZBOAIE GROZAVE . . .
CAPITOLUL AL OPTSPRE ZECELEA
CUM LOCUITORII DIN LERNE, N UNiTAAPORUNCII
LUI PICROCOL, REGELE LOR, NAVALIRA PE
NEPUSA-MASA ASUPRA CIOBANILOR LUI GARGANTUA
CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA
CUM SCAPA UN CALUGAR DIN SEUILLE VIA
vANAsrnrr DE IRAIADULDU$MANULUT . 75
CAPITOLUL AL DOUAZECILEA
CUM LUA PICROCOL CUASALT ROCHE-CLERMAUD,
$I PAREREA DE RAU $I ANEVOINTA CU CARE
GRANDGOUSIER SE HOTARI SA PORNEASCA RAZBOITI
CAPITOLUL AL DOUAZECI$ILINULEA
CUPRINSUL SCRISORII TRIMISE DE
GRANDGOUSIER LUI GARGANTUA
GARGANTUA & PANTAGRUEL 361
CAPITOLUL AL DOUAZtsCI$IDOILEA
CUM FU TRIMIS ULRICH GALLET, SOLAL LUI
GRANDGOUSIER, CATRE PICROCOL $I CUM
5l voRBr iN raTaecnsTurA 82
CAPITOLUL AL DOU AZECI$ITREILEA
CUM CAUTA GRANDGOUSIER SA FACA PACE
CAPITOLUL AL DOUAZECI$]PATRULEA
DESPRE OARECARI DREGATORIAI LUI PICROCOL $I DESPRE
SFATURILE PRIPITE CU CARE-L VANANA-N BUCLUC . . . 85
CAPITOLUL AL DOUAZECI$ICINCILEA
55 CI'M PARASI GARGANTUA ORA$UL PARISULUI, CA SA-$I
APERI TARA, $I CUM tNrArm GTMNASTDU$MANrr . . . 87
CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$ASELEA
CUM iLUCISE GIMNASI CU ISCUSINTA, PE
CAPITANUL BUTELCUTA. CAT $I PEALTI oAMENI
DE-AI LUI PICROCOL 89
CAPITOLUL AL DOU AZECI$ I$APTELEA
CUM A DARAMAT GARGANTUA CASTELUL
DE LA VADUL VEDEI $I CUM A TRECUT VADUL 92
CAPITOLUL AL DOUAZECI$IOPTULEA
CUM GARGANTUA, PIEPTANANDU-SE,
SCUTURA DIN PAR GHIULELE 93
CAPITOLUL AL DOUAZECI$INOUALEA
cuM MANCA caRcaNruA o SALATA cu gasr PELERTNT 94
CAPITOLUL AL TREIZECILEA
cuM L-A sARBAroRrr cARGANTUA pE cAr,ucAn,
FRATELE roAN, gr curvl pArAvnAcmA Er vERZr
gr uscATE iN uupur- cINEr . 95
CAPITOLUL AL TREIZECI$IUNULEA
DIN CE pRIcTNA SUNT CALUGARII oCoLITI
14 DE ToATA LUMEA
CAPITOLUL AL TREIZECI$IDOILEA
$TrrNTA cArucAnulur DE-A FACE LEAC
DE NESOMN LA OAMENI 97
CAPITOLUL AL TREIZECI$ITREILEA
cuM i$r iN,rsARBArA cArucAnul TovARA$rr
$r cuM ene sA sB spANzunr DE-uN copAc
CA P ITO LUL AL TREIZECI$IPATRULEA
ctuM rscoADA LUr prcRocor- pu iNrArNrrA
Dri (iARGANTUA, cuM ir ovoni cArucAnur pe
81 cAplrnNur- ourulA $r Apor FU pRrNS DE DU5MANT . . .
 ',1(t
GARGANTUA&PANTAGRUEL 363
), Franqois Rabelais
CAPITOLULAL PATRULEA
('n PIt'ot.u AL TREIZECI$ICTNCILEA
L DESPRECOPILARIALUIPANTAGRUEL ... 132
CUM SE DESCOTOROSI CALUGARUL DE STRAJERII CAPITOLULAL CINCILEA
sAr $r cUM FU NrMrcrr DETA$AMENTUL LUr prcRocol. 102 DESPRE ISPRAVILE DIN JLJNETEALE NOBILULUI PANTAGRUEL 134
CAPITOLUL AL TREIZECI$I$ASELEA CAPITOLULAL $ASELEA
CUM ADUSE CALUGARUL PELERINII CU EL CUM S.A.NTATNN PANTAGRUEL CU IIN STUDENT
$I VORBELE FRUMOASE PE CARE LE-AROSTIT DIN LIMOGES $I CUM POCEAZISUL STUDENT
GRANDGOUSIER N ACEASTA IMPRETRARE 103 LIMBAFRANTUZEASCA N9
CAPITOLUL AL TREIZECI$I$APTELEA CAPITOLULAL $APTELEA
OMENIACU CARE SE PURTA GRANDGOUSIER CI]MAVENITPANTAGRUELLAPARIS I4I
FATA DE PRIZONIERUL FARFARA 105 CAPITOLULAL OPTULEA
CAPITOLUL AL TREIZECI$IOPTULEA CUM PANTAGRUEL, AFLANDU-SE LAPARIS, PRIMI
CUM PUSE GRANDGOUSIER DE.$I ADTINA LEGIL]NILE SCRISOARE DE LAPARINTELE SAU, GARGANTUA,
$r cuM ir- ouoni FARFARA pE AGURTZEL, ApOr FU UCrS cAr $r COPTAACESTETA t44
LA RANDUL LUI, DIN PORUNCA LUI PICROCOL 106 CAPITOLULALNOUALEA
CAPITOLUL AL TREIZECI$INOUALEA CUM L-ADESCOPERIT PANTAGRUEL NTR-O BUNA
CUM ZDROBI GARGANTUA ARMATA ZI PE PANURGE, PE CARE L-A IUBIT TOATA VIATA 146
ZISULUI PICROCOL 107 CAPITOLUL ALZECELEA
CAPITOLUL AL PATRUZECILEA CUMASCAPATPANURGE DIN ROBIATURCEASCA . . . . . I51
CE FACU GARGANTUADUPA BATALIE $I CAPITOLUL AL UNSPRE ZECELE A
CUVANTAREA PE CARE.O ROSTI EL 109 DESPRE OBICEIURILE $IAPUCATURILE LUI PANURGE . . I55
CAPITOLUL AL PATRUZECI$IUNULEA CAPITOLUL AL DOISPRE ZECELEA
CUMAU FOST RASpLArrlr OUPA BATALTE CUM JUDECA PENTACRUEL O PRICINA MUUT-OBSCURA
ixvrNcAroRrr GARGANTUT g rr t10 $I DIFICILA, CUAIATADREPTATE $I CUMPANIRE, INCAT
CAPITOLUL AL PATRUZECI$IDOILEA JUDECATALUI SE RECLINOSCUAFI MINTINATA 158
CUM FU CLADIT $I TNZESTRAT LACA$UL THELEMEI . . . 112 CAPITOLUL AL TREISPRE ZECELE A
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ITREILEA CUM PLEACA PENTACRUEL DE LA PARIS LAVESTEA
FELUL iN CANB TRAIAU THELEMITII $I CUM CA DIPSOZII AR FI NAVALIT PRIN TINUTURILE
ARATALOCUTNTALOR .. lt3 AMAUROTTLOR.. 165
CAPITOLUL AL PATRUZECI$IPATRULEA CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA
iN cens ESTE voRBA DE-o ENTcMA pE cARE-o FELUL iN CARE PANURGE, CARPALIM, EUSTENE $I
TALMACE$TE FRATELE IoAN . 115 EIISTEMoN, TovARA$ II LUI IANTAGRUEL, pnApAnmA
CU MARE DIBACIE $ASE SUTE $AIZECI DE CAVALERI . . 161
Uimitoarea viald a lui PANTAGRUELfeciorul uriaqului Gargantua 117 CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA
Cuvdnt-inainte al scriitorului 119 cAT ERAU rp supARerr IANTAGRUEL $r rovARA$rr
CAPITOLUL NTAI lur cA uAxceuxuMAr cARNE sARATA $r cuM
DESPRE VECHIMEA SPITEI MARELUI PANTAGRUEL . . . . 123 sn DUSE cARpALTM revANaroARE cA sA FACA
CAPITOLULALDOILEA r{os"f DE pnospArunA 168
DESPRE NA$TEREA PREA-TEMUTULUI PANTAGRUEL t27 cn t, t' I r )t,t.I L. AL $AISPRIZECELEA
CAPITOLULAL TREILEA t r rna iNAl1A paNracnuEl uN TRoFEU, iN crNsrBa
DESPRE DOLIUL $I INTRISTAREALUI GARGANTUA l,'n IrI r, r r,( )R DE VITEJIE, $I PANURGE ALI TROFEU,
LAMOARTEA SOATEI LUI, BADEBEC 130
il( r,l Francois Rabelais GARGANTUA & PANTAGRUEL 36s

