Taine din lumea vie

Prefata

Cartea profesorului Aurel Manea, reprezinta rodul stradaniei unui om de

Prefata 1

cultura, pasionat biolog si impatimit gazetar, care folosindu-se de buna sa

pregatire profesionala si bibliografica, a reusit sa selecteze din literatura de
specialitate taine din lumea vie, pe care ani la rand le-a consemnat pe intelesul
tuturor in paginile unor publicatii periodice, aparute la nivel local si national.
Toate aceste insemnari, de larg inteles pentru un numar mare de cititori si
indeosebi, pentru tineretul scolar, se regasesc in paginile cartii "Taine din lumea
vie", o parte dintre stiri, fiind intamplari adevarate, descrieri relevante, ce surprind
apropierea oamenilor de vietuitoare, impactul cu mama-natura. In acest sens sunt
pertinente grupajul de insemnari sub titlul: "Apropiere si bunatate pentru
animale", maxime si reflectii de protectia si conservarea naturii; precum si un alt
fel de curiozitati, scrise sub forma de raspunsuri la intrebarea "Stiati ca...?" Fara
indoiala ca lucrarea "Taine din lumea vie", o mica incursiune enciclopedica, cu
fapte autentice, trairi si sentimente ale oamenilor fata de animale si plante, de
mediul inconjurator, va fi o lectura agreabila, cu un puternic mesaj uman-
emotional, de speranta si incredere in ocrotirea vietii si a comorilor naturii pe
Terra.
Prof. gr. I doctorand Stelica Ene

Argument

..... ... Motto: "Un om cand a disparut nimic nu mai ramane din el daca n-a avut grija sa lase cel putin o urma pe pietrele drumului." E. Faure

Lumea vie, un incandescent creuzet al Terrei, a starnit din

totdeana un vadit interes oamenilor, fiind o imensa carte de
studiu si cercetare, un vast laborator natural, cu multe taine
cunoscute si necunoscute. Din curiozitatea ce am avut-o inca de
mic copil, de a cunoaste minunata lume a vietuitoarelor, am citit,
interpretat si selectat din numeroasele carti, unele taine ale
naturii, pe care le-am publicat in diverse ziare, reviste si
almanahuri de larg interes cititorilor. Tot in paginile acestor
publicatii periodice am semnalat fapte si intamplari din mediul
ambiant al omului si chemarea acestuia fata de natura. O parte
dintre curiozitatile publicate cu ani in urma se regasesc in
aceasta carte, pe care o recomand din tot sufletul de dascal,
tinerei generatii, care trebuie sa fie mereu dornica de lectura, de
studiu, cercetare si afirmare. "Taine din lumea vie", este o lucrare
scrisa pe intelesul tuturor, ea poate fi citita de oricare pasionat
de lumea animalelor si de universul plantelor, fiind prezentate,
totodata, informatii pertinente si despre corpul sanatatea si
respectul omului pentru natura, precum si multe alte curiozitati
 in paginile cu raspuns la intrebarea: "Stiata ca...?". Paginile de
final cuprind o sectie de maxime si reflectii cu profunde
semnificatii si cu ecou pentru fiecare om, indiferent de varsta si
profesie, de a preveni poluarea mediului, de a proteja si conserva
natura pe baze ecologice. Prin diversitatea informatiei
diciclopedice de biologie, cartea "Taine din lumea vie" este un
argument pentru o lectura agreabila si intructiva, in deosebi
pentru tineretul scolar, dornic de a descifra cat mai multe
necunoscute ale mamei-naturi. ......Autorul

Taine din lumea vie

II. In Universul Plantelor

"A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii
atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii" Eugen A. Pora

1. Arborii - Hrana si Medicament

Arborii-plamanii pamantului, prezinta importata in natura si pentru

1:0.1

om si componente ale componente ale acestora - radacini, coaja,

frunze, flori, fructe - se folosesc in alimentatie. Astfel, in padurile
tropicale din America Centrala si America de Sud au fost identificate
128 de specii de arbori cu fructe comestibile. Sunt, chiar, colectivitati
umane, precum triburile de amerindieni din Amazonia, pigmeii din
Africa Centrala si Asia de Sud-Est, triburile mongoloide Kubu din
Sumatra, care traiesc in paduri, de unde isi procura in intregime hrana.

Artarul de Zahar
ARTARUL DE ZAHAR(Acer saccharinum) din
America de Nord contine zahar in seva trunchiului, seva care se
colecteaza primavara.
 Artarul
ARTARUL(Acer platanoides), arbore intalnit prin
padurile de foioase din tara noastra contine, de asemenea zahar, - o
seva ce se bea primavara mai ales de catre copii, persoane anemice si
convalescenti. Din seva se poate obtine must, vin si chiar zahar.

Cocotierul
COCOTIERUL (Cocos nucifera) este un palmier
originar din Australia si America tropicala, care contine un lichid dulce
acrisor si untul de cocos sau copra. In Sud-Estul Asiei este raspandit
palmierul de zahar, al carui suc dulce, lasat sa fermenteze, se
transforma in vin.

Arborele
ARBORELE DE CAMFOR (Cinnamonum
camphora) originar din Taiwan, sudul Chinei si Japoniei, contine in toate
organele camfor sub forma de ulei - o substanta folosita in medicina,
ca insecticid, antispastic. Rol terapeutic are si arborele de pepene
galben (Carica Papaya). Siropul din fructe este sedativ si tonic; miezul
fructului indeparteaza pistruii; samburii sunt viermifugi; seva laptoasa
a copacului indeparteaza negii si unele eczeme; frunzele fragezesc
carnea; radacinile intaresc sistemul nervos.
 Malinul
MALINUL (Prunus padus) este un arbore din padurile
de foioase ale carui fructe - niste cirese salbatice, se consuma crude,
cu sare sau sub forma de marmelada.

Parul Paduret
PARUL PADURET (Pinus piraster) are fructe tari,
pietroase si verzi - ele consumandu-se crude sau preparate ca
marmelada. De asemenea, servesc si la obtinerea de vin, rachiu,
lichior, coniac. Am mentionat cativa arbori si foloasele lor din cel mai
complex ecosistem al Terrei - padurea, pe care cu totii trebuie sa o
ocrotim pentru generatiile de azi si viitoare.

2. Plante Simboluri ale Crestinatatii

Din etnobotanica poporului roman prezentam plante cu denumiri-

1:0.1

simboluri ale crestinitatii.

 Cadelnita
CADELNITA - are corespondent in natura
Clopotelul, ale carui flori sunt in forma de cupa.

Crucea
CRUCEA - este reprezentata de sapte specii
de plante dintre care mentionam: Fierea Pamantului, prin dispozitia
inflorescentelor; Crucea Voinicului, prin frunzele trilobate; Crucea
Pastaii, planta ce poarta si alte nume religioase.

Altarul
ALTARUL- are corespondent vegetal mai multe plante
cuprinse sub denumirea slava de Pristolnic (de la lat. altarium-altar),
plante ce se refera la masa altarului.

Prescura
PRESCURA legat de locul jertfei, de altar, i
s-a atribuit corespondent in natura plantei, Floarea Reginei, Floarea de
Stanca sau Floarea de Colt planta careia poporul i-a adus si omagiul
sau sfant, numind-o Prescurarele.

Sfesnic
SFESNIC, SFESNICIOARE i s-a atribuit
denumirea populara plantei Mierea Ursului, florile ei, in forma de mici
palnii latite la capat ca niste farfurioare, aduc foarte mult cu mici
sfesnice.

Candela
CANDELA - lampa ce imprastie lumina rosie, semn de
prezenta pe altar a Sfintei Taine, a lui Christos sub forma mistica, are in
natura corespondent o frumoasa planta Caldarusa, denumita de
poporul nostru si Candeluta, Cinci Clopotei.

3. Plante Carnivore

Plantele carnivore sunt adevarate curiozitati ale naturii, ele

2:0.3

procurandu-si suplimentar substante nutritive din corpul unor insecte.

La aceste plante frunzele au peri senzitivi, lipiciosi cu glande digestive
pepsinifere care inlesnesc pbsortia de substante. Despre plantele
insectivore, botanistii au luat cunostiinta la mijlocul secolului al XVII-
lea, cand din insula Madagascar a fost adusa in Europa, Nepenthes
distillatoria la care s-a observat ca frunzele sunt modificate la capete
intr-un fel de "ulcioare-capcana", in care sunt digerate, cu ajutorul unor
enzime, insectele prinse. O planta insectivora din tara noastra este
roua-cerului (Drosera rotundifolia), raspandita prin turbarii, ea fiind
recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care
au pe suprafata lar numerosi peri glandulari cu rol in digerarea
proteinelor, continute de insecte. Iarba grasa (Pinguicula) este o alta
planta carnivora, cu flori albastre-violacee si cu frunze care erau
folosite de locuitorii Laponiei si de ciobani in loc de cheag pentru
obtinerea branzei. In apele Deltei Dunarii si ale lacului Snagov este
raspandita Adrovanda vesiculoasa, planta cu infatisarea unei tufe
plutitoare si cu frunze ale caror modificari, constituie veritabile
capcane, fara nici o iesire pentru animalele acvatice mici. O cunoscuta
planta carnivora de la noi, din balti si lacuri, este otratelul de balta
(Utricularia vulgaris). In Portugalia si in Maroc creste Dropsophyllm
lusitanicum, planta care pe tulpina si pe frunze are picaturi cleioase si
acide-capcane pentru diferite insecte. Tot ca niste capcane sunt si
frunzele plantei Dionaea muscipula din America. O curiozitate a
plantelor carnivore o constituie si faptul ca frunzele acestora produc
electricitate ca si tesuturile animalelor, dovada ca acul
galvanometrului este deviat, atunci cand aparatul este in contact cu o
frunza de Dionaea.

4. Plante in Obiceiuri si Legende Crestine

Crestinismul a avut o influenta profunda in cultura si civilizatia

2:0.4

poporului roman, influenta exprimata pana in timpurile noastre in

unele obiceiuri di datini crestin-laice. In acest context ne vom referi la
cateva plante si obiceiuri care sunt folosite in practica vietii crestine.
De pilda, ramuruke si florile de tei, paltin si artar impodobesc de regula
de Rusalii bisericile si portile caselor, indeosebi in Satu Mare si Oasi. Tot
in acest spatiu geografic romanesc a devenit traditie ca de Sfantul
Gheorghe sa se foloseasca ramuri inverzite de mesteacan. De
asemenea, este cunoscuta o legenda in care se povesteste despre
relatia salciei cu Patimile Domnului. Se spune ca, in fata Crucii pe care
era rastignit Christos, crestea o salcie cu ramuri drepte, frumoase,
elastice, salcie care, la suferintele si moartea Mantuitorului, s-ar fi
intristat aplecandu-si ramurile in jos. Salcia reprezinta in traditia
evlavioasa crestina simbolul Floriiler. De aceea, in Duminica Floriilor
sunt aduse la biserica ramuri proaspete, inflorite, de salcie care se
sfiintesc, se tin in mana in timpul serviciului divin, apoi sunt aduse
acasa si puse dupa grinda sau la icoana unde se pastreaza pana in
anul urmator. Se stie ca bradul este simbolul Craciunului, folosit intai in
biserici, apoi in casele oamenilor, ca element decorativ pe timput
sarbatorilor de la sfarsitul anului. Din pacate, folosirea abuziva a
bradului natural a modificat mult aspectul esteric al padurilor de
conifere, limitrofe unor asezari umane. Oricum, Pomul de Craciun a
insemnat si va ramane traditie si obicei crestin. Graul, planta care prin
boabele sale ne da: "Painea noastra cea de toate zilele...", este
respectata si cinstita de romani prin obiceiuri si datini crestine si laice.

5. Din Tainele unor Plante de Primavara

 Primavara - anotimpul renasterii naturii - prilejuieste omului
2:0.5

incantare si primenire sufleteasca. An de an, bucuria reinvierii cuprinde

intreaga lume a vietuitoarelor, care, treptat, revin la o viata activa,
benefica. Despre secretul unor plante ne vom referi in continuare.

Brebenelul
BREBENELUL(Corydalis) "fiul" ghiocelului, dupa
o legenda din Banat, are flori purpurii, rosii-violete, albe-galbui, flori ce
ofera timpuriu albinelor nectar si polen pentru stimularea si
dezvoltarea familiilor lor.

Papadia
PAPADIA (Taraxacum Officinale) are frunzele
dispuse pe sol precum spitele de la o roata, frunze inclinate spre
radacina si prevazute cu un uluc de-a lungul lor, usurand scurgerea
picaturilor de ploaie si de roua la radacina, fapt pentru care planta
ramane verde si infloreste mereu fructul cu semintele plutind in aer ca
nacela unui balon.

Toporasul
TOPORASUL (Viola) infloreste o data primavara
timpuriu si a doua oara pron iunie, iulie, cand florile sunt ca niste muguri verzi ce nu se
deschid niciodata, in interiorul lor forandu-se semintele, fiecare cu ebrion si un bobisor
de materie dulce preferata de furnici.

6. Din Flora Medicinala a Primaverii

 Cadrul natural al patriei, de la mare pana la munte, cuprinde
2:0.6

comori floristice - o diversitate de plante ce ne infrumuseteaza viata

fiecaruia, producandu-ne, o data cu venirea primaverii, bucuria
renasterii naturii, a revitalizarii organismului. Ne vom referi la unele
dintre aceste plante si la actiunea lor terapeutica.

Ghiocelul
GHIOCELUL (Galanthus nivalis), intaiul
semn al primaverii, avea candva intrebuintari
in medicina populara, in tratarea paraliziei infantile si a reumatismului.

Ciubotica Cucului
CIUBOTICA CUCULUI (Primula officinalis) este o
alta planta care infloreste primavara timpuriu si de la care se foloseste
rizomul cu radacini in tratamentul unor forme de tuse.

Papadia
PAPADIA (Teraxacum officinale), planta foarte
raspandita prin locurile necultivate si cultivate, de la care omul
recolteaza frunzele sau planta intreaga inainte sau in timpul infloririi
pentru a fi folosite fie ca salata sau in bolile biliare-colecistice,
angiocolite.
 Podbalul
PODBALUL (Tussilago farfara), are multe
intrebuintari. Astfel frunzele intra in compozitia ceaiurilor antiasmatic,
antibronsic si in tigarile antiasmatice.

7. Actiunea Terapeutica a Fructelor

Se stie ca fructele constituie factori nutritivi importanti in

2:0.7

alimentatia omului, multe fructe fiind folosite cu bune rezultate si in

prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unor boli. Iata cateva fructe
medicament.

Merele
MERELE sunt usor laxative si absorbante ale
toxinelor si microorganismelor de la nivelul intestinului; au actiune
diuretica si favorabila in hipertensiunea arteriala; se pot folosi in dieta
pentru combaterea obezitatii si chiar in tratarea diabetului infantil

Perele
PERELE se recomanda in afectiuni urinare, litiaza
urica, precum si in reumatism, guta si artritism.
 Gutuile
GUTUILE sunt antihemoragice in hemoptizii,
hemoroizi, hemoragii uterine.

Prunele
PRUNELE amelioreaza starile inflamatorii ale ficatului.

Coacazele Negre
COACAZELE NEGRE maresc rezistenta organismului la
infectii, stimuleaza formarea globulelor rosii si cresterea oaselor la
copii.

Afinele
AFINELE proaspete sau uscate au rol
important in fitoterapia interocolitelor, in dezinterie, in colibaciloza -
sindrom entero-renal; in tulburari circulatorii (varice, arterite, sechele
de flebita, afectiuni coronariene, sechele de infarct); precum si rol de
regenerare a celulelor hepatice, rol hipoglicemiant.
 Alunele
ALUNELE sunt recomandate ca energizante
bolnavilor de tuberculoza si diabet, considerandu-se, totodata, ca ar
avea si proprietatea de a dizolva calculii renali.

Nucile
NUCILE prezinta proprietati astringente si antiscorbutice,
coaja verde a fructelor fiind folosita si in afectiuni renale (litiaza
renala), in reumatism si guta, precum in combaterea oxiurilor si a
limbricilor.

Maslinele
MASLINELE sunt folosite in afectiuni hepatice,
indeosebi in diskineziile biliare, in insuficienta hepatica si eliminarea
calculilor biliari.

Strugurii
STRUGURII au actiuni terapeutica asupra
aparatului digestiv, in afectiuni renale si in hepatite, in boli de piele,
artritism, reumatism, guta.

8. Plante Ornamentale de Gradina

 Gradinile de flori sunt o istorie culturala nescrisa, rezumata, a
.....

poporului ce le cultiva". A. Borza

In perioada sezonului cald ne poate incanta privirea si deconecta

2:0.8

sufleteste plantele din apropierea casei.

Crizantema
CRIZANTEMA (Chrysantemum Coronarium)
este o planta de circa 30-100 cm inaltime ce infloreste vara-toamna.
Impresioneaza prin florile galbene, rosii, violet, flori dispuse in capitule.
Are tulpine ramificata cu aspect de tufa; radacina in forma de tuberculi,
fusiforme, fasciculate si frunze mari, opuse cu lobi ascutiti. Se
inmultesc prin seminte.

Gladiola
GLADIOLA (Gladiolus Imbricatus) infloreste la
inceputul verii, floricelele fiind purpurii in spic terminal, unilateral.
Planta are bulb si o tulpina aeriana drepta.

Iedera
IEDERA (Hedera Helix) ne impodobeste fatada casei, a locului
si perimetru ambiant.
 Laurul
LAURUL (Ilex aguifolium) arbust ornamental, cu flori
albe, pedunculate, mirositoare, cu frunze scurt-petiolate, alterne,
persistente, simple, ovat-eliptice, lucioase, lipsite de flexibilitate, cu
margine ondulata-dintata.

Trandafirul
TRANDAFIRUL DE DULCEATA (Rosa
centifolia) nu trebuie sa lipseasca din mediul ambiant al omului. Din
florile lui parfumate se prepara o dulceata delicioasa si un suc benefic
sanatatii organismului.

Tuia
TUIA, ARBORELE VIETII (Thuja occidentalis) are 18-20m
inaltime, frunze asemanatoare cu solzii, ramuri dispuse in plan orizontal, scoarta brun-
roscata ce se exfoliaza si coroana alungit-piramidala. Este rezistent la praf, fum si gaze,
dar nu suporta solul uscat si umbra. Se inmulteste prin seminte, butasi, marcotaj si altoire.
Daca nu avem aceste plante, ar fi bine sa le cultivam pentru a ne apropria mai mult de
natura si darurile ei.
9. Plante de Camera

Legatura intre om si natura este puternica - semnificativ fiind si

2:0.9

faptul ca e una din posibilitatile pe care o are fiecare de a-si

infrumuseta casa cu plante ornamentale. De aceea, pentru a-i apropia
de natura pe cati mai multi oameni, vom prezenta plante de camera ce
vor decora caminul nostru..
 Ananas
ANANAS COMOSUS VARIEGATUS este o
eleganta planta de camera, cu frunze arcuite si margini zimtate, cu
flori purpuriu violacee, grupate in spic dens, ce se termina printr-un
buchet de frunze. Planta poate fi asezata intr-un cos in sufragerie, in
frumusetand incaperea. Fructele ei sunt comestibile, suculente- cu
aroma si gust dulce acrisor. Ananasul ii prieste o umiditate ridicata si o
temperatura crescuta, minim 16 de grade iarna.

Asparagus
ASPARAGUS DENSIFLORUS "SPRENGERI"
are aspect de feriga, cu frunze aciculare, mici, verzi, indreptate in
diferite directii. Florile sunt mici, albe, au miros caracteristic, iar
fructele de culoare rosie, au marimea bobului de piper. Este decorativa
in cosuri suspendate si in compania ferigilor. Vara trebuie udata des,
iar iarna de doua ori pe saptamana, indiferent de locul in care se afla.
Planta prefera locuri luminoase si aerisite, cu o temperatura care sa nu
depaseasca 18 grade C.

Begonia
BEGONIA ELIATOR e o planta de 30-40
cm, cu frunze lucioase, verzi, uneori roscate si carnoase, cu flori de
diferite culori, asemanatoare cu ale trandafirilor. Una dintre speciile de
begonie "Coralina" are flori dispuse in ciorchine. Begonia este
decorativa, fiind asezata singular sau cu alte plante. Prefera locuri
luminoase, dar nu in lumina directa a soarelui, care-i poate provoca
arsuri pe suprafata frunzelor.
 Chamaedorea
CHAMAEDOREA ELEGANS, palmier
asemanator cu bambusul ne poate decora si oxigena locuinta, chiar si
baia, prin forma sa eleganta, ce poarta frunze verzi arcuite, precum si
flori marunte, galbene, grupate in inflorescenta.

Crotonul
CROTONUL (codiaeum variegatum pictum)
este o frumoasa planta ornamentala, cu frunzele tinere verzi, care
ulterior se modifica in nuante diferite: rosu, violaceu, portocaliu.
Expunerea la lumina indelungata a soarelui asigura coloritul frunzelor,
planta fiind pretentioasa la caldura si lumina. Florile sunt mici, albe,
nedecorative si se indeparteaza, pentru a evita epuizarea plantei.

Dracena
DRACENA (DRACAENA DEREMENSIS) este o planta
de 120-130 cm, ce prefera locuintele slab luminate, dar se dezvolta de
spada, lungi, late si cu dungi galbene. Accepta temperatura camerei si
are nevoie de lumina filtrata.
 Epiremnum
EPIREMNUM AUREUM, SCINDAPSUS este o
planta taratoare cu tulpini de cativa metri, pe care se dezvolta radacini
aeriene si are frunze verzi, patrate cu galben, ce cresc pana la
marimea unei palme. Se acomodeaza la temperatura camerei, cu
umiditate ridicata si o lumina difuza. Ne poate decora chiar bucataria,
dirijandu-i dezvoltarea in mai multe directii.

Hedera
HEDERA CANARIENSIS este o planta taratoare,
de o frumusete aparte, cu frunze in nuante de verde si crem. Se
inmulteste prin butasi de lujeri si prefera locurile luminoase.

ibiscus
HIBISCUS ROSA-SINENSIS este trandafirul de
China - un frumos arbust, cu flori simple sau compuse, in forma de
palnie si de o mare varietate de culori, de la rosu, roz, alb pana la
galben si portocaliu - flori ce se mentin o zi, dar cu posibilitatea de a se
forma altele, din primavara pana in tomna. Hibiscusul prefera incaperi
luminoase, ingrasaminte bogate in potasiu si o umiditate ridicata.
 Hippeastrum
HIPPEASTRUM este amarilisul, o planta
cu bulbi, cu florile in forma de trompeta si de culoare alba, roz,
portocalie, rosie, unicolore sau vargate cu frunzele in forma de
panglica, de 40-60 cm, ce cresc dupa inflorire.

Eritrina
ERITRINA (ERYTHRINA CRISTA-GALLI L) "Arborele de coral" e
semiaburst decorativ in locuinte si in sere, infloreste primavara-vara,
florile fiind catifelate, rosu-aprins sau rosu-carmin.

Ficus
FICUS BENJAMINA, planta de 1,5-2 m, ne ofera
un decor deosebit, datorita aspectului tulpinilor. Prefera locurile foarte
luminate, planta neadaptandu-se la lumina directa a soarelui.

Floarea - Mama
FLOAREA-MAMA (BRYOPHYLUM CRENATUM)
este originara din Madagascar si are frunze mari, suculente pe margini
cu mugurasi din care se dezvolta plante minuscule. Florile sunt de
culoare roz-violaceu, bucurandu-se de ele in timpul iernii si primavara.
Aceasta planta, la care Goethe a observat regenerarea, este una din
putinele plante vivipare - se inmulteste prin "pui vii" - mugurasii de pe
marginea frunzelor, in contact cu solul, se inradacineaza repede.

Fittonia
FITTONIA VERSCHAEFFELTII, planta de mici dimensiuni si
cu radacini scurte, este preferata in casele oamenilor pentru frunzele
sale de un verde deschis, cu nervuri bine conturate in rosu carmin sau
galben pal. Are nevoie de umiditate si lumina moderata.
 Fuchsia
FUCHSIA L. este cunoscutul cercelus, care are
tulpini ramificate, frunze in nuante de verde si rosu si frumoase flori
rosii sau albe. Ii prieste semiumbra, aerul umed, o temperatura de 12-
16 de grade C si ingrasaminte. Se inmulteste prin butasi, din care se
formeaza radacini intr-un pahar cu apa sau in pamant umed.

Hoya Carnosa
HOYA CARNOSA sau floarea de ceara este un arbust
cu flori roz-alburii, "planta cu flori de portela" cu frunze persistente,
groase, inchise la culoare, cu lastari ce cresc peste un metru lungime.
Florile in forma de stea cu un punct rosu in mijloc si cu un suc pe
suprafata lor, sunt grupate mai multe la un loc pe un lastar scurt.
Planta se dirijeaza pe un cerc din sarma, se va uda moderat, iar in
perioada de crestere i se vor administra ingrasaminte in solutie, la
interval de doua saptamani. Prefera temperatura camerei si se
inmulteste prin butasi - ramuri fara frunze, ce se indroduc in nisip
umed la inradacinat.

Impatiens
IMPATIENS PETERSIANA se cultiva in
apartamente si balcoane pentru florile rosu-carmin. Tulpina de circa 45
cm este pofuasa, iar frunzele persistente, purpurii, bronz. Planta se
inmulteste prin seminte si butasi.

Jasminum
JASMINUM POLYANTHUM sau iasomia este o planta ce
infloreste de primavara pana toamna. Are numeroase frunze si flori
parfumate, de culoarea roz, albe. Se cultiva in camera, balcon sau
veranda si are nevoie de multa lumina si de temperaturi scazute
pentru a inflori mai des.
 Mammillaria
MAMMILLARIA ZEILMANIA este un cactus
foarte decorativ cu tulpini globulare sau alungite. Florile sunt mici,
rosii-violet, alcatuind un sir in varful plantei. Se inmulteste prin lastari
ce se sadesc dupa 24 de ore de la indepartarea de planta. Suporta
lumina directa a soarelui si nu are nevoie de surplus de apa.

Monstera
MONSTERA DELICIOSA sau filodendronul
este un arbust cu crestere rapida, fiind decorativ datorita faptului ca
prezinta locuri libere pe frunzele mature. Formeaza radacini aeriene
lungi, are flori grupate si fructe cu gust de ananas. Se inmulteste prin
butasi de tulpina, prefera locuri luminoase, temperatura 19-22 de
grade C si umiditate ridicata.

Neorgelia
NEORGELIA CAROLINAE "TRICOLOR" are
frunze verzi, netede, dispuse intr-o rozeta, din care se desprind florile
de culoare albastra, roz. Are nevoie de lumina directa a soarelui.
 Nephrolepis
NEPHROLEPIS EXALTATA sau feriga de
camera are frunze verzi arcuite, cele mici sunt de forma simpla sau
ondulata si cresc pe cele doua laturi ale unor nervuri puternice. Este o
agreabila planta decorativa prin verdele deschis al frunzelor.

Nerium
NERIUM OLEANDER, leandrul - un arbust putin
pretentios cu frumoase flori simple sau compuse, dupa specie, de
culoare alba, roz, galben sau portocaliu. Prefera locuri mai racoroase.
Se recomanda indepartarea florilor ofilite. Se inmulteste prin butasi.

Nertera
NERTERA GRANADENSIS este o frumoasa
planta cu frunze mici, rotunde si verzi, cu florigalbene si fructe in forma
de boabe rosu-oranj, ce impodobesc planta mai multe luni. Are nevoie
de umiditate ridicata. Se inmulteste prin butasi de tulpina.
 Pelargonium
PELARGONIUM DOMESTICUM, cunoscuta
muscata cu flori mari, este decorativa din primavara pana in toamna
pentru florile sale mari, albe, roz, rotunde si usor ondulate pe margini.
Are nevoie de lumina directa a soarelui, de aer curat si de temperatura
obisnuita a camerei.

Peperomia
PEPEROMIA AGYREIA are frunzele in forma de inima,
carnoase, de culoare alb-argintie, cu nervuirle verzui, cu petiol ce se desprinde direct din
radacina. Este sensibila la variatiile de temperatura si la apa rece. Se inmulteste prin
butasi si frunze.

Saintpaulia
SAINTPAULIA, violetele de Africa au frunze rotunde,
cu puf verde pe partea superioara si cu flori in tot cursul anului, flori simple sau compuse
de culoare roz, mov, violet sau multicolore. Prefera locuri luminoase si umiditate ridicata.
Se inmulteste prin butasi de frunze.

Sansevieria
SANSEVIERIA TRIFASCIATA este, prin aspectul ei, o planta
foarte decorativa, avand frunze striate ori dungate cu alb si galben ce cresc pe verticala.
Florile, nesemnificative, sunt mici, albe, grupate in siraguri. Interesant este faptul ca
Sasevieria rezista la uscaciune si la fumul de tutun.
 Transcantia
TRANSCANTIA FLUMINENSIS, "VARIEGATA" e
o planta agatatoare, cu frunze mici de culoare verde, cu dungi albe pe partea superioara si
rosii-violet pe partea inferioara. Prefera lumina directa a soarelui si o umiditate ridicata.
Se inmulteste prin butasi li lasatri. Cu speranta ca prezentarea unor plante decorative de
camera va starni interesul cititorilor, considerand aceste informatii ca fiind utile
oamenilor, in dorinta lor de a fi mai buni si prietenosi cu mama-natura, descifrindu-i inca
tainele si nebanuitele ei frumuseti.

10. Orologii Vegetale

Fiecare popas in mijlocul naturii, ne asigura liniste si incantare

2:0.10

sufleteasca, precum si prilej de cunoastere de studiu si cercetare a

mediului inconjurator. De pilda, multe plante, pe care le observam, ne
sugereaza perioade distincte din timpul zilei. Astfel, intre orele 5-8 se
deschid florile de dovleac ( Curcubita pepo), mac (Papaver rhoeas),
zorele (Ipomoea caerulea), susai (Sonchus arvensis), papadie
(Taraxacum officinale), cicoare (Cicorium inthybus), podbalus (Tussilago
farfara), luceafar (Scorzonera rosea), vulturica (Hieracium pilosella) si
calceacalului (Caltha laeta). Ora zece ne poate indica florile deschise
ale cacrisului de iarba cu petale galbene (Oxalis stricta), iar Iuta
(Ornithogalum umballatum) ora 11, fiind "Doamna de la ora
unsprezece" a francezilor. Dupa-amiaza isi deschid corolele: la ora 18,
laurul (Datura stramnium), la ora 19, opatelul de noapte (Lychnis
vespertina), iar la ora 20, regina-noptii(Nicotiana lata). Iata cum, pe
parcursul unei zile,isi dau intalnire, prin parfumul florilor, plante din
familii si locuri diferite intr-un imaginar ceas floral.

11. Orientarea in Spatiu la Plante

Vietuitoarele dispun de sisteme originale de orientare in spatiul lor

2:0.11

geografic. Prezentam doar cateva "busole naturale" cunoscute la

plante.

MUSCHIUL - planta care prefera locurile umede si intunecate se

Muschiul

fixeaza spre nord, dar si in directia nord-est, nord-vest si sud-vest.

 LAPTUCA SALBATICA (Lactuca serriola) isi orienteaza nervura
Laptuca

mediana a frunzei pe directia nord, cu scopul de a regla transpiratia.

FLOAREA-SOARELUI (Helianthus annuus) executa o miscare lenta

Floarea-S

si neintrerupta de la est la vest, in directia deplasarii aparente a

soarelui.

12. Plante Indicatoare de Roci si Zacaminte

Prin procesul lor de asimilatie, plantele indica prezenta in mediul lor de viata a unor
2:0.12

microelemente, roci si zacaminte. Astfel in cantitati mici, castravetii contin argint, varza
iod, iar usturoiul vanadiu. Strontiul a fost identificat la tomate, pepeni, dovleci, fasole si
la varza. Boabele de porumb contin elementele chimice beriliu, iridiu, aur si zinc. Sunt
plante care, pe langa nevoile suficiente de hrana isi depoziteaza in corpul lor surplus de
elemente chimice sub forma de granule. In tulpinile si radacinile plantei sapunarita
(Gypsophylla patrini) s-au gasit 2-3 mm granule de aur. In cenusa unei specii de mur
(Rubus) di America Latina s-au gasit cantitati insemnate de tantal si niobiu, metale care
se recupereaza pe cale industriala. Alte plante, precum plopul american (Populus
grandidentata) si coada soricelului (Achillea millefolium) sunt "strangatoare" de zinc.
Indicatoare de zacaminte de zinc este si o specie de toporas (Viola calaminaria), iar de
plumb Amorpha, o leguminoasa lemnoasa (din America de Nord) cu frunze ca ale
salcamului si cu flori grupate intr-un spic vioriu inchis. Cu precizie indica uraniu (In
Nevada-SUA), unghia gaii (Astragalus pattersoni), iar trifoiul auriu (Trifolium aureum)
zacaminte de bariu. Reprezentativa pentru muntii calcarosi este floarea reginei
(Leontopodium alpinum) simbolul monumentelor naturii din Romania. Pe stanci
calcaroase mai creste ochiul sarpelui (Eritrichium nanum) si linarita alpina (Linaria
alpina), planta taratoare cu flori violete, asemanatoare cu ale gurii-leului din gradini.
Siliciul este semnalat de prezenta in mediu a plantelor: piciorul cocosului (Ranunculus
crenatus, R. glacialis), Saxifraga cymosa (cu flori albe), iar gipsul si sarea au fost
identificate in corpul plantei catina-alba (Hippophae rhamnoides).

13. Din Foloasele Padurii

Padurea "aurul verde", reprezinta principalul ecosistem al Terrei, o componenta

2:0.13

esentiala a biosferei, a carei existenta a fost si este strans legata de dezvoltare societatii si
civilizatiei omenesti. Se stie ca padurile ofera multe foloase omului printre care, faptul ca
sunt veritabile uzine biologice prin producerea de biomasa lemnoasa, dar sunt si uriase
fabrici de oxigen, asigurand echilibrul dintre oxigen si carbon in natura, prin procesul de
fotosinteza. Pentru a motiva necesitatea ocrotirii padurii, vom prezenta cateva foloase pe
care aceasta mare bogatie a Terrei o are pentru omenire: -peste 60% din oxigenul produs
pe Glob apartine padurii; -un hectar de padure in zilele calduroase elimina 180-200 kg de
oxigen si absoarbe 220-280 kg de dioxid de carbon; -padurile amelioreaza in mod
favorabil mediul natural, diminuand radiatiile si extremele de temperatura; -reduce
evaporatia; asigura cresterea umiditatii atmosferice si micsoreaza intensitatea vanturilor;
-pentru culturile agricole, padurile - ca perdele de protectis, reduc erodarea humusului;
 permit depunerea uniforma si topirea lenta a zapezii; filtreaza particulele de praf si alte
noxe in orasele si centrele industriale. -padurile, dupa cum se stie, "aduc ploile", inlesnind
circulatia apei in natura, ele fiind si eficiente bariere biologice impotriva debitelor de
viituri ale raurilor ecosistemele forestiere influentand, deci, pozitiv regimul hidrologic pe
Glob; -padurea este scutul eficace de aparare a solului contra eroziunii si a torentilor;
-padurile sunt spatiile geografice cele mai propice pentru sanatatea si linistea omului.
Deci, sa protejam padurile, pentru a asigura o viata sanatoasa si generatiilor viitoare.

14. Padurea in Pictura Ramaneasca

"Padurea este o podoaba a naturii; ea reprezinta viata si bogatie si

2:0.14

prin toate calitatile ei merita sa fie cunoscuta, crutata si ingrijita"....

Mihai A. Ionescu

Padurea, "aurul verde" al Terrei, a avut dintotdeauna un rol important

in natura si in viata omenirii, ea reprezentand o componenta de baza a
biosferei, o sursa pretentioasa de bunuri materiale, de produse
vegetale si animale, precum si locuri preferabile de odihna, studiu si
cercetare. Dar, pentru fiecare dintre noi si mai cu seama pentru pictori,
sculptori si scriitori, padurea a fost si va fi izvorul nesecat de inspiratie
si creatie. In acest context, ne vom referi la cativa pictori romani de
seama, care au ilustrat cu maiestrie si sensibilitate codrul in culorile
anotimpurilor. Dintre lucrarile multor artisti, peisajul a fost si va
ramane una din temele care a surprins in maretia sa, padurea, iar alte
lucrari ne infatiseaza in umbre si lumini specii singulare sau grupuri de
copaci si pomi fructiferi, precum stejarul, fagul, mesteacanul, salcia,
plopul, marul, ciresul.

Nicolae Grigorescu, considerat cel mai de seama pictorroman,

binecunoscut prin lucrarile "Carele cu boi" a realizat tablouri in care
natura, cu armonia ei, este primitoare si ospitaliera, infrumusetand
sufletul omului prin multitudinea de nuante si culori. Inegalabile vor
ramane peisajele lui Grigorescu, din care nu lipsesc copacii: "Luminis",
"Peisaj la Posada" , "Trunchi de stejar", "Mesteacan" si altele.

Ion Andreescu, renumit pictor a redat in multe tablouri, cu deosebita

sensibilitate, natura patriei in general si padurea in special. Dintre
aceste lucrari, mentionam: "Grup de copaci", "Cabana in padure" ,
"Padurea desfrunzita", "Crang desfrunzit", "Peisaj cu plopi", "Iarna in
padure", "Salciile", "Mesteceni la marginea baltii", "Pomi infloriti".

Stefan Luchian, cunoscut "pictor al florilor", convins de faptul ca

"...artistii privesc cu ochiul, dar lecreaza cu sufletul" a realizat pe
deplin un legamant cu natura, semnificative fiind tablourile: "Salciile
din Chiajna", "Peisaj din valea Doftanei" (Arbori pe culmea unei coline),
"Salcii", etc. De altfel, multe din lucrarile artistilor plastici romani si nu
numai ei, surprind in peisaje - arborii, codrul, cu frumusetile lor
neasemuite. De pilda, George Demetrescu Mirea, prin tabloul "Copaci
in padure"; Lucian Grigorescu "Interior de padure"; Alexandru
Ciucureanu "Peisaj in parc" si "Peisaj de iarna"; Henri Catargi "Peisaj";
 Jean Al. Steriadi "Peisaj din Mangalia"; Dimitrie Ghiata
"Toamna"; Mariu Bunescu "Peisaj la Herastrau"; Lucian Deam
Balcescu "Primavara"; G. Ionescu "Tomna" si multe altele.
Iata deci, cum padurea prin frumusetile ei a sensibilizat pe
artistii plastici, ea fiind neindoielnic, o necesitate vitala a
omenirii, avand multiple functii in cadrul biosferei si un rol
esential in mentinerea echilibrului ecologic pe Terra. De
aceea, indiferent de varsta si de profesia ce o avem, noi
oamenii trebuie sa o ingrijim, sa o infrumusetam si mereu sa
o completam, asigurandu-i o permanenta intinerire, pentru
binele generatiilor de azi si maine.

15. Lumea vie - Sursa de Inspiratie Pentru Stiinta

De-a lungul anilor, structurile si functiile multor plante si animale

2:0.15

au oferit oamenilor idei si sugestii pentru stiinta si tehnica. Prezentam

cateva modele preluate din lumea vie si de care beneficiaza astazi
intreaga omenire. De pilda, membrana celulara a organismelor vii este
utilizata drept model in medicina, la separarea sangelui de uree - in
baza proprietatilor acestora realiszandu-se rinichiul artificial, cunoscut
sub numele de hemodializor, aparat complex ce suplineste functia de
filtrare a rinichiului natural. De asemenea, s-au realizat membrane
artificiale ce sunt folosite in desalinizarea apei de mare. Scufundarea
submarinului este in principiu asemanatoare cu a plantei carnivore
otratelul de balta. Tot ca un submarin se deplaseaza si fructul ciulinului
de apa. Pastravul poate detecta substante cu concentratii foarte mici
din apa, modificandu-si brusc pozitia corpului. In baza acestei
supersensibilitati, specialistii considera ca pastravul poate fi folosit
eficient ca instrument de control al calitatii apei poatbile. Creierul
omului reprezinta un sistem foarte bine construit, cu o singuranta
perfecta in functionare, ceea ce a permis cercetatorilor sa-l aiba ca
model pentru calculatorul electronic. Daca in creier purtatorul
informatiei biologice este influxului nervos, permitand calculatorului sa
efectueze milioane de operatii intr-o secunda, in timp ce omul poate
efectua o simpla adunare. Dar creierul uman, mult mai flexibil, poate
trece cu usurinta, de la un aspect la altrul al activitatii intelectuale, pe
cand calculatorul - aparat cu structura fixa cum a fost proiectat, nu
poate functiona decat pe baza unui program intocmit de om.
Incontestabil, calculatorul nu este un simplu instrument de calcul, el
poate fi folosit in stiinta, tehnica, industrie, comert, transporturi,
medicina, arta, etc.

