Cara Cristina

gr.4504
Cuprins

Denumirea latina,etimologie
Descrierea plantei
Raspindirea plantei
Compozitia chimica
Precautii la recoltarea produsului vegetal
Organele otravitoare
Mecanismele de actiune
Otraviri,simptomele
Primul ajutor
Intrebuntarea in medicina stiintifica
Actiunea anticancer
Forme farmaceutice
Legede,mituri
Surse bibliografice

Denumirea Latina: Taxus Baccata
Denumirea romina: Tisa
Denumirea engleza: Taxus Baccata
Denumirea Rusa:

Fam.Taxaceae




Descrierea plantei

Se aseamn cu bradul, de care se deosebete prin frunzele de o culoare
mai verde, iar pe faa inferioar verzi palide. Ele sunt dispuse pectinat
pe ramurile laterale. Spre deosebire de celelalte conifere, tisa este
o plant dioic.
nfloretedin martie pn n aprilie. Crete ncet, putnd s ating chiar
i 14 metri i un diametru de 6 metri sau chiar mai mult. Este un arbust
cu ramuri cztoare i frunze lucioase, verde-nchis, plate, aranjate n
spiral i lungi de 2-3 cm.
Florile mascule sunt aezate n axila frunzelor anului precedent i
constau din 8-10 stamine, n form de scut (peltate), pedunculate, pe
faa inferioar cu 5-9 saci polinici. Grunciorul de polen este lipsit de
saci aeriferi. Florile femele sunt grupate n conuri izolate verzi, pe axe
scurte. Fiecare con const din trei verticile de carpele, dar se formeaz
un singur ovul erect (n realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-
una se dezvolt ovulul care este mpins apical, iar din cealalt arilul),
dispus terminal la vrful axului, n interiorul ovulului se afl un numr de
5-8 arhegoane, dar dup fecundaie se dezvolt o singur oosfer
devenind embrion cu dou cotiledoane. Smna este nconjurat la baz
de un aril rou, n form de cup crnoas.
2.
Structura chimica


Raspindirea geografica a plantei
Arealul acesteia ntinzndu-se din Eurasia, Marea Britanie pn n Caucaz,
nordul Iranului, Africa de Nord-Vest. n Romnia, acesta crete prin pduri
de fag, pe substrat calcaros.
Pe raza comunei Pngrai, pe malul stng al prului cu acelai nume se
ntinde pe o suprafa de 1,5 ha Rezervaia de Tis, una din cele trei
rezervaii de acest fel de pe teritoriulRomniei.
Rezervaia cuprinde exemplare de Taxus baccata, cu vrste de peste 80 de ani
care se amestec cu exemplare de pin, molid, ienupr, fag i carpen, locuitori
ai zonei susinnd de asemenea faptul c unul dintre arbori a atins o vrst de
peste 500 de ani.




Toxicitatea plantei
Cu excepia arilului rou, toate organele plantei sunt toxice, n popor,
spunndu-se c pn i umbra tisei este otrvitoare. Toxicitatea arborelui
este determinat de un alcaloid numit taxin i de un glicozid - taxacatina i
este dovedit c gradul de toxicitate a frunzelor variaz n funcie de anotimp,
iarna acestea fiind mai toxice dect n timpul
Importanta Tisei in practica medicala

Taxolul este o substanta puternic anticancerigena extrasa din scoarta arborelui de
tisa - coniferul Taxus baccata. Taxolul nu influenteaza replicatia ADN nuclear, deci nu
este generator de mutatii genetice si impiedica inmultirea celulelor canceroase prin
dizolvarea fusului mitotic format din proteine numite tubuline, care distribuie exact
cromozomii dedublati intre celulele "fiice". Cele mai bune rezultate s-au obtinut in
combaterea cu taxol a cancerului ovarelor.

Dar exista si o problema cantitativa: tisa creste foarte incet, iar cererea de taxol este
din ce in ce mai mare. Pentru a se obtine suficieta scoarta ar trebui sacrificati zeci de
mii de arbori de tisa. Aceasta in conditiile in care acest arbore este destul de rari. Asa
ca au aparut si frictiunile intre organizatiile ecologiste si institutele de cercetari
medicale.

O rezolvare a venit din Franta, unde Daniel Guenard a extras din frunze si ramurele de
tisa un precursor activ al taxolului, din care, prin semisinteza chimica, se obtine o noua
molecula -- taxoterul, de doua ori mai activa. Deoarece recoltarea frunzelor si
ramurilor nu distruge arborele, s-au rezolvat doua probleme: obtinerea nedistructiva a
materiei prime si producerea semisintetica a taxoterului in conditii industriale. In anul
1995, taxolul si taxoterul isi gaseau loc in compozitia medicamentelor anticanceroase.

