Universitatea Babeș Boylai

Facultatea de Biologie și geologie

Caracteristici botanice şi fitoterapeutice ale speciei

CRATAEGUS MONOGYNA L. -PĂDUCEL

Numele și prenumele: Tihai Roxandra Denisa

Specializarea: Biotehnologii industriale

Anul de studiu III

Cluj- Napoca

2018

1
Cuprins
Introducere

Caractere morfologice ale plantei

Încadrare sistematică

Aria de răspândire

Descrierea materiei prime

Cultivarea. Recoltarea

Habitat

Principii active

Forme de utilizare

Mod de utilizare/preparare

Concluzie

Rezumat

Bibliografie și site-ografie

2
 Păducel (Crataegus monogyna L)

Introducere

În Evul Mediu, chimistul Paracelsus introducea florile şi frunzele de păducel în

celebrele elixiruri de tinereţe şi de viaţă lungă. În toate ţările Europei şi ulterior în întreaga
lume, păducelul a devenit cunoscut ca planta vieţii sau a tinereţii veşnice.

Denumire specie: Crataegus monogyna

Caractere morfologice ale plantei

Arbuști de 2-5 metri înălțime sau arbori mici până la 10 metri înălțime, puternic
ramificați, ramificațile sunt prevăzute cu numeroși spini. Frunzele sunt ovale sau rombice,
sunt dispuse altern cu bază cuniată sau trunchiată, lungi până la 6,7 cm foarte variabile,
limbul penat, lobat sau inegal sectat, cu 3,9 lobi sau secţiuni care pătrund până la jumătatea
laminei şi prezintă marginea întreagă, spre vârf neregulat serată. Peţiolii de 1,2 cm lungime,
stipele subcordate până la lanceolate, cu margini întregi sau serat ( Alexandru Teleuţă, 2008).

Florile sunt grupate în corimbi ramificați. Au câte 5 sepale triunghiulare, 5 petale albe
de 5,6 mm şi rotunde, 15-20 de stamina, un singur ovar (Emil Păun și colab., p. 205).

Fructul roşu cu diametrul de 0,8-1 cm , receptacul extern cărnos, prezintă forma

ovată globuloasă şi coronament de caliciu persistent. În fiecare fruct se găseşte un sâmbure
ovat, de cca 4 mm lungime, de culoare brună-deschisă. Înfloreşte în lunile mai şi iunie.
Fructele conțin 1-3 semințe în funcție de specie, au o lungime de aproximativ 1 cm. Sunt de
culoare roșie (Emil Păun și colab., p. 205).

3
Încadrare sistematică:

Clasificare științifică

Regn: Plantae

Ordin: Rosales

Familie: Rosaceae

Gen: Crataegus

Serie: Crataegus

Specie: C. monogyna

Aria de răspândire

Răspândit în Europa, nordul Africii, Asia. În flora spontană a Republicii Moldova se

întâlneşte în liziere, prin tufărişuri, pe sectoare defrişate, coaste însorite, la lumină sau în
stratul de arbuşti al pădurilor rare de stejar sau invadează păşunile şi poienile ( Alexandru
Teleuţă, 2008)

Descrierea materiei prime

Se recoltează frunzele (Folium Crataegi) sau buchetele de flori cu frunze la bază

(Folium Crataege) şi fructele (Fructus Crataegi).

Florile au miros caracteristic şi gust uşor astringent, frunzele şi florile adunate la un

loc au miros caracteristic şi gust amărui, iar fructele au miros slab cu gust dulceag.

Cultivarea

Se cultivă ca plantă medicinală şi ornamentală (diferite forme horticole arborescente).

Recoltarea

Frunzele se recoltează până la şi după înflorire. Florile sau buchetele de flori cu

frunze se culeg la începutul deschiderii florilor. Fructele se colectează manual prin ciupire,
iar buchetele de flori şi frunze sau numai frunzele prin strunjire direct pe plantă sau prin

4
tăierea ramurilor şi curăţarea lor ulterioară. Fructele se culeg fără codiţe direct de pe plantă.
Materia primă se va culege pe timp uscat, în coşuri sau lădiţe, fără a se presa ( Florentin
Crăciun, 1994).