16. Marul Simbol al Belsugului

 Marul (malus
2:0.16

domesticul Borkn), pom

fructifer a fost, din
timpuri vechi, simbol al
ispitei. Florile marului
sunt bucuria primaverii,
simbol al tineretii,
frumusetii; fructele lui
sunt darurile toamnei si
bucuria iernilor, cand se
ofereau, mai ales de
sarbatori, copiilor. Prin
importanta pe care o
are, oamenii au
considerat ca-i pacat sa
tai un mar, pana nu
sadesti altul in loc. In
unele tinuturi
romanesti, de 1 martie
se lega la fiecare pom
roditor un fir rosu ca sa
faca poame multe vara.
Marul e considerat
arbore sacru. Plantat pe
marginea drumului,
asigura umbra
racoroasa si potolea,
prin fructele sale, setea
calatorilor. La romani,
se cunoaste obiceiul de
a pune intr-un vas cu
ramuri de mar, ca sa infloreasca pana la Anul Nou, cand copiii merg cu
fructele la urat. In Maramures, petitorii duc fetei o plosca de rachiu, un
mar si ceva bani. Dupa ospat, fetei i se ofera marul, care daca este
primit, inseamna ca accepta cererea in casatorie, moment in care
petitorii beau rachiul din plosca, fac incredintarea si vestesc casatoria.
In caz de refuz din partea fetei, petitorii luau plosca si marul si le
duceau feciorului care i-a trimis. Deci, in obiceiuri, marul exprima
dorintele de rod, belsug si permanenta - fiind considerat pom al vietii.

17. Salcia si Bradul, in Obiceiurile la Romani

Salcia (Salix alba L.) este un arbore cu ramuri subtiri mladioase,

2:0.17

flori galbene-verzui, cu lemn usor si moale, din care se modeleaza

obiecte casnice; frunzele si coaja au efecte terapeutice in diferite boli.
Dar salcia are numeroase semnificatii in creatiile literare populare, in
obiceiul unor sarbatori de peste an. Astfel, in unele asezari rurale din
Oltenia, copii mergeau la urat cu ramuri de salcie. Planta simbolizeaza
 rod si belsug, fapt pentru care ramuri de salcie se puneau la
grajd, cotete, stupi, la pomi, la semanaturi, la porti si la
ferestrele caselo, pentru sanatatea oamenilor. In Banat, e
cunoscut obiceiul de a mana oile la strunga si la forma
turmelor, cu ramuri de salcie.

Bradul (Abies laba Mill), conifer viguros din padurile de la

munte, cu multe foloase pentru om, semnifica diferite
obiceiuri la romani. In Bucovina se cunoastea obiceiul, ca la
iesirea oilor la munte sa se faca un foc viu, peste care se
punea cetina de brad si molid, iar, prin fumul care se forma
treceau oile, in credinta ca vor fi ferite de primejdii pe timpul
verii. Si unele zone din Transilvania se faceau focuri de brad,
rosmarin si laur, prin fum trecandu-se, de asemenea, oile,
inainte de a urca la munte. Bradului i s-au atribuit pe langa puteri
protectoare si daruri prevestitoare, in sensul ca in anii cand pe ramurile
lui se formeaza conuri cu mult polen, numit "mana" - inseamna si
belsug in toate pentru oameni. Un alt obicei era punerea unor ramuri
de brad pe locul unde se ridica o casa, la caii si carutele ce transportau
ce transportau materialul necesar. In acest fel, se considera ca in noua
casa va fi liniste, veselie si bucurii. In multe asezari de la munte si nu
numai, bradul nu lipsea (si nici acum) din obiceiurile de nunta. De
pilda, in satele din Muntii Apuseni, steagul de nunta se facea dintr-un
varf subtire de brad, pe care se puneau naframi de matase impodobite
cu panglici. In Transilvania, fratii de mire pregateau mai multe fufe de
brad, cu care imppdobeau ataa carul in care se aduce mireasa, cat sai
jugarele boilor. In Tara Romaneasca era cunoscuta (si este) "ziua de
brad", cand se infrumuseta cu brad gospodariile mirilor, iar in ziua
dinaintea nuntii, se juca "hora bradului". Demn de subliniat ca in unele
tinuturi romanesti, bradul a avut semnificatie deosebita si in obiceiurile
de inmormantare. Totodata, este cunoscut faptul ca bradul a devenit
arborele de decor, benefic si nelipsit din casele romanilor (si nu numai)
in perioada sarbatorilor de iarna. Dar, despre brad, in obiceiurile la
romani sunt edificatoare numeroasele creatii foclorice, bradul
fiind"...arborele vietii si al mortii", asa cum reiese din cartea lui
Romulus Vulcanescu "Coloana cerului". Parafrazand cuvintele lui R.
Tagore "...radacinile sunt crengi cufundate in pamant. Crengile sunt
radacini crescute in vazduh", romanii pot spune deci, ca brazii, toti
arborii, sunt izboarele vietii pe Pamant si in Univers.

18. Vegetatia Montana si Sanatatea Omului

Omul este intr-o permanenta relatie cu mediul sau, alcatuind sistemul ecologic uman,
2:0.18

cel mai mobil dintre toate sistemele naturii. Mediul ambiant, exercita asupra omului
influente multiple si in primul rand asupra sanatatii. Astfel, in zona de vegetatie montana,
in atmosfera, se afla mai putini agenti patogeni care ar pune in pericol sanatatea si aceasta
datorita faptului ca padurea de conifere emana in aer fitonocide - substante care distrug
microbii tuberculozei, difteriei si al altor boli. Specialistii, de pilda, apreciaza ca intr-o
padure se gasesc numai 500 mirobi pe metru intr-un metru cub de aer, in timp ce intr-un
 parc sunt 88 000, iar intr-un magazin patru milioane microbi la un metru cub de aer. Se
desprinde concluzia ca vegetatia forestiera ne asigura prospetime, ne fereste de
imbolnaviri si totodata reprezinta un minunat cadru recreativ si de tratament. De pilda,
bolnavii de plamani, si nu numai ei, se simt bine intr-o padure de molid sau brad, de
conifere in general. De apreciat este si faptul ca nuantele vegetatiei pot sa aiba efecte
pozitive chiar si asupra psihicului omului. Astfel, se stie, deja, ca verdele calmeaza
sistemul nervos, creaza o senzatie de racoare, reduce presiunea arteriala, inlatura oboseala
vizuala, favorizeaza dilatarea vaselor, in timp ce culoarea galbena invioreaza, stimuleaza
activitatea inimii, plamanilor.

19. Mierea, Aliment si Medicament

Va prezint cateva curiozitati despre miere - "sudoarea cerului" - binecunoscuta de-a

2:0.19

lungul anilor ca aliment si medicament. Dupa un papirus din Antichitate, reiese ca

babilonienii, asirienii si mai ales egiptenii considerau ca mierea vindeca ranile, bolile
tubului digestiv, ale rinichilor si ale ochilor; ea se aplica, in cataplasme, pe tumori si se
administreaza pe cale bucala si spalatri pentru tratarea cancerului de stomac. Si Hipocrat,
Aristotel, Galen, Pliniu si Discoride au semnalat la vremea lor efectul benefic al mierii in
cazul fistulelor, plagilor infectate si in bolile intestinale. In Georgia, in secolele al XI-lea
si al XII-lea, soldatii mancau zilnic miere vascoasa (kumeli) care le dadea putere in lupta.
Lumea slava a lasat diverse tratate interesante pentru secolul al XVI-lea, precum: Tratatul
maestrului Colerus (1592) ce preia, partial, pe cel al lui Pictorius (1563), al lui
Villiengennsi, mai ales pe cel al silezianului Nikol Jacob (1568) in care se arata
eficacitatea mierii in caz de "abcese, rani, bataturi, dermatroze, tiutul urechilor, tuse,
inflamatii de orice fel (mai ales gat si ochi), ameteala, bronhopneumonie, muscaturi de
sarpe, otravire cu ciuperci, intoxicatie cu peste si chiar impotriva paduchilor si
miorlaturilor de pisica"(!). Inaintea celui de al II-lea Razboi Mondial, in Rusia, Corsica si
in Franta continentala copii mancau miere pe tartine, la gustare si sugarii seara cu
biberonul la culcare. In Occident, mierea era folosita drept condiment dar si conservant
pentru unt si carne. Cu adevarat, mierea - hrana divina (divum epulis) a zeilor, a
oamenilor din Antichitate sau a discipolilor lui Ioan Botezatorul si a lui Hristos considera
a fi contrariul artificialului, chimicului, poluarii.

20. Plante de la Munte Folosite in Medicina Populara

De-a lungul veacurilor, multe plante din flora montana au fost

2:0.20

folosite la vindecarea unor boli. Pe scurt, ne vom referi la cateva plante

din vegetatia montana care erau si inca sunt importante in medicina
populara romaneasca.

Afinul (Vaccinium Myrtilus L.) este un arbust cunoscut pentru fructele

dulci, acrisoare (din care se prepara sirop si afinata) si ramurile cu
frunze, care folosesc sub forma de ceaiuri in afectiuni digestive (dureri
de stomac, crampe) si cardiace, precum si contra diabetului, tot ca
ceai in amestec cu frunza de mesteacan, laur si traista ciobanului.

Arnica (Arnica Montana L.) planta ierboasa raspandita in pasunile

umede montane - efecte terapeutice avand ceaiul de frunze si flori
contre dizinteriei si reumatismului, in boli neuropsihice.
 Banuteii, Paralute (Bellis Perenis L.) planta mica frecventa prin
fanete si pasuni. Planta se spala, se piseaza, se stoarce, iar sucul
obtinut, in amestec de zahar candel, fiind folosit la bronsite cronice.

Bradisor, Coarda-Celor-Din-Vant, Pedicuta (Lycopodium clavatum

L.) planta ierboasa raspandita prin paduri si pasuni umede, pietroase,
din regiunea montana si subalpina, de la care se intrebuinteaza sporii
la preparate dermatologice. Decoctul sporilor in vin era folosit in
calculoza renala si vezicala, iar decoctul plantei intregi, ca diuretic si
purgativ. Interesant este si faptul ca sporangele acestei plante se
fierbea in apa si decoctul il luau cei care vroiau sa se lase de fumat. De
asemenea, se mai folosesc contre reumatismului si a durerilor de
spate.

Captalan, Brustur Dulce (Petasites Hybrids) este o planta erboasa

ce creste prin locuri umede, pe langa paraiele si izvoarele din padurile
montane. In medicina populara, radacina pisata se folosea contra
durerilor de cap. Decoctul de captalan si crapusnic se folosea la
spalatul ochilor de albeata, contra durerilor de picioare si de orice
boala.

Coada Calului, Parul Porcului (Equisetum Arvense L.), planta

ierboasa cu doua tipuri de tulpini - una fertila si alta sterila -, creste in
locuri umede, prin zavoaie, pe langa ape. Intrebuintare au tulpinile
sterile, datorita proprietatilor diuretice si astringente. Decoctul din
tulpinile sterile se lua (si in prezent) contra durerilor de ficat, in boli de
vezica urinara si in constipatie. Cu decoctul se faceau spalaturi contra
ranilor si pecinginei. In zona Carei, se folosea la bai in artrita.

Coada Racului, Scrantitoare (Potentilla anserina L.) este o mica

planta ce creste prin fanete, livezi, pa langa ape, drumuri. Se folosesc
ca ceai si decoct, tulpinile florifere sau frunzele, contra durerilor de
stomac, eczemelor si la bai pentru intarirea oaselor copiilor, care nu
pot sta pe picioare. In multe zone, planta se folosea pentru vindecarea
ranilor si in cazuri de entorse.

Coada Soricelului (Achillea millefolium L.), cu denumire sugerata de

forma frunzelor. Aceste parti ale plantei maruntite si amestecate cu
rasina, se aplica pe diferite rani. In Banat foloseau contra alunitelor si a
bolilor de piele, iar in Bihor, contra pecinginei. Ceaiul din varfurile
florale se lua in caz de tuse si astm, uneori in amestec cu cimbru de
camp si musetel. In anumite zone, ceaiul se lua primavara, pentru
"curatirea sangelui". Pe tot cuprinsul tarii, ceaiul si decoctul se
intrebuinta (si astazi) in bolile digestive, de rinichi si de ficat, cat si
pentru intarirea nervilor.

Corn (Cornus Mas L.) este un arbust cu lemn dur, flori galbene, ce
apar primavara de timpuriu. Decoctul fructelor de corn era folosit (si
este) contra dizenteriei, hepatitei. Seva din ramurile verzi se aplica pe
eczeme si pecingine, iar decoctul din frunzele de corn in amestec cu
cele de malin, se lua contra limbricilor.
 Dumbravnic (Melittis melissophyllum L.) este intalnita prin tufarisuri,
paduri de fag si stejar. Are flori mari, mirositoare, preferate de albine si
de copii. Frunzele macerate in vin alb este bautura locuitorilor din
unele sate ale Transilvaniei. Frunzele sunt folosite contra moliilor si
pentru un miros placut si sifonier.

Entura, Ghintura (Gentiana puctata) creste in zonele inalte, prin

fanete si pasuni, pe stancarii. Radacinile de la aceasta planta ierboasa
se puneau in rachiu, care se lua contra durerilor de stomac.

Fagul (Fagus sylvatica L.) este un arbore cu multiple intrebuintari si

importanta terapeutica. Cu cenusa lemnului de fag, fiarta o ora, se
spalau negii de mai multe ori pe zi; ceaiul din coaja fagului este benefic
in cazurile de diaree grave, iar ramurile tinere si frunzele se foloseau in
bai contra reumatismului.

Feriga (Dryopteris filix mas Scott), planta fara flori, alcatuita dintr-o
rozeta de frunze la suprafata solului si o tulpina subpamanteana
(rizom), care, maruntita si amestecata cu miere, se intrebuinta (si in
prezent) contra teniei - vierme parazit in intestinul subtire al omului si
al mai multor animale. Rozomul, fiert in apa, se lua dimineata inainte
de a manca su, pisat, se bea cu vin pentru dureri de inima. De
asemenea, bolnavii de astm beau, in loc de apa, decoct din rizomi de
feriga.

Fragul (Fragaria vesca L.), planta ierboasa mica, binecunoscuta

pentru fructele aromate, prezinta si importanta terapeutica: frunzele,
pisate si amestecate cu sare, se puneau pe masele contra durerilor, iar
ceaiul din radacini, tulpini si frunze se folosea in combaterea tusei,
digetiei anevoioase si in boli de rinichi.

Ghiocelul (Galanthus nivalis L.), gingasa planta ierboasa (raspandita

prin paduri si fanete umede), vestitoare a primaverii, contine in bulbul
din pamant o substanta cu actiune in tratamentul paraliziei infantile.

Iedera (Hedera helix L.), planta agatatoare (cu frunze vesnic verzi)
din padurile umbroase, de pe stancarii si ziduri umede, are rol
terapeutic prin ramurile florifere, folosite sub forma de ceai in
combaterea tusei si febrei, precum si in durerile de ficat si de stomac.

Ienuparul, Cetina, Jneapanul (Juniperus communis L.) este un

arbust cu frunze aciculare, permanent verzi, raspandit prin padurile si
pasunile de la munte. Ceaiul din frunze de jneapan, in amestec cu
coada-calului, matase de porumb si cozi de cirese, este benefic in
eliminarea calculilor renali.

Izma Salbatica (Mentha longifolia L. Nath.) este folositoare prin

frunze, care se fierb, obtinandu-se un ceai verzui, ce se bea contra
tusei, racelii, gripei si durerilor de stomac. Izma se punea si in bai,
contra reumatismului, iar planta fiarta se aplica pe diferite umflaturi
ale corpului, cauzate de boli sau traumatisme.
 Lemnul Cainesc, Malin Negru (Ligustrum vulgare L.) este un arbust
cu frunze mici si groase, raspandit prin tufisuri, paduri, cranguri, folosit
pentru garduri vii. Ceaiul din ramuri si fruce se bea in caz de
constipatie si hemoroizi, iar cu decoctul din coaja se spalau mainile
contra raiei. Coaja are si rol antiscorbutic.

Leurda, ai de Padure (Allium ursinum L.) este o planta raspandita

prin paduri umede si umbroase, folosita in loc de usturoi. Ceaiul din
frunzele acestei plante are efecte terapeutice, fiind recomandat in
bolile de rinichi.

Macrisul (Rumex acetosella L.), planta ierboasa cu gust acrisor, ce

creste prin fanete si livezi. Este folosita in alimentatie si consumata
cruda de copii primavara, cand sunt putine verdeturi. Decoctul si ceaiul
din frunze se lua in boli de rinichi.

Mama Padurii (Lathraea squmaria L.) este parazita pe radacinile

arborilor din padurile umede si umbroase. Are rizom ramificat si numai
la 10 ani se formeaza tulpina aeriana, cu flori si seminte. Planta se
folosea ca medicament contra colicilor, crampelor si epilepsiei.

Macesul, Trandafirul Salbatic, Rugul (Rosa canina L.) este stramos

al multor varietati de trandafir, cu fructe bogate in vitamine (C,D,P,
provitamina A), glucide, saruri minerale etc. Ceaiul din macese uscate
se bea pentru combaterea tusei, raguselii, crizelor de ficat, iar decoctul
este sedativ pentru durerile de stomac si de urechi. In Muntii Apuseni,
la Salciua, ceaiul din macese, in amestec cu tulpini florifere de zmeur,
se folosesc contra durerilor de inima, iar ceaiul din frunzele si fructele
acestui arbust se bea pentru diminuarea durerilor de rinichi.

Merisorul de Munte (Vaccinium vitis-idaea L.) este un arbust mic,

raspandit prin locuri stancoase si umede din paduri, prin pasunile din
zonele inalte, de la care se folosesc frunzele in ceaiul contra
reumatismului. Antitermic este mustul din fructele acestei plante,
totdeauna verde.

Mierea-Ursului, Plumanarica (Pulmonaria officinalis L.) este o

planta ierboasa ce creste prin locuri umbroase si umede din paduri,
tufisuri si livezi, de la care se folosesc frunzele in ceaiul contra tusei si
afectiuni pulmonare, precum si ceaiul din radacini, in boli de stomac si
ficat.

Molidul (Picea excelsa Link.), cunoscut conifer din padurile de la

munte, cu numeroase intrebuintari, printre care mugurii si conurile
tinere din care se obtine un sirop contra tusei si al altor afectiuni
pulmonare. Rasina, in amestec cu alte plante, era folosita in
prepararea unei alifii ce se aplica pe rani, ca cicatrizant.

Muchiul de Munte, Muschiul de Piatra (Cetrarias islandica), e un

lichen frecvent in zona alpina, folosit ca tonic si febrifug. Decoctul din
acest lichen indulcit cu miere su zahar, se bea de bolnavi in
tratamentul tuberculozei pulmonare.

Navalnicul, Limba-Cerbului (Phyllitis scolopendrium (L) Neum.),

feriga din regiunea montana, cu frunze dispuse in rozeta, din care se
facea ceaiuri pentru tuse. Frunzele si radacinile pisate se foloseau
contra ranilor, iar fiertura plantei uscate se lua in bolile de splina. De
asemenea, rizomul si frunzele se foloseau contra tuberculozei.

Negelarita, Rostopasca (Chelidonium majus L.), planta ierboasa

(miraculoasa) cu flori galbene, ale carei organe contin un suc galben cu
multe efecte terapeutice. De fapt, rostopasca era tilizata ca planta
medicinala inca din Antichitate, iar in Evul Mediu era flosita in
tratamentul icterului. Demult, aceasta planta a depasit cadrul
medicinei populare. In prezent, se foloseste (infuzie) in tratarea
colicilor hepatobiliare, sichineziei biliare, tusei convusive si spastice,
anginei pectorale, spasmelor, tractului gastrointestinal. Ca unguent,
sub forma de suc proaspat si comprese, se foloseste pentru
cicatrizarea ranilor, in tratarea tuberculozei pielii, herpesului, negilor,
bataturilor. Tulpinile florifere erau, candva, fierte in lapte cu patrunjel,
fiind folosite contra blenoragiei. Planta se mai utiliza contra
muscaturilor de sarpe si de insecte si se dadea vacilor ca sa aiba lapte
mult si bun, sa fie untul galben.

Odoleanul Gusa Porumbului (Valeriana officinalis L.), planta

ierboasa de prin padurile umede si zavoaie, de pa langa paraie, de la
care se utilizeaza radacina, sub forma de ceai, pentru diminuarea
starilor nervoase in hipertensiune si inima marita. Radacina plamadita
in rachiu se lua, in unele zone, in situatii de isterie si palpitatii.

Omagul (Aconitum tauricum) este raspandit prin locuri ierboase si

stancoase din etajul alpin si subalpin al Carpatilor, de la care se
folosesc cu precautie(sirop, tinctura) radacinile in tratarea gripei,
guturaiului, in nevralgii, congestii pulmonare cu tuse, pneumonii,
laringite acute, sciatica, ticuri nervoase ale fetei.

Patlagina, Limba-Oii (Plantago major L.), planta erbacee din pasuni

umede, fanete, utila pentru frunzele sale (infuzie) in medicina
traditionala umana: in tratarea tusei, aterosclerozei si hipertensiunii
arteriale. Sucul din patlagina se dadea copiilor contra limbricilor; ceaiul
si cataplasmele se foloseau in bli de ochi, iar decoctul din radacini si
frunze se bea contra tuberculozei. In anumite zone, patlagina si
fereguta se pisau si se puneau in tuica, fiind, apoi, folosita contra
durerilor de stomac.

