ORIGINILE CIVILIZATIEI EUROPENE (pg. 24). Omul si Europa.Europa pre-istorica.

Paleoliticul si mezoliticul
reprezinta o perioada marcata de confectionarea uneltelor, stapanirea focului si inceputul prelucrarii metalelor (aur,
arama=cupru). Din aceasta perioada s-au pastrat reprezentari ale unor idoli feminini, cum sunt Venus din Willendorf sau
zeita de la Vidra. Caracteristica perioadei neolitice a fost inlocuirea economiei “de prada” (=bazata pe vanatoare, pescuit
si cules), cu una de productie, bazata pe agricultura si cresterea animalelor...S-au perfectionat prelucrarea uneltelor (piatra
slefuita) si au inceput sa fie folosite vasele din lut ars. Europa proto-istorica. Metalurgia infloreste o data cu
descoperirea bronzului [=epoca bronzului] si venirea indo-europenilor. Acum apar primele societati...din care se vor naste
orasele-cetati. Este vreme infloririi civilizatiei minoice in Creta si a celei miceniene homerice in Grecia continentala.
Epoca fierului...e marcata de triumful celtilor...germanicilor, tracilor, scitilor, slavilor etc. ANTICA HELLADA
(=Grecia Antica) (pg 26-35). Cetatea. Cetatea s-a transformat intr-un centru economic si politic, cuprinzand orasul
propriu-zis (polis) si teritoriile agricole inconjuratoare (chora). In functie de drepturile pe care le avea locuitorii se
imparteau in [categorii sociale=] cetateni, straini si sclavi. Conducerea cetatii era asigurata la inceput de regi, ptr ca
ulterior puterea sa fie preluata de aristocratie. In anumite situatii era convocata adunarea poporului, intrunire ce se tinea in
piata publica (agora) si la care participa masa cetatenilor. Acestia constituiau poporul (demos). Toti se inarmau si se
echipau pe cont propriu, cetatenii fara venituri nefiind admisi in armata si in adunarea poporului. In sec VIII iH apare
orasul-stat (polis), mai intai pe litoralul Asiei Mici,...orase ca Milet si Efes, si apoi in Grecia (Corint, Sparta, Atena, Teba).
Dintre acestea se vor afirma Atena si Sparta, oferind modele de organizare. Marea colonizare. Intre zonele intens
colonizate se numara Sicilia si Sudul Italiei (Grecia Magna), precum si tarmurile Marii Negre. Coloniile erau organizate
dupa modelul metropolei. [vezi harta pg 26]. Sparta, model arhaic. Dupa ce isi consolideaza stapanirea asupra Laconiei,
dorienii intemeiaza cetatea Sparta (sec IX iH). Legile sunt atribuite lui Lycurg. [Institutiile=] erau doi regi cu puteri egale,
sfatul batranilor (Gerusia) si Adunarea poporului (Apella). Colegiul celor 5 efori veghea la respectarea traditiei si legilor.
Sparta era un stat aristocratic si militar. Stapanea in zona prin Liga Peloponeziaca. Atena-educatoare Helladei. Cetatea a
ionienilor situata in Attica, Atena a avut ptr inceput (sec VIII iH) o organizare atribuita lui Tezeu, primul rege....Dupa
inlaturarea regalitatii (sec VII iH), Atena a fost condusa de [institutiile=] Colegiul celor 9 arhonti, alesi anual din randul
aristocratiei (eupatrizi).... Areopagul era organul suprem de judecata. Adunarea poporului (Ecclesia) avea un rol
secundar....Statul atenian va dobandi cu timpul un cararcter mai democratic. [Reformatori au fost=] Dracon, in calitate de
arhonte... a elaborat primele legi scrise (621 iH), Solon, in 594 iH, va marca prin opera reformatoare inceputul