tN AMrN I mtiA Itil'UttA$tLOR, $r CUM FRANSE CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$APTELEA

I)I, IJN CIOMAG GROS PESTE DOUA PAHARE 172 crru fi larrnA PANURGE PE DAToRNrcr
( rn t, t'r'OLUL AL $APTESPREZECELEA $I PE CREDITORI 210
CUM PANTAGRUEL iT INTNANSE N CruP CruDAT cAPrroLUL ar uouAzBCrgroPTULEA
PE DTPSOZT $r PE URrA$r . . . . . l'74 CUM I-AINTRATLUI PANURGE UN GARGAI'NE-N CAP
CAPITOLUL AL OPTSPRE ZECELEA gr cuM s-A Lrpsrr EL sA MAr poARTn NAoRecr 213
CUM iI INVTNSB PANTAGRUELPE CEI TREI SUTE cAPrroLUL tr oou tzBcr grNouArEa
DE URrA$r iNaniranTr cu LESPEZT DE PTATRA $r cuv iT SFATUIE$TE PANTAGRUEL PE PANURGE
PE CAPETENIA LOR, VARCOLAC 118 SA-NTREBE O PROROACA 215
CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA CAPITOLUL AL TREIZECILEA
CUM EPISTEMON, CARE AVEA CAPUL TAIAT, A FOST CLIMVORBE$TE PANURGE CU PROROACA
ISCUSIT VINDECAT DE PANURGE $I DESPRE VE$TILE DINPANZOUST 217
DIN PARTEADRACILOR $IA CELOR OSANDITI DIN CAPITOLUL AL TREIZECI$ILINULEA
CEALUME 182 cuM eANTAGRUEL $r IANURGE sE norAnAsc
CAPITOLUL AL DOUAZECILEA sA rrBancA LA oRACoLUL DIVTNET BUTELCT 220
CUM A PATRTINS PANTAGRUEL iN ORA$UL AMAUROTILOR CAPITOLUL AL TREIZECI$IDOILEA
$I CI]M L-A TNSURAT PANURGE PE REGELEANARH $I CUM I-A DAT GARGANTUA LUI PANTAGRUEL
L-A FACUT VANZATOR DE SALATA VERDE 189 iNcAourNTA DE A MERGE LA oRACoLUL DivrNEr
CAPITOLUL AL DOUAZECI$ILTNULEA BUTELCI 222
CUM AACOPERIT PANTAGRUEL CU LIMBA O ARMATA CAPITOLUL AL TREIZECI$ITREILEA
iNrnracA $r cE-A vAzur AUToRUL N cuRA CUM A PORNIT PANTAGRUEL PE MARE CA S.AJUNGA
ACESTUIA t93 LA ORACOLUL DIVINEI BUTELCI BACBUC 226
CAPITOLUL AL DOUAZECI$I DOILEA CAPITOLUL AL TREIZECI$IPATRULEA
CUM S-A TMBOLNAVIT PANTAGRUEL, $I FELUL CUM A CUMPARAT PANTAGRUEL MULTIME DE
iN cenn s-AVTNDECAT .. . r97 LUCRURI FRUMoASE tN rNsura uEDAMorHi 229
CAPITOLUL AL DOUAZECI$ITREILEA CAPITOLUL AL TREIZECI$ICINCILEA
iN canpeuroRul igr cnnr TERTARE $r TNGADUTNTA CUM A PRIMIT PANTAGRUEL SCRISOARE DE LA
DE.A SE ODIHNI PUTIN, CAT SA-$I TRAGA $I CITITORII pARWTrTB SAU GARGANTUA $I DESPRE FELUL CIIJDAT
SUFLETUL 198 DE-ApRrMr cu MARE ru1nerA vE$Tr orN 14ru STRANE
CAPITOLUL AL DOU AZECI$IPATRU LEA gruneAnrarE .... 231
N ceruauroRul igr unveezA povpsrnra, CAPITOLUL AL TREIZECI$ISASELEA
AMINTINDU-VA PILDA CU DIoGENE DIN SINoPE. cuM s-A iNrArNrr pANTAGRUEL cu o coRABIE
FILOSOFUL t99 DE CALATORI CARE SE-NTORCEAU DIN TARA
CAPITOLUL AL DoUAZECI$ICINCILEA LANTERNTTTLOR . 233
cuM A DUS PANTAGRUET iN rrpsoon CAPITOLUL AL TREIZECI$I$APTELEA
O COLONIE DE UTOPIENI . . . . CUM A MERS MAI DEPARTE TOCMEALA DINTRE
CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$ASELEA PANURGE$rcuRCANEL.... 236
CUM A FoST PANURGE pAcul CASTELAN DE GHIVECI CAPITOLUL AL TREIZECI$IOPTULEA
iN orpsorrn $r cuM $r-A MANCAT EL $r GRAUL DE CUMAVAZUT PANTAGRUEL PRoCURA $I DESPRE
SAUANTA 205 cnJDATULFELDEvreTAarpRrcrNA$rLoR .. 240