Florile şi frunzele se usucă la umbră, de preferat în spaţii acoperite cu tablă, unde se

aşază în straturi subţiri pentru a se usca într-un timp cât mai scurt. Temperatura aerului în
uscătoare nu trebuie să depăşească 35°C. Fructele se pot usca la soare, în strat subţire,
întorcându-le periodic pentru a se evita deprecierea sau în uscătoare cu aer cald la 70°C. O
tufă produce 3-5 kg fructe ( Florentin Crăciun, 1994)

Principii active. Compoziție chimică

Compuși flavanici ( 1-3%), reprezentați de catehină, dimeri și oligomeri ai acestora,

precum și polimeri proantocianidolici. C-glicozide flavonice, precum vitexina, izovitexina,
orientina, izoorientina. O-glicozide flavonice, hiperozidă, totalul flavonoidic reprezentând 1-
2% din produsul vegetal (Emil Păun și colab., p. 205).

Florile şi frunzele conţin compuşi triterpenici (acid crategolic, neotegolic, acantolic,

ursolic, olenolic), derivaţi ai flavonoizilor ( hiperozida, leucoantocianidină, cvercetină), acid
clorogenic, acid cofeic, amigdalină, colină, sorbitol, vitamina C, trimetilamina, ulei volatil,
aldehidă, taninuri, pectine, săruri minerale, fructele taninuri catehice, vitaminele B1 şi C,
antociani, flavonoizi, acid tartric, citric, ursolic, pectine, ceară, ulei gras, substanţe minerale.
Coaja conţine crategină, lactone, flavone ( Alexandru Teleuţă, 2008).

Forme de utilizare

Sub formă de infuzie și extracte hidroalcoolice, înbunătățesc circulația miocardică și

coronariană.

Produsul vegetal se folosește frecvent sub formă de infuzie,se prepară din 1-1,5 g de
produs vegetal și 150 ml de apă la fierbere, după 15 minute se filtrează. Se recomandă 3-ti
căni de infuzie/zi timp de câteva săptămâni (Emil Păun și colab., p. 207).

În medicină- Produsele acestei plante acţionează asupra aparatului cardiovascular

fiind un bun vasodilatator, coronarian şi periferic, sedative nervos, cresc permeabilitatea
vasculară, scad tensiunea arterială. Păducelul stimulează sistemul nervos central şi respirator,
fiind un bun bronhodilatator. Se recomandă intern în angina pectorală, miocardită,
hipertensiune arterială, tulburări de menopauză şi neurovegetative, ateroscleroză, emotivitate
5
şi nevroze cardiace. Principalele acţiuni ale păducelului sunt cele inotrop positive şi
batmotrop negative, crescând aportul hematic la nivelul vaselor coronare şi al miocardului
precum şi acţiunea hipotensivă, hipoglicemiantă şi antisclerotică.

În Medicină populară, ceaiurile din plantă se folosesc în cazul insomniilor, bolilor

de inimă şi ficat. Decoctul din fructe se recomandă în tratarea diareii şi a bolilor de rinichi.
Este indicat în tratarea hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, fiind şi un remediu uşor
hipotensiv şi sedativ.

Indicaţii auxiliare, păducelul este frecvent cultivat în parcuri, grădini publice, spaţii
verzi ca plantă decorativă, izolată în grupuri arbustive sau în aliniamente. Formele sunt foarte
apreciate prin diversitatea coronamentului, frunzelor, florilor. Fructele sunt folosite în
amestec cu alte produse la fabricarea marmeladei. Prin fermentare se obţine vin, iar prin
distilare se obţine ţuică. Lemnul este tare, greu, rezistent la frecare, se lustruieşte bine.

Afecțiuni tratate/ ameliorante:

Ceaiul de păducel, pentru a trata afecțiunile cardiovasculare, angina, insuficiență

cardiac, hipertensiunea. Fructele de păducel scad tensiunea arterială. Păducelul poate să
crească activitatea digoxinei.