Papadia (Taraxacum officinale), raspandita prin fanete, gradini, locuri

necultivate, pasuni, are multiple intrebuintari: frunzele in alimentatie,
ca salata, primavara; florile contra tricofitiei; ceaiul din radacina, ca si
cel din flori este folosit in durerile de ficat, in bolile de rinichi si in
hemoragii.
 Pelinul (Artemisia absinthium L.) este o cunoscuta planta aromatica
si medicinala, cu numeroase intrebuintari inca din Antichitate. Ceaiul
din pelin era (si este) folosit contra racelii, reumatismului si paraliziei,
durerilor de stomac, ca dezinfectant. Planta, in creatiile folclorice, avea
diferite semnificatii - gustul amar insemnand un trai greu: "Peline, frate
peline,/Amara-i frunza pe tine,/Ca si inimioara-n mine..."

Pinul (Pinus sylvestris L.), conifer, de la care este folosti, indeosebi,

lemnul in constructii, dar si frunzele (infuzie) cat si mugurii(sirop) in
tratarea bolilor pulmonare, bronsitelor, bolilor aparatului urinar (cistite,
pielite, uretrite), precum si a reumatismului, dermatozelor cu eczeme,
ranilor, psoriazisului, scabiei, sub forma de ulei sau alifie, preparata din
rasina.

Podbalul (Tussilago farfara L.) e o planta ierboasa, pe care Dioscoride

si Plinius o foloseau in tratamentul unor afectiuni pulmonare, inar
Hipocrat recomanda decoctul, ca emolient pentru furuncule. Ceaiul din
frunze, flori si radacina se bea si este recomandat in bronsita, tuse,
astm, raguseala, emfizem pulmonar, silicoza si, in general, in toate
bolile cailor respiratorii, in dischinezii biliare si ca tonic aperitiv.

Porumbarul (Pronus spinosa L.) e un arbust ce creste la marginea

padurilor, de la campie pana la munte, de la care sunt folosite
terapeutic radacinile, scoarta, frunzele, florile si fructele. Astfel,
radacinile, scoarta radacinii si chiar scoarta tulpinii, folosesc contra
durerilor de inima: frunzele si florile sunt utile in eruptii tegumentare,
boli de rinichi si pentru eliminarea toxinelor din organism; fructele sunt
recomandate in dureri de stomac, diaree, dizenterie, afectiuni renale,
dischinezii biliare, guta, tuse convulsiva si spastica, afectiuni
cardiovasculare si pentru stimularea digestiei.

Rachitanul (Lythrum salicaria L.), planta erbacee ce creste la

marginea lacurilor, raurilor, in locuri mlastinoase, de la campie pana in
regiunea montana, are utilizari terapeutice in medicina umana
traditionala. Partile aeriene ale acestei plante, sub forma de infuzie, au
rol astringent, antiseptic, hemostatic, hipoglicemiant, cicatrizant.
Interesant este si faptul ca in primul si al doilea razboi mondial,
epidemiile de dizenterie au fost tratate folosindu-se rachitanul. Planta
era si este recomandata in afectiuni gastrointestinale, hemoragii,
hipotensiune, ulcere varicoase, eczeme, dermatoze, urticarie.

Urzica (Urtica dioica L.) este o cunoscuta planta ierboasa de la care

se folosesc (ca ceai si decoct) frunzele, varfurile florifere, radacinile,
contra tusei, in boli de stomac, rinichi, iar primavara in alimentatie, ca
fortificant, pentru persoanele slabite, subnutrite.

Vascul (Viscum album L.), planta semiparazita, frecventa prin casele

oamenilor de sarbatorile de iarna pentru a aduce noroc, este
folositoare prin ceaiul din frunze in emfizem pulmonar, tuberculoza, in
epilepsie si ca hipotensiv.
 Zmeurul (Rubus idaeus L.), arbust cu fructe parfumate, preferat, prin ceaiul sau
decoctul din frunze si ramuri tinere, in durerile de cap, de stomac, si de inima, in afectiuni
renale.

Inapoi

Urmator

Acasa - Taine din lumea vie

Taine din lumea vie

I. Din Lumea Animalelor

"...Poti descoperi inca in minunata viata a animalelor profunde semnificatii si nu de

putine ori, adevarate valori etice si morale de comportament..." Constantin Mihailescu

1. Curiozitati din cartea naturii

Se cunoaste faptul ca animalele, in diversitatea lor, prezinta funcii,

1:0.1

unele cu rol benefic in habitatele in care traiesc, funcii care sunt

adeseori valorificate si de catre om. In acest sens am selectat cateva
curiozitati din marea carte a naturii, pe care le consemnam in
continuare.

1:0.2
GROPARUL sau necrofaful (NECROPHORUS) este o
insecta cu o functie deosebita in natura. Acesta ingroapa mici
mamifere moarte, ca soareci, cartite, pasarele, peste care depune
ouale, din care ies larvele care vor avea asiguranta hara di abundenta.
 1:0.3
CALOSOMA (CALOSOMA SYCOPHANTIS) "politistul
padurilor" un gandac de culoare verde aurie, cu straluciri rosietice,
metalice, se hraneste lacom cu omizi, salvand uneori de la defoliere
mii de hectare de padure

1:0.1
APHELINUS MALI este o mica viespe, folosita de om in
livezi pentru combaterea paduchelui lanos al marului. Femela despune
ouale in corpul daunatorului unde in interiorul acestuia se vor dezvolta
larvele.

1:0.1
BUBURUZA si larvele acesteia mananca intr-o zi de pe
plantele de cultura si ornamentale o cantitate de paduchi verzi (afide)
cu o greutate de cateva ori mai mare decat corpul ei.

1:0.1
LEUL, cunoscut pentru forta sa extraordinara,
spre batraneste, cand ramane fara dinti se hraneste cu cadavre, iar in
final, din cauza subnutritiei si epuizarii, devine prada usoara pentru
hiene, animale cu rol important in igienizarea mediului.
 1:0.1
GHEPARDUL(Acinonyx Jubatus) este crescut de unii
oameni din India pe langa casele lor, fiind folosit ca paznic in timpul
noptii, cand poate face inofensivi pe eventualii raufacatori.

2. Ursii, in conflict cu oamenii

De mai multi ani, in Busteni se plimba in voie ursi infometati,

1:0.2

reusind de fiecare data sa-si procure hrana, rapind porci din

gospodariile multor oameni ce locuiesc in preajma padurii. La inceputul
lunii Februarie 2000, un urs de circa 100 kg, in cautare de hrana a fost
grav ranit de tren in zona de sud a fabricii de hartie, retra-gandu-se,
totusi, du dificultate pe malul drept al Vaii Prahovei, constituind in plina
zi, un loc de atractie pentru numerosi localnici si turisti ce traversau
orasul spre cartierul Zamora. In carierul Ferastrau, din apropierea
hotelului Silva, ce se margineste cu padurea de la poalele muntilor Jepii
Mici si caraiman, ursii aduc pagube in gospodariile oamenilor. Astfel, in
pofida unei paze in siguranta a cotetelor, in luna septembrie 1997, ursii
au rapit porci in vazul oamenilor inspaimantati si nepurinciosi in fata
patrupedelor infometate. In noaptea de 15 spre 16 septembrie intre
orele 2 si 4, ursii au plecat cu doi porci, in greutate de 150-200 kg din
gospodaria familiilor Huzui Gheorghe si Falcescu Maria.

3. Pasarea Tucan In Ecologia Tropicala

Caracteristic pentru aceasta pasare, raspandita in padurile

1:0.3

neotropicale, din Mexic pana in Argentina, este ciocul enorm, inalt si

mult comprimat lateral, uneori lung, aproape cat corpul multor dintre
cele 54 de specii de tucani de pe planeta. Acestea sunt pe cale de
disparitie, deoarece oamenii distrug habitatul pasarilor si le vaneaza
pentru ciocul si penele lor, sau pur si simplu pentru hrana. Tucanii care
se hranesc cu fruct joaca un rol semnificativ in ecologia tropicala
deoarece imprastie semintele pe solul padurii tropicale. Majoritatea
femelelor tucan isi fac un singur cuib in scorburile copacilor, folosindu-
si ciocul pentru a zidi in interior cu o pasta facuta din namol, crengute,
fibra de lemn mestecata si scorta de copaci. Ele lasa doar o crapatura
ingusta pentru a se feri de pradatori, dar destul de mare pentru ca
masculul sa strecoare inauntru hrana. Tucanii su niste ciocuri
magnifice, mai mult de 15 cm lungime, pe care le folosesc ca pe niste
forcepsuri pentru a prinde si sfarama insecte, pe care le vaneaza cu
mare maiestrie. Ciocurile mai sunt utile si pentru a cauta fructe printre
ramurile cu frunze dese, sau pentru a tine la distanta serpii veninosi.
Se pare ca tucanii nu beau niciotata apa. S-a observat ca numai patru
specii beau apa si acestea rar. Ei isi obtin apa din hrana. Un mascul
trebuie sa duca femelei hrana variata: fructe, insecte, serpi, soparle,
scorpioni uriasi, lilieci si pui de pasari. Daca masculul ii duce mereu
aceeasi mancare, femela i-o arunca inapoi.

4. Din Minunata Lume a Pasarilor

Ornitologii au consemnat in cartile lor numeroase curiozitati dintre

1:0.4

care cateva le prezentam in continuare.

Cormoranii
Cormoranii, rude apropiate cu pelicanii, se numara
printre putinele pasari acvatice carora le lipsesc glandele specializate
care secreta grasimea necesara impermeabilizarii penelor.

Flamingul
Flamingul este singura pasare care, atunci cand se
hraneste, tine ciocul cu varful indreptat inapoi si aceasta pentru ca
partea de jos a ciocului, imobila, este suprapusa pe cea de sus mobila.
Cuibul flamingilor are forma unui trunchi de con, de circa o jumatate de
metru inaltime, fiind realizat din mal intarit.

Califarul Alb
Califarul Alb, pasare raspandita si in
Dobrogea, cuibareste sub pamant, in vizuini parasite de vulpi sau
bursuci, sapate in dune intarite de nisip, in pamant, sub stanci, avand
intrarile bine mascate de vegetatie.

Cucul
Cucul isi depune ouale in peste 200 de cuiburi de
pasari apartinand unor specii diferite, femela avand grija sa
indeparteze unul din ouale gazdei, uneori inghitindu-l, iar daca pozitia
cuibului nu-i poate permite ouatul, aceasta depune oul pe pamant si
apoi il ia in cioc transportandu-l in cuibul gazdei. Iata de ce puiul de
cuc, cand vine pe lume, nu-si va cunoaste niciodata adevaratii parinti.

Pupaza
PUPAZA, pasare bine cunoscuta din povesti si
din zicale, prezinta cateva curiozitati: la femela, se dezvolta cat timp
cloceste, o landa uleioasa la baza cozii, din care, in caz de primejdie,
se elimina un lichid cu miros neplacut pentru dusmanii sai obisnuiti:
micile mamifere carnivore; puii la aparitia unui dusman, incep sa
pufaie ca pisicile, improscand fecalele lor semilichide; hrana (insecte si
larvele lor, viermi, paianjeni, miriapode) o ia pupaza de la sol, o arunca
mai intii in sus si apoi este prinsa si inghitita, aceasta pasare avand
limba mica..

5. Despre "Teritoriul" unor animale

In mediul lor natural animalele au un spatiu geographic delimitat,

1:0.5

constituind loc de adapost, de hranire de adaptare, si inmultire.

 Betta Splendens
BETTA SPLENDENS, peste supranumit
"luptatorul", nu suporta in acvariu nici un alt rival, pe care il urmareste
si il impiedica sa iasa la suprafata pentru a respire.

Gymnarchus
GYMNARCHUS este un peste ce isi creeaza un camp
electric in jurul sau avand astfel un teritoriu sub propriul control.

BROASTELE NORD-AMERICANE nu se
Broastele Nord-Americane

deplaseaza mai mult de 10 metri in cinci ani.

Soparla
SOPARLA are un spatiu de numai cativa metri patrati,
teritoriul sau fiind uneori redus doar la o piatra sau un butuc.

Lebada
LEBADA are o zona de 1 km patrat pe lac pe care o
apara de o alta lebada, luptandu-se pana- ii scufunda capul in apa
pentru a o ineca.

pESCARUSII
PESCARUSII, desi formeaza o adevarata
comunitate si au un spatiu vast, isi impart "teritoriul" in mici parcele pe
care le apara cu hotarare.
 Vulturii
VULTURII au un "teritoriu" mai intins, deoarece
sursa lor de hrana este pe uscat (unele mici mamifere si pasari).

Hipopotamii
HIPOPOTAMII isi aleg in general acelease
locuri, pe care nu va admite nici un alt individ din turmele vecine. In
perioada de imperechere se dau lupte pentru suprematia si alegerea
teritoriului care, adeseori, se vor termina cu moartea unuia dintre cei
doi combatanti. Inainte de imperechere hipopotamii traiesc separat
masculii si femelele avand teritoriile individuale dupa care fiecare
familie are o "iesire" proprie pe care celelalte familii vecine vor evita s-
o foloseasca.

6. Efectele muzicii asupra vietuitoarelor

Numerosi cercetatori au dovedit experimental ca animalele si

1:0.6

plantele au sensibilitate artistica si indeosebi pentru muzicca. Pentru

om, muzica are si efecte terapeutice. Astfel este cunoscut obiceiul prin
care copiii canta melcilor pentru a-I determina sa-si scoata "coarne
boieresti". La fel se stie despre urs ca danseaza in ritmul tobei, precum
si faptul c a unii pesti, sub actiunea muzicii, raman nemiscati langa
cristalul acvariului. Ariciul isi desface "haina" de tepi la izbirea a doua
corpuri metalice. Maimutele, dupa natura muzicii pe care o asculta
manifesta dospozitie sau devin melancolice. Caii, la circ sau la
exercitiile de echitatie, isi potrivesc mersul dupa notele musicale,
schitind chiar si pasi de balet. Iata cum muzica poate avea efecte
nebonuite asupra multor animale. De pilda, s-a demonstrate ca daca in
ultima saptamana de incubatie a oualelor de pasari se pune in
apropiere muzca timp de 2-3 secunde, cu cateva note ale gamei, dupa
ecloziune puisorii vor manifesta o preferinta pentru aceste note. De
asemenea, soarecii pot selcta muzica dupa placul fiecaruia. Tot in urma
unor experimente de Gradina Zoologica din Berlin, s-a constatat ca cea
mai mare intelegere pentru muzica o au magarul si porcul, in timp ce
la o gradina zoological din SUA, la sunetul unui gramofon, serpii sunt
total indiferenti; elefantul salta trompa si urechile; tigrul Bengal misca
prieteneste din coada, se rostogoleste si apoi toarce ca un motan;
bizonii stau drepti ca lumanarea si asculta linistiti partitura, apropiindu-
se incet, incet de gramofon; leii si camilele executa tot felul de salturi;
ursul cafeniu mormaie, fara sa stim daca acest mormait este prietenos,
entoziast sau furios; lupii si cainii urla. O alta curiozitate ne ofera
cimpanzeul, pe nume Paolino, dintr-un parc zoologic din Rio de Janeiro,
care a invatat sis tie sac ante la chitara si alte instrumente. In natura,
cele mai attractive concerte le sustin pasarile, in comportamentul
carora intervin diferite perioade de "cantec" sau "strigat", un limbaj
care exprima gasirea si mentinerea teritoriu lui, constructia cuibului si
cucerirea femelei. Ca neintrecute cantarete, pasarile indragesc muzica
vocala, cat sic ea instrumentala. O dovada a perceptiei sunetelor si a
talentului musical la majoritatea pasarilor, o constituie faptul ca unele
imita cantecul altora, ca de exemplu graurul si pitulicea, care sunt cele
mai bune imitatoare din Europa, pe cand gaita si pupaza sunt
cunoscute pentru ca pot imita pana si mieunatul pisicii sau zgomotul
fierastraului. Renumita este si pasarea lira din Australia, o adevarata
"pasare orchestra", care poate sa reproduca o parte din "vocabularul" a
circa 30 de pasari. Si pasarea Merla Shama din India are un
cmportament ciudat, ea reusind sa reproduca aproape perfect cantecul
masculului in situatia cand este despartita de acesta, desi melodia nu
face parte din repertoriul ei. Dar bine cunoscuti pentru sensibilitatea
fata de muzica sunt papagalii, care pot imita diferite sunete ale unor
instrumente. De altfel, din cele aproape 28 000 de specii si subspecii
de pasari douazeci dintre ele sunt capabile sa emita sunete articulate
si sa imite cuvintele oamenilor. Desigur ca se pot enumera multe alte
animale cu afectiune pentru muzica, precum si efectele acesteia
asupra organismului, dar consideram necesar sa amintim ca pentru om
muzica a devenit un excellent mijloc profilactic. Astvel, la Universitatea
Populara pentru Protectia Sanatatii din Vilnius (Lituania), functioneaza
o facultate de coreoterapie, de tratament musical prin dans. In aceasta
institutie medicala s-a constatat ca emotiile care apar o data cu
sunetele muzicii, si cu miscarea actioneaza asupra tonusului scoartei
cerebrale, imbunatatind ritmul respirator, circulatia sangelui,
metabolismul. In Germania "muzicoterapia" are un rol insemnat in
ameliorarea starii bolnavilor, ca in cazul pacientului in fata dentistului
sau usurarea nasterilor. Cercetari au fost effectuate si la plante, muzica
avand o serie de efecte positive, cum ar fi: accelerarea cresterii si
obtinerea unor recolte mai bogate. In final, mentionam ca s-a
demonstrate practice ca nu orice fel de muzica are efecte positive
asupra organismului. De pilda, muzica simfonica, muzica usoara,
melodiile cantate la orga, pot fi folosite ca stimulente, pe cand muzica
pop, mai stridenta, displace atat plantelor cat si animalelor.

7. Consumatori ai apei de mare

Apa de mare nu este buna de baut pentru ca in ea sunt dizolvate

1:0.7

mari cantitati de saruri (35g la litru, din care 27g sare de bucatarie).
Dar pestii marini desalinizeaza apa la nivelul bronhiilor, iar cellule
speciale preiau sarurile din sange si le elimina in mediul extern. Alte
vietuitoare, pasarile si reptilele marine au glanda numita salifera, care
este o veritabila "instalatie" de desalinizare. S-a constatat ca femelele
de broaste testoase marine ies noaptea pe uscat, pe plaje de nisip, nu
numai pentru a-si depune ouale, ci si pentru a elimina sarurile din
organism, fiind considerate cele mai "plangarete" animale ale planetei.

8. Pinguinii, Adevarati Familisti

Pinguinii, Adevarati Familisti Pinguinii, neintrecuti scafandri ai

1:0.8

zonelor, polare, clocesc pe rand si cresc puii cum rar mai intalnim la
animale. Astfel ca, in timpul cand femela cloceste pe un ger aspru si
fara sa se hraneasca, masculul pazeste cuibul, iar o data ce puii ies din
ou, se asociaza cate 120-150 de familii, infiintand adevarate crese, in
care grija puilor o au pinguinii batrani, pa cand parintii puilor alearga
dupa hrana tuturor.

9. Delfinii, Performante si Obiceiuri

Despre delfini, mamifere acvatice indragite si apropiate de

1:0.9

oameni, s-au scris multe pagini. In randurile de fata ne vom referi la

cateva performante si obiceiuri ale delfinului, pe care romanii, grecii si
alte popoare din antichitate l-au redat in monede si in medalii, i-au
dedicate poezii si l-au zugravit in picture, prezentandu-l uneori,
purtand oameni pe spate, printre valurile inspumate ale marilor si
oceanelor. In present se cunosc aproximativ saptezeci de specii de
delfini, diferite ca forma si dimensiuni, numar de dinti, culoare,
prezenta inotatoarei dorsale, formele mai des intalnite fiind delfinul
comun (Delphinus Delphis), delfinul mare (Tursiops Truncatus) si
marsuinul (Phocaena Phocaena), specii raspandite si in Marea Neagra,
dar in numar tot mai mic. In stomacul unor delfini s-au gasit pietre de
diferite marimi, bucati de lemn, de sticla, cizme, pantofi, obiecte care
se pare ca ar fi necesare in farimitarea hranei. Delfinii aud foarte bine,
de la sunetele obisnuite, cu frecvente mici, pana la sunete cu frecvente
foarte inalte. Ei sunt, totodata, neitrecuti inotatori si scufundatori,
depasind cu usurinta viteza de treizecisicinci-cincizeci km/ora (Orcinus
Oraca), iar delfinii mari realizeaza adevarate performante; salturi de
pana la 5-6 m inaltime si aproape 10 m lungime. De remarcat si faptul
ca delfinii dresati pot cobori in adancuri pana la 300 de metri si chiar
mai mult. Delfinul mare consuma zilnic aproximativ 10 kg de peste
proaspat, ce ar reprezenta 100-120 tone pana la 30-35 de ani cat
traieste. Si tot in literatura de specialitate se semnaleaza un alt fapt,
ca delfinilor le place muzica, dovada ca ei se pot dresa cu usurinta in
delfinarii si folositi la circuri. Adeseori, aceste animale inteligente
reusesc sa reproduca bine vocea si chiar cuvintele dresorului.