democratizarii Atenei...Se infiinteaza Sfatul celor 400 (Bule) si se instituie un tribunal al poporului (Heliaia). Clistene,
creeaza Colegiul celor 10 stategi....Democratia va fi desavarsita de Pericle, guvernarea acestuia fiind socotita “secolul de
aur” al Atenei...Femeile metecii si sclavii erau exclusi de la treburile publice....Ca urmare a razboiului peloponeziac (431-
404 iH), puterea Atenei va fi zdrobita de Sparta. Razboaiele medice. La inceputul sec V iH, Imperiul Persan,... se
intindea din India pana la Dunare. In Asia Mica, el a supus orasele grecesti, care in anul 500 iH se rascoala. Darius
reprima rascoala si pedepseste Miletul si pregateste razbunarea impotriva Atenei. Maraton. In 490 iH o armata persana
debarca in apropierea satului Marathon. Sub conducerea lui Miltiade, atenienii reusesc sa-i surprinda pe persi si sa-i
invinga, salvand democratia ateniana... Filipis, un soldat ales sa anunte victoria, parcurge 42 km. La sosire spune “Am
invins” si epuizat moare. Termopile, Salamina, Plateea. Zece ani mai tarziu, vine Xerxe, urmasul lui Darius. La
Termopile e infranta o armata de 300 spartani condusi de regele Leonidas (480 iH). Persii pot invada Attica si incendia
Atena, dar la Salamina flota lor e distrusa. Orasele Greciei sunt salvate. In anul urmator a fost victoria decisiva, a grecilor,
la Plateea....Declinul polisului. Cuceririle Macedoniei. Luptele ptr dominare Greciei dintre cetatile-stat au contribuit la
slabirea lor, astfel ca au fost usor cucerite de o noua putere, Macedonia....Pericolul macedonean e sesizat de marele orator
Demostene, care, in celebrele sale discursuri (Filipice) chema in zadar la unitate pe greci. La Cheroneea (338 iH), fortele
grecilor sunt infrante. Filip II [regele Macedoniei] ajunge stapanul Greciei. Alexandru Macedon si civilizatia elenistica.
Urmand planul tatalui sau, a pornit cu o armata de 40000 soldati sa cucereasca Imperiul Persan.... La intrarea in Egipt e
primit ca un [zeu] eliberator si urmas al faraonilor. Aici fondeaza orasul Alexandria (331iH). ...La Arbela (331iH) ii
zdrobeste pe persi si ocupa Babilonul si Susa... Alexandru adopta costumul si eticheta de la curtea persana si impune
prosternarea in fata sa. Grecii au acceptat greu aceasta noua orientare...In India soldatii epuizati au refuzat sa-l urmeze mai
departe.... Imperiul macedonean. Reintoars la Babilon, trece la organizarea noului imperiu. Se casatoreste cu una din
fetele lui Darius III si 10000 dintre soldatii si ofiterii sai se casatoresc cu femei persane....A introdus obiceiuri orientale.
Regatele elenistice. Al moartea lui Alexandru cel Mare, generalii si-au impartit imperiul in trei regate, guvernate mai
tarziu de urmasii lor: Antigonizii [in Grecia], Seleucizii [in Siria] si Lagizii [in Egipt]. Noile regate se aflau intr-un razboi
neincetat.... In cele din urma Lagizii si regii din Pergam cer ajutorul Romei. Acesti aliati vor incepe cucerirea in propriul
profit a resturilor imperiului lui Alexandru. Educatie si cultura la vechii greci (pg 32) Educatia spartana. Intregul
proces de educare era determinat de nevoia de a avea o armata bine organizata si disciplinata, necesara mentinerii in
ascultare a populatiei...Intreaga educatie avea un caracter militar, urmarindu-se dezvoltarea fortei, curajului si indraznelii.