366 FranEois Rabelais
GARGANTUA & PANTAGRUEL 367
CAPITOLUL AL TREIZECI$INOUALEA
CI]M TRECU PANTAGRUEL DE INSULELE TALME$. CAPITCILUL AL CINCIZECI$ITREILEA
BALME$ $I DESPRE CURIOASA MOARTE A LUI CUM AM TRECUT PRIN FATA INSULEI CANEF 294
NARAMARE, MANCATOR DE MORI DE VANT CA.PITOLUL AL CINCIZECI$IPATRULEA
CAPITOLUL AL PATRUZECILEA CUMAAJTINS PANTAGRUEL iN INSULA SLTNATOARE
CUM A SCAPAT PANTAGRUEL DINTR-O GROZAVA $r DESPRE ZGOMOTUL PE CARE L-AMAUZTTACOLO . . . 297
FURTUNA PE MARE 246 CAPITOLUL AL CINCIZEC I$ICINCILEA
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ ILTNULEA CUM AM DEBARCAT N TNSUTA PIERATAILOR
CUM S-AU PURTAT PANURGE $I FRATELE IOAN $r-N TNSULACOTCARIEI 304
IN TIMPUL FTIRTI]NII CAPITOLUL AL CINCIZECI$I$ASELEA
CAPITOLUL AL PATRUZECISIDOILEA CITM AM TRECUT PE LA GREFA, LINDE LOCUIA JAPCAN
SFAR$ITUL FURTTINII 254 GHIARELUNGI, ARHIDUCELE MOTANILOR COTO$MANI 306
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ITREILEA CAPITOLUL AL CINZECI$I$APTELEA
CUM, DUPA CE S-A SFAR$IT FURTTINA, PANURGE CUM AJUNSE PANTAGRUEL iN INSULA APEDEFTTLOR
s-ADovEDrr renAgr rovanA$ voros 256 CU DEGETE LUNGI $I MAINI HRAPARETE, $I CU CE
CAPITOLUL AL PATRUZECI$IPATRULEA cuMpl-rrEpATANrr $r DTHANTIAVUDE-AFACE ....... . 315
CUM FRATELE IOAN SPLTNE DESPRE PANIIRGE CAPITOLUL AL CINCIZECI$IOPTULEA
cA r-A Fosr pnrcA pAnA rEMEr 258 CUMAMAJUNS iN ENTELEHIA, REGATUL
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ICINCILEA CHINTESENTEI .. 321
cuv, oupA n'unrtxA, pANTAGRUEL A poposlT CAPITOLUL AL CINCIZECI$INOUALEA
N rNsureuecREoNrloR 261 CUM NE-AM iNINUVAT SPRE INSULA DRUMT]RILOR,
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ I$ASELEA iN canr DRUMURTLE DRUMETESC . . . . 325
cuM ARATA rAsarusscurur twrATr$AT CAPITOLUL AL $AIZECILEA
DE XENOMAN 263 cUMAM POPOSTT iN lanaOe VAraSp 328
CAPITOLUL AL PATRUZECI$ I$APTELEA CAPITOLUL AL $AIZECI$IUNULEA
cuv a zARrr PANTAGRUBT o cRoezNrcA CUMAM INTRAT iN INNTPNN1A 331
earpNAapRoApE DE rNSULAGnozevA ...... . 268 CAPITOLUL AL $AIZECI$IDOILEA
CAPITOLUL AL PATRUZECI$IOPTULEA CUM AM AJL'NS LA ORACOLUL DIVINEI BUTELCI . . . . . . 332
cuM AACosrAr pANTAGRUEL iN rNsure cRozAvA, CAPITOLUL AL $AIZECI$ITREILEA
srRAvecnse rnurA a cHr$TrLoR 271 cuu rArrrrAcE$TE BACBUC eREoTEASA
cAPrroLUL AL PATRUZEcrgxouArne CUVANTULBUTELCII 340
cuM s-AU iupAcar IANTAGRUEL $I REGTNA cArRECrrrroRULBrNEVorroR .... ^ 34s
cHr$TrLoR 215 CE POTI FACE, DUPA CEAI CITIT CARTEA?
CAPITOLUL AL CINCIZECILEA IDEI PENTRU O LECTURA CREATIVA. 349
cuM poposl pANTAGRUpT iNI wsurApApATrFLILoR 277
CAPITOLUL AL CINCIZECI$ILINULEA
cuM AUZr pANTAGRUET iN rancur- ir,rAmr
CUVTNTEDEZGTiETATE ........ . .. 219
CAPITOLUL AL CINCIZECI$IDOILEA
CUMAPOPOSIT PANTAGRUBT- iN TINUTUL MESIRELUI
cASTER, cgt- owrAr MAGISTRU-N ARTE DIN LUME 282
gogonate gogoqi goale 9i, dupl puterile voastre, facefi-mi mie o
gi

bucurie! Drept care, veseliti-vl, iub{ii mei, qi cu voioqie citi{i cele

ceurmeaz6,spredesfttareamin{iigi-atrupului'$i,ascultali'ghi-
duqilor, aminti{i-v[ 9i de mine 9i, cdndo s[ creqtefi mai mari, inchi-
na{i-mi rmpahar c[ 5i eu am si v6-ntorc urarea pe loc! Zdu!
CAPITOLUT iUTAT
DESPRE VECHIMEA SPITEI LUI GARGANTUA

Pentru a vl llmuri pe deplin gi cum scrie la carte asupra neamu-

lui, adicl a spilei, din care se trage Gargantua, vi-ndemn si cercetafi
Marea Cronici pantagrueleascd in care, mai mult decdt at0ta, vefi
llla qi cum s-au ivit uriagii pe lumea asta, qi cum, dintr-acegtia, fu
scobordtor direct Gargantua, tatil lui Pantagruel.
S[ nu vd fie ins[ cu supirare daci pentru-nceput m[ lipsesc de cro-
nic[, in ciuda faptului ca domniilor voasfie v-ar fi, poate, foarte pl[-
cut sd v-o amintesc, deoarece sunt unele istorii (cum spuneau gi anticii
Platon gi Flaccusr), care, cu bdt sunt mai povestite qi repovestite, cu-
utAt sunt mai prefuite. Vn pot spune numai c[ bine-ar fi ca fiecare s[-gi
cunoascl neamul atAta dd temeinic precum este cunoscut cel al lui
( iargantua, din cele timpuri gi cele potoape pdnl-n zilele noasfre! Eu

ntuu gi m[ gAndesc uneori cn niulli mai sunt astlzi impira{i, regi, duci
gi alte astfel de mlrimi care se hag din cine gtie ce gropari ori cdrdugi,
tlup[ cum, dimpotrivl, mul{i sunt cergetori pe la poduri, slraci gi am6-
rtl{i, care descind din vreun neam de mari domnitori gi imp[ra{i, dato-
riti uimitoarelor schimblri ale domniilor li-ale-mpdrifiiloq

de la asirieni la mezi,
de la mezi la perSi,
de Ia perEi la macedoneni,
de la macedoneni la romani,
de Ia romani la greci,
de la greci lafrancezi.