10. Obiceiurile Unor Pasari

 Din Marea diversitate a animalelor de pe Glob, prezentam cateva
1:0.10

caudate obiceiuri pe care le au unele pasari.

Fregata
FREGATA, pasare de prada din marile
tropicale, vaneaza pesti zburatori speriati de delfini, de aceea, in urma
cardurilor de delfini se vad, adeseori, stoluri de fregate.

Ciorile
CIORILE au obiceiul sa culeaga nuci, pe care le lasa
sa cada de la inaltimi de peste douazeci de metri pe un drum de piatra
operatie pe care o repeat pana cand nucile se vor sparge.

B,C,P
BERZELE, COCORII, PASAREA FLAMINGO, se odihnesc si
dorm intr-un picior, celalalt picior fiind ascuns sub abdomen.

SFRANCIOCUL obisnuieste sa-si puna pelin in cuib, iar in tepi de

Sfranciocul

paducel sau de maces, insecte, soparle, viermi si soareci.

Ticleanul
TICLEANUL ascunde seminte si fructe in
crapaturile scoartei copacilor, pentru a fi siguri de hrana, pe care le
acopera cu lut, ce-I serveste si ca semn de recunoastere a locului
respective.
 Vulturii
VULTURII sunt de multe ori lacomi, incat nu pot
zbura de greutatea pe care o au, fiind nevoiti sa verse o parte din
mancarea inghitita.

Bufnita
BUFNITA SIBERIANA depune soarecii morti in scorburi, o
adevarata camara, care-I serveste si ca frigider, intr-unul din acestea
gasindu-se treizecisicinci de soareci.

CAPANTORTURA are cuibul ascuns in scorbura, incat puisorii nu

Capantortura

pot fugi in caz de pericol, de aceea ei isi lungesc gatul si totodata, isi
sucesc capul in toate partile, suierand la fel ca vipera.

11. Hibernarea la Animale

Anotimpul rece declanseaza o stare de viata latenta la multe

1:0.11

animale, de fapt, o adaptare a acestora la conditiile nefavorabile de

viata. Aceasta stare de "somn" hibernal din bioritmul sezonier la
animale este o modalitate de exprimare a termoreglarii. In hibernarea
propriu-zisa, animalul ramane imobilizat mult timp, iar in cazul
hibernarii partiale, animalul se poate trezi din starea de somnolenta,
parasindu-si locul in cautarea hranei. In continuare vom aminti cateva
cazuri de hibernare:

Amiba
AMIBA, animal unicellular, in conditii de uscaciune
si oscilatii prea mari de temperature, se inchisteaza cu un invelis
rezistent.
 Insectele
INSECTELE, pe timpul iernii intra intr-un "somn"
hibernal indelungat si profound, rezistand acestei stari de viata datorita
substantelor de rezerva din corp: grasimi si glucide.

Spongierii
SPONGIERII sau "buretii de mare" traiesc in timpul
iernii sub forma unor muguri de rezistenta, numiti gemule.

Rama
RAMA sapa galerii adance de 1, 5-2 metri, unde
ierneaza izolat sau in grupuri mari

Melcii
MELCII de apa dulce-Limnea, Planorbis, Physa, etc
Pot supravietui multa vreme in gheata raurilor sau in malul inghtat,
deoarece retin in partea posterioara a cochiliei o mica cantitate de aer,
care-I face mai usor decat apa. PESTII, odata cu scaderea temperaturii
apei, supravietuiesc tot pe seama sub-stantelor de rezerva. Platica,
crapul, salaul etc. migreaza in deltele fluviilor si raurilor mari unde, in
numar mare, hiberneaza in gropi maloase.

Amfibienii
AMFIBIENII(tritoni, salamander si broaste), traiesc
iarna in crapaturile adanci ale solului, in galerii, sub radacinile arborilor
si chiar in scorburi.
 reptilele
REPTILELE (serpi, soparle, broaste testoase)
intra si acestea intr-un "somn" de iarna. De pilda, puii de broasca
testoasa abia eclozionati in lunile august-septembrie intra direct in
amortire, iar adultii patrund in pamant la adancimi de 30-40 cm.

pasari
PASARI din grupul randunele, colibri caprimulgi si
lastuni, in conditii de viata neprelnice, manifesta, de asemenea, o
pronuntata stare de amortire.

ORNITORINCUL echidna, tatuul, soarecele marsupial cartita,

Ornitorincul

veverita etc, ursul European si cel American intra in lunile de iarna intr-
o hibernare partiala

Liliacul
LILIACUL (Plecotul Auritus) are trei feluri de somn:
diurn, estival si hibernal, ultimul se instaleaza toamna si duraza pana
la sase luni.

12. Omul si Animalele Domestice

1:0.12

Calul
CALUL evita peroanele necunoscute, mentinand
fata de acestea o distanta de circa 15-50 metri. Daca constata ceva
suspect, reactioneaza asematator calului salbatic- fuge, provocand
adeseori accidente.
 Gasca
GASCA are un comportament prietenos fata de
om. In literature de specialitate se semnaleaza un fapt edificatory: o
femeie s-a imprietenit cu o gasca din curtea ei, pasare care in fiecare
dimineata insotea stapana pana la locul de munca, iar la intoarcerea
acasa, gasca o astepta la poarta, o apuca de sort si o conducea in casa
cu manifestari zgomotoase de bucurie.

Lama
LAMA, de origine din Peru, animal folosit la
transportul marfurilor, cand este istovita de munca si cade doborata de
povara, nimic nu o poate face sa se ridice, se ambitioneaza sa ramana
in locul unde a cazut, si daca o bati este cuprinsa de disperare si
incearca sa se omoare, lovindu-si capul de pamant, la stanga si la
dreapta. Daca se simte insultata, arunca asupra omului saliva, care se
spune ca este acra si iritanta pentru piele.

Capra
CAPRA are mai multa simtire si putere decat
oaia. Se impriteneste cu usurinta cu omul, fiind sensibila la mangaieri.
Este puternica, printena, plina de viata, capricioasa si iubeste
hoinaritul. Ii place sa urce in locuri abrupte, sa stea si chiar sa doarma
pe varful stancilor, sau pe marginea prapastiilor.
 Cainele
CAINELE, inca de la varsta de trei saptamani
exprima sunete care semnifica o dorinta de aparare, atac sau bucurie;
de frica, durere sau invidie.

Porcul
PORCUL recunoaste mediul inconjurator la cateva
ore dupa venire ape lume, iar la cateva zile este deja atent la modul
cum se hraneste scroafa si la tot ce se intampla in jurul ei. De altfel,
vede bine, distinge cu precizie culorile si aude si mai bine.

Viteii,mieii
VITEII SI MIEII se orienteaza foarte curand dupa
nastere, realizand prin miros un contact personal cu animalul mama.
Din ziua a patra de viata, vitelul isi recunoaste mama dupa voce, iar
din ziua a opta o identifica si dupa aspectul exterior de la o departare
de 30-50 de metri.

13. Animalele, Primii "Doctori" in Medicina

La inceputul secolului al XIX-lea, F.F. Virey, naturalist si medic

1:0.13

francez considera ca animalele au fost primii "doctori" in medicina.

Argumentele sale au fost observatiile personale si informatiile din
"Historia Naturali" a lui Pliniu cel Batran (24-79e.n.). In acest context
semnalam cateva situatii la unele animale care foloseau ca
medicament diferite plante.

G,M,P
GAITA, MIERLA si POTARNICHEA folosesc ca purgative
frunzele de tulchina, iar porumbeii salbatici, turturelele si gainile,
papadia.
 Ierunca
IERUNCA sau COCOSUL DE MESTEACAN se
hraneste in timpul iernii cu amenti(matisori) de mesteacan, care de
asemenea, au rol benefic curatand tubul digestive de tenii si de alti
paraziti intestinali. De fapt, aceasta s-a verificat experimental,
constatandu-se ca multe animale folosesc plantele in combaterea
viermilor intestinali, precum: pelinul, leurda sau usturoiul de padure, a
caror actiune fitoncida si viermifuga este recunoscuta.

Uliul
ULIUL, cand simte ca i-a slabit vederea isi umezeste ochii
cu suc din tulpina de laptuca salbatica, iar randunica foloseste pentru
puii sai, cu aceleasi afectiuni, sucul galben-portocaliu de rostopasca
sau iarba-de-negi.

Cainele,Pisica
CAINELE SI PISICA pentru dezinfectarea tubului
digestive mananca iarba inrourata.

Cerbii
CERBII, raniti cu sageti otravitoare, rumegau frunze
de frasinel, planta din care se extrage un ulei volatil, puternic,
bactericid.

NEVASTUICA se imunizeaza impotriva muscaturii serpilor

Nevastuica

veninosi mancand planta ierboasa virnant sau ruta.

 Rasul
RASUL, cand este ranit isi prepara in gura, din
anumite plante un fel de "terci" pe care apoi il aplica pe rani,
intinzandu-l cu limba.

Ursul Marsupial
URSULETUL MARSUPIAL din Australia, numit
de localnici Koala, se hraneste in exclusivitate cu frunze tinere si
fragede de eucalipt. Daca este bolnav, Koala mananca si cate o frunza
de matura, care este bogata in substante cu effect dezinfectant, fapt
cunoscut si de medicii rezervatiilor unde supravietuieste acest
marsupial ocrotit.

Vulpile
VULPILE pacalite cu momeala otravita consuma
boabe de dalac sau poama-vulpii, a caror actiune vomitiva reprezinta
un antidote.

Ierbivorii
ANIMALELE IERBIVORE din regiunile tropicale ala Africii,
Americii si Asie, obosite de drumurile lungi parcurse, mananca frunze
de cafea, matte, guarana, cola, kassine si ceai, arbori si arbusti sau
liane ce cuprind substante stimulatoare pentru sistemul nervos.

14. Din Necunoscuta Lume a Animalelor

1:0.14

Bacteriile
BACTERIILE acvatice din atmosfera boreala inoata
in directia nordului magnetic, iar cele din emisfera australa spre sudul
magnetic terestru, aceste microorganisme anand in corpul lor cristale
de magnetite, cu rol de orientare spre locul in care ele traiesc.

Cormoranul
CORMORANUL ofera femelei un fir de iarba sau o
pietricica colorata, gest ce simbolizeaza materialul de constructie
pentru viitorul cuib.

Porumbeii
PORUMBEII, GRAURII SI CUCUL AMERICAN au
obicei ciudat, aduna si depun hrana in ciocul femelei pe care si-o aleg,
semnificand, parca, grija ce o vor avea pentru pui.

Cangurii
CANGURII, animale cu buze ca de iepure si urechile ca
de lup, insotesc turmele de oi la pasunat, candva aceste simpatico
fiinte fiind folosite si in sporturi distractive (dresate pentru a boxa).

Koala
URSULETII KOALA sunt animale care nu beau apa
si care poarta puii in punga marsupiala situate pe spate si nu pe partea

anterioara a corpului, ca la alte mamifere. Cainii CAINII

AUSTRALIENI nu latra la oameni, ei sunt dresati sa latre numai la
animale, fiind de mare ajutor pentru fermieri in manevrarea animalelor
domestice.

15. Solidaritate si Intrajutoare la Unele Animale

 Spiritul de echipa, de intrajutorare si indeosebi afectiunea fata de
1:0.15

semeni se manifesta la toate vietuitoarele. Un exemplu edificator de

comportament intelligent la animale ni-l ofera elefantul care in anumite
situaii se solidarizeaza pentru a veni in ajutorul celor in pericol.
Candva, intr-o rezervatie din Africa au fost ucisi trei elefanti, act ce a
declansat o revolta a celorlalti elefanti, care au inceput inspaimantator
sa devasteze totul in jurul lor. De altfel spiritual colectiv la acest animal
terestru urias este foarte dezvoltat. Este citat in literature de
specialitate un alt caz inedit despre un pui de elefant care urma sa fie
transportat dimineata cu trenul la o gradina zoological din Europa si
care, in timpul noptii, numultumit de domiciliul fortat din vagon, a
inceput sa protesteze sonor determinand aproape 100 de semeni sa
porneasca spre gara, fara a tine seama de obstacole, si sa-l elibereze,
pentru ca apoi, sa revina cu totii in jungla.

16. Sanatatea si Igiena la Animale

Animalele, in majoritatea lor, au obiceiul de a-si ingriji si pastra sanatatea, precum si

1:0.16

de a-si asigura conditii igienice corespunzatoare locurilor unde stau mult timp. Astfel, un
procedeu interesant de curatenie a penelor de capuse se intalneste la pasarea Melospiza
Melodica din America de Sud, care foloseste niste furnici in corpul carora se gaseste acid
formic, o substanta puternic dezinfectanta. Pasarea sus mentionata se aseaza prin
apropierea furnicarelor, ia cate o furnica in cioc si intinzandu-si aripile o trece pe partea
inferioara a penelor, unde sunt ascunse capusele. Indata ce vin in contact cu substanta
iritanta, capusele se desprind de pe corpul pasarii. O alta masura sigura dea a scapa de
ectoparaziti o are vulpea care, pentru a indeparta puricii de pe blana sa, se scufinda treptat
si apoi complet in apa, unde sta 10-20 de secunde, respirand printr-un pai, pe care il tine
in gura. In acest timp, toti puricii se arunca in apa, inecandu-se. Multa dibacie in
deparazitare au si maimulele prin dexteritatea lor, precum si mamiferele mari, rinocerii, si
bivolii, care coopereaza cu unele pasari insectivore din neamul graurilor, cotofenelor si
pasarilor Ibis (Ibis Aethiopius), pasari care le giugulesc parazitii de pe corp. Un obicei
benefic, folosit de unele animale, este combaterea viermilor intestinali prin consumarea
de parti ale unor plante salbatice (pelinul si ceapa salbatica), plante care contin substante
active cu effect terapeutic.

17. Curiozitatea si Comportamentul la Unele Animale

De-a lungul timpurilor, oamenii au obsrvat la animale

1:0.17

comportamentul acestora in anumite situatii. Astfel, jocul la animale

caracterizeaza o anumita modalitate de cunoastere a mediului
inconjurator. Un obiect nou introdus intr-o incinta provoaca o
investigare din partea animalului, care se apropie si se indeparteaza in
mod repetat, stabilind un fel de "dialog" cu obiectul respectiv, fiind de
fapt o conduita a curiozitatii, cu manifestari diferite la grupele de
animale. Maimutele si carnivorele sunt mai curioase decat rozatoarele.
Porcul spinos este mai activ decat soarecele, iar veveritele ocupa, in
acest sens, o pozitie intermediara. Maimutele observa obiectele si le
"incearca" cu labele, le "manipuleaza" ;cercopitecii fiind mai activi in
aceasta explorare. Rozatoarele miros obiectele, le rontaie, le
escaladeaza si adeseori le stropesc cu urina. La randul lor, unele pasari
si unii pesti manifesta aceeasi curiozitate prin investigare. Pentru a se
juca, vidrele construiesc "topogane", pe care aluneca in apa, culcate
pe burta cu labele intinse, cu capul ridicat, scotand, uneori, strigate.
Delfinii "se joaca" cu diferite obiecte: mingi, inele de diferite marimi. La
inceput, obiectul este luat in primire de catre unul dintre delfini si apoi,
de catre toti ceilalti. Omul este fiinta acceptata de aceste animale, pe
care stie ca le poate dresa cu usurinta. Se poate continua cu multe alte
exemple de curiozitati in comportament la animale care, in timp, au
constituit modele preluate de om in existenta sa de zi cu zi.

18. Din Fauna Padurii

Marea carte a naturii contine taine nebanuite. Padurea, lacas de existenta a unei
1:0.18

diversitati de animale ne ofera numeroase curiozitati din lumea animala. Iata cateva
dintre acestea: Pasarea care scoate sunetele cele mai puternice este pasarea numita
"clopot" din padurile Braziliei. Cantecul ei, asemanator sunetului de clopot, se aude pana
la o distanta de trei km. In Africa de Sud traieste o pasare curioasa, inteligenta, amatoare
de miere si larve de albina denumita "ghidul mierii" sau "cucul indicator" deoarece,
atunci cand descopera cuibul de albine salbatice in trunchiul unui arbore sau in
maracinisuri, incearca sa-l arate, indicandu-i locul unde se afla pretioasa descoperire,
printr-un zbor original, insotit de apeluri tipice, repetate. Cele mai mici maimute traiesc
in padurile tropicale din America de Sud. La nastere, puii lor cataresc 20 de grame, au 5,5
cm. si o coada de 7 cm. Cercopitecul, dupa ce naste, isi apara puiul de primejdii cu
dragoste parinteasca (il leagana, se joaca cu el, il mangaie si face gesturi hazlii), puiul
fiind mai bucuros si mai jucaus. Ursii intra in barlog in preajma Anului Nou, iar inainte
de a patrunde in acest adapost consuma anumite plante cu efect purgativ, dupa care rod
coaja de brad care, in amestec cu diferite plante, formeaza un adevarat dop, ce va astupa
complet rectul. La iesirea din barlog, dupa trei luni, ursul elimina dopul datorita unui
consum apreciabil de apa minerala. In padurile din Paraguay, Bolivia, Argentina si
Brazilia traieste o specie de lupi cu coama. Acesti lupi au picioarele lungi, ele ating 90-
97% si chiar 100% din lungimea trupului.

19. Zicale Comentate Despre Animale

Din cele mai vechi timpuri omul a fost interesat sa cunoasca comportamentul
1:0.19

animalelor, obiceiurile mai bune sau mai rele, pe care le-a asemuit cu propriul sau
comportament. Pe seama animalelor s-au formulat nenumarate zicale-cuvinte intelepte,
ce reprezinta adevarate invataminte pentru multi oameni. La cateva expresii intelepte ne
vom referi in continuare: "La mancare lup, la treaba vulpe si la somn butuc: - un proverb
cunoscut mai in toate limbile, ce semnifica un om neputincios ajuns la cheremul altuia
mai puternic "Fuge ca ursul de mort" - o formulare deja proverbiala folosita de vanatori,
care uneori sunt nevoiti sa simuleze ca sunt morti pentru a evita lupta directa cu un Mos
Martin artagos. "Elefantii sunt radacinile cerului", o metafora a poetilor musulmani.
Radacinile indica materia, iar cerul simboliza spiritul; de fapt se elogia elefantul pentru
faptura si comportamentul sau inteligent. "Il dai afara pe usa si intra pe fereastra", zicala
despre guzganul cenusiu care este vioi, ager la privire si la miscari, asa cum pot fi si multi
dintre oameni. "Toata ziua mananca si nu se mai satura" - o aluzie la omul lacom,
exprimandu-se de fapt un adevar despre cuc, pasare folositoare, ce se hraneste constant
cu omizi - larve ale unor insecte daunatoare pentru plante. "A merge ca o rata", o vorba
din popor ce se potriveste acelor oameni care din comoditate abia pasesc leganandu-se
cand pe un picior cand pe celalalt, precum rata pe uscat. "Este frig de ingheata ouale
corbului" , expresie ce semnifica un ger napraznic, corbul fiind pasarea care depune si
cloceste ouale in toiul iernii. "Buburuza\Uza\Incotr-o o-i zbura\Intr-acolo m-oi insura",
un bine cunoscut refren fredonat indeosebi de tineri, care si-ar dori in casatorie omul
harnic, precum buburuza. "Frunza verde palamida\Plina-i tara de omida", un alt refren ce
se adevereste oamenilor care nu muncesc si care traiesc pe seama altora. Enumerarea si a
altor zicale se poate continua, multe fiind cunoscute si frecvent folosite in graiul
romanesc. Intelepciunea omului, existenta sa ca fiinta cea mai rationala de pe Terra a stat
la baza genezei acestor cuvinte, frumos mestesugite.

20. Animale in Picturi si Desene Rupestre

La inceputurile dezvoltarii societatii, oamenii aveau un mod de

1:0.20

viata modest, luptand cu fortele naturii pentru a-si asigura existenta.

