Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Capsunile in legende, superstitii si simboluri


Comunele dar apetisantele capsuni au adunat de-a lungul vremii o multitudine de simboluri , de la senzualitate , fertilitate si belsug ,
pana la modestie , pace si perfectiune.
Capsuna a fost asociata inca din antichitate cu dragostea si a reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeitei Venus . Potrivit unei
legende romane , atunci cand Adonis a murit , zeita frumusetii l-a plans cuprinsa de o tristete adanca , iar lacrimile i-au alunecat de pe
obraji transformandu-se la atingerea cu pamantul in capsuni, fructele in forma de inima.De aici , a provenit , poate , in imperiul roman
traditia ca tinerii casatoriti sa fie ospatati cu capsuni.De asemeni , romanii pretuiau aceste fructe pentru capacitatile lor terapeutice , ele
fiind considerate remedii puternice pentru aproape orice , de la pierderea dintilor pana la gastrite.
In Evul Mediu , capsunile pictate in altarele sau pe stalpii bisericilor simbolizau virtutea crestina.
Fructul capsunii , gratie parfumului si gustului delicios , este si un simbol al bunatatii perfecte.De fapt , de-a lungul istoriei crestinismului
, capsuna a incorporat nu numai semnificatia bunatatii , ci si pe aceea a puritatii.Odinioara , acest fruct era considerat drept un simbol
revelator al Fecioarei Maria.In multe picturi care o reprezentau pe maica lui Isus , artistii foloseau capsunile drept detalii sau elemente
decorative ale chenarului.Aceasta credinta a ajuns pana in zilele noastre , in unele parti din Europa pastrandu-se inca obiceiul culegerii
capsunilor de catre copii in ziua Sfantului Ion , prilej cu care se spune ca micutii ar fi insotiti de insasi Fecioara Maria.
Intr-o alta interpretare crestina , manunchiurile de cate trei frunze ale capsunilor semnifica Sfanta Treime.
Datorita belsugului ei de seminte , capsuna a fost considerata si un simbol al fertilitatii si , in acest fel , al nuntilor sau uniunii a fertile a
doi tineri casatoriti.
In opera Gradina deliciilor pamantesti , Hieronymous Bosch a inclus o gigantica capsuna inconjurata de un grup de oameni care par a
se juca cu ea asemeni unui balon.Conform interpretarii consacrate , Bosch a folosit capsuna drept un simbol al voluptatii.
Nu intamplator , in multe culturi ale lumii capsunile sunt inzestrate cu darul unui eficient afrodisiac.
Indienii nord americani din tribul Seneca asociau capsunile cu primavara si renasterea , datorita faptului ca acestea erau primele fructe
recoltate in noul an.In credinta lor , rosiile fructe aveau darul de aduce sanatate si cresteau de-a lungul drumului catre ceruri .
Alte credinte si superstitii despre capsuni
Daca imparti in doua o capsuna cu cineva de sex opus va veti indragosti unul de celalalt.
Daca o femeie mananca capsuni atunci cand este gravida , copilul ei va avea un semn din nastere asemeni unei capsuni.
Superstitia despre semnul de nastere in forma de capsuna ca apartinand vrajitoarelor a dus la convingerea ca regina Anne Boleyn , a
doua sotie a regelui Henry al VIII-lea , ar fi o astfel de malefica creatura.
In Bavaria , s-a pastrat pana in prezent credinta ca spiridusii sunt mari iubitori ai capsunilor. Satenii obisnuiesc sa atarne cosuri pline cu
astfel de fructe de coarnele vitelor ca o ofranda catre micutele fapturi legendare. In acest fel , se crede ca animalele vor fi sanatoase, iar
vacile vor fi imbelsugate in lapte.
Daca vezi sau mananci capsuni in vis , inseamna ca esti stapanit de tentatii sau dorinte senzuale.Capsunile sunt asociate adesea cu
calitatile femeilor sau sexualitatea feminina. Intr-o alta interpretare , visul despre capsuni este o indicatie ca obiectivele sau aspiratiile iti
vor fi indeplinite.
In vrajitorie , aceste fructe sunt folosite in incantatii magice , potiuni de dragoste sau afrodisiace. Frunzele capsunilor sunt utilizate drept
amulete ale norocului.
Perechile de indragostiti care isi fac impreuna tatuaje cu capsuni se spune ca sunt destinate sa ramana ramana nedespartite pentru
totdeuna.Preferate de obicei de catre femei, tatuajele cu capsuni pot fi indicii ale fertilitatii si maturizarii feminine , ale pasiunii sau
idealului feminin.
Cateva informatii despre capsuni
Capsunile au fost considerate drept plante salbatice pana in secolul XIII , cand a inceput sa se practice cultivarea lor.In secolul al XIV-lea
ele erau folosite de catre francezi si englezi in decorarea gradinilor .
A ramas consemnat in istorie faptul ca regele Charles al V-lea al Frantei a poruncit sa fie sadite 1200 de capsuni in gradinile sale regale.
Se zvonea ca Madame Tallien, o femeie influenta la curtea imparatului Napoleon , obisnuia sa isi ingrijeasca frumusetea prin intermediul
unor bai cu suc de capsuni.
Utilizate in prepararea prajiturilor , gemurilor sau placintelor , capsunile sunt unele dintre alimentele cu cel mai scazut aport de calorii.
De fapt , capsuna nu este un fruct , ea facand parte din familia trandafirilor.

Fiecare capsuna inglobeaza peste 200 de seminte.


Cel mai potrivit timp pentru a culege capsunile este dimineata , cand fructele sunt inca reci.
Exista peste 20 de diferite specii de capsuni, cea mai populara fiind capsuna de gradina.
Fructul capsunii este imbelsugat in vitamina C , potasiu , fibre si acid folic.Opt capsuni pot furniza necesarul zilnic de vitamina C al unui
copil.
Culoarea rosie a capsunilor ascunde ascunde antioxidanti benefici pentru sanatate.
Florile de capsuni sunt favoritele fluturilor.
Belgia are un muzeu dedicat in exclusivitate capsunilor.
Pe plan mondial , cele mai mari exportatoare de capsuni sunt SUA si Spania.