I
Flaccus: Quintus Horatius Flaccus (65-8 i.H.), poet liric latin.
30 FranEois Rabelais
$i, ca sd v[-ncredin{e z cd"toate cele pe care vi le-am spus mai sus
nu sunt scorneli, iat6-md, de pildi, chiar pe mine: eu cred cd mbtrag,
neapilrat, din vreun neam de rege sau de print, fiindcd nu s-a pome-
nit om s[ aibi mai mare dorin![ dec6t mine de a fi bogat, hrdpire] qi
puternic, sd nu muncesc, sd trdnddvesc toatd ziua qi s-o duc numai
intr-un chef gi-o petrecere de si-i meargd vestea, intocmai ca qi m6-
riile lor, capetele incoronate sau prietenii lor de neaml
Dar, intorc6ndu-ne iard la oile noastre, adicdla cele intdmplSri pe
care vi le povesteam, trebuie s5 vd spun c6, prin mare minune gi mare
noroc, izvoarele despre vechimea spilei lui Gargantua ni s-au pistrat
mai intregi decdt oricare altele. Cronica pantagrueleasci a fost desco-
peritd de JanAudeau intr-o livadd a sa de pe l6ng[ Gualeau, la vale de
Mdslin, cbtre Narsay, infr-o zi pe cAnd avea oameni la lucru. Acegtia,
desfunddnd cu sapa nigte qanturi astupate, dddurd de-un mormdnt de
bronz,prapdd de mare, atdta de lung, incdt nu-i mai glsird capdtul, fi-
indcd se pierdea sub st[vilarele Vienei. DeschizAndu-l intr-un anume
loc, insemnat cu o cupi mare jur-irnprejurul cdreia era scris cu slov[
etrusc6: Hic bibitur, adicd Aici se bea, gdsirl noud sticle, aqezate ca
popicele in Gasconia, dintre care sticla aflatd in mijloc st[tea pe-o cdr-
ticici groas6, unsuroasS, grea, gigea, drdgu{6,micuf[, rdncedd, mu-
ced[, care mirosea mai tare, dar nu mai pldcut dec6t trandafirii. in ea
era scris[, cu litere mari, de cancelarie, povestea neamului lui Gar-
gantua, nu pe hArtie, nici pergament ori in ceard, ci pe scoarfi de ulm,
intr-atdt de prapdditi de vechime era, cd din trei litere, abia de puteai
deslugi una.
Eu (cu toate cd nevrednic) am fost chemat acolo gi, inarmat cu fe-
luri gi felurimi de ochelari, folosind metoda prin care poli citi litere
$terse, cum ne invafd marele filosof grec Aristotelr, am tdlmbcit-o
dupd cum puteJi vedea.
I Aristotel: unul dintre cei mai de seamd filosofi gi cdrturari ai Greciei
antice (3821--322 i.H), dascdlul lui Alexandru Macedon, autor a numeroase tra-
tate de logicl, de politicf,, deftzicd,, de istorie naturald etc., modelul qi oracolul
filosofilor scolastici din Evul Mediu, care, de altfel, nu l-au in{eles.
( ;ARGANTUA & PANTAGRUEL 31
CAPITOLULAL DOILEA
CUM A FOST PURTAT GARGANTUA UN$PE
LUNI iN PANTECELE MAMEI SAIE
(irandgousier era la vremea sa om tare vesel, voios gi pus pe gotii
ryrpctreceri, pldcdndu-i sd bea zdravdn,mai dihai decdt oricare om care
r-ir mai ivit de-atunci pe lume, qi pl6cdndu-i, de asemeni, grozav, s6-
nlirlece sirituri. De niciodatlproviziile de gunci
aceea, nu i se sfrrgeau
rlc Maienfat gi de Baiona, de limbi de bou afumate, de cArna{i qi de
prrstramd de vacd (pe care-o m6nca numai cu mugtar) pentru weme de
rurrrrl, de icre tescuite, de salamuri gi multe altele cdte-or mai fi fost.
CAnd ajunse, la sorocul bdrblfiei, iqi lu[ gi el, ca fiecare, nevast5:
gre (iargamela; fiica regelui Fluturaqilor, fatd frumuqic[, drdg5lagd
In c:hip, care, rdmdndnd grea, ndscu un copil abia intr-a ungpea lun[,
Irrcru de care nu trebuie sI vd mirali atita, cbci s-au vdzut pe lume
ryi rlinuni mai mari. Unsprezece luni, ba chiar gi mai mult, pot s6-gi
tlucil femeile plodul, mai ales c6nd e cine qtie ce fbpturd deosebitl
crrc, la vremea ei, trebuie sh sdvdrqeascd mari isprlvi. Lafelzice gi
lltrrner2 c[ odrasla zeului mirii, Neptun, se ndscu abia intr-a dou6-
q;rr:t lun[, c[ci, dup[ cum aratl Aulus Gellius3, at6t timp i se cuve-
rrcn rndretiei lui Neptun, pentru ca pruncul sd fie desdvdrgit plbmddit.
I'cntru aceeagi pricini Jupitefl, plrintele zeTlor, ftcu sd find patru-
gopt de ceasuri noaptea in care odrdsli impreund cuAlcmena pe Her-
t'ul', cel care curS{6lumea de dihdnii qi de tirani.
' Mainz, oraq ?n Germania, denumit in trecut, ?n limba romAnf,: Maienfa,
r rlcnaturare a variantei franceze: Mayence (n. red.).
r
' I lomer: a fost unul dintre cei mai de seaml poefi legendari ai Greciei antice.
' Aulus Gellius: gramatic Ai critic latin din secolul al Il-lea, autor al unei
lucrtri (Nopli atice), dincare Rabelais a luat nenumdrate informalii despre
vrrr[l Ei obiceiurile lumii antice.
't ,lupiter: in mitologia greco-roman5, pdrintele zeilor, infbtigat uneori
Itnrirrd in mdnf, fulgerele cerului.
' llercule sau Heracle, cel mai vestit erou al mitologiei greceqti, care a
'r{lvrirgit doulsprezece isprlvi fabuloase, cunoscute qi sub numele de,,muncile
 ( IAITGANTUA & PANTAGRUEL 33
32 FranEois Rabelais

