Rostopasca

Clasificare tiinific
Regn: Plantae
ncrengtur: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Subclas: Magnoliidae
Ordin: Papaverales
Familie: Papaveraceae
Gen: Chelidonium
Descrierea botanica
Specie ierboas, peren, erect, nalt pn la 1 m. La ruperea plantei proaspete
curge un suc vscos - latexul de culoare galben care n contact cu aerul se
brunific. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu
simetrie radial), bisexuate, de culoare galben, grupate n umbele simple. Fructul
este o capsul silicviform lung de 3-5 cm asemntoare cu o pstaie, se deschide
prin 2 valve. Partea subteran : rizom bine dezvoltat, ramificat, brun-roiatic, pn
la 10 cm lungime i 1-2 cm grosime din care pornesc numeroase rdcini.
Raspindirea geografica
Principala cerin ecologic este evitarea luminii directe i necesitatea unei
umiditi ceva mai accentuate. Se dezvolt foarte bine pe soluri uoare, chiar
nisipuri. Se ntlnete din zona de cmpie pn n cea montan (pn la cca.
800 - 1000 m), n pduri, tufiuri, grdini, la marginea gardurilor, invadant
n locuri cu ruini.
Organele otravitoare
Intreaga planta este toxica!
Compozitia Chimica:
Chelidonina
Homochelidonina

 Cheleritrina
Sanguinarina
Mecanismul actiunii toxice
Chelidonina si homochelidonina au actiune sedativa si narcotica asupra centrilor
nervosi superiori. Relaxeaza musculatura neteda a vaselor mari si in special a
coronarelor ; asupra respiratiei au actiune usor stimulatoare. Sanguinarina are
actiune excitanta asupra centrilor medulari. Cheleritrina are proprietatea de a
cobora presiunea arteriala si stimuleaza peristaltismul intestinal si contractiile
uterine.
Simptomele otravirii
Tulburri nervoase i digestive (grea, vrsturi, gastralgii, diaree)
hematurie, com, moartea survenind prin paralizia centrilor respiratori.
Pulberea plantei uscate este iritant pentru ochi i poate fi absorbit pe cale
respiratorie, ducnd la fenomenele toxice descrise. Sucul plantei (latexul)
este de asemenea iritant pentru ochi.
Primul ajutor
Vomitive

Splaturi gastrice cu crbune sau

permanganat de potasiu 2%.

Analeptice respiratorii, apoi strichnin i.m.

Perfuzii cu glucoza.

Respiraie artificial.

Oxigen.

Etimilogia denumirii plantei

Conform scrierilor medicului i botanistului grec Dioscoride, denumirea
tiinific a plantei, Chelidonium, provine din grecescul ,,helidonous, care

nseamn rndunic i se datoreaz faptului c perioada de nflorire a

plantei coincide cu sosirea rndunelelor.
Actiunea farmacoterapeutica

Aciune antiviral
Aciune antitumoral
Aciune analgezic
Aciune antiinflamatoare
Aciune antimicrobian
Aciune imunomodulatoare
Aciune antispastic
Aciune coleretic

Indicatii terapeutice
Boli de piele persistente
Afeciuni hepato-biliare
Forme farmaceutice si fitopreparate
Herba Chelidonii intra n compozitia ceaiului hepatic nr. 2
Nervocalm
Pasinal
Tinctura de rostopasca
Parti aeriene de rostopasca
Intrebuintarea in homeopatie
Remediul homeopatic Chelidonium majus acioneaz asupra ficatului,
sistemului port, hipocondrului drept i regiunii inferioare a plmnului
drept.
Este un remediu hepatic important, fiind utilizat n multiple afectri ale
organului (de la steatoza hepatic, la hepatit i chiar ciroz hepatic).
Alt indicaie important a remediului Chelidonium

este icterul. Chelidonium se administreaza in dilutiile CH9 sau CH15, 3

granule de 2-3 ori pe zi.
Medicina populara
In medicina populara se foloseste pentru tratamentul icterului, iar sucul
proaspat de planta pentru extirparea negilor (Verrucae imlgaris), prin
aplicarea latexului in strat gros, lasandu-se cat mai mult timp si repetand
operatia de multe ori.
Recoltarea
Partea aeriana se recolteaza in tot timpul infloririi, de preferat in aprilie-mai,
cand nu sunt formate fructificatiile, pe timp frumos, nsorit, n zile fr
ploaie (ploaia favorizeaz brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea
principiilor active). Se culege partea aerian a plantei (tulpina, frunzele i
florile), cu grij pentru a nu dezrdcina planta, care va da apoi alte tulpini.
Din istoric
Faimoii botaniti ai antichitii i-au acordat rostopasci mare consideraie.
Paracelsus fcea o analogie ntre laptele ei de culoare portocalie i secreia
biliar, folosind-o n vindecarea ficatului, a bilei i-a fierii. Chiar i
Hahnemann, fondatorul homeopatiei, i vindeca bolnavii de ficat cu
rostopasc, n vreme ce cu mult naintea lui, Dioscoride o recomanda pentru
vindecarea cataractei i a conjunctivitei. O confirmare "istoric" a calitilor
ei i aparine marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortalizat-o ntro pictur, dup ce cu ajutorul ei, s-a vindecat de o boal de ficat.
Legende, mituri
Alchimitii visau s-o transforme n aur. Se spunea ca are o for egal cu a
soarelui i de asta romanii au botezat-o "Chelidonium", "darul cerului", iar
vracii o culegeau numai n crucea zilei, cnd soarele era n zodia Leului.