2. ISTORIC
nainte de aparitia capsunului modern, oamenii consumau fragul de padure (capsunul salbatic). Este surprinzator poate, pentru multi
cititori sau cultivatori de capsun, sa afle, ca aceasta specie este cunoscuta din vremuri ndepartate, cu 2200 ani n urma. Cele mai
numeroase consemnari si reprezentari ale capsunlui (specii salbatice) au fost realizate ncepnd din prima perioada a secolului al XIIIlea. Calugarii din vestul Europei pictau fructele rotunde de capsun salbatic (fragul de padure), n manuscrisele lor iluministe. Cu mult
nainte de aducerea "capsunului cu fruct mare din Chile" n Europa, cu mult nainte ca botanistii sa-si ndrepte atentia catre fragul de
padure cu un ochi taxonomic, calugarii l-au privit ndelung si l-au gasit minunat, pentru a-l darui ca ofranda Fecioarei Maria .
Catre sfrsitul secolului al XIII-lea un nou spirit a fost raspndit prin Europa, care a fost reflectat ntr-un stil liber si mult mai natural
pentru exprimarea artisitica. Acest spirit a fost numit "trezirea sentimentelor umane de sensibilitate si tandrete". Calugarii erau artistii
vremii, avnd principala preocupare "iluminarea" cartilor bisericesti, pictarea de mici ilustratii - miniaturi - pentru textele religioase, pe
care le copiau cu mna. Inspirati de iubirea lor pentru Marea Creatie, iubirea pentru natura si nevoia de a o exprima, privind lumea din
jurul lor, pentru a vedea detaliile din natura si din viata de zi cu zi, ei pictau ceea ce i atragea si considerau unic prin frumusete.
Simultan cu dezvoltarea sensibilitatii umane, care si are nceputurile n secolul al XIII-lea, se remarca dorinta pictorilor mistici de a se
aproape de Fecioara si de a o glorifica. Ei petreceau timp ndelungat n contemplarea ei si a Copilului Isus, dedicndu-i poeme,
atribuindu-i toate calitatile si virtutile, prin numele tuturor florilor. Ei se pierdeau n veneratia pentru Ea, iar cnd o reprezentau n
pictura, decorau opera cu tot ce era pretios si rar.
Intr-o miniatura franceza realizata catre anii 1400, se remarca fructul de capsun n mna lui Iosif care si ntinde bratele catre Copilul
Isus, coordonndu-i primii pasi. In o alta, Fecioara, pe fundalul unei gradini cu flori, l tine pe Isus pe genunchi, ngerii culegnd fructe
de capsun, probabil pentru Copilul Isus.
Se presupune, ca pictorii mistici au nceput sa picteze prima data plantele de capsun inspirati de gratia acestei plante si de culorile pure
ce o caracterizeaza , sau poate, pentru ca fructele au devenit foarte cunoscute(regele Charles V fiind si "patronul miniaturistilor", prin
anii 1386, avea 12000 plante de frag de padure, amplasate n Gradina Regala).

Aceas spirit iluminist, ncarcat de iubire divina, a avut un traseu complicat


prin Europa, ajungnd mai trziu la Scoala din Cologne, unde gasim lucrari
de o sensibilitate aparte: Madonna printre trandafiri, Gradina Paradisului,
Madonna printre capsuni. Madonna este ntotdeauna o tnara care sta ntro gradina nchisa (pentru a indica virginitatea), tinnd n brate Copilul
Binecuvntat, ntr-o atmosfera de bucurie radianta. Artistii: Lochner,
Schongauer si alti maestri necunoscuti au nconjurat-o cu o galaxie
stralucitoare de flori si plante, printre care se afla si capsunul. Floarea
virginitatii - trandafirul este predominanta, alaturi de margaritar, iris, flori
de capsun sau planta ntreaga de capsun, cu fructele sale.

In alte lucrari, plantele de capsun formeaza ntregul decor


sau, o singura planta este plasata ntr-un loc important in
pictura, la picioarele Fecioarei sau n mina Copilului Isus.
Din punct de vedere botanic plantele si fructele sunt
reproduse fidel, fructe rotunjite de frag continund sa
fascineze si gradinarii de azi.

In incitantele publicatii despre simbolismul din picturile din evul mediu, suntem condusi n lumea n care florile, plantele, la fel si
animalele, culorile si obiectele, aveau semnificatii pentru oamenii acelor vremuri. Anumite simboluri, crucea, pestele, au avut ca sursa
Scriptura sau au fost atent alese din traditia crestina. Altele, au fost descoperite succesiv, ntr-o atmosfera de intense trairi religioase.
Trandafirul - simboliza puritatea si virginitatea, garoafa - din cauza formei caliciului, simboliza piroanele cu care a fost ratignit Isus;
ierburile cu virtute terapeutica sugereaza puterea divina a lui Isus.
Aflam pe acesta cale despre capsun, ca are o pozitie aparte n simbolistica, n comparatie cu alte fructe sau specii. El se regaseste n
miniaturile italiene, flamande, germane si englezesti de asemenea. Ca simbol, nu este singurul cu larga raspndire., Tinndu-se cont nsa
de descoperirea sa timpurie, i-au fost atribuite succesiv mai multe simboluri: datorita pozitiei plecate a fructului, simbol al onestitatii,
gndirii nobile si modestiei, "cu toate ca este tradat de parfum si culoarea fructului". Surse din Evul Mediu evoca simboluri si mai adnc
penetrate n religia crestina: frunza trifoliolata - simbolul sfintei treimi; fructele - petele formate din picaturile cazute din sngele lui
Isus; cele 5 petale de la floare, simbolizeaza cele 5 rani ale lui Isus.
Intraga planta a capsunui(radacinile uscate, frunzele si fructele), era utilizata n cura pentru maladiile depresive, prezenta sa, putnd fi
considerata ca "o trimitere la eterna salvare".
Cu atitea calitati atribuite ntregii plante de capsun, nu este de mirare ca este descoperit n mod repetitiv n diverse lucrari religioase,
reprezentat ca planta ntreaga n fundalul unei picturi sau ca fructe, flori individuale sau grupate n ghirlande formnd bordurile
miniaturilor.
Fructele de capsun din majoritatea reprezentarilor, au o forma rotunjita, presupunindu-se astfel ca apartin speciei F.vesca.
ORIGINE
Dupa secole de istorie, capsunul ne conduce la descoperirea uneia dintre cele mai fascinante episoade, prin care s-a nascut o specie, una
din primele aventuri agroindustriale ale secolului XVIII, care a condus la transformarea unui fruct mitic, ntr-o bogatie culturala si
economico-sociala.
Cele peste 600 de soiuri cultivate astazi, au la origine cele 6 specii salbatice de baza.
"Comoara rosie", capsunul cultivat (Fragaria x ananassa Duch.), fruct de lux, a carui aparitie se apreciaza ca a avut loc n jurul anului
1750, n apropierea orasului francez Brest (Scott si Lawrence, 1975), este rezultatul hibridarii a doua specii, introduse n Europa la
nceputul secolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana Duch.) si, respectiv, America de Sud (Fragaria chiloensis
L.)
Adus din America de Nord (Canada) n anul 1534, capsunul de Virginia - capsunul de Quebec (Fragaria virginiana), se remarca prin
marimea si aroma fructelor, comparabile cu cele din Europa. Cultivat sub numele de capsunul Scarlet, nu se va extinde n cultura
datorita consitentei slabe a fructului si slabei rezistente la pastrare. Cu toate acestea, descoperirea acestei specii si aparitia sa n Europa,
constituie primul eveniment, din sirul lung de momente importante, care au dus la aparitia capsunului cu fruct mare, att de cultivat
astazi (capsunul modern).
O alta specie necunoscuta n Europa, capsunul de Chile (Fragaria chiloensis), a doua specie care a contribuit, ca parinte matern, la
formarea capsunului modern, a fost adusa dupa un voiaj de peste 6 luni, n anul 1712, de un , inginer de geniu maritim de origine
franceza, din America de Sud. El mentiona:" se cultiva aici sate ntregi cu o specie de capsun, care difera de ale noastre, prin frunzele
mai rotunjite, mai carnoase si mai valurate, fructele sale avnd n mod obisnuit marimea unei nuci si cteodata marimea unui ou de
gaina"; Fructele sunt de un rosu albicios si sunt mai putin placute la gust ca fragile de padure".
Desennd n marime naturala "capsunul de Chili" si descriindu-l, F.A.Frezier, nu s-a ndoit niciodata de importanta descoperirii sale.
Cultivarea acestei specii n regiunea Plougastel (sud-vestul Frantei), ntr-un mediu complet asemanator celui de origine al acestei specii, a
constituit un real succes, fiind specia care a asigurat pna n anul 1937, un sfert din productia de capsun din Franta.

Capsunul din Lumea Noua, cultivat de secole de indienii din Chile, a fost adus n Lumea Veche, pentru a oferi grandoarea fructelor sale
unei noi specii. Daca acest spion francez, cu nume predestinat F.A.Frezier (fraise=capsun, fr.), intra n istorie pentru descoperirea speciei
F.chiloensis, Antoine Nicholas Duchesne, botanist celebru, intra n istorie pentru experimentarile sale, care au condus la descoperirea
capsunului modern neremontant. Duchesne, a fost primul om de stiinta care a identificat parintii capsunului modern (Fragaria
ananassa), si a demonstrat la Versailles n anul 1770, originea genetica a noii specii descriind-o ca avnd aroma de ananas si denumind-o
dupa aceasta caracteristica. Capsunul ananas a ramas fara concurenta n cultura pna n anul 1824, cnd au aparut pe piata varietatile
englezesti. n anul 1844 a aparut pe piata soiul Princesse Royale, care a determinat eliminarea completa a varietatii initiale - capsun
ananas.
Daca anul de aparitie a capsunului ca specie este 1715, anul 1893 este considerat anul descoperirii capsunului remontant (prima varietate
remontanta - Saint Joseph), autorul descoperirii fiind abatele Thivolet.
Daca francezii au introdus a doua specie parinte a capsunului modern si au identificat originea noii specii Fragaria x ananassa, englezii,
au fost totusi primii care au produs mangnificele soiuri ale capsunului modern, declansnd activitatea de ameliorare n Europa si
America.
Este adevarat ca exista o diferenta ntre soiurile vechi si cele noi de capsun, cum ar fi diferenta ntre o tomata coapta n februarie si una
n august. Este adevarat! Soiurile vechi sunt slab productive si nu rezista la transport si pastrare, dar ce parfum, ce gust!
Aparitia sa cu numai un sfert de mileniu n urma, confera capsunului statutul de unica specie fructifera, al carui istoric este n ntregime
cunoscut (Darrow, 1966). Mai mult, se apreciaza ca se cunoaste despre aceasta planta mai mult dect despre oricare alta. (Wallace, 1966).
n acest context, devine relevanta aprecierea ca nici o planta cultivata nu este mai complexa si mai sensibila din punct de vedere al
adaptarii dect capsunul.
Capsunul are un fruct cu totul unic (ignornd caracterizarea botanica), care are semintele la suprafata pulpei.
Stiati ca?

Fructul de capsun este un fruct fals, partea carnoasa dezvoltndu-se din receptaculului florii. Adevaratele fructe sunt micile
seminte numite achene, fructe seci, care nu se deschid, amplasate la suprafata partii carnoase

Triburile de indieni din America de Nord cred ca sufletelel defunctilor ramn ratacitoare, pna cnd ntlnesc o capsuna la
deplina maturitate. Dupa ce acestea o gusta, pot intra n Tara Mortilor si se pot odihni n pace, pentru eternitate.

Istoria capsunului cu fruct mare ncepe n anul 1714, atunci cnd inginerul de origine franceza Amde Franois Frzier, a fost
nsarcinat sa observe fortificatiile portuare din Chile si Peru (America de Sud). Mai pasionat de botanica dect de tacticile
militare din timpul Regelui Soare, Franois Frzier a descoperit capsunul cu fruct mare n apropierea orasului Conception din
Chile. Aceasta planta (Fragaria chiloensis) nu va fructifica dect n prezenta unei alte plante de capsun originare din America
de Nord (Fragaria virginiana). Din ncrucisarea acestor doua specii se va naste o noua specie "capsunul ananas"(Fragaria
ananassa), care este la originea tuturor soiurilor de capsun pe care le cultivam si le consumam n prezent.

Alergia la capsune, care se manifesta prin urticarie este data de o hipersensibilitate fata de histamina.