Crataegutt- soluție uz intern, injectabilă (Emil Păun și colab., p. 208).

Mod de preparare:

Infuzie: 1 linguriţă flori cu frunze sau fructe la 1 cană cu apă clocotită, se lasă 15
minute, după care se strecoară, se îndulceşte şi se bea rar în decursul unei zile. Se recomandă
pentru tratarea afecţiunilor cardiace cu substrat nervos.

Decoct: 3 linguri de frunze la 1 cană cu apă 200 ml. Se foloseşte sub formă de
cataplasme şi comprese. Se recomandă în tratarea diareii şi a bolilor de rinichi.

Pentru tratarea băuturilor se iau 2,3 linguri frunze şi ramuri mărunţite la 200 ml apă.
Se fierbe 10 minute la foc slab. Se acoperă şi se lasă la răcit 20-30 minute. Se aplică sub
formă de comprese şi cataplasme.

Tinctură:

6
 Se pregăteşte din 20 g plantă mărunţită la 100 ml alcool de 70°. Se lasă la macerat 10
zile, timp în care sticla se agită zilnic. Se strecoară şi se iau de 3 ori pe zi câte 10-15 picături
înainte de masă. Se administrează pentru tratarea afecţiunilor cardiace, hipertensiunii
arteriale, tulburărilor de menopauză.

Macerat:

La amestecul din 50 g flori de păducel şi 50 g vâsc se adaugă 0,5 l vin alb. Se

macerează timp de 1 săptămână. Se iau câte 2 înghiţituri pe zi pentru combaterea insomniei şi
în tulburări de menopauză (Constantin Pârvu, 2000).

Imagini:

Figura 1: Păducel

http://www.google.ro/search?q=păducel+imagini&client=ms-android-
samsung&prmd=inv&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjypZvP1c_ZAhXEUIAKHQdMDkgQ_AUIESgB&biw=360
&bih=560#isa=y

7
Figura 2: Păducel

https://www.scribd.com/document/343068740/Paducel

Rezumat

Păducelul se întâlneşte în Europa, nordul Africii, Asia. Se cultivă ca plantă ornamentală şi

medicinală. Produsele acestei plante acţionează asupra aparatului cardiovascular fiind un bun
vasodilatator, coronarian şi periferic, sedative nervos, cresc permeabilitatea vasculară, scad
tensiunea arterială.

8
Bibliografie și site-ografie

1. Constantin Pârvu, Universul Plantelor, Ediția a III-a, Editura Enciclopedică,

București, 2000, p. 183
2. Emil Păun, Aurel Mihalea și colab., Tratat de Plante Medicinale și Aromatice
Cultivate, Volumul II, Editura Academiei Republicii socialiste România, București,
1988, pp. 155- 245.
3. Emil Păun și colab., Tratat de plante Medicinale și aromatice cultivate, volumul I,
Editura Academiei Republicii socialiste România, București, 1986, pp. 132- 134.
4. Gică Grădinariu, Mihai Istrate, Pomicultură generală și specială, Tipografia
Moldova, Iași, 2009, pp.304-329.
5. Leon Sorin și colab., Tratat de plante medicinale cultivate și spontane, Risoprint,
Cluj-Napoca, 2007, p. 184.
6. Sălăgeanu, G., Sălăgeanu, A., Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor
comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România, Ed. Ceres, Bucureşti, 1985.
7. Ursula Stănescu și colab. Plante Medicinale de la A la Z, Polirom, București, 2014,
pp. 157- 164.
8. http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/ceai-de-paducel-
flori-11401688/
9. https://www.scribd.com/document/343068740/Paducel
10. http://www.google.ro/search?q=păducel+imagini&client=ms-android-
samsung&prmd=inv&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjypZvP1c_ZA
hXEUIAKHQdMDkgQ_AUIESgB&biw=360&bih=560#isa=y
11. http://adevarul.ro/locale/calarasi/planta-scuteste-cardiolog-transforma-paducelul-aliat-
fidel-dusman-feroce-inimii-bolnave-1_55704fd0cfbe376e35eb24d3/index.html

9
10