Domnii pantagrueli$ti mai bdtr6ni, sprijinindu-se pe hatatele unor

oameni vesti(i ca Hipocratel, Pliniu2, Plaut3, Marcus Varroa 9i mulli
al1ii, au intdrit ce vd spun eu gi-au frcut cunoscut nu numai c[ e cu
tin\d, dar c[ e qi recunoscut de lege ca un copil sd fie n[scut de femeie
dupd unqpe, doudqpe luni de la moartea bdrbatului ei.
Dar sd l[sdm povegtile gi s[ vd spun in ce chip gi-n ce imprejurare
anume niscu Gargamela prunc, iar dacd nu-mi dali crezarc, atuncr
iertatd fie-mi vorba, naiba s[ vd ia!

CAPITOLUL AL TREILEA

DESPRE IUPRN;UNAREA iN CARE SE NASCU GARGANTUA

Aqadar deci, iucrurile s-au petrecut intocmai cum vf, spun : afeia zi
lunii lui Fdurar, sau februarie cum i se mai spune, tocmai se int6mpl
ca Gargamela sd se cam strice la stomac din nigte bArhaie de
pe care le infulecase cu prea multd pgftb qi cam pe nemestecate.
B6rhaiele sunt ma(e groase de r6ncaci.
R6ncaci li se zice boilor jugdnili, nutri{i la iesle qi in pdqune
otavd.
P5gunile de otavi sunt acelea ce se cosesc de doud ori pe an.
Grandgousier, cate, v-aduce{i aminte, era mare m6nc6u, tdie de
sata Secului, in anul acela, qaizdqapte de mii paiqpe boi de-aceqtia,
gdndul s[-i pund la sare qi s6-i fac[ pastramd pentru la prim[var6, ca
aibd,vezi Doamne, niJicd sirdhr6, sd-i deschidb pofta de mAncare

lui Hercule". Printre altele, se spune cI incf, din leagdn, cdnd avea numai
luni, Heracle a ucis doi qerpi uriagi.
1
Hipouate (460-380 i.H.), cel mai de seamd dintre mediciiAntichitilii
considerat pdrintele medicinii.
2
Pliniu: Plinius cel BStrAn, naturalist latin, moft in anul 79 cu prilej
erupliei Vezuviului.
3
Plaut (250-184 i.H.), comediograf latin.
a
Marcus Varro (116-2'1 i.H.), poet latin, vestit savant al epocii lui.
 I IAITGANTUA & PANTAGRUEL 35
34 FranEois

ii spuse gi el ce se pricepu qi ce se spune de obicei in asemenea

mai ales, de bdutur6. Boii buni, gragi, gustoqi, de-{i lingeai degetele,
picatul mare e c6, sd-l faci gi pe dracu-n pafru, camea tot nu pofi s-o !i Itrrprcjurdri:
curajo durerile trec Ai pe urmi mai mare dragul de ce m6n-
-Ai
mult[ vreme, cA se stric6, Ceea ce lui Grandgousier i se p5ru cu
necuviinJei. La urma urmei, gdndi el: ,,\4ai bine mafe cripate, rlrc{c de copil o sd ai, cd din necazul Ssta de scurtd duratd nici adu-
bucate stricate", drept care se hotbri si faci de petrecanie la tot r'erc-aminte n-o sd mai rdmdie m6car...

mu| acela de carne, iqi pofti in acest scop totri vecinii, ordgeni qi sdteni
iargamela mai lipd ce mai {ip[, il mai ocdri pe Grandgousier - cd
(

tofi bdutori destoinici, stragnici meseni qi wednici jucdtori de popice. lurruai el era de vini de toatd patima ei -, iarpdn6la urmd ndscu qi ea,
cc c drept nu ca toate femeile, clci copilul iqi frcu intrarea in lume pe
$i la aceastl cinstitd petrecere, Grandgousier, ca om de omenie
ca gazdd ce se afla, chefuia cu foc qi poruncea sb mearg[ toate stru rlrrrchea stdng[ a mum[-sii, dar, cum-necum, ndscu.
'lare md tem cd nu prea crede{i ce vd spun eu despre aceasti nds-
str[chinile sI geamd de bucate, iar paharele si dea pe dinafar[ de pli
cnlc:. Nu vreli sd credeti, eu n-am ce vi face! Origicum, sd gti{i: un
Ce e drept nu-i plcat, Gargamelei, nevesti-sii, lindnd seama cl
rlnr cumsecade, un ins cuminte, crede intotdeauna ce i se spune qi
se apropia ceasul, ii zicea mereu, cdutdnd s-o mai {ie de la mdncare:
rrrui ales ce e scris in cdrfi. Popii de la Sorbonat nu spun ei, oare, cd
Ci nu te mai indesa aga, femeie, cd acum
-
el zicea, el auzea.
lrrrrciul tuturor lucrurilor de necrezut e tocmai credin{a? $i, adic6,
rlrrcll asta a fost voia Domnului, mai cuteza\i a v[-ndoi? Pdi, dac-ar
Cu toate mustrSrile, Gargamela m6nc[ qaigpe hdrdaie, doul buto-
vtel el, femeile ar face de=aci-nainte copiii pe ureche!
iage qi vreo $ase coqcogeamite oale pline cu clrndraie. V6-nchipui(i
llacchus2 nu s-a-ntrupat din coapsa lui Jupiter? Sfarm[-Piatrd nu
ce era in burta ei!
rc rrf,scu din cilcdiul m6-sii?
Iar mesenilor nu le mai tlcea gura; n-aveau ei din
l'apd-Muscd din cipicul doicii? $i-aqa mai departe.
prea-nnodatd gi le-o mai dezlegase gi bundtatea de vin pe care, gdl
lji incd ce v-afi mai mira dacd v-ag vorbi de toate naqterile citr-
il turnaunecontenitpe cel gdt. Cdci era o c5'ldrealdpe clondire, oa
rhrlc c6te-au fost pe lume! Dacd nu m[ credeli, n-aveJi decdt si-l ci-
gdttxdpe qunci, o zburdtdceal5 pe cofriele gi-un clinchet pe plogti,
lrti pc Pliniu
pe ei doar ce-i auzeai:
I)ar poate cd voi, blnuitori cum suntefi, n-o si credeli nici ce-am
Trage-i! rrll vil spun despre minunatul prunc, c[ci acesta, de cum ieqi la lu-
- Bea-o!
- rrrirrtr, nu {ipa caalli copii: ,,Au, au! IJa, ua!", cizbietd cdt il 1inuri bd-
Toarnd-mi! te rilr:: ,,Bea! Bee! A bea! Aq beal'l , para-ar fi poftit pe toatd lumea sd
- cu api!
-Boteazd-l
qe -rrdemne la un p[hdrel.
$i-atdt de tare strig5, inc6t se-auzi in tot {inu-
Mai omene$te-md c-un pahar! trrl, dc la Bufi la Biu{i qi pdn?la Bibdufi. Cumitrul Grandgousier, bdnd
- Ce-o fi fost mai intAi? Vinul ori setea? 1r pctrecdluindu-se cu ceilalfi, auzi chiotul fioros ce-l slobozi feciorul
- c6te gi-or mai fi spus, c[ cine le mai qtie nu le spune. rtlrr: ,,Bea, bee! A bea!" gi zise: ,,C[ mare-{i mai e beregata! Eqti mare
$i
fn timp ce se cheftluiau ei aga, pe Gargamela numai ce-o apucd
ISorbona: colegiu al Facultdlii de Teologie din Paris. Pentru umanigtii
nigte dureri pe la mijloc qi pe la p6ntece. Grandgousier, cdnd o auzi
rlrrr sccolul al XVI-lea simboliza intreaga Facultate de Teologie - citadeld a
cum se vdiet[, s6ri numaidecAt qi merse de-o-mblrbdt[. lbscurantismului religios, a metodelor antigtiinlifice de inv5ldmdnt.
) Bacchus: in mitologia greco-romand, zeul vinului.
I Sumedenie, mullime (n. red.),
 36 Franqois Rabel
gdlgan tu! A!", vorbe care, imbinate in anume fel in limba lor de
tin6, ftcuri si i se pund copilului numele Gargantua, ceea ce pl6cu
fu ?ncuviinlat qi de prunc ai de mam6-sa; iar lui, pent4r a-l impdca,
dddurd sd gdlgAie o duqc6 buni.
CAPITOLULAI PATRULEA
cuM FU nAoAcm, iMeRAcnr $r GArrr GARGANTUA
tN p'RuraoesA LUI PRUNCIE
l
Gargamela se dovedi a fi destul de liptoasd, cdci, dupi
1