Exista peste 600 de soiuri de capsun! Crearea unui nou soi de capsun, necesita o perioada de 8 - 10 ani. Sunt necesare 10.000 20.000 de plante pentru a selectiona soiul cu nsusirile dorite.

3. Muzeul capsunelor in oraselul Plougastel, Franta

Muzeul a fost deschis n 1992, i include sali 9, unde este inclusa istoria de cretere si recoltare a capsunelor in Plugastele, precum i
costume populare Breton .
Muzeul Capsunelor .
n oraul Wepion, Belgia, exista un muzeu de cpuni. Acest ora neoficial se considera capitala mondial a capsunelor .Locuitorii din
acest oras, le place s consume capsune cu suc de lmie i presrat cu piper alb . Un alt concurent al orasului Wepion este orasul
Plant City, Philadelphia care deasemenea pretinde la titlul de capitala mondial a cpunelor .Cu toate acestea, este considerat capitala
mondiala a capsunelor doar iarna . n Plant City este "Laboratorul Capsunelor ", care sstudiaza si reproduce noi soiuri de capsune.
Fermierii Indieni au creat capsuna fara zahar.
Fermierii din oraul indian Ramnagar, au surprins ntreaga lume, ei cultiva capsuni fr zahr, ce permit persoanelor care sufer de
diabet, sa se bucure de acest produs. Aceast iniiativ a aprut la fermierii indieni pe teren gol. De fapt, capsunele este produsul
cel mai necesar pentru
persoanele
care
sufer de
diabet ,dect pentru altecategorii de
persoane. Cu
toate
acestea, datorit faptului c capsunele contin zaharuri, diabeticii nu i pot permite s se bucure de gustul i utilitatea acestor daruri ale
naturii. Cintarind "pro" i "contra", oamenii de stiinta au decis nc o dat de a pacali MamaNatura, prin crearea, cu ajutorul unor
tehnici speciale de cultivare continu a fructelor fara zahar.
n special, iniiativa a fost susinut cu succes, de catre un fermier cu numele de Negi (Negi), care a reuit s
creasc cpuni fr zahr, care pot fi folosite nu numai pentru utilizarea acestuia n produsele alimentare, dar, de asemenea, pentru
utilizarea n fabricarea medicamentelor. Aceste plante pot ajuta persoanele care sufera decancer, diabet, astm, alergii i alte boli. Acesta
capsuna este de fapt o planta medicala, i am fost capabili s o cultivam, folosind tehnica de cultur continu,.", - a spus ntr-un
interviu pentru ageniile de tiri Negi.
De fapt, oamenii de stiinta au fost capabili s cultive trei specii de cpuni, n care coninutul de zaharoz este cu zece la sut mai
puin dect n produsul traditional cultivat. Cu toate acestea, dup cum au raportat agricultori care au grij de aceste soiuri , aproape
nimeni nu ar putea la fel de uor s creasc cel puin unul dintre tipurile de cpuni, cu un coninut sczut de zahr n gradina
proprie. Aceasta sarcina a fost posibila doar pentru c agricultorii au creat condiii speciale de coacere a cpunelor ntr-un mediu cu
efect de ser. In plus, oamenii de stiinta au folosit metode , care nu sunt raportate, dar care a permis entuziatilor s se bucure
de roadele muncii lor, n adevratul sens al cuvntului.

Geneticienii britanici au creat -Tomatocapsuna .

Geneticienii britanici au fost n msur s creasc roii hibride i cpuni (Strawmato), leguma care este dulce la gust i are o
form alungit .Pe masa consumatorului ,ele vor ajunge nu mai devreme de un an.Marketologii prezic c leguma neobinuita
va produce o revoluie n piaa agricol.
Specialistii din reelele de achiziii a Supermarket-urilor,susin c apariia neobinuit i gustul produsului poate
fi decisiva pentru cumprtor.
"Tomatocapsuna" a devenit una dintre cele mai reusite rezultate ale concurenei a "designerilor de legume." Printre alte
legume - " tomata zebra " i "tomatul urt" - legume de o forma neregulata, care sunt considerate cele mai dulci din clasa sa.

Simpozionul Internaional de cpuni,China.


Simpozionul Internaional de cpuni de la Beijing, China. Simpozion Internaional a avut loc n districtul Changping de la Beijing, 1822 februarie.

Diverse
Blugi cu miros de capsuna
Compania canadian Naked & Denim Famous a lansat pe peata pantaloni jeans care miroase a cpuni. Conceptul
su de denim , productorul a decis sal numeasca Jeans Scratch-n-mirosi (aprox. ,,Porta si miroasa,,). Blugii pstreaz mirosul pe
parcursul la cinci spalari. Sunt disponibile dou culori: albastru indigo i rou. Potrivit inventatorului, pantalonii sunt foarte potrivii
pentru brbaii care nu-i spal prea des. Marca a propus deja un jeans care strlucete n ntuneric.

Casa in forma de capsuna


Magazin de ngheat de cpuni (Strawberry Ice-cream shop), Carolina de Nord, SUA

Casa-Cpun, Tokyo, Japonia

Oraselul Capsunelor.
In sudul Braziliei exista un orasel Bom Princpio care se socoate oraselul national al capunei.Anual in octombrie se organizeaza
festivalul dedicat acestui minunat fruct.

Prima ferma de capsuni bio din lume.


Cultivarea cpunilor ecologice nu este o munc uoar, deoarece fructele sunt destul de pretenionase i uor perisabile . Mai muli
fermieri au ncercat s cultive cpuni folosind unele unele pesticide pe baz de uleiuri naturale, dar afacerea lor nu a rezistat n timp.Un
fermier din Statele Unite a reuit s realizeze prima ferm de cpuni ecologic din lume. Pentru a primii certificarea de ferm
ecologic, afacerea trebuie s se menin minimum 3 ani, aceasta fiind o barier care i descurajeaz pe muli fermieri din Statele Unite.
Jim Cochran a fost singurul care a mers mai departe cu un proces 100% ecologic de producere a cp unilor i cu o foarte mare grija
pentru ferma lui. Astzi, ferma Swanton Berry este o afacere de succes, profitabil i certificat ca fiind singura ferm de cpuni
ecologic din lume. Jim a primit de asemenea premiul NRDC Growing Green din anul 2011, pentru iniiativa lui.