De la nastere, copiii...cu defecte erau aruncati in prapastiile Muntelui Taiget, ceilalti erau lasati in grija mamei pana la 7
ani, dupa care [baietii] erau preluati de stat si, sub supravegherea unui instructor, erau deprinsi pana la 20 ani la traiul
auster, disciplina si arta de a lupta. La 20 ani deveneau cetateni soldati,... pana la 60 ani, neavand voie sa se casatoreasca
inainte de 30 ani si nici sa locuiasca cu familia decat in anumite zile. Fetele erau, asemenea baietilor, atrenate ptr alergare,
aruncarea discului, sulitei, ele avand rolul de aparare a gospodariei. Modelul atenian. La Atena educatia era in seama
familiei, pana la 18 ani. Pana la 7 ani baietii erau in grija mamelor, dupa care incepeau scoala. Fetele ramaneau acasa, cu
mama, unde invatau scrisul, cititul, socotitul, sa cante si sa danseze, sa coasa si sa intretina casa. Educatia lor era ptr rolul
de mama si sotie, retrase in gineceu. Sub supravegherea unor pedagogi, baietii, pana la 12-14 ani invatau scrisul si cititul,
socotitul, gramatica si muzica. Dupa 14 ani exercitiile fizice treceau pe primul plan in acordurile muzicii in locuri numite
palestre. La 18 ani educatia [de baza] era terminata. Copiii celor mai saraci mergeau la munca, iar ceilalti 2 ani de studii
filosofice. Intre 18-20 ani se facea un fel de scoala militara, efebia. Ei nu erau obligti sa locuiasca in cazarmi, ci doar sa se
prezinte la ora stabilita la locul de adunare. Tanarul perfect in conceptia atenienilor, trebuia sa fie rezervat, chiar timid....sa
taca, raspunzand numai daca era intrebat, dar si atunci cu voce scazuta. A vorbi tare se considera lipsa de educatie.
Trebuia sa respecte parintii si pe toti oamenii in varsta.

Carti: O saptamana in Corintul antic – Ben Witherington, Ed Casa Cartii

Izvoare istorice:
1.Biblia - Faptele Apostolilor, cap17,19-22:
“Atunci l-au luat pe Pavel si l-au condus in Areopag...Caci toti atenienii si strainii care locuiau acolo, nu-si petreceau
timpul cu nimic altceva decat sa spuna sau sa asculte ceva nou. Pavel a stat in picioare in mijlocul Areopagului si a zis:
Barbati atenieni, in toate privintele, va gasesc foarte religiosi”...
2.Educatia la atenieni – Platon- Protagoras: “Dascalii dupa ce i-au invatat pe copii literele si ei sunt in stre sa inteleaga
cuvintele scrise, ii pun sa citeasca poemele poetilor buni si ii obliga sa le invete pe de rost. Caci ele contin multe sfaturi
bune, multe deslusiri, indemnuri si elogii ale oamenilor ilustri din trecut. Ii trimit apoi si la instructorul de gimnastica ptr
ca, avand trupuri mai sanatoase, sa le puna in slujba unei gandiri folositoare si sa nu le lase prada lasitatii”.
3.Educatia spartana a baietilor - Plutarh- Viata lui Lycurg: “Crescuti in comun, in aceeasi disciplina, ei nu invatau decat
strictul necesar; cea mai mare parte a educatiei consta in supunere. Erau rasi in cap, obisnuiti sa mearga desculti si sa se
joace impreuna mai mult goi. La varsta de 12 ani dormeau in comun, organizati in trupe si sectiuni, pe asternuturi
pregatite de ei insisi din trestii rupte cu mainile. Celor puternici li se ordona sa aduca lemne, iar celor mici legume. Ceea
ce ascundeau era considerat furt, iar cel prins era biciuit si fortat sa posteasca.”
4.Educatia spartana a fetelor- Plutarh- Viata lui Lycurg: “Lycurg apus la cale sa indraveneasca trupurile fetelor prin
alergari si prin lupte atletice si prin aruncarea cu discul si cu lancea, ptr ca plămada copiilor sa prinda o radacina zdravana,
in corpuri zdravene si sa creasca mai bine.”
5.Comportamentul natural al femeii in cultura orientala si greco-romana:
Biblia - 1 Corinteni 14,34-35: “Femeile sa taca in adunari [ecclesia], caci nu le e ingaduit sa ia cuvantul; ci sa fie supuse.
Daca voiesc sa capete invatatura asupra unui lucru, sa intrebe sotii lor acasa; caci e rusinos pentru femeie sa vorbeasca in
adunare [ecclesia]”.
1 Corinteni 11,6.13-14-15: “Daca o femeie nu isi acopera capul, sa se si tunda. Iar daca e rusinos pentru o femeie sa fie
tunsa ori rasa, sa se acopere. ... Judecati voi singuri: e cuviincios ca o femeie sa se roage cu capul descoperit? Nu va invata
chiar si firea [=natura] ca e rusine pentru un barbat sa poarte parul lung? Pe cand pentru o femeie e o cinste sa poarte parul
lung.”