Structura primară a sistemului de tulpini și lăstari

Sistemul de lăstari include tulpina și anexele sale, frunze; ambele derivate din meristem.
Meristemul de lăstari, are originea în epicotilul embrionar, și conține inițialele apicale și
meristemele derivate pentru creșterea primară a lăstarului de – a lungul axei plantei, împreună cu
primordia de frunze și muguri. sistemul embrionar de lăstari laterali. Florile, organele
reproducătoare ale angiospermelor, sunt lăstari modificați. Meristemele lăstarilor sunt localizate
la vârfurile de creștere ale tulpinilor și în muguri.
Tulpina are două funcții principale: susținerea și conducerea nutrienților și a apei. Substanţele
fabricate în frunze sunt transportate prin țesutul foral al tulpinilor către regiunile plantei care se
dezvoltă, dezvoltându – se flori, semințe și fructe sau în regiuni de depozitare a plantei. O mare
parte din materialul nutritv este depozitat în celulele parenchimului de rădăcini, semințe și fructe,
dar și tulpinile sunt, de asemenea, organe importante de depozitare. Apa și mineralele dizolvate
sunt transportate de la rădăcini la frunzele până la frunzele din xilema tulpinii. Frunzele,
principalele organe fotosintetice ale plantei, sunt susținute de tulpinile, care le plasează în poziții
favorabile absorbției luminii. Majoritatea dicotiledonatelor și toate coniferele au creștere
secundară, o expansiune atât în circumferință cât și în lungime. Cele mai multe
monocotiledonate nu au o creștere secundară adevărată, deși unele obțin dimensiuni mari. În
timp ce creșterea lungimii este realizată de către meristeme la vârfurile de creștere ale plantelor
(care este creșterea primară), creșterea secundară este realizată de un meristem special, numit
cambium. Veți observa caracteristcile creșterii primare a tulpinilor în acest laborator odată cu
trecerea la creșterea secundară a dicotiledonatelor.
A. Meristemele lăstarilor
Observați cele două preparate, cu cele două imagini Elodea sau Coleus. Rețineți că meristemul
apical este localizat cu un set de primordii de frunze și muguri, cu cei mai tineri apropiați
aproape de inițialele apicale. Primordia mugurelui este localizată axial frunzei primordiale.
Identificați meristemele derivate din vârful lăstarilor. Țesutul tulpinii
este produs din aceleași trei meristeme derivate ca țesuturile radiculare, acestea fiind:
• Protodermul este responsabil de Epidermă
• Meristemul de sol se diferențiază în țesuturile solului
• Procambium produce țesuturile vasculare
Cum este diferită dispunerea procambiului în lastar față de locația procambiului în meristemul
rădăcinii?

Localizați șuvițele centrale ale procambiului care se extind în primordia frunzelor din meristemul
lăstarilor. Acestea se numesc urme de frunze.
Poziționarea primordiei frunzelor noi și, prin urmare, a ramurilor, este reglată de efectul de
inhibare a primordiei existente, astel încât frunzele și ramurile în general spiralează de-a lungul
tulpinii. Acest model este evident în lăstarii tineri și în secțiuni transversale ale meristemului de
lăstari.

B. Structura tulpinilor erbacee a dicotiledonatelor

Observați secțiunea transversală a tulpinii de lucernă (Medicago), Geraniu tânăr (Pelargonium)

sau floarea soarelui (Helianthus). Pe acest dispozitiv veți putea examina structura plantelor
primare, deși s-a putut produce o creștere secundară în unele dintre secțiunile tulpinii.
Atât lucerna cât și floarea – soarelui sunt exemple bune de dicotiledonate erbacee cu o creștere
secundară mică. Comparați structura tulpinilor, atât a tulpinilor tinere cât și a celor mai vechi.

Identificați următoarele țesuturi în secțiunea de tulpină care se deplasează de la exteriorul tulpinii

spre interior:

 Epidermă
 Regiunea cortexului compusă din colenchyma (straturile externe de 3 - 5 celule) și
parenchim
 Pachetele vasculare primare cu fibre florale primare vizibile și tuburi de sită floem și
celule însoțitoare la exteriorul unui strat de celule cambium și xilem, cu vase și fibre mai
mari spre interiorul stratului cambium. Celulele stratului cambial au diametrul foarte mic.
Se spune că pachetele vasculare care au un strat cambium sunt pachete vasculare
deschise, deoarece au o creștere suplimentară și are originea în stratul cambium din
pachet. Deși majoritatea dicotiledonatelor au mănunchiuri vasculare discrete într – un
inel care separă cortexul de gropi, unele dicte lemnoase au un cilindru complet de țesut
vascular chiar și în creșterea primară.
 Măduva - Observați razele medulare între fasciculele vasculare. Căutati celulele
cambiale care se mișcă în razele medulare în secțiunile tulpinii de lucernă. Acesta este
începutul creșterii secundare, ceea ce are ca rezultat inele familiare de creștere a
lemnului. Un alt termen pentru un pachet este 'fascicul". Cambiumul care se extinde prin
razele medulare se numește cambium interfascicular și acela în cadrul fasciculelor
vasculare de creștere primară, cambium fascicular.
Acum examinați o tulpină Ranunculus (butuc), diapozitiv xs. Ranuculus are mănunchiuri
vasculare închise. Absența unui strat de cambium între xilem și floem, arătă că nu va exista nici
o activitate meristematică a razelor medulare. Tulpinile de fluture, nu au o creștere secundară.

Structura tulpinii monocotiledonatelor

Tulpina de porumb (Zea mays) este un exemplu de tulpină ale cărei fascicule vasculare sunt
distribuite în întregul țesut. Pachetele vasculare din porumb sunt închise, adică nu se produce
cambiu pentru creșterea secundară. Mojoritatea dicotiledonatelor au mănunchiuri deschise, dar
unele precum Ranunculus butucul, au mănunchiuri vasculare închise.

Obțineți o lamă pregătită care conține o secțiune transversală a unei tulpini de porumb.
Examinați secțiunea de sub obiectvul de scanare al microscopului. Comparați distribuția
fasciculelor vasculare din tulpina de porumb cu cea din lucernă sau din alte tulpini
dicotiledonate. Treceți la obiectivul de mare putere și studiați un pachet vascular individual, care
seamănă cu o față de clovn cu ochii și nas. Fiecare mănunchi vascular, care este înconjurat de o
teacă compusă din pereți groși celule de sclerenchim, constă din foem spre exterior și xilem spre
interiorul tulpinii. Floemul este format din tuburi de sită și mici celule dense, însoțitoare.
Xilema este formată din vase cu pereți groși și celule mult mai mici ale parenchimului.
Majoritatea vaselor sunt intacte, dar unele vase au fost întinse sau distruse în timpul maturării
tulpinii. Această distrugere a vaselor are ca rezultat adesea formarea unui spațiu aerian mare.
Țesutul măcinat al tulpinii de porumb nu poate fi diferențiat ca cortex și nuanță, deoarece
fasciculele vasculare sunt împrăștiate de-a lungul.