Capsuna cu gust de ananas


Capsuna-ananas nu este un fruct modificat genetic, el creste in America de Sud si este incadrat la categoria produselor de lux.
Desi arata ca o capsuna si contine structura genetica a acesteia, "capsnanasul" este alb cu seminte rosii si are gust de ananas.
In urma cu catva luni, acest soi rar a fost pe cale de dispartiie, insa fermierii olandezi l-au salvat, iar acum fructele se cultiva in sere.

Capsunile-ananas se pot servi sub forma de punch sau in combinatie cu iaurt - o combinatie savuroasa, preferata magnatilor cu gsturi
rafinate.

"Festivalul capsunilor si a mierii de albine"01-03 iunie 2012

Federatia Nationala a Fermierilor din Moldova ,Asociatia "Demetra" si Asociatia Apicultorilordin Moldova "Apis Melifera " au solicitat autorizatie pentru
a desfasura tirgul de binefacere "Festivalul capsunilor si a mierii de albine",care are loc deja opt ani la rind,in scuarul magazinului UNIC.
Acest eveniment este planificat pentru data de 01-03 iunie 2012 si care are ca scop colectarea de fonduri pentru Asociatia Obsteasca a parintilor
copiilor cu dezabilitati "Mugurel" din s.Tatarasti,r Straseni.
Pentru acest eveniment sunt invitati producatori de capsuna si apicultori din Republica Moldova ,care vor prezenta produsele autoctone direct de la
producator.
In timpul activitatii tirgului va fi inclus un program artistic etno -cultural ,cu participarea copiilor din internatele republicii ,artistilor amatori si
profisionisti.
In acest an tirgul incepe chiar de ziua copiilor care speram sa-i vedem fericiti cind vor gusta capsuni cu miere de albine.

4. CPUNELE sau genul FRAGARIA

Sunt plante din familia Rosacealeor (din aceeai familie cu cireele, viinii, dar i cu merii, perii, prunii, piersicii, cai ii, corcodu ii,
murele i zmeura).

Toate plantele familiei Fragaria sunt numite comun cpuni, fiind fructe comestibile.

Cele peste 600 de soiuri de Fragaria cultivate n prezent au la origine 6 specii slbatice de baz.

Ceea ce folosim n mod curent este cpunul de grdin Fragaria xananassa.

ISTORIC AL APARIIEI CPUNILOR


Oamenii au intervenit marcant n evoluia multor specii de fructe iar cp unele sunt printre cele mai manipulate plante aprnd
specii i soiuri noi cele moderne fiind rezultatul acestei imixtiuni n Creaie.
Cpuna este un fruct de lux, a crui apariie se apreciaz c a avut loc n jurul anului 1750, n apropierea ora ului francez Brest (Scott
i

Lawrence,

1975).

Denumit i comoara roie pare a fi rezultatul hibridizrii a dou specii introduse n Europa la nceputul secolului XVIII, originare
din

America

de

Nord

(Fragaria

virginiana)

America

de

Sud

(Fragaria

chiloensis).

Adus din America de Nord (Canada) in 1534, cpunul de Virginia cpunul de Quebec (Fragaria virginiana) se remarc prin mrimea
i

aroma

fructelor

comparabile

cu

cele

din

Europa.

Cultivat sub numele de cpunul Scarlet, nu se va extinde n cultur datorit consisten ei slabe a fructului i slabei rezisten e la pstrare.

Dar descoperirea acestei specii i apariia sa n Europa reprezint primul eveniment, din irul lung de momente importante care au dus
la apariia cpunului cu fruct mare, att de cultivat astzi (cpunul modern).
O alt specie necunoscut n Europa, cpunul de Chile (Fragaria chiloensis) a doua specie care a contribuit, ca printe matern, la
formarea cpunului modern, a fost adus dup un voiaj de peste 6 luni, n anul 1712, de un inginer din marina francez. El men iona:
se cultiv aici sate ntregi cu o specie de cp uni care difer de ale noastre prin frunzele mai rotunjite, mai crnoase i mai vlurate,
fructele sale avnd n mod obinuit mrimea unei nuci i cteodat mrimea unui ou de gin. Fructele sunt de un ro u albicios i sunt
mai puin plcute la gust ca fragile de pdure.
Cultivarea acestei specii n regiunea Plougastel (S-V Franei) ntr-un mediu complet asemntor celui de origine al acestei specii a
constituit un real succes, fiind specia care a asigurat, pn n anul 1937, un sfert din produc ia de cp un din Fran a.
Cpunul din Lumea nou, cultivat de secole de indienii din Chile a fost adus n Lumea Veche, pentru a oferi grandoarea fructelor sale
unei noi specii.
Antoine Nicholas Duchesne, botanist celebru intr n istorie pentru experimentrile sale, care au condus la descoperirea cp unului
modern. Duchesne a fost primul om de tiin care a identificat prin ii cp unului modern (Fragaria ananassa) i a demonstrat la
Versailles n 1770 originea genetic a noii specii, descriind-o ca avnd aroma de ananas i denumind-o dup aceast caracteristic.
Cpunul ananans a rmas fr concuren n cultur pn n anul 1824, cnd au aprut pe pia variet ile engleze ti. n anul 1844 a
aprut pe pia soiul Princesse Royale, care a determinat eliminarea complet a varietii iniiale, cp unul ananas.
Este o diferen ntre soiurile vechi i cele noi de cpun. Soiurile vechi sunt slab productive i nu rezist la transport i pstrare, dar aroma, parfumul
i gustul sunt incomparabile.

Apariia sa de numai un sfert de mileniu confer cpunului statutul de specie unic fructifer, al crui istoric este n ntregime cunoscut (Darrow,
1966).

Se

apreciaz

se

cunoate

despre

aceast

plant

mai

multe

despre

oricare

alta

(Wallace,

1966).

Se apreciaz n prezent c nici o plant cultivat nu este mai complex i mai sensibil din punct de vedere al adaptrii dect cpunul.

SIMBOLISTIC
Cpunele

sunt

considerate

fructe

ale

evenimentelor

simboliznd

ntoarcerea

zilelor

fericite

Forma sa rotunjit (simbol carnal i feminin), roul epidermei i pulpei (atrac ia cldurii, dar i sexualitatea) combinat cu verdele
caliciului

Este

simbol

un

penducului
al

(iubirea

Naturii

inimii)
al

prospeimii

reprezint

al

adesea

MOMENTULUI

mesagerul

iubirii/dragostei

PREZENT

al

tririi

de

cuplu.