Utilizarea:
Taxina se utiliza n vechime att la prepararea otrvurilor sau a muniiei
(sgeile galilor erau tratate cu o fiertur din semine sau frunze de tisa), ct
i la prepararea unor leacuri. Dei n doze infime are valoare terapeutic de
necontestat, aceast substan nu trebuie utilizat n fitoterapia uzual.
Tratamentele empirice cu preparate din tis pot fi deosebit de periculoase,
nregistrndu-se de-a lungul vremii, numeroase cazuri de deces. Valorificarea
farmaceutic sau n orice alt scop a organelor tisei slbatice este interzis n
Romnia.
Taxina provenit de la arborii de import sau cultivai la noi, atunci cnd este
foarte precis dozat, aa cum se afl n unele produse farmaceutice sau
homeopate, este folosit n combaterea unor afeciuni, ca: tumori,
hipertensiune, diferite algii, meteorism acut, miocardite.
Forma farmaceutica a tisei
Medicamentul Paclitaxel (Taxol) a fost obinut n 1971 din arborele de tis de
Pacific i apoi dezvoltat, la nceputul anilor 1990, pentru tratarea a
cancerului de sn i a cancerului pulmonar.
Se gaseste sub forma de solutie injectabila.

Recoltarea tisei
Dar exista si o problema cantitativa: tisa creste foarte incet, iar cererea de taxol este
din ce in ce mai mare. Pentru a se obtine suficieta scoarta ar trebui sacrificati zeci de
mii de arbori de tisa. Aceasta in conditiile in care acest arbore este destul de rari. Asa
ca au aparut si frictiunile intre organizatiile ecologiste si institutele de cercetari
medicale.
O rezolvare a venit din Franta, unde Daniel Guenard a extras din frunze si ramurele de
tisa un precursor activ al taxolului, din care, prin semisinteza chimica, se obtine o noua
molecula -- taxoterul, de doua ori mai activa. Deoarece recoltarea frunzelor si
ramurilor nu distruge arborele, s-au rezolvat doua probleme: obtinerea nedistructiva a
materiei prime si producerea semisintetica a taxoterului in conditii industriale. In anul
1995, taxolul si taxoterul isi gaseau loc in compozitia medicamentelor anticanceroase.
Taxolul este o substanta puternic anticancerigena extrasa din scoarta arborelui de
tisa - coniferul Taxus baccata. Taxolul nu influenteaza replicatia ADN nuclear, deci nu
este generator de mutatii genetice si impiedica inmultirea celulelor canceroase prin
dizolvarea fusului mitotic format din proteine numite tubuline, care distribuie exact
cromozomii dedublati intre celulele "fiice". Cele mai bune rezultate s-au obtinut in
combaterea cu taxol a cancerului ovarelor.


Masuri intreprinse-primul ajutor
1.Spalaturi gastrice cu permanganat de sodiu de 0,1%
2.Administrarea carbunelui activat
3.Consumul de lichide cit mai mult 2-3l
4.Respirata artificiala dupa necesitate
5.Clisma cu utilizare de substante tanante
6.Tratament medicamentos in dependenta dupa starea pacientului si
dupa analizele de laborator

Istoricul plantei,mituri,legenede
Putini copaci au biografii, atit de pasionant in ciuda faptului ca prezenta lor discrete in
padure pare mai degraba sortita unui destin anost.Dar aparentele inseala!
Lemnul de tisa a participat la multe batalii ale continentului European,vreme de
secole,iar seva lui a otravit nu doar un numar mare de cai si magari, ci si pesonaje
istorice incomode,.
Considerata arbore al Parcelor,divinitati latine care torc si tes destinul oamenilor,cu fuse
din lemn de tisa.
Se mai utiliza si de catre vrajitoare pentru aflarea viitorului. Celtii credeau ca roata
existentei este facuta din tisa si cind ea se va inceta a invirti inseamna ca se a propie
sfirsitul lumii.
Tisa se considera ca apara poarta intre aceasta viata si viata in viitor,precum si proteja
de spiritele rele ale lumii
In Marea Britanie se considera ca radacinele de tisa sunt legate cu gurile mortilor.
In Grecia si Roma Antica, tisa afost dedicate lui Hecate,cultul careia s extindea pina in
Scotia.
In multe legende,tisa reprezinta un simbol al iubirii nefericite,atunci cind indragostitii
sunt uniti doar dupa moarte.Coform legendei,Tristan si Isolda au fost inmormintati in
Cornwall,in castelul Titangel si in urma cu un an pe fiecare din morminte a crescut
tisa.De trei ori regale Mark a taiat copacii,si de trei ori acestea au aparut din nou


























,,Fiecare planta este un suflet
deschizandu-se catre natura.
Gerald De Nerval


Bibliografie:

Nistreanu A. Farmacognozie. Chiinu, 2000, p. 343-
440; 441-445.
Chevallier A. The Encyclopedia of Medicinal Plants, An
excellent guide to over 500 of the more well known
medicinal herbs from around the world . 2001
Ing. George Cioltan -Biolog Angela Cioltan :,,TISA
Partea I (Cap. I-III)
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_
index_enciclopedic_botanicTisa(tb).html

VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE