MARCHIS IOANA VASILICA

INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

LUCRAREA NR. 1 Fig. 4 Aplicabilitatea surubului lui Arhimede

ARHIMEDE (287 -212 i. Hr.)

“Dati-mi un punct de sprijin si voi misca

Pamantul din loc.”

Arhimede a fost un om de stiinta care si-a

dedicat intreaga viata matematicii si fizicii si care a
inceput sa-si puna cunostinsele in practica in
scopuri utile . (Fig. 1) S-a nascut la Siracuza , intr-
unul din marile orase grecesti in anul 287 i.e.n. A
Fig. 1 Arhimede invatat in Alexandria egipteana , cea mai renumita
scoala a lumii antice . Nu era doar filosof si
matemetician , dar si un bun observator interesat de
stiintele naturii. Interesul lui s-a extins asupra mai
multor domenii , clasându-l printre cei mai de
seama oameni de stiinta din istorie . Era in stare sa
imbine logica matematicii cu cercetarile practice si
de aceea se spune despre el ca a fost “un om de
stiinta care si-a depasit contemporanii ” si
premergatorul lui Galileo Galilei . Conform scrierilor
marilor istorici , din anecdotele despre viata sa stim
ca nu obosea niciodata la socoteli si descoperiri .
Datorita lui , mecanica a devenit cu adevarat o
Fig. 2 Calculul ramura a stiintei . Mecanismele au devenit unelte
volumelor unor care foloseau la usurarea muncii oamenilor .
corpuri
In matematica pura a anticipat multe din
descoperirile stiintei moderne, cum ar fi calculul
integral, prin studiile sale asupra ariilor si a
volumelor corpurilor rotunde solide si a ariilor
figurilor plane. A demonstrat ca volumul unei sferei
reprezinta doua treimi din volumul unui cilindru
circumscris acelei sfere. (Fig.2)

INVENTII
Fig. 3 Surubul lui Arhimede
In mecanica, Arhimede a definit principiul
parghiei si a inventat scripetele compus. Cat timp a
stat in Egipt a inventat pompa hidraulica pentru a se
putea ridica apa de la de la un nivel inferior la unul
superior. Este cunoscut pentru ca a descoperit
legea hidrostaticii, numita si principiul lui Arhimede.
Se crede ca Arhimede a descoperit acest principiu
cand a intrat in cada de baie si a vazut nivelul apei
care crestea.
 MARCHIS IOANA VASILICA
INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

Fig.
5
Fig. 6 Modul in care functiona catapulta

Fig. 7
Modul in care asaltau corabiile

De asemenea a inventat “surubul fara sfarsit” sau

“surubul elevator” ( cunoscut si sub numele de
“surubul lui Arhimede”). (Fig.3)

Surubul lui Arhimede este un dispozitiv folosit

pentru transferul apei din zonele foarte joase on
locatii inalte, pe care l-a construcit gratie
cunostintelor sale despre spirale. Un surub
autofiletat se insereaza intr-un cilindru concav, care
Catapulta
se aseaza apoi in pozitie inclinata intr-un rezervor
de apa de nivel scazut. Apoi, prin rasucirea unui
maner apa prinsa in portiunea inferioara a pompei
este ridicata. Acest surub ridicator, cunoscut sub
numele de surubul lui Arhimede , a fost creat pentru
irigatiile din zona fluviului Nil. (Fig.4)

RAZBOI SI ARME
 MARCHIS IOANA VASILICA
INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

Inainte de a muri , Hieron al II- lea ii ceruse lui

Arhimede sa faca niste arme care sa poate fi
folosite intr-un eventual razboi.

Regele, vazand cat de mare era capacitatea lui

Arhimede de a-si transpune descoperirile
matematice in aplicatii practice, l-a rugat sa faca
acest lucru in domeniul armamentului. Cu toate
acestea, Arhimede nu considera asta drept o
cercetare serioasa ci mai degraba o pasiune
amuzanta ca sa-ti treaca timpul. Si totusi, acest
hobby nevinovat al lui Arhimede a reusit sa apere in
mod miraculos Siracuza de romani.

Comandantul roman Marsellus s-a apropiat de

zidurile dinspre mare. Pe cand isi croiau drum pe
mare, peste nave au inceput sa se pravaleasca
bolovani uriasi cu o viteza fantastica. Niste
catapulte uriase aruncau neincetat stanci peste
fortele atacatoare, scufundadu-le navele una cate
una. (Fig. 5,6) In plus, armata Siracuzei a reusit sa
invinga zdrobitor infanteria armatei invadatoare in
Fig. 8 Modul in care functiona “masinaria cu clesti
partea cealalta a orasului.
de fier”

Fig. 9 Dispozitivul cu oglinzi

Initial, planul Romei a fost sa debarce soldatii pe

tarm de pe cele cateva nave care reusisera sa
scape de loviturile directe, iar acestia urmau sa se
foloseasca de scari pentru a escalada zidurile
fortaretei. Insa pe soldatii de pe navei, care au
reusit sa ajunga pe uscat, ii astepta o alta surpriza
neplacuta. O masinarie cu niste clesti de fier si o
alcatuire ce semana cu un cioc de barza s-a ivit de
dupa ziduri, a insfacat scarile romanilor si le-a
aruncat departe. Se presupune ca masinaria asta
era capabila sa insface si navele romane care se
 MARCHIS IOANA VASILICA
INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

aventurau prea aproape de tarm si sa le rastoarne

sau sa le dea drumul brusc inapoi in apa. Aceasta
arma folosea principiul li Arhimede, utilizand atat
parghii, cat si roti de transmisie, creand o alcatuire
ce semana cu o barza uriasa. (Fig. 7,8)

In plus, pe varful zidurilor, locuitorii Siracuzei

pusesera un dispozitiv cu oglinzi curbate, iar navele
armatei asediatoare s-au trezit inconjurate de
flacari. Acesta era un dispozitiv ce cuprindea o
oglinda cu sase laturi si una mai mica doar cu 4
laturi care reflectau razele soarelui intr-un focar
central. Din studiile asupra parabolelor, Arhimede
stia ca putea fi folosit pentru a concentra energia
solara si a lua dusmanul prin surprindere. (Fig.9)

Lipsiti de putere in fata armelor lui Arhimede,

fortele navale romane s-au retras, iar comandantii
au ales sa atace pe uscat. Ei au declarat ca acele
catapulte ale lui Arhimede puteau lansa stanci la
distante mari, insa r fi utile impotriva unor soldati
care ataca de aproape, la miezul noptii.

Totusi, planul acesta a fost catastrofal. Siracuza

alcatuise arme care puteau sa lanseze sageti si Fig. 10 Ivan Petrovich Kulibin
pietre de la mica distanta. Romanii au suferit
pierderi mari din cauza pietrelor si a sagetilor
lansate neincetat din spatele zidurilor.

In acest mod armele lui Arhimede au permis

orasului sa lupte bine, dar creatorului lor nici nu-I
pasa de razboiul care facea ravagii imprejurul lui.
Ca de obicei, el era profund cufundat in cautari.

SFARSITUL

Cand orasul a fost invadat de fortele inamice

Arhimede era aproape singura persoana care-si
vedea la fel ca inainte de studiul sau. Intr-o zi un
soldat roman a calcat pe o diagrama pe care el o
desenase pe pamant. Arhimede a strigat: “Nu-mi
calcati cercurile!”. Soldatul, jignit de acest
comentariu, si-a scos sabia din teaca. Fig. 11 Ceasul in “forma de ou”

Se spune ca, cu cateva clipe inainte de a muri

Arhimede ar fi soptit : “Poti sa-mi iei trupul, insa
sufleteul imi apartine”. Astfel s-a incheiat, la 75 de
ani, viata aceluia care isi dedicase existenta
studiului si cercetarii.

IVAN PETROVICH KULIBIN
(21.04.1735- 11.08 1818)
Ivan Petrovich Kulibin (Fig. 10) s-a nascut in
Nijni Novgorod la 10 aprilie 1835 intr-o familie
saraca. Tatal sau care era comerciant de faina, a
incercat sa-l invete si pe Ivan aceasta meserie insa
el era un visator , obsedat de ideea de a inventa
lucruri neobisnuite. Era foarte pasionat de
tehnologie, s-a aratat interesat mai ales de ceasuri.
Educatia primita de un diacon nu a fost suficienta
insa in ajutor i-au venit cartile de unde cu ajutorul
cunostintelor dobandite tanarul facea tot felul de
experimente.
Dupa o excursie la Moscova de unde si-a
cumparat unelte Lutchkoff si-a deschis un atelier de
ceasuri. Studiind constant fizica si matematica,
inventatorul si-a imbunatatit abilitatile si in curand a
creat un ceas cu un design unic, “forma de ou”.
( Fig. 11) Acest ceas a fost prezentat reginei
Ecaterina a II-a de catre guvernatorul Ershenevsky
si negustorul Kostromin si fiind foarte impresionata
si a promis ca-l va chema pe tanarul inventator in
Sankt Petesburg. Regina si-a tinut cuvantul si in
martie 1769, Ivan Petrovitch a fost chemat la Sankt
Petesburg iar directorul atelierului mecanic al
Academiei de Stiinte ii ofera titlul de inginer.
Cand Kulibin s-a alaturat Academiei de Stiinte,
orasul a avut un singur pod Isaac care conecta
Vasilevski si insulele Amiralitatii. Acest pod ingheta
in perioada de iarna ceea ce facea accesul foarte
dificil pentru rezidenti. Dandu-si seama de
necesitatea urgenta a unui pod care sa lege cele
doua insule mari din Sankt Petesburg , a simtit
nevoia sa vina cu o solutie la aceasta problema
extrem de complexa. Astfel ca, la scurt timp dupa
sosirea lui in Sankt Petesburg, in 1969 a inceput
munca pentru construirea unui pod peste Neva. El
si-a dedicat zeci de ani de munca de creatie – lucru
care i-a adus un binemeritat renume in ciuda
faptului ca proiectele sale nu au fost puse in
aplicare.
MARCHIS IOANA VASILICA
INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2
Fig. 12 Ideea de pod peste raul Neva
Ideea a fost de construirea unui pod de lemn, un
arc cu o singura deschidere de aproximativ 300m
( cu toate ca pana la vremea respectiva se realizaze
poduri cu dechideri de 50-60 m). ( Fig. 12)
Kulibin nu a venit imediat cu solutia optima a
construirii podului. In timp ce lucra la proiect el a
creat mai multe variante, rezolvand in mod constant
anumite aspecte tehnice si imbunatatind
proiectarea.
Primul proiect de pod, realizat de kulibin intre
1769-1771 nu a fost acceptat. Continutul sau poate
fi judecate din surse publicate, ale caror autori au
studiat documentele de arhiva referitoare la
activitatile lui Kulibin din acea perioada. El a propus
un pod ca un concept spatial format dintr-un sistem
de grinzi cu zabrele verticale si orizontale.
Kulibin a construit un model de pod cu scopul
de a deduce din teste efectuate pe un model
concluziile cu privire la puterea şi capacitatea
portantă a omologul său real. Cu toate acestea, o
metodologie stiintifica experimentala pentru
validarea proiectului a fost lipsita, astfel incat
hotararile de incredere in ceea ce priveste
rezistenta si alte calitatii ale podului proiectat nu au
putut fi obtinute. Astfel Kulibin a fost obligat sa
gaseasca o metodologie de testare a modelului sau.
Ideea de a lucra pe o aslfel de metodologie i-a
venit inventatorului, ca urmare a examinarii de catre
Academia de Stiinte a primului proiect peste raul
Neva. Bazat pe acest design, in 1771 Kulibin a fost
capabil, dupa cateva incercari nereusite, sa
construiasca un model la scara 1:40 din marimea
reala. Acest model a fost testat de Academia de
Stiinte , in centrul arcului de pod a fost incarcat o
 MARCHIS IOANA VASILICA
INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

sarcina de 15 ori mai mare decat greutatea totala a

modelului. Desi modelul a trecut testul s-a pus la
indoiala capacitatea inventatorului de a trece de la
modelul de dimensiune la cel real.

La sfarsitul anului 1772 Kulibin a prezentat a

doua versiune a podului de lemn structural, total
diferit fata de primul. Podul Kulibina in a doua
varianta a fost de asemenea respins.

Al treilea proiect a fost conceput de Kulibin in

cele mai mici detalii, dar argumentul cel mai
convingator , care a confirmat fezabilitatea tehnica a
ideilor autorului in realitate , a fost un model de test
de pod de scara 1:10 din dimensiunea reala. Acest
model a fost construit in curtea cladirii academice,
unde a trait Kulibin, si acolo pe 27 decembrie 1776
a fost facut testul in prezenta membrilor Comisiei
numiti de catre Academia de Stiinte. Proiectul
Kulibin a fost laudat de către Leonhard Euler si
Bernoulli Daniel, dar nu a fost niciodata realizat.

Dupa 1780 , Kulibin a lucrat la modele de poduri

din structura metalica insa si aceste proiecte au
fost, de asemenea , respinse de catre guvern. In
total Kulibin a proiectat trei proiecte pentru pod din
lemn si trei din metal.