ACUM.

Cpunul este un fruct bine ntiprit n memoria colectiv, fiind amintirea plcerilor copilriei (mirosul de cp une proaspt culese
rmne

memoria

olfactiv

tuturor

oamenilor

drept

un

semn

al

plcerilor

de

altdat).

Cpunul este un fruct apreciat att de copii, ct i de aduli, consumat de ntreaga familie cu bucurie fiind foarte u or de consumat.
Este un fruct gustos i dietetic, cu puine calorii i aducnd savoare n amestec cu alte produse (aroma de cp une este apreciat n
creme, ngheate, prjituri, torturi i vin).
n schimb, este considerat n acelai timp un fruct scump, fragil i perisabil, a crui atingere poate produce alergii. Mul i l
consider

un

fruct

frumos,

dar

care

poate

dezamgi

gustativ

(cum

se

ntmpl

cu

cp unele

din

iarn).

i paradoxal cpunele este un fruct anonim, ascuns, dei att de bine cunoscut nimeni nu poate re ine denumirea unui singur soi
de cpune, din cele pe care le consum!
SOIURI DE CPUNI

Premial (Timpuriu de Piteti) soi romnesc (1989) timpuriu i rezistent la ger, brume i boli a fost soiul cel mai des folosit
in

Romnia

Soiul
n

dar

Regina,
fiecare

azi

este

cultivat

an

apar

considerat

nca
din

vest

soiuri

unul

Romnia
noi,

dintre

cele

pe

care

mai

70%

produc

vechi

din

de

neproductive

suprafe e,
trei

ori

este
mai

soiuri.
demodat.

multe

fructe.

Am gsit pe Net descrieri la zeci de soiuri de cpuni, v amintesc doar cteva:


Sunrise
Coral
Real

soi

soi
soi

american

romnesc

romnesc

rezistent

(1992)

(1998)

la

rezistent

ger

gust
la

ger

secet,

gust

foarte

bun,

dulce,

gust

dulce

intens

aromat,

acidulat,
acidulat,

rou

arom

fr

arom

aprins
intens
intens

Elsanta soi olandez, foarte cultivat n Europa, datorit posibilitilor nelimitate de cultivare fructe mare, sfero-conic, cu aspect plcut,
arom plcut uor acid n condiiile rii noastre (cpunile u or uguiate la capt i de dimensiuni mari de pe pia ).
Alba soi italian, timpuriu, productiv, frunze conice, lucioase, uniforme ca mrime, care se pstreaz bine (sunt primele cpuni care
apar

pe

piaa

Vissers
Elegance
Roxana

noastr,

la

cpuni
cpuni
soi

rotunjite
italian,

parfumate

Irma soi italian, cu bun producie la hectar, coninut mai mic de fructoz (mai acrioare)

5. Comoara rosie, cpsunul cultivat (Fragaria x ananassa Duch.), fruct de


lux, a carui apariie se apreciaz ca a avut loc n jurul anului 1750, n
apropierea orasului francez Brest (Scott si Lawrence, 1975), este
rezultatul hibridrii a doua specii, introduse n Europa la nceputul
secolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana Duch.)
si, respectiv, America de Sud (Fragaria chiloensis L.)
6. Muzeul capsunelor in oraselul Plougastel, Franta

10

finalul
foarte

iernii)
mari

ca

form
i

aromate

Muzeul a fost deschis n 1992, i include sali 9, unde este inclusa istoria de cretere si recoltare a capsunelor in Plugastele, precum
i costume populare Breton .

7. Povestea capsunelor, aceste delicioase fructe apreciate in intreaga lume, incepe in Antichitate, pe vremea cand inteleptii greci si razboinicii romani consumau
adesea capsune, nu doar pentru gustul lor magic, ci si pentru calitatile lor terapeutice. Romanii considerau capsunele fructe atat de binefacatoare, incat vindecau
orice afectiune, oricat de complicata ar fi fost aceasta. De-a lungul timpului, capsunele au impresionat fiecare popor in parte, acestea fiind considerate fructe
magice, cu virtuti afrodiziace si erau folosite in cadrul ceremoniilor de nunti, in ritualuri pentru atragerea prosperitatii si a fertilitatii in noua familie formata.