ce ne-a fost l6sat[ de niqte filosofi ai vremii, care-au studiat
I
proape problema, ea ar fr dat tocmai bine o mie patru sute doud buti
de cele mari qi noud ocale de lapte pe deasupra, la un al6ptat. Faptu
a fost declarat de teologii de la Sorbona drept scandalos, de
zut gi mirosind chiar a ereziet Dar nemaipomenitului Gargantua
dovedi a nuli fi de ajuns laptele maicd-sii qi, cum ?n tot finutul nu
prntu g6si doic[ sd-l poatd mulfumi, pentru aldptare i se dddurd
miinoud sute lreiqpe vaci'dintre cele mai bune.
$i crescu el aga, pind,la un an qi zece luni, in care timp, urmd
sfatul medicilor, ai lui incepurd a-l plimba intr-o telegulb
tras[ de boi. $i-tri venea sd-l mdndnci atdta era de frumugel: avea
mutriqoarl drigu{b qi nostimS-foc qi aproape op'$pe guqi. $i unde
cd nu pldngea mai deloc; un singur pdcat avea, qi anume clfrcea
des pe el, qi nu doar pentru cd astfel era el croit de la natur6, dar gi pe
tru c6, prunc a$a cum era, trdgeacam mult la mdsea. Nu i se dldea
sug[ insl din sticla cu vin niciodatd fbrd pricind. Dacd se-ntAmpla
fie imbufnat, sup5.rat, morocdnos ori posac, dacl trop[ia, scdncea
se sclifosea, cum ii aduceau'de biut se potolea, tdcea din gurb qi
iar vesel qi bine dispus.
Una dintre didacele lui mi s-a jurat,pe tot ce-avea mai scump,
intr-atdta se obiqnuise f0ncul cu sticla, incdt numai ce-auzea cl
(;AITGANTUA & PANTAGRUEL 37
rlcr cdni gi rdmAnea ca fermecat, de parcd i s-ar fi deschis porfile
rniului. Ele, bdg6nd de seam[ asemeRea lucru, pentru a-l inveseli,
rlis-de-diminea\d, zdtgdneau in fa{a lui pahare, atingAndu-le cu un
r'rr(it, iar el se bucura, incdt tresirea qi incepea sb se legene singur,
rrri;icdndu-gi capul ca-n tactul unei muzici qi pocnind din degete, de
riccai ca-i un lambal.
lar tatdl s[u, Grandgousieq socotind cd bdiatul a crescut destul de
nrlrc, porunci s[-i faci haine dupi'porful casei, care era alb cu albas-
trrr. (Odinioard seniorii gi cei avuJi igi imbrdcau nevestele qi copiii,
hrr ohiar qi slugile, in haine asemdndtoare, croite dupi acelaqi tipic qi
lrrsute intr-un anume fel, menit s[-i deosebeasc[ de nevestele, de co-
lrrii ;i de slugile altor familii avute.) Grandgousier alese aceste culori,
llinclcd voia si se-nfeleagi cum cd Gargantua era pentru el o bucu-
ric ccreascd - albul insemn6nd bucurie, plScere, veselie, iar albas-
trul nddejde, credini[. $i s[ nu credefi cd vd cam vdnd aici gogoqi,
rir,'ornind povegti neroade despre ce inseamnd fiecare culoare, cum
lirr, negustorii pe la bdlciuri, ci voi sprijini cele spuse cu argumente
rt'rioase. Dupd cum bine qtifi, toate popoarele, printr-o universal[ in-
voial[, poartd straie negre pentru d ardta tristefe, doliu, cdci negrul e
urrloarea nop{ii, a melancoliei qi-a amdriciunii. Datorit[ aceluiaqi tAlc
Irrcrsc, prin alb, culoarea zilei, aluminii, toat5 lumea a-nfeles bucurie,
r,oioEie, plScere qi tot astfel gi prin albastru.
l)ar, mai bine sd vi povestesc despre straiele frumoase ale lui
( iirrgantua, cdci despre culori mai puteJi afla voi qi de la al{ii. Aqa-
rlrrr', pentru cdmaqa lui furd tbiali nou6 sute de coli de pdnzd topit[ qi
llli cloui sute de coJi numai pentru clini - peticelele-acelea pdtrate
r'('sc pun la subsuori pentru a da mai multd ldrgime croielii 9i-a in-
h'srri rnigcdrile mdinii.
l)cntru pieptar fur[ tdiali opt sute treiqpe coli de atlaz alb gi pen-
lrrr lrctelia pantalonilor cinci sute noud rnetri 9i jumdtate de piele de
t rrirrc. Se spune cd de pe-atunci a-nceput lumea s6-qi lege nddragii de
lricplar qi nu pieptarul de nddragi, cdci acesta e lucru impotriva firii,
lrf nr a fost ardtat de marii inv6{a{i in tratate vestite.
l)cntru nldragii lui fi.ni tliaJi o mie-o suti cinci co{i qi-o treime din
, r'ir rnai finI stofb albd qi despicali la spate, ca sd nu i se-ncingd qalele.