Evolutia societatii a fost determinata de munca omului, iar roadele
activitatii sale sunt nenumaratele marturii ale civilizatiilor ce s-au
succedat in timp. Ca prime dovezi ale inceputului zbuciumat de drum
sunt, alaturi de unele, creatiile artistice ale oamenilor paleotitici,
pastrate pana in timpurile noastre. In contunuare ne vom referi numai
la cateva urme semnificative lasate de oameni ce locuiau candva in
pesteri si in alte adaposturi din mijlocul naturii. Astfel se stie ca arta
paleolitica s-a remarcat prin picturile executate pe peretii cavernelor,
prin gravuri, desene si sculpturi de mici dimensiuni, realizate pe piatra,
pe coarne de ren sau pe oase. Acest mod de exprimare reprezinta, de
fapt, activitatea principala a oamenilor vanatoarea, subiectul preferat
al acestei arte fiind animalele. In Europa predomina imaginile de bizoni
si cai, apoi cele de ren, mamuti, rinoceri si ursi; in Africa sunt
reprezentari de struti, antilope, girafe, rinoceri si elefanti. In America
de Nord au preponderenta bizonii, iar in America de Sud si Centrala
jaguarul, sarpele si maimuta. Majoritatea picturilor si desenelor
rupestre au fost gasite in Europa (muntii Cantabrici din Spania, vaile
raurilor Dordogne si Garonne sau muntii Pirinei din Franta), Africa de
Sud (Taji Natal, Brandberg), America de Nord (Marele Canion), dar si in
America de Sud si Centrala (Mexic, Peru, Guatemale), Asia(China, India,
Mongolia, Tibet, Urali, Siberia). Prin reproducerea grafica senzatiei de
viata, de miscare a animalelor, picturile di desenele rupestre atesta
maiestria artistica a autorilor. Astfel, in pestera din nordul Spaniei,
doua desene atrag atentia in acest send "Marele bizon rosu",
evidentiaza trupul masiv al bizonului, iar celalalt desen "Bizon in atac"
sugereaza violenta atacului acestui animal: coarne amenintatoare,
picioare stranse sub pantece, corp arcuit in salt. In aceease pestera,
este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice cunoscute,
pe peretii unei galerii lunga de 18 m, lata de 8-9 m si inalta de
aproximativ 2 m su fost pictate, in marime naturala, peste 25 de
animale, in majoritate bizoni. Tot in Spania, in grota La Pileta sunt
desene simple de la inceputurile picturii, reprezentand un cap de tap,
un rinocer si o vaca. In ulele pesteri din Franta reprezentarile de
animale concretizau dorintele oamenilor de a le stapani. De pilda, in
grota Lascaux, se afla o pictura "Lupta dintre vanator si bizon", in care
artistul a fost preocupat pentru prima oara sa redea o scena
dramatica. Desenul infatiseaza un bizon cu pantecul strapuns, in fata
lui un om mort, iar alaturi un alt bizon, care dupa ce s-a terminat lupta
pleaca. Pe un alt perete din aceeasi grota artistii vremii au gravat o
multime de coarne de reni, inalte de circa 1m, care reda o turma de
reni vazuta din departare. De asemenea, in Franta in grota Lortheteste
cunoscuta imagine "Reni trecand o apa" infatisand trei reni, doi care
fug si al treilea mai batran, inspaimantat. Pictura rupestra, gravura,
reprezentand diferite animale si chipuri de oameni, puternic stilizate,
este bine reprezentata si in pesterile din Africa, America si Asia. In tara
noastra sunt cunoscute desene cu oameni si animale la Ohaba Ponor
(Hunedoara), Cheia(Dobrogea), in pestera Muierilor, de la Baia de Fier
(Oltenia) la Ceahlau-Scaune si la Ripiceni. Neindoielnic ca picturile,
desenele si gravurile rupestre au reprezentat un inceput bun pentru tot
ceea ce se va infaptui mai tarziu in arta.

21. Curiozitatea si Comportamentul Surpriza la Unele Animale

In literatura de specialitate sunt prezentate manifestari

1:0.21

comportamentale surpriza ale unor animale.

Pasarile
PASARILE din preajma caselor sunt atrase si se folosesc
de unele substante, precum: sucul de portocale, rachiul de nuci,
cenusa calda si fumul de tutun. Altele, tinute timp indelungat in
captivitate, folosesc pentru deparazitare, in colivie, sucul de lamaie sau
berea, oferite de prietenii lor.

Cimpanzeii
CIMPANZEII, odata ce s-au obisnuit sa
fumeze, cu dificultate se vor mai debarasa de un asemenea viciu.

Elefantul
ELEFANTUL ce va simti pentru prima data gustul
bomboanei de menta, nu o va mai refuza niciodata.
 Soricel
UN SORICEL domesticit, adus de o englezoaica din
Kenya, plictisit in captivitate, lua tablete de vitamine si ciocolata din
cutia unde erau pastrate si le sugea pana le transforma intr-o crema,
dupa care cu aceasta, fericit si satisfacut de preparat, isi ungea capul
si picioarele.

Fauna
FAUNA padurii din Africa de Sud participa cateva
zile la un adevarat "banchet" in momentul in care se coc si
fermenteaza boabele de "marula", fructul unui copac salbatic ce
contine un suc alcoolizat. Pasarile zboara de pe o creanga pe alta;
elefantul se balanseaza pe picioare, la fel ca la circ; maimultele tipa si
se cearta. Toate aceste animale uita, parca, de foame, de reproducere,
de pericolul vanatorii de autoaparare.

22. Animale in Legende, Credinte si Superstitii

Oamenii le-au atribuit animalelor diverse semnificatii, simboluri ce

1:0.22

s-au transmis de-a lungul anilor sub forma de legende, credinte si

superstitii. In acest context, ne vom referi la cateva animale.

Acvila
ACVILA era considerata simbol al curajului si al
norocului fiind, totodata si purtatoare a fulgerilor lui Jupiter.
 Albina
ALBINA, insecta blanda si harnica, "modelul
unei republici foarte civilizate", semnifica familia, onestitatea, ea
produce mierea -Hristos si o reprezinta pe Maica Domnului, stupul fiind
imaginea Bisericii.

Ariciul
ARICIUL era, in folclorul daco-roman, un mosneag
intelept, care a urzit si a masurat Pamantul.

Bufnita
BUFNITA simbolizeaza intelepciunea, prezenta ei in zona
Targu-Neamt si Greci-Oltenia, prevesteste schimbarea vremii si
inundatii.

Calugarita
CALUGARITA(Mantis Religiosa), cea mai feroce
insecta frecventa in sudul Europei, era purtata la piept ca efigie de
catre romani, convinsi ca le va aduce noroc in viata sau razboaie; grecii
o numeau Divina, iar taranii din Franta foloseau cuiburile ei impotriva
degeraturilor.

Ciocarlia
CIOCARLIA "pasarea plugului" este bine
reprezentata in mitologia si folclorul romanesc, fiind o mediatoare intre
om si divinitate.
 Cerbul
CERBUL, in mitologia diferitelor popoare, era
cunoscut ca zeitate primordiala, animal-solar, animal-calauza un
simbol al puritatii si vietii vesnice.

Cotofana
COTOFANA este vestitoarea de seceta cand
ciuguleste boabe de porumb si de furtuna cand se aduna in stol.

Randunica
RANDUNICA "Gaina lui Dumnezeu" - nu-si face cuibul
decat la casele curate, nepangarite de vraji si carora le aduce noroc.

23. Taine din Lumea Vie

Din totdeauna natura Terrei ne-a oferit curiozitati din lumea vie, de larg interes si
1:0.23

chiar de un real folos pentru intreaga omenire. Iata cateva taine ale funcionarii
organismelor vii. Broasca nu distinge vizual forma unei insecte in repaus, dar percepe
imaginea acesteia in miscare-informatie ce ajunge repede la creier, determinand miscarea
de prindere cu mare precizie a prazii. Delfinul are un sistem de orientare mai perfectionat
decat liliacul si aceasta petru ca mediul acvatic este mai bun conducator al ultrasunetelor
decat aerul, astfel ca animalul cetaceu descopera mai repede forma unui obiect, distanta
pana la aceasta si chiar com-pozitia sa. Pestii se orienteaza in apa si comunica intre ei
prin emiterea unor fosnete si trosnituri, cu frecvente apropiate de ale ultrasunetelor. Serpii
au detector termic-doua "nari" suplimentare, una interioara cu temperatura egala cu cea a
mediului ambiat, iar cea exterioara capteaza radiatiile termice; intre acestea fiind o
membrana foarte sensibila care sesizeaza diferenta de temperatura dand nastere in creier
senzatiei de corp care degaja caldura.

24. Grija Fata de Pui la Unele Animale

La fel ca omul animalele acorda o ingrijire aparte puilor si

1:0.24

manifesta afectiune de ei inca din primele zile de viata.

 Caprioara
CAPRIOARA aduce pe lume, de obicei, un
singur ied, care, dupa numai 3-4 ore reuseste sa se ridice in picioare.
Cand este in pericol, caprioara in cheama prin behaituri.

Colibri
COLIBRI, pasare care are mai putin de doua grame isi
hraneste necontenit puii minusculi si fragili, zboara in continuu pe
deasupra cuibului pentru a-i apara, iar cand e soare arzator sta cu
aripile intinse, ca o umbrala protectoare peste ei.

Cocostarcul
COCOSTARCUL CENUSIU acorda multa atentie
puilor, care la nastere au 45 de grame, iar dupa 40 de zile cantaresc
1,6kg. La hranirea neputinciosilor pui contribuie si tatal care uneori da
in primire hrana femeiustei, pentru a fi impartita.

Pelicanul
PELICANUL poarta si el de grija puilor, care pot fi hraniti
si de tata. Astfel se explica faptul ca micul pelican extrage pestii din
esofagul tatalui.

Lupoaica
LUPOAICA isi ingrijeste si isi apara puii ca cea mai
buna mama. Lor le aduce aproape tot ceea ce poate vana, ii mangaie,
ii spala cu limba, ii inveleste.
 Rasul
RASUL, animal ocrotit prin lege, naste pui cu ochii
lipiti, ii ingrijeste cu mare devotament, ii tine in cratenie si le da
primele lectii de vanatoare.

Ursoaica
URSOAICA naste pui foarte mici: 20-30 centimetri
lungime si 400-500 grame greutate. Ea ii ingrijeste cu foarte mare
dragoste si spirit de sacrificiu, ii ascunde in parul ei stufos si moale; ii
incalzeste cu respiratia ei. Interesante sunt, deci aceste
comportamente la animale fata de pui, dar merita sa semnalam grija
deosebina fata de micile progenituri si la cangur (in punga marsupiala),
precum si la calutul de mare (intr-o abdominala de la mascul). Aceste
animale merita premiu pentru paternitate.

24. Orientarea in Spatiu la Unele Animale

Animalele au sisteme proprii de orientare in spatiul lor de viata. In Australia sunt

1:0.24

termite ale carar construcii de 4m lungi-me si 3m latime indica prin axul lor longitudinal
directia nord-sud. Germanii F. Schneider si Otto Koehler au descoperit la carabusi
existenta unui simt al campului magnetic al pamantului. De asemenea, zoologii americani
F.A. Brown, M.F. Bennet si H.M. Webb au constatat faptul ca melcul Nassarius Obsoleta,
care traieste pe fundul baltilor si mlastinilor, se deplaseaza pe timpul zilei pe un drum
bine determinat spre polul nord magnetic. Totodata, s-a confirmat ipoteza ca in capul
porumbelului si in abdomenul albinei exista magnetism, ce asigura orientarea in spatiu
dupa polii magnetici si nu dupa repere astronomice s-au geografice (forme de relief). In
acest send, s-au adus numeroase dovezi in sprijinul existentei unei "busole" naturale la
aproape toate grupele de animale.
...

Inapoi

Inainte - IV. Omul si Respectul Pentru Natura

Taine din lumea vie

 III. Curiozitati Despre Corpul Uman

Omul este o fiinta cu o structura complexa, cu o traire psihica

aparte, ce ascunde, inca, taine necunoscute. La cateva
curiozitati despre corupul uman ne vom referi in continuare.

EMBRIONUL UMAN are inca de la formarea lui un anumit sex, care va deveni
intrauterina sub influenta hormonilor sexuali, hormonii ce vor avea un rol important dupa
nastere.

COPII pana la varsta de 4-5 ani, au respiratie abdominala completa, asigurata de

contractia muschilor abdominali, apoi se trece la respiratia exclusiv toracica.

MEDIUL ACVATIC a fost candva, lacasul de existenta al omului, aceasta o

dovedeste si faptul ca nasterea este mult mai usoara in apa, mediu in care nou-nascutii
evolueaza cu dezinvoltura, tinand ochii larg deschisi si efectuand miscari reflexe de inot,
care le permit sa se deplaseze cu relativa usurinta.

GLANDA PINEALA sau EPIFIZA "al treilea ochi" la om s-a retras in

profunzimile creierului, cantareste 0, 1-0, 2 g, fiind o glanda ciudata, care participa pritre
altele, la mentinerea echilibrului apei si a compozitiei normale a sangelui.

GLANDA TIROIDA are maximum de activitate intre orele 2-4 dimineata, dupa cum
a stabilit, pe baza experimentului cu izotopul radioactiv iod 137 Societatea de Biologica
din Montpellier.

FICATUL are secretie maxima la ora doua noaptea, iar rinichiul intre orele 17-19 si in
anotimpul de iarna.

ACCIDENTE VASCULARE ALE CREIERULUI se produc in jurul orei 18, ale

inimii si vaselor coronare in jurul orei 20, iar situatia critica pentru plamani este seara,
pana la miezul noptii.

1. Din Bioritmul Corpului Uman

Consemnam curiozitati cu privire la "timpul biologic, al corpului uman. Omul

3:0.1

inregistreaza un maximum al temperaturii la orele 16-20 si un maximum la orele 4-8;

frecventa pulsului, debitul cardiac si presiunea arteriala au un maxim la orele 12-18 si un
minim la orele 2-4; consumul de oxigen si producerea de dioxid de carbon, ca si
ventilatia pulmonara au valori mari intre 18-22; numarul leucocitelor (globulele albe) este
mai mare intre orele 17-20 si este mai redus intre orele 11-14; proteinele din ser au
concentratia maxima spre miezul zilei si scad dupa-amiaza; glucoza din sange este cu
10% mai mare noaptea decat la amiaza. Diureza este maxima in zilele cu luminozitate
mare intre 16 si 20, iar in zilele cu luminozitate redusa, intre orele 8-12. Glanda
suprarenala are o activitate mai intensa in cursul zilei si mai redusa 4-8 dimineata.

2. Sanatatea Oamenilor de Geniu

 Unii oameni de geniu, nume inscrise in marea enciclopedie
3:0.2

universala de valori spirituale, au suferit de diferite bli, reusind sa-si

invinga suferinta fizica prin creatie. Astfel, Cezar, Napoleon Bonaparte,
Feodor Dostoievski, Hemholtz aveau epilepsie, iar Charles Darwin Si
Bismarck erau neuroastenici. Si tot bolnavi, pe fond nervos, au fost
Newton, Lenau, Fr. Nietzsche, Dante Aligheri, Gabriel Rosetti, Charles
Baudelaire, Van Gogh, Victor Hugo, Wolff. De afectiuni pulmonare au
suferit John Locke, Walter Scott, P.B. Schelley, Voltaire, Fr. Schiller,
Emerson, Edgar Allan Poe, Chopin, Heinrich Heine, Eugene O'Neill,
Anton Chechnov, Maxim Gorki si altii. Homer(sec. Al IX-lea i.e.n.) si J.
Milton nu vedeau, Beethoven nu auzea, Byron era schiop, iar
Lichtemberg si Immanuel Kant aveau cocoasa. Jean Jaques Rousseau,
A. Schopenhauer si Stindberg traiau mereu cu impresia ca sunt
persecutati. Iata cateva exemple din randul oamenilor celebri, care,
desi suferind, dar cu vointa si cu multa ambitie, si-au valorificat
talentul pentru opere nemuritoare.

3 Tratament Fara Medicamenta

Parafrazand titlul cartii "Sa ne tratam si fara medicamente (1990), prezentam exercitii
3:0.3

de gimnastica energetica, care sunt, de fapt, miscari comportamentale ale unor animale.
Astfel, tigrul, in ipostaza atacului, executa miscari ce le poate prelua si omul, fiindu-i de
folos in profilaxia unor boli si la dezvoltarea atentiei. Aceste miscari sunt: respiratia
retinuta, picioare usor departate si genunchi indoiti, capul aplecat in fata, privirea inainte,
intr-un punct fix; apoi - pumnii stransi, membrele superioare se ridica foarte incet pana
aproape de orizontala si, deodata, vor fi coborate brusc si retrase spre abdomen
expirandu-se cu zgomot. Prin imitarea maimutei, animalul cel mai agil, omul isi va
intretine supletea corpului. Exercitiu cuprinde momentele: respiratia retinuta, picioare
departate, unul dus mai in fata, cu genunchii indoiti; ridicarea pe varful piciorului din
spate si dcerea membrului superior de acease parte inapoi, iar celalalt inainte, la
orizontala pana la nivelul umarului. Dupa cateva secunde se pivoteaza (rasuceste) cu
piciorul in fata, la stanga si la dreapta - moment ce se va repeta de mai multe ori.
inspirandu-se cat mai profund. Prin imitarea zborului cocorului, miscarile ce le executa
omul vor fi benefice, ele conribuind la combaterea oboselii si dezvoltarea capacitatii de
concentrare: respiratie retinuta, picioarele indepartate, unul duds in fata, genunchi indoiti
si mainile impreunate deasupra capului; apoi expirand profund, bratele se coboara de-a
lungul corpului, iar capul se apleaca in fata. In continuare se revine la pozitia vericala,
capul fiind dus pe spate, cat mai mult pentru a privi cerul, in inspiratie profunda si
prelungita, bratele ramanand de-a lungul corpului. Miscarile de comportament ale acestor
animale, ale ursului si cerbului ("Jocul celor cinci dobioace"), folosite in medicina
traditionala chineza inca din secolul al II-lea, pot fi folosite zilnic de persoane sanatoase,
convalescente si chiar de unii bolnavi. In prezent, "jocul", care consta in cinci exercitii,
face parte din programul de pregatire a cosmonautilor americani.

4. Despre Genetica si Biotehnologiile Moderne

Genetica - stiinta ereditatii si variabilitatii organismelor ne ofera la

3:0.4

sfarsitul mileniului descoperiri interesante privind fenomenul genetic la

nivel molecular, celular si organismal, deschizand noi orizonturi de
cunoastere in folosul omului. Prin cateva curiozitati, vom patrunde in
universul ereditar. La inceput, subliniem faptul ca anul 1900 este
acceptat ca data de nastere a acestei stiinte, data cand trei biologi din
tari diferite - Carl Correns (1864-1933) in Germania, Hugo de Vries
(1871-1962) in Austria - au publicat lucrari in baza unor experiente
asemanatoare, efectuate independent, cu acelea comunicate de
Johann Gregor Mendel (1822-1884) in anul 1865, in lucrarea "Cercetari
asupra hibridarii plantelor". Dealtfel, G. Mendel, fost profesor de stiinte
naturale si matematica la Brno (Cehia), este descoperitorul primelor
legi ale ereditatii si considerat fondatorul geneticii ca stiinta. Prin
experientele efectuate, a constatat ca o anumita informatie genetica
pe care o poseda organismele se poate transmite de la ascendenti la
descendenti. Vom prezenta, deci, unele informatii din domeniul
gneticii, care speram sa-i intereseze pe cititori.

-Studiul genetic asupra unor persoane geniale a reliefat prezenta

inclinatiilor, a talentului si la ceilalti membri ai familiei, inlaturandu-se
totodata eroarea ipotezei conform careia genialitatea ar fi legata de
boala mentala;

-Cercetarile in domeniul psihopatologiei umane du dezvaluit aspectul

ereditar al unor boli psihice, cum sunt: oligofrenia, psihozele senile,
psihoza periodica, schizofrenia, psihopatiile si altele;

-Genetic sunt determinate si o serie de boli oculare: astigmatismul,

miopia, strabismul, cataractele, glaucomul primar, retinoblastomul - o
tumoare maligna care apare la copii de la 1-4 ani la ambii ochi;

-Polidactilia este o malformatie ereditara caracterizata prin prezenta

unuia sau mai multor degete suplimentare, ea fiind mai frecventa la
negri;

-"Buza de iepure" si despicatura palatina sunt perturbari ale informatiei

genetice - ele au fost semnalate mai des la mongoli (japonezi), iar
encefalita mai mult la europeni;

-Femeile tratate cu insulina in timpul sarcinii pot afecta evoluia

embrionului;

-Mamele cu diabet zaharat nasc frecvent copii anormali, cu diferite

malvormatii ale creierului, ale inimii, ale ochilor.

Pe baza cercetarilor de genetica si inginerie genetica se spera realizarea teraiei genice la

om, combaterea poate chiar si a flagelului SIDA, precum si eliminarea unor maladi
ereditare. De asemenea, va fi posibila manipularea artificiala a informatiei ereditare a
organismelor, obtinandu-se produse alimentare, medicamente, substante chimice, etc., pe
cai neconventionale, prin folosirea microorganismelor si a culturilor de celule vegetale si
animale manipulate genetic. Toate aceste cercetari reprezentand biotehnologiile moderne
vor avea o pondere importanta in mileniul viitor si totodata vor deschide perspectiva unor
largi si neasteptate aplicatii industriale si a unei noi revolutii in biolorie - revoluia
biotehnologica sau industriala. Fara indoiala ca medicina si farmacia vor beneficia de
inginerie genetica, de obtinere de hormoni, aminoacizi, vaccinuri imunostimulatoare si
altele, care vor inlocui multe din medicamentele actuale, mai mult sau mai utin eficiente
organismului uman. De ilda, s-a obtinul: somatostatina - o proteina cu rol in tratamentul
afectiunilor endocrine, gastrointestinale si neuropsihiatrice; hormonul de crestere uman
care combate piticismul; interferoni folositi in tratamentul bolilor de origine virala: gripa,
hepatita, zona zoster; interleukinele (imunohormoni) cu multiple aplicatii terapeutice:
insulina: vaccinuri si substante imunogene. Desigur ca se pot face multe referiri cu privire
la genetica si indeosebi la genetica patologica, la biotehnologiil actuale - vasta
problematica a acestor fascinante domenii oferind arii largi de investigatie pentru
numerosi oameni de stiinta.

5. Din Mijloacele Naturale de Prevenire a Imbatranirii

Ritmul de imbatranire a organismului uman poate fi lent sau

3:0.5

accelerat, ritm influentat de factorii interni sau externi. Printre factorii

externi care incetinesc procesul in imbatranire, un rol important il au
produsele alimentare de origine vegetala sau animala, dintre acestea
mentionam:

Drojdia de bere, folosita zilnic in cantitate de 25-30grame,

prelungeste viata omului.

Fructele, compoturile si sucurile de caise asigura un echilibru

organismului imbatranit.

Ciresile regenereaza tesuturile

Portocalele si grepfrutele completeaza carentele de vitamine.

Morcovul previne formarea ridurilor si imbatranirea timpului.

Spanacul crud, in salate, previne imbatranirea.

Germenii de secara se folosesc in combaterea arterosclerozei si a

bolilor cardiovasculare.

Ceaiul chinezesc tonifica arterele si protejeaza corpul impotriva

radiatiilor.

Produsele apicole: mierea, laptisorul de matca, polenul,

apilarnilul sunt binevenite pentru prelungirea vietii.

Ca epilog la aceste randuri, mentionam faptul ca numeroase persoane

longevive au avut o viata moderata, fara excese de orice fel si au
practicat zilnic diverse sporturi, miscarea in aer liber.

Pentru acest capitol am selectat maxime si reflectii cu scopul de a sensibliliza, prin

mesajul lor, pe fiecare om, indiferent de varsta si profesie, de a proteja, ocroti si
infrumuseta mama-natura-spatiul geografic de geneza si existenta al tuturor
vietuitoarelor. "Omul nu este si nu va putea fi niciodata un stapan al naturii, ci un
partener intelept al ei." (H.T. Odun, 1965) "Omul este deopotriva creatura si creatorul
mediului sau care-i asigura existenta fizica si ii ofera posibilitatea unei dezvoltari
intelectuale, morale, sociale si spirituale. In lunga si laborioasa evolutie a rasei umane pe
pamant a sosit momentul in care, gratie proceselor mereu mai rapide ale stiintei si
tehnicii, omul a capatat puterea de a transforma mediul sau in diverse feluri si de o
maniera fara precedent. Cele doua elemente ale mediului sau, elementul natural si cel pe
care el singur si l-a creat, sunt indispensabile fericirii sale si folosirii drepturilor sale
fundamentale, inclusiv dreptul la viata." (Declaratia asupra mediului. conferinta ONU 0
Stockholm, 1972).

"Daca Omul reuseste sa elimine Eul, va fi capabil sa asculte bataia inimii naturii si
soaptele ei".(C. Brancusi, 1949) "Natura oamenilor este identica, cea ce ii deosebeste sunt
obiceiurile". (Confucius) "Iubirea naturii si cultura naturalista sunt piatra de incercare a
civilizatiunii". (E. Botezat) "Dispar specii de animale si plante din fauna si flora tarii,
uneori chiar din univers, fapt ireparabil si pentru totdeauna, pricinuit de omul devastator!
Dispar medii de viata caracteristic pentru tara cu viata lor complexa sociala, tot atatea
laboratoare, campuri de experienta, campuri de observatii si experiente pentru un
naturalist, unde surprinde legile naturii, tainele interdependentei intre fiinte si mediu, atat
de putin ceretate si cunoscute inca de ecologisti". (Al. Borza, 1960) ".......este o datorie de
onoare a omului... sa nu lase ca sa piara pentru economia naturii ori cel putin pentru
stiinta, ... nici o forma vie a creatiunii, aceste documente graitoare ale atotputerniciei
Naurii...." (Al. Borza, 1924)

"Ceea ce retinem insa din istoria civiliztiei e trista constatare ca omul a fost intotdeauna
dezordonat in exploatarea naturii, a abuzat deseori in loc sa se foloseasca intelepteste de
bogatiile ei; el a uitat complet de nevoile viitorimii, a distrus valori economice si stari de
echilibru in natura, care nu se mai pot reface; a distrus valori estetice ideale si adeseori
stiintifice, ale caror pierderi sunt ireparabile". (Al. Borza, 1928)

"Cum se poate cumpara sau vinde cerul sau caldura pamantului? ... noi suntem o parte
din acest pamant si el este o parte din noi... Caci noi stim ca pamantul nu apartine omului,
ci omul face parte din pamnt.... Totul este legat ca prin sangele ce uneste o familie. Nu
omul a facut tesatura vietii, el nu este decat un fir. Ceea ce veti face foi tesaturii, voua
insiva o veti face!" (marele sef Duvamish, ap. Chauvet si Olivier, 1993)

"Natura in care ne odihnim da si ea concertele ei, la care trebuie sa asistam in cea mai
respectuoasa liniste". (G. Calinescu)

"Orice specie poate sa aiba un imens interes economic covarsitor, care poate sa nu fie
cunoscut, dar care poate rezulta din viitoarele descoperiri stiintifice... Sarcina omului e sa
respecte natura si sa creze mici oaze die pricepere si preocupare pentru ocrotirea
bogatiilor obstesti" (Emil Racovita, 1937)

"Cel ce stapaneste fara minte padurile de la munte, poate sa tulbure adanc aceasta fericita
si seculara armonie intre om si rau". (Emil Pop, 1943)

"O rezervatie naturala trebuie sa fie un lucru permanent, in intregime stabil; ea nu poate fi
transportata in alta parte ca un stabiliment uman, un sat sau un oras, nici nu i se poate
modifica destinatia cu fiecare schimbare de guvern sau la fiecare campanie electorala".
(Emil Racovita, 1937)
"Trecand peste deosebita lor importanta stiintifica, monumentele naturii tarii noastre au o
valoare majora de vestigii naturale care, pe plan etic, ar treui plasate alaturi de cultul
inaintasilor si al stramosilor nostri, iar pe plan social ele rebuie interpretate drept pietre de
hotar in educatia necesara orientarii viitoare a tuturora". (Al. Filipascu, 1981)

"A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii,
atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii". (E. AS. Pora, 1975)

"Natura nu apartine nimanui si totusi ea se daruie tuturora!" (T. Bogdan, vol. "Stare de
crepuscul")

"Nu avem dreptul sa distrugem ceea ce nu noi am creat". (J. Dorst, 1971)

"Ocrotirea naturii - o necesitate vitala" (N. Botnariuc, 1986)

"Protectia naturii este datoria intregului popor care trebuie informat asupra efectelor
nocive pe care le exercita numeroase substante (pesticide, coloranti etc.), despadurile,
desecarile, devierea unor cursuri de apa..." (I. Anghel, 1982)

"Pretuirea naturii patriei devine parte integranta a educatiei noastre umaniste". (R.
Codreanu, 1978)

"Eu gandesc ca daca omul pierde gradinile si cararile, se va pierde pe sine insusi". (J. R.
Oppenheimer, 1954)

"Totul a iesit bun din mainile naturii, pentru a degenera in mainile omului". (J.J.
Rousseau)

"Natura poate sa-ti slujeasca de carte, de profesor, de povatuitor. Ea te cheama, ea iti

procura, cu mici mijloace, tot ceea ce vei avea nevoie mai tarziu. Nu inchide aceasta mare
carte plina de invataturi intelepte, nu o neglija pentru celelalte carti in care se cuprind
numai strofe din cantarea intreaga ce sta inaintea ta". (I. Simionescu, 1940)

In contextul acestor mesaje intelepte, fiecare locuitor al planetei are datoria, pana nu va fi
prea tarziu, de a proteja natura Terrei - casa a tuturor vietuitoarelor. Niciodata sa nu
uitam, oriunde ne vom afla, ca trebuie sa respectam cu sfintenie legislatia de protectie a
mediului inconjurator, pentru a se bucura de darurile lui DUMNEZEU si generatiile
viitoare.

SIATI CA.....

La aceasta intrebare de interes pentru orice cititor, raspundem prin stiri publicate in
"Flamura Prahovei" si apoi in "Prahova", cotidian de referinta, fondat in 1870, precum si
in revista "Magazin" - saptamanal cultural-stiintific, cu aparitie la nivel national de 43 de
ani (2000). In mod deosebit, vor retine atentia curiozitatile din lumea animalelor si a
plantelor. Si inca o data, STIATI CA...

...tiparul electric, peste de 2 m, din fluviile Americii de Sud, produce curenti de la 330 V
pana la 800V?
 ...marea majoritate a pasarilor dorm in picioare, iar altele pa apa, cum sunt lebedele si
gastele salbatice?

...elefantii, cand viseaza frumos, sforaie cu intensitatea unei explozii?

...Mihai Viteazul avea doi cerbi care-l insoteau pe campul de lupta, unul pierind in lupta
de la Calugareni?

...palcul de capre negre, supranumite "antilope ale Carpatilor", poate simti prezenta
omului de la mai bine de 500m?

...lupii mananca cadavre, fiind considerati importanti agenti sanitari ai padurii?

...nevastuica distruge anual pana la 3000 de soareci, fiind animal de un real folos pentru
om?

...in cautarea hranei, viezurele sau bursucul produce un fel de mormait ca un batran care
vorbeste singur, iar cand este atacat, pufaie si scoate niste tipete ca ale omului ranit sau
gemetele copilului suferind?

...dihorii sunt imuni fata de veninul viperelor, pe care le ataca si le mananca, dar
predilectia lor este pentru pesti si boaste?

...in imprejurimile orasului Sinaia traiesc furnici rosii de padure din speciile Formica
rufa si F. polyctena cu rol in raspandire semintelor de foioase si conifere, a fructelor de
fagi si zmeura, precum si in combaterea larvelor unor insecte - daunatori forestieri,
intrerupandu-le astfel ciclul biologic? Deci, sa le ocrotim pentru rolul pe care-l a in
aigurarea echilibrului biologic din mediul forestier si in mentinerea igienei padurii?

...cerbul lui David, intalnit doar semidomesticit in gradini si rezervatii zoologice din
Anglia si China (un exemplar impaiat este si la Muzeul Grigore Antipa din Bucuresti),
este un animal deosebit: coada de magar, copite de vaca, gat de camila, si coarne frontale
de cerb?

...delfinul chinezesc de apa dulce este raspandit numai in aple lui Yangzi (China), este
foarte miop si are un sistem de ghidaj acustic foarte dezvoltat pentru a-si procura hrana si
a se feri de dusmani?

...pangolinul este un mamifer rar (traieste in regiunile sudice ale Chinei, in Vietnam si in
Birmania), di solzii caruia se prepara medicamente pentru tratarea antraxului?

...Parcul Dahaoling din China cuprinde, printre altele, numeroase statui vii, precum:
antilopa, vultur, elefant, girafa, ursul-panda-toate moderate prin taieri succesive de-a
lungul anilor a numerosi pini si chiparosi?

...rata mandarin, raspandita in Orientul Indepartat, este simbolul dragoste datorita

faptului ca perechile nu se despart niciodata?

...vulturul pescar se hraneste exclusiv cu peste?

...prigoria prinde insectele din zbor si se hraneste cu insecte purtatoare de ace cu venin?
 ...dihorul de stepa este un animal folositor, deoarece se hraneste cu popandai, pe care-i
prinde la suprafata pamantului, cat si in vizuina lor?

...renul poate sa manance si cartite mici, rozatoare de tundra si, de asemenea, pesti, oua,
pasarele?

...veverita depoziteaza pentru iarna alune si ghinda, dar si ciuperci, pe care le usuca
toamna, agatandu-le de ramurile copacilor?

...iepurii suieratori taie iarba, o usuca la soare si o strang in mici clai, folosind-o apoi ca
hrana si asternut?

...elefantul este un bun innotator, el traverseaza rauri, lasandu-si la suprafata apei numai
trompa pentru a respira?

...pasarea Kivi raspandita numai in Noua Zeelanda si Insula Stewart are narile asezate in
varful ciocului, caz singular la pasari, ea reprezentand si sensibilitate olfactiva?

...cocorul alb, cea mai mare pasare nord-americana, are cea mai lunga trahee de 1,70 m.
producand sunete puternice, ca de trompeta?

...casuarul australian, in lupta cu dusmanul, se foloseste si de spinii cornosi ascutiti, de

forma unor andrele, aflate la rudimentelel aripilor?

...pasarea-crocodilului sau Pluvianus, cunoscuta pentru faptul ca se hraneste cu lipitori

din gura uriasei reptile, nu are obiceiul sa-si cloceasca ouale, ci le ingroapa in nisipul
fierbinte?

...soparla-cu-arcada (Hatteria), numita si tuatara, stamosul dinozaurilor, are trei ochi, asa
cum au avut si stamosii tuturo animalelor vertebrate?

...broasca Phyllomeduza din Brazilia, in luna septembrie, se urca in copacii de pe

malurile Amazonului, unde isi construieste cuibul de-a lungul ramurilor, depunandu-si
ouale, din care se vor dezvolta mormoloci, ce vor pluti in cuibusorul-leagan pana cresc?

...pisica a fost comparata cu o iubita, de catre poetii romantici, fiind un animal apreciat
pentru ca-l invita pe om la curatenie corporala si ii trezeste nazuinta spre voluptate, ca si
pofta spre lux...(Ch. Baudlaire)?

... leul a fost candva asemuit cu zeii, oamenii antichitatii considerandu-l drept simbol si
model din Mesopotamia pana la Roma?

... soarecele, in scrierea hieroglifica, era simbolul lumii subpamantene si al nimicirii

trupului, deoarece la vechii evrei semnifica boala cea mai grea - ciuma?

... elefantul, animal gigant, cu inima ca de copil si bland ca un bunic, are teama de flacari
si de animale mici - sobolani, purcei, caini, etc.?

... zimbrul, numit bizonul european, a fost adus in Romania din padurea Balowieza din
Polonia, fiind legat de istoria tarii noastre, pe a carei stema a figurat ca simbol?
 ..."faraonul" fluviilor si lacurilor calde - crocodilul - are limba insuficient dezvoltata (sub
forma unei valve musculare groase), situata pe fndul gurii, avand rol de a acoperi si a
bara calea apei spre plamani?

... cangurul este mandria nationala a Australiei, are punga marsupiala, unde puiul creste
pana la opt luni?

... ariciul dunarean este o specie endemica pentru Romania. Semnalat pentru prima data
la Gageni, in judetul Prahova, are o neobisnuita rezistenta la otravuri, cum este cianura de
potasiu, in doza de 5 gr?

... soparla Geko din Indonezia, specifica zonelor tropicale, se hraneste cu tantari si muste
din locuintele oamenilor, fiind un animal folositor?

... pasarea Kokaburra din Australia, numita stiintific Dacelo gigans (din acelasi ordin cu
cucul si pupaza), se poate usor imblanzi fiind de ajutor omului, deoarece se hraneste
exclusiv cu serpi mici si soareci?

... o furnica decapitata si pastrata intr-un loc umezit, fara nici o alta precautie, poate sa
traiasca cca 19 zile?

... calugarita isi mananca partenerul dintr-un "sentiment de gelozie"?

... fluturasul de stanca (Tichodroma muraria) este o pasare de 17 cm, ocrotita, care
traieste si in Bucegi, in preajma stancilor, si nu coboara niciodata pe sol?

... ciorile obisnuiesc sa execute dansuri ciudate, daca in locul unde vin de obice sunt
imprastiate bucati de naftalina?

... melcul daudebranchia din Asia Mica produce descarcari electrice slabe, dar dese,
obligand pasarea rapitoare sa-l lase din cioc?

...pisicile Mike-meko care au trei culori sunt, dupa credinta des raspandita in marina
japoneza, sensibile cu multe ore inainte de aparitia furtunilor?

... pestele puscas de 10-15 cm, raspandit in apele dulci si salmastre din Thailanda, are un
procedeu interesant de a vana insecte: scoate capul din apa pentru a expedia pana la un
metru un jet de apa, tinand prada, ce cade pe suprafata apei - insecta fiind imediat
mancata?

... stancutele au obiceiul sa stranga mucurile de tigara inca nestinse, pentru a-si afuma
aripile, iar graurii domestici au placerea sa se scalde in farfuria cu otet ramasa de la
salata?

... biologul, speologul si exploratorul Emil Racovita(1868-1947), primul naturalist

roman, participant la cea dintai expeditie la Polul Sud si intemeietorul Institutului de
Speologie de la Cluj-Napoca (1920), a descoperit, printre altele, in pestera "Cueva del
Drach" de la insula mediteraneeana Mallorca, crustaceul Typhlocyrolona moraguesi?

... otratelul de balta a constituit model pentru constructia vaselor submarine, iar capitolul
floral de la floarea-soarelui pentru proiectarea constructiilor cu orientare spre soare?
 ... matraguna, planta otravitoare, este consumata obisnuit de capra neagra, animal care
evita plantele aromate, precum izma?

... in veritabila gradina botanica alpina a Bucegilor (zona stancoasa a coltilor lui Barbes,
ai Vanturisului si in Cheile Zanoagei) se italnesc cele mai decorative plante - stanjeneii
endemici (Iris dacica), cu flori lucioase, inchis-violacee, descoperiti in 1952 de pasionatul
cercetator al acestor munti, Alexandru Beldie?

... graul se cultiva in peste 45 de tari, aceasta cereala fiind folosita in alimentatia omului
inca de acum 9000 de ani i.e.n.?

... porumbul ocupa al doilea loc in productia mondiala, fiind cultivat relativ tarziu in tara
noastra,in Muntenia (1623-1628), in Transilvania (1631-1648) si in Moldova (1673-
1678)?

... cartoful, consideral "a doua paine", se cultiva in prezent pe toate continentele, la noi
fiind introdus pentru prima data in Moldova, in anul 1818?

... garoafa era folosita in Franta, in timpul lui Ludovic al IX-lea cel Sfant (1226-1270),
ca planta medicinala in combaterea holerei, iar in secolul al XIV-lea era folosita contra
starilor nervoase si amestecata cu vin alb, - contra muscaturii de sarpe? Astazi, din
petalele de garoafa rosie, se obtine un sirop pentru afectiunile cardiace?

... palmierul rafia de pe malul Amazoanelor are frunze cu latimea de 22 m. si petiolul de

5 m. lungime?

... tambuti este un arbore din Africa subtropicala, ale carui fructe, de marimea bobului de
mazare, au un "comortament" ciudat - incep "sa joace", pentru a ajunge la apa si, aceasta,
datorita unor insecte din interiorul lor, ce se dezvolta numai in mediul umed, fapt ce
determina deplasarea fructelor?

... salcamul-fluier din regiunile Silule de pe malul Nilului are pe coronament umblaturi
can nicile din care ies larvele unor insecte ce produc gauri, in bataia vantului emit un unet
asemanator fluierului?

... ginkgo biloba - ruda cu coniferele, planta primitiva, originara din China si Japonia, o
intalnim si in tara noastra in unele parcuri si gradini botanice - un exemplar fiind in
incinta Colegiului Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza. Frunzele acestei "fosile vii" au
consistenta dura si forma unui evantai triunghiular delimitat de 2-3 lobi, iar semintle,
caroase si rotunde, au dimensiunea unor cirese mari?

...adevarata floare a florii-de-colt (Leontopodium alpinum), simbolul monumentelor

naturii din tara noastra, este ingramadirea de negi mici, galbui, cuprinsi intre razele mari,
albe?

... tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), zimbrul (Pinus cembra) - relict glaciar si
jneapanul (Pinus mugo) sunt coniferele ocrotite din Bucegi si nu numai de aici?
 ... inul pare a fi cea mai veche planta textila cunoscuta si folosita de catre locuitorii
Indiei in urma cu noua mii de ani?

... nu-ma-uita este planta cu flori de culoare rosie la temperaturi mai joase si albastru
stralucitor la temperaturi mai ridicate?

... mesteacanul- "frumusetea padurii" - este folosit de chinezi in confectionarea viorilor,

acordeoanelor si a altor instrumente muzicale?

... wujiashen este planta medicinala folosita de oameni in China in: normalizarea
colesterolului, oprirea aparitiei celulelor canceroase, tratarea hipotensiunii, a bolilor
coronariene si a anghinei pectorale?

... Simion St. Radian descopera, in 1903, pe Valea Cerbului, muschiul Bucegia specia
romanica, iar Zaharia Pantu publica, in 1915, "Contributii la flora Bucegilor"; in perioada
1935-1956, Al Beldie scrie un numar de 9 contributii referitoare la plantele din Bucegi,
semnaland o serie de specii noi, iar in 1967, 1971 si 1972 publica "Flora si vegetatia
Muntilor Bucegi" si determinatorul "Plante din Muntii Bucegi"?

... Nicolae Botnariuc (n. 1915), apreciat biolog, a condus prima expeditie stiintifica
romaneasca transafricana (1970-1971), parcurgand 18.000 km cu "ARO M 461" cu
remorca si microbuze "TV", trecand prin 12 tari. Exploratorii romani participanti la
aceasta expeditie au adus in tara fosile vii de pesti Polipterus si Protopterus, alga
Spirulina din Lacul Ciad si alte colectii de inteles stiintific?

... pe lista plantelor ocrotite se afla eleganta orhidee - papucul doamnei (Cypripedium
calceolus) ce are pe tulpina aeriana 4-5 frunze late, iar in varf o singura floare, ce se
aseamana cu un mic papuc de catifea, de o frumusete neasemuita, ceea ce l-a determinat
pe reputatul om de stiinta prof. Ion Simionescu (1873-1944) sa arate: "Cand o vezi pentru
intaia oara, te opresti in fata ei ca in fata unui tablou vestit, dorit sa-l vezi aievea. Deodata
nu-ti dai seama: e o bijuterie de safire, rubine si diamante, cum pare cand picatura de roua
se opreste in corola ei, sau un fluture mare, sau vreun colibri ratacit prin plaiurile
noastre?"

... sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra), orhidee ocrotita din spatiul geografic
romanesc, are flori parfumate, de culoare purpurie-rubinie, grupate intr-o inflorescenta
conica in varful tulpinii?

... sucul tuberculilor de cartofi provoaca moartea bacteriilor?

... ranile produse artarului (si nu numai lui), prin ruperea unor frunze si lastari, determina
planta ca, in scurt timp, sa secrete fenol - substanta cu ajutorul careia isi inchide ranile
provocate?

... fitoncidele (substante cu actiune bactericida) au fost puse in evidenta in sucul de aloe,
la gherghina, pepene galben, porumb, grau, orz, varza, revent, piper, ridiche, tomate,
cimbrisor, hrean, cartof dulce, banan, curmal, eucalipt, mac, brustur, dracila si la multe
alte plante?
 ... numeroase experiente au evidentiat capacitatea plantelor de a sesiza gandurile si
sentimentele oamenilor, precum si posibilitatea lor de a reactiona la moartea altor fiinte,
plante sau animale?

... alte experiente, cu aparatura ultrasensibila de inregistrare, au demonstrat ca plantele

pot sa simta durerea, manifestata printr-u fel de "tipate"?

... plantele, precum: capcana mustelor (Dionea muscipula) si roua cerului (Drosera
rotundifolia) sunt capabile sa discearna natura obiectelor cu care vin in contact, ele
"deosebesc" insectele de pietre sau bucati de metal, la care raman indiferente?

... prin anestezie, plantele isi pierd sensibilitatea, caz experimentat cu cloroform la
Mimosa pudica, planta care, prin atingerea frunzelor, acestea raman nemiscate?

... muzica clasica are efecte pozitive in desfasurarea proceselor vitale ale plantelor, in
timp ce muzica rock, aurzitoare, are efecte nocive, care duc in final la moartea plantelor?

... abuzul de alcool determina grave tulburari neuropsihice, cu efecte nedorite asupra
inimii, stomacului, rinichilor si oaselor, organismului in general?

... in China mileniului III i.e.n., oamenii care abuzau de alcool erau condamnati la
moarte, iar in India straveche erau pedepsiti prin turnare de metal topit, pe gat?

... in Egipt, betivii erau izgoniti din tara, iar in Londra Evului Mediu alcoolicii recidivisti
erau executati in public?

... Senatul roman interzicea consumul de vin persoanelor sub 30 de ani?

Desigur ca asemenea masuri aspre impotriva alcoolicilor nu se mai folosesc, dar un

semnal de alarma este cu atat mai bine venit in timpurile noastre - cumpatarea omului de
azi trebuie sa triumfe in orice imprejurare!
...

Taine din lumea vie

IV. Omul si Respectul Pentru Natura

Motto: Noi, oamenii, oriunde ne vom afla, avem datoria de a

respecta darurile naturii si mediul inconjurator pentru binele
generatiilor de azi si viitoare. Bunacuvinta omenirii fata de
natura si faptele bune vor ocroti viata si casa noastra Terra.
Deci, sa nu uitam in nici un moment imboldul ritmat catre
dragostea de natura: "Viata este trecatoare,/ Numai sufletul ne
muoare/Fiind Scanteia divina/Care-mprastie lumina/Si ne-
ndeamna cat traim,/Natura so o ocrotim!" Cornelia Oltean-
Cosma

1. Eminescu si Natura

5:0.1
"Fiind baiet paduri cutreieram

Si ma culcam ades langa izvor,

Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa suna-ncetisor;

Un Freamat lin trecea din ram in ram

Si un miros venea adormitor".

La aniversarea a 150 de ani de la nasterea lui MIHAI EMINESCU,

rememoram cu totii ceatia poetului national, in care mama-natura a
constituit izvorul sufletesc de inspiratie al luceafarului poeziei
romanesti. Pe tot timpul vietii, EMINESCU a fost sensibilizat de
mioriticul spatiu geografic romanesc - de stele si luna, de paduri si
lunci, de ape si izvoare. EMINESCU a indragit salcamii ce-i strajuiau
casa parinteasca, bradul, teiul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia -
arbori al caror freamat a animat profund sentimentul patriotic,
romantic si nostalgia poetului nepereche, la trecerea timpului. Pentru
EMINESCU natura era "...una si aceeasi pretutindenea si de-a pururea,
cu toate formele ei atat de deosebite".

2. Arbori Seculari si Monumental Pe Valea Superioara a

Prahovei

".Iubiti arborii! Cu frunza lor putrezita au dospit lutul din care

s-a facut omul. Ei sunt izvorul, ocrotirea si poezia vietii".
Alexandru Vlahuta

Valea Superioara a Prahovei, cuprinsa intre masivele Bucegi si Baiului

(Garbova), se desfasoara de la platforma Predealului pana la Posada
(deschiderea de la Comarnic), apele raului croindu-si drum prin
Subcarpati, dealuri si apoi in zona de campie. Valea Prahovei, una din
cele mai fascinante vai din Carpatii Romanesti, este o unitate bine
individualizata geo-morfologic, climatic si bio-geografic. Prin peisajul
geografic favorabil practicarii nor activitati economice, forestiere,
zootehnice, recreativ-turistice, Valea Prahovei, in zona montana, a
permis de-a lungul anilor localizarea, amplificarea teritoriala si
functionala a asezarilor umane Predeal, Azuga, Busteni si Sinaia, in
prezent renumite statiuni baneoclimaterice. Aceste localitati, datorita
altitudinii la care se gasesc, au paduri de fag si conifere cu arbori
seculari si monumentali, care pot fi observati si identificati cu usurinta
pe traseul DN 1, ce le strabate pe toata lungimea lor, urmand cursul
superior al Prahovei. Un pasionat al excursiilor poate parcurge intr-o
singura zi traseul Predeal-Azuga-Busteni-Sinaia-Posada pe DN 1,
itinerar ce ofera drumetului privelisti de neuitat ale muntilor Bucegi si
Baiului. Pe acest traseu impresioneaza arbori secularisi monumentali,
ce ar trebui sa aiba statutul unei protectii absolute.

De la Predeal pana la Busteni, la marginea padurilor de fag si conifere,

se pot identifica mai multe exemplare de fagi, molizi, pini si brazi, ce
depasesc 100 de ani. In Busteni, in vecinatatea fostului cazinou, poate
fi observat un pichet de zade seculare (Larix decidua var. polonica), iar
pe Strada Grivitei, vis-a-vis de Dispensarul sanitar nr. 1 ti in
vecinatatea Vaii Cerbului, intalnim doi ulmi (Ulmus Carpinifolia)- unul
cu circumferinta de peste 3 metri, iar celalalt de 2,5 metri, estimandu-
se de catre silvicultori ca ar avea 250-300 de ani. Si tot in acest
perimetru pe DN 1 este un castan salbatic 9Aesculus hippocastanum L)
de peste 100 de ani cu o bogata si inalta coroana de ramuri
odihnitoare, binevenita pentru un scurt popas. Continuand traseul pd
DN1 traversand podul de pe Valea Cerbului si apoi peste Valea Alba,
vom observa pe dreapta, in curtea Bisericii Domnesti, un superb
exemplar de tisa (Taxus baccata), cu trunchi scurt ramificat, in forma
de candelabru. Acest conifer - monument al naturii, al carui lemn nu
putrezeste si are multe alte calitati, se gaseste in arii tot mai restranse
in tara noastra. In partea centrala a orasului Busteni este o padure de
larice, in amestec cu pini (Pinus silvestris L.), brazi (Abies alba Mill.),
molizi (Picea excelsa Link), fagi(Fagus sylvatica), unele exemplare
depasind 150 de ani.

Indreptandu-ne spre Poiana Tapului, tot pe DN 1, vom observa langa

pavilionul administrativ al S.C. "Hartia" S.A. doua frumoase exemplare
de tisa, iar la iesirea din Busteni (km 130), pe partea dreapta sunt fagi
seculari, cu coronament ramificat. Bucurandu-ne de privelistea
versantului rasaritean al Bucegilor, pe neasteptate poposim in Poiana
Tapului, candva localitate de sine statatoare, unde vom admira parcul
natural ce cuprine exemplare de arbori rari si seculari, dand farmec
peisajului zonei centrale a acestei asezari, care, in prezent apartine
statiunii Busteni. Privind spre munte din acest loc, se poate observa la
poalele Jepilor Mari cel mai pur bradet din Bucegi, iar la iesirea din
Poiana Tapului remarcam un nuc (Juglans regia L.) de peste 150 de ani,
din apropierea pavilionului 6 al Preventoriului TBC. La km 128.5, pe
malul drept al Prahovei se afla o rachita (Salix fragilis L.) de
aproximativ 200 de ani, iar in drum spre Sinaia, in dreapta DN1, sunt
brazi monumentali de circa 50 metri inaltime, adevarate sageti spre
cer.

La Sinaia, in vecinatatea manastirii ctitorita de Mihai Cantacuzino, pe

Aleea Nifon se afla un fag cu circumferinta de 5 metri, de peste 400 de
ani. In acelasi perimetru geografic se afla un robust brad candelabru,
iar nu departe de aici, pe Valea Pelesului si in incinta Complexului
Peles, sunt Brazi monumentali de peste 100 de ani, cu o verticalitate
impresionanta, ametitoare. In apropierea garii din Sinaia peisajul este
dominat de un fag, avand aproximativ 300 de ani, pavaza multor
furtuni, iar i parcul Dimitrie Ghica sunt arbori ce impresioneaza prin
inaltimea lor si varste cuprinse intre 100-200 de ani. Strabatand la pas
DN1, pana la Comarnic si in continuare, esti fascinat de freamatul
codrului, de maretia si muzicalitatea lui, de privelistea de basm a Vaii
Prahovei.

3. Adevarata Afectitivate Pentru Animale

In octombrie 1994, familia Dumitrescu din Azuga, impreuna cu

4:0.3

fiicele Andreea si Oana, au cumparat din piata de la Campina, patru

pesti (frumoase exemplare de crap), pescuiti probabil in aceeasi zi din
lacul "Bisericuta". Reintorsi la Azuga, pestii au fost pusi intr-un frigider
congelator, iar dupa circa trei ore au fost scosi de gospodina casei,
pentru a fi preparati. Dar, mare surpriza: doi intre pesti erau inca vii,
fapt pentru care s-a luat hotararea de a-i mentine in viata, ei fiind
introdusi de indata intr-un vas cu apa. Unul dintre ei a mai trait trei zile,
iar celalalt s-a acomondat bine in captivitate si cu prietenii casei, care
i-au crutat viata, hranindu-l timp de peste trei luni, cu paine, bucati
mici de carne, gris fiert. Dovedind afectiune si respect pentru animale,
acesti oameni din Azuga i-au redat pestelui ingrijit si libertatea
(februarie 1995), de aceasta data in lacul Saftica de langa Bucuresti.
Iata o fapta laudabila si de retinut de fiecare dintre noi oamenii,
indiferent de... pofta de mancare, de varsta si profesie.

****************
Tot din Poiana Tapului Nicolae Contes, cunoscut crescator de animale
din Poiana Tapului, are in ingrijire, din 1998, doi pui de caprioara, pui ce
au fost gasiti de oierii unei stani de pe muntele Zamora. Nae Contes, s-
a atasat mult de aceste animale ale padurii - blande, gingase si
inteligente, incat nu s-a indurat sa le lase in libertate, caprioarele
adaptandu-se cu usurinta in captivitate, ele fiind, deja, foarte apropiate
si prietenoase fata de stapanul lor.

Pe raza Ocolului Silvic Azuga a fost gasit in 1986, de catre Ursache

Dimitru, un pui de caprioara, care, pentru cateva zile, a fost ingrijit cu
deosebita atentie de surorile Georgeta si Irina Purcaru, eleve la scoala
din localitate. Grija acestor fete pentu gingasa faptura a padurii a
starnit admiratia copiilor si a sivicultorilor.

****************

Intr-una din zilele cu soare ale anului 2000 a retinut atentia multor
trecatori de pe stada Caraiman din Busteni, "perla Bucegilor",
concertul de triluri a sute de pasarele (vrabiute, pitigoi, mierle) de pe
arborii si arbustii din curtea familiei Butnaru. De ani de zile, pasarile s-
au apropiat de casa doamnei Viorica Butnaru, de unde isi procurau mai
usor hrana. De catva timp insa, pasarelele din aceasta curte sunt tot
mai nelinistite si intr-o permanenta agitatie din cauza decesului
stapanei casei, care zilnic le asigra hrana. Si totusi, speranta acestor
pasari ale vazduhului a venit din partea doamnei Eugenia Moldoveanu
(pensionara), de pe aceeasi strada si doar la cateva case departare,
care le da de mancare si spera sa le apropie curind de casa ei, asa cum
reusise doamna Viorica. Familia Jan Bocu din Busteni se ocupa din 1986
cu pasiune de cresterea si ingrijirea unor mici animale de apartament -
papagali, hamsteri, urmarindu-le cu atentie comportamentul. Intre
aceste animale s-au stabilit relatii de prietenie, desi sunt si specii
diferite.

****************

Familia Rosculet din Busteni, dovedind dintotdeauna atasament si

afinitate pentru animale, a cumparat, in toamna anului 1992, dintr-un
magazin din localitatea Balti (Republica Moldova) un pui de maimuta -
pavian cu mantie (Papio comopithecus) hamandryas, pa care l-a numit
Miky, locul lui de bastina diind nord-estul Africii (Senegal, Etiopia),
ajungand pana in sudul Peninsulei Arabiei.

Acest pui de maimuta, de sex feminin si numai de cateva kilograme, a

venit pe lume, in urma cu patru ani, intr-o gradina zoologica din
Munchen (Germania), el atasandu-se si imprietenindu-se indata cu
membrii familiei Rosculet, care i-au dovedit afectivitate, ingrijindu-l si
ocrotindu-l la fel ca pe un copil. La inceput, Miky a fost hranita cu
biberonul de catre Catalina, mezina casei, apoi, treptat, s-a obisnuit sa
manance singura: paine cu unsi si gem, biscuiti si orez cu lapte,
branzeturi si diferite fructe, printre care portocale, mere, struguri,
masline, alune si jir. Odata acomodata cu noul domiciliu, Miky reuseste
sa descifreze cu usurinta si mai ales sa inteleaga orice sentiment sau
intentie a omului din preajma ei, incat, in anumite situatii, ea este
vesela sau, dimpotriva, devine trista si, desi nu-i fricoasa, nu suporta
galagia si nici sa fie certata.

****************

Domnul Nicolae Duca din poiana Tapului, un pasionat al drumetiilor in

natura, a gasit, intr-una din capricioasele zile ale lunii mai 1995, doi pui
de bufnita in padurea Zamora. Puii erau vizibil afectati de intemperiile
vremii si istoviti de foame. Dovedind afectivitate pentru animale,
domnul Nicolae Duca a ingrijit si hranit cu carne timp de o saptamana
puii de bufnita, dupa care le-a redat libertatea in acelasi loc de unde au
fost gasiti. Iata cum un om, un prieten adevarat al naturii....la nevoie
se cunoaste. Consemnam aceasta laudabila fapta, cunoscandu-se rolul
pasarilor rapitoare in combaterea animalelor rozatoare mici din
preajma locuintelor.

****************

In CONCIU, locuitor al statiunii turistice Busteni, este un cunoscut

crescator de pasari de colivie. De peste 20 de ani se ocupa cu pasiune
de cresterea de canari si papagali, indeletnicire transmisa si celor patru
copii ai sai. Acestia dovedesc acelasi interes fata de comportamentul
acestor pasari, despre care stiu ca pot fi folosite de oameni ca
detectori ai unor substante toxice din anumite locri de munca. Astfel,
papagalii pot fi folositi ca detectori in inteprinderile farmaceutice
pentru acidul cianhidric din aer, ei semnaland sonor orice depasire de
doze admise, iar canarii pot sesiza usor prezenta gazului metan
exploziv in minele de carbuni.

****************

Tinerii, Negutescu Sebastian si Gheorghe, elevi la Grupul Industrial din

Busteni, se ocupau de cresterea si ingrijirea unor animale din
gospodaria casei. Dintr-o recenta convorbire (1986) cu acesti scolari, s-
a desprins satisfactia muncii lor de pe urma unei rase de vaci
(Schwitz), de la care de peste trei ani obtin zilnic peste 15-20 litri de
lapte. Iata ca si printre elevii de la oras sunt pasionati crescatori de
animale, indeletnicire transmisa de parinti si preluata cu aceeasi
pasiune de copiii lor. Faptul ca Sebastian si Gigi Negutescu au
asemenea preocupari, ca dealtfel multi tineri din localitate, ar fi bine ca
planul de scolarizare al liceului din cunoscuta statiune de munte
prahoveana sa cuprinda in urmatorii ani si clase cu profil zootehnic,
ecologic si silvicultura.

4. O Preocupare Utila Laudabila

De mai multi ani, Maria Stavarache din Busteni culege si conserva,

4:0.4

cu pasiune si meticulozitate o diversitate de plante medicinale din

spatiul geografic al Muntilor Bucegi si Baiului (Garbova), plante pe care
le foloseste in familie si, totodata, le recomanda sub forma de ceaiuri,
infuzii, tincturi sau ca preparate culinare localnicilor care prezinta
afectiuni ale sistemului digestiv, circulator, respirator, excretor, ale
sistemului nervos si ale aparatului locomotor. Pasiunea Mariei
Stavarache pentru flora medicinala, cat si pentru plantele ornamentale
si de gradina are ca temei o foarte buna documentare si o lectura
atenta, ceea ce i-a permis cunoasterea multor plante si a actiunii lor
terapeutice. Iata, deci, o preocupare utila a unui om cu sanatate
subreda care se gandeste la sanatatea semenilor, recomandandu-le
folosirea plantelor medicinale in tratarea unor boli. De asemenea Ion
Ganea din aceeasi localitate culege plante medicinale cu efecte
terapeutice pentru persoanele care sufera de boli cardiovasculare, ale
tubului digestiv si ficatului, boli de rinichi si boli de plamani, precum si
pentru persoanele care sufera cu diferite boli ale pielii. Milti oameni din
statiunile de pe Valea Superioara a Prahovei, din tara, care au folosit
retetele de plante medicinale ale pensionarului Ion Ganea, si-au
ameliorat boala si chiar s-au insanatosit.

5. Un Fenomen Al Naturii

In anul 1997, Melania Ogrezeanu, dintr-un cartier marginas al

4:0.5

orasului Busteni, pasionata de plantele de camera, mama a doi copii

gemeni, a primit de la Mariana Chis, din localitate, un lastar de Ficus
elastica, pe care, dupa catva timp l-a plantat intr-un vas. Ceea ce a
uimit a fost ca lastarul mama, devenit planta, au aparut de un an, si se
dezvolta in acelasi ritm (la suprafata pamantului din vas), doi "puieti"
(precum Dragos si Costin), fiecare avand aceeasi marime si patru
frunze - trei mari si una mica. Iata un fenomen interesant al naturii, cu
trimitere afectiva catre fiinta umana.