In Franta anilor 1300, cativa pictori mistici au pictat capsunul ca simbol al virtutii, al puritatii, in tablouri alaturi de Fecioara Maria sau de alti sfinti, considerand ca
acest fruct era demn de ofranda pentru divinitate. Mai tarziu, datorita frunzelor trifoloidale, capsunul a devenit simbolul Sfintei Treimi, iar culoarea fructelor a fost
asociata cu sangele Mantuitorului. In perioada Evului Mediu, foarte multi pictori realizau tablouri in care pictau chenare reprezentand capsune, incadrand astfel
chipul sfantului, ca simbol al binelui absolut, al bunastarii prin puritate. Unele legende spun ca, la moartea lui Adonis, Venus a plans atat de mult de mahnire, incat
lacrimile ei, stropind pamantul, luau forma unor fructe rosii, in forma de inima - capsunele.
In India, capsunele sunt fructe asociate cu fertilitatea, cu prosperitatea, fiind folosite in ritualurile de atragerea bunastarii in casa.
Pentru gustul lor deosebit, dar si pentru parfumul proaspat pe care il emana, capsunele au devenit, de-a lungul timpului, subiecte ale superstitiilor si credintelor
populare. Astfel, se spune ca cine imparte o capsuna cu cineva de sex opus fara indoiala se va indragosti de aceasta, iar cine viseaza capsune are dorinte ascunse.
In unele tari din Europa exista in trecut credinta ca aceste fructe sunt preferatele spiritelor. Astfel, seara se asezau cosuri cu capsune la portile caselor, pentru ca
spiritele sa accepte ofranda si sa pazeasca gospodariile. Atat de venerate au fost capsunele de-a lungul vremii, incat in Belgia exista un oras, Wepion, considerat
capitala capsunelor. Aici se afla un muzeu dedicat capsunelor, caruia ii face mare concurenta un alt muzeu, dedicat tot acestor fructe, din Franta, in orasul
Plougastel. Aici muzeul dezvaluie curiosilor atat istoria si beneficiile capsunelor, cat si costume populare pe care oamenii le imbracau la recoltarea capsunelor sau
la petrecerile date in cinstea acestora. Fara indoiala, capsunele au capatat, de-a lungul timpului, un prestigiu din ce in ce mai mare, odata cu dezvoltarea
tehnologica, fiind descoperite noi si noi calitati terapeutice. Bogate in substante benefice sanatatii, capsunele sunt recomandate de catre nutritionisti si medici atat
in diete specifice, cat si in mentinerea sanatatii.
Un fruct legendar
De-a lungul istoriei, oamenii au considerat capsunile simboluri ale fertilitatii si belsugului (mai ales datorita nenumaratelor sale seminte), ale senzualitatii si nuntii,
dar si ale perfectiunii. Avand o forma asemanatoare inimii si fiind de culoare rosie, in Antichitatea romana erau asociate cu iubirea, fiind considerate favoritele zeitei
dragostei, Venus. O legenda spune ca, atunci cand Venus a plans moartea lui Adonis, lacrimile ei s-au metamorfozat in capsune. De altfel, tinerii casatoriti din Roma
antica primeau de mancare capsuni. La fel, in Franta, tinerii insuratei primeau ca prim mic-dejun o supa facuta din capsuni cu smantana. Unele popoare le
considera, si astazi, un foarte bun afrodiziac. In piesa Othello a lui Shakespeare, batista Desdemonei este decorata, in mod simbolic, cu capsuni. O alta legenda
medievala spune ca, atunci cand mananci o jumatate de capsuna, iar cealalta jumatate o oferi unei persoane de sex opus, va veti indragosti unul de altul. O doamna
importanta de la curtea lui Napoleon devenise faimoasa pentru faptul ca se imbaia in suc de capsuni proaspete, iar regina Anne Boleyn, a doua sotie a regelui
Henric al VIII-lea, avea un semn din nastere in forma de capsuna pe gat, fapt pentru care unii o considerau vrajitoare. In sudul Germaniei, in Bavaria, la tara inca se
crede ca, agatand primavara cosulete cu capsuni salbatice de coarnele vacilor, le faci pe plac elfilor, care adora capsunile, iar acestia iti vor da in schimb lapte din
abundenta.
In traditia crestina, capsunile intruchipau bunatatea absoluta, modestia, puritatea si virtutea. Uneori, ele erau asociate imaginii Maicii Domnului, in tablouri. Alteori
se spunea ca frunzele lor reveleaza Sfanta Treime. Unii constructori din Evul Mediu ciopleau pe altare si sus, in jurul coloanelor, in biserici si catedrale, capsuni,
simbolizand perfectiunea si virtutea. Si astazi, in unele locuri din Europa, de Sfantul Ion, copiii culeg capsuni.
Insa una dintre cele mai frumoase legende provine de la tribul de amerindieni Cherokee. Aceasta spune ca, odata, Primul Barbat a certat-o pe Prima Femeie pentru
ca nu i-a pregatit mancarea la timp. Ea a inceput sa planga, iar el a alungat-o de acasa. Prima Femeie a fugit in padure. Seara, Primul Barbat s-a dus la marginea
padurii, strigandu-si consoarta de mai multe ori. Nici un raspuns. Noaptea, el n-a putut inchide ochii, gandindu-se la ce a facut si la cate pericole are de infruntat
Prima Femeie in padure. S-a rugat pentru ea. Dis-de-dimineata, a plecat in padure, rugandu-se: Creatorule, imi pare atat de rau pentru ce i-am spus sotiei mele. Te
rog sa pui in calea ei multe flori frumoase. Sigur se va opri sa le miroase, iar eu o voi putea ajunge si imi voi putea cere iertare. Creatorul a pus cele mai frumoase
flori in calea femeii, dar ea nu s-a oprit, atat era de suparata. Primul Barbat a gasit locul in care ea dormise peste noapte, apoi a gasit florile puse de Creator in calea
ei. Insa n-a gasit-o pe iubita sa. S-a rugat din nou: Creatorule, probabil ca ii este foame. Te rog, pune in calea ei niste fructe. Sigur se va opri sa le manance, iar eu o
voi ajunge din urma. Creatorul a pus tufe de mur in calea femeii. Fructele erau ispititoare, insa spinii i-au ranit pielea delicata, astfel ca ea a fugit mai departe.
Barbatul a ajuns la mure si s-a rugat din nou: Creatorule, sunt un prost. Tu stii mai bine ce anume i-ar placea Primei Femei. Te rog alege tu ce sa pui in calea ei ca
sa o opreasca, astfel incat sa o ajung si sa-i spun cat de mult o iubesc! Atunci, Creatorul s-a uitat la florile de pe pamant si ales cea mai delicata floare alba. S-a
uitat la fructe, a ales cateva dintre ele, dar s-a intepat la deget in spini. Picaturile de sange au cazut peste fructe si le-au transformat, facandu-le mari, rosii si in
forma de inima. Creatorul a pus florile albe si fructele rosii in calea Primei Femei. Cand ea a vazut florile delicate si fructele rosii, s-a oprit si le-a admirat
frumusetea. A vazut ca nu au spini, asa ca a gustat un fruct. Era atat de dulce, incat s-a asezat in iarba si a inceput sa manance pe indelete. A vazut ca fructele
aveau forma de inima, asa ca, pe masura ce le manca, a inceput sa se gandeasca la lucrurile frumoase pe care Primul Barbat le facuse pentru ea in trecut. Cu cat
manca mai multe, cu atat ii veneau in minte amintiri mai dragi si mai dulci. A inceput sa planga, rugandu-l pe Creator sa i-l aduca pe sotul ei, ca sa-i spuna cat de
rau ii pare si cat de mult il iubeste. Exact cand si-a terminat rugaciunea, Primul Barbat a aparut de dupa un copac. Cei doi s-au imbratisat, si-au spus cuvinte de
iubire si s-au iertat unul pe altul. Indienii Cherokee au intotdeauna in casa capsuni proaspete sau dulceata de capsuni, sau imagini cu aceste fructe, ca sa-si
aminteasca sa nu se certe intre ei. Forma de inima a fructului ne aminteste ca, atunci cand gresim si spunem lucruri dureroase, sa ne rugam, sa cerem iertare si sa
spunem cuvinte de dragoste, asa cum au facut Primul Barbat si Prima Femeie. In limba Cherokee, capsuna se cheama ani.

8. Capsunile in legende, superstitii si simboluri

11

Comunele dar apetisantele capsuni au adunat de-a lungul vremii o multitudine de simboluri , de la senzualitate , fertilitate si belsug , pana la
modestie , pace si perfectiune.
Capsuna a fost asociata inca din antichitate cu dragostea si a reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeitei Venus . Potrivit unei legende
romane , atunci cand Adonis a murit , zeita frumusetii l-a plans cuprinsa de o tristete adanca , iar lacrimile i-au alunecat de pe obraji
transformandu-se la atingerea cu pamantul in capsuni, fructele in forma de inima.De aici , a provenit , poate , in imperiul roman traditia ca tinerii
casatoriti sa fie ospatati cu capsuni.De asemeni , romanii pretuiau aceste fructe pentru capacitatile lor terapeutice , ele fiind considerate remedii
puternice pentru aproape orice , de la pierderea dintilor pana la gastrite.
In Evul Mediu , capsunile pictate in altarele sau pe stalpii bisericilor simbolizau virtutea crestina.
Fructul capsunii , gratie parfumului si gustului delicios , este si un simbol al bunatatii perfecte.De fapt , de-a lungul istoriei crestinismului ,
capsuna a incorporat nu numai semnificatia bunatatii , ci si pe aceea a puritatii.Odinioara , acest fruct era considerat drept un simbol revelator al
Fecioarei Maria.In multe picturi care o reprezentau pe maica lui Isus , artistii foloseau capsunile drept detalii sau elemente decorative ale
chenarului.Aceasta credinta a ajuns pana in zilele noastre , in unele parti din Europa pastrandu-se inca obiceiul culegerii capsunilor de catre copii
in ziua Sfantului Ion , prilej cu care se spune ca micutii ar fi insotiti de insasi Fecioara Maria.
Intr-o alta interpretare crestina , manunchiurile de cate trei frunze ale capsunilor semnifica Sfanta Treime.
Datorita belsugului ei de seminte , capsuna a fost considerata si un simbol al fertilitatii si , in acest fel , al nuntilor sau uniunii a fertile a doi tineri
casatoriti.
In opera Gradina deliciilor pamantesti , Hieronymous Bosch a inclus o gigantica capsuna inconjurata de un grup de oameni care par a se juca
cu ea asemeni unui balon.Conform interpretarii consacrate , Bosch a folosit capsuna drept un simbol al voluptatii.
Nu intamplator , in multe culturi ale lumii capsunile sunt inzestrate cu darul unui eficient afrodisiac.
Indienii nord americani din tribul Seneca asociau capsunile cu primavara si renasterea , datorita faptului ca acestea erau primele fructe recoltate
in noul an.In credinta lor , rosiile fructe aveau darul de aduce sanatate si cresteau de-a lungul drumului catre ceruri .
Alte credinte si superstitii despre capsuni
Daca imparti in doua o capsuna cu cineva de sex opus va veti indragosti unul de celalalt.
Daca o femeie mananca capsuni atunci cand este gravida , copilul ei va avea un semn din nastere asemeni unei capsuni.
Superstitia despre semnul de nastere in forma de capsuna ca apartinand vrajitoarelor a dus la convingerea ca regina Anne Boleyn , a doua sotie a
regelui Henry al VIII-lea , ar fi o astfel de malefica creatura.
In Bavaria , s-a pastrat pana in prezent credinta ca spiridusii sunt mari iubitori ai capsunilor. Satenii obisnuiesc sa atarne cosuri pline cu astfel de
fructe de coarnele vitelor ca o ofranda catre micutele fapturi legendare. In acest fel , se crede ca animalele vor fi sanatoase, iar vacile vor fi
imbelsugate in lapte.
Daca vezi sau mananci capsuni in vis , inseamna ca esti stapanit de tentatii sau dorinte senzuale.Capsunile sunt asociate adesea cu calitatile
femeilor sau sexualitatea feminina. Intr-o alta interpretare , visul despre capsuni este o indicatie ca obiectivele sau aspiratiile iti vor fi indeplinite.
In vrajitorie , aceste fructe sunt folosite in incantatii magice , potiuni de dragoste sau afrodisiace. Frunzele capsunilor sunt utilizate drept amulete
ale norocului.
Perechile de indragostiti care isi fac impreuna tatuaje cu capsuni se spune ca sunt destinate sa ramana ramana nedespartite pentru
totdeuna.Preferate de obicei de catre femei, tatuajele cu capsuni pot fi indicii ale fertilitatii si maturizarii feminine , ale pasiunii sau idealului
feminin.
Cateva informatii despre capsuni
Capsunile au fost considerate drept plante salbatice pana in secolul XIII , cand a inceput sa se practice cultivarea lor.In secolul al XIV-lea ele erau
folosite de catre francezi si englezi in decorarea gradinilor .
A ramas consemnat in istorie faptul ca regele Charles al V-lea al Frantei a poruncit sa fie sadite 1200 de capsuni in gradinile sale regale.
Se zvonea ca Madame Tallien, o femeie influenta la curtea imparatului Napoleon , obisnuia sa isi ingrijeasca frumusetea prin intermediul unor bai
cu suc de capsuni.
Utilizate in prepararea prajiturilor , gemurilor sau placintelor , capsunile sunt unele dintre alimentele cu cel mai scazut aport de calorii.
De fapt , capsuna nu este un fruct , ea facand parte din familia trandafirilor.

12

Fiecare capsuna inglobeaza peste 200 de seminte.


Cel mai potrivit timp pentru a culege capsunile este dimineata , cand fructele sunt inca reci.
Exista peste 20 de diferite specii de capsuni, cea mai populara fiind capsuna de gradina.
Fructul capsunii este imbelsugat in vitamina C , potasiu , fibre si acid folic.Opt capsuni pot furniza necesarul zilnic de vitamina C al unui copil.
Culoarea rosie a capsunilor ascunde ascunde antioxidanti benefici pentru sanatate.
Florile de capsuni sunt favoritele fluturilor.
Belgia are un muzeu dedicat in exclusivitate capsunilor.
Pe plan mondial , cele mai mari exportatoare de capsuni sunt SUA si